228793388-LITIAZA-BILIARA

7/21/2019 228793388-LITIAZA-BILIARA

http://slidepdf.com/reader/full/228793388-litiaza-biliara 1/152

CUPRINS

CAP. I Anatomia si fiziologia căilor biliare----------------------------------------------------6

CAP. II Litiaza biliară---------------------------------------------------------------------------16

Definiie------------------------------------------------------------------------------------16

Inci!ena-----------------------------------------------------------------------------------1"

#tio$atogenie-----------------------------------------------------------------------------1"

Anatomie $atologică---------------------------------------------------------------------1%

Sim$tomatologie-------------------------------------------------------------------------1&

Diagnostic $oziti'------------------------------------------------------------------------()

Diagnostic !iferenial--------------------------------------------------------------------()

#'ol*ie------------------------------------------------------------------------------------(6

Com$licaii--------------------------------------------------------------------------------(6



CAPI+LUL I

Anatomia 3i fiziologia căilor biliare e8tra4e$atice

Noţiuni introductive

De la nivelul hepatocitelor unde a fost secretată, bila este condusă până în duoden printrun

sistem de canale care formează căile biliare. Dintre acestea unele sunt situate în interiorul glandei

şi constituie căile biliare intrahepatice, care fac parte din structura ficatului. O altă parte a lor se

găseşte în afara ficatului şi reprezintă căile biliare extrahepatice.ăile biliare extrahepatice cuprind un canal principal şi un aparat diverticular. alea biliară

principală este formată din canalul hepatic comun continuat de canalul coledoc. !cest ansamblu

este adesea descris sub numele de canal sau duct hepatocoledoc.

!paratul diverticular este constituit din vezicula biliară şi ductul cistic. "or#iunea căilor

biliare principale situată mai sus de deschiderea ductului cistic în calea biliara principală senumeşte canal hepatic comun, iar por#iunea situată mai $os se numeşte canal coledoc. ăile biliare

extrahepatice sunt situate în eta$ul supramezocolic al abdomenului. %le corespund epigastrului

&$umătatea dreaptă'. olecistul şi ductul cistic sunt situate la dreapta liniei mediane şi sunt mai

superficiale. (epato)coledocul este median, dar mai profund. *ezultă că vezicula biliară este mai

ibilă i i fi d ă d i ăii i i l



anterioară a bifurca#iei venei porte. în felul acesta confluen#a celor două rădăcini ale canalului

hepatic comun ocupă planul anterior al hilului ficatului. /nirea celor două canale hepatice lobare se

face în unghi obtuz deschis în sus. !ceste raporturi nu sunt absolute constante. în aproximativ 0din cazuri raporturile canalului hepatic cu vasele şi în special cu artera pot fi modificate, fapt de

mare importan#ă practică chirurgicală.

analul hepatic comun are o lungime de 23)3 3 mm şi un calibru de 3 mm. -ungimea lui

este supusă multor varia#ii, în func#ie de locul unde se face confluen#a celor două canale de origine

şi de locul de unire al lui cu ductul cistic. De la originea sa, canalul hepatic comun urmează odirec#ie oblică în $os, spre stânga şi posterior. 4n tot traiectul său, canalul se află cuprins în

ligamentul hepato)duodenal. -a originea sa încrucişează fa#a anterioară a ramurilor drepte ale

arterei hepatice şi ramura dreaptă a venei porte. oboară apoi în pediculul hepatic fiind aşezat în

dreapta arterei hepatice proprii şi anterior de vena portă "e flancul său drept i se alătură duetul

cistic. ele două canale coboară alăturate pe o distan#ă de 15)13 mm şi abia după aceea confluează pentru a forma canalul coledoc. De obicei, unirea celor două canale se face înapoia por#iunii

superioare a duodenului. ând confluen#a este $oasă, canalul hepatic va avea şi o por#iune

retroduodenală.

Canalul (ductul) coledoc continuă canalul hepatic comun. -imita dintre cele două

d d ă d d hid d l i i i î l bili ă i i lă l d l d



=reitz< tot în plan posterior se află vena portă, iar la stânga &medial', artera hepatică. 4n această

por#iune, coledocul are raporturi cu artera pancreaticoduodenală dreaptă superioară.

Porţiunea retropancreatică. analul coledoc coboară posterior de capul pancreasului şiadeseori pătrunde în parenchimul glandei. !re următoarele raporturi anterior, cu capul

pancreasului &fapt care explică prezen#a icterului în tumorile capului pancreasului'< posterior, este

acoperit de fascia =reitz şi prin intermediul ei vine în raport cu vena cavă inferioară şi vena renală

dreaptă. oledocul mai are raporturi în această por#iune cu arcadele vasculare pancreatico)

duodenale. Porţiunea intraparietală perforează împreună cu duetul pancreatic principal >irsung

peretele medial al por#iunii descendente a duodenului. ?trăbate tunica musculară, apoi

submucoasa, ridică mucoasa sub forma plicii longitudinale a duodenului şi se deschide în ampula

hepato)pancreatică. -ungimea acestui segment este de circa 1,3 cm. în aproximativ 05 din cazuri

ampula hepatopancreatică există şi cele două canale, separate printr)un sfincter, se deschidindependent în ea. !mpula poate lipsi uneori, iar modul de deschidere al celor două conducte

devine variabil. Duetul cistic leagă calea biliară principală cu vezicula biliară. !re un traiect oblic

în $os, la stânga şi înapoi. %l este flexuos şi prezintă por#iuni dilatate alternând cu altele îngustate.

"or#iunile cele mai strâmte se găsesc la mi$locul duetului sau în apropierea veziculei. !ici se

d bi i l li i i di i l bili ă D l i i l i d i i 2



Vezicula biliară sau colecistul este un rezervor anexat căilor de excre#ie a bilei, în care

aceasta se acumulează în intervalul dintre prânzuri. %a se situează în fosa veziculei biliare de pe

fa#a viscerală a ficatului. Direc#ia veziculei biliare este aproximativ sagitală. Aezicula biliară are olungime de aproximativ 15 cm şi o lărgime de 2 cm. apacitatea ei este de 35)05 cmc. B se descriu

trei por#iuni fundul, corpul şi colul. 4ntre aceste por#iuni nu sunt limite separatoare nete.



orificiului epiplooic situat înapoia lui. /neori, vezicula biliară este învelită pe toate fe#ele de

peritoneu, care formează o plică ) mezocistul. !cesta o leagă de fa#a viscerală a ficatului,

asigurându)i un grad de mobilitate.orpul veziculei este zona de stocare şi are bine reprezentat în peretele său #esutul elastic.

olul vezical formează extremitatea profundă şi efilată a veziculei biliare. %ste situat în

stânga corpului veziculei, are o formă conică şi este sinuos, descriind două inflexiuni. -a început

face un unghi ascu#it cu corpul, îndreptându)se în sus, anterior şi spre stânga< apoi coteşte brusc şi

merge dinainte)înapoi spre a se continua fără o limită precisă cu duetul cistic. ?uprafa#a exterioarăa colului este denivelată. ea mai proeminentă denivelare este numită bazinet &@roca', este situată

pe partea dreaptă a colului şi este separată de corp printr)un şan# bine marcat. "e partea opusă, în

stânga, se găseşte o depresiune unghiulară în care se adăposteşte ganglionul limfatic 8ascagni, cu

o certă importan#ă chirurgicală. olul este liber, nu aderă la ficat şi este suspendat de el printr)o

prelungire a omentului mic. 4ntre foi#ele acestei prelungiri trece artera cistică &raport chirurgicalimportant'. 4n sus şi la stânga, colul vine în raport cu ramura dreaptă a venei porte, iar în $os cu

por#iunea superioară a duodenului.

Aezicula biliară este irigată de artera cistică, având în mod normal originea în artera

hepatică dreaptă, în C3 din cazuri, posterior de duetul cistic. !re un diametru de cea. mm şi

i i l di i bil d ifi i d



de către canaliculi. ?ărurile biliare sunt, de asemenea, coleretice şi cresc secre#ia biliară a ficatului.

=ransportul activ al acizilor biliari din hepatocite în canaliculi creează un gradient osmotic

care determină difuziunea apei în acei canaliculi. 4n plus, există un transport activ ,,independent deacizii biliariF al elecroli#ilor şi al altor solven#i în canaliculi, cu difuziunea pasivă consecutivă a

apei şi a solven#ilor.

Compoziţia bilei: principalii constuien#i ai bilei sunt apa, electroli#ii, sărurile biliare,

proteinele, lipidele şi pigmen#ii biliari. ?odiul, potasiul, calciul şi clorul au aceeaşi concentra#ie în

bilă, ca şi în lichidul extracelular sau în plasmă. oncomitent cu creşterea secre#iei, există ocreştere a concentra#iei de bicarbonat şi a p()ului şi o creştere uşoară a concentra#iei de clor. @ila

hepatică are un p( care este, de obicei, neutru sau slab alcalin şi variază cu dieta< o creştere a

aportului proteic transferă p()ul în zona acidă.

olesterolul şi fosfolipidele sunt sintetizate în ficat. ivelul sintezei de colesterol, supusă

unui mecanism de feed)bacE negativ, este inhibit de un aport ridicat de colesterol. !cizii biliari,sintetiza#i endogen sau aduşi prin aport exogen, reduc sinteza de colesterol, şi cresc absorb#ia lui

din intestin. ?inteza fosfolipidelor este, de asemenea, reglată de acizii biliari. oncentra#iile de

colesterol şi fosfolipide sunt ambele mai scăzute în bila hepatică, compartiv cu plasma.

!cizii biliari pricipali, acizii oxalic şi deoxicolic, sunt sintetiza#i din colesterol la nivelul

ficatului< ei sunt apoi con$uga#i cu taurina şi glicina şi ac#ionează în bilă ca anioni, care sunt



?ecre#ia de mucus, cu un debit de aproximativ 5 m-Hh, prote$ează mucoasa de ac#iunea

litică a bilei prin ductul cistic. !cest mucus determină culoarea, ,,bila albăF prezentă în hidropsul

vezicii biliar, care apare prin obstruc#ia ductului cistic. Aezica biliară secretă, de asemenea, calciuîn prezen#a inflama#iei sau obstruc#iei ductului cistic.

Activitatea motorie. =recerea bilei în duoden necesită contrac#ia coordonată a vezicii

biliare şi relaxarea sfincterului Oddi. O anumită cantitate de bilă se scurge din vezica biliară

continuu şi există contrac#ii ritmice care apar de două până la şase ori pe minut, iar presiunile

ob#inute sunt mai mici de ;5 mm(O. Iolirea vezicii biliare este în principal, în orice caz, unrăspuns la ingestia alimentelor şi eliberarea colecistoEininei din duoden. olecistoEinina relaxează,

de asemenea, ductul biliar terminal, sfincterul Oddi şi duodenul. Dupa in$ectarea intravenoasă de

colecistoEinină, două treimi din vezica biliară se evacuează în ;5 de minute. olecistoEinina îşi

exercită efectele sale contractile prin ac#iunea directă asupra celulelor musculare netede ale vezicii

biliare, dar şi prin interac#iunea cu nervii colinergici. %xistă un feed)bacE inhibitor al secre#iei decolecistoEinină prin intermediul acizilor biliari şi a proteazelor. ?omatostatina are o ac#iune

inhibitorie directă asupra contrac#iei vezicii biliare indusă de colecistoEinină.

ervul vag stimulează contrac#ia vezicii biliare, iar stimularea simpatică splanhnică este

inhibitorie pentru activitatea motorie. Deşi vagotomia pentru ulcerul duodenal creşte dimensiunile



4n disEinezia biliară nu se pot decela semne obiective. =ermenul a fost utilizat pentru a

decide perturbări ale motilită#ii tractului biliar, care apar în absen#a modificărilor anatomice.

=ermenul este folosit pentru a denumi o afec#iune primară sau o complica#ie a chirurgiei tractului biliar. !pari#ia durerii a fost semnalată după ingestia alimentelor grase şi in$ectarea colecistoEininei

în momentul în care este indusă contrac#ia vezicii biliare. Durerea tractului biliar a fost, de

asemenea, atribuită spasmului sfincterului Oddi. onceptul colectistozei hiperplastice,

caracterizată de hiperconcentrarea şi evacuarea excesivă a colecistului, evidente la o

colecistografie, este pus sub semnul întrebării, dar colecistectomia a fost raportată ca fiind curativăîn cazul pacien#ilor simptomatici.

Circulaţia enterohepatică. După ce bila pătrunde în duoden, peste 95 din acizii biliari

con$uga#i sunt absorbi#i la nivelul ileonului terminal, iar procentul restant este decon$ugat prin

ac#iunea bacteriană şi absorbit în colon. 4n final, aproape :3 din totalul acizilor biliari este

absorbit şi se întoarce prin sistemul venos port la ficat. umai 3 este excretat prin scaun, astfel permi#ând unei cantita#i relativ mici de acizi biliari de a avea o eficien#ă maximală. /n mecanism de

feedbacE negativ reglează sinteza hepatică a acizilor biliari. !tunci când ileonul distal a fost

rezecat, de obicei apare o adaptare , dar uneori, lipsa unui mecanism de feedbacE persistă şi

determină apari#ia unei diarei semnificative.



+ig.;

Incidenţa. !fec#iunea este relativ frecventă. 4n afara de om, ierbivorele suferă de litiază.

4



reşterea inciden#ei litiazei biliare odată cu vârsta a fost explicată prin accentuarea stazei

veziculare şi la bătrâni,p rin sporirea vâscozita#ii bilei, prin micşorarea biligenezei, prin

hipercolesterolemie şi prin deficitul secre#iei de hormoni sexuali.+emeile prezintă fenomene clinice de litiază biliară de aproximativ trei ori mai frecvent

decât bărba#ii. "e studii necropsice predominan#a sexului feminin este şi mai marcată. %xplica#ia

diferen#ei între sexe se află, în primul rând, în compozi#ia bilei pe când concentra#ia în substan#e

solide este mai mare la femei, raportul dintre acizii biliari 1 )M)hidroxila#i fa#ă de acizii biliari

nehidroxila#i, cel dintre sărurile biliare glicoronocon$ugate şi cele taurocon$ugate, ca şi raportulîntre acizii colici şi acizii dezoxicolici sunt aproape de două ori mai mari la bărba#i. 4n al doilea

rând la femei hormonii estrogeni determină varia#iile contractilită#ii veziculei biliare, care diminuă

premenstrual. 4n al treilea rând poate interveni sarcina, care creşte colesterolul şi favorizează stază

în colecist şi în căile biliare, prin presiunea intraabdominală crescută şi prin hormonii de sarcină,

care determină o hipotonie.?)au stabilit unele legături între sex, zona geografică, pe de o parte, şi natura calculilor, pe

de altă parte. 4n emisfera nordica par să domine calculi forma#i din colesterol şi carbonat de calciu,

iar în zonele tropicale) cei de bilirubinat de calciu.

Etiopatogenie. %tiologia este plurifactorială, iar patogenia complexă. "rincipali factori

patogenici sunt staza biliară, infec#ia, inflma#ia veziculei şi a căilor biliare, dezechilibrul coloidal



"roducerea unei bile anormale constituie, probabil, momentul cel mai important al

litogenezei.

Anatomia patologică. 4n compozi#ia calculilor există diferen#e importante după zonageografică şi după sex. +oarte pu#ini calculi sunt puri, cel mai des fiind compuşi din mai multe

substan#e. ?e poate vorbi totuşi de o predominan#ă bilirubinică, colesterolică.

alculii sunt forma#i din bilirubinat de calciu, colesterol, carbonat de calciu, palmitat de

calciu. 4n cantita#i mai mici pot intra în compozi#ia lor apatita, clorura de sodiu, acidul palmimtic,

proteinele, cuprul, fierul magneziul.alculii radiari din colesterol se întâlnesc în 0)13 din totalul cazurilor de litiază biliară.

4n compozi#ia lor se găseşte colesterol în propor#ie de :9)::< în rest calciu şi proteine.



probabil, obstruc#ia cisticului, infec#ia sau chiar migrarea calculului în coledoc. "entru acest motiv

sunt mai zgomotoase litiazele în care calculi sunt mici, dar numeroşi. olica biliară constituie

manifestarea clinica cea mai caracteristică. +oarte des, în felul acesta debutează simptomatologialitiazei biliare. Durerea este de foarte mare intensitate, localizată în epigastru şiHsau în hipocondrul

drept, cu iradiere de obicei ascendentă, în hemitoracele drept &la bază', în umărul drept,

subscapular şi pe traiectul frenicului. Durerea localizată numai în hipocondrul drept este mai

frecvent întâlnită în cazurile în care calculul este inclavat numai în cistic sau când există o

inflama#ie infundibulocistică. Bradieri atipice ale durerii se întâlnesc în hipocondrul stâng, încoloana toracală, retrosternal, în hipogastru sau periombilical.

Bntensitatea durerii a fost comparată cu aceea din infarctul miocardic. 8işcările, inclusiv

cele respiratorii, sporesc durerea. !nxietatea este adesea prezentă. Deşi bolnavii încearcă să)şi

calmeze durerile luând variate pozi#ii antalgice, de obicei acestea nu sunt influen#ate. Declanşarea

colicii biliare poate fi produsă de un abuz alimentar grăsimi, rântaşuri, ouă, frişcă, ciocolată<frecvent există o perioadă de laten#ă între abuzul alimetar şi colică, de cele mai multe ori aceasta

survenind noaptea, din pricina hipervagotoniei şi modificării pozi#iei calculilor în clinostatism.

!lteori, în anamneza recentă găsim trepida#ii mers cu motocicleta, cu căru#a sau călare. olicile

urmează uneori unor eforturi fizice, neobişnuite modificărilor bruşte ale obiceiurilor alimentare,



la sculare, pirozis, reguirgita#ii acide. "entru diagnosticul clinic este importantă legatura dintre

aceste fenomene dispeptice şi factorii alimentari declanşatori. De men#ionat, de asemenea, că sunt

în general de scurtă durată &); zile' fără periodicitate.Diagnosticul pozitiv al colicii biliare se bazează pe existen#a durerii intense, cu sediul,

iradierea şi caracterele descrise, durere care frecvent imobilizează pe bolnav şi îl obligă să ia

pozi#ii antalgice. De asmenea, diagnosticul este întărit de palpare, care eviden#iază o sensibilitate

vie în epigastru şi hipocondrul drept, o senza#ie de tensiune sau chiar apărare musculară reflexă< nu

foarte frecvent, dar de mare importan#ă pentru diagnostic, este întâlnită posibilitatea palpării chiar a unei vezicule biliare chiar în tensiune si foarte dureroasă.

%xamenul radiologic confirmă cauza colicilor biliare ale bolnavilor.

*adiografia pe gol poate eviden#ia 6bila calcicăF) precipitare de carbonat de calciu întrun

colecist cu cistic obstruat K sau calculii radioopaci care se văd cu uşurin#ă şi sunt alcătui#i din

bilirubinat de calciu, carbonat de calciu sau sunt micşti.

*adiografia cu substan#ă de contrast a colecistului şi căilor biliare se realizează prin

administrare perorală sau intravenoasă a substan#elor triiodate.

ând într)o veziculă biliară opacifiată există calculi, aceştia apar sub forma unor imagini

transparente, de diferite dimensiuni. ând sunt foarte mici, pot să treacă neobserva#i.

ând vezicula biliară nu se opacifiază, deşi din punct de vedere tehnic examenul a fost



Digno!ticul pozitiv. 4n ma$oritatea cazurilor de litiază biliară clinic manifestată nu

întâmpinăm dificultă#i de diagnostic. !ceasta se bazează, în primul rând pe existen#a colicilor

biliare tipice, repetate şi declanşate de abateri alimentare. 4n al doilea rând, pe rezultatulexamenelor radiologice care descoperă existen#a calculilor în vezicula biliară, în cistic sau coledoc

şiHsau o veziculă exclusă. 4n al treilea rând în spri$inul diagnosticului vine tuba$ul duodenal la care

timpul vezicular este absent, sau anormal, sau declansează dureri, tuba$ prin care putem ob#ine o

bilă în care descoperim cristale de colesterol sau bilirubinat de calciu.

/nele greuta#i de diagnostic le putem întâmpina în cazul colicilor biliare atipice, mai ales calocalizare a durerii, sau în care tabloul clinic este dominat de unele fenomene de înso#ire &ileus

paralitic, frison urmat de ascensiune termică, dar fară dureri sau doar cu o modestă $enă în

hipocondrul drept'. 4n asemenea situa#ii are mare importan#ă legătura destul de strânsă care se

poate stabili în anamneză între prânzul bogat în alimente colecistoEinetice şi apari#ia acestor

fenomene. De asemenea, dintre fenomenele de înso#ire, prezen#a unui subicter sau chiar a icterului pledează pentru litiaza biliară. Ori de câte ori există incertitudini diagnostice, examenele paraclinice

vor avea rol hotărâtor. u toate acestea, în urgen#ă ca de exemplu în colecistitele acute, ca şi în

icterele constructive diagnosticul nu poate fi a$utat de examenele radiologice. %l va fi bazat, în

primul rând, pe criterii clinice. 4n icterele obstructive putem utiliza, uneori, colangiografia

laparoscopică sau prin cateterism sub control duodeno)scopic, în special în cazurile prelungite şi în



fosa iliacă dreaptă, de unde în caz de peritonită acută va iradia în întregul abdomen. -a palpare,

apărarea musculară sau contractura abdominală în caz de perfora#ie apendiculară se găseşte tot în

aceeaşi zonă. !pendicita acută ramâne însă un diagnostic diferen#ial greu de efectuat în cazurile încare pozi#ia apendicelui este anormală ascendentă şiHsau retrocecală. De asemenea gangrena

apendiculară, ca şi colecistita acută pot evolua cu simptome asemănătoare încă de la debut &frison,

febră, insuficien#ă circulatorie acută' inertitudinile de diagnostic fac ca în urgen#ă să se recomande

interven#ia chirurgicală.

/lcerul gastro)duodenal perforat rareori pune probleme de diagnostic greu de rezolvat. =abloulclinic este mult mai dramatic, se instalează prompt contractura abdominală şi se poate eviden#ia,

clinic şi radiologic, prezen#a pneumoperitoneului.

"ancreatita acută debutează cu fenomene de înso#ire mai zgomotoase şi mai dramatice,

dintre care insuficien#a circulatorie acută mergând până la şoc se situează pe primul plan.

!semenea semne sunt rare în absen#a unei gangrene colecistice. Durerea, de intensitateremarcabilă, cu iradiere 6în barăF, imobilizează bolnavul. reşterea de peste 3 ori a amilazei secice

constituie un argument important pentru afirmarea pancreatitei.

!fec#iunile pleuropulmonare localizate la baza dreaptă sunt de obicei mai uşor de

diferen#iat. Debutul lor este de cele mai multe ori cu ascensiune termică, care precede durerea,



abdominali<prolapsul mucoasei pilorice, a cărui simptomatologie sugerează mai degrabă un ulcer

duodenal<diverticuloza intestinală, cu simptomatologie dispeptică şi dureroasă, câteodată foarte

asemănătoare, dar uşor de recunoscut la examenul baritat<colopatia func#ională, cu evidentetulburări de tranzit, produce uneori durere în hipocondrul drept, dar excep#ional gre#uri, vărsături,

anorexie de durată şi nu are rela#ie strânsă cu ingestia alimentelor colecistoEinetice<nevralgia

parietală, zona zoster, pleurita diafragmatică pot fi uşor eliminate prin anamneză şi examen clinic

complet.

Evoluţia litiazei biliare este destul de imprevizibilă. Dacă unele cazuri pot rămâne latentetoată via#a, altele pot fi foarte zgomotoase la scurt timp după apari#ia calculilor. După lungi

perioade de linişte, în litiaza veziculară pot să apară numeroase şi frecvente colici, câteodată chiar

şi subintrante. O colică biliară nu este de obicei periculoasă şi în marea ma$oritate a cazurilor nu

este urmată de complica#ii. +enomenul de repetare a colicilor face însă din individ un mare

suferind, iar pe măsură ce frecven#a lor creşte, sporeşte şi riscul complica#iilor. Dar chiar şi litiaza biliară asimptomatică nu este lipsită de acest risc. Dacă se face abstrac#ie de colecistita cronică K

proces inflamator care însoteşte aproape obligatoriu orice litiază biliară K se poate aprecia că 1 din

3 bolnavi &5' fac complica#ii.

Complica ţii. Colecistita ac*tă constituie cea mai frecventă comlica#ie. "oate determina

abcese pericolecistice, fistule, abcese hepatice, colangite, pileflebite, empiem vezicular, gangrenă



Cancer*l 'ezic*lei biliare este una dintre cele mai grave complica#ii. 4ntradevăr, peste

:5 din totalul cancerelor colecistului apar pe o veziculă litiazică. Deşi din totalul cazurilor de

colelitiază propor#ia celor care fac cancer este apreciată între 1,; si C, riscul rămâne foarteimportant, mai ales dacă se #ine seama de faptul că între intensitatea manifestărilor clinice ale

litiazei şi inciden#a procesului malign nu există o corela#ie, pericolul fiind acelaşi şi pentru formele

asimptomatice.

!lte complica#ii posibile sunt hemobilia &rară', pancreatitele şi hepatitele cronice satelite.

#ratament. Tratamentul profilactic

4ntâmpină încă greută#i, datorită faptului că mecanismul litogenezei abia începe să fie

clarificat, fără ca să putem în#elege înca care sunt modalită#ile unei posibile interven#ii medicale.

!ceasta este în special evident în ceea ce priveşte restabilirea echilibrului coloidal normal al bilei.

"entru bolnavii cu deficit de acizi biliari s)a propus, în ultimii ani, administrarea îndelulgată de

acid chenodezoxicolic, în doză zilnică de 1)2 g< acest tratament ar putea fi capabil, la unii bolnavi, să prevină formarea calculilor.

"rofilaxia tulburărilor metabolice se va adresa, în primul rând hipercolesterolemiei şi

obezită#ii. ?ubliniem încă odată că o reducere brutală greută#ii corporale nu este indicată, deoarece

poate favoriza formarea calculilor biliari.



în cel al tehnicii chirurgicale propriu)zise. onstituie contraindica#ii insuficien#a renală severă,

insuficien#a pulmonară gravă, insuficien#a cardiacă greu de compensat, cancerul cu o altă

localizare şi ciroza hepatică. u se #ine seama însă de aceste contrindica#ii în cazul complica#iilor acute, deoarece acestea din urmă pot prezenta un pericol atât de mare, încât impun interven#ia, cu

toate riscurile. Bnterven#ia unanim acceptată azi este colecistectomia, cu explorarea concomitentă a

coledocului şi hepaticului.

Indicaţiile relative ale colecistectomiei. 4n cazurile necomplicate, indica#ia chirurgicală

trebuie să #ină seama de caracteristicile fiecărui bolnav vârsta, bolile asociate, modul de via#ă etc.!stfel, riscurile complica#iilorsunt mai mari pentru bolnavii tineridecât pentru cei în vârstă, care au

o litiază veziculară asimptomatică şi descoperită întâmplător. u atât mai mult se va lua în discu#ie

interven#ia la tineri, dacă munca lor sau domiciliul nu le asigură posibilitatea de a a$unge prompt la

un serviciu chirurgical, în cazul unei complica#ii.

Tratamentul medical (simptomatic) =rebuie diferen#iată atitudinea terapeutică în colica biliară, de cea aplicată în afara episoadelor colicative, în cazurile în care nu s)a decis interven#ia

chirurgicală. 4n colica biliară K urgen#ă medicală K se inpune in$ectarea de spasmolitice atropină

sulfat 1 mg subcutanat sau intramuscular, 5.;)5.3 mg intravenos< poate fi asociată cu 5 ml xilină 1

în in$ec#ie intravenoasălentă. ?e mai foloseşte ?cobutilul, 155mg intramuscular. O ac#iune litică



bolnaviipot tolera doze nmici de coleretice &+iobilin, olebil' şi cure hidro)minerale cu ape

bicarbonatate sodice, în cantitate mică şi diluate &de exemplu apa de ?lănic)8oldova'.



CAPI+LUL III St*!i* !e caz I

Culegerea datelor

N*me: .Pren*me: !.

Se8: feminin

;rstă: 9

Stare ci'ilă: căsătorită

Domicili*: mediu urban, +ocşani

Religie: ortodoxă

Naionalitate: română

c*$aie: croitoreasă

Ni'el !e e!*caie: satisfăcător

St*!ii: mediiCon!iii !e 'iaă: bune, locuieşte într)o casă cu ; camere împreună cu so#ul şi cei copii

bi3n*ine !e 'iaă: nu se odihneşte suficient, nu consumă lichide în cantitate suficientă, nu

fumează, consumă o ceaşcă de cafea pe zi, nu consumă alcool, nu se ştie alergică la nici

un fel de medicamente

Semne $artic*lare: 4 1.05 m



1. Ne'oia !e a e'ita $ericolele: D..

Aulnerabilitate fa#ă de pericole

2. Ne'oia !e a elimina:

D.N.: Aărsătură

3. Ne'oia !e a se alimenta 3i 4i!rata :D.. !limenta#ie inadecvată prin deficit

4. Ne'oia !e a fi c*rat= >ngriit 3i !e a-3i $ăstra m*coasele 3i teg*mentele c*rate 3i

integre :

D.N.: !lterarea mucoaselor şi tegumentelor

5. Ne'oia !e a se mi3ca 3i a a'ea o b*nă $ost*ră :

D.. Dificultate de a se deplasa



bolii &insuficien#ă )pregătesc materialele necesare Q n veder renală acută<nefropatii' captării vărsăturii şi o captez<) risc de complica#ii ) programez bolnava, o conduc şi o a$ut îiatrogene vederea efectuării unor investiga#ii) risc de infec#ii paraclinice%xamen cardiologic,nozocomiale %cografie,%RI,*x. "ulmonar, *x.

abdominal pe gol) recoltez conform +.O.

)sânge pentru

SA?(,S (-I,S +osfatază alcalină,

)urină pentru examen sumar de ur)etichetez produsele recoltate şi le duc lalaborator )administrez conform +.O.

S1 f !mpicilină B.A <S1f !lgocalmin B.8.,

S1f o)spa B.8.<S1f !rnetine B.8.,

S"%A *inger 355 ml,S?er glucozat 355 ml

)urmăresc efectul medicamentelor administrate şi eventualele efecte



) deservesc bolnava la pat pentru a elimin) captez eliminările în vederea bilan#uluilichidian) explic bolnava importan#a consumului dlichide în cantitate suficientă & lHzi') recomand bolnavei repaus la pat

Ora 1;PP ). Ne'oia !e a sealimenta 3i 4i!rata :

!.". # %limentaţieinadecvată prin

deficit #

$ inapeten#ă) gre#uri) deprinderi alimentaregreşite) vărsături) semne de deshidratare

@olnava să sealimenteze şi să se

hidrateze conformnevoilor sale<@olnava să respecteregimul alimentar impus<@olnava să fieechilibrat hidric şinutri#ional

)discut cu bolnava,Q i explic necesitatea şimportan#a unui consum crescut de lichid

şi respectarea unui regim) recomand bolnavei regim alimentar fărăgrăsimi, rântaşuri, pră$eli, condimente, et) explic bolnavei importan#a regimuluialimentar indicat în evolu#ia favorabilă aafec#iunii sale şi împreună cu bolnavaîntocmesc o listă cu alimentele permise şinepermise #inând cont de preferin#eleacesteia) deservesc bolnava la pat cu alimentele

permise)observ apetitul bolnavei urmărindtoleran#a digestivă.)supraveghez Q n permanen#ă bolnava



Ora 1;PP 0.Ne'oia !e a se mi3ca3i a a'ea o b*nă$ost*ră :

!.". #!ificultate de a

se deplasa #

$ durere epigastrică) anxietate) repaus prelungit la pat) pozi#ie for#ată

antalgică) disconfort

@olnava să sedeplaseze singură,fără dificultate

) transport bolnava în vederea efectuăriiunor investiga#ii paraclinice) a$ut bolnava să ocupe pozi#ii confortabilîn pat şi mă asigur de confortul acesteia) explic bolnavei importan#a repausului la

pat) învă# bolnava cum să)şi schimbe pozi#iaîn pat la fiecare ore) măsor şi notez func#iile vitale

) deservesc bolnava la pat în vedereaalimenta#iei, eliminărilor şi a igienei personale) efectuez masa$e uşoare, fric#ionări cualcool) evaluez capacita#ile fizice ale bolnavei) ofer bolnavei len$erie de pat bine călcatsi am pregătit patul cu cearceaful< bineîntins pentru prevenirea escarelor

Ora 1;PP 6.Ne'oia !e a seo!i4ni :

!.".#Insomnie #

$ disconfort) ore insuficiente de

@olnava să se poatăodihni conformnevoilor sale şi să fieechilibrată psihic şifizic.

) discut cu bolnava şi o încura$ez) creez condi#ii optime de mediu &aerisescîncaperea, diminuez luminozitatea') interzic vizitele în afara orelor stabilite) recomand şi celorlal#i bolnavi din salon



Pre!are !e t*ră zi*a

@olnava .!. salon ; prezintă următoarele

)dureri epigastrice şi ale hipocondrului drept, gre#uri.) =!15HC5 mm(g

) "99 pHmin )

*5 rHmin )

=;0.0P

De urmărit func#iile vitale, eliminările.

De administrat tratamentul conform +.O.

)!mpicilină fl. 2 i.v

)!lgocalmin f. i.m.

)o)spa f. 1 i.m.

)!rnetine f. i.m.

)".e.v *inger 355 ml, ?er glucozat 355 ml

De supravegheat eliminările fiziologice, alimenta#ia bolnavei, evaluarea func#iilor vitale la 0 ore.

De efectuat ecografie abdominală, examen cardiologic, %RI, *x. pulmonar, *x. abdominal pe gol



"redă as. .. "reia as. %.D.

IUA II

Data 3iora

Ne'oi afectate biecti'e Im$lementare #'al*are

53.51.51 1.Ne'oia !e a e'ita @olnava să ) a$ut bolnava să îşi schimbe pozi#ia în pat Ora 59PP; $ericolele : beneficieze de un şi îi recomand repaus @olnava prezintăOra 59PP !.". # Vulnerabi litate

faţă de pericole #

$ anxietate

mediu de siguran#ă,să fie ferit de pericole<

) evaluez starea generală a bolnavei) creez condi#ii optime de mediu &linişte,luimina difuză, P'

) =! 15HC5 mm(g) " 95 pHmin) * 19 rHmin

) durere)tahicardie&"99pHmin')tahipnee&*5rHmin') gre#uri

*educerea şisuprimarea riscurilor<@olnava să fieechilibrată psihic.

) încura$ez bolnava psihic şi o rog să aibăîncredere în echipa de îngri$ ire) conduc bolnava la baie şi o a$ut să)şiefectueze igiena corporală

) =;0.3POra 19PP@olnava prezintă) =! 15H05 mm(g

)vărsături ) deservesc bolnava la pat în vederea ) " 9 pHmin

)slăbiciune alimenta#ie şi a eliminărilor ) * 1: rHmin)inapeten ă ) îi ofer len$erie curată de pat şi de corp ) =;0.0P) risc de complica#ii ale din bumbac şi o a$ut să se schimbe ) bolnaza este liniştită bolii &insuficien#ă ) măsor şi notez func#iile vitale şi colaborează curenală acută, nefropatii, ) conform +.O. administrez echipa de îngri$iresepticopioemie' S !mpicilină fl. 2 i.v, ) bolnava nu prezintă) risc de complica#ii S!lgocalmin f. i.m. < complica#ii ale boliiiatrogene So)spa f. 1 i.m. )bolnava refuza) risc de infec#ii S!rnetine f. i.m.< interven#ianozocomiale S"ev *inger 355 ml,

S?er glucozat 355 ml) măsor şi notez lichidele ingerate şieliminate în vederea bilan#ului ingestaexcreta) discut cu bolnava, o încura$ez, o

chirurgicală clasică şi

optează pentruinterven#iechirurgicalălaparoscopică care se poate efectua doar in

liniştesc data de 59.51.51;

Ora 59PP (.Ne'oia !e aelimina :

@olnava să prezinteeliminări cât mai

) asigur un climat corespunzător, delinişte, intimitate pentru ca bolnava să

Ora 1 9PP) bolnava nu mai



!.". # Vărsătură #

$ vărsături) disconfort) anxietate

apropiate devaloarile fiziologice<

poată elimina) administrez tratamentul prescris

S!rnetine f. i.m.<S8etoclopramid f. i.m.

) a$ut bolnava în cursul vărsăturilor

) şterg bolnava pe fa#ă după varsătură) deservesc bolnava la pat pentru aelimina

prezintă vărsături) bolnava prezintămic#iuni fiziologice

) explic bolnavei importan#a consumuluide lichide în cantitate suficientă

Ora 59PP ). Ne'oia !e a sealimenta 3i 4i!rata : !.". # %limentaţieinadecvată prin deficit#

$ inapeten#ă) gre#uri) vărsături

@olnava să sealimenteze şi să sehidrateze conformnevoilor sale<

@olnava să respecteregimul alimentar impus<@olnava să fieechilibrată hidric şinutri#ional

) recomand bolnavei regim alimentar fărăgrăsimi, rântaşuri, pră$eli, condimente,etc.) deservesc bolnava la pat cu alimentele

permise) urmăresc efectul medicamentelor, precum şi toleran#a digestivă aalimentelor ) sfătuiesc bolnava să bea cel pu#in llichid pe zi) explic bolnavei importan#a regimuluialimentar indicat în evolu#ia favorabilă aafec#iunii sale şi împreună cu bolnavaîntocmesc o listă cu alimentele permise şi

nepermise #inând cont de preferin#eleacesteia

Ora 19PP) bolnava nu mai prezintă vărsături) bolnava a înteles

importan#a regimuluialimetar impus

Ora 59PP /.Ne'oia !e a fi c*rat= >ngriit 3i !e a-3i$ăstra m*coasele 3iteg*mentele c*rate 3iintegre:D.N.: %lterarea

@olnava să prezintetegumente normalcolorate@olnava să prezintemucoase umede,elastice

) ofer bolnavei len$erie de pat şi de corpcurate)a$ut bolnava să se schimbe) discut cu bolnava şi îi explic respectareaşi importan#a normelor de igienă) evaluez starea mucoaselor şi

Ora 1 9PP) bolnava a în#elesrespectarea normelor de igienă



mucoaselor &i

teumentelor#

$ tegumente palide) mucoase uscate

tegumentelor ) evaluez gradul de confort al bolnavei) pregătesc materiale necesare pentrutoaleta bolnavei) a$ut bolnava în vederea efectuării

toaletei

Ora 59PP 0.Ne'oia !e a se mi3ca3i a a'ea o b*nă$ost*ră : !.". #!ificultate de a se deplasa #

$ durere epigastrică) anxietate) repaus prelungit la pat

) pozi#ie for#atăantalgică) disconfort


) a$ut bolnava să ocupe pozi#iiconfortabile în pat) explic bolnavei importan#a repausului la pat) învă# bolnava cum să)şi schimbe pozi#iaîn pat la fiecare ore) efectuez masa$e uşoare, fric#ionări cualcool

) deservesc bolnava la pat în vedereaalimenta#iei, eliminărilor şi a igienei personale) evaluez capacita#ile fizice ale bolnavei) ofer bolnavei len$erie de pat bine călcată) pregătesc patul cu cearceaful bine întins pentru prevenirea escarelor

Ora 19PP) bolnava a în#elesimportan#a repausuluila pat impus) bolnava nu prezintăsemne de escare dedecubit

Ora 59PP 6.Ne'oia !e a seo!i4ni :

!.". #Insomnie #)disconfort) ore insuficiente desomn) treziri repetate încursul nop#ii) anxietate

@olnava să se poatăodihni conform

nevoilor sale şi să fieechilibrată psihic şifizic.

) explic bolnavei necesitatea somnului) administrez conform +.O.

S!lgocalmin f. i.m. <So)spa f. 1 i.m

) supraveghez bolnava în timpul somnului) discut cu bolnava şi o încura$ez) creez condi#ii optime de mediu &aerisescîncaperea, diminuez luminozitatea') servesc bolnava la pat cu o cană ceaiînainte de culcare) interzic vizitele în afara orelor stabilite

Ora 1 9PP) bolnava a dormit

doua ore fără treziri întimpul somnului



) recomand şi celorlal#i bolnavi din salonsă păstreze liniştea) deservesc bolnava la pat în vedereaeliminărilor

Ora 59PP ".Ne'oia !e a >n'ăac*m să-3i $ăstrezesănătatea:D.N.: Inoranţă#$ cunostin#e insuficienteîn legătură cuafec#iunea de caresuferă, cu tratamentulmedicamentos şiigieno)dietetic

) lipsă de informa#ii) teamă) apatie) deprinderi greşite

@olnava să cunoască,să respecte regulile şinormele de păstrare asănătă#ii <@olnava să acumulezenoi cunoştin#e cu privire la boală şi laobiceiuriledăunătoare <@olnava să fie

echilibrat psihic.@olnava să fieinformată în legăturăcu afec#iunea

) explic bolnavei importan#a regimuluialimentar impus, îi ofer o listă cualimentele permise şi nepermise şi o rogsă îl respecte) explic bolnavei importan#a rolului său încadrul echipei de îngri$ire.) explorez nivelul de cunoştin#e al bolnavei şi îi explic importan#a păstrăriistării de sănătate) îi ofer informa#ii despre boala sa

) o antrenez în discu#ii cu al#i bolnavi cuaceeaşi afec#iune) discut cu bolnava, o încura$ez privindimportan#a efectuării normelor de igienă

Ora 19PP) bolnava pareinteresată şi solicităinforma#iisuplimentare



Pre!are !e t*ră zi*a I


)dureri epigastrice şi ale hipocondrului drept, gre#uri.

) =! 15H05 mm(g

) " 9 pHmin )

* 1: rHmin )

=;0.0P


S !mpicilină fl. 2 i.v

S !lgocalmin f. i.m.

S o)spa f.1 i.m.

S !rnetine f. i.m.

S "ev *inger 355 ml, ?er glucozat 355 ml

S


@olnava refuza interven#ia chirurgicală clasică şi optează pentru interven#ie chirurgicală laparoscopică care se poate efectua doar în

data de 59.51.51;



"redă as. %.D. "reia as. -.I.

IUA IIIData 3iora

Ne'oi afectate biecti'e Im$lementare #'al*are

50.51.51 1.Ne'oia !e a e'ita @olnava să ) a$ut bolnava să îşi schimbe pozi#ia în pat Ora 59PP; $ericolele : beneficieze de un şi îi recomand repaus @olnava prezintăOra 59PP !.".#Vulnerabilitate faţă

de pericole #$ anxietate

mediu desiguran#ă,să fieferit de pericole<

) evaluez starea generală a bolnavei) conduc bolnava la baie şi o a$ut să)şiefectueze igiena corporală

) =! 1;5H05 mm(g) " C9 pHmin) * 1C rHmin

) durere)tahicardie&"9pHmin'

)tahipnee&*1 :rHmin')slăbiciune)inapeten#ă

*educerea şisuprimarea

riscurilor<@olnava să fieechilibrată psihic.

) deservesc bolnava la pat în vedereaalimenta#ie şi a eliminărilor

) îi ofer len$erie curată de pat şi de corpdin bumbac şi o a$ut să se schimbe) măsor şi notez func#iile vitale

) =;0.2P

Ora 1 9PP@olnava prezintă) =! 1;5HC5 mm(g

) risc de complica#ii ale ) conform +.O. administrez ) " 95 pHmin bolii &insuficien#ă renală S 1f !mpicilină B.A < ) * 19 rHminacută, nefropatii, S1f !lgocalmin B.8., ) =;0.CPsepticopioemie' S1f o)spa B.8.< ) bolnava nu prezintă) risc de complica#ii S1f !rnetine B.8., complica#ii ale boliiiatrogene S"%A *inger 355 ml,) risc de infec#ii S?er glucozat 355 ml

nozocomiale ) măsor şi notez lichidele ingerate şieliminate în vederea bilan#ului ingestaexcreta) asigur un climat corespunzător, delinişte, intimitate pentru ca bolnava să poată elimina) explic bolnavei importan#a consumuluide lichide în cantitate suficientă) discut cu bolnava, o încura$ez, o

;



liniştesc) efectuez toate tehnicile la timp, în

condi#ii de asepsie şi antisepsie

Ora 59PP (. Ne'oia !e a sealimenta 3i 4i!rata : !.". #%limentaţie

inadecvată prin deficit #$ inapeten#ă) gre#uri

@olnava să sealimenteze şi săse hidratezeconform nevoilor sale<@olnava sărespecte regimul

alimentar impus<@olnava să fieechilibrată hidricşi nutri#ional.

) deservesc bolnava la pat cu alimentele permise) urmăresc efectul medicamentelor,) recomand bolnavei regim alimentar fărăgrăsimi, rântaşuri, pră$eli, condimente,etc.) sfătuiesc bolnava să bea cel pu#in l

lichid pe zi) urmaresc toleran#a digestivă aalimentelor ) explic bolnavei importan#a regimuluialimentar indicat în evolu#ia favorabilă aafec#iunii sale şi împreună cu bolnavaîntocmesc o listă cu alimentele permise şinepermise #inând cont de preferin#eleacesteia

Ora 19PP) bolnava a întelesimportan#a regimuluialimetar impus

;;



Ora 59PP ).Ne'oia !e a fi c*rat= >ngriit 3i !e a-3i $ăstra

m*coasele 3i teg*mentelec*rate 3i integre: !.".#%lterarea

mucoaselor &iteumentelor#


@olnava să prezinte

tegumente normalcolorate@olnava să prezinte mucoaseumede, elastice

) ofer bolnavei len$erie de pat şi de corpcurate

)a$ut bolnava să se schimbe) discut cu bolnava şi îi explic respectareaşi importan#a normelor de igienă) evaluez starea mucoaselor şitegumentelor ) evaluez gradul de confort al bolnavei) pregătesc materiale necesare pentrutoaleta bolnavei) a$ut bolnavei în vederea efectuăriitoaletei

Ora 1 9PP) bolnava este

îmbrăcată cu len$eriecurată) len$eria de pat estecurată şi bine întinsă

Ora 59PP /.Ne'oia !e a se mi3ca 3ia a'ea o b*nă $ost*ră : !.". # !if icu ltate de a se

deplasa #

$ durere epigastrică) anxietate) repaus prelungit la pat) pozi#ie for#ată antalgică) disconfort

@olnava să sedeplasezesingură, fărădificultate

) explic bolnavei importan#a repausului la pat) efectuez masa$e uşoare, fric#ionări cualcool) deservesc bolnava la pat în vedereaalimenta#iei, eliminărilor şi a igienei personale) evaluez capacita#ile fizice ale bolnavei) pregătesc patul cu cearceaful bine întins

pentru prevenirea escarelor

Ora 19PP) bolnava a în#elesimportan#a repausuluila pat impus) bolnava nu prezintăsemne de escare dedecubit

;2



Ora 59PP 0.Ne'oia !e a se o!i4ni : !.". # Insomnie #

)disconfort) ore insuficiente de somn) treziri repetate în cursulnop#ii) anxietate) durere epigastrică) pozitie inadecvată

@olnava să se poată odihni

conform nevoilor sale şi să fieechilibrat psihicşi fizic

) creez condi#ii optime de mediu &aerisescîncaperea, diminuez luminozitatea'

) servesc bolnava la pat cu o cană ceaiînainte de culcare) administrez conform +.O.

S !lgocalmin f. i.m.S o)spa f. 1 i.m

) supraveghez bolnava în timpul somnului) discut cu bolnava şi o încura$ez) interzic vizitele în afara orelor stabilite) recomand şi celorlal#i bolnavi din salonsă păstreze liniştea

Ora 1 9PP) bolnava se simte

odihnită) bolnava a dormit 0ore în cursul nop#iifară treziri

;3



Pre!are !e t*ră zi*a II


)dureri epigastrice şi ale hipocondrului drept, gre#uri. )

=! 1;5HC5 mm(g

) " 95 pHmin) * 19 rHmin

) =;0.CP


S !mpicilină fl. 2 i.v

S !lgocalmin f. i.m.

S o)spa f.1 i.m.

S !rnetine f. i.m.

S "ev. *inger 355 ml, ?er glucozat 355 ml

S


;0



?e va pregăti pacienta pentru interven#ia chirurgicală.

"redă as. -.I. "reia as. 8.BS+UDIU D# CA II

Culegerea datelor

N*me: .

Pren*me: I(.

Se8: masculin

;rstă: 09

Stare ci'ilă: căsătorit

Domicili*: mediu urban, Odobeşti

Religie: ortodoxă

Naionalitate: român

c*$aie: pensionar

Ni'el !e e!*caie: satisfăcător

St*!ii: mediiCon!iii !e 'iaă: bune, locuieşte într)un apartament cu ; camere împreună cu so#ia, copii

bi3n*ine !e 'iaă: nu se odihneşte suficient, nu consumă lichide în cantitate suficientă, nu

fumează, nu consumă cafea, consumator ocazional de băuturi alcoolice

Semne $artic*lare: - 4 1.C; m

) I 159 Eg

;C



) =.!. 105H:5 mm(g

) " : pHmin

) * 9 rHmin

) =;0,CPAntece!ente $ersonale: patologice @B de efort <(=! gradul BB <Obezitate <Dislipidemie

mixtă Antece!ente 4ere!o-colaterale: fără importan#ă

<oti'ele internării: dureri în hipocondrul drept şi epigastru,gre#uri,vărsături bilioase

Istoric*l bolii: bolnavul afirmă că în urmă cu o zi a mâncat varză călită iar la câteva ore

postprandial au apărut dureri în hipocondrul drept şi epigastru, gre#uri, vărsături bilioase.

Deoarece simptomatologia persistă este anun#ată ambulan#a şi adus de urgen#ă la /"/.

%xamen local abdomen mobil, dureros spontan şi la palpare în hipocondrul rept şi epigastru. u prezintă semne de irita#ie peritoneală. +icatul şi splina în limite normale. =ranzit intestinal

prezent. ?caun normal.

Diagnostic la internare:Litiaza biliară

;9



Ne'oi afectate

1. Ne'oia !e a e'ita $ericolele: !.". #

Vulnerabilitate faţă de pericole

2. Ne'oia !e a elimina:

!.". Vărsătură

3. Ne'oia !e a res$ira 3i a a'ea o b*nă circ*laie :

!.".' # Circulaţie inadecvată

!.". # !ispnee

4. Ne'oia !e a se alimenta 3i 4i!rata :

!.". # %limentaţie inadecvată prin deficit

5. Ne'oia !e a se mi3ca 3i a a'ea o b*nă $ost*ră :

!.". # !ificultate de a se deplasa



; 1.1.51Ora 10PP

1.Ne'oia !e a e'ita$ericolele : !." #Vulnerabil itate faţă de

pericole #

)(=!&=.!105H:5mm(g')tahicardie&":pHmin')tahipnee&*9rHmin') durere) anxietate) gre#uri-vărsături

) risc de complica#ii ale bolii&insuficien#ă renalăacută<nefropatii') risc de complica#iiiatrogene) risc de infec#iinozocomiale

@olnavul să beneficieze de unmediu de siguran#ă,săfie ferit de pericole<*educerea şisuprimarea riscurilor<@olnavul să fieechilibrat psihic.

) conduc bolnavul în salon şi îl a$ut să pozi#ie confortabilă în pat) recomand bolnavului repaus la pat) discut cu bolnavul, îl încura$ez, îl liîi explic conduita terapeutică ce urmeefectuată) îi ofer len$erie curată de pat şi de co bumbac şi îl a$ut să se schimbe) măsor şi notez func#iile vitale) creez condi#ii optime de mediu &P) montez cateter vonos la plica coptul

) recoltez sânge pentru examinări delaborator SA?(,S(-I,S+osfatază alcalină<S-eucocite<S-imfocite<=imp TuicE

) administrez conform +.O.

S1 f !mpicilină B.A <S1f !lgocalmin B.8.,S1f o)spa B.8.<S1f !rnetine B.8.,S"%A *inger 355 ml,S?er glucozat 355 ml

) măsor şi notez lichidele ingerate şi eîn vederea bilan#ului ingesta excreta



Ora 1 0PP ).Ne'oia !e a res$ira 3i aa'ea o b*nă circ*laie : !."'. #Circulaţie

inadecvată #)(=!&=.!105H:5mm(g')tahicardie&":pHmin'

!.". # !ispnee#

)tahipnee&*9rHmin')anxietate

@olnavul să respireeficient,să)şi recapeteşi să)şi men#ină Qn parametrii normalifunc#ia respiratorie şicirculatorie

) recomand bolnavului repaus la pat) recomand bolnavului pozi#ie semişe pat pentru favorizarea respira#iei) se administrează tratamentul prescrisambulatoriu de specialitate

S"ropranolol 1 cp la 1 ore) urmaresc dacă bolnavul respectă regialimentar recomandat de medic

Ora 1 0PP /. Ne'oia !e a se alimenta

3i 4i!rata : !.". # %limentaţie

inadecvată prin deficit #$ inapeten#ă

@olnavul să se

alimenteze şi să sehidrateze conformnevoilor sale<@olnavul să respecte

) recomand bolnavului regim alimenta

grăsimi, rântaşuri, pră$eli, condimente) explic bolnavului importan#a regimualimentar indicat în evolu#ia favorabilafec#iunii sale şi împreună cu bolnavu

) gre#uri) vărsături bilioase) semne de deshidratare

regimul alimentar impus<@olnavul să fieechilibrat hidric şi

nutri#ional

întocmesc o listă cu alimentele perminepermise #inând cont de preferin#ele) deservesc bolnavul la pat cu aliment permise

) urmăresc efectul medicamentelor, ptoleran#a digestivă a alimentelor

Ora 10PP 0.Ne'oia !e a se mi3ca 3i aa'ea o b*nă $ost*ră : !.". # !ificultate de a sedeplasa #

$ limitarea mişcărilor ) pozi#ie antalgică for#ată

@olnavul să sedeplaseze singur, fărădificultate

) a$ut bolnavul să ocupe pozi#ii confo pat) mă asigur de confortul său) explic bolnavului importan#a repaus pat) învă# bolnavul cum să)şi schimbe po



) supraveghez bolnavul în timpul somOra 10PP ".Ne'oia !e a >n'ăa c*m

să-3i $ăstreze sănătatea:D.N.: Inoranţă#$ cunostin#e insuficiente înlegătură cu afec#iunea decare suferă, cu tratamentulmedicamentos şi igieno)dietetic) lipsă de informa#ii) teamă

) apatie) deprinderi greşite

@olnavul săcunoască, sărespecte regulile şinormele de păstrare a sănătă#ii <@olnavul săacumuleze noicunoştin#e cu privire la boală şila obiceiurile

dăunătoare <@olnavul să fieechilibrat psihic.

) explorez nivelul de cunoştin#e al bol) explic bolnavul importan#a men#inerde sănătate şi prevenirea complica#iil) îi ofer informa#ii despre boala sa) pun bolnavul în legătură cu al#i bolnaceeaşi afec#iune) explic bolnavului importan#a regimalimentar impus, îi ofer o listă cu ali permise şi nepermise şi îl rog să îl res) explic bolnavului importan#a sa în p

de îngri$ ire




@olnavul .I(. salon 3 prezintă următoarele

)dureri în hipocondrul drept şi epigastru, gre#uri, vărsături

) =!133H:3 mm(g

) ": 1 pHmin )

*0 rHmin )

=;0.3P


•!mpicilină fl. BA i.v

• o)spa f.BB i.m.

•Uefo +.B i.m.

•Diazepam f. B i.m.

•"ev cu ser fiziologic 355 ml, ?er glucozat 355 ml De supravegheat eliminările

fiziologice, alimenta#ia bolnavului, evaluarea func#iilor vitale la 0 ore.

"redă as. @.-. "reia as. ?.

2;



IUA II

Data 3i ora Ne'oi afectate biecti'e Im$lementare #'al*areOra 59PP 1.Ne'oia !e a e'ita

$ericolele : !." #Vulnerabilitate faţă de

pericole #)(=!&=.!133H:3mm(g')tahicardie&": 1pHmin')tahipnee&*0rHmin') durere) anxietate) gre#uri-vărsături) risc de complica#ii ale bolii&insuficien#ă renalăacută<nefropatii'

) risc de infec#iinozocomiale

@olnavul să beneficieze de unmediu de siguran#ă,să

fie ferit de pericole<*educerea şisuprimarea riscurilor<@olnavul să fieechilibrat psihic.

) schimb cateterul venos) conform +.O. administrez

S1f !mpicilină B.A <

S1 f !lgocalmin B.8.,S1f o)spa B.8.<S1 f !rnetine B.8.,S"%A *inger 355 ml,S?er glucozat 355 ml

) măsor şi notez func#iile vitale) măsor şi notez lichidele ingerate şi eliminateîn vederea bilan#ului ingesta excreta) efectuez toate tehnicile la timp, în condi#iide asepsie şi antisepsie) evaluez starea generală a bolnavului

) conduc bolnavul la baie şi îl a$ut să)şiefectueze igiena corporală) încura$ez bolnavul psihic şi î rog să aibăîncredere în echipa de îngri$ ire) deservesc bolnavul la pat în vedereaalimenta#ie şi a eliminărilor ) îi ofer len$erie curată de pat şi de corp din bumbac şi îl a$ut să se schimbe) evaluez starea generală a bolnavului) creez condi#ii optime de mediu &linişte,lumină difuză, P'

Ora 19PP@olnavul prezintă) =! 125H95 mm(g

) " 90 pHmin) * 2 rHmin) =; 0.P) bolnavul este liniştit şicolaborează cu echipa deîngri$ ire) bolnavul nu prezintăcomplica#ii ale bolii

Ora 59PP (.Ne'oia !e a elimina:D.N.: Vărsătură#

$ gre#uri) vărsături) disconfort

@olnavul să prezinteeliminări cât maiapropiate de valoarilefiziologice<?uprimarea vărsăturii

) a$ut bolnavul în timpul vărsăturilor ) sus#in capul pacientului în timpulvărsăturilor ) şterg mucozită#ile de pe fa#ă şi bărbie) ofer bolnavul un pahar cu apă pentru a)şiclăti gura

Ora 1:PP) bolnavul nu mai prezintăvărsături) bolnavul prezintă mic#iunifiziologice

22



) păstrez produsul de varsătură pentru vizitamedicală) adnimistrez la indica#ia medicului

S!rnetine f. i.m.) deservesc bolnavul la pat pentru a elimina) captez eliminările în vederea bilan#uluilichidian) explic bolnavului importan#a consumului delichide în cantitate suficientă & lHzi'

Ora 59PP ).Ne'oia !e a res$ira 3i aa'ea o b*nă circ*laie : !."'. Circulaţie

inadecvată #)(=!&=.!1 33H:3mm(g')tahicardie&":1pHmin'

!." #!ispnee#

)tahipnee&*0rHmin')anxietate


) recomand bolnavul repaus la pat) recomand bolnavul lui pozi#ie semişezând în pat pentru favorizarea respira#iei) se administrează tratamentul prescris înambulatoriu de specialitate

S"ropranolol 1 cp la 1 ore) urmaresc dacă bolnavul respectă regimul

alimentar recomandat de medic

Ora 1:PP) bolnavul respecta regimulalimentar impus de afectiuneacardiacă) bolnavul respectatratamentul prescrisambulator

Ora 59PP /. Ne'oia !e a se alimenta3i 4i!rata : !.". # %limentaţie

inadecvată prin deficit #

$ inapeten#ă) gre#uri) vărsături bilioase) semne de deshidratare

@olnavul să sealimenteze şi să sehidrateze conformnevoilor sale<@olnavul să respecteregimul alimentar impus<@olnavul să fie

echilibrat hidric şinutri#ional

) explic bolnavului importan#a regimuluialimentar indicat în evolu#ia favorabilă aafec#iunii sale) sfătuiesc bolnavul să bea cel pu#in l lichid pe zi) împreună cu bolnavul întocmesc o listă cualimentele permise şi nepermise #inând contde preferin#ele acestuia

) recomand bolnavului regim alimentar fărăgrăsimi, rântaşuri, pră$eli, condimente, etc.) deservesc bolnavul la pat cu alimentele permise) urmăresc efectul medicamentelor, precum şitoleran#a digestivă a alimentelor

Ora 1:PP) bolnavul nu mai prezintăvărsături) bolnavul a întelesimportan#a regimului alimetar impus

23



Ora 59PP 0.Ne'oia !e a se mi3ca 3i aa'ea o b*nă $ost*ră : !.". # !if iculta te de a se

deplasa #

$ limitarea mişcărilor ) pozi#ie antalgică for#ată

) durere) disconfort

@olnavul să ocupe o postură comodă Qn pat<@olnavul să efectuezemişcări Q n func#ie decapacită#ile sale Qn

vederea satisfaceriinevoilor fundamentale<@olnavul să fieechilibrat psihic.

) efectuez masa$e uşoare, fric#ionări cu alcool) deservesc bolnavul la pat în vedereaalimenta#iei, eliminărilor şi a igienei personale) înso#esc bolnavul la grupul sanitar ) înso#esc bolnavul la

investiga#iile recomandate de medic) explic bolnavei importan#a repausului la pat) învă# bolnavul cum să)şi schimbe pozi#ia în pat la fiecare ore

Ora 1:PP) bolnavul a în#elesimportan#a repausului la patimpus) bolnavul nu prezintă semnede escare de decubit

Ora 59PP 6.Ne'oia !e a se o!i4ni :D.N. :Insomnie :)disconfort) ore insuficiente de somn) treziri repetate în cursul

nop#ii) anxietate) durere epigastrică) pozitie inadecvată

@olnavul să se poatăodihni conformnevoilor sale şi să fieechilibrat psihic şifizic.

) administrez conform +.O.So)spa f.1 i.m <SDiazepam f. B

) creez condi#ii optime de mediu &aerisescîncaperea, diminuez luminozitatea'

) recomand şi celorlal#i bolnavi din salon să păstreze liniştea) ofer bolnavul o cana cu ceai cald înainte deculcare) învă# bolnavul tehnici de relaxare) supraveghez bolnavul în timpul somnului

Ora 1:PP) bolnavul a dormit ore încursul zile) bolnavul prezintă încontinuare disconfort şi

durere

Ora 59PP ) explorez nivelul de cunoştin#e al bolnavului) explic bolnavului importan#a men#ineriistării de sănătate şi prevenirea complica#iilor ) îi ofer informa#ii despre boala sa) pun bolnavul în legătură cu al#i bolnavi cu

aceeaşi afec#iune) explic bolnavului importan#a regimuluialimentar impus, îi ofer o listă cu alimentele permise şi nepermise şi îl rog să îl respecte) explic bolnavului importan#a sa în procesulde îngri$ ire

Ora 1:PP) bolnavul pare interesat deinforma#iile pe care i le ofer ) bolnavul are încredere înechipa de îngri$ ire

20





)dureri în hipocondrul drept şi epigastru, gre#uri, vărsături )

=!125H95 mm(g

) "90 pHmin

) *2 rHmin

) =;0.P

De a!ministrat tratament*l conform 2..:

•!mpicilină fl. BA i.v

• o)spa f.BB i.m.

•Uefo +.B i.m.

•Diazepam f. B i.m.

•"ev cu ser fiziologic 355 ml, ?er glucozat 355 ml

S

De supravegheat eliminările fiziologice, alimenta#ia bolnavului, evaluarea func#iilor vitale la 0 ore.

"redă as. ".8. "reia as. ".?.

2C



IUA III

Data 3i ora Ne'oi afectate biecti'e Im$lementare #'al*are5.51.51;Ora 59PP

1.Ne'oia !e a e'ita$ericolele !." #Vulnerabilitate faţă de

pericole #)tahicardie&"90pHmin')tahipnee&*2rHmin') durere) anxietate) gre#uri-vărsături) risc de complica#ii ale bolii&insuficien#ă renală

acută<nefropatii') risc de infec#iinozocomiale

@olnavul să beneficieze de unmediu de siguran#ă,săfie ferit de pericole<*educerea şisuprimarea riscurilor<@olnavul să fieechilibrat psihic.

) măsor şi notez func#iile vitale) schimb cateterul venos) conform +.O. administrez

S1 f !mpicilină B.A <S1f !lgocalmin B.8.,S1 f o)spa B.8.<S1f !rnetine B.8.,S"%A *inger 355 ml,S?er glucozat 355 ml

) măsor şi notez lichidele ingerate şieliminate în vederea bilan#ului ingestaexcreta

) conduc bolnavul la baie şi îl a$ut să)şiefectueze igiena corporală) încura$ez bolnavul psihic şi î rog să aibăîncredere în echipa de îngri$ ire) deservesc bolnavul la pat în vedereaalimenta#ie şi a eliminărilor ) îi ofer len$erie curată de pat şi de corp din bumbac şi îl a$ut să se schimbe) evaluez starea generală a bolnavului) creez condi#ii optime de mediu &linişte,lumină difuză, P'

) evaluez starea generală a bolnavului

Ora 1:PP@olnavul prezintă) =! 125HC5 mm(g) " 9 pHmin) * 19 rHmin) =; 0.2P) bolnavul nu prezintăcomplica#ii ale bolii) bolnavul este ferit de pericole) durerea a diminuat înintensitate

Ora 59PP (. Ne'oia !e a se alimenta3i 4i!rata : !.". # %limentaţie


$ inapeten#ă

@olnavul să sealimenteze şi să sehidrateze conformnevoilor sale<@olnavul să respecte

) explic bolnavul importan#a regimuluialimentar indicat în evolu#ia favorabilă aafec#iunii sale) explic bolnavul importan#a consumului delichide în cantitate suficientă & lHzi'

Ora 1:PP) bolnavul nu mai prezintăvărsături) bolnavul a înteles importan#aregimului alimetar impus

29



) gre#uri) vărsături bilioase) semne de deshidratare

regimul alimentar impus<@olnavul să fieechilibrat hidric şi

nutri#ional

) deservesc bolnavul la pat cu alimentele permise) împreună cu bolnavul întocmesc o listă cualimentele permise şi nepermise #inând cont

de preferin#ele acestuiaOra 59PP ).Ne'oia !e a res$ira 3i aa'ea o b*nă circ*laie : !."'.#Circulaţie

inadecvată #)tahicardie&"90pHmin'

!." #!ispnee #

)tahipnee&*2rHmin') anxietate


) recomand bolnavului pozi#ia semişezând în pat pentru favorizarea respira#iei) administrez tratamentul prescris înambulatoriu de specialitate

S"ropranolol 1 cp la 1 ore) urmaresc dacă bolnavul respectă regimulalimentar recomandat de medic

Ora 1:PP) bolnavul respecta regimulalimentar impus de afectiuneacardiacă) bolnavul respecta tratamentul prescris ambulator

Ora 59PP /.Ne'oia !e a se mi3ca 3i a

a'ea o b*nă $ost*ră : !.". !ificultate de a se

deplasa #$ limitarea mişcărilor ) pozi#ie antalgică for#ată) durere) disconfort

@olnavul să ocupe o

postură comodă Qn pat<@olnavul să efectuezemişcări Q n func#ie decapacită#ile sale Qnvederea satisfaceriinevoilor fundamentale<@olnavul să fieechilibrat psihic.

) efectuez masa$e uşoare, fric#ionări cu

alcool) deservesc bolnavul la pat în vedereaalimenta#iei, eliminărilor şi a igienei personale) înso#esc bolnavul la grupul sanitar ) înso#esc bolnavul la investiga#iilerecomandate de medic) explic bolnavului importan#a repausului la pat

Ora 1:PP

) bolnavul a în#eles importan#arepausului la pat impus) bolnavul nu prezintă semnede escare de decubit

2:



Ora 59PP 0.Ne'oia !e a se o!i4ni : !.". #Insomnie #)disconfort) ore insuficiente de somn

) treziri repetate în cursulnop#ii) anxietate) durere epigastrică

@olnavul să se poatăodihni conformnevoilor sale şi să fieechilibrat psihic şi

fizic.

) administrez conform +.O.So)spa f.1 i.m <SDiazepam f. B

) ofer bolnavului o cana cu ceai cald înainte

de culcare) învă# bolnavul tehnici de relaxare) supraveghez bolnavul în timpul somnului

Ora 1:PP) bolnavul a dormit 1 oră încursul zile

35



) pozitie inadecvată



) dureri în hipocondrul drept şi epigastru, gre#uri, vărsături

) =!125HC5 mm(g

) "9 pHmin )

*19 rHmin )

=;0.CP


• !mpicilină fl. BA i.v

• o)spa f.BB i.m.

• Uefo +.B i.m.

• Diazepam f. B i.m.

• "ev cu ser fiziologic 355 ml, ?er glucozat 355 ml De supravegheat eliminările

fiziologice, alimenta#ia bolnavului, evaluarea func#iilor vitale la 0 ore.

31



"redă as. *.8. "reia as. *.-.S+UDIU D# CA III

Culegerea datelor

N*me: *.Pren*me: V.

Se8: feminin

;rstă:22 ani

Stare ci'ilă: căsătorită

Domicili*: mediu rural, Aânători

Religie: ortodoxă

Naionalitate: română

c*$aie: casnică

Ni'el !e e!*caie: satifăcător

St*!ii: medii

Con!iii !e 'iaă: bune, locuieşte într)o casă la #ară împreună cu so#ul şi copilul

bi3n*ine !e 'iaă: se odihneste, mănâncă sănătos, consumă lichide în

cantitate suficientă de la fântâna din curte, nu fumează, consumă o ceaşcă de

cafea pe zi, consumă 1 pahar de vin la masă, nu se ştie alergică la medicamente.

Semne $artic*lare: - 4 1.09 m

) I 09 Eg

) =! 115H05 mm(g

) " 09 pHmin

3



) * 19 rHmin

Antece!ente $ersonale: patologice apendicectomie în copilărie,colici biliare

repetate tratate ambulatoriu

Antece!ente 4ere!o-colaterale: neagă =@, lues în familie

<oti'ele internăriidureri epigastrice şi ale hipocondrului

drept,gre#uri,vărsături bilioase Istoric*l bolii: debut brusc de proximativ ; zile

prin dureri ale hipocondrului drept, gre#uri, vărsături. /rmează tratament

medicamentos de la medicul de familie fără ameliorarea simptomatologiei. ?e

internează pentru tratament chirurgical.%xamen local abdomen normal

configurat, dureros spontan si la palpare la nivelul hipocondrului drept unde

schiteaza aparare musculara.

Diagnostic la internare:Litiază biliară

3;



Ne'oi afectate

1. Ne'oia !e a e'ita $ericolele : !.". # Vulnerabilitate faţă de pericole

2. Ne'oia !e a elimina: D.N.: Vărsătură

3. Ne'oia !e a se alimenta 3i 4i!rata : !.". # %limentaţie inadecvată prin deficit

4. Ne'oia !e a fi c*rat= >ngriit 3i !e a-3i $ăstra m*coasele 3i teg*mentele c*rate 3i integre :

D.N.: %lterarea mucoaselor &i teumentelor

5. Ne'oia !e a se mi3ca 3i a a'ea o b*nă $ost*ră : !.". #!ificultate de a se deplasa

6. Ne'oia !e a se o!i4ni : !.".#Insomnie

7.Ne'oia !e a >n'ăa c*m să-3i $ăstreze sănătatea: !.". # Inoranţă

PLAN D# ?N7RI@IR# CAUL III B IUA IData 3i ora Ne'oi afectate biecti'e Im$lementare #'al*are

32



0.1.51Ora 9PP

1.Ne'oia !e a e'ita$ericolele : !.". # Vulnerabil itate faţă

de pericole #

$ durere) anxietate) gre#uri

-vărsături) risc de complica#ii ale bolii&insuficien#ă renalăacută<nefropatii') risc de infec#iinozocomiale

@olnava să beneficieze de unmediu desiguran#ă,să fie feritde pericole<*educerea şisuprimarea

riscurilor<@olnava să fieechilibrată psihic.

) conduc bolnava în salon şi o a$ut să ocupeo pozi#ie confortabilă în pat şi îi recomandrepaus la pat) creez condi#ii optime de mediu &P') discut cu bolnava, o încura$ez, o liniştesc şiîi explic conduita terapeutică ce urmează a fiefectuată

) îi ofer len$erie curată de pat şi de corp din bumbac şi o a$ut să se schimbe) măsor şi notez func#iile vitale) programez bolnava, o conduc şi o a$ut învederea efectuării unor investiga#ii paraclinice %cografie <%RI<*x. pulmonar <*x. abdominal pe gol) recoltez conform +.O. sânge pentru

SA?(,S(-I,

) evaluez în continuare starea generală a bolnavei) conform +.O. administrez

S eftamil fl. 2 i.v<S %x. ardiologic<S !lgocalmin f. ; i.m.<

So)spa f.1 i.m.<S!rnetine f. i.m.<S lexan f 1<Sitropector tb <SDiazepam tb 1<

S"ev cu glucoza 15 1555 ml ,

Ora 1;PP@olnava prezintă) =! 115H03 mm(g) " 09 pHmin) * 19 rHmin) =;0.CP) două mic#iuni normalecantitativ

Ora 1:PP) =!1 15H03 mm(g) "0: pHmin) *1: rHmin) =;0.0P

*ezultate analize) eritrocite ;.32 15;W15;HX-) hemoglobina 11. gHdl) hematocrit ;;.3 ) volum eritrocitar mediu :2.0 f-) concentratia de hemoglobinaeritrocitara medie ;;.2 gHdl) latimea distributiei eritrocitelor 1.9 ) leucocite 0.5 x 15;HX-) volum trombocitar mediu C.C+l) A?( 95 mmHs

) dg. =ahicardie sinusala

33



reechilibrare hidroelectroliticacu) glucoza 15 355 ml) manitol 5 ml) a l 5 ml) a (O; 5 ml

Ora 9PP /.Ne'oia !e a fi c*rat=

>ngriit 3i !e a-3i $ăstram*coasele 3i teg*mentelec*rate 3i integre: !.".#%lterarea mucoaselor

&i teumentelor#


@olnava să prezinte

tegumente normalcolorate@olnava să prezintemucoase umede,elastice

) ofer bolnavei len$erie de pat şi de corp

curate şi a$ut bolnava să se schimbe) explic bolnavei importan#a unei hidratăricorespunzătoare) discut cu bolnava şi îi explic respectarea şiimportan#a normelor de igienă) evaluez starea mucoaselor şi tegumentelor şi gradul de confort al bolnavei) pregătesc materiale necesare şimicroclimat corespunzător pentru efectuareatoaletei pe regiuni, o a$ut în vederea acesteia

Ora 10PP

) bolnava prezintă mucoase şitegumente uşor modificate) bolnava a în#eles respectareanormelor de igienă

Ora 9PP 0.Ne'oia !e a se mi3ca 3i aa'ea o b*nă $ost*ră : !.".#!ificultate de a se

deplasa #


@olnava sa ocupe o postură comodă Qn pat<@olnava să efectuezemişcări Q n func#ie decapacită#ile sale Qnvederea satisfaceriinevoilor fundamentale<@olnava să fie

echilibrat psihic.

) transport bolnava în vederea efectuăriiunor investiga#ii paraclinice) a$ut bolnava să ocupe pozi#ii confortabileîn pat şi mă asigur de confortul acesteia) explic bolnavei importan#a repausului la pat) învă# bolnava cum să)şi schimbe pozi#ia în pat la fiecare ore) măsor şi notez func#iile vitale) deservesc bolnava la pat în vederea

alimenta#iei, eliminărilor şi a igienei personale) efectuez masa$ e uşoare, fric#ionări cualcool) evaluez capacita#ile fizice ale bolnavei

Ora 1 9PP) bolnava a în#eles importan#arepausului la pat impus) bolnava nu prezintă semne deescare de decubit) bolnava a fost înso#ită lainvestiga#ii

3C



) ofer bolnavei len$erie de pat bine călcată siam pregătit patul cu cearceaful< bine întins pentru prevenirea escarelor

Ora 9PP 6.Ne'oia !e a se o!i4ni : !.". # Insomnie #

$ disconfort

) ore insuficiente de somn) treziri repetate în cursulnop#ii) anxietate) durere epigastrică) pozitie inadecvată

@olnava să se poatăodihni conformnevoilor sale şi să fie

echilibrat psihic şifizic

) discut cu bolnava şi o încura$ez) creez condi#ii optime de mediu &aerisescîncaperea, diminuez luminozitatea'

) interzic vizitele în afara orelor stabilite) recomand şi celorlal#i bolnavi din salon să păstreze liniştea) deservesc bolnava la pat în vedereaeliminărilor ) explic bolnavei necesitatea somnului) administrez conform +.O.S!lgocalmin f. i.m.<So)spa f.1 i.m) supraveghez bolnava în timpul somnului

Ora 1:PP) bolnava a dormit patru ore fărătreziri în timpul somnului

) anxietate diminuată

Ora 9PP ".Ne'oia !e a >n'ăa c*msă-3i $ăstreze sănătatea:D.N.: Inoranţă #

$ cunostin#e insuficiente înlegătură cu afec#iunea decare suferă, cu tratamentulmedicamentos şi igieno)dietetic) lipsă de informa#ii) teamă

) apatie) deprinderi greşite

@olnava săcunoască, sărespecte regulileşi normele de păstrare a sănătă#ii<@olnava săacumuleze noicunoştin#e cu privire la boală şi

) explorez nivelul de cunoştin#e al bolnaveişi îi explic importan#a păstrării stării desănătate) îi ofer informa#ii despre boala sa) o antrenez în discu#ii cu al#i bolnavi cuaceeaşi afec#iune) discut cu bolnava, o încura$ez privindimportan#a efectuării normelor de igienă) explic bolnavei importan#a regimului

Ora 1 9PP) bolnava pare interesată şisolicită informa#ii suplimentare

la obiceiurile dăunătoare alimentar impus, îi ofer o listă cu alimentele

@olnava să fieechilibrată psihic. permise şi nepermise şi o rog să îl respecte) explic bolnavei importan#a rolului său încadrul echipei de îngri$ire.

39




@olnava *.V. salon 1 prezintă următoarele

)dureri epigastrice şi ale hipocondrului drept, gre#uri )

=!115H03 mm(g

) "09 pHmin

) *19 rHmin

) =;0.0P


• eftamil f. ; i.v

• !lgocalmin f. i.m.

• o)spa f.1 i.m.

• !rnetine f. i.m.

• "ev cu glucoza 355 ml


De efectuat ecografie abdominală, examen cardiologic, , *x. pulmonar, *x. abdominal pe gol

"redă as. -.. "reia as. I.B.

3:



CAUL III B IUA II

Data 3i ora Ne'oi afectate biecti'e Im$lementare #'al*areC.1.51Ora 59PP

1.Ne'oia !e a e'ita$ericolele : !.". #Vulnerabili tate faţă

de pericole #$ durere) anxietate) gre#uri-vărsături) risc de complica#ii ale bolii &insuficien#ă renalăacută<nefropatii') risc de complica#iiiatrogene) risc de infec#ii

nozocomiale

@olnava să beneficieze de unmediu de siguran#ă,să

fie ferit de pericole<*educerea şisuprimarea riscurilor<@olnava să fieechilibrată psihic.

) a$ut bolnava să îşi schimbe pozi#ia în pat şiîi recomand repaus) evaluez starea generală a bolnavei

) creez condi#ii optime de mediu &linişte,luimina difuză, P') încura$ez bolnava psihic şi o rog să aibăîncredere în echipa de îngri$ ire) conduc bolnava la baie şi o a$ut să)şiefectueze igiena corporală) deservesc bolnava la pat în vedereaalimenta#ie şi a eliminărilor ) îi ofer len$erie curată de pat şi de corp din bumbac şi o a$ut să se schimbe) măsor şi notez func#iile vitale

) conform +.O. administrezSeftamil fl. i.v<S!lgocalmin f. i.m.<So)spa f.1 i.m. <S!rnetine f. i.m.<

Slexan f 1<S Diazepam f 1<Sitropector tb <S"ev. cu glucoza 15 355 ml

) măsor şi notez lichidele ingerate şieliminate în vederea bilan#ului ingesta

excreta) discut cu bolnava, o încura$ez, o liniştesc) efectuez toate tehnicile la timp, în condi#iide asepsie şi antisepsie

Ora 1;PP@olnava prezintă) =! 15HC5 mm(g

) " C5 pHmin) * 19 rHmin) =;0.CP) două mic#iuni normalecantitativ

Ora 1:PP) =!15HC5 mm(g) "C2 pHmin) *5 rHmin) =;0.9P

) bolnaza este liniştită şicolaborează cu echipa deîngri$ire) bolnava nu prezintăcomplica#ii ale bolii) bolnava refuza deocamdataoperatia chirurgicaladeocamdata

05



Ora 59PP (.Ne'oia !e a elimina : !.". Vărsătură #

$ disconfort) anxietate

@olnava să prezinteeliminări cât maiapropiate de valoarilefiziologice<?uprimarea vărsăturii.

) asigur un climat corespunzător, de linişte,intimitate pentru ca pacienta să poatăelimina) administrez tratamentul prescris

S !rnetine f. i.m.<S8etoclopramid f. i.m.

) a$ut pacienta în cursul vărsăturilor ) şterg bolnava pe fa#ă după varsătură) deservesc bolnava la pat pentru a elimina) explic bolnavei importan#a consumului delichide în cantitate suficientă

Ora 19PP) bolnava nu mai prezintăvarsaturi) bolnava prezintă mic#iunifiziologice) anxietatea s)a mai diminuat

Ora 59PP ) Ne'oia !e a se alimenta3i 4i!rata : !.". # %limentaţie

inadecvată prin deficit#

$ inapeten#ă) gre#uri) vărsături

@olnava să sealimenteze şi să sehidrateze conformnevoilor sale<@olnava să respecteregimul alimentar impus<@olnava să fieechilibratăhidric şi nutri#ional.

) recomand bolnavei regim alimentar fărăgrăsimi, rântaşuri, pră$eli, condimente, etc.) deservesc bolnava la pat cu alimentele permise) urmăresc efectul medicamentelor, precumşi toleran#a digestivă a alimentelor ) sfătuiesc bolnava să bea cel pu#in l lichid pe zi) explic bolnavei importan#a regimuluialimentar indicat în evolu#ia favorabilă aafec#iunii sale şi împreună cu bolnavaîntocmesc o listă cu alimentele permise şinepermise #inând cont de preferin#eleacesteia) la indicatia medicului montez "%A dereechilibrare hidroelectrolitica cuglucoza

15 355 ml<manitol 15 ml <a l 13 ml<a(O; 13 ml

Ora 1 9PP) bolnava nu mai prezintăvărsături) bolnava a înteles importan#aregimului alimetar impus) bolnava este echilibrata din punct de vedere electrolitic

Ora 59PP /.Ne'oia !e a fi c*rat= >ngriit 3i !e a-3i $ăstram*coasele 3i teg*mentelec*rate 3i integre:

@olnava să prezintetegumente normalcolorate@olnava să prezinte

) ofer bolnavei len$erie de pat şi de corpcurate)a$ut bolnava să se schimbe) discut cu bolnava şi îi explic respectarea şi

Ora 1 9PP) bolnava a în#eles respectareanormelor de igienă) bolnava prrezina tegumente

01



!.".#%lterarea

mucoaselor &i

teumentelor#


mucoase umede,elastice

importan#a normelor de igienă) evaluez starea mucoaselor şi tegumentelor ) evaluez gradul de confort al bolnavei) pregătesc materiale necesare pentru toaleta bolnavei) a$ut bolnava în vederea efectuării toaletei

normal colorate si integre

Ora 59PP 0.Ne'oia !e a se mi3ca 3ia a'ea o b*nă $ost*ră : !.". #!ificultate de a se

deplasa #



) a$ut bolnava să ocupe pozi#ii confortabileîn pat) explic bolnavei importan#a repausului la pat) învă# bolnava cum să)şi schimbe pozi#ia în pat la fiecare ore) efectuez masa$e uşoare, fric#ionări cualcool) deservesc bolnava la pat în vedereaalimenta#iei, eliminărilor şi a igienei personale) evaluez capacita#ile fizice ale bolnavei) ofer bolnavei len$erie de pat bine călcată) pregătesc patul cu cearceaful bine întins pentru prevenirea escarelor

Ora 19PP) bolnava a în#eles importan#arepausului la pat impus) bolnava nu prezintă semne deescare de decubit

Ora 59PP 6.Ne'oia !e a se o!i4ni : !.". #Insomnie #)disconfort) ore insuficiente de somn) treziri repetate în cursulnop#ii

) anxietate

@olnava să se poatăodihni conformnevoilor sale şi să fieechilibrată psihic şifizic.

) explic bolnavei necesitatea somnului) administrez conform +.O.

S!lgocalmin f. i.m.<So)spa f. 1 i.m

) supraveghez bolnava în timpul somnului )discut cu bolnava şi o încura$ez

) creez condi#ii optime de mediu &aerisescîncaperea, diminuez luminozitatea') deservesc bolnava la pat cu o cană ceaiînainte de culcare) interzic vizitele în afara orelor stabilite) recomand şi celorlal#i bolnavi din salon să

Ora 1 9PP) bolnava a dormit cinci orefără treziri în timpul somnului

0



păstreze liniştea) deservesc bolnava la pat în vedereaeliminărilor

Ora 59PP ".Ne'oia !e a >n'ăa c*msă-3i $ăstreze sănătatea: !.". #Inoranţă#

$ cunostin#e insuficiente înlegătură cu afec#iunea decare suferă, cu tratamentulmedicamentos şi igieno)dietetic) lipsă de informa#ii) teamă) apatie) deprinderi greşite

@olnava săcunoască, sărespecte regulile şi

normele de păstrare asănătă#ii <@olnava săacumuleze noicunoştin#e cu privire la boală şila obiceiuriledăunătoare <@olnava să fieechilibrat psihic.

) explic bolnavei importan#a regimuluialimentar impus, îi ofer o listă cu alimentele permise şi nepermise şi o rog să îl respecte

) explic bolnavei importan#a rolului său încadrul echipei de îngri$ ire.) explorez nivelul de cunoştin#e al bolnaveişi îi explic importan#a păstrării stării desănătate) îi ofer informa#ii despre boala sa) o antrenez în discu#ii cu al#i bolnavi cuaceeaşi afec#iune) discut cu bolnava, o încura$ez privindimportan#a efectuării normelor de igienă

Ora 19PP) bolnava pare interesată şisolicită informa#ii suplimentare

0;




@olnava *.V. salon 1 prezintă următoarele

)dureri epigastrice şi ale hipocondrului drept, gre#uri

) =! 15HC5 mm(g

) " C2 pHmin )

* 5 rHmin )

=;0.CP


• eftamil f i.v


• o)spa f.1 i.m.

• itrpector tb


• "ev cu glucoza 355 ml De supravegheat eliminările fiziologice,

alimenta#ia bolnavei, evaluarea func#iilor vitale la 0 ore.

"redă as. A.!. "reia as. @.8.

02



PLAN D# ?N7RI@IR# CAUL III B IUA III

Data 3i ora Ne'oi afectate biecti'e Im$lementare #'al*are9.1.51Ora 59PP

1.Ne'oia !e a e'ita$ericolele : !.". # Vulnerabil itate faţăde pericole #$ anxietate) durere) risc de complica#ii ale bolii&insuficien#ă renalăacută<nefropatii') risc de complica#iiiatrogene) risc de infec#iinozocomiale

@olnava să beneficieze deun mediu de siguran#ă,să fie

ferit de pericole<*educerea şi suprimareariscurilor<@olnava să fieechilibrată psihic.

) a$ut bolnava să îşi schimbe pozi#ia în pat şi îi recomand repaus

) evaluez starea generală a bolnavei) conduc bolnava la baie şi o a$ut să)şiefectueze igiena corporală) deservesc bolnava la pat în vedereaalimenta#ie şi a eliminărilor ) îi ofer len$erie curată de pat şi de corpdin bumbac şi o a$ut să se schimbe) măsor şi notez func#iile vitale) conform +.O. administrez

Seftamil 2 i.v<S!lgocalmin f. i.m.<So)spa f.1 i.m.<S!rnetine f. i.m.<Sitropector tb <Slexan f 1<S"ev. cu glucoza 15 355 ml

) măsor şi notez lichidele ingerate şieliminate în vederea bilan#ului ingestaexcreta) asigur un climat core spunzător, delinişte, intimitate pentru ca bolnava să

poată elimina) deservesc bolnava la pat pentru aelimina) explic bolnavei importan#a consumuluide lichide în cantitate suficientă

Ora 59PP@olnava prezintă

) =! 15H05 mm(g) " C5 pHmin) * 1C rHmin) =;0.2P

Ora 1 9PP@olnava prezintă) =! 15H05 mm(g) " C5 pHmin) * 19 rHmin

) =;0.CP) bolnava nu prezintăcomplica#ii ale bolii) durerea s)a mai diminuatin intensitate

03



) discut cu bolnava, o încura$ez, oliniştesc) efectuez toate tehnicile la timp, încondi#ii de asepsie şi antisepsie

Ora 59PP (. Ne'oia !e a se alimenta3i 4i!rata : !.". #%limentaţie


$ inapeten#ă) gre#uri

@olnava să se alimenteze şisă se hidrateze conformnevoilor sale<@olnava să respecteregimul alimentar impus<@olnava să fieechilibratăhidric şi nutri#ional.

) deservesc bolnava la pat cu alimentele permise) urmăresc efectul medicamentelor,) recomand bolnavei regim alimentar fărăgrăsimi, rântaşuri, pră$eli, condimente) sfătuiesc bolnava să bea cel pu#in llichid pe zi) urmaresc toleran#a digestivă aalimentelor ) explic bolnavei importan#a regimului

alimentar indicat în evolu#ia favorabilă aafec#iunii sale şi împreună cu bolnavaîntocmesc o listă cu alimentele permise şinepermise #inând cont de preferin#eleacesteia

Ora 19PP) bolnava a întelesimportan#a regimuluialimetar impus si il respecta

Ora 59PP ).Ne'oia !e a fi c*rat= >ngriit 3i !e a-3i $ăstram*coasele 3i teg*mentelec*rate 3i integre: !.".#%lterarea mucoaselor

&i teumentelor#


@olnava să prezintetegumente normal colorate@olnava să prezintemucoase umede, elastice

) ofer bolnavei len$erie de pat şi de corpcurate)a$ut bolnava să se schimbe) discut cu bolnava şi îi explic respectareaşi importan#a normelor de igienă) evaluez starea mucoaselor şi

tegumentelor ) evaluez gradul de confort al bolnavei) pregătesc materiale necesare pentrutoaleta bolnavei) a$ut bolnava în vederea efectuăriitoaletei

Ora 1 9PP) bolnava este îmbrăcată culen$erie curată) len$eria de pat este curatăşi bine întinsă

00



Ora 59PP /.Ne'oia !e a se mi3ca 3i a @olnava să se deplaseze ) explic bolnavei importan#a repausului la Ora 1 9PPa'ea o b*nă $ost*ră : !.". #!ificultate de a se

deplasa #


singură, fără dificultate pat) efectuez masa$e uşoare, fric#ionări cualcool) deservesc bolnava la pat în vedereaalimenta#iei, eliminărilor şi a igienei personale) evaluez capacita#ile fizice ale bolnavei) pregătesc patul cu cearceaful bineîntins pentru prevenirea escarelor

) bolnava a în#elesimportan#a repausului la patimpus) bolnava nu prezintă semnede escare de decubit) bolnava se deplaseazăsingură

Ora 59PP 0.Ne'oia !e a se o!i4ni : !.". #Insomnie #)disconfort) ore insuficiente de somn) treziri repetate în cursul

nop#ii) anxietate) durere epigastrică) pozitie inadecvată

@olnava să se poată odihniconform nevoilor sale şi săfie echilibrată psihic şi fizic

) creez condi#ii optime de mediu &aerisescîncaperea, diminuez luminozitatea') deservesc bolnava la pat cu o cană ceaiînainte de culcare) administrez conform +.O.

S!lgocalmin f. i.m<So)spa f.1 i.m) supraveghez bolnava în timpulsomnului ) discut cu bolnava şi oîncura$ez) interzic vizitele în afara orelor stabilite) recomand şi celorlal#i bolnavi din salonsă păstreze liniştea

Ora 19PP) bolnava se simte odihnită) bolnava a dormit C ore încursul nop#ii fară treziri

0C




@olnava .!. salon ; prezintă următoarele dureri epigastrice şi ale hipocondrului drept, gre#uri. )

=! 113H03 mm(g

) " C; pHmin )

* 19 rHmin )

=;0.CP

De urmărit func#iile vitale, eliminările.


• eftamil f. i.v


• o)spa f.1 i.m.


• itropector tb 1

• lexan f 1

• "ev cuglucoza 15 355 ml De supravegheat eliminările fiziologice,

alimenta#ia bolnavei, evaluarea func#iilor vitale la 0 ore.

09



"redă as. -.I. "reia as. 8.BCa$itol*l I 2i3e te4nice

1. <ăs*rarea 3i notarea $*ls*l*i

2. <ăs*rarea 3i notarea res$iraiei

3. <ăs*rarea 3i notarea +.A

4. <ăs*rarea 3i notarea tem$erat*rii

5. Ca$tarea 'ărsăt*rii

6.Inecia Intram*sc*lară I.<.E

7. P*ncia

8. P*ncia 'enoasă

9. Inecia Intra'enoasă I..E 1.Intra!ermoreacia

la Antibiotice 11 .Inecia intra!ermică

1(.Recoltarea *rinei

1).Recoltarea s;ngel*i 'enos $rin sistem 'ac*tainer

1/. Recoltarea s;ngel*i 'enos $entr* e8amen 4ematologic 10.Alimentaia 3i

4i!ratarea bolna'*l*i $rin P.e.'. 16.Des4i!ratările 3i bilan*l 4i!ric

17. Colecistografia

18. Colangiografia

1&.+*ba*l !*o!enal0:



2i3a 1: <FSURAR#A R#SPIRAGI#I= N+AR#A= IN+#RPR#+AR#A ALRILR

Definiţ ie: Res$iraia B reprezintă nevoia fiin#ei umane de a capta oxigenul din mediul încon$urător, necesar proceselor de oxidare din

organism şi de a elimina dioxidul de carbon rezultat în urma arderilor celulare.

#ta$ele res$iraiei: - Aentila#ia< ) Difuziunea gazelor< ) %tapa circulatorie< ) %tapa tisulară.

2rec'ena res$iraiei: No*- născ*t ) - 0 rHmin

( ani (0 - )0 rHmin

1( ani 10 B (0 rHmin

A!*lt 2emeie 16 B 1% rHmin

5ărbat 1/ B 16 rHmin

;rstnic 10 B (0 rHmin

%lemente de apreciat) =ipul respirator U costal superior la femei, costal inferior la bărba#i, abdominal la copii şi bătrâni.

) !mplitudinea mişcărilor respiratorii.

) *itmul respirator.

) +recven#a respira#iei.

) ?imetria toracică

Sco$: "oate constitui un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evolu#iei bolii, recunoaşterea complica#iilor şi a prognosticului bolii.

<ateriale necesare:� ceas cu secundar<

� foaie de temperatură<

� pix sau creion de culoare verde<

C5



?e aşează fa#a palmară pe suprafa#a toracelui bolnavului, se numără frecven#a mişcărilor, şi anume, numărul inspira#iilor, adică mişcările de

ridicare a toracelui timp de un minut. După terminare, se re#ine valoarea ob#inută, se va asigura confortul termic şi fizic bolnavului şi apoi se notează

tehnica în foaia de temperatură cu un pix de culoare verde. "entru fiecare linie orizontală se socotesc 1 respira#ie. Aaloarea ob#inută şi notată grafic se

uneşte cu cea anterioară şi astfel se ob#ine c*rba res$iratorie. ?e notează cifric în carne#elul propriu. -a această tehnică nu este necesară pregătirea

psihică a bolnavului, deoarece poate influen#a valorile respira#iei. ?e trece la reorganizarea locului de muncă.

Inter$retare:

• *espira#ia normală suplă, amplă, regulată, profundă, simetrică.

• *espira#ia patologică dispnee, ritm neregulat, superficială, încărcată, zgomotoasă

• +recven#a normalăU în func#ie de vârstă.

• +recven#a patologică U =ahipnee &polipnee' frecven#ă crescută.

U @radipnee frecven#ă scăzută.

U !pnee absen#a respira#iei.U Dispnee respira#ia greoaie, dificilă &sete de aer'.

§ Dispnee cu accelerarea ritmului respirator U tahipnee, polipnee.

§ Dispnee cu rărirea ritmului respirator U bradipnee.

§ Dispnee cu perturbarea ritmică şi periodică a respira#iei

) Dispnee heLne)?tocEes K respira#ie cu amplitudini crescânde până la maxim şi apoi scăzute până la apnee ce durează 15)5 secunde.

) Dispnee RussmaulK respira#ie în 2 timpi, inspir profund, pauză, expir scurt, zgomotos, pauză.

C



C;



�



� carne#elul asistentului medical.

+e4nica: 8aterialele sunt pregătite pe măsu#a de tratament şi se transportă la patul bolnavului. @olnavul este întrebat dacă a depus efort fizic

şi psihic &dacă a primit vreo veste proastă sau bună, dacă a urcat sau coborât scări'.

@olnavul este $regătit $si4ic= explicându)i modalitatea şi importan#a tehnicii &o stare emotivă creată de necunoscut îi poate modifica valoarea

pulsului', asigurăm, dacă e nevoie, repaus fizic şi psihic, 15)13 minute.

C3



Pregătirea fizică: bolnavul este pozi#ionat în decubit dorsal cu bra#ul spri$init, asistenta medicală se spală pe mâini cu apa şi săpun, reperează

artera radială &în prelungirea policelui'.

După ce a localizat artera radială, asistenta fixează vârful celor ; degete &index, mediu şi inelar' pe traiectul arterei. !sistenta medicală exercită o

presiune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor şi numară pulsa#iile timp de 05 de secunde.

*e#ine valorile şi se ocupă de îngri$irea bolnavului. După terminare, asistenta notează grafic în foaia de temperatură valoarea ob#inută cu un pix

de culoare roşie printr)un punct pe linia orizontală, #inând cont că, fiecare linie orizontală a foii de temperatură reprezintă 2 pulsa#ii. /nirea valorii

actuale cu valoarea ob#inută anterior se ob#ine curba pulsatilă.

4n carne#elul propriu, asistenta noteaza pulsul în cifre astfel %x Yoi 3.53.51; , "D :5 p H min , "? : p H min.

!sistenta trece la reorganizarea locului de muncă, dezbracă mănuşile, se spală pe mâini cu apă şi săpun.

Inter$retare:

• ormal puls regulat, bine bătut, ritmic, sincron, celeric.

• "atologic puls slab, imperceptibil, aritmic, asincron

• +recven#a U puls rapid, tahicardic, puls rar, bradicardic.

• *itm U regulat sau neregulat.

• !mplitudine U puls mic, filiform sau cu amplitudine crescută.

• Aolum &tensiune' U puls dur sau moale.

• eleritatea U puls săltăre# &creşterea rapidă a tensiunii urmată de o cădere bruscă' sau puls tard &căderelentă'.

C0



CC



2i3a ): <FSURAR#A +#NSIUNII AR+#RIAL# +.A.E= N+AR#A= IN+#RPR#+AR#A ALRILR

Definiie: +.A. reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pere#ilor arteriali.

Sco$: %valuarea func#iei cardiovasculare &for#a de contrac#ie a inimii şi rezisten#a determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor', evolu#iei

bolii, stării generale. %lemente de evaluat tensiunea arterială maximă &sistolică' şi tensiunea arterială minimă &diastolică'.

+!=O*B !*% D%=%*8BZ =%?B/%! !*=%*B!-Z

Q debitul cardiac<

Q for#a de contrac#ie a inimii<

Q elasticitatea şi calibrul vaselor<

Q vâscozitatea sângelui.

1- ) ani "0- & mm9g 0- 6 mm9g

/- 11 ani &- 11 mm9g 6- 60 mm9g

1(- 10 ani 1- 1( mm9g 60- "0 mm9g

A!*lt 1(- 1/ mm9g "0- & mm9g

;rstnic $este 1/ mm9g $este &. mm9g

C9



<ateriale necesare:

� tensiometru format din manşetă pneumatică, tubulatură, manometru, pară cu supapă, stetoscop format din olive şi membrană<

� tampoane de vată<

� alcool medicinal<

� tăvi#ă renală<

� pix de culoare albastră<

� foaia de temperatură <

� carne#elul asistentei medicale.

+e4nica: @olnavul este $regătit $si4ic= i se explică importan#a şi necesitatea tehnicii.

C:



@olnavul este $regătit fizic: se asigură că bolnavul are un repaus de 15)13 minute înainte de a măsura.

?e pregătesc materialele pe măsu#a de tratament prote$ată de un câmp steril şi se transportă la patul bolnavului. După transportul materialelor la

patul bolnavului, asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun, apoi aşează manşeta pneumatică pe treimea me!ie a bra*l*i aflat în extensie şi

supina#ie. !sistenta medicală dezinfectează cu alcool medicinal membrana stetoscopului şi olivele acesteia.

?e sus#ine membrana stetoscopului pe artera 4*merală. ?e introduc olivele în urechi, se pompeaza aer în manşeta cu a$utorul parei de cauciuc

până dispar zgomotele pulsatile. ?e decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, $;nă ce se $erce$e $rim*l zgomot= acela

fiind tensi*nea arterială ma8imă. ?e re#ine valoarea, şi se continuă decomprimarea, zgomotele devenind mai puternice, iar *ltim*l zgomot care se

a*!e= reprezintă tensi*nea arterială minimă.

?e re#in valorile ob#inute, asistenta medicală se va ocupa de îngri$irea bolnavului pentru a)i reda confortul termic şi fizic.Aa trece apoi valorile

ob#inute în foaia de temperatură, notând printr)o linie orizontală de culoare albastră valorile, socotinde)se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana

de (g. ?e notează şi în carne#ul propriu cifric.

!sistenta medicală va trece la reorganizarea locului de muncă,va îndepărta materialele din salon, se spală pe mâini cu apă şi săpun.

95



91



+ 4 i 8 t i l l t ătit i t t l t l b l l i # d t t t t $ tă d â t il @ l l t



+e4nica: 8aterialele sunt pregătite şi se transporta la patul bolnavului pe masu#a de tratament prote$ată de un câmp steril. @olnavul este

pregătit psihic şi fizic.

!sistenta se spală pe maini cu apă şi săpun, îmbracă mănuşile, scoate termometrul din solu#ia dezinfectantă, îl clăteşte sub $et de apă, pentru a

nu irita tegumentul bolnavului, îl usucă prin tamponare cu a$utorul unor comprese, verifică dacă coloana de mercur este coborâtă în rezervor, dacă nu

este coborâtă scutură termometrul.

$ă!urarea temperaturii %n a&ilă: ?e ridică bra#ul bolnavului, se şterge bine axila bolnavului prin tamponare cu prosopul acestuia. ?e introduce

termometrul cu rezervorul în interiorul axilei, se apropie bra#ul de trunchi cu antebra#ul flectat pe suprafa#a anterioară a toracelui.

=ermometrul se va men#ine timp de 15 minute, după care se scoate, se şterge cu o compresă, se citeşte grada#ia, şi se re#ine valoarea indicată de

coloana mercurului, apoi se scutură termometrul, se spală şi se reintroduce în solu#ia dezinfectantă.

Dacă bolnavul era adinamic sau agitat, bra#ul este sus#inut de asistenta medicală.

!sistentul medical se ocupă de îngri$irea ulterioară a bolnavului pentru redarea confortului termic şi fizic plăcut.

?e notează valoarea ob#inută în foaia de temperatură şi în carne#elul asistentului medical. ?e trece la reorganizarea locului de muncă.

otarea grafică se face printr)un punct de culoare albastră pe orizontală, fiecare linie orizontală a foii corespund diviziuni de grad. ?e uneştevaloarea prezentă cu cea ob#inută anterior pentru a ob#ine curba termică.

?e notează cifric în carne#elul individual astfel =P ; 9,9P.

$ă!urarea temperaturii %n cavitatea bucală: ?e introduce termometrul în cavitatea bucală, sub limbă sau pe latura externă a arcadei dentare.

@olnavul este rugat sa închidă gura şi să respire pe nas. ?e men#ine termometrul timp de 3 minute, apoi se scoate şi se citeşte.

$ă!urarea temperaturii rectal: ?e lubrefiază bulbul termometrului cu ulei de vaselină, se aşează bolnavul în decubit lateral stâng sau drept, cu

membrele în semiflexie, asigurându)i intimitatea. ?e introduce bulbul termometrului sau rezervorului în rect prin mi#cări de rota#ie şi înaintare.

=ermometrul este sus#inut timp de 3 minute în rect, după care se scoate termometrul şi se şterge cu a$utorul unui tampon sau compresă cu alcool, dupăcitirea grada#iei.

?e va nota grafic în foaia de temperatură şi cifric în carne#elul asistentului medical. +em$erat*ra cor$orală:

- No*- născ*t 3i co$il mic : )6=1 3C- )"=%3C

) A!*lt : )63C B )"3C

; t i )03C )63C



- ;rstnic : )03C B )63C

Prin măsurarea temperaturii +n cavităţile +nchise (rect, vain) valorile sunt cu -, &C mai C0mari dec/t cele măsurate a0ilar.

Diagnostic !e n*rsing: aE 9IP#R+#R<I#- reprezintă creşterea temperaturii corpului $este )"3C &este un mecanism de apărare al

organismului în timpul apari#iei unei infec#ii'.

o S*bfebrilitate : )"3C- )%3C

o 2ebra mo!erată: )%3C- )&3

o 2ebra ri!icată: )&3C- /3C

o 9i$er$ere8ia: $este /3C

8anifestări care înso#esc febra

) +rison K contrac#ie musculară puternică, urmat de diaforeză.

) =egumente roşii, calde, transpirate.

) "iloerec#ie K piele de găină, senza#ie de frig.

) ?indrom febril U cuprinde un grup de semne cefalee, tahicardie, tahipnee, inapeten#ă, sete, oligurie, urină concentrată,convulsii, halucina#ii,

delir, dezorientare.

) %rup#ii cutanate K macule, papule, vezicule K întâlnite în boli infec#ioase.

bE 9IP+#R<I# B reprezintă scăderea temperaturii corpului s*b )63C.

8anifestări de dependen#ă h=!, cianoză, eritem, edem generalizat, durere, oboseală, tulburări de vorbire, somnolen#ă, degerături, apatie,

parestezie &senza#ii de furnicături'. Recoman!ări:

8ăsurarea temperaturii se face în $urul orei 9 diminea#a şi seara spre ora 1C.

?us#ine#i termometrul la copii, bătrâni, bolnavi inconştien#i, agita#i şi măsura#i în cavită#i semiînchise. 4n situa#ia unor valori prea ridicate sau

scăzute neprevăzute, repeta#i măsurarea temperaturii sub supraveghere.

Contrain!icaii: u măsura#i temperatura în cavitatea bucală la bolnavii agita#i, la copii care nu cooperează, la bolnavii cu respira#ie nazală



&antibiotice, vasodilatatoare, cardiotonice, sedative'.

Contrain!icaii: ?e va renun#a la calea de administrare orală numai dacă medicamentul este inactivat de secre#iile digestive, bolnavul refuză

luarea medicamentelor per os, se impune o ac#iune promptă a medicamentelor, medicamentul prezintă proprietă#i iritante asupra mucoasei gastrice, în

caz de trismus sau în stări comatoase, medicamentul nu se resoarbe pe cale digestivă, dacă medicul doreşte să ocolească sistemul venei porte.

*orme de prezentare a medicamentelor#

99

• -ichide solu#ii mixturi infuzii decocturi tincturi exctracte uleiuri emulsii



• -ichide solu#ii, mixturi, infuzii,decocturi, tincturi, exctracte, uleiuri, emulsii.

• ?olide pulbere, tablete, dra$euri, granule, mucilagii.

<ateriale necesare:

� linguraH linguri#ă<

� pipetă<

� sticlă picurătoare<

� pahar gradat<

� ceaşcă cu apă, ceai, lapte<

�medicamentul de administrat.

+e4nica:

@olnavul este pregătit psihic, el este informat de către asistentul medical asupra efectelor urmărite prin administrarea medicamentului respectiv

şi eventualele efecte secundare.@olnavul este pregătit fizic se instalează bolnavul în pozi#ia şezând dacă starea acestuia o permite.

!sistentul medical se spală pe mâini cu apă şi săpun, îmbracă mănuşile, roagă bolnavul să deschidă gura, pune medicamentul cât mai aproape de

rădăcina limbii acestuia, apoi bolnavul bea apă, ceai sau lapte. !sistentul medical urmăreşte dacă bolnavul a înghi#it medicamentul urmărind

degluti#ia acestuia.

!dministrarea medicamentelor

-ichide

•

siropuri, uleiuri, ape minerale, emulsii) se măsoară doza unică în pahar, ceaşcă de cafea<• mixturile, solu#iile, emulsiile) se măsoară cu linguraH linguri#a<

• tincturile, extractele) se dozează cu pipeta sau sticla picurătoare, apoi bolnavul bea apă, ceai.

9:

8edicamentele se pot dilua cu apă ceai sau se administrează ca atare



8edicamentele se pot dilua cu apă, ceai sau se administrează ca atare.

?olide

• tabletele, dra$eurile) se aşează pe limba bolnavului &cât mai aproape de rădăcina limbii' şi

se înghit de bolnav, apoi B se oferă bolnavului o cană de apă,ceai. =abletele care se resorb

la nivelul mucoasei sublinguale &nitroglicerina' se aşează sub limbă pentru a fi înghi#ite.

• pulberile nedivizate) se dozează cu linguri#a, unele pilberi se dizolvă în apă, ceai şi apoi

se administrează sub formă de solu#ii.

!sistentul medical dezbracă mănuşile, se spală pe mâini cu apă şi săpun şi trece la reorganizarea locului de muncă. Bnstrumentele folosite se

spală şi se dezinfectează.

:5



2i3a 6: R#CL+AR#A SKN7#LUI #NS CU SIS+#<UL ACU+AIN#R

?ângele se recoltează de obicei pentru examinări hematologice, parazitologice, biochimice, serologice, microbiologice şi virusologice.

A'antae: /tilizarea acestei metode de prelevare asigură confortul bolnavului, calitatea probei de sânge, securitatea personalului medical.

<ateriale necesare:

� holder &tub din material plastic care prezintă la partea superioară amboul la care se ataşează acul de punc#ie prin înfiletare, iar în parteainferioară două aripioare'<

� acul de punc#ie steril, în carcasa sa protectoare bicoloră<

:1



� tuburi Aacutainer cu dopuri de diferite culori conven#ionale<

� stativul pentru tuburile Aacutainer<

� mănuşi sterile<

� garou<

� două tăvi#e renale<

� casoleta cu tampoane de vată îmbibate în alcool medicinal<

� rulou sau pernu#ă<

� muşama şi aleză<

� comprese sterile.

8aterialele sunt pregătite pe măsu#a de tratament prote$ată de un câmp steril.

:



• +*b*l mo': cu substan#ă anticoagulantă pentru determinări hematologice hematocrit, (-I cu formula leucocitară &se agită după recoltare cu



# g p g , & g p

mişcări lente'.

• +*b*l negr*: A?( &se recoltează fără garou', grup sanguin , *h.

:2

ând se recoltează mai multe probe de la acelaşi bolnav, umplerea tuburilor se face în următoarea ordine



p ş , p

) tuburi fără aditivi +*b*l Ro3*

- tuburi pentru probe de coagulare +*b*l Albastr*

- alte tuburi cu diverşi aditivi +*b*l <o'= +*b*l Negr*.

:3

2i3a ": R#CL+AR#A URIN#I



P#N+RU #A<#N# 5IC9I<IC#

!naliza de urină este una dintre cele mai frecvente examinări de laborator, căci fiind un lichid excretat de rinichi, examenul constantelor fizice

şi chimice ale urinei informează atât asupra stării func#ionale a rinichilor şi a căilor urinare, cât şi asupra altor modificări din organism.Definiie: /rina este solu#ia apoasă prin care sunt eliminate substan#ele rezultate din metabolismul protitic, nocive şi inutile pentru organism.

Din urina recoltată se efectuează

) examen fizic ce determină volumul, aspectul, culoarea , mirosul şi densitatea<

) examen biochimic se cercetează albumina, glucoza, puroiul, pigmen#ii biliari, amilaza, acetona, ionograma etc., la care se adaugă examenul

sedimentului urinar<

) examen bacteriologic sau urocultura se recoltează urina în recipiente sterile.

*ecoltarea urinei pentru examene biochimice se face fie în urinar, fie în bazinet. @olnavul este instruit să recolteze urina într)un recipient curat,nesteril, de unică folosin#ă, din urina matinală, după efectuarea toaletei organelor genitale.

?e recoltează 35 ml urină în urocultorul curat, nestril, se etichetează proba şi se trimite sumarul de urină la laborator în ma8im 1 4 de la

prelevare.

:0



2i3a %: PUNCGIA #NASF

"rin $*ncie se în#elege opera#ia prin care se pătrunde cu scop explorator sau terapeutic, într)un vas, într)o cavitate naturală sau neoformată,

într)un organ sau în orice #esut al organismului cu a$utorul unui ac sau trocar.

Definiie: "unc#ia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într)o venă prin intermediul unui ac de punc#ie.

Sco$: - #8$lorator - recoltarea sângelui pentru examene de laborator biochimice, hematologice, serologice şi bacteriologice<

) +era$e*tic - administrarea unor medicamente sub forma in$ec#iei intravenoase şi perfuziei &"%A', recoltarea sângelui în vederea transfuzării

sale< executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui< recoltarea unei cantită#i de ;55) 355 ml de sânge în edem pulmonar acut sau

:C

hipertensiune arterială.



Loc*l $*nctiei:

1. Aenele de la plica cotului<

2. Aenele antebra#ului<

3. Aenele de pe fa#a dorsală a mâinii<

4. Aenele subclaviculare<

5. Aenele femurale<

6. Aenele maleolare interne<

:9

C. Aenele epicraniene şi $ugulare K mai ales la sugari şi copii mici.



<ateriale necesare:


� pernă elastică pentru spri$inirea bra#ului<


� ace de 3);5 mm şi diametrul de 0H15, CH15, 15H15 în func#ie de scop, cu bizou lung<

� seringi de capacitate corespunzătoare<


� eprubete<

� manuşi sterile<

� garoul<

� tăvi#e renale<

� solu#ia in$ectabilă< solu#ii perfuzabile, fiole cu solu#ii medicamentoase &materialele se vor folosi în func#ie de scopul punc#iei'.

+e4nica: @olnavul este pregătit $si4ic= i se explică tehnica şi importan#a efectuării ei, şi fizic B pentru punc#ia la venele bra#ului, antebra#ului

se aşează bolnavul în pozi#ia şezând pe scaun cu bra#ul în abductie, extensie şi supina#ie sau bolnavul este aşezat în pat în pozi#ia decubit dorsal, cu

membrul superior spri$init în extensie, abductie şi supina#ie.

?e dezbracă membrul ales, astfel încât mâneca să nu împiedice circula#ia de întoarcere. ?e aşează sub bra#ul bolnavului perna prote$ată de

muşama şi aleză. !sistenta medicală se spală pe mâini cu apă şi săpun, îmbracă mănuşile, examinează calitatea şi starea venelor de la plica cotului şi

alege locul de executare a punc#iei.

!plică garoul la o distan#ă de C)9 cm deasupra locului punc#iei, strângându)l astfel încât să oprească circula#ia venoasă &efectuând staza', fără

însă a comprima artera. "alpează cu indexul mâinii stângi locul pentru punc#ie, roagă bolnavul să strângă pumnul pentru eviden#ierea venelor, acestea

::

devenind turgescente. !sistentul medical îmbracă mănuşile sterile.



Dezinfectează locul cu un tampon îmbibat în alcool medicinal, fixează vena cu policele mâinii stângi la 2)3 cm sub locul punc#iei, executând o

uşoară compresiune şi trac#iune în $os. ?e fixeaza seringa, grada#ia şi bizoul fiind în sus, acul rămânând ataşat.

4n mâna dreaptă între police şi restul degetelor se #ine seringa. ?e pătrunde cu acul traversând în ordine tegumentul în direc#ie oblică, formând

un unghi de ;5P, apoi peretele venos învingând o rezisten#ă elastică până când acul înaintează în gol. ?e schimba direc#ia acului cu 1)

155

cm, în lumenul venei, se verifică pătrunderea acului în venă prin aspirare cu seringa. ?e continuă tehnica în func#ie de scopul punc#iei venoase



in$ectarea medicamentelor, perfuzie &după îndepărtarea stazei' sau recoltarea sângelui. ?e îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin

desfacerea garoului şi a pumnului. ?e aplică tamponul de vată îmbibat la locul pătrunderii acului şi se retrage brusc acul.

?e comprimă locul punc#iei ; minute, bra#ul fiind în pozi#ie verticală, până la realizarea hemostazei &oprirea sângerării', nu se flecteaza

antebra#ul pe bra#, deoarece există risc de a face hematom &colec#ie de sânge într)un #esut'.

Dacă este cazul se efectuează toaleta locală a tegumentelor şi se schimbă len$ eria dacă s)a murdărit. @olnavul este instalat comod în pat şi estesupravegheat. !sistentul medical pregăteşte sângele recoltat pentru trimitere la laborator &dacă punc#ia a fost în scop explorator'. <reorganizează locul

de muncă şi notează punc#ia.

2i3a &: #2#C+UAR#A IN@#CGI#I IN+RA#NAS# IE

Definiie: Bn$ec#ia intravenoasă reprezintă introducerea unei substan#e medicamentoase în circula#ia venoasă. ?e folosesc solu#ii izotone sau

hipertone&care sunt caustice pentru #esutul muscular sau subcutanat'< nu se introduc solu#ii uleioase. Bn$ec#ia intravenoasă necesită în prealabil punc#ia

venoasă cu in$ectarea medicamentului intravenos.

-ocul de elec#ie vezi punc#ia venoasă, în special venele de la plica cotului..

<ateriale necesare:

� ); ace de lungimi variabile &,3 ); cm, diametrul 0H15, CH15 cu bizou scurt'<� ); seringi cu capacitate diferită<


151

� pernu#ă sau rulou<





� tavi#e renale<

� comprese sterile<


� solu#ia in$ectabilă<

15

Q garou.



+e4nica: 8aterialele sunt pregătite pe măsu#a de tratament prote$ată de un câmp steril şi sunt transportate la patul bolnavului.

Pregătirea $si4ică: i se explică bolnavului importan#a şi necesitatea efectuării tehnicii.

Pregătirea fizică: pentru punc#ia la venele bra#ului, antebra#ului se a#ează bolnavul într)o pozi#ie cât mai confortabilă, bolnavul este pozi#ionat în

poz#ia decubit dorsal, şezând sau semişezând, bra#ul fiind în extensie, antebra#ul în supina#ie, cotul spri$init pe un rulou sau o pernu#ă prote$ată de

muşama şi aleză.

!sistentul medical se spală pe mâini cu apă şi săpun, îmbracă mănuşile steril, alege locul de elec#ie, vena, după care se masează uşor bra#ul în

sensul circula#iei venoase şi se aplică garoul deasupra locului de elec#ie &C)9 cm'.

bsM Dacă nu se foloseşte un garou standard, se va avea gri$ă în timpul efectuării buclei &nodului', capetele acestuia să nu atârne peste locul de

elec#ie. apetele vor sta în sus şi bucla în $os.

?e dezinfectează locul, se punc#ionează vena după ce am fixat)o cu policele de la mâna stângă, mai $os de locul ales, se introduce acul oblic,

până sim#im că am pătruns în peretele venos &o senza#ie de gol', după care se înaintează pe traiectul venei cm. ?e aspiră pentru a verifica prezen#a

acului în lumenul venei, !*$ă care se !ezleagă garo*l= iar solu#ia este in$ectată lent.=impul de administrare poate fi şi 15 minute &administrarea calciului', în func#ie de indica#iile medicamentului introdus. După in$ectare se

tamponează locul şi se îndepărtează acul rapid, tamponul trebuie să comprime vasul până la realizarea hemostazei &oprirea sângerării'.

?e trece la reorganizarea locului de muncă şi la notarea in$ec#iei intravenoase.

bsM u se vor efectua mişcări circulare şi nu se va flecta antebra#ul pe bra# &risc de producere a hematomului'.

!tentieN u se in$ectează aer în vasele de sânge deoarece se poate produce embolie gazoasă ce duce la exitus &moarte'.

INCID#N+#HACCID#N+#

1. 2lebalgia: durere localizată pe traiectul venelor, datorită unei in$ec#ii prea rapide sau de substan#ă care irită tunica internă a

vasului.

2. 9ematom*l: apare în urma perforării unei vene.

15;



bruscă a #esutului, dureri accentuate iar în timp, urmate de necroză, dacă solu#ia administrată a fost iritantă. ?e raportează imediat medicului care va



efectua infiltra#ii locale cu ser fiziologic şi substan#e resorbante.

5. AmeeliHli$otimieHcola$s: se întrerupe administrarea şi se anun#ă medicul de urgen#ă.

6. #mbolia gazoasă 3i cea *leioasă duc la exitus &moarte'.

*efacerea venei are nevoie de 2 de ore, de aceea în acest timp nu se mai efectuează altă elec#ie.

2i3a 1: IN@#CGIA IN+RA<USCULARFI<E

Definiie: In'ecţia intramu!culară reprezintă introducerea unor solu#ii izotone, uleioase sau a unei substan#e coloidale în statul muscular prin

intermediul unui ac ataşat la seringă. -ocurile de elec#ie ale in$ec#iilor intramusculare sunt

o cadranul superoextern fesier &partea superoexternă a muşchiului fesier, deasupra marelui trohanter'<

o treimea mi$locie a coapsei &pe fa#a externă'<o por#iunea externă a bra#ului) în muşchiul deltoid.

<ateriale necesare:

153

� seringi de unică folosin#ă de diferite dimensiuni, cu capacită#i corespunzătoare solu#iei de in$ectat<

�



� ); ace de seringă<


� comprese sterile<



150



AtenieM - !cul va fi introdus în întregime.



159

) Dacă s)a pătruns într)un vas de sânge va fi scos şi înlocuit cu altul steril, alegând alt loc de executare a in$ec#iei.



) Dacă acul este prea scurt şi solu#ia se administrează în #esutul adipos, se poate produce o infectare a zonei, se pot forma noduli &la

început sunt dureroşi, după care capătă o consisten#ă dură', de aceea înainte de a efectua in$ec#ia intramusculară zona trebuie palpată şi se evită

pătrunderea acului în nodul. Dacă totuşi a pătruns în nodul solu#ia nu poate fi in$ectată, se întâmpină o rezisten#ă, se scoate acul şi se ânlocuieşte cu

altul steril.

INCID#N+#HACCID#N+#1. Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri ) s e retrage acul şi se alege alt loc de elec#ie.

. (ematom ) datorită în#epării unui vas.

;. ?upura#ie aseptica ) datorită nerespectării regulilor de asepsie.

2. "aralizie prin lezarea nervului sciatic &se evită prin respectarea zonelor de elec#ie

a in$ec#iei'.*uperea acului ) datorită contrac#iei voluntare şiHsau agita#iei bolnavului. !cul se3.

poate se extrage manual sau chirurgical.6. %mbolie uleioasa ) prin in$ectarea într)un vas a solu#iei uleioase. 2i3a 11: 5S#RAR#A= <FSURAR#A DIUR##I I

N+AR#A 7RA2ICF

Def ini ţie : Diureza reprezintă procesul de formare şi eliminare a urinei din organism din punct de vedere cantitativ într)un interval de 2 de

ore.

$ic ţiu nea este actul fiziologic, conştient de eliminare a urinei.

Sco$:o Ob#inerea datelor privind starea morfofunc#ională a aparatului renal şi asupra altor afec#iuni<

o /rmărirea bilan#ului circula#iei lichidelor în organism &intrăriHieşiri sau ingestaHexcreta'<

15:

o %fectuarea unor determinări calitative şi anume analize biochimice din cantitatea de urină emisă.

< t i l



<ateriale necesare:

� Aase gradate, cu gât larg sau borcane de )2 l, spălate şi clătite cu apă distilată pentru a nu modifica compozi#ia urinei<

� +oaie de temperatură<

� "ix sau creion de culoare albastră.

115



1. ?e va observa ritmul mic#iunilor

) fi i l i 3 0H2h l bă b #i 2 3H2h l f i d ; i i i t



a) fizioloic# 3) 0H2h la bărba#i< 2) 3H2h la femei, de ; ori mai mic noaptea.

b) patoloic# ritm crescut K polaEiurie< mai mult noaptea) nicturie.

(. ?e ve observa tulburări de mic#iune

a) polaEiurie) mic#iuni frecvente cu cantită#i mici<

b) ischiurie sau reten#ie urinară) imposibilitatea de a urina<c) disurie) eliminare urinară cu dificultate şi dureri<

d) enurezis) perdere involuntară de urină în timpul nop#ii la adult<

e) nicturie) egalarea sau inversarea raportului ziH noapte.

11;

2i3a te4nică nr.1(

IN+RAD#R<R#ACGIA LA AN+I5I+IC# e8: am$icilina amo8icilinaE



IN+RAD#R<R#ACGIA LA AN+I5I+IC# e8: am$icilina= amo8icilinaE

SCP: explorator. <A+#RIAL# N#C#SAR#:

� ace cu bizoul scurt<

� seringi<� tăvi#e renale<



�mânuşi sterile<

� antibioticul ce urmează a fi administrat.

*aportul este 1H155, adică dacă flaconul de antibiotic are 1 gram substan#ă activă, se diluează cu 1ml ser fiziologic &dacă flaconul are 1,3

grame, se diluează cu 1 3ml ser fiziologic'. Din această dilu#ie 1[1511, se as$iră 1ml solu#ie, care, la randul ei se diluează cu Q ncă &ml ser

112



o fa#a anterioară a antebra#ului<

o fa#a externă a bra#ului şi a coapsei<



o fa#a externă a bra#ului şi a coapsei<

o orice regiune Q n scop anestezic.

<A+#RIAL# N#C#SAR#:

� seringi.

� ace cu diametru de 3H15, 0H15 şi lungimea de 3)15mm cu bizoul scurt.

� tăvi#e renale.

� comprese sterile.

110

�mânuşi sterile.

� tampoane de vată



� tampoane de vată.

� alcool medicinal.

� solu#ia in$ectabilă &izotone cu densitate mică'.

+#9NICA: 8aterialele sunt pregătite pe o măsu#ă prote$ată de un câmp steril, ea este transportată lângă patul bolnavului. @olnavul este

pregătit fizic şi psihic. Psi4ic: i se explică tehnica, importantă şi necesitatea acesteia. 2izic: pozi#ionăm bolnavul Q n func#ie de locul de elec#ie ales &Q

n cazul nostru, bolnavul va sta Q Q n pozi#ie şezând sau decubit dorsal cu antebra#ul n extensie şi supina#ie'.

!sistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun, Q mbracă mânuşile steril şi dezinfectează tegumentul cu alcool, se Q Q ntinde şi se imobilizează

tegumentul &n func#ie de locul ales' cu a$utorul policelui şi indexului mâinii stângi.

?e prinde seringa cu mâna dreaptă Q ntre police şi degetul mediu şi pătrunde cu bizoul Q ndreptat Q Q n sus, n grosimea dermului şi se

in$ectează solu#ia lent.

?e observă la locul de elec#ie, formarea unei papule &ridicături a tegumentului' ce are aspectul co$ii de portocală, având un diametru de 3)0mm

şi Q Q năl#imea de 1) mm &n cazul 5.1 ml de sol in$ectabilă'. ?e retrage acul brusc şi nu se tamponează locul de elec#ie.Dacă diametrul este mai mic de 15mm, rezultatul este negativ &deci, se poate administra'. Dacă diametrul e mai mare de 15mm, rezultatul este

pozitiv &deci nu se poate administra'.

!sistenta trece la reorganizarea locului de muncă şi Q ngri$irea ulterioară a bolnavului.

@olnavul este informat să nu se spele pe antebra# şi să nu comprime locul de elec#ie. ?e citeşte reac#ia la intervalul de timp stabilit, Q n func#ie

de situa#ie.

INCID#N+#:

1. *evărsarea solu#iei la suprafa#a tegumentului, având dreptală a bizoului Q n grosimea dermului.

cauză pătrunderea par#i

11C

2.

pătrunderii solu#iei su b derm'.

-ipsa aspectului de coa$ă de portocală &datorită



pătrunderii solu#iei su b derm'.

3.

in$ectabile.

4.

-ipotimie &stare de soc' cauzate de substan#ele

ecrozarea #esutului din $urul locului de elec#ie.

119

De 3ti*t: Bn$ec#ia BD se poate efectua pe orice suprafa#ă a coapsei Q n scop anestezic !sistenta pregăteşte pentru stările de şoc hemisusccinatul



De 3ti*t: Bn$ec#ia BD se poate efectua pe orice suprafa#ă a coapsei n scop anestezic. !sistenta pregăteşte pentru stările de şoc hemisusccinatul

de hidrocortizon când in$ec#ia are ca scop testarea sensibilită#ii organismului la diferi#i alergeni.

11:

Q n cazul BD* la un medicament, ca şi situa#ia BD*)ului la tuberculină, se dezinfectează tegumentul Q nante de efectuarea tehnicii, nu şi după.



2i3a te4nică nr.1/

R#CL+AR#A URIN#I

15

Recoltarea *rinei $entr* URCUL+UR:



<A+#RIAL# N#C#SAR#: Q *ecipient steril<

Q 8anusi de protectie.

+#9NICA: @olnavul este pregătit psihic şi fizic, se recomandă bolnavului recoltarea urinei pentru urocultură după Q ntrerupereatratamentului cu antibiotice./rina este recoltată diminea#a, Q n recipient steril, după efectuarea toaletei organelor genitale externe cu apă şi săpun

11

şi uscarea regiunii cu comprese sterile.

@olnavul este educat să *rineze $rim*l $et şi se recoltează Q n urocultor et*l !in miloc fără a Q ntrerupe $etul şi fără a atinge gura urocultorului



$ $ ş p $ ş g g

de tegumentul bolnavului sau de len$erie. ?e trimit la laborator Q n maxim (4 5 ml urină.

Recoltarea *rinei $entr* SU<AR D# URIN , I S#DI<#N+ URINAR:

@olnavul este instruit să recolteze urina Q ntr)un *roc*ltor curat, nesteril= de unică folosin#ă din prima urină matinală după ce Q n prealabil şi)a

făcut toaleta organelor genitale. ?e trimite sumarul de urină la laborator Q n ma8im 1 4 de la prelevare.

2i3a te4nică nr.10

ALI<#N+AGIA , I 9IDRA+AR#A 5LNAULUI PRIN P#R2UII

1

Q n organism apa o găsim Q Q n stăriliberă şi fixă.!pă fixă sau apă structurală intră n

compozi#ia moleculelor.!pa liberă sau circulantă reprezintă C5 din greutatea organismului din



care 35 este repartizată Q Q n interiorul celulelor,reprezentând lichidul intracelular, 13 n spa#iile lacunare,reprezentând lichidul intersti#ial şi 3

circulă Q n vase,reprezentând lichidul plasmatic. -ichidul intersti#ial şi cel plasmatic sunt numite \lichide extracelulareF.

8ediul intern al organismului este o solu#ie apoasă de săruri minerale formând partea fundamentală a plasmei sanguine,a limfei şi a lichidului

intersti#ial.!pa men#ine Q n solu#ie o serie de săruri minerale care men#in presiunea osmotică a lichidelor din organism.

1;

evoia de apă a adultului este de 555 K 355 mlH2 h,iar la copil nevoia de apă este mai mare

• Q n primele 0 luni 195 ml apăHEg corp



p p g p

• Q ntre 0 si : luni 135 ml apăHEg corp

• Q ntre : si 1 luni 15 ml apăHEg corp

• peste 1 luni 155 ml apăHEg corp

ecesarul de apă este acoperit prin alimentele consumate zilnic sub formă de lichide,fie sub formă de apă con#inută de alimentele solide.

%liminarea apei din organism se face pe mai multe căi

• 1555)1355 ml prin urină<

• 355)1555 ml prin transpira#ie<

• ; 35)355 ml sub formă de vapori prin plămâni<

• 155)55 ml prin intestine Q n scaun.

Q n mod normal există un echilibru Q Q ntre lichidele ingerate şi pierderile fiziologice iar n situa#ii patologice&de boală'se produce undezechilibru ce duce la deshidratare sau hiperhidratare.Q n func#ie de cauză şi mecanismul prin care se instalează aceste dezechilibre pot interesa

sectorul intracelular sau extracelular sau chiar ambele.

8odificările din lichidul extracelular duc la apari#ia mai multor sindroame de deshidratare

• Des4i!ratarea izotonă: atunci când aportul insuficient sau pierderile interesează atat apa cât şi electroli#ii Q n aceeaşi propor#ie.%x.

vărsături,diaree,fistulă gastrică,aspira#ie gastrică,paracenteza accentuate,hemoragii masive&sunt situa#ii Qn care se pot pierde );)3 l H2

h'

• Des4i!ratarea 4i$ertonă: când se elimină apa Q n cantitate mai mare decât

sărurile şi electroli#ii.%x. transpira#ii exagerate,diabet zaharat,insola#ie,febră'

• Des4i!ratarea 4i$otonă: când se elimină săruri Q n cantitate mai mare decât apa.

12

?tabilirea necesită#ilor hidrice şi minerale ale organismului se face prin stabilirea felului deshidratării şi investiga#ii de laborator.!tunci când

nu se poate stabili felul deshidratării se administrează Q n păr#i egale glucoză [ solu#ii izotonice de săruri minerale.



antitatea lichidelor necesare organismului se stabileşte prin Q nsumarea ra#iei de Q ntre#inere&adică pierderile de lichideH2 h' şi a ra#iei de

corectare&se face pe baza analizelor de laborator de către medic' a dezechilibrelor anterioare.

13



1. ?olu#ie izotonică de al ser fiziologic este o solu#ie apoasă de : al

2. ?olu#ie hipertonă de al 15)5 al



3. @icarbonat de a este o solu#ie izotonică de 1,2

4. -actat de a este o solu#ie izotonică de 1,:

5. Ilucoza o putem găsi sub forme

) solu#ie izotonică de 2,C)solu#ie hipertonică de 3,15,5,;;,25

6. ?olu#ie de glucoză izotonică ce con#ine R

7. ?olu#ie de *inger este solu#ia de electroli#i Rl 5,;g, al 5,3 g, al 9,3 g[ 1555 ml apă

8. ?olu#ie Daro] 1555 ml apă [ Rl ,9 g< al 2 g, lactat de a : g 5

9. ?olu#ie Rrebs al C g< Rl 9 g< sulfat acid de R 1,10 g, al 5,Cg, sulfat de 8g ,2 g.

10. ?olu#ie @uttler al 5,39 g< Rl< sulfat de R bibazic 5,3 g, lactat de a 5, )11, g< glucoză 2 g[ 1555 ml apă

11. ?olu#ie -ocEe al : g, Rl 5,5C3 g, Rl 5,15 g, bicarbonat de a 5,15 g glucoză

1 g [ 1555 ml apă

12. ?olu#ia =herm este o bază ce se combină cu O formând bicarbonate şi este indicată Q n acidoza metabolică

13. ?olu#ie +isher K este o solu#ie alcalină Q n combaterea acidozei metabolice

14. Q Q nlocuitori ai masei circulante n solu#ie de al sau glucoză sunt

S Dextran C5 ) "lasma umană

S Dextran 25 ) ?ânge integral

S *heomacrodex ) Derivate de sângeS 8arisang ) 8asa eritrocitară

Căile !e 4i!ratare ale organism*l*i

1;5

1. Orală per os cale fiziologică se renun#ă la această cale Q n caz de vărsături, stenoză pilorică şi esofagiană, negativism alimentar.

2. Duodenală K administrarea lichidelor se face prin sondă duodenală picătură cu picătură 05)155 picături pe minut.



3. alea rectală clismă prin picătură cu picătură.

4. ?ubcutanată se face prin perfuzii. *esorb#ia este foarte lentă şi poate determina accidente necroza #esuturilor, flegmoane, complica#ii

septice.

3. "erfuzia intravenoasă este introducerea pe cale parenterală, picătură cu picătură a solu#iei medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitică,hidroionică şi volemică a organismului.

Perf*zia intra'enoasă are ca scop

• hidratarea şi mineralizarea organismului

• administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efect prelungit

• depurative, adică diluează şi favorizează excre#ia din organism a produselor toxice

• completează proteinele sau alte componente sangvine

• alimentare parenterală <ateriale necesare:

• trusă sterilă pentru perfuzat

• solu#ie hidratantă sterilă şi Q ncălzită la temperatura corpului

• garou

• tăvi#ă renală

• stativ pentru suspendarea pungilor cu solu#ie perfuzabilă

• seringi şi ace sterile

• muşama, aleză

1;1

• pensă hemostatică

• casoletă cu câmpuri sterile, comprese sterile, solu#ii dezinfectante & alcool, tinctură de iod '



• romplast, foarfece, vată

%tape de execu#ie

1. Pregătirea materialelor 3i instr*mentelor:

• pe o tavă acoperită cu un camp steril pregătim materialele mai sus amintite

• se pregăteşte flaconul şi trusa de perfuzie şi se fixează pe stativ

• vom fi foarte aten#i să eliminăm aerul din lumenul tubului de perfuzie, iar amboul tubului să nu atingă nimic din $ur atunci când Q l suspendăm pe

stativ, pt a nu desteriliza

(. Pregătirea fizică 3i $si4ică a $acient*l*i:

• se aşează bolnavul Q Q n decubit dorsal, comod, cu bra#ul n extensie şi prona#ie

• sub bra# punem o pernă tare acoperită cu muşama şi aleză

1;



8ăsuri eliminarea aerului din tub Q nainte de golirea completă a flaconului şi prin neutralizarea perfuziilor cu presiune.

3. *evărsarea lichidului Q n #esuturile perivenoase poate da naştere la flebite sau necroze.



4. oagularea sângelui pe ac sau canulă.

8ăsuri perfuzarea lichidului cu solu#ie de heparină.

5. erespectare regulilor de asepsie poate determina infectare şi apari#ia de frisoane, motiv pt care instalarea perfuziei se face Q n condi#ii de

asepsie perfectă.Organismul uman nu poate trăi decât

• ; min fără oxigen

• ; zile fără apă

• ; săpt fără hrană

Acci!ente $erf*zie E

1. +rison şi stări febrile Q n cazul nr mare de picături H minut sau utilizarea solu#iilor expirate, nesterile.

2. %mbolie gazoasă Q nso#ită de sincopa cardiacă) pătrunderea aerului Q Q n cantitate mare n circuitul circulator.

3. Dispnee şi dureri precordiale) supraQ ncărcarea inimii la introducerea bruscă de cantită#i mari de solu#ie K se Q ntrerupe perfuzia, se asigură un ritm

lent al picăturilor.

4. (rănirea Q ndelungată prin perfuzie creşte riscul la infec#ii prin aspira#ie şi diaree.

5. ompresia vaselor sau a nervilor K datorită folosirii diferitelor aparate sau obiecte de men#inere a bra#ului

6. "t a preveni complica#iile toate solu#iile folosite B.A le etichetăm cu data, ora, medica#ia adăugată şi doza

7. +lebita şi necroze) Q Q n cazul revărsării solu#iilor hipertonice n #esuturile perivenoase.

8. oagularea sângelui pe ac) datorită Q nfundării acestuia sau bizoul calc ape peretele veneiscoatem acul.9. =romboza prin mobilizarea cheagului sanguin

10. -imfangita) apari#ia traiectului dureros, colorat Q n roşu şi cald la atingere datorită intoleran#ei la solu#ii şi cateter sau greşeli de asepsie.

1;3



2i3a te4nică nr.16

D#S9IDRA+RIL# , I 5ILANGUL 9IDRIC -!?B+B!*%



D%?(BD*!=!*%! BVO=O^ când apa şi sărurile minerale sunt eliminate Q n aceeaşi propor#ie vărsături, diaree, aspira#ie gastrică sauintestinală, hemoragii masive.

D%?(BD*!=!*% (B"%*=O^ atunci când apa se elimină Q n propor#ie mai mare şi rămân sărurile concentrate insola#ie, diaforeză, diabetzaharat.

D%?(BD*!=!*% (B"O=O^ când se elimină sărurile minerale Q n propor#ie mai mare poliurie Q n diabet zaharat sau provocate când seadministrează diuretice.?tabilirea necesarului hidric şi mineral se face prin stabilirea tipului deshidratării.?imptomele deshidratării şi investiga#iile de laboratorcorectarea se face prin evaluarea pierderilor Q n 2h,deshidratarea se datorează pierderilor excesive prin vărsături, arsuri, diaree sau prin acumulare de lichid seros Q n #esuturi&edeme'.

?emne şi simptome hemoglobina creşte şi hematocritul creşte,diureza scăzută şi urinii concentrate.

5ILANGUL 9IDRIC

"entru efectuarea bilan#ului hidric urmărim BI%?=!)%U*%=!."entru a urmări bilan#ul hidric Q n organism este necesar să se noteze atât intrările cât şi ieşirile.B=*^*B-% sunt constituite prin apa din alimente şi băuturi&apa, ceaiuri, cafea, sucuri, supe, fructe'. O alta parte din apă este provenită din

metabolismul celular dar si din solutii perfuzabile.B%?B*B-%&%U*%=!' sunt constituite din

scaunurina perspiratietranspiratiemenstra pierderi patologice cum ar fi diaree, varsaturi, hipertermie, drena$e, hemoragii masive, aspiratie gastrica sau intestinala.

Aor fi de asemenea masurate si calculate si notate in @B-!=/- (BD*B."entru fiecare grad de temperature peste ;Cgrade se va calcula o pierdere suplimentara de apa de 355m-.

?e va nota ori de cate ori a fost schimbat un pansament si gradul de schimbare al acestora, stiind ca printr)un pansament abundant imbibat se pot

1;C

pierde circa 355)C55 m- apa.%U%8"-/ @B-!= (BD*BBI%?=!-B(BD% 1 3558-



-B(BD%1 3558-.!-B8%=%0558-.!"! *%V/-=!=! DB 8%=!@O-B?8/- !-B8%=!*2558-.

=O=!-3558-.

%U*%=!

1;9



4ngri$irea pacientului după tehnică

) pacientul va fi a$utat să se îmbrace, va fi condus în salon şi instalat comod în pat< ) se notează examenul în foaia de observa#ie.



122



2i3a te4nică nr.1& +*ba*l !*o!enal



?onda$ul sau tuba$ul duodenal reprezintă introducerea unei sonde %linhorn dincolo de pilor, realizând o comunicare între duoden şi mediul

exterior.

Sco$:

E&plorator:

* %xtragerea con#inutului duodenal format din con#inutul gastric, bilă &!, @, ', suc pancreatic şi secre#ie proprie<

) !precierea func#iei biliare hepatice, a căilor extrahepatice<

) Descoperirea unor modificări anatomo)patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compozi#ia chimică sau morfologică sucurilor extrase

prin sonda$<

) %viden#ierea unor boli parazitare ale duodenului sau căilor biliare.

#erapeutic:

* Drenarea căilor biliare şi introducerea unor medicamente care au ac#iune directă asupra ficatului, a căilor biliare sau a tubului digestiv. !cestea vor

ac#iona fie local, fie se vor resorbi prin pere#ii intestinali, a$ungând prin vena portă în ficat, de unde apoi vor fi excretate împreună cu bila în căile

biliare, urmând calea circula#iei entero) hepatice<

) !limenta#ia artificială K se introduc lichide hidratante şi alimente lichide în organismul pacien#ilor inconştien#i sau cu imposibilitatea de înghi#ire<

) !spira#ie continuă în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale< după interven#ii chirurgicale pe tub digestiv &postoperator'.

7eneralităi:

- se verifică totodată şi permeabilitatea căilor biliare<

) se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea hepatică din con#inutul sucului duodenal<

) analiza sucului pancreatic urmăreşte dozarea fermen#ilor din con#inutul lui<

) recoltarea sucului pancreatic se face prin tuba$ul duodenal.

120

Pregătirea materialelor:

- de protec#ie muşama şi aleza, şort de cauciuc sau alt material impermeabil, prosoape<

) sterile sonda %inhorn, două seringi de 5 ml, mânuşi de cauciuc sterile, pensă hemostatică, medii de cultură, eprubete<



, g , ş , p , , p <

) nesterile tăvi#ă renală, tavă medicală, stativ pentru eprubete, pahar cu apă aromată, pernă cilindrică dură sau pătură rulată, hârtie de turnesol roşie

sau albastră<

12C



) se continuă introducerea sodei cu răbdare şi aten#ie concomitent cu ac#iunea de înghi#ire a ei de către pacient &1) cm la ;)3 minute'<

) când diviziunea C3 cm se află la arcada dentară. Oliva sondei a a$uns în duoden &după cca 1)1 şi _ ore de la pătrunderea ei în stomac<

erificarea $oziiei son!ei:



$

- dacă nu se scurge bilă sau lichidul scurs nu are aspectul bilei se verifică dacă sonda a a$uns în duoden sau nu s)a încolăcit în stomac<

) se insuflă 05 ml de aer prin sondă cu seringa şi după un minut se aspiră< dacă sonda a a$uns în duoden se recuperează mai pu#in de 5 ml<

12:

) se introduc 15 ml de lapte care nu mai poate fi extras dacă sonda a a$uns în duoden, dar poate fi extras dacă se află în stomac< se face control

radiologic, sonda urmărindu)se sub ecran, ea fi ind vizibilă datorită impregnării cu săruri de plumb.

Ca$tarea bilei:



$

- după 1)1 _ de la pătrunderea sondei în stomac, la capătul liber al sondei apare bila !, coledociană de culoare galben)aurie, care se colectează într)o

eprubetă<

) se verifică reac#ia sucului duodenal cu hârtia de turnesol<

) se introduc prin sondă 25 ml solu#ie sulfat de magneziu ;;, sterilă, încălzită la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare<

) se închide extremitatea liberă a sondei prin înnodare sau cu o pernă<

) după 13);5 minute se deschide sonda şi se colectează ;5)25 ml bilă vâscoasă de culoare castanie K bila @, veziculară<

) la indica#ia medicului se pot recolta ;)3 ml bilă @ într)o eprubetă sterilă sau pe medii de cultură pentru examen bacteriologic<

) după evacuarea bilei @ se colectează o bilă clară care provine direct din ficat K bila hepatică, aceasta fiind în cantitate mai mare se va capta într)un

recipient corespunzător<

) extragerea sondei se face după ce se insuflă câ#iva ml de are şi se închide capătul liber cu o pensă<

) extremitatea sondei se va #ine sub nivelul stomacului pacientului pentru a împiedica scurgerea con#inutului ei în faringe sau în cavitatea bucală< se

goleşte con#inutul sondei şi se aşează în tăvi#a renală.

?ngriirea *lterioară a $acient*l*i:

- se oferă un pahar cu apă aromată pentru clătirea gurii<

) se şterg mucozită#ile de pe fa#ă şi bărbie<

) se îndepărtează şor#ul din material plastic<

) se aşează pacientul în pozi#ie comodă.

Pregătirea $ro!*s*l*i $entr* e8amen !e laborator:

- se determină cantitatea de bilă ob#inută<

) se etichetează recipientele<

135

) se trimit probele la laborator.

Acci!ente:

- înnodarea sondei datorită contrac#iilor pere#ilor stomacului în timpul senza#iei de vărsături< ) încolăcirea sondei în stomac<



) gre#uri şi vărsături<

131

) imposibilitatea drenării bilei cauzată de un obstacol func#ional &spasmul sfincterului Oddi' sau anatomic &coagularea bilei vâscoase, malforma#ii,

compresiuni prin tumori de vecinătate'.

?unt situa#ii când sonda nu pătrunde în duoden datorită spasmului piloric în acest caz se încearcă neutralizarea sucului acid stomacal cu



bicarbonat de sodiu solu#ie 15)5)25 ml .*elaxarea spasmului piloric se face prin administrarea de medicamente antispastice. 4n cazul înnodării

sondei în stomac extragerea se va face cu aten#ie pe cale bucală cu a$utorul unei spatule linguale a unei pense. *elaxarea sfincterului Oddi se poate

realiza prin introducerea a 3)15 ml novocaină solu#ie 1) .=rebuie evitată aspirarea con#inutului sondei la extragerea ei, oboseala pacientului prin

prelungirea duratei sonda$ului peste ; ore< grăbirea înaintării sondei< depăşirea duratei de execu#ie &; _ ore'.

228793388-LITIAZA-BILIARA

Documents

Transcript of 228793388-LITIAZA-BILIARA