AVIZATM.A.D.R.2011AVIZATA.N.S.V.S.AGHIDUL DE BUNEPRACTICI PENTRUAPICULTURAPage 2=Prezentul ghid a fost realizat de Asociatia Crescatorilor de Albine din RomaniaColectiv de autori:Ing. Ioan FeteaDr. bioch. Cristina MateescuDr. Ing. Adrian SiceanuDr. ing. Eliza CauiaDr. ing. Agripina SapcaliuDr. ing. Nicoleta IonIng. DumitruCauiaReproducerea partiala sau totala a continutului din prezentul ghid fara acordulautorilor esteinterzisa.Page 3=CUPRINS:Nr Denumire Pag1 Seciunea 1 - Condiii 42 Domeniu de aplicare 43 Sectiunea 2 - Tehnologii apicole 64 Stupine de productie 65 Stupine de producere a materialului biologic 116 Stupine de selectie si ameliorare 187 Stupritul pastoral 208 Stupi si principalele echipamente apicole 239 Sectiunea 3 - Recoltarea si valorificarea produselor apicole 2810 Calitatea mierii de albine i a altor produse apicole destinate consumului uman 2811 Surse de contaminare a mierii de albine 4312 Cerine privind igiena spaiilor n care se realizeaz extracia mierii de albine 6313 Cerine privind igiena echipamentelor de extracie a mierii 6614 Cerine privind spaiile pentru depozitarea mierii de albine 6615 Cerine privind igiena extraciei i depozitrii mierii de albine 6716 Cerine privind marcarea i etichetarea mierii de albine 7017 Restricii privind livrarea ctre consumatorul final sau livrarea la unitile deconditionare mierii sau a altor produse apicole.7218 Cerine privind starea de sntate i igiena personalului 7919 Sectiunea 4 - Supravegherea sanitar - veterinar a stupinelor 8020 Condiii de nregistrare/autorizare 8021 Controlul sanitar veterinar oficial al familiilor de albine i al igienei produciei demiere8222 Cerine privind igiena familiilor de albine i a stupinei 8923 Aciunile n caz de identificare a familiilor de albine bolnave 9224 Sectiunea 5 - Msuri de prevenire si combatere a bolilor la albine 9425 Metode si procedee de combatere antivarooa 9426 Metode si procedee de combatere n loca american 9627 Metode si procedee de combatere a bolilor supravegheate pasiv 9928 Medicamente si biostimulatori 10529 Metode i procedee pentru combaterea duntorilor 10730 Sectiunea 6 - Anexe 11131 Carnetul stupinei 11132 Gestiunea documentelor i completarea carnetelor de stupin 11233 Evidenierea tratamentelor i gestiunea medicamentelor 11334 Standarde miere 11435 Legislaie comunitar i naional: 11636 Adrese utile 119Page 4=SECIUNEA 1 -CONDIIII. DOMENIU DE APLICAREAcest ghid este realizat in conformitate cu legislatia specifica, ca un indrumar pentruapicultori, in vederea cunoasterii celor mai importante etape din productia apicola si luarii unormasuri de autocontrol pe filiera de productie si pana la desfacere pentru a raspunde noilorconditii de productie impuse de legislatia nationala si europeana.Prezentul ghid este destinat producatorilor primari din domeniul apicol,care, inafaraproductiei pentru consumul propriu, efectueaza si activitatea de conditionare si comercializare aproductiei proprii, beneficiind astfel de cresterea valorii adaugate aproduselor obtinute in propriastupina.Ca producator, apicultorul este situat la inceputul lantului de productie, fiind consideratproducator primar. In aceste conditii apicultorul are deci obligatia de a tine un registru de productie side a aplica bunele practici de igiena in timpul productiei.Acest ghid isi propune sa vina in sprijinul apicultorilor cu informatia necesaradesfasurarii inbune conditii, atat a procesului productiv cat si a celui legat de conditionare,imbuteliere si valorificare,fiind un instrument de autocontrol in scopul identificarii principalelor riscuride contaminare dinintregul lant de productie si comercializare a mierii in special dar si a altorproductii apicole.O serie de date importante privind aceste riscuri sunt analizate si in cazul productiei de polen silaptisor de matca ca principale produse apicole de importanta alimentara.Apicultorii trebuie sa stie ca in calitate de producatori de produsealimentare - produse apicole,trebuie sa-i poata asigura pe clienti ca le ofera un aliment in perfecta concordanta cu definitia acestora.In plus, si celelate produse apicole fie ca sunt alimentare sau nu trebuie sa corespunda unorstandarde de calitate in conformitate cu legislatia specifica, iar modul lor de productie pana lavalorificare trebuie sa poata fi urmarit pentru a se identifica originea unor probleme aparute in calitateaacestora pe lantul de distributie pana la consumator.Practic, necesitatea realizarii unui ghid de bune practici in apicultura vine in primul randdin motive legate de siguranta alimentara si trasabilitatea produselor alimentare.Trasabilitatea conform unei definitii uzuale desemneaza posibilitatea dea urmari un produs instadii diferite privind productia sa, transformarea si comercializarea sa, fiind specifica produseloralimentare.Conform Regulamentului European 178/2002 CE, trasabilitatea se defineste ca fiind capacitateade a urmari in toate etapele de productie, transformare si distributieun produs alimentar, un alimentpentru animale, un animal de la care se obtin produse alimentare, sauo substanta care se poateintroduce intr-un produs alimentar sau intr-un aliment pentru animale.Totodata, exista si producatori care nu isi limiteaza activitatile doarla cresterea albinelor si lavalorificarea productiei proprii in sectorul primar. Este de exemplu, cazul apicultorilor care pe langaproductia proprie, cumpara, conditioneaza si comercializeaza mierea altorapicultori. In acest cazprezentul ghid se aplica doar pentru productia, conditionarea si desfacerea productiei proprii.Pentru achizitia, conditionarea si desfacerea produselor achizitionate seva aplica legislatiaspecifica de igiena in alimentatie prin analiza riscului traversand cateva puncte critice din lantul deachizitie, conditionare si imbuteliere (Hazard Analysis Critical ControlPoint -HACCP). HazardAnalysis Critical Control Point (abrev. HACCP) reprezinta un sistem de sigurantapreventiva aplicabilin alimentatie si farmacie care are in vedere analiza riscurilor biologice, chimice, fizice din lantul deprocesare si valorificare al unui produs in scopul prevenirii contaminarilor.In concluzie, consideram ca prezentul ghid de bune practici in apicultura asigura un cadru amplude informatii utile pentru apicultorii, venind in sprijinul realizariide productii in conformitate culegislatia sanitar-veterinara si de igiena in alimentatie.Page 5=2. Simboluri utilizate in ghid- Sfaturi si masuri preventive cu scopul de a limita pericolele de degradare a produselor obtinute- Activitati care necesita control si informare- Masuri de intreprins, actiuni corective- Punctele de control in pericol privind igiena care trebuiesc urmarite in mod sistematic.=Page 6=SECTIUNEA 2 - TEHNOLOGII APICOLEI. STUPINE DE PRODUCTIEStupina de productie stupina specializata in obtinerea unuia sau maimultor produseapicole cum ar fi miere, polen, pastura, laptisor de matca, apilarnil, propolis, ceara, venin.Pentru valorificarea potentialului productiv al familiilor de albine,de-a lungul anului suntnecesare o serie de lucrari specifice care sa asigure dezvoltarea optima a acestora in perioadaculesurilor principale, care in general, in tara noastra, se desfasoara in perioada aprilie-septembrie.Este important de mentionat ca pregatirea sezonului de productie se realizeaza inca de la sfarsitulverii precedente (iulie-august), perioada in care incepe anul apicol, adica perioada cand incepe crestereaalbinei de iernare de care depinde dezvoltarea in primavara si deci sezonul de productie urmator.LUCRRI DE NTREINERE A COLONIILOR DE ALBINE DE-A LUNGUL ANULUI APICOLDe-a lungul anului apicol se disting o serie de perioade specifice de care apicultorul trebuie tinaseama in activitatea de management a stupinelor (fermelor apicole, exploatatiilor), pentru bunadezvoltare a familiilor de albine si obtinerea productiilor vizate.Perioadele vizate sunt trecute cu aproximatie in ce priveste intervalulde luni calendaristice,existand o serie de fluctuatii in principal in functie de clima si puterea familiilor de albine la momentuldat.1. Perioada de cretere a albinelor de iernare (iulie-septembrie):De aceast perioad depinde succesul iernrii propriu-zise a coloniilor de albine, dezvoltareaoptima in primavara i valorificarea culesurilor n sezonul urmtor!In aceasta perioada are loc cresterea generatiilor de albine cu corp gras dezvoltat, pregtite sreziste mai multe luni in perioada sezonului rece i s reia n primvar ciclul de dezvoltare a familiei dealbinei.Scopul acestor lucrari este ca la intrarea n iarn, familia de albine sa aib:1,5 -2 kg de albine (care ocupa in medie 6-7 intervale de rame Dadant si 7-8 de rame ME)15-20 kg de miere de bun calitate n faguri,minim 0,5 kg rezerve de pstura.=Masuri de luat:1. asigurarea cu mtci de bun calitate (schimbarea mtcilor, mai ales a celor mai btrnede doiani)2. pregtirea rezervelor de hran sub aspect cantitativ dar i calitativ. Se va recolta doarsurplusul de miere, astfel nct s lsm suficiente provizii pentru iernare.- In sistemul de ntreinere n stupi verticali se recolteaz mierea din magazine/corpuri de productie ise las mierea in cantitatea necesara in corpul de baz (cuib) pentru iernare.Page 7=A se evita lsarea rezervelor cu miere de man care prin coninutul ridicat n sruri i alte mineralemrete cantitatea de excremente care se acumuleaz n rect de-a lungul iernii producnd diaree inosemoz!nlocuirea acestei mieri dac rezult din ultimul cules trebuie s nceap ncepnd cu sfariunii iuliei s se ncheie n prima decad a lunii august.3. efectuarea de hrniri de completare cnd nu exist rezerve sficiente de hran (lunileaugust septembrie).In lipsa polenului in natura sau a rezervelor de pastura se administreaza turte proteicepentru dezvoltarea corespunzatoare a corpului gras la albinele de iernareCnd timpul permite acest lucru. n funcie, hrana existenta i in natur sepot efectua oserie de hrniri de stimulare (0,5-1 kg sirop/familie de albine/sptmn) pentru ca matcas continue ponta i s obinem un numr ct mai mare de albine de iernare capabile ssupravieuiasc pe timp de iarn.Totodata este bine pe ct posibil s se asigure atat culesuri naturale de nectar cat i de polenpentru a diminua consumul din rezerve i a asigura dezvoltarea normal a familiei dealbinei pregatirea pentru iernare.4.asigurarea unui cuib proporionat, bine organizat, cu coroane bineformate de miere, cufaguri de calitate, mai nchii la culoare (nu mai vechi de 3 ani) pentru iernare deoarece pstreaz maibine cldura n cuib; Trebuie avut n vedere ca ghemul s se formeze n partea inferioar acorpului, iardeasupra i n lateral s existe suficiente rezerve de miere, de obicei pe una din partile laterale a stupului.5. unificarea familiilor de albine mai slabe sau ajutarea unora cu rezerve de la alte coloniisntoase.6. asigurarea cldurii n cuib (cnd n general temperatura pe timp de noapte scade) prin lucrride stramtorare a cuibului pe fagurii cu populaie de albine i hrana aferent.7. efectuarea din timp a tratamentelor mpotriva varoozei (Varrooa destructor) conformmetodelor de tratament autorizate.2. Perioada de iernare cuprinde perioada repaosului de iarn (octombrie-ianuarie) siperioada nlocuirii albinelor de iernare i de dezvoltare n primvar (februarie-martie):n condiiile rii noastre perioada de iernare cuprinde perioada de timp de la formareaghemului deiernare i pn la revizia de fond n primvar.=Apicultorul trebuie sa aiba in vedere:1. depirea perioadei de iarn n condiii ct mai bune, cu o mortalitate acceptabil, situata inlimite normale, att la nivelul stupinei (0-10%) ct si la nivel de familie,2. inlocuirea albinei de iernare si o bun dezvoltare timpurie in primavar n scopulvalorificariiprimelor culesuri, n special a culesului de salcm.Masuri de luat:3. strmtorarea cuibului pe necesarul de rame si rezerve cu ajutorul diafragmei.Strangereacuibului numai pe ramele ocupate de ghemul de iernare asigur cresterearapid a populaiei nprimavar4. mpachetarea (izolaia) cuibului i asigurarea unei bune ventilaii.5. alegerea unei vetre nsorite, fr cureni sau vnturi puternice este foarteimportant pentruiernarea albinelor, iar poziia stupului se face astfel nct sa capteze maximum de caldur solar.6. asigurarea linitii n stupin prevenind zgomotul produs de psari, animale, trepidaiiledatorate mijloacelor de transport, etc.Page 8=7. nlesnirea efectuarii zborurilor de curire n zilele clduroase - peste 12grade C, pentrueliminarea coninutului fecalelor din rect i prevenirea mbolnvirilor care semanifest cudiaree.8. vatra stupinei va fi curat n cazul cderilor mari de zpad, desemenea icndurelele dezbor pentru evitarea formrii de ghea la urdiniuri i implicit a obturrii ventilaiei.9. controlul iernrii - prin foaia de control (pus pe fundul stupului) iprin control auditiv cuajutorul unui tub de cauciuc (ascultarea zumzetului specific care oferaindicii despre stareaacestora).10. administrarea deasupra ramelor de turte (paste) energetice in cazul insuficienei hranei.Admnistrarea de turte energo-proteice, care s stimuleze dezvoltarea familiei de albinei poate fifacutaspre sfrsitul lunii februarie, numai dup ce au fcut un zbor decurire i cnd existposibilitatea ca zborul sa se repete peste 2-3 sptmni,11. evaluarea mortalitilor se realizeaz la primul control n primvar cnd se noteaz deceiurmtoarele: mrimea familiei de albinei (intervale de albine), prezena mtcii i pontei acesteia, suprafaa de puiet, rezerve de hran, cantitatea de albin moart pe fundul stupului, prezena semnelor de boalStabilirea cauzelor de mortalitati excesive prin trimiterea de probe catre laboratoare autorizate!Unele mortalitati pot fi evaluate si de apicultor: ca de exemplu atunci cnd albinele mor de foame albinele se gsesc moarte cu capul n interiorul celulei i ca o caracteristic a speciei, n lipsa hranei,toate albinele mor cam n acelai timp.ncepnd cu luna martie este necesar intervenia apicultorului prin mai multeverificri ale strii acestora prin (1) revizia sumar de primvar i (2) revizia de fond.Revizia sumar de primvar are ca scop verificarea strii coloniilor la ieirea din iarn ide andrepta situaiile anormale care pot pune viaa familiei de albinei n pericol.Acest control se efectueaz ntr-o zi nsorit din luna martie, care sa permita deschiderea stupului,aprecierea puterii familiei de albinei, prezena mtcii n funcie de prezenapuietului cpcit inecpcit, aprecierea rezervelor de hran i a dispunerii acestora, dar i aprecierea striide sntate dupaspectul general al fagurilor, (calitatea pontei, pete de diaree) i a resturilorde pe fundul stupului.Revizia de fond reprezint un control general de primvar pe aceleai obiective ca la reviziasumar, dar aceasta are ca scop o verificare mai amnunit pentru a crea condiiile de dezvoltare afamiliei de albinei.3. Perioada dezvoltarii familiei de albine si nmulirii naturale precum ivalorificareaculesurilor principale (aprilie-august).Perioada dezvoltarii familiei de albine este perioada in care se desfasoara o serie de lucrari foarteimportante de primavara care conduc la pregtirea familiilor de albine pentru valorificarea culesurilor dentreinere (timpurii de primvar) dar i a celor de producie.Page 9=Scopul masurilor care se iau in aceasta perioada vizeaza:creterea unei cantiti corespunztoare de puiet pentru a asigura populaia de albineculegtoare necesar valorificrii culesurilor.meninerea familiilor de albine n stare activ pentru a culege nectarul existentasigurarea spaiului necesar depozitrii mierii.limitarea pierderii de albine ca urmare a roirii naturalenmulirea septelului prin roire artificialMasuri de luat:1. organizarea i strmtorarea cuibului n aa fel nct s nu rmn dect faguerii cualbine, dup care are loc refacerea mpachetrii. Cuibul se organizeaz astfel: un fagure cuprovizii, fagurii cu puiet i un alt fagure cu provizii (miere i pstur) astfel nct toiagurii sfie bine acoperii cu albine.2. lrgirea cuibului, cnd timpul devine favorabil, prin introducerea periodic (la 7zile) de faguribun de ouat care iniial vor fi aezai lateral cuibului de puiet, dup ultimul fagure cu puiet, darpe msur ce timpul devine mai favorabil se introduce chiar n mijlocul cuibului (spargereacuibului). Procednd astfel i pornind de la 2-3 faguri cu puiet n ultima decad a lunii martie ciexist ntr-o familie de albine de mrime medie (1,5 kg albin) se poate ajunge la mijlocul luniiaprilie in functie de conditiile de clima, la 7-8 faguri cu puiet cpcit din care o mare parte vaecloziona la sfritul lunii, iar la momentul nfloririi salcmului va exista un numr suficient dealbine culegtoare pentru valorificarea culesului. Unul din neajunsurile acestei metode de lucrueste uneori apariia frigurilor roitului chiar n perioada culesului la salcam, de aceea n paralel sepot lua o serie de msuri corespunztoare pentru a menine familiile de albine la puterea necesaravalorificarii culesurilor, dar a diminua pe ct posibil pierderea acestora prin roire.Perioada nmulirii naturale.- n condiiile din ara noastr, luna iunie este perioada n care familia de albine atinge maximumde dezvoltare, ceea ce coincide cu culesul de tei.- n aceast perioad de obicei familiile de albine intr n frigurile roitului, fenomenulfiind legatde procesul de nmulire natural i instinctul de perpetuare al familiei dealbinei de albine.Aceast stare se caracterizeaz prin ncetinirea activitii albinelor culegtoare,apariia botcilorde roire i a mtcilor de roire, dar i prezena unui numar mare de albinela urdini sub formaunor aglomerri (barbe), urmat de plecarea unei pri din albine cu matca (roirea).- Exist situaii cnd familia de albine roiete odat sau cnd de mai multe ori - roi primari,albinele pleac cu matca btrn, i roi secundari cnd dintr-o familie de albine, dup plecarearoiului primar, familia roiete din nou.- Cauzele sunt multiple i sunt descrise extensiv n literatura de specialitate, iar apicultorul poatelimita sau preveni apariia acestora prin o serie de msuri ce se leag de:- mentinerea activitatii de cules continuu,- asigurarea spatiului de ouat- asigurarea spatiului de rezerve,- ventilaie suficient.- nlocuirea mtcii familiei de albinei roitoaren general succesul acestor msuri depinde de stadiul n care s-a ajuns, asa ncat una din msurile relativeficiente este de a ridica o parte din surplusul de albina i a faceun roi artificial sau pur i simplu sepoate recurge la divizarea familiei de albinei.Valorificarea culesurilor principale are in vedere obtinerea de productii maxime, de la cat mai multeresurse melifere, cu costuri minime. Cel mai adesea este vorba de transportul n pastoral pentruPage 10=valorificarea culesurilor de nectar (culesuri de producie), dar i pentru polenizarea unor specii de plantecultivate entomofile pe baz de contracte de polenizare cu fermierii.Apicultorul trebuie s se asigure de:resurse melifere bogate in raza optima de zbor pe o raza de 3 km. Este importanta o buninformare cu privire la: masivele florale, prognoza perioadei de nflorire, capacitatea melifer aacestora, posibilittile de obinere a unor vetre de amplasament cu accesbun, distana deparcurs, etc;suficient echipament de productie n stare bun: corpuri de stup, magazine, rame cu faguri,faguri artificiali, etc.maini i alte utilaje necesare n transportul stupilor.echipamente si utilaje necesare pentru recoltarea fagurilor si extractia mieriiEficiena n practicarea stupritului pastoral depinde de mai muli factori din care cei maides invocai sunt legati de distanta fata de vetrele de cules, numarul de familiide albine, existentaechipamentelor aferente, dar i optimizarea investitiilor n raport cu profitul obinut.Page 11=II. STUPINE DE PRODUCERE A MATERIALULUI BIOLOGICStupinele de producere a materialului biologic sunt stupine specializatede selectie, conformpiramidei ameliorarii, autorizate sanitar-veterinar, care aplica o seriede metode si tehnici specificepentru productia matcilor si a unor unitati biologice specifice- roi artificialipe un anumit numar de ramesi roi la pachet.Materialul biologic poate fi produs si comercializat numai de stupineautorizate ca stupine deselectie (de elita) sau ca stupine de multiplicare, de catre AgentiaNational pentru Ameliorare siReproductie n Zootehnie (A.N.A.R.Z.).1. PRODUCEREA MATCILORIndiferent de stupina de productie a matcilor de elita sau multiplicare producerea matcilorse realizeaza prin creterea dirijat, n condiii naturale, n timpul sezonului activ.Cresterea dirijata a matcilor se bazeaz pe creterea de salvare deoareceacest proces poate ficontrolat in practic.n principiu, calitatea mtcii (prolificitatea acesteia) este determinat de origineaacesteia (factorigenetici, gradul de ameliorare), calitatea imperecherii, dar i de moduln care a fost crescut, iar ocretere optim presupune condiii optime n timpul dezvoltrii larvelor i a pupelor de matc.1.1. Elemente esentiale in cresterea matcilor:Materialul biologic de cretere stadiile de dezvoltare a puietului dincare se face cretereamtcilor.o Mtci cu caracteristici specifice perfecte pot fi crescute din ou i larve n varst de pn latrei zile- faza bipotent (faza sensibil).o Din larva de 4 zile majoritatea mtcilor crescute vor avea caracteristici intermediare ntremtci si lucrtoare (faza critic).o Larvele de peste 4 zile nu mai pot servi ca material biologic de cretere deoarece ies numailucrtoare (faza fixat).Varsta optima a larvei de 1,5 2 zile de stadiu larvar are o foarte mare importan n parctic,influennd dezvoltarea principalelor organe interne la mtci: ovare numr deovariole, mrimeaspermatecii, dezvoltarea glandei mandibulare.Puterea familiei doici i dispoziia acesteia pentru creterea mtcilor - familia doica s fie ctmai aglomerat cu albine cu un numr mare de albine doici fapt ce conduce la acceptarea unuinumr mare de larve i aprovizionarea acestora cu o cantitate suficient de lptior.Aprovizionarea cu hran. Familia doic trebuie s fie aprovizonat cu rezerve suficiente de hran miere i polen (pstur).Hrnirea suplimentar cu sirop, mai ales dac nu exist cules n natur, este obligatorie.Mrimea botcii n acceptarea la cretere. Dimensiunea botcilor naturale este de 7,8 8,5 mm ndiametru i 8-10 mm n lungime, n funcie de condiiile de cretere sau de ras, dar in practica seutilizeaza diametrul de 9 mm deoarece rezult botci la limita maxim a botcilor naturale.Volumul seriei de cretere (nr de botci/familie starter). La albinele din rasa noastr se recomandcca 30 de botci/familie dac exist i puiet necpcit mai ales dac familia starter continu iPage 12=creterea pe toat perioada larvar, dar dac nu exist se pot recomanda i 50-60 de botci.Alegereadepinde de cresctor i experiena sa n cretere.Numrul de serii. In functie de metoda de crestere: de ex. intr-o singur familie doic bun, frmatc, se pot asigura 3 serii de cretere succesive fr ntrire ulterioar, la distan dee. Cndfamilia doic este folosit numai ca starter (acceptarea larvelor) i rama de cretere este nlocuit la 2zile numrul seriilor va putea fi dublat fr probleme. O familie fr matc poate fi starter permanentdac se adaug sptmnal puiet cpcit, n curs de eclozionare, care s nlocuiasc pierderi1.2. Metoda creterii.n principiu orice metod ar trebui s dea rezultate bune dac se respect condiiile de cretere,modul cum a fost mnuit materialul de cretere i cum a fost pregtit creterea, astfel ncapotenialulacestora s nu fie suprasolicitat.Mediu - anotimpul i condiiile de clim i cules.Perioada de primvar var, lunile aprilie-august.Umiditatea aerului (40-60%) i temperatura (30 C - 35 C) n familiacresctoare suntn general destul de constante indiferent de condiiile exterioare.Creterea mtcilor din faz de ou sau larv de lucrtoare pn n faza de celulta deeclozionare este un proces biologic unitar!In alegerea unei metode de cretere se ia in calcul:necesarul de mtci care trebuie s fie crescute corelat cu echipamentul necesarcondiiile de cretere, de ntreinereconditiile de mediu, resurse si cele climaticeDin punct de vedere al tehnicii de lucru procesul poate fi mprit n:a. ansamblul operaiunilor de pregtire a puietului tnr necesar creterii demtci, pentru a fitrecut n familia doic;b. msurile care se iau pentru aprovizionarea optim cu hran a materialului de cretere nfamilia doic;Metode de cretere care vizeaz pct. a:1. Tietura n arc este o metod simpl i potrivit pentru nceptori. Se ia ufagure deschis laculoare, un fagure plin cu ou i larve tinere i se face o tietur n fagure n form de ara parteainferioar a fagurelui. Se recomand nclzirea cuitului de tiere. Albinele vorcrete botcile pemarginea acestei tieturi. Pentru ca botcile s nu fie concrescute, ceeace ar ngreuna decupareaacestora, se rresc larvele pe poriunea tiat.2. Tierea fiilor de fagure, a celulelor i tanarea acestora fagurele conilarve tinere sepune pe un suport plan i cu un cuit incalzit se decupeaz un rnd de celule sau mai multe. Acestefii vor fi fixate prin diverse procedee de leaurile unei rame de cretere. Larvele vor fi rrite ladistane de 1-2cm. O alt procedur este decuparea sau tanarea de celule cu larve i fixarea lor perame de cretere. Fa de metoda 1 utilizarea fiilor de fagure sau a celulelor cu larve decupateprezint avantajul c albinele doici accept repede i ncep creterea concomitent din celule aflate cuPage 13=deschiderea n jos. Dezavantajul metodelor care folosesc creterea din celule de lucrtoare este cmtcile nu pot s ating mrimea optim.3. Transvazarea larvelor. Prin acest procedeu se nelege mutarea unor larve tinere din celule delucrtoare n botci artificiale. Practicat pe larg n creterea dirijat de mtci aceast meprezintcele mai mari avantaje prin obinerea de mtci de calitate. Botcile artificiale potfi confecionate dincear (obinute artizanal) sau din material plastic (achiziionate din comer)botcile vor fi lipite saufixate pe leauri de cretere pe dopuri de cretere care pot fi preluate uor de pe leauri. Transvazarealarvelor se face cu ajutorul unui instrument special de diferite forme denumit spatul de transvazare.Premiza reuitei transvazrii este o mn sigur i o vedere bun.Metode ce cretere care vizeaz pct. b:n cazul nmulirii naturale, dezvoltarea mtcii de la ou pn la eclozionare are loc ntr-o singurfamilie de albine. n creterea dirijat de obicei cresctorul divizeaz creterea n mai mule colonii:familia de prsil (furnizoare de material de cretere ou sau larve);familia doic format din:o familia starter (pornitoare) utilizat pentru acceptarea n creterea demtci amaterialului de cretere n primele 10-48h; este vorba de o famile de albineorfanizat;o familia cresctoare (finisoare) creterea botcilor cu larve acceptate.Este ofamile cu matc, dar aceasta va fi izolat printr-o gratie special de compartimentulunde se introduc botcile pn la cpcire sau pn la eclozionare.Dup cpcire botcile se izoleaz individual n cuti speciale i pot fi puseincubator sauntr-o familie obinuit care s le asigure doar cldura i umiditatea necesar eclozionrii.1.3. Imperecherea mtcilor. Reguli generale.Pentru mperecherea natural a acestora, mtcile eclozionate sau botcile nainte de aecloziona, vor fiintroduse n nuclee de mperechere de diverse tipuri i dimensiuni.Dup mperechere i nceperea pontei acestea pot fi preluate din nuclee i introduse n cuti detransport de regul sau n alte tipuri de cuti cu albine nsoitoare.Pn la valorificare vor fi pstratein nucleele de imperechere sau n condiii de laborator custiindividuale cu albina insotitoare.Tipul de nucleu de imperechere este cel preferat de apicultor, dar n general ncondiile de climatcontinental n care se nregistreaz nopi cu temperaturi scazute chiar i n timpul verii serecomanda:- Cantitatea de albine sa fie de cel puin 200 g, iar cantitatea de puiet la formarea nucleului s fiede cel puin 2 dm2de puiet cpcit.- Sunt de preferat nucleele formate din 2-4 compartimente alturate, cu urdinie n direcii diferite,acestea asigurnd o mai bun termoreglare.Page 14=- Daca nucleele de mperechere nu asigur temperatura optim de 30-34 C n perioada de migraiea spermei din oviductele laterale n spermateca, cantitatea de spermatozoizi care ajunge nspermateca este mult diminuat, aceste mtci avnd o durata de exploatare mai scurt, fiinddeseori nlocuite linitit chiar din primul an.- n perioadele lipsite de cules, nucleele de mperechere se hrnesc cu sirop de zahar sau erbet.- n cazul n care se constat depopularea parial a unor nuclee i suprapopularea altora,nucleeledepopulate se vor reface prin preluarea unui fagure cu puiet cpcit, gata de ecloziune dintr-unnucleu suprapopulat i introducerea acestuia, n nucleul respectiv.- Nucleele se numeroteaz, iar n cazul mai multor nuclee inute n acelai adapost, fiecare nucleu(compartiment) va primi un numr propriu de identificare.1.4. Introducerea mtcii in familia de albine. Reguli generale.dup transport, mtcile nu vor fi eliberate imediat ntr-o familie de albine care de curnd a avut omatc n plin pont.orfanizarea familiei de albine: n familia care urmez s primeasc o nou matc este obligatorieabsena mtcii (fecundate sau nefecundate), a botcilor si a albinelor ouatoare in familiile trantorite.eliminarea albinelor nsoitoare din cuc mbuntete procentul de acceptare a mtcilorade albine.perioada de acomodare: matca va trebui s stea nchis n cuc suficient demult timp pentru caalbinele familiei primitoare s o accepte si sa nu manifeste agresivitate.vrsta albinelor i puterea familiei de albine: albinele tinere, pana in10 zile manifest o mai slabagresivitate i de obicei accept usor o nou matc.momentul optim din an: perioada unui cules, temperatura moderat, absena vntului de intensitate iploilor reprezint sunt condiii propice.hrnirea stimulenta cu sirop: hrnirea cu sirop de zahr n momentul nlocuirii unei mtcieste foartenecesara in lipsa culesului natural.2. PRODUCEREA DE ROIURI ARTIFICIALE PE RAMERoiul artificial reprezinta o unitate biologica alcatuita din cateva rame (in general 3-5) cu puiet in toatestadiile de dezvoltare si provizii de hrana, albina de pe rame si o matca imperecheata.Scopul formarii roiurilor artificiale este asigurarea unei inmultirii controlatea septelului si evitarearoirii naturale.Momentul optim pentru formarea roiurilor artificiale este perioada de maxima dezvoltare, in zilesenine si calde si cand exista culesuri in natura. Practicarea roiriieste ideala in perioada de debut aperioadei de roire cand familia inca nu a intrat in frigurile roitului.Metode. Formarea roiurilor artificiale are la baza mai multe metode mai mult sau mai putincomplexe, extensiv descrise in literatura de specialitate, dar cel mai des utilizate in practica au la bazaprincipiul divizarii.Metoda divizarii poate fi realizata in mai multe moduri: Poate fi facuta printr-o divizare egala a ramelor cu puiet si rezerve sau doarprin preluarea unuinumar de 4-5 faguri daca familia ocupa mai multe corpuri. Dintr-o familie se poate obtine un roi sau mai multe in functie de puterea acestora si interesul deproductie (miere sau/si roiuri) Formare roiurilor prin divizare se poate face in cutii speciale (roinite) pe 4-5 rame sau intr-unstup de 10 rame impartit in doua printr-o diafragma etansa si 2 urdinisuri opusepentru a realizaPage 15=2 roiuri in acelasi timp.Lucrari orientative in cazul unei metode simple de divizare:se vor pregati stupii goi impreuna cu elementele aferente;se vor alege familiile de albine puternice pentru divizare;echipamentul destinat introducerii roiului artificial este adus langafamilia de baza (din care seformeaza);matca se va identifica si izola; utilizarea gratiei pentru matca intre cuib siun corp de deasupra ajutala izolarea matcii si elimina activitatea de cautare a matcii.in cazul sistemului vertical se scot 2-3 rame cu puiet de toate varstele din cuib si inca 2 faguri cuhrana-miere si pastura, se scutura de albine (pentru a evita preluarea matcii)si se pun intr-un corpsuplimentar, deasupra gratiei de matca.in cazul sistemului orizontal se va folosi o gratie conceputa pentrusistemul orizontal amplasatadupa ultima rama, inainte de diafragma.a doua zi, ramele izolate se vor transvaza cu tot cu albina in cutia unde se formeaza roiul artificial;roiurile artificiale pot fi deplasate pe o vatra la 4-5 km, pentru a evita intoarcerea albinelor la familiade origine.daca nu exista aceasta posibilitate se va forma un roi mai viguros, care sa contina 1-2 rame cu puietgata de eclozionare, pentru ca acesta sa nu raceasca atunci cand o parte dintre albine culegatoarerevin la familia de origine a roiului.se administreaza hraniri stimulative.roiul artificial se supravegheaza mai intens daca nu se formeaza in perioadelede culespentru evitarea furtisagului hranirile se vor face la caderea noptii,iar urdinisurile vor fi reduse lamaxim.a 2 a zi se introduce in noul roi format, o botca gata de eclozionare sau de preferat o matcaimperecheata pentru o dezvoltare cat mai rapida.un roi artificial de 4-5 rame poate ajunge dupa 40 de zile la nivelul unei familii de 10 rame, prinadaugarea saptamanala, in centrul cuibului, a cate unui fagure bun pentru ouat.3. PRODUCEREA DE ROIURI LA PACHET1. Formarea roilor la pachet si instalarea acestoraRoiul la pachet este o unitate biologica alcatuita din 1,5-2 kg albintanara nsotita de o matcaimperecheata aflata n colivie de introducere, care sunt introduse intr-ocutie speciala (lemn, plastic,PFL, etc) prevazuta cu plasa de sarma si hranitor. Roiul la pachet este o unitate biologica care nucuprinde faguri.Formarea roiurilor la pachet necesita mult ndemanare si echipament specific - cutii speciale.Este o metoda eficienta atunci cand se aplica in fermele care au ca scop vanzarea de roiuri.Perioada optima de formare a roiurilor la pachet este dup culesul de la salcam.2. Caracteristicile cutiilor pentru roiuri la pachet:Dimensiuni: lungime 400m, latimea 130mm, inaltimea 290 mm.Peretii laterali sunt prevazuti cu plasa de sarmaLa partea superioara este un orificiu n care se introduce un hrnitor cu capacitatea de 1 l siropde zahr.Prin acest orificiu se va face si popularea roiurilor cu albine cu ajutorul unei palnii speciale (cuPage 16=orificiu larg)3. Etape n formarea roilor la pachetCutiile specifice vor fi pregtite pentru formarea roiurilor la pachetIn fiecare cutie se va introduce cate o matca imperecheat in cuscade transport, fr albinensotitoare, inchisa cu dopul de plastic si prevazuta cu hrana. Cusca va fi agatata de margineorificiului pentru a putea fi preluata usor.Se vor alege familiile de albine bine populate si sntoase din care se va prelua albina pentrupopularea roilorSe va utiliza n prealabil gratia de matca pentru a izola matca in corpul de baza al stupilor din carese va prelua albina. Fagurii cu puiet se vor ridica in corpul de sus pentru a atrage albina tanara.Este important sa se scuture multa albina tanara pentru ca roiul la pachet (fara faguri si posibilitatede zbor) sa reziste cat mai mult.Albina va fi scuturata din familia de albine in cutii de stup/roiuri goale de unde va fipreluata/scuturata in palnia montata pe cutia roiului. Albina va fi stropita imediat cu apa pentru aimpiedica zborul acesteiaFiecare cutie pentru roiuri la pachet, cu greutate cunoscuta, va primi o cantitateade 1,5 kg princantarire pe o balanta(cantar)Se va pune hranitorul (orificiul se va inchide), roiul va fi etichetat cu date specifice (familia deorigine, data formarii, data expedierii)Se depoziteaza intr-un spatiu adecvat (racoros si intunecos pt ca albinele sase linisteasca).Pe perioada imediat dupa formare, de transport si pana la utilizare roiurile la pachet sunt hranite cusirop pe parcursul a 3-4 zile.De mentionat ca albinele din roiurile la pachet, daca instalarea lor se face imediat, trebuie sa provinade la o stupina situata la cel putin 4-5 km pentru a evita intoarcerea albinelorla familiile de origine.Formarea roiurilor la pachet se desfaoar n perioada de maxim dezvoltare a familiilor de albine,lunile mai-iunie, pentru a nu afecta dezvoltarea normal a familiilor din care provin.Avantajele utilizarii roiurilor la pachet: un control eficient al bolilor, scaderea greutatii la transport si dinamismul dezvoltarii dupa instalare, asemanator roiurilor naturale.Instalarea roiurilor la pachet (formarea de noi familii de albine cualbina din roiul lapachet): Se vor pregati materialele si echipamentele -stupi si rame cu faguri. Popularea stupilor se va face de obicei pe vatra pe care acesti stupi vor fi amplasati. Popularea poate avea loc si in atelier si in urmatoarea seara pot fi deplasatipe vatra. Noile familii de albine formate se vor hrani cu sirop de stimulare sau/si turteproteice s Urdinisurile se vor inchide pana in seara urmatoare.Instalarea propriu-zisa a roiului la pachet se poate face prin 2 metode:1.Scuturarea directa pe rame:Mod de lucru:- Se pun 3 rame pe o latura a stupului- Se scoate hranitorul din cutia de transport,- Se scutura albina si se pulverizeaza cu apa pentru a le impiedica zborul.- Se verifica cusca matcii pentru a indeparta dopul de plastic si se pune intre2 rame fara albine.- Se scutura o parte dintre albine pe cusca matcii si restul pe fundul stupului.Page 17=2.Introducerea directa acutiei de transport cu albinele si matca instupul destinatinstalarii.Mod de lucru:- Se face loc in stup, punand 5 rame pe o latura,- Se plaseaza cusca de transport pe fundul stupului si cusca matcii cu dop de serbet.- Pana a 2-a zi albinele vor migra catre rame si vor elibera matca,apoi se scoate cusca detransport si se completeaza cu rame.- In ambele variante hranirea cu sirop sau/si cu turta proteica este obligatorie! Acesta va favorizaponta matcii, va mobiliza albinele pentru culesul de polen si va face sa treacamai usor stresul detransport si cel de instalare. Atentie pentru prevenirea furtisagului, hranirease va face seara!.4. PRODUCEREA DE FAMILII DE ALBINE- Familiile de albine destinate comercializarii sunt familii de albinederivate din roiuriartificiale care in urma dezvoltarii acestora se extind pe intreg corpul de baza la sistemulvertical (minim 10 rame).Familia de albine destinata vanzarii poate fi vanduta in sezon, inaintea culesului principal de lasalcam, pe minim 10 rame din care 6-7 rame cu puiet in diverse stadii de dezvoltare si 3-4 rame curezerve de hrana-miere si pastura, si albina care poate ocupa toate intervalele.Familii de albine provenite din roiuri artificiale pot fi vandute in acelasi sezon de formare a roiuluide provenienta, daca provin din roiuri timpurii (in perioada de salcam I-II) sauin sezonul urmator.Page 18=III. STUPINE DE SELECTIE SI AMELIORAREStupinele de selectie si ameliorare reprezinta stupine in care se aplica o metoda de selectie dupa oanumita schema de lucru, in scopul ameliorarii insusirilor principale si multiplicarii materialuluibiologic selctionat in vederea comercializarii acestuia.In Romania, obiectivele principale ale seleciei sunt producia de miere ipuritatea de rasastfel ca n Programul Naional de Ameliorare a Albinelor (Ordin nr. 309 din 23 aprilie 2003), evaluareafamiliilor de albine, ine cont mai nti de aceste doua obiective majore:1. Producia de miere- obinerea unor producii maxime de miere n condiiile de clim i de culesdate i numai pe baz de resurse naturale:Este un caracter complex . Producia efectiv de miere depinde de cantitatea de albin existenti de instinctul de acumulare (factor genetic).Cantitatea de albin depinde de prolificitatea mtcilor, viabilitatea puietului, longevitateaalbinelor,o Instinctul de acumulare (hrnicia albinelor) este un caracter determinat genetic i reprezintpractic producia de miere/albin culegtoare i caracterul care este practic supus seleciei.o Rezistena la boli i la iernare influeneaz producia de miere.o Fcnd selecie pentru producia de miere implicit se face i pentru caracterele implicate ndeterminarea acesteia.Producia se exprim n kg/familie/sezon sau cel puin la un cules principal i se exprim caabateri de la media stupinei de contemporane (matcile din aceeai generatie).2. Puritatea rasei. In Romania pe termen mediu i lung nu se prevedeimportul de alte rase, decicaracterele morfologice i de comportament ale coloniilor de albine selecionate trebuie s se ncadrezen parametrii rasei Apis mellifera carpatica.3. Alte caractere urmarite in selectie. Pentru evaluarea final a familiilor de albine care vor fiselecionate se iau n consideraie i alte caractere cum ar fi: culoarea albinelor, blandeea,comportamentul pe fagure, modul de aranjare a rezervelor de hrana i compactitatea cuibului de puiet,modul de cpcire a fagurelui (uscata), instinctul de roire, rezistena laiernare, dar prioritar rmneproducia de miere, ultimele fiind direct corelate cu aceasta.Principalele metode de ameliorare la albina melifer1. Selecia masal- se face pe baza produciei de miere a coloniilor de albine, comparaiafcndu-se ntrecontemporane (aceeai stupin, an, sezon).- poate fi practicat de orice apicultor care i poate produce mtci din prsil proprie.Lucrri specifice: formarea stupinei de selecie (populaia de ameliorat) asigurarea condiiilor optime pentru intensificarea manifestrii nsuirilor valoroase i evaluareacoloniilor; alegerea pentru reproducie a celor mai productive colonii de albine; creterea mtcilor i a trntorilor din coloniile alese pentru reproducie; schimbarea materialului biologic necorespunztor cu cel produs dirijat, prevenirea ncrucirilor nrudite ntre mtcile i trntorii din stupin; selecia masal necesita schimbarea periodica a mtcilor la interval de 2ani cu mtci de buncalitate.Page 19=2. Selecia intrafamilial const n nlocuirea fiecrei mtci din familia de albie cu propria fiic nfiecare generaie, pe grupe de familii. Este specifica stupinelor de elita.Lucrari specifice formarea stupinei de selecie (populaia de ameliorat) asigurarea condiiilor optime pentru intensificarea manifestrii nsuirilor valoroase i evaluareacoloniilor- bonitarea; stupina de selecie alcatuita din 100 de colonii este structurat pe 10 grupe a cte10 fiice. se selecioneaz cele mai bune 10%-20% colonii de albine din populaia supus seleciei testarea privind obiectivele de selectie se realizeaza in conditii uniforme (aceeasi cantitate de albina,puiet, hrana) pentru a da anse egale de competiie se cresc cte 10 fiice din fiecare familie din cele 10% si se formeaza astfel 10grupe (familii, linii) defamilii de albine prin schimbarea matcilor se asigura prevenirea ncrucirilor nrudite ntre mtcile i trntorii din stupin;Valorificarea materialului biologic selectionat se face prin multiplicarea acestuia in stupinespecializate de multiplicare autorizate de ANARZ, prin O.M. 413 din 20 iunie 2008.Pepiniera productoare de matci este unitatea apicol care realizeaz multiplicarea materialuluibiologic apicol, astfel: foloseste pentru multiplicare material biologic provenit din stupinele de elit; furnizeaz material biologic selectionat.Stupina, pentru a fi acreditat ca stupin de multiplicare, trebuie s ndeplineasc, cumulativ,urmtoarele criterii:o are o schem de multiplicare si tehnologie de crestere proprie aprobat de ANARZ;o minimum 10% din mtcile utilizate pentru activitatea de multiplicare provin din stupinele de elitacreditate de Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie n Zootehnie, iar diferentamtcilor se asigur din stupina de multiplicare proprie;o dimensiunea minim a stupinei de multiplicare este de 50 de familiide albine, nscrise n registrulagricol, astfel nct s asigure producia de mtci selectionate si fecundate,precum si evitareaconsangvinizrii;o individualizarea mtcilor se face conform unui sistem unitar, respectiv conformcodului internationalal culorilor;o familiile de albine trebuie s fie indemne de boli contagioase si potential transmisibile.o detintorul stupinei de multiplicare trebuie s fie/sau s aib angajat personal atestat n domeniulapicol, confirmat prin diplom/atestat/certificat de absolvire.o detintorul stupinei de multuplicare trebuie s tin o evident strict a activittiiCumpararea de material biologic selectionat: nainte de cumprare se recomand ntodeauna s se fac o examinare a materiallui biologic,atat din punct de vedere apicol (stare de sanatate, puterea familiei,varsta matcii daca secunoaste) cat si sanitar veterinar (semne clinice de boal) i pe cat posibil este recomandabilaobtinerea unui certificat sanitar-veterinar de la vanzator. Autoritatile din Romania (MADR, ANSVSA, ANARZ) impreuna cu institutiile si organisme deprofil (Asociatiile apicole, I.C.D.A.) recomanda si sprijina prin Programul National deAmeliorare si Planul National Apicol 2011-2013 achizitia de material biologic din rasa locala A.m. carpatica -pentru a evita atat riscurile legate de poluarea genetica a fondului genetic apicolnational, dar si riscurile legate de introducerea de noi boli si daunatori.Page 20= Se recomand deci folosirea rasei locale, A.m. carpatica, adaptata la condiiile de mediu dinRomania, i ecotipurile acesteia n funcie de zon; Se recomanda inlocuirea regulat a matcilor cu mtci tinere, prolifice pentru dezvoltarea sisanatatea familiilor de albinePage 21=IV. STUPRITUL PASTORALDezvoltareabogia idiversitateahran attcreterea imarfde miere.apiculturii i creterea produciei apicole sunt strns legate debazei melifere, care asigur albinelor melifere necesarul depentruntreinerea lor ct i pentru realizarea unui surplus de miere, numit produciaTotalitatea plantelor din flora spontan i cultivat, care sunt cercetate de albinele meliferepentru polen, nectar sau man formeaz baza melifer a Romniei.Datorit amplasriimelifer, ianume:- vegetaie melifer- vegetaie melifer- vegetaie melifergeografice, ara noastr prezint trei zone mari de vegetaiede cmpie (36%)de deal (33%)de munte (31%)Aceste zone sunt foarte bine echilibrate ca proporie si ofer condiii foarte bune pentrudezvoltarea apiculturii romneti n toate zonele bioapicole ale rii. n plus, condiiile cimaticedin ara noastr determin nflorirea ealonat a masivelor melifere pe parcursul unui an apicol,valorificarea lor fiind posibil prin practicarea stupritului staionar i pastoral.Stupritul staionar este o verig tehnologic a activitii de producie apicolareapicultorul i menine familiile de albine pe vatr permanent (fix), att n toat perioadiva albinelor melifere, ct i n perioada de iernare.Vatra de stupin permanent poate fi amplasat pe terenul proprietate privat a apicultorului,pe un alt teren aflat n concesiune, nchiriere, comodat, scoatere temporar din folosin sau peun teren aflat n fondul forestier. Stupina staionar trebuie s fie declarat oficial laadministraiapublica locala pentru a putea fi nregistrat i evideniat n baza de date a primriilor, acomisieilocale de baz melifer i a dispensarelor veterinare teritoriale.Stupritul pastoral (numit i transhuman apicol) este o verig tehnologic a activitii dproducie apicol n care apicultorul i transport i amplaseaz temporar familiile de alblauna sau mai multe masivele melifere din fondul agricol sau forestier.Vatra de stupin pastoral poate fi amplasat n judeul de domiciliu al apicultorului sau noricare alt jude al rii, n baza autorizaiei de stuprit pastoral. Stupina aflat n pastl trebuies fie declarat oficial la consiliul local pe raza cruia este situat vatra de stuparit pastoral, n celmult 24 de ore de la instalarea pe vatra temporar.n funcie de scopul urmrit, apicultorii pot practica 4 tipuri de stuprit pastoral:1. Stuprit pastoral pentru ridicarea produciei apicole (miere i cear), prinvalorificarea masivelor melifere din fondul agricol sau forestier;2. Stuprit pastoral pentru ridicarea produciei agricole (fructe i semine),prinpolenizarea culturilor agricole entomofile;3. Stupritpastoral pentru meninerea capacitii de lucru a familiei de albine, nperioada cnd flora melifer lipsete sau este foarte slab n raza vetrei destupinpermanent.4. Stuprit pastoral n diferite scopuri indirect productive ca, evitareade zone infestateetc.Page 22=n funcie de zona de deplasare (distana de deplasare), apicultorii pot practica 3 tipuri destuprit pastoral:1. Stuprit pastoral local;2. Stuprit pastoral regional;3. Stuprit pastoral naional;Metode si mijloace de practicare a stupritului pastoral. Indiferent detipul de stupritpastoral practicat, vatra de stupin pastoral se obine numai n baza Autorizaiei de StupritPastoral (ASP) eliberat de Comisia Judeean de Baz Melifer i Stuprit Pastora, lasolicitarea scris a apicultorului. Termenul i condiiile pentru depunerea cererilorde solicitare arepartiiei de baz melifer sunt prevzute n anexa nr. 1b din Legea apiculturii nr. 89 din 28aprilie 1998 republicat n 2010.Aciunea de stuprit pastoral comport 2 etape distincte:1. Pregtirea stupritului pastoral, care const n pregtirea temeinic a apicultorului.Aciunea de stuprit pastoral cuprinde o serie de aspecte organizatorice, tiinifice, tehnice ieconomice, iar n cazul nerespectrii regulamentului privind organizarea aciunii de stupritpastoral, a normelor sanitar-veterinare, a codului silvic sau a oricruireglementri legale nvigoare, se aplic sanciuni. Planul deplasrii n pastoral trebuie pregtit dinvreme, stabilindnumrul de stupi ce vor fi transportai, vetrele temporare, procurarea mijloacelor i adocumentelor de transport cu respectarea legislaiei n vigoare, efectuareatratamentelor antivarroa etc.2. Executarea stupritului pastoral, care const n pregtirea stupilor pentru transporti executarea transportului.Transportul stupilor se practica n doua forme: cu stupii vrsai, transportai cu ajutorulcamioanelor, remorci sau semiremorci tractate sau cu ajutorul pavilioanelor apicole specialamenajate, existnd n acest sens o multitudine de tipuri si variante specializate si autorizatepentru aceasta operatiune.Deplasarea familiilor de albine n pastoral se va efectua numai pe baza autorizaieide stupritpastoral, nsoit de carnetul de stupin.Pe ntreaga perioad de deplasare i amplasare a stupinei, apicultorul esterspunztor de respectarea normelor privind: distana dintre stupine ncrctura la hectar, respectarea direciei de zbor a stupinelor amplasate anterior,Apicultorul are obligaia de a informa, n scris, Consiliul local pe raza cruia estesituatvatra de stupin pastoral, n cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatr, asupra loculuiexact, perioadei de edere, numrului familiilor de albine amplasate, ct icu privire ladatele personale de identificare unde poate fi anunat n cazul efecturiitratamentelorfitosanitare cu substane chimice.n teren, vatra de stupin temporar trebuie s fie nsoit de un panou pe care vr fi trecuteurmtoarele date: datele de contact ale deintorului de stupi (nume i prenume, adresa,numrde telefon), numrul de stupi aflai pe vatr temporar, numrul de nregistrare obtinut deladirecia sanitar-veterinar i numrul autorizaiei de stuprit pastoral.Page 23=V. STUPI SI PRINCIPALELE ECHIPAMENTE APICOLEStupul - este cel mai important echipament apicol cu rol de adpost pentru familiade albine, fiindnecesar pentru depozitarea rezervelor de hran, realizarea recoltei, dar ipentru transportulacetora in vederea valorificarii culesurilor de productie.o Stupul trebuie s se caracterizeze prin simplitate n construcie pentrua fi uor de mnuit itransportat.o Acesta va avea o capacitate necesar dezvoltrii familiei de albine n perioadele de vrf din lunilemai-iunie, pentru depozitarea rezervelor de hran- miere i pstur- i pentru depozitarearecoltei.o Elementele sale trebuie sa permita dezvoltarea si mentinerea conditiilor de microclimat necesarecuibuluio Principalele pri componente sunt: fundul, corpul, podisorul, capacul, diafragmele i ramele.Principalele tipuri de stupi utilizate in Romania.Aceste tipuri de stup au la baz o serie de diferene care sunt n special legate de dimensiunileramei astfel:o la tipul multietajat (cu rama ME) - dimensiunea ramei este de 435x230 mm;o la tipul vertical cu magazine (cu rama Dadant) - dimensiunea ramei este de 435x300 mm simagazine de recolta cu dimensiunea ramei de 435x160mm;o la tipul orizontal (cu rama Dadant) dimensiunea ramei este de 435x300 mm.Sistemul orizontal i sistemul vertical de practicare a stuparituluiSistemul verticalEste cel mai practicat sistem la ora actual datorit avantajelor acestuia ce in n special demanevrarea stupilor pentru transportul acestora n valorificarea culesurilor (pastoral).Sistemul vertical valorific capacitatea abinelor de a se dezvolta maibine i a-i forma rezervemai uor pe vertical dect pe orizontal.Sistemul orizontal de ntreinere a albinelor este practicat n general cu tipul de ram Dadant, in generalin cadrul stuparitului stationar, n timp ce sistemul vertical de ntreinere este practicat att cu tipulDadant de ram si magazine de recolta ct i cu tipul ME (multietajat), ultimul sistemfiind denumit isistem de ntreinere multietajat (ME).Pe baza acestor sisteme de lucru s-au dezvoltat trei tipuri de stupi:1. stupul orizontal (cu ram tip Dadant);2. stupul vertical (cu ram tip Dadant) si magazin de recolta (1/2 din rama Dadant);3. stupul multietajat (cu ram tip ME -multietajat).Page 24=1. Stupul orizontal (cu ram tip Dadant), are urmtoarele caracteristici generale:Are form paralelipipedic cu urmtoarele dimensiuni exterioare (incluznd i capacul) de 934x604x428mm i o greutate cnd e gol de 41 kg.Este alctuit din corpul stupului, un capac i un fund prevzut cu urdini i bloc de urdini, 20 derame, doua diafragme, podiorul realizat din 6 scndurele i o sit de ventilaie pentru aerisire sautransport.Utilizarea acestui tip de stup are avantajul unei bune capaciti pentru dezvoltareafamiliei de albinei cuo singur matc fiind astfel pretabil mai ales pentru stupritul staionar.2. Stupul vertical (cu ram tip Dadant) este un tip de stup foarte utilizat n Romania deoarecentrunete avantajele legate de stupritul pastoral, dar i cele legate de obun dezvoltare a familiei, dedepozitare a rezervelor de hran pentru o bun iernare date fiind condiiile mai dificile legate deperioada de iernare din ara noastr. Stupul vertical Dadant este alctuit din urmtoarele componente: Corpul de stup cu capacitatea de 10 rame de dimensiuni de 435x300 mm, unul sau dou magazine (caturi de stup), fiecare magazin avnd dimensiunile reduse lajumatate dintr-un corp, fundul de stup, podiorul, capacul, doua diafragme, blocul de urdini pe toat limea stupului prevzut cu dou deschideri, rama cadru pentru tava hrnitor. rama de ventilaie pentru transport, gratie de matc, podiorul prevzut cu izgonitor de albine, fundul antivarroa (soclul antivarroa) -cu plas de srm (pentru ventilaie) icu tvipentru colectarea acarienilor varroa czui.Cu excepia corpurilor, ramelor i magazinelor, celelalte elemente pot fiutilizate i pentru stupiimultietajai, de aceea nainte de a ncepe o investiie n acest echipament este foarte importantanalizarea avantajelor i dezavantajelor modelului de stup pe care dorim sa-l adoptm n practic.3. Stupul multietajat. Practicat pe scar larg n toat lumea, n special n zonele cu clim mai caldacest tip de stup este preferat n ntreinerea coloniilor de albine deoarece permite o dezvoltare mairapid a familiei de albinei i o manipulare mai facil a acestora n special n sistem industrial.Deosebirea major fa de tipul Dadant este c acesta are o dimensiune a ramei mai mic (435x230mm), de unde i uniformizarea mrimii corpurilor, de cele mai multe orise menioneaz ca fiind unsistem unde se lucreaz cu corpul i nu cu rama.Avantajul stupilor verticali de la noi consista si in faptul ca magazinele si corpurile de productiesunt interschimbabile intre cele doua tipuri (verticali si ME).Tipuri de stupi din RomaniaMultietajat(rama 3/4)Vertical(rama 1/1)Orizontal(rama 1/1)Magazin(rama 1/2)Grosimeperete20 mm20 mm20 mm20 mmLungime(ext/int)490 mm/450mm 490 mm/450 mm490 mm/450 mmLatime(ext/int)420 mm/380mm 420 mm/380 mm420 mm/380 mmInaltimecorp245 mm 310 mm 310 mm170 mmPage 25=Rama 3/4InaltimeRama 1/1Rama 1/2230 mm300 mm160 mmSoclul antivarroa.O mentiune special trebuie acordata acestui element deoarece are o importanta deosebita inmanagementul stupinei in special in ceea ce priveste metodele alternative de combatere antivarroa: Permite monitorizarea gradului natural de infestare a familiilor de albine cu Varroa ca urmare acaderii naturale a acestora pe soclu, motiv pentru care mai este denumit si fundde control; Permite monitorizarea eficientei unor tratamente prin evaluarea numarului de acarieni cazuti intimpul tratamentelor specifice si dupa tratamente pentru a evalua eficienta acestora sau nivelul deinfestare in orice moment al anului, dar si aplicarea tratamentelor adecvate. Prin ungerea unei folii de hartie sau alt materialcu grasime (vaselina etc) care se amplaseaza petavita fundului, acarienii raman lipiti pe aceasta si pot fi numarati pentru evaluarea nivelului acestorasau eficientei unor tratamente. Permite o ventilatie naturala a stupilor in general si in special inperioadele cand stupii sunttransportati in pastoral. Usureaza tratamentul cu Varachet (sau alte substante care se aplica prin fumigatii), fitilele putand fipuse direct pe tabla din constructia acestuia; Utilizarea soclului anti-varroa estemetoda simpla, economica si durabila in combaterea varroozeidat fiind faptul ca aproximativ 20-40 % din parazitii existenti pe albinele adulte cad si mor pe fundulde stup. Constructiv se realizeaza prin inlocuireaului clasic, cu o plasa desarma (ochiuri de 3 mm). Sub aceasta culiseaza pea zincata, care poateobtura partial sau total deschiderea realizata depicultorul poate aseza ofolie de hartie alba, care se unge cu vaselina sirarea acarienilor.podetului de scandura a fundtoata suprafata o tava de tablplasa. Peste aceasta tablita acare poat fi utilizata in numaAlt inventar apicol: pintenul apicol, scrarul, scaunul apicol, ldia pentrutransportat rame,roinia, cruciorul apicol, gratiile de urdini, hrnitorul, cutile pentru mtci,adptorul, cntarul decontrol, dulapul pentru pstrarea fagurilor si altele.Pentru manipularea familiilor de albine apicultorul mai are nevoie deunechipament specialcare sa-l protejeze contra nepturilor de albine ce const n: combinezon apicol, masc apicol, mnui,afumtor. Pentru manipulri ale corpurilor i ramelor apicultorul are nevoiedeasemenea de o daltapicol i de peria apicol.Inventarul stupinei trebuie s in cont de numrul stupilor si de scopul urmrit de apicultor!Page 26=Pentru transportul n pastoral al stupilor n sistem vertical se practic diferite sisteme de fixare acorpurilor suprapuse,- introducerea unor tije prin nite guri practicate la nivelul corpurilor;.- limitarea miscarii corpurilor prin fixarea unor coltare de metal la nivelul deimbinare a celor douacorpuri;- fixarea pe paleti si remorci cu chingi speciale.n Romnia se practic diverse sisteme de transport a stupilor (furgoane, camioane, tractoare sauremorci) care in general se bazeaza pe incarcare si descarcare manuala.Principalele sisteme de transport:sistemul pavilionar, n care stupii sunt amplasati ntr-un pavilion stupina containerizatamobila, care poate fi tractat de diferite mijloace de transport (tractor, camion etc.).un alt sistem care devine din ce in ce mai practicat in Romania este sistemul paletizat detransport a stupilor (paletii avand diverse capacitati), prin incarcaresi descarcaremecanizata (macara sau/si stivuitor).De perspectiva la noi in tara sunt si containerele modulare apicole,independente de sasiulmijlocului de transport, transportate cu ajutorul camioanelor prevazute cu carlig hidraulic.Pentru descapacirea ramelor.In descapacirea manuala este necesara furculia de descapacit, cuitul dedescpcit, un recipient(cuva) cu suport pentru ramele de descapacit.Pentru descapacirea automata sau semiautomata se folosesc masini dotate cu dispozitive de taiere afagurilor sub capaceala, prevazute ca de exemplu cu cutite rotative sau vibranteincalzite sau nu.Pentru extracia mierii este necesar in primul rand de un extractor care, n funcie de necesitipoate avea diferite capaciti n funcie de numrul de rame pe care poate sa-l extrag la ocentrifugare;extractorul poate fi cu acionare manual, semiautomata si automat.Toate, ns, utilizeaz ca principiu fora centrifug obinut prin rotaia ramelor la difee vitezede aceea acestea se mai numesc i centrifugi. Datorit forei centrifuge mierea din celulelefagurilor este proiectat nafar, fiind preluat de pereii extractoarelor i sescurge pe la bazacentrifugii n recipiente specifice.Ramele sunt amplasate n lcauri speciale, iar n funcie de poziia ramelor timpulcentrifugrii exist centrifugi tangeniale, radiale si reversibile sau in functie de pozitia axuluicare poate fi vertical sau orizontal. Aceste extractoare daca sunt manuale pot fi echipate cuantrenare electrica si prevazute cu comanda automata sau semiautomata pentru intreg ciclu deextractie.Sistemele moderne de extractie, de mare capacitate, cuprind linii tehnologice complete de carecuprind maini automate de descpcit i extracie si care pot lucra fie cu rame, fie cu corpuriintregi cu rame.De menionat c toate aceste echipamente i utilaje trebuie s fie realizate din materiale agreatede industria alimentara.Alt inventar necesar in extractie: Pentru filtrarea si imbutelierea mierii sunt necesare site (filtre deinox, plastic alimentar) de strecurat mierea si recipiente de diversevolume de uz alimentar- inox sauplastic alimentar. Capacitatea si calitatile echipamentelor apicole suntvariate, apicultorul realizandinvestitii n funcie de necesitile de exploatare si productie.Page 27=Unelte i dispozitive pentru obinerea, extracia i condiionarea cerii: rama clditoare,topitorul de cear cu abur, topitorul solar, pres pentru cear.Unelte i materiale pentru creterea mtcilor: rame port-botci (ramele de cretere), izolatoare,rame de eclozionare, pe care sunt inute cutile pentru eclozionare de tip Nicot, Zander, Titov, ablonpentru botci, ipca de cretere (lea), dopuri de cretere, rame port-botci,suport-botc, custi pentruintroducerea i transportul mtcilor.Atelierul stupinei este spatiul necesar in functie de dimensiunea si activitateastupinei si trebuie saasigure conditii specifice pentru depozitarea materialelor si activitatile specifice in stupina.Page 28=SECTIUNEA 3 - RECOLTAREA SI VALORIFICAREAPRODUSELOR APICOLEI. CALITATEA MIERII DE ALBINE I A ALTOR PRODUSE APICOLE DESTINATECONSUMULUI UMANI.1 CALITATEA MIERII DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMANMierea reprezint produsul realizat de albine exclusiv din nectarul florilor sau din sucurile dulciculese de albine de pe anumite specii de plante, substane pe care albinele le culeg, le pelucreaz, lembogesc cu substane proprii i le depoziteaz n celulele fagurilor. n funcimateria primutilizat de albine pentru producerea mierii nu exist dect dou tipuri de niere: floral si man.Mierea floral poate fi monofloral, atunci cnd provine de la o singur specie de plantenectarifer (mierea de salcm, tei, floarea soarelui etc, sau polifloral cndnecarul provine de la maimulte specii de plante). Nectarul este un lichid dulce secretat de glandele nectarifere care se gsesc nflorile unor specii de plante i care provine din seva plantelor ca urmare a unor procese complexe desintez i secreie.Mierea de man (impropriu zis miere de pdure, miere de brad, miere derou) provine dinsucurile dulci (mana) recoltate de albine de pe anumite pri ale plantelor (altele dect glandelenectarifere), rezultaten urma metabolismului unor insecte (afide, psilide, coccide sau lecanide) careparaziteaz anumite specii de plante (arbori i arbuti), consum seva i excret mana.Mierea este principalul produs al apiculturii, apreciat att pentru nsuirile sale nutritive, cti pentru efectele sale terapeutice.Mierea de albine este unul din produsele cele mai complexe din punctde vedere biologic, ncompoziia creia exist substane foarte importante pentru organismul uman.Compoziia chimic a mierii.n general mierea conine un procent variabil de ap n jurul valorii de 17% i substan usat 83% din care zaharurile reprezint 80% i 20%, minerale, vitamine, enzime, polenuri.Glucidele preponderente sunt fructoza (38,2 %) i glucoza (31,3 %) caresunt hexoze ce pot fiabsorbite cu uurin de ctre organism. Alte glucide prezente n miere sunt: maltoza(7,3 % n miereade nectar i respectiv 10,3 % n mierea de man) care este o diglucid compus din dou molecule deglucoz, zaharoza (max. 5 % n mierea de nectar i respectiv max. 10 % nmierea de man) este odiglucid compus dintr-o molecul de glucoz i una de fructoz.Vitaminele care se regsesc n miere sunt: B1, B2, B3, B4, B5, piridoxina (vit. B6),cianocobamida (vii Bl2), acid folic, acid ascorbic (vit. C), vitamina A, vitamina D, tocoferol (vit. E) iurme de vitamina K. Aceste vitamine sunt n cantiti foarte reduse, de aceea, pentru satisfacereanecesarului de vitamina C exclusiv din consumul de miere, ar fi necesar un consum zilnic ntre 2,5 - 3kg miere.Mineralele care se regsesc n miere sunt: calciu, cupru, fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu,sodiu, zinc etc., acestea variaz ntre 0,25-0,50 %, maxim pentru mierea de flori i pnla maxim 0,85% pentru mierea de mana. Pentru asigurarea necesarului zilnic de minerale exclusiv din consumul demiere, ar fi necesar un consum ntre 0,5 1,5 kg miere. Mierea este alctuit n principal din glucide iap. Cele mai multe sortimente de miere au aproximativ 82,4 % glucide i 17,1 % ap.Ca aliment mierea este o surs de carbohidrai, uor digestibil, natural.Page 29=Caracteristicile organoleptice ale mierii1. Consistena - mierea extras are o consisten fluid, cu o vscozitate diferit n funcie deconinutul n ap: fluid-subire (20% ap) i fluid-groas (16-17%). Mierea de man are n geoconsisten fluid-cleioas, iar mierea de iarba neagra are o consistenta gelatinoasa datoritcompoziiei specifice.2. Culoarea mierii difer n funcie de originea botanic a mierii, fiind determinat de pigmeniivegetali, i poate varia de la galben foarte deschis-transparent (salcm),chihlimbariu (poliflor,floarea soarelui, tei) i pn la maroniu nchis sau chiar negricioas (man).3. Aspectul mierii este transparent strlucitor n stare fluid, opalescent cnd a nceput procesul decristalizare sau cristalizat cnd acest proces s-a finalizat.Cristalizarea mierii este un proces natural la majoritatea sorturilor de miere!4. Gustul i aroma depinde de originea botanic a mierii i de coninutul n diverse zaharuri care auputere diferit de ndulcire. De exemplu fructoza este cu 73% mai dulce dect glucoza. Este cazulmieii de salcm. Aroma mierii depinde n general de coninutul n uleiuri eterice provenite dinnectarul plantelor. Mierea de man care nu are uleiuri eterice din flori are o aroma specific.OBINEREA I RECOLTAREA MIERIIProducerea mierii de ctre albine reprezint un proces complex care cuprinde mai multe etape:- recoltarea nectarului,- prelucrarea enzimatic,- reducerea cantitii de ap.Prelucrarea nectarului ncepe chiar din timpul recoltrii nectarului cnd nectarul preluat n gu estembogit cu saliv bogat n enzime zaharolitice, cantiti mici de polen i alte substanece.Finalizarea transformrii nectarului n miere se produce n stup unde albina culegtoare transfernectarul recoltat altei albine care la rndul ei transfer mai departe nectarul altor albine, iar prinprocesul de regurgitare-ngurgitare, nectarul se mbogete permanent cu echipament enzimatic,dup care este depus n celule unde se definitiveaz procesul de maturare.Prelucrarea enzimatic prin ngurgitare-regurgitare poate continua pn ce aproximativ 90% dinzaharuri ajung sub form de zaharuri simple (monozaharide).Prelucrarea enzimatic a mierii conduce la transformarea unor zaharuricomplexe din nectar(dizaharide, polizaharide) n zaharuri simple (glucoz i fructoz) cu ajutorul enzimelor secretate dealbine, transformnd astfel nectarul ntr-un produs usor digestibil de ctre albine i conservabil.Ca urmare a prelucrrii enzimatice i a prelucrrii hidrice de catre albine, mierea devine unprodus stabil i concentrat care permite depozitarea acestuia pe o perioad mai marede timp.Dup aceast etap are loc concentrarea nectarului prelucrat pentru a reduce coninutul apei pnla un nivel care i asigur conservarea. Acest proces se realizeaz prin ventilaia energic produs dealbine cu ajutorul aripilor, asigurarea unei temperaturi ridicate (35C) mprtierea mierii pe o suprafamai mare a fagurelui prin umplerea treptat a celulelor timp n care se produce deshidratarea pn la celmult 20% ap. Dup aceast etap albinele acoper celulele prin cpcire cu un strat de cearDin punct de vedere practic aceste explicaii sunt foarte importante pentru a asiguracalitatea mierii extrase deoarece trebuie avut n vedere ca extracia mierii s se facnumai dupce acest proces de maturare este ncheiat i anume cnd fagurii cu miere sunt cpcii n ceamaimare parte (1/3 din suprafaa acestora).Page 30=RECOLTAREA SI CONDITIONAREA MIERII cuprinde mai multe etape:1. Recoltarea fagurilor cu miere din stup. Momentul optim pentru recoltarea fagurilor este atuncicnd acetia sunt cel putin cpcii 1/3. acest fapt indic apicultorului c miera este maturat nproporie ct mai mare, deci coninutul apei este adus la valoarea necesar conservrii acesteia.recoltarea fagurilor din stup necesit eliminarea albinelor de pe acetia carese face prinscuturare i periere cu o perie apicol special sau prin alte metode utilizate n special napicultura profesionist;folosirea de podioare speciale prevzute cu un dispozitiv prin care albinele potiei dar numai pot reintra (izgonitoare de albine) care pot fi montate peste corpurile de baz cu cel puino zi nainte este un sistem practicat n sistemul vertical de ntreinere;folosirea unor suflante de aer pentru indepartarea albinelor dintre rame.folosirea unor substane repelente pentru albine. Acestea trebuiesc utilizate cu precauiilede rigoare atat pentru apicultor ct i pentru a nu polua mierea sau ceara.- Fagurii recoltai sunt preluai n ldie speciale sau n corpuri de stupi i sunt adui crepede ncamerele de extracie.- Este foarte important temperatura n momentul extraciei deoarece la 20 Cmierea este de 3ori mai vscoas dect la 30C.2. Extracia propriuzis a mierii se poate face n spaii special amenajate, fie n cadrul stupinei fie nalte locatii. Pentru extracie sunt utilizate extractoare de diferite capaciti i moduri de funcionare.Etapa prealabil extraciei este descpcirea fagurilor cpcii.Descapacirea este operatia de inlaturare a capacelului subtire de cearacu care albineleacopera inchid fiecare celula cu miere maturata.Descapacirea se realizeaza cu ajutorul unor unelte specifice (furculia de descpcit, cuit dedescpcit incalzit sau nu) sau utilaje specifice de descpcit automate, n funcie de capacitatea idotarea stupinii. Totodat pentru descpcire este utilizat o tav sau o cuv special prevazuta cusit de scurgere a mierii, unde este recoltat cpceala i mierea poate fi separat pentru a firecuperat.Indiferent de metoda utilizat odata cu eliminarea cpcelelor se preia sio cantitatesemnificativa de miere. Aceasta poate fi separat prin utilizarea mai multor metode: filtrare prin cadere libera si presare, centrifugare in centrifugi speciale, topire la temperatura controlata pentru ca mierea sa nu i piarda proprietatile.Extractia propriuzisa se realizeaz ajutorul unor extractoare (centrifugi) specifice. Fagurii introdusiin extractor in lacasuri speciale sunt rotiti manual sau automat la anumite viteze (de ex. 300rotatii/min), iar mierea iese din faguri pe peretele cilindric al extractoruluidupa care se scurge printro deschidere de la baza acestora, in bazine sau recipiente pentru a fi preluatamanual sau prin pompein maturatoare.3. Conditionarea mierii.Mierea de albine este un produs natural complex rezultat din recoltarea nectarului sau altorsucuri dulci, fiind imbogatit de catre albine cu substante proprii. Fiind un produs natural, miereatrebui sa-si pastreze acest atribut de la recoltare pana la consum.Spre deosebire de alte produse procesate mierea si celelalte produse apicole de importantaalimentara nu sufera transformari substantiale conform definitiei privind procesarea.Definitia procesarii: Orice proces ce modific substanial produsul iniial,incluznd nclzirea,afumarea, srarea, maturarea, uscarea, marinarea, extracia, extrudarea sauo combinare a acestorprocese).Definitia conditionarii: Operaie prin care un material, un produs, etc.este adus ntr-o anumitstare de umiditate, de temperatur, de puritate, etc.Page 31=Ca urmare, mierea de albine si celelalte produsele apicole cu valoare alimentarasunt supusedoar unor operatiuni de conditionare prin care calitatile naturale nu sunt afectate de procesetehnologice.Cu alte cuvinte prin conditionarea mierii se urmaresc cateva operatiunicare au in vederepunerea pe piata a unui produs natural, cu un aspect cat mai atractiv, in conditiile mentineriicalitatilor initiale ale acestuia!Principalele aspecte ce ridica probleme in obtinerea si conditionarea mierii sunt: umiditatea excesiva! bulele de aer aparute in procesul de extractie, umplere a recipientelor si pompare! particulele de ceara, resturi de faguri si albine si alte impuritati din timpulextractiei! procesul de cristalizare care, desi natural, nu ofera un aspect comercial produsului imbuteliat!Ca urmare principalele operatiuni de conditionare a mierii pe care lepot aplica producatoriiprimari din apicultura sunt:1. Prefiltrarea (strecurare)2. Limpezirea (decantarea)3. Filtrarea (in cazul unor cantitati mari pentru marii producatori)4. Deshidratarea (dezumidifcarea) -daca umiditatea este mai mare de 20%5. Decristalizarea (prelichefiere/lichefierea) mierii cristalizate -daca este cazul6. Cupajarea si omogenizarea (in cazul unor cantitati mari/pentru marii producatori)7. Imbutelierea si etichetarea.Mierea extrasa poate fi supusa unui proces de prefiltrare prin amplasarea unui filtru din inox saumaterial plastic alimentar in momentul scurgerii mierii din centrifuga in recipiente.Mierea extrasa si prefiltrata se pune in diverse recipiente de stocare (maturatoare) de diversedimensiuni (in functie de capacitatea de exploatare) si este lasata 1-2 zile pentru decantare.In unitatile mai mari de conditionare exista recipiente de dimensiuni mai maridenumite maturatoare,realizate din inox care asigura limpezirea mierii, astfel ca impuritile s se separedeasupra i miereas poat fi preluat ct mai curat pentru mbuteliere n borcane sau butoaie.n cazul cnd mierea s-a recoltat cu un procent de ap peste limitele admise (20 %) mierea estepreluat n vase i supus procesului de dezumidificare n camere speciale cutemperatur i altecondiii controlate (asa numitele camere calde) sau/si prin intermediul unor instalatii dedezumidificare. Procesul are in vedere evitarea fermentarii mierii. Aceasta etapa poate fi evitata dacafagurii cu miere sunt recoltati cand sunt cel putin 1/3 capaciti.In cazul mierii cristalizate n recipientele de stocare, pentru a fi mbuteliata, este necesaralichefierea mierii prin incalzire in conditii de temperatura controlata.Decristalizarea este una dincele mai importante operatiuni careia apicultorul trebuie sa-i acorde o atentiesporita pentru pastrareaintegritatii componentelor naturale ale mierii. O decristalizare necorespunzatoare conduce lacresterea HMF, un compus rezultat din descompunerea fructozei, dar si la distrugerea enzimelor si aaltor substante biologic active care sunt termolabile. Cea mai utilizat metod esteincalzirea mieriiin camere termostat la temperatura de 45C timp de 24-48 h.Pentru eliminarea neajunsurilor legate de cristalizare sau de recristalizarea mierii se poate aplica ometoda de cristalizare fina (apreciata de consumatori) prin obtinerea mierii creme, mierea lichefiatafind supusa unui procedeu de recristalizare dirijata (procedura Dyce).Pentru a satisface anumite cerinte ale pietii mierea provenita din mai multe recolte (surse) poate fisupusa procesului de amestecare (cupajare) si omogenizare. Aceasta masura se aplic mai des incazul mierilor poliflore si in general in cazul marilor conditionatori.Imbutelierea are loc in recipiente de dimensiuni mici de calitate alimentara asigurand pe etichetamentiunile obligatorii. In acest context, pentru a fi mai aproape dedefinitia mierii si pentru a firecunoscuta de catre consumator ca un produs natural, nemodificat prin nici o operatiune a procesarii(cf. definitiei procesarii), directa sau indirecta, este important ca mierea produsa si ambalata dePage 32=apicultor sa poata fi etichetata cu mentiunea de ex. miere conditionatala stupina, de catreapicultor;Page 33=I.2 CALITATEA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMANPolenul = gruncioarele microscopice care se afl pe anterele florilor n sculeii de polen i care lamaturitate se deschid pentru a-l elibera i fecunda partea feminin a florilor speciei respective.Polenul recoltat de albine reprezint acel polen recoltat de pe anumite plante care au caracteristicispecifice pentru polenizarea cu insecte i care se numesc entomofile.Polenul are aspectul unei pulberi fine i vzut la microscop acesta areforme i dimensiuni diferitespecifice plantelor de origine. Aceasta caracteristic ajut la identificarea plantelor de provenien apolenurilor, iar domeniu de studiu se numete palinologie.Polenul reprezint o sursa valoroasa de proteine, vitamine, enzime, minerale i alte elementenutritive eseniale pentru procesele biologice din familia de albine:Polenul este bogat n proteine, aminoacizi, lipide, glucide, vitamine, sruri minerale.n mod special proteinele i vitaminele se gsesc din abunden. Dintre vitamine menionmvitaminele C, B1, B2, B6, PP, D, acid folic etc.Din punct de vedere nutriional, polenul definit ca super-aliment - iderivatul su naturalpstura, contribuie n mod esenial n alimentaie prin elemente nutritive de baz care i dovedescvaloarea n numeroase situaii.OBTINEREA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINEAlbinele recolteaz polenul prin micri i aciuni specifice i l aduna sub form de ghemace depolen pe picioruele posterioare ntr-o formaiune anatomic specific-corbicula.La un zbor, o albin culegtoare de polen aduce n stup cca 10 mg de polen, iar cantitatea de polenstrns ntr-o zi este de cca 0,6 g polen.Greutatea celor dou ghemotoace de polen pe care albina le transport la stup esten medie de 5-7mg i poate ajunge pn la 15 mg, n funcie de sursa de polen, condiii de vreme i alte varabile.Tehnologia recoltarii polenului se bazeaz pe particularitatea biologic aalbinelor de a adunapolenul de la flori, de a-l transporta pe couletele picioruelor posterioare ale albinelor culegtoare i dea-l acumula n stup, adic de a-l nmagazina instinctiv ca rezerv de hran la fel ca i n czul mierii, nperioadele cnd natura l ofer.1. Polenul recoltat de albine este depozitat n fagurii din stup i odatcu depozitarea, acesta estembogit cu diverse substane specifice i presat n celule pentru ca acesta s poat fi convat pe operioad lung de timp.2. Dupdepunerea n celule acesta sufera o serie de transformri biochimice rezultnd aa numitapstura care i asigur att conservarea ct i o mai buna digestibilitate.Diferitele tehnici de recoltare a polenului realizate pn n prezent serefera la obinereapolenului proaspat recoltat de albine, nainte ca acesta sa fie depozitat n faguri.Trebuie spus c perioada de recoltare a polenurilor de catre albine este februarie i pn noctombrie, dar perioada de recoltare a polenului cu colectoare specifice este limitat la perioadade abunden a acestuia: aprilie-iunie.Polenul recoltat poate fi monocrom dac provine de la aceeai surs (specie) polenifera sau dediverse culori cnd acesta este poliflor, cel mai adesea portocaliu i galben, dar poate fi i negru,violet sau rou.Page 34=Factorii care influeneaz recoltarea polenului i deci producia acestuia:flora polenifer existentcalitatea i atractivitatea polenurilorputerea familiei de albinei i starea fiziologic a acesteia (cantitatea de puietnecpcit)nsuirile genetice ale coloniilorprezena rezervelor de pstur n stupcondiiile de vremetipul de colectorCantitatea total care poate fi recoltat n timpul unui sezon activ poatefi ntre 10 i 30 kg depolen n funcie de factorii enumerai mai sus.Toate metodele de producie a polenului au la baz urmatorul principiu: albinele culegtoare la intrarean stup sunt obligate sa treac printr-un dispozitiv, denumit placa activ,care determin dislocareaghemotoacelor de polen de pe membrele posterioare, i acumularea acestorantr-un spaiu colector,inaccesibil albinelor.Dispozitivele de recoltare a polenului de la albine se numesc colectoare de polen sunt alcatuite din 3prti:1. un dispozitiv prin care trece albina i determin dislocarea polenurilor din couletele de polenplaca activa.- o plac activ este o plac prevzut cu perforaii specifice, astfel nct larecerea prin ea,ghemotoacele de polen se pot desprinde de pe membre.- cea mai folosita fiind placa injectat din polietilen cu perforaii circulare de 5mm.- placa activ pote fi reglat pe dou poziii: poziia de lucru cnd albinele culegtoare sut obligate satreac prin ea, sau poziia de repaos cnd aceasta este rabatat pentru ca albinele sa treac liber n stupcnd nu se dorete colectarea polenului, iar colectorul trebuie sa rmn montat pe stup.2. sertraul pentru polen. Reprezint componenta colectorului n care se strnge polenul. El esteacoperit cu o sit rar prin care ghemotoacele de polen pot trece dar nu i albinele, iar la parteainferioar este prevazut cu o sit care sa permit aerisirea polenului. Acesta trebuiesa fie uor de preluatpentru a-l goli i cura.corpul propriuzis reprezint cadrul de susinere a plcii active i a sertraului i care permiteataarea de stup fr a perturba activitatea albinelor de zbor.Unele modele prezint orificii laterale de 6,5 mm pentru ieirea trntorilor, deoarece acetia potuneori bloca intrarea albinelor la urdini.Colectoarele de urdini sunt prevazute cu cleme de agare i cu un ecran de protecie (copertina) la10 cm deasupra colectorului care ferete polenul strns de aciunea factorilor de vreme (razelesoarelui, ploaia, roua, praful etc)Modele de colectoare n funcie de amplasarea acestora:1. colectoare de exterior - amplasate n afara stupului pe peretele frontal n fa urdiniului;2. colectoare de interior amplasate n interiorul stupului:3. colector amplasat sub stup: ncorporat n soclul stupului sau amplasate ntre corpi soclu.4. Colector amplasat deasupra stupului - sub capac.Page 35=Atentie la contaminarea polenurilor n colectoarele amplasate aproape desol, unde iumiditatea este mult mai mare!Colectoarele amplasate ntre corpuri sau deasupra stupului, sub podisor sau capac, asigura ocontaminare mai redusa, golirea acestora se poate face mai rar i se preteaz n special la stupine care nupot fi vizitate zilnic.Cateva specificaii privind modul de folosire a colectorului:montarea colectorului se va face numai pe colonii sntoase care au celpuin 5-7 rame cu puiet idoar pe perioada de abundena de polen ( n general aprilie-iunie);n perioada marilor culesuri de nectar nu se folosesc colectoarele depolen pentru a nu deranjatrecerea albinelor i a afecta astfel producia de mieremontarea colectorului se face de regul seara dup ncetarea zborului sau cu cteva zile nainte, frca plcile active sa fie pe poziia de lucru; acestea vor fi activate cnd se dorete colectareapolenului.cnd au loc tratamente fito-sanitare n arealul de cules nu se vor monta colectoarele pe poziia delucru;asigurarea trecerii trntorilor prin orificii laterale speciale sau o dat pe sptmn. acetia sunt lsais treac prin suspendarea activitii colectoruluiasigurarea golirii zilnice a sertraului cu polen (0,2-0,5 kg la colectoarele exterioare de urdini i ~1kg la celelalte tipuri).meninerea cureniei colectoarelorCondiionarea i pstrarea polenului recoltat:Polenul este un produs natural care n mod normal coninei o anumit cantitatea de apa, uneleimpuriti, dar i o serie de contaminani din natur, fiind foarte higroscopic.1. Cernerea se realizeaz cu ajutorul unor site manuale sau mecanice iare scopul de a alegeimpuritile (fragmente din corpul abinelor, cristale de zahar, resturi de ceara, capete de srme, praf) dari de a selecta polenul dup anumite dimensiuni ceea ce i asigur un aspect comercial mbuntit.2. Conservarea are rolul pstrrii calitii acestuia pn la valorificare i consm. O metod deconservare are la baza eliminarea excesului de umiditate pn la un coninut minim de 8-10%prinuscare.3. Uscarea poate avea o faz de preuscare sau nu.Page 36=- Unii apicultori pot usca polenul deasupra stupilor, sub capacul stupilor, ntinzndu-l pe straturide hrtie absorbant i beneficiind de caldura degajat de cuib i caldura solar. O suprafaineventilat, ncalzit i ferit de razele directe ale soarelui poate constitui o modalitateeficient deuscare.- Pentru profesionisti exist utilaje speciale denumite uscatoare de polen i care functioneaz pebaz de ap cald, rezistene electrice sau caldur solar. Prin uscare polenul pierde cca 30 % dingreutatea iniial.4. Depozitarea polenului uscat se face n diverse recipiente, n frigidere, care asigur temperaturade +4C.Este necesar depozitarea la temperaturi sczute deoarece n masa polenuluipot exista diveriparazii (mici coleoptere, acarieni, molia cerii, ou ale acestora).Uscarea la temperatura de +45C omoar formele active-larve, aduli, dar oule nu pot fidistruse.Depozitarea la frig inactiveaz aceste forme dar nu le distruge, astfelc dupscoaterea acestora dincondiile de depozitare la frig, polenul trebuie consumat ntr-o perioadascurt de timp pentru a nuaparea noi forme active de parazii.Conservarea prin congelare! temperaturile scazute de -18C pstreaz calitile polenului, nu mainecesita faza de uscare, dar n aceste condiii polenul trebuie utilizat imediat dupdecongelare deoareceeste un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor.I.3 CALITATEA PROPOLISULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN.Propolisul reprezint un amestec de substane rinoase vegetale, cear vegetal i uleiuri eerice,cu arome specifice pe care albinele l culeg de pe diferite specii deplante i pe carel folosesc nprincipal pentru astuparea diverselor crpturi din stup, n poleirea (acoperirea cu un strat fin) celulelorfagurilor i a altor suprafee din stup.Componenta principala a propolisului este dat de rinile vegetale care sunt recoltate de pe mugurisau alte pri ale unor specii vegetale cum ar fi: cire, viin, plop, castan, brad, molid etc. Albinelestrng propolis de diferite culori (galben, rou, verde, brun etc.) i l transport la stup cu ajutorulmembrelor posterioare, ca i polenul.Tendina de propolizare a albinelor este un caracter cu o variabilitate foarte mare ntre rase i chiar ncadrul raselor sunt colonii de albine care au aceasta nsuire mai pronunat.Recoltarea acestuia depinde i de disponibilitatea acestuia n natur (regiuni bogate n specii caresecret aceste rini) sau n funcie de sezon - primavara i toamna albinele colecteaz mai multpropolis.Propolisul are o compozitie complexa, fiind foarte mult studiat n apiterapie datorit proprietilorsale benefice dintre care cele mai importante ar fi: antimicrobian, antibiotic, antifungic,antiinflamatorie, analgezic, antioxidant i anti-tumoral.Constituenii farmacologic activi din propolis se gsesc n fraciunile solubile n diferii solveniorganici, cum este cazul alcoolului etilic principalul solvent utilizat la obinerea de extracte de uzfarmaceutic. Se poate folosi sub form de extract alcoolic sau sub formde unguente pe baza deextract.OBTINEREA PROPOLISULUIPropolisul poate fi colectat cu ajutorul unor dispozitive realizate din diferitemateriale.n general apicultorul poate obine propolis din:rzuirea unor elemente ale stupului pe care se gsete propolisul (podior, faluri, speteze)mrirea spaiului dintre spetezele ramelor, albinele umplnd aceste spaii cu propolis;nlocuirea podiorului cu o plas din material plastic care dup propolizare se va ridica i se vacura;Page 37=utilizarea colectorului de propolis care este alctuit dintr-un grtar lamelat dinmetal (dimeniuneade maxim 8 mm), o sit din material plastic i pnz colectoare (din bumbac) care se plaseazdeasupra cuibului n locul podiorului (colector tip Oros);Aplicarea colectorului de propolis se face astfel: Prima dat se aplic peste rame sita peste care se aeaz pnza colectoare i se ateaptlizareasitei. cnd aceasta s-a realizat i apare propolisul pe muchia ramei este momentul aplicrii grtaruluilamelat. Grtarul se pune n luna aprilie o dat cu lrgirea cuibului i se ridic toamna nomentulpregtirii pentru iernare a familiilor de albine; peste grtar se aeaz sitadin plastic i apoi pnzacolectoare care n prealabil au fost dezlipite pentru a forma noi orificii n care sa fie depus propolis. n timpul sezonului apicol, ori de cte ori plasa din plastic este ncrcat pe majoritatea suprafeei cupropolis se desface prin desprindere pnza colectoare de care ader cea mai mare parte din propolis,reaezndu-se n poziia iniial. Recoltarea propolisului de pe pnza colectoare se face o dat pe an dupce n prealabil a fostpstrat cteva zile la temperatur sczut (congelator). n acest mod se pot recolta ntre 100 i 300 grame de propolis/familie de albine/an. Propolisul brut obinut prin rzuire nu necesita o pregatire special, cidoar se elimin corpurilestraine. n ceea ce privete conservarea, propolisul se poate ambala n pungi de plastic nchise etanpentru a se pstra principiile active. Propolisul fiind solubil n alcool etilic la rece, se pot uor prepara soluii i extracte specifice (extractmoale de propolis).Page 38=I.4 CALITATEA LAPTISORULUI DE MATCA PENTRU CONSUMUL UMAN.Lptiorul de matc reprezint secreia complex pe care albinele lucrtoare doicio folosesc nhrnirea puietului larvar i a mtcilor.1. Larvele de lucrtoare i trntor sunt hrnite numai n primele zile cu lptior de matcamai trziucu un amestec de lptior, polen i miere, n timp ce larvele de matc sunt hrnite doar culptior petoata durata stadiului larvar.2. n plus, cantitatea de lptior n celulele cu puiet difer, larvele de lucrtoare i trntori primesc ocantitate mic de lptior n timp ce larva de matc noat n lptior, cantitatea maxim aj300 mg/botc.3. Lptiorul de matc proaspt se prezint sub forma unui lichid vscos, lptos de culoarelb glbuiecu miros caracteristic i gust dulce-acrisor.Compoziia lptiorului de matc: Ap 60-79% i substana uscat care este alcatuiinproteine 60%, lipide 10 %, glucide 35%, aminoacizi, vitamine i enzime, cenu 2,5%. Interesant esteca 90% din fractiunea lipidic sunt acizi grai liberi.Lptiorul de matc este un produs bogat n aminoacizi, vitamine, hormoni, diferii factori decretere etc. Sunt nc numeroase componente din lptiorul de matc care nu au putut fi identificate cuprecizie. n ultimul timp, se acord o mare atenie acidului hidroxi-decinoic (AHD), precum i altorcomponeni cu aciune asupra glandelor endocrine, i, n primul rnd, asupra corticosuprarenalelor.Compusul Concentraie minim Concentraie maximAp 57% 70%Proteine (N x 6,25) 17% din SU 45% din SUZaharuri 18% din SU 52% din SU.Lipide 3,5% din SU 19% din SUMinerale 2% din SU 3% din SUOBTINEREA LAPTISORULUI DE MATCARecoltarea lptiorului de matc are la baza tehnica