26.06.2012

CMYK

Anul I I , nr.171 , 12 pag in i , Marţ i , 26 Iun ieAnul I I , nr.171 , 12 pag in i , Marţ i , 26 Iun ie 2 0 1 22 0 1 2

P r e ţ 1 l e uP r e ţ 1 l e u

www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro

Declaraţia zilei:„Un băiat cum ar fi fost toţi minerii, un

băiat de treabă. Trebuie jertfă pentru niştecărbune că şi aşa spun că nu se munceşteşi nu se face în mină nimic, pentru nişteguvernanţi care îşi bat joc de ei. Eu suntpensionar. Ei săracii trag pentru unsalariu de nimic şi mina îşi ia jertfa şi ei nuîşi iau banii, trăiesc cu 1000 de lei pe lună,poate până în 1500. Trebuie să se întoarcăîn mină că nu au de ales”, fost miner dinValea Jiului.

Cum turişti nu sunt,

Angajaţii de la telescaunul spreParâng s-au apucat de revizieTelescaunul de la Petroşani este din nou în revizie. An de an, în perioada verii, angajaţii SC Gospodărie PrestCom fac

reparaţii capitale la instalaţia pe cablu. Anul acesta, însă, lucrările de mentenanţă au început mai repede decît era pre-văzut, pentru că numărul turiştilor din ultimele zile a fost oricum unul mai mic. La final, administratorii speră să poată

aviza ISCIR telescaunul. <<< Pag. 12

Mai multe sute de persoaneau participat la funeraliileminerului Dănuţ Codreanu

Mai multe sute de persoane din Valea Jiului au participat,luni, la înmormântarea lui Dănuţ Codreanu, minerul de laPetrila care a încetat din viaţă la Spitalul de Arşi din

Bucureşti unde a fost internat în urmă cu o săptămână după ce s-aaccidentat în subteran. <<< Pag. 5

Cimitir cu programnon-stop. Pe timpul zileise fac înmormântări,noaptea au loc „defrişări”

Investiţiachinezilor,pusă pe listade aşteptare

Comisia constituită lanivelul MinisteruluiEconomiei, pentru conti-

nuarea demersurilor privindconstruirea grupului de minim500 MW, este în aşteptare.Întârzierea numirii secretaruluide stat pe energie Rodin Traicuîn fruntea acestei comisii, ca şipreşedinte, face ca lucrurile săîntârzie. <<< Pag. 9

Ultimă oră

LuptătoareaLaura Gavriliuc(cat. 63 kg) de laCSŞP a cuceritmedalia de bronzla CampionatulEuropean de laZagreb (Croaţia)(amănunte în ediţia de mâine acotidianului Gazeta de Dimineaţă)

Management „cu fler” în dreptul lui Simota.

Societăţi leSocietăţi lecontrolate decontrolate depoliticianulpoliticianulafacerist batafacerist batla porţi lela porţi leinsolvenţeiinsolvenţei

Firmele controlate depetroşăneanul Alin Simota intrăuna după alta în insolvenţă,

acestea având datoriii atât cătrebugetul de stat, cât şi către bănci saupartenerii de afaceri. <<< Pag. 3

Locurile de veci, în general, nu par atractive. Nu sunt parcuri de distracţie, nu aujocuri de ruletă, nu se ascultă nici manele, nici muzică house. Din când în când, câte o fan-fară mai intonează câte un refren deloc dansant. Imaginându-ne un asemenea tablou deloc

vesel, n-am zice că un astfel de loc poate reprezenta un perimetru în care „defrişările”... de mormintesă reprezinte un job. <<< Pag. 3

INGREDIENTE:Ingrediente:* 500/600 g muşchi de porc* 1/2 pahar vin marsala sauvin roşu* 30 g unt* 4 linguri ulei (de mãslineam pus eu)* o lingurã de oţet balsamic* fainã de grâu* sare* piper

MOD DE PREPARARE:Tãiem carnea în felii degrosimea degetului şi-l batemuşurel cu ciocanul pentru carne,saram şi piperam dupã gust...Într-o tigaie de prãjit punem latopit untul apoi adãugãm uleiul,iar în momentul când e cald,punem feliuţele de carne date

prin fainã, bineînţeles câte douã,le lãsãm sã se rumeneascã foartepuţin pe o parte, dupã careîntoarcem pe cealaltã, le scoatempe o farfurie şi le acoperim cuun capac.Carnea este foarte molcuţã fiindprãjitã în amestecul unt/ulei, nus-a întãrit absolut deloc.În sucul rãmas în tigaie,adãugãm oţetul balsamic şivinul, cernem peste suc foartepuţinã fainã de grâu şiamestecãmVom obţine o cremã nu preagroasã, în care vom adãuga dinnou carnea şi o lãsãm câtevaminute, ca sã prindã gustulingredientelor. Se serveste cucartofi la cuptor sau salatã deroşii.

Poftă Bună!Poftă Bună!

2222 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă ţă MMaarrMMaarrțț ii,, 2266 IIuunniiee 22001122ii,, 2266 IIuunniiee 22001122

Diversewwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

Antena 1Antena 1 ProTVProTV TVR 1TVR 1 Prima Prima TVTV

RR ee ţţ ee tt aaRR ee ţţ ee tt aaZZ ii ll ee iiZZ ii ll ee ii

Filetto di maialecon marsala

Efectuez non-stop transport intern şi interaţional cumaşini MAN şi Mercedes de 3,5 t, 7,5 t şi 24 t la cele

mai mici preţuri. Relaţii la telefon 0721749069 şi0763633998.

Societatea Prietenia angajează instalator cu experienţăpentru litoral. Relaţii la telefon 0755.191919.

Prestări ServiciiPrestări Servicii

AnunţAnunţ

03:30 Mesaje de dincolo04:30 Dupa 20 de ani05:30 Ce se intampla, doc-

tore?06:00 Happy Hour07:00 Stirile Pro TV10:00 Tanar si nelinistit11:00 Schimbare de roluri13:00 Stirile Pro TV13:45 Lois si Clark - noile

aventuri ale lui Superman15:00 Lois si Clark - noile

aventuri ale lui Superman16:00 Tanar si nelinistit17:00 Stirile Pro TV17:45 Happy Hour19:00 Stirile Pro TV20:30 Mort sau viu22:30 Stirile Pro TV23:00 Mesaje de dincolo00:00 Mort sau viu02:00 Stirile Pro TV

03:45 Acces Direct

06:00 Observator

08:00 'Neatza cu Razvan si

Dani

10:00 In gura presei

10:50 Teleshopping

11:10 Vanatoarea de comori

12:10 Mireasa pentru fiul meu

13:00 Observator

14:00 Mireasa pentru fiul meu

16:00 Observator

17:00 Acces Direct

19:00 Observator

20:20 Panica in tunel

22:15 Observator

23:00 Un Show Pacatos

01:00 Panica in tunel

03:00 Vanatoarea de comori

08:00 Jurnal matinal09:10 Legendele palatului:

printul Jumong10:20 Zoom10:30 Danutz S.R.L.11:30 Danutz S.R.L.12:30 Lumea modei12:45 Legendele palatului: doi

barbati pentru o soarta14:00 Jurnalul TVR14:30 EURO Stiri15:00 Teleshopping15:30 Rom european16:00 Maghiara de pe unu17:00 Leacurile naturii17:40 Legendele palatului: doi

barbati pentru o soarta18:53 Jurnalul TVR20:00 Jurnal plus21:10 Iubire interzisa22:55 Jordi Savall23:45 EURO Studio00:45 Mad Men - Nebunii de

pe Madison Avenue01:40 Legendele palatului: doc-

torul Hur Jun02:35 Lumea modei

07:30 In familie08:00 Cireasa de pe tort09:00 Teleshopping09:30 Erori reversibile11:30 Teleshopping12:00 Nimeni nu-i perfect13:00 Teleshopping13:30 Camera de ras13:45 Teleshopping14:15 Focus Monden15:00 Erori reversibile17:00 Trasnitii18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireasa de pe tort20:30 Capul familiei22:15 Trasnitii23:15 Focus Monden23:45 Mondenii00:30 Capul familiei02:30 Focus03:30 Mondenii

MarMarţţi 26 iunie 2012i 26 iunie 2012

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro

Uniunea Naţională a Tuturor Studenţilor din România va organiza joi, 28 iunie 2012, ora 16:00, înincinta Universităţii din Petroşani cu sediul în Strada Universităţii, Nr. 20 – Sala de conferinţe aBibliotecii din Universitatea din Petroşani – o conferinţă de lansare a unui centru de informare antre-prenorială din România.

Evenimentul se va desfăşura în cadrul proiectului „Tineri Antreprenori de Succes”, proiect cofinanţatdin Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa Prioritara 3 – „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”, Domeniul Major deIntervenţie 3.1 – „Promovarea culturii antreprenoriale”. Proiectul este coordonat de Ministerul Educaţiei,Cercetării, Tineretului şi Sportului, având ca parteneri Federaţia „Junior Chamber InternationalRomânia”, SC Extreme Training SRL şi Uniunea Naţională a Tuturor Studenţilor din România.

Obiectivul proiectul vizează stimularea iniţierii de afaceri pentru 3000 de studenţi sau absolvenţi destudii superioare, care doresc să desfăşoare o activitate independentă. In acest sens, în fiecare dintreregiunile de dezvoltare ale ţării vor fi înfiinţate centre de informare antreprenorială cu privire la mediulde afaceri, la oportunităţile de iniţiere/ dezvoltare a afacerilor precum şi la legislaţia relevantă.

In scopul îmbunătăţirii competenţelor şi abilităţilor antreprenoriale, 800 de tineri vor participa la cur-suri de formare antreprenorială – nivel de bază, iar 320 – la cursuri de nivel avansat, aceştia urmând aelabora planuri de afaceri complete, planuri dintre care 40 vor primi sprijin în vederea concretizării.

Prin creşterea potenţialului antreprenorial al grupului ţintă, proiectul contribuie la creşterea ocupabil-ităţii, competitivităţii şi mobilităţii forţei de muncă. Sprijinul acordat demarării activităţilor independenteşi ocupării pe cont propriu dezvoltă autonomia, flexibilitatea şi spiritul de iniţiativă ale tinerilor. Deasemenea, susţinerea dezvoltării afacerilor este generatoare de noi locuri de munca pentru tineri, con-tribuind la creşterea nivelului de ocupare la nivel naţional şi la favorizarea creării unei pieţe a munciiflexibilă şi inclusivă.

3333wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

ActualGGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă MMaarrMMaarrţţ ii,, 2266 IIuunniiee 22001122ii,, 2266 IIuunniiee 22001122


Locurile de veci, îngeneral, nu paratractive. Nu sunt

parcuri de distracţie, nuau loc jocuri de ruletă,nu se ascultă nici manele,nici muzică house. Dincând în când, câte o fan-fară mai intonează câteun refren deloc dansant.Imaginându-ne unasemenea tablou delocvesel, n-am zice că un

astfel de loc poatereprezenta un perimetruîn care „defrişările”... demorminte să reprezinteun job. Cu toate acestea,aceste lucruri se întâm-plă. Deşi cu titulatură denou, lucrurile sunt scăpa -te de sub controlul civili -zaţiei la cimitirul dinPetrila.

Plătesc 700 de lei pentru carudele lor să aibă unde dormi

somnul cel de veci, iar în schimbsunt nevoiţi să stea de pază şi sărefacă mormintele ori de câte oriacestea sunt distruse. Aşa căoamenii sunt obligaţi să reparepe cheltuiala proprie morminteledevastate, fie de animalele cepasc în cimitir ca pe islaz, fie derăufăcători.

Asta se întâmplă la Petrila, înCimitirul Nou, acolo unde local-nicii au sperat că vor avea partede o „viaţă decentă”, creată înstil european.

Rudele celor înhumaţi în

Cimitirul Nou din Petrila suntnemulţumite de actele de vanda -lism ce au loc aici, asta pentru călocaţia nu beneficiază de pază.Situat dincolo de Jiu, CimitirulNou din Petrila este izolat, astfelcă hoţii de fier vechi şi nu numaipot acţiona în voie.

„Vin şi fură tot ce pot, pentrucă nu e pază. Să veniţi să vedeţi,cum se lasă seara, cum vin încimitir. Fură chiar şi sârmele dela coroane. Cred că le duc înapoila cei care fac coroane”, a spusun petrilean care are un mormântîn Cimitirul Nou din Petrila.

Mai mult, iarba grasă din ci -mitir pare a fi şi pe placul anima -lelor celor ce locuiesc în zonă,astfel că acestea pasc aici ca peislaz.

„Sunt şi animale aici carepasc, chiar şi pe morminte. Înurmă cu două săptămâni, un cal aspart gresia de pe un mormânt.Oamenii nu au avut ce să facă,decât să scoată bani din buzunarşi să repare”, a mai spuspetrileanul.

Porţile cimitirului rămândeschise, chiar şi în cursul nopţii.O bucăţică de sfoară este ceacare vrea să demonstreze căaccesul în cimitir poate firestricţionat, însă e doar o iluzie.Accesul e liber şi neîngrădit.

Primarul localităţii, Ilie

Păducel, recunoaşte că nu existăpază la cimitirele de pe razalocalităţii, dar afirmă că se vaocupa de această problemă. Astadeşi locaţia cu pricina a mai fostîn vizorul hoţilor, lucru recunos-cut chiar şi de oficialii primărieidin localitate.

„Cimitirele nu au pază. Dardacă-mi spuneţi că se fură, o sătrimit oameni câteva zile să vadă,să păzească şi poate chiar să-iprindă pe cei care fură.

Au mai furat mai de multscocurile de la capelă şi au fostprinşi”, a declarat pentru Gazetade Dimineaţă, Ilie Păducel, pri-ma rul oraşului Petrila.

Potrivit edilului, cimitirelesunt în administrarea Edil Urban,societate care însă nu are oamenişi pentru paza cimitirelor.

„Ar fi nevoie de cel puţincinci oameni pe trei schimburisăptămânal. E o activitate nepro-ductivă”, a mai spus primarul.

Rudele celor decedaţi susţinînsă că ar fi fost de acord săplătească o taxă pentru a plăti opersoană care să păzească cimiti -rul.

Acest lucru chiar a fost pro-pus la un moment dat, însă arămas ca şi acum. Adică, liber lahoţii de orice fel.

Mihaela MIHAI

Cimitir cu program non-stop. Petimpul zilei se fac înmormântări,noaptea au loc „defrişări”

Firmele controlate de petroşă -neanul Alin Simota intră unadupă alta în insolvenţă, aces-

tea având datorii atât către bugetulde stat, cât şi către bănci saupartenerii de afaceri.

Patru dintre firmele controlate la un

moment dat, din funcţia de administratorsau cea de asociat de către Alin Simota, auintrat în insolvenţă. Rând pe rând, societă -ţile care au avut contracte grase cu instituţiiale statului au ajuns în instanţă pentru înce -pe rea procedurii de insolvenţă, fiindîndato rate atât către bugetul statului, cât şicătre instituţii bancare sau parteneri de

afaceri.Simar, Atomis, Cosarely Company şi

Simar Comimpex sunt societăţile pentrucare s-a cerut în instanţă declararea proce-durii de insolvenţă, pentru unele dintre elefiind numit un lichidator.

În ultimul an, Simota a declarat că el numai are nicio legătură cu aceste firme şi căs-a retras din acţionariatul lor. Nu de totînsă, acestea fiind în continuare ale lui,chiar dacă de la distanţă.

În ultima declaraţie de avere Simotasusţine, şi chiar semnează, că este doaringiner la Simar Comimpex. Ultimul act deinterese arată însă, şi poartă tot semnăturalui Simota, că omul de afaceri este şi direc-tor la societatea la care este şi inginer. Înrest nu se face nicio referire la Simar şiAtomis (firme ce au avut contracte chiar şicu Consiliul Judeţean Hunedoara) sauCosareli (sociate prin intermediul căreiaSimota ar fi dorit să construiască şcoalaeuropeană de la IG Duca).

Business-ul lui Simota a fost mai mereu

controversat, asta pentru că afaceristul aştiut cum să se învârtă pentru a prinde con-tracte cu statul indiferent de cine s-a aflatla guvernare. Îi hrăneşte pe mineri, aumflat facturile – lucru dovedit de Curteade Conturi – la Primăria Uricani, a executat„ciudat” un teren de fotbal (motiv pentrucare a fost chemat la DNA), construieşte ogrădiniţă de vreo patru ani.

Mai mult, politicianul afacerist este acu -zat şi de evaziune fiscală, surse din rândulanchetatorilor vorbind despre sute de mili -oa ne de lei vechi.

Management „cu fler” în dreptul lui Simota.

Societăţile controlate de politicianulafacerist bat la porţile insolvenţei

Surse politice au declarat pentru Gazeta de Dimineaţă că Simota ar fi pierdutşi postul de viceprimar de la Petroşani pe care şi l-ar fi dorit pentru mandatul2012-2016. Informaţiile de ultimă oră arată că algoritmul politic, reciproc avan-tajos, ar fi ca la Petroşani să fie ales tot un viceprimar PNL (cel mai probabilDorina Niţă-n.r.). În acest mod logica matematică ar avea o singură demon-straţie: conducerea PNL Hunedoara ar putea justifica pierderea deliberată a pos-tului de viceprimar de la Petrila în favoarea social-democratului Vasilică Jurcasub pretextul obţinerii unei poziţii superioare - administrativ vorbind - respectivun post de viceprimar în municipiul Petroşani.

În altă ordine de idei USP de la Petroşani care ar fi avut nevoie de un proto-col pentru obţinerea majorităţii în Consiliul Local ar putea în acest mod batepalma cu PNL-ul şi în acest sens executivul de la Petroşani ar putea deschide maiuşor uşa ferecată de la Consiliul Judeţean Hunedoara, condus de liderul PNL,Mircea Ioan Moloţ.

4444 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă MMaarrMMaarrţţ ii,, 2266 IIuunniiee 22001122ii,, 2266 IIuunniiee 22001122

Actualwwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Aflată în procedurăde insolvenţă,Hidroelectrica

continuă proiectele deinvestiţii. Aşa se face că înurmă cu câteva zile s-asemnat contractul pentruserviciile de asistenţătehnică pentru lucrări lahidrocentrala de la RâulMare Retezat. Este vorbadespre un contract în va -loare de 929.738 lei, fărăTVA.

Contractul „punerea în sigu-ranţă a aducţiunii principale -servicii de asistenţă tehnică lalucrările de injecţi pe tronsoa -

nele Valea Jurii şi Casa Vamelorpresupune servicii de arhitectu -ră; servicii de inginerie şi servi -cii integrate de inginerie; servi -cii de amenajare urbană şi servi -cii de arhitectură peisagistică;servicii conexe de consultanţăştiintifică şi tehnică; servicii detestare şi analiza tehnică.

Beneficiarii celor peste 9 mi -liarde de lei vechi sunt cei de laInstitutul de Studii şi ProiectăriHidroenergetice - ISPH S.A,care au intrat în posesia contrac-tului în urma negocierii fărăanunţ de participare.Hidroeclectrica a invocat că ser-viciile pot fi asigurate de un sin-gur ofertant din motive tehnice.

Vrea insolvenţa, dar dă miliarde de lei vechi pe servicii de asistenţă

Investiţii laHidrocentraleHaţeg într-operioadă „nebună”a HidroelectricaStrategia

Naţionalăpentru redu -

ce rea violenţei înşcoli a fost publica -tă, luni, pe site-ulMinisterului Educaţiei,Cercetării, Tinere -tului şi Sportului.

Strategia arată căsunt necesare intervenţiila nivel individual prinidentificarea timpurie aelevilor cu potenţialviolent şi a cauzelorcare pot determinamani festări de violenţăa acestora, prin implica -rea cadrelor didactice şia personalului speciali -zat, elaborarea şi derula -

rea unorprogramede asisten -ţă indivi -dualizatăpentru ele-vii impli-caţi încazuri deviolenţă,prevenireaapariţieidispoziţii -lor afectivenegative.

Strategia mai prevedeintervenţii la nivel curri -cular precum dezbate rea,în timpul orelor de con-siliere şi orientare, asituaţiilor de violenţă

petrecute în şcoală sauîn vecinătatea acesteiaşi încurajarea exprimăriiopiniei elevilor privindaceste situaţii şi posibilecăi de soluţionare, deru-larea unor programe şi

activităţi extraşcolare petema combaterii violen -ţei şcolare la care săparticipe elevi, cadredidcatice şi părinţi.

Violenţa în şco l i ,Vio lenţa în şco l i ,combătută cu ocombătută cu ostrategie pusă pe hârtiestrategie pusă pe hârtie

Un tânăr dinTămăşeşti,judeţul Gorj, a

decis să-şi pună capătzilele pentru că se temeasă nu ajungă la puşcărie.Florin Văduva a fostgăsit spânzurat în podulcasei chiar de tată lui.Vecinii au rămas şocaţide gestul tânărului şisusţin că nu avea nicioproblemă în afara uneicondamnări pentru con-ducere fără permis.

Florin Văduva avea 27 de ani şi lucra în minerit.Tânărul părea să nu aibă nicio problemă şi nu a datnicio secundă de bănuit ce avea de gând să facă. Ieria fost pentru ultima dată cu cei apropiaţi în jurul luişi nu a spus nimănui că noaptea urma să-şi ia viaţa.

Ieri dimineaţă trebuia să plece la serviciu, însă acestlucru nu s-a mai întâmplat pentru că tatăl lui l-agăsit spânzurat în podul casei din Tămăşeşti. Atâtrudele cât şi cunoscuţii sunt în stare de şoc. Veciniisusţin că era un băiat deosebit şi nu avea problemeîn familie. Singurul lucru care l-ar fi determinat pe

acesta să-şi pună capăt zilelor ar fio condamnare pentru o faptăpenală săvârşită în trecut, şi FlorinVăduva se gândea cu groază lamomentul când poliţiştii îl vorridica de acasă cu cătuşele pemână pentru al conduce la peni-tenciar. Poliţiştii au deschis oanchetă în acest caz pentru a sta-bili cu exactitate cauzele şi împre-juările în care tânărul a decis să-şii-a viaţa. Tânărul care a decis să-şi pună capăt zilelor pentru ascăpa definitiv de condamnare nua lăsat niciu bilet prin care să-şiexplice gestul. (C.S.)

5555GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă MMaarrMMaarrţţ ii,, 2266 IIuunniiee 22001122ii,, 2266 IIuunniiee 22001122

Actual


Mai multe sute depersoane dinValea Jiului au

participat, luni, la înmor-mântarea lui DănuţCodreanu, minerul de laPetrila care a încetat din

viaţă la Spitalul de Arşi dinBucureşti unde a fost inter-nat în urmă cu o săp-tămână după ce s-aacciden tat în subteran

Aproximativ 400 de persoanedin Valea Jiului, membri ai fami-

liei, colegi, şefi din conducereaminei, dar şi de la CompaniaNaţională a Huilei din Petroşaniau participat, luni, la funeraliileminerului Dănuţ Codreanu, mortîn noaptea de joi spre vineri înSpitalul de Arşi din Bucureşti

Slujba religioasă care a durat

mai mult de o oră a fost oficiatăde patru preoţi. Sicriul cu trupulneînsufleţit al minerului a fost duspe braţe până la maşina cu care afost transportat la cimitir de cole-gi de-ai minerului, îmbrăcaţi însalopete de salvator minier.

„Era un baiat foarte bun, foartemuncitor, era un om deosebit. Nepare rău”, a spus unul dintre băr-baţii care au dus pe braţe sicriullui Dănuţ Codreanu.

Un alt coleg de muncă alminerului a spus că acesta a fost„un om deosebit ca orice miner”.

„Mina îşi ia ce e al ei, ce tre-buia să îşi ia până la urmă.Medicii dau un prognostic rezer-vat, nu ştii la ce te poţi aştepta.Cum vrea şefu` (Dumnezeu –n.r.), spune minerul.

„Un băiat cum ar fi fost toţiminerii, un băiat de treabă.Trebuie jertfă pentur nişte cărbu -ne că şi aşa spun că nu se munceş -te şi nu se face în mină nimic,penru nişte guvernanţi care îşi batjoc de ei. Eu sunt pensionar. Eisăracii trag pentru un salariu de

nimic şi mina îşi ia jertfa şi ei nuîşi iau banii, trăiesc cu 1.000 delei pe lună, poate până în 1.500.Trebuie să se întoarcă în mină cănu au de ales”, spune un fostminer din Valea Jiului şi elprezent la înmormântarea luiDănuţ Codreanu.

Imnul minerilor, imn caredescrie activitatea grea a mineri -lor, a fost intonat de o fanfarămuncitorească din localitatteaVulcan din Valea Jiului, care a şiînsoţit cortegiul până la groapă.

Două ambulanţe au acordatîngrijiri medicale mai multor per-soane cărora le-a venit rănit rău întimpul slujbei religioase ce a avutloc în faţa capelei unde fusesedepus, vineri seara, pentru prive -ghere trupul minerului.

Codreanu a fost accidentatluni, la sfârşitul schimbului întâi,acesta suferind arsuri de gradultrei şi patru pe aproximativ 60 lasuprafaţa corpului. Minerul a fosttransportat cu un elicopter MAI laSpitalul de Arşi din Bucureştiunde a încetat din viaţă în noapteade joi spre vineri.

Mai multe sute de persoane au participatla funeraliile minerului Dănuţ Codreanu

Şeful minerilor dinGorj, impresionat deo singură carieră

Conducerile celor două Cariere Roşiuţa şiJilţ Nord se pregătesc de vizită, şi astaca urmare a faptului că secretrarul de

stat Rodin Traicu s-a arătat dornic să vadă celedouă subunitaţi din cadrul Diviziei Miniere.Vizitarea celor două cariere ar fi lesne de înţe-les, în condiţiile în care sunt unitaţi minierebine dezvoltate, cu perspective de viitor.

Pentru ca totul să arate bine, o comisie constituită din specialiştide la Divizia Minieră, în frunte cu directorul general VasileOgârlaci au făcut deplasări în unităţile miniere pentru a face ovizualizare a situaţiei existente.

Surse din sistem au declarat că reprezentanţii de la DiviziaMinieră s-au arătat interesaţi de aspectul carierei, starea tehnică,poziţionarea utilajelor, treptele de lucru. Se pare că cel mai bine, laanaliză, a ieşit EMC Jilţ, exploatare condusă de directorul IonParaschivu, subunitatea fiind una performantă la nivel de CEOltenia.

Vizita efectuată la carierele din Divizia Minieră nu s a terminattocmai bine pentru directorii subunitaţilor, EMC Jilţ fiind datăexemplu permanent.

Sunt însă voci care au susţinut că verificările făcute de comisiaconstituită nu au alt scop decât acela de a vedea activitatea prestatăde directorii numiţi la EMC–uri, în condiţiile în care aceştia suntîn perioada de probă de 120 de zile.

Surse sindicale au precizat că decizia prin care s-a decis introdu -cere în perioadă de probă a anumitor persoane, nu este una tocmailegală, în condiţiile în care acestea nu au fost numite în funcţii deconducere, ci retrogradate.

Din comisia care a verificat carierele aflate în subordineaDiviziei Miniere au făcut parte Vasile Ogârlaci, Daniel Burlan,Tiberiu Trotea, Nicolae Popescu .

Costin Soare

S-a spânzurat deS-a spânzurat defrica închisori ifr ica închisori i

6666 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă MMaarrMMaarrțț ii,, 2266 IIuunniiee 22001122ii,, 2266 IIuunniiee 22001122

Actual wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Berbec_____________________Sunteți cam irascibil, din cauza stresului și a

oboselii acumulate. Evitați discuțiile în contra-dictoriu! Sunteți predispus la unele probleme de sãnãtate șichiar la accidente.

Taur______________________În cursul dimineții, colaborarea cu un partenerde afaceri vã dã dureri de cap. Totul pornește de

la bani: se pare cã nu vã înțelegeți în legãturã cu oinvestiție. . Dacã reușiți sã evitați o ceartã, perspec-

tivele afacerii sunt foarte bune.

Gemeni____________________Din cauza unor evenimente neprevãzute, nu vã putețirespecta programul stabilit. Vã sfãtuim sã nu vã puneți mari

speranțe într-o afacere demaratã recenbt. S-ar puteasã fiți dezamãgit.

Rac_____________________Începeți o activitate care vã poate aduce avantaje

materiale, cu condiția sã vã temperati spiritul critic. Dupã-ami-azã vã viziteazã un prieten de familie, care vã oferã

un cadou. !

Leu Un membru al familiei nu își respectã o promisi-

une în legãturã cu o sumã de bani. Nu vã grãbiți sã îi facețireproșuri! S-ar putea sã aibã motive obiective.

Fecioară Pe plan profesional, eforturile susținute din

perioada precedentã încep sã dea roade. Din cauzaatmosferei tensionate, relațiile cu cei din jur pot avea de sferit..

Balanţă Partenerul de viațã vã face reproșuri neînte-meiate. Vã sfãtuim sã vã pãstrați calmul și sã evi-

tați o confruntare. Ar fi bine sã acordați mai multãatenție familiei și, în special, partenerului de viațã

Scorpion___________________S-ar putea sã fiți implicat într-un scandal la loculde muncã din cauza bârfelor unei femei mai învârstã. Nu rãspundeți la provocãri! În scurt timp,

situația se vã lãmuri și totul vã reveni la normal.

Săgetător_______________Astãzi ar fi bine sã evitați deplasãrile cu auto-turismul. Existã pericolul sã fiți implicat într-unaccident de circulație din vina dumneavoastrã.

Speculațiile financiare sunt de evitat.

Capricorn______________Aveți de rezolvat multe probleme la locul demuncã, dar colegii nu se grãbesc sã vã ajute.Dacã nu vã stãpâniți nervozitatea, riscați sãfaceți afirmații pe care le veți regreta.

Varsător_______________Deveniți impulsiv din cauza unor neînțelegeri cușeful direct. Vã sfãtuim sã vã stãpâniți nervozi-tatea în discuțiile cu partenerul de viațã, altfelriscați sã tensionați atmosferã din familie.

Peşti În cursul dimineții primiți vestea pe care o

așteptați de mult timp, în legãturã cu plecareaîntr-o cãlãtorie în interes personal. Dupã o dis-

cuție aprinsã, s-ar putea sã amânați cãlãtoria sau chiar sãrenunțați..

Horoscopul zilei

Vechituri, noutăţi,mai la modă, maitrecute, nimic nu

are limită. Toate se vând ladrumul mare, în stradă, laPetroşani.

Târgul de haine de la stadionnu mai este doar de haine, aşacum a fost numit generic pânăacum, ci acolo găseşti tot ce-ţipofteşte sau nu inima.

Rău este însă că vânzătoriişi-au depăşit de mult perimetrulde comercializare, iar acum şi-auîntins “marfa” pe oriunde, chiarpe stradă. În condiţiile date limi -tele civilizaţiei sunt depăşite cubună ştiinţă.

„Este foarte bine că aici găsimtot ce ne trebuie în gospodărie,la preturi mai mici decât în ma -gazine”, a declarat un cumpară-

tor. “Mă bucur că există unasemenea loc în Petroşani, încare să găseşti tot ce vrei. Estedrept, te mai şi înşeală că îţivinde un produs defect, dar lacât sunt de ieftine nu-ţi pare răudacă îl aruci la gunoi după câte-va întrebuinţări”, a spus un altcumpărător.

Afluxul de comercianţi şicumpărători îşi pune însă

amprenta pe nerviiconducătorilor autocare tranzitează zona.Ei trebuie să se deaaproape peste cap cumanevrele şi să folo -seas că intens claxonulpentru a-şi face locprin mulţime.

Dar, să nu credeţică vânzătorii nu au şiei revendicările lor.Nici vorbă! Ei vorspaţii mai decente,neapărat cu vad comer -cial, în care tot omulsă vină şi să-şi aleagăprodusele pe îndelete.

Cristina Mîrza

Târg pe marginea străzii

Printre o haină şi treiPrintre o haină şi treicomercianţi, şoferiicomercianţi, şoferiifac jaloane şi jalonaşefac jaloane şi jalonaşe

Un minor ce a fugit, sâmbătă, de la ocasă de copii din judeţul Alba, a fostidentificat de jandarmi în staţiunea

Geoagiu, aceştia anunţând responsabilii de laCasa de tip familial „Izvorul Tămăduirii” dinOarda de Jos.

Copilul a fost găsit sâmbătă, în jurul orei 19.00, înincinta ştrandului Băile Daco-Romane, jandarmilorhunedoreni atrăgându-le atenţia comportamentul aces -tuia.

„La observarea patrulei de jandarmi tânărul a încercatsă îi evite, având un comportament suspect”, a declaratNicolae Răducu, purtătorul de cuvânt al IJJ Hunedoara.

Tânărul le-a spus jandarmilor că a fost învoit de lacasa de tip familial, verificările acestora demonstrândînsă că minorul părăsise centrul fără aprobare în

dimineaţa zilei de sâmbătă.Minorul a fost predat administratorului Casei de copii

din localitatea Oarda de Jos.

A vrut să se răcorească la ştrand

Minor fugit de la o casă decopii din Alba, găsit dejandarmii hunedoreniîn staţiunea Geoagiu

Băile Daco-Romane


Actualwwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Autorităţile din Tg-Jiuîntâmpină greutăţi îndemersurile iniţiate

pentru mutarea sediului CEOltenia, la Tg-Jiu. PrimarulFlorin Cârciumaru a declarat căMinisterul Apărării nu mai estedispus să retrocedeze tot cedeţine la unitatea militară, şiasta ca urmare a faptului că laTg-Jiu există un depozit activ dearmament.

În urmă cu mai bine de o săptămâ -nă, atât preşedintele Consiliului Jude -ţean Gorj, Ion Călinoiu, cât şi primarulFlorin Cârciumaru aşteptau venireadirectorului general al CE Oltenia,Constantin Bălăşoiu, la Tg-Jiu pentruefectuarea unei vizite la unitatea mili-tară. Vizita a pornit de la declaraţiafermă a premierului Victor Ponta căsediul CE Oltenia va fi la Tg-Jiu.Bălăşoiu nu a mai venit, iar motivulpare că dă multe bătăi de capautorităţilor judeţene. Aşa se face cădoi reprezentanţi ai Primăriei Tg-Jius-au deplasat la Ministerul Apărăriipentru a purta discuţii în vederearetrocedării terenurilor de la unitateamilitară. “S-a stabilit să vină doi-trei

reprezentanţi ai ministerului, şi împreu -nă cu cei de la CE Oltenia să poartediscuţii, să facă analize pe aceastătemă”, a spus Florin Cârciumaru.Situaţia începe să devină una compli-cată, în condiţiile în care aşa cum adeclarat primarul” în unitatea militarăfuncţionează un depozit activ de arma-ment”. Contactat telefonic, directorulgeneral al CE Oltenia, ConstantinBălăşoiu, nu a putut fi contactat telefo -nic, pentru a comenta situaţia. Situaţia

este cam tulbure în condiţiile în carestabilirea sediului la Tg-Jiu va duce laschimbarea conducerii CE Oltenia, iarcei dornici să ocupe scaune şi funcţiiîşi vor face şi ei alte planuri. Existenţadepozitului activ de armament laUnitatea Militară Tg-Jiu ar putea ducela amânarea mutării sediului CEOltenia, mai ales că însuşi MinistrulEconomiei a spus liderilor FNME căsediul va rămâne la Turceni.

Costin SOARE

Sediul CE Oltenia,propus lângă undepozit de armament

FFlloorriinn CCâârrcciiuummaarruu

Duminică seara, Poliţia Oraşului Turceni afost sesizată de C.D., de 42 ani, din comu-na Plopşoru, judeţul Gorj, angajat al

Complexului Energetic Oltenia, punct de lucruTurceni, cu privire la faptul că a observat o per-soană de sex masculin care sustrage deşeuri

feroase din incinta unităţii. La faţa locului s-adeplasat o echipă operativă constituită la nivelulsubunităţii de poliţie, pentru efectuarea decercetări şi investigaţii.

Urmarea a primelor activităţi desfăşurate de poliţişti, afost identificat în trafic M.C., de 26 ani, din oraşul Turceni,judeţul Gorj, care conducea un autoturism pe DJ 673Turceni, în care transporta deşeu feros. Procedând la verifi-carea încărcăturii, s-a constatat că aceasta prezintă caracte -risticile bunurilor declarate ca fiind sustrase, respectiv maimulte bucăţi de ţeavă metalică dezafectată, în greutate totalăde aproximativ 560 kg. Totodată, din cercetări, a rezultatfaptul că suspectul intenţiona să transporte bunurile sustrasela un centru de colectare a deşeurilor feroase, în vederea va -lorificării. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectulsăvârşirii infracţiunii de furt. Bunurile sustrase au fost recu-pe rate şi restituite unităţii prejudiciate.

Prins cu fier furat din CE Oltenia

Au bravat distrugând douăindicatoare rutiere dar au fostprinşi imediat de către

poliţişti care au stabilit cine suntautorii după imaginile surprinse decamerele de supraveghere. Duminică,poliţiştii Secţiei 4 Poliţie RuralăMătăsari au fost sesizaţi de D.M.,angajata unei staţii de alimentare cucombustibil, din comuna Mătăsari,judeţul Gorj, cu privire la faptul căîn noaptea de 23/24 iunie 2012, per-soane necunoscute au distrus douăindicatoare rutiere ce erauamplasate în perimetrul staţieimenţiona te.

Echipa operativă constituită la nivelul subunităţiide poliţie a efectuat cercetarea la faţa locului, con-statând că cele sesizate se confirmă. În cauză s-aîntocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infrac -ţiunii de sustrage, distruge, degrada ori de a aduceîn stare de neîntrebuinţare indicatoarele, semafoa re -le, amenajările rutiere sau crearea de obstacole pepartea carosabilă se pedepseşte cu închisoare de la 6luni la 2 ani sau cu amendă. Urmare a verificărilorefectuate şi a vizionării imaginilor înregistrate decamerele de supraveghere amplasate la staţia de ali-mentare, a fost identificat suspectul faptei în persoa -na lui C.G.G., de 30 ani, din comuna Mătăsari,judeţul Gorj.

Costin Soare

Două indicatoaredistruse, doi anide puşcărie

8888 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă ţă MMaarrttii,, 2266 IIuunniiee MMaarrttii,, 2266 IIuunniiee 22001122 22001122

Tradiţie


wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

După iernile grelecu zăpadă mută şigeruri grele, a

venit mult aşteptataprimăvară, cea cu bucurii -le ei, căldură, verdeaţă,flori, păsări cântătoare şisărbătorile mult aşteptatedupă postul Paştelui,nedeile Paştelor, în toatelocalităţiile din estul VăiiJiului, Jieţ, Androneşti,Cimpa, Răscoala, Maleia,Livezeni Surduc, etc.Următoarele praznice cunedei, la Înălţarea Domnului„zis Ispas” şi Rusalilile.

La 15 iunie în fiecare an seînchidea anul şcolar, se acordaupremii în cărţii de la Bibliotecapentru toţi eleviilor merituoşi. Sefăceau şi se acordau coroniţe dinflori de Sânziene, flori galbeneînalte cu spic mic. Care cresc înaceastă perioadă pe dealurilejieţene. Serbarea şcolară seîncheia cu un tandem la careparticipau preoţii, Drăgan de laTaia, Zoican din Lonea şi Jura dela Jieţ.

Următoarea mare sărbătoarepe care o aşteptam cu toţii tinerişi vârştnici era Sânziana, 24iunie, Naşterea Sfântului IoanBotezătorul. În copilăria mea,erau nedei peste tot în această zide început de vară. În ziua deSânziene, gospodarii oieri seîntâlneau cu băciţele lor, lastânele unde era sâmbra oilor şiîşi făceau socoteala dacă oilesunt hrănite bine, dacă dau laptesuficient, să poată ieşi din sâm-bră. La sfârşitul zilei oile şcioapesau altele cu smâlc pe

ţâţe erau tratate sau separate.Cel mai important eveniment

de Sânziene, era vestita nedeiede la Poiana Muierii, unde amavut ocazia să particip de câtevaori.

Poiana Muierii erau un centru,unde se întîlneau la un loc,poienarii, jiieni, lomănari,vâlceni de pe toţii munţii, înaceastă zi.

De dimineaţă sau decuseară(înainte) soseau, poienarii cucăruţe cu roţi mici, loitre flexi-bile, pe cărările de munte veneaude la Sibiu, Poiana Sibiului, etc.Cu mărfuri de vânzare de exem-plu, Ioan Dădârlat, de la Sibiu,aducea pălării, Hândoreanuobiecte de pielărie, haranşamen -te pentru cai, sei, etc. Alţii aveauhaine poienăreşti, brâie etc. Jieniiveneau cu fluiere de vânzare,cele mai vestite fluiere le produ -cea unu, Răducă din Jieţ, originardin Cimpa. La poiană, găseai şibâte de corn cu măciucă, frumoa -se şi înflorate până jos.

Îmi amintesc că am cumpăratde acolo o crişcă fluier cu 2vrăni. Care era la modă, nu maivorbesc de ţapinuri, bardă decioplit, răzuitoare şi alte instru-mente pentru lemnari.

Ciobanii de la stânele dinObârşia Lotrului, Găuri,Mândra, Cibanu, Scovarda,Vârful lui Pătru, etc. Găseauvase de lemn, doniţe, bote,bădâni pentru unt, ciubere, etc,din lemn aduse de moţi.

Se poate spune că la PoianaMuierii în ziua de Sânziene eraceea ce se întâmpla la SfântulIlie pe muntele Găina, la târgulde fete, cu deosebirea că laPoiana Muierii nu existau com-

ercianţi

ambulanţi. Toţi participanţii lanedeie erau îmbrăcaţi în costu -me naţionale poienăreşti.

Erau şi căruţe cu băutură îngeneral cinuri şi vinars deprune adus de la Sibiu. De mân-care reţin că fiecare îşi aduceade acasă în străiţe frumoasemomârlăneşti.

Ca să ajungi la nedeie dinPoiana Muierii erau două dru-muri pentru jieţeni şi petrileni.Unu urcam de la Jieţ, pe Plaiullui Godean, Muncel, Capramică, Capra mare, Fometescu,Scovarda, Buha, Cotu Ursului,Poiana. Al doilea dum, mergeamde la gara Lonea, cu mocăniţalui Goldman, pe calea feratăpână la Voievodu, iar de acolope muntele Sterminosu până înPoiană.

Lomănarii veneau de la vârfullui Pătru pe Bilele, drumul carevenea de la Oaşa până înPoiană. Pentru petrecăreţii ceveneau din Valea Lotrului, eradrumul regal până la Poiană.

De la acest eveniment nulipsea niciodată mult simpaticulcabanier de la Obârşia Lotrului,moş Ghişa cu fata Leana şibăiatul Iosif. Aduceau spre vân-zare băuturi cât şi de alemâncării. Pe ei i-am întâlnit şi lanedeia de la Huluzu şi jos laCataracte pe Lotru.

Participanţii de obicei sestrângeau în pâlcuri pâlcuri,jiieţeni într-o parte, tăenii şicimpenii în altă parte, vâlceniiseparat, novăcenii deasemenea,Poienarii cu oi multe ca Burtan,Bâja şi alţii după interese.

În general fluieraşii se între-ceau cu melodii. Reţin că celmai vestit fluieraş era Dănăreaţă

din Cimpa,acesta aveaarii din fluiermelodioase,dulci plăcute la auz,inconfundabile, maiera şi o femeie, LeanaMihăilescului, tot din Cimpa,care cânta binedin fluier. După ce seîntreţineau cu băutură şi glumese trecea la joc, învârtite în 2 sau4.

Mai spre seară începeau scan-dalurile, care de obicei începeaudin nimicuri. Cimpenii eraufruntaşi la scandaluri, Moruş selua de oricine, dar de obiceimereu primea bătaie. Salvatorullui, era un mare bătăuş dinCimpa, Mihăilă, care ţinea într-omână bâta iar în cealaltă mână,cuţitul, îi fugărea pe toţi, maierau răniţi dar niciodată nu aufost oameni omorâţi. Tinerii maimult în joacă se băteau cu bâtelede corn.

După câteva clinciuri,

lucrurile se linişteau, spre seară

nedeia se răcea, plecau pâlcuri

pâlcuri. Uni mergeau la cabană,

la Obârşia Lotrului, la moş

Ghişa, şi continuau petrecerea.

Jieţenii se întorceau peste munţi

şi se opreau la stânele din Capra,

unde aveau vitele, înoptând până

a doua zi. Cimpenii şi Petrilenii,

coborau pe Sterminosu, până la

Voievodu. Poienarii fiecare la

stânele şi târlele lor. Sibienii cu

căruţele cu mărfuri se întorceau

pe drumurile lor.

Nedeia de la Poiana Muierii,

şi-a trăit viaţa

prin fap-

tul că toţi munţii, erau plini de

vite, sute de mii de oi, mii de

cai, îngrijite de ciobani, au dis-

părut vitele munţii au rămas

golaşi, a dispă rut şi tradiţia

nedeiei de la Poiana Muierii.

Acest obicei foarte frumos de

Sânziene, de la Poiana Muierii,

este o istorie care nu sa mai

repetat după anii 50 ai secolului

trecut. Industrializarea comunis -

tă a angrenat oamenii la alte

preocupării. S-a mai păstrat până

în zilele noastre, nedeia de la

Obârşia Lotrului din ziua de 15

august, Sfânta Maria, evenimen-

tul care încheie ciclul de întâlniri

şi nedei muntene din timpul verii.

De menţionat, lăudabila iniţia-

tivă a inimosului domn, Emil

Părău, de la Lupeni, care în

zilele noastre, a iniţiat şi spriji -

nit, nedeia de Sânziene, din

muntele Straja. Care în schimb

are un caracter mai modern, cu

întreceri sportive, manifestări

culturale organizate. Dar din

păcate şi cu vânzători ambulanţi.

Notează fost participantIon Ranţa

S â n z i a n a d e a l t ă d a t ăS â n z i a n a d e a l t ă d a t ă

Comisia con-stituită lanivelul

MinisteruluiEconomiei , pen-tru continuareademersurilorprivind constru-irea grupului deminim 500 MW,este în aşteptare.Întărziereanumirii secretaru-lui de stat peenergie RodinTraicu în frunteaacestei comisii , caşi preşedinte, faceca lucrurile săîntârzie.

Deşi unii şefi se declară pesi-mişti şi nu mai cred în construc-ţia noului grup energetic laSucursala Energetică Rovinari,alţii cred în schimb că relaţiilede colaborare economice şidiplomatice sunt destul de

avansate încât să nu se mai con-cretizeze. Comisia de negocierepentru Proiectul „Realizare grupenergetic nou de 500 de MW laTermocentrala Rovinari” aselectat oferta depusă de com-pania chineză ca fiind cea maiavantajoasă. Oferta companieichineze a întrunit cel mai mare

număr de puncte, respectiv unpunctaj total de 100 puncte, faţăde 78,75 puncte obţinută decompania din Japonia. Etapelece ar fi trebuit parcurse, în vede-rea punerii în practică a investi-ţiei, constau în negocierea şisemnarea Memorandumului deÎnţelegere între Societate şi

Investitorul Selectat, estimate ase finaliza la sfârşitul lunii iunie2012, întocmirea noului studiude fezabilitate şi realizareaevaluării aporturilor în natură,

cu termen de finalizare înluna septembrie 2012,înregistrarea societăţiimixte de tip IPP, obţinereaautorizaţiilor, avizelor şicertificatelor necesare pen-tru începerea efectivă aconstrucţiei noii centrale,cu termen de finaluzare înluna martie 2013. Punereaîn funcţiune a noului grupenergetic de minim 500MW este estimată la sfârşi-tul anului 2015. Cumlucrurile evoluează în paşide melc, se pare că şanselede reluare a tratativelor, înurmătoarea perioadă, suntslabe, cu atât mai mult cucât secretarul de stat peenergie, Rodin Traicu esteinteresat de vizitarea carie-

relor, şi în special a celor ce aucondiţii grele de muncă.

Costin Soare


Politicwwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Adrian Cristian Bertha va fi, pentru următorii treiani, procurorul şef al Biroului Teritorial TârguJiu al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Procurorul a fost numit în fucţie în data de 19 iunie, lapropunerea DNA.

Noul şef al DNA Biroul Teritorial Târgu Jiu, Adrian CristianBertha are o vechime, ca magistrat, de 13 ani. În perioada mai 1998 –iulie 2004, a îndeplinit funcţia de procuror la Parchetul de pe lângăJudecătoria Târgu Jiu.

De la data de 1 iulie 2004, a fost numit în funcţia de procuror laDNA, Serviciul Teritorial Craiova – Biroul Teritorial Târgu Jiu, iarîncepând cu data de 1 ianuarie 2012, a fost delegat în funcţia de şef alaceluiaşi birou.

Procurorul şef alDNA Târgu Jiu,învestit în funcţie

După 16 ani, Deva are un nou pri-mar. Mircia Muntean, cel care acondus timp de 16 ani destinele

Devei, a participat la şedinţa de învestiredin postura de consilier local, acestapierzând Primăria Deva după ce s-a înscrisîn lupta pentru şefia Consiliului JudeţeanHunedoara. Mirica Muntean va rămâne

însă la PrimăriaDeva, nu ca primarci ca şi consilierlocal din parteaUSP.

Petru Mărginean, pri-marul ales de deveni înurma scrutinului din datade 10 iunie a depus, lunijurământul, în cadrulşedinţei fiind aleşi şiviceprimarii, aceste pos-turi fiind împărţite întrePSD şi PNL, adicăOvidiu Moş (PSD) şiMarius Surgent (PNL).

Noul primar al Deveiva trebui să renunţe lafuncţia de preşedinte alAsociaţiei Salvital, ceacare coordonează activi-

tatea SMURD în judeţul Hunedoara. Paramediciiştiu pe cine vor în fruntea asociaţiei, şi nu este o per-soană ce până acum s-a aflat în structura asociaţiei.

În urma alegerilor Consiliul Local Deva va aveaurmătoarea componenţă: 10 consilieri USL, 8 USP, 2PP-DD şi unul UDMR. Pe lista consilierilor localidin Deva se regăsesc fostul primar al localităţii, fos-tul director de la Mintia, administratorul public alDevei.

A condus primăria 16 ani,acum e doar consilier local

Investiţia chinezilor, pusăInvestiţia chinezilor, pusăpe lista de aşteptarepe lista de aşteptare

11001100


wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă MMaarr]]ii,, 2266 IIuunniiee 22001122MMaarr]]ii,, 2266 IIuunniiee 22001122

Sport

Printr-un ordin al Ministeru -lui Învăţământului, în clu -bu rile şcolare din zonele

montane din ţară s-a înfiin ţat şi laClubul Sportiv Şcolar Petroşani,catedră de sanie.

Sarcina aceasta de debut, i-a revenit,profesorului de educaţie fizică şi sportvulcănean, Peter Grigore, absolvent peatunci al Facultăţii de Educaţie Fizică şiSport Constanţa.

Reîntors de la studii era dornic de afir-mare de-a contribui la dezvoltareaactivită ţii sportive de performanţă înValea Jiului. Venise cu un an înainte, de laabsolvirea facultăţii îşi făcuse rodajul caprofesor de educaţie fizică şi sport. Setransferase la C.S.Ş. Petroşani, predândhandbal şi tenis de masă.

Dar conducerea clubului îi acordăaceastă sarcină nouă în debut debut înValea Jiului perspectiva de-a ajunge cate-dra de sanie, o secţie de performanţă.

La baza speranţei de selecţie, era cam-pionatul unităţiilor de învăţământgimnazi ale şi liceale, anual organizate deorganul de specialitate, C.M.E.F.S.Petroşani.

Ambiţios, înarmat cu tainele sportuluide performanţă încă din anii şcolii genera -le nr. 4 Vulcan. Nu a găsit atunci, în ValeaJiului, materialele necesare pentru predare

dar nici pentru confecţionarea unei săniide performanţă. Cu mare greutate a făcutrost de fibră de sticlă şi oţel cu care aconstruit trei sănii pentru club, care aufost apreciate apoi în competiţiilenaţionale. A făcut selecţie din localitateaPetroşani şi Petrila. Condiţiile de pregătireerau vitrege, ambiţia dar şi norocul înselecţia copiilor, l-au ajutat să gaseascăcopii talentaţi. A adus satisfacţii prinrezultatele obţinute în campionatelenaţionale şi internaţionale. Timp de douădecenii sportivii C.S.Ş. Petroşani au fost

membri în loturile naţionale de copii,juniori şi chiar seniori. Ştafeta catedrei desanie a fost preluată pe rând, de prof. DanCocor, Florin Stănescu, Vasile Medveschişi în prezent Dragoş Mălescu, fost sportival clubului.

Din prima generaţie de sportive suror-ile Rita şi Livia au fost cele mai bune,ajungând să se afirme pe plan mondial şichiar olimpic. Exemplu CampionatulMondial locul 9, Campionatul Europeanlocul 9 şi 11, Cupa Prieteniei locurile 4, 6şi 7.

Pentru că regretatul director alclubului, Eugen Peterffi a transfer-at cele mai bune sportive la clubuldin Braşov, fără consultareaantrenorului. Peter şi-a datdemisia. Regretatul profesorFlorin Stănescu şi apoi VasileMedveschi, au preluat ştafeta con-ducerii catedrei de sanie. Personal,din anul 2001, de când a venitdirectorul profesor drd. TothZoltan, s-a implicat direct încrerearea de condiţii de pregătireşi competiţii la baza didactică dinParâng. Au fost câţiva ani, ultimiidin secolul trecut când sania aintrat în anonimat. Evoluţia ascen-dentă a spotivului VasileMedveschi şi apoi Chetroi împreu -nă cu genera ţiile lor, s-a reuşit ca,

catedra de sanie a clubului să fie an de anîn topurile naţionale.

În ultimii ani prin schimbarea antreno-rilor, rezultatele au mai scăzut, dar avândo bază materială şi sportivă bună, inclusivpârtie de nivel naţional, sperăm ca rezul-tatele să revină la cotele obişnuite. Maitrebuie un sprijin din umbră a directo ruluiToth Zoltan şi sania va fugi din nou binepe pârtiile, internaţionale din Austria şiGermania.

Aurel Slăbâi

35 de ani de la înf i inţarea35 de ani de la înf i inţareacatedrei de sanie la Clubulcatedrei de sanie la ClubulSport iv Şcolar PetroşaniSport iv Şcolar Petroşani

Anul competiţional, 2002, a fost un ansportiv cu performanţe, care a con-tribuit la revitalizarea sportului în Valea

Jiului, pe plan naţional. Rugbistul MarianConstantin (C.S.Ştiinţa), popicarul Ioan Horfilă(C.S. Inter Petrila), arcaşii aninoşeni SimonaBăncilă, Uritescu Simona, Gigi Puşcă, karatiştii,Ionuţ Mănescu, componenţi în loturile naţionaleşi-au adus aportul la bilanţul sportului româ-nesc.

În competiţiile naţionale s-au cucerit 106 medalii dincare 32 de aur, 32 argint şi 41 de bronz. „Buldogul”echipei de rugby „Ştiinţa Petroşani” Marian Constantin,pregătit de antrenorul Ioan Raţiu, component de bază alechipei naţionale şi-a adus aportul la Câştigarea CupeiEuropene. Sportiva Elisabeta Şanta (C.S.Ş.P) a obţinuttitlul naţional la senioare la lupte libere.

Şahista de la C.S. Vulcan, Teodora Berimtam, a par-ticipat la Campionatul Mondial de şah, dedicat copiilor,unde a realizat 4 victorii şi 4 remize, obţinând 6 puncte.

Aurel Slăbâi

10 ani de la unbogat palmaressportiv înValea Jiului

În anul 1977, sportivii amatori din asociaţiilesportive sindicale, din exploatărileminiere de la Lonea pâmă la Câmpul

lui Neag, au participat la competiţia naţio -nală, iniţiată de Uniunea SindicatelorMiniere din România şi organizată în

Petroşani, de consiliul Sindicatelor, dinValea Jiului, la 7 discipline sportive,câştigând trofeul pus în joc.

Competiţia, a avut fazele de desfăşurare, peexploatare şi pe localitate, Valea Jiului. Zonă şi finalăşi în anul următor 1978, a câştigat al doilea trofeu.

Aurel Slăbâi

Sportul de masă Sindical 35 de ani dela câştigarea, Cupei Minerului pe ţară

Au trecut 50 de ani, decând maestru alsportului la navomode -

le, amiralul Leontin Ciortan, aobţinut primul titlu naţionalpe echipa la navomodele laasociaţia Sportivă PreparaţiaPetrila, unde a debutat ca

secţie de performanţă, afiliatăla F.R. Navomodelism.

Acest titlu a fost primul din cele 47de titluri realizate consecutiv până înanul 2005. Păcat că această personali-tate sportivă de talie naţională şi inter-naţională a fost uitată şi vitregită dePrimăriile urbelor Petroşani şiAninoasa, unde navomodelismul le-a

adus titluri şi medalii, iar în schimbtrofeele şi atelierul de navomodelismzac într-un garaj de maşină înPetroşani. Degeaba îi acorzi titlul decetăţean de onoare al localităţii, dacă îiiei baza sportivă şi îi întorci spateleunui cetăţean care şi-a sacrificatîntreaga viaţă unui sport tehnic – prac-tic, care a dat 16 sportivi. (A.S.)

Navomodelism

50 de ani, de la primul titlunaţional pe echipe, din cele 47

11111111GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Marţiţă Marţi ,, 2266 IIuunniiee 22001122,, 2266 IIuunniiee 22001122

Sport

Este dureros că puţinele momente cemarchează un istoric al perfor-manţelor în Valea Jiului, nu suntbăgate în seamă de nimeni dintre aceiacare se află în fruntea bucatelorrespectivelor grupări.40 de ani (2 iulie 1972) se vor împliniluni, de la momentul primei par-ticipări a Jiului în finala CupeiRomâniei, în 1972, 0-2 cu Rapidul. Afost performanţa care a anticipatviitorul succes ce urma să vină peste

doi ani.38 de ani (23 iunie 1974) s-au scursacum trei zile, de când Jiul Petroşani acâştigat Cupa României. Cu generaţialui Gigi Mulţescu, Rozsnyai,Alexandru Nagy, Libardi sauStoichiţă.30 de ani (1 august 1982) se adunăpeste o lună de la inaugurarea sta-dionului din lunca Jiului, acolo undealte generaţii de jiulişti au făcut istorie.Un stadion care a cunoscut meciuri de

toate diviziile, A, B, C chiar şi D! Dareste stadionul nostru, pe care ne-ambucurat şi ne-am întristat deopotrivă.Este stadionul unde au vorbit CristianŢopescu, Adrian Păunescu sau NicolaeCeauşescu, dar unde au jucat Hagi,Lăcătuş, Ilie Dumitrescu sau GigiMulţescu. 40 de ani, 38 de ani, 30 deani, sunt cifre încărcate de pasiuni şiiubiri. Din păcate, rămâne doar înmemoria unui condei. Doar atât.

Pagina realizată de Genu Tuţu

Henţ cu mânaHenţ cu mâna 40, 38, 30. Şi ce dacă?40, 38, 30. Şi ce dacă?


Deşi meciul juniori -lor A1 (17-18 ani)dintre campioane le

judeţelor Hunedoara şiArad, UniversitateaPetroşani şi FC Sânleani(fosta Gloria Arad) trebuiasă aibe loc pe terenul 2 al

Complexului Sportiv ”Jiul”,până la urmă, gazdă a fostbătrâna arenă ”Parângul”de la Lonea – Petrila.

Cu toate astea, gazdele incog-nito, petroşenenii, au avut o abor-dare serioasă asupra partidei, deşiîn meciul tur câştigaseră în Banatcu 3-2, pornind cu avantajul vic-

toriei din deplasare.Echipa lui Ionuţ Stelescu a

început în forţă, cu un şut (min.10) ”bombă” expediat deSzalacsi, dar respins de portarulNichici.

După golul de 1-0 din min. 20,jocul se mai echilibrază, remar-când în această parte a jocului(min. 35) şutul expediat deBobină, care îl face din nouremarcat pe portarul Nichici.

După pauză, jucătorii arădeniau o primă ocazie în min. 52, darmingea şutată de Pârv este respin-să de portarul Szyotyori.

O schimbare inspirată, Plic înlocul lui Szalacsi, dă o altă notăjocului, mai ales după min. 67,când acesta înscrie pentru 2-0, unminut mai târziu tot acestazguduind transversala! E momen-tul când totul se rupe îndefavoarea celor de la Sânleani,din acest moment, deşi aveaucali ficarea în buzunar, petroşene -nii trec la o ofensivă greu de stă-vilit, care va duce în final la un5-0 fără echivoc.

Gazdele, cu primarul înfrunte

Deosebit de receptivi şi coope -ranţi cei de la Inter Petrila, careau preluat în ultima instanţă rolulde gazdă a acestui important joc,după ce cei de la Jiul au refuzatsă pună la dispoziţie terenul!?Preşedinţii Cristi Buium şiCosmin Negoi au fost preocupaţica să nu lipsească nimic, iar pri-marul Ilie Păducel a stat tot tim-pul la meci (unde jucau şi doipetrileni, Copândean şi Puian),aplaudând fazele spectaculoase,felicitându-i la final pe cei dinstaff-ul tehnic al UniversităţiiPetroşani.

Pronosticullui Mihai

MihaiMuntean este unpersonaj pitorescîn anturajul sta-dionului de laLonea, el avândcalitatea deadministrator.Înaintea partidei,

acesta a indicat un scor de 5-0pentru Universitatea Petroşani. Şiaşa a fost! Bineînţeles, MihaiMuntean a câştigat un pariuregăsit într-o licoare răcoroasă.

Ce urmează?Juniorii A1 (gr. 1994) ai

Universităţii Petroşani au câştigatdubla de calificare, 3-2 şi 5-0 cuFC Sânleani (jud. Arad),calificân du-se în grupele zonale.Mai mult ca sigur, echipa petroşe-neană va fi într-o serie de patruechipe, turneul urmând a sedispu ta mai mult ca sigur tot pearena sportivă din Lonea.

Universitatea Petroşani(antr. Ionuţ Stelescu):Szyotyori – Colţişor, Făurică(min. 76 Chiruţă), Ad.Baltaru, Marton (min. 79 Vl.Costinaş) – Stoi, Bobină,Szalacsi (min. 51 Plic), Puian(min. 79 Costinaş) –Copândean, R. Popa (min.73 Negrea)

FC Sânleani (antr. MihaiJivan): Nichici – Prodanciuc,Cojocariu, Dumitrean (min.60 Ad. Avram), Dobre (min.72 Boroş) – Bercu, Giurgiu,Pârv – elim. min. 75,Rechiţan (min. 50 June –elim. min. 85) – Kui,Schifano (min. 73 Barna)

Arbitru: Sergiu Popa – Arad. Spectatori: 300Golurile:1-0: Puian (min. 20), ”ciupeşte” o minge de la Nichici

şi înscrie, 2-0: Plic (min. 67), din 7 metri , 3-0: Puian (min. 70),din acţiune, 4-0: Negrea (min. 80), din pasa lui Bobină, 5-0:Negrea (min. 81), cu boltă

Universitatea Petroşani – FC Sânleani 5-0

Fotbal. Juniori.

A b o r d a r e s e r i o a s ăA b o r d a r e s e r i o a s ă

Primarul Petrilei, Ilie Paducel, felicitandu-l pe antrenorulIonut Stelescu pentru victorie

Mihai Muntean, 'oracolul' de la Lonea

11221122 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă ţă MMaarrMMaarrţţ ii,, 2266 IIuunniiee 22001122ii,, 2266 IIuunniiee 22001122

Actual

CMYK


Telescaunul de laPetroşani este dinnou în revizie. An de

an, în perioada verii, anga-jaţii SC GospodăriePrestCom fac reparaţii cap-itale la instalaţia pe cablu.Anul acesta, însă, lucrărilede mentenanţă au începutmai repede decît era pre-văzut, pentru că numărulturiştilor din ultimele zile afost oricum unul mai mic.

La final, administratoriisperă să poată aviza ISCIRtelescaunul.

“Noi ne-am ocupat de reparaţiişi verificări şi până acum.

Este vorba de verificarea rul-men ţilor la amuletele mari deacţionare şi de întoarcere, amfăcut verificarea ghearelor deprindere pe cablu la vehicule şile-am montat. În continuare maiavem de pus pe traseu niştebaterii aduse de la Muntele Mic,am înlocuit o baterie de role, maiavem încă trei baterii de role cu

axe şi tot ce este necesar pentru aputea autoriza instalaţia în lunaoctombrie“, a declarat GigiPogan, şeful Staţiei Telesacaundin staţiunea Parâng.

Astfel se face că în week-endulcare tocmai a trecut, cum instala -ţia nu prea a funcţionat, muncito -rii au lucrat mai mult la reviziedecât la îmbarcare.

“Turiştii, care totuşi s-au încu -metat să vadă muntele la acestsfârşit de saptamână, au fost înnumăr foarte mic comparativ cuanii precedenţi. A scăzut foartemult numărul turiştilor, probabil

din cauza lucrărilor care seefectuează pe munte. Aşteptămtotuşi acum, în vacanţa de vară,grupurile de turişti să urce lacabane şi hoteluri.

Ei trebuie să ştie că telescaunulfuncţionează normal, începând cuora 9, însă singurele piedici pecare le avem sunt din cauza că, încursul zilei mai intră excavatoareşi maşini de mare tonaj carelucrează la amenajarea pârtiilor,pe sub linia instalaţiei, motiv pen-tru care telescaunul este oprit preţ

de câteva minute“, a mai adaugatGigi Pogan, Şeful StaţieiTelescaun Parâng.

În Staţiunea turistică Parâng seimplementează un proiect de ame-najare a domeniului schiabil, careprevede, printre altele, construcţiaunui telescaun intermediar întreHotel Rusu şi zona Căsuţa dinPoveşti, TS3, iar mai apoi, con-strucţia unei telegondole cu ple-care din cartierul Aeroport pânăsus în munte.

Cristina Mîrza

Cum turişti nu sunt,

Angajaţii de la telecaunul spreAngajaţii de la telecaunul spreParâng s-au apucat de revizieParâng s-au apucat de revizie

An de an, salvamontiştii din Lupeni asi -gu ră serviciul de permanenţa înRetezat, masiv considerat a fi unul din-

tre cei mai periculoşi pentru turişti. Salvatoriimontani au plecat de duminică, de la primeleore ale dimineţii şi vor supraveghea, toată vara,zonele pentru siguranţa turiştilor.

“Va fi cel de-al 30-lea ciclu depermanentizare pe perioada verii azonei înalte a Parcului NaţionalRetezat, respectiv Poiana Pelegii şipunctul de prim ajutor Bucura, unuldintre cele mai vechi puncte de per-manenţă din tară, având peste 30 deani de activitate sezonieră. Începândde luni se vor găsi salvatori montaniatât în zona centrală a Retezatului câtşi în zona Pelegii, ca de altfel şi peCreasta Meridionalilor, respectivzona Buta. Aceste acţiuni vor aveacaracter de permanenţă pană pe 20septembrie“, declară GheorgheResiga, şeful Serviciului Salvamont

din Lupeni.An de an, salvamontiştii din Valea Jiului salvează

multe vieţi prin intervenţii prompte în locurile greuaccesibile din inima muntelui. La fiecare punct depermanenţă vor fi trei salvatori montani, iar pe lângăei, îşi vor face prezenţa şi voluntarii care se vor ocupade ecologizarea zonei înalte.

Cristina Mîrza

Salvamontiştii din Lupeni vor asigura serviciul de permanenţă în Retezat

Salvamontiştii din Lupeni vorSalvamontiştii din Lupeni vorasigura, începând din aceastăasigura, începând din aceastăsăptămână, serviciul de săptămână, serviciul de permanenţă în masivul Retezat.permanenţă în masivul Retezat.

Hectareîntregide teren

au ars, în week-end, pe întregcuprinsul judeţu-lui Hunedoara,de vină pentruizbucnireaincendiilor fiind,potrivit pompieri -lor hunedo -reni, utiliza -rea foculuideschis.

Proprietariide terenuri nuţin cont de fap-tul că se potalege cu amenziusturătoare şi căpot pierde sub-venţiile de laAPIA dacă îşiincendiază tere -nurile pentru a

le curăţa. Mai mult,unii dintre hunedo -reni lasă focul să „seexprime liber” astfelcă flăcările pârjoleschectare întregi deteren.

2000 de metripătraţi de teren au arsîn localitatea Căci, devină pentru propaga -rea flăcărilor fiind oardere necontrolată.

Focul a cuprins şiun hectar de vegetaţieuscată de pe razalocalităţii Cinciş, şiaici cauza fiind totneatenţia oamenilor.

Peste trei hectarede teren pe care eravegetaţie uscată auars, tot în weekend peraza Văii Jiului, înLupeni şi întreLupeni şi Uricani.

Terenurile din Hunedoara,cuprinse de flăcări

26.06.2012

Documents

Transcript of 26.06.2012