Fondul funciar

Fondul funciar al Romniei este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel,

indiferent de destinatie, de titlul pe baza cruia sunt definite sau de domeniul public ori privatdin care fac parte.

Fondul funciar definit astfel reprezint o component esential a avutiei nationale,avutie care trebuie folosit, protejat si ameliorat n deplin concordant cu intereselesociettii.

Fondul funciar este alctuit din urmtoarele grupe de terenuri:

terenuri cu destinatie agricol;

terenuri cu destinatie forestier;

terenuri aflate permanent sub ape;

terenuri din intravilan;

terenuri cu destinatii speciale.

Indicatorii care definesc fondul funciar sunt:

Structura fondului funciar pe categorii de folosint;

Structura culturilor n terenul arabil;

Structura terenului agricol pe clase de calitate.

Terenurile cu destinatie agricol formeaz suprafata agricol iar terenurile cu

destinatie forestier, aflate permanent sub ape, din intravilan si cele cu destinatii speciale formeaz suprafata neagricol.

Terenurile cu destinatie agricol sunt folosite, n principal, pentru productia

agricol vegetal si cuprind:

Terenurile agricole productive care includ trei categorii de folosint: terenul

arabil, plantatiile si pajistile naturale;

Terenurile cu vegetatie forestier, dac nu fac parte din amenajamentele

silvice;

Terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajri

piscicole si mbunttiri funciare;

Terenurile ocupate cu sere, solarii si rsadnite;

Drumurile tehnologice si de exploatare agricol;

Platforme si spatii de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole;

Terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia

agricol.

Din punctul de vedere al economiei agrare caracteristicile fondului funciar dintr-un teritoriu dat, reprezint intrumente care informeaz decidentii n legtur cu cantitatea si calitatea resurselor funciare, cu potentialul agricol si cu profilul productiei agricole. Astfel intereseaz:

structura fondului funciar agricol pe categorii de folosint;

structura fondului funciar agricol pe forme de proprietate;

structura fondului funciar agricol pe forme de exploatare;

structura fondului funciar agricol pe clase de calitate.

Stuctura fondului funciar agicol pe categorii de folosint

exprim ponderea procentual pe care o ocup diferitele categorii de folosint n raport cu suprafata fonduluifunciar sau a terenului agricol.

Se determin folosind relatia:

Indicele de structur(%) = raportul dintre suprafata din categoria de folosint(ha) si suprafata total la care se raporteaz categoria de folosint(ha)

Categoriile de folosint ale terenului agricol se deosebesc ntre ele prin dou aspecteprinciple:

dup modul cum se actioneaz asupra solului;

dup acoperirea vegetativ.

Categoriile de folosint ale terenului agricol se deosebesc ntre ele si din punct devedere al efectului pe care l are productia obtinut. Astfel la ordonarea categoriilor defolosint dup important se utilizeaz urmtoarele criterii:

numrul produselor care se obtin;

valoarea de ntrebuintare a produselor obtinute;

valoarea productiei pe unitate de suprafat lei pe ha.

Romnia ocup locul 2 dup Polonia n ceea ce priveste suprafata agricol util si totlocul 2 dup Bulgaria n ceea ce priveste suprafata agricol pe locuitor.

n contextul Uniunii Europene, Romnia este n primele 6 locuri ocupnd 10,6% din

suprafata agricol si 12,6% din suprafata arabil. Un indicator sintetic care exprim cel maibine potentialul agricol romnesc este suprafata agricol pe locuitor. Din acest punct devedere Romnia cu 0,66 ha/loc. are un potential agricol superior Germaniei ( 0,2 ha/loc) siFrantei (0,5 ha /loc ).

Structura fondului funciar agricol pe clase de calitate

Studierea calitativ a pmntului constituie o necesitate stringent, deoarece

cunoasterea fertilittii naturale pe categorii de folosint si culturi, ne d posibilitatea sp

evidentiem minimele de productie si s diferentiem de la o zon la alta resursele pe care le audiferitele terenuri, sub aspect productiv.

De asemenea creeaz o baz stiintific pentru stabilirea corespunztoare a structurii culturilor n vederea obtinerii unor venituri maxime la unitatea de suprafat. Aprecierea nivelului de fertilitate are la baz studiile de bonitare a terenurilor agricole, prin care influenta fiecrui element ecologic asupra cresterii si dezvoltrii principalelor plante agricole a fost exprimat prin note de bonitare economic a terenurilor, care au valori de la 0 la 100 puncte.

Pentru obtinerea punctelor de bonitare se iau n considerare urmtorii factori:

conditiile de sol ( se acord ntre 0 si 50 de puncte );

conditiile de clim (se acord ntre -20 si + 20 de puncte);

conditiile de relief (-15 pn la +15 puncte);

conditiile hidrologice (-15 pn la +15 puncte)

n urma nsumrii punctajelor obtinute, corectate cu coeficientii corespunztori

categoriei de teren rezult trei categorii de clasificare a terenurilor.

Categoria A cuprinde terenuri cu sol uniform, cu forme si mrimi apte pentru

mecanizare, bine grupate, drumuri foarte bune, acces usor si distant mic de centrul

gospodresc sau gar.

Categoria B include terenurile cu sol moderat uniform, cu forme si mrimi ce au

conditii medii de mecanizare, moderat grupate, acces mediu, cu drumuri mediocru ntretinute si cu distant moderat fat de centrul gospodresc sau gar.

Categoria C este format din terenuri cu sol neuniform, cu forme si mrimi ce au

conditii dificile de mecanizare, dispersate, acces dificil datorit strii necorespunztoare a drumurilor si la distante mari fat de centrul gospodresc sau gar.

Studile de zonare si bonitare a terenurilor agricole efectuate la noi n tar au asigurat

inventarierea diferitelor categorii de folosint, pe clase de calitate. n Romnia, studiile

pedologice referitoare la evolutia pretabilittii solurilor pentru culturile agricole arat c dup 1990 potentialul natural a fost afectat de factorii de mediu si n special de factorul ap. n acest sens terenurile se ncadreaz n clasa I de pretabilitate ocup un procent de numai de 2,8% iar terenurile din clasele IV si V peste 50%.

Terenurile cu destinatie forestier cuprind:

terenurile mpdurite sau cele care servesc nevoilor de cultur, productie sau

administrare silvic;

terenurile destinate mpduririlor, determinate prin emenajamentele silvice;

terenurile neproductive stncrii, abrupturi, bolovnisuri, rpe, ravene, torenti dacsunt cuprinse n a menajamentele silvice.

n conformitate cu prevederile Codului silvic, pdurile si terenurile afectate mpduriri sau care servesc nevoilor de cultur, productie ori administratie forestier constituie fondul forestier.

Pdurile, ca principal element al fondului forestier, se clasific n raport cu functiile pe

care le ndeplinesc, n dou grupe functionale:

pduri de productie si protectie;

pduri cu functii speciale de protectie.

Potentialul forestier se apreciaz cu indicatorul suprafata forestier pe locuitori care se calculeaz ca raport ntre suprafata forestier si numrul de locuitori.

Pe baza datelor din Anuarul statistic, analiza acestui indicator arat urmtoarele:

media national de 0,3 ha/loc, situeaz Romnia la un nivel mediu pe plan european,

alturi de Austria-0,4 ha/loc, Bulgaria- 0,4 ha/loc, Portugalia 0,3 ha/loc.

n conditiile climatice si geopedologice specifice din Romnia s-a dezvoltat o

vegetatie forestier bogat si variat.

Terenurile aflate permanent sub ape cuprind: albiile minore ale cursurilor de

ap, cuvetele lacurilor si bltilor naturale, cuvetele lacurilor de acumulare la nivelurile

maxime de retentie, fundul apelor maritime si al mrii teritoriale.

Gospodrirea rational a apelor este o problem major pentru dezvoltarea social si

economic a trii, pentru satisfacerea cerintelor de ap ale populatiei si industriei, crestereaproductiei agricole, aprarea mpotriva inundatiilor si protectia apelor mpotriva polurii.Satisfacerea nevoilor de ap ale populatiei si consumatorilor industriali si agricoli, valorificarea de noi surse de ap, folosirea rational a apelor si protectia acestora mpotriva epuizrii si polurii, precum si amenajarea complex a cursurilor de ap trebuie s se realizeze n concordant cu dezvoltarea economico-social a trii si n strns corelatie cu gospodrirea resurselor funciare.

Terenurilor din intravilan sunt cele aferente localittilor urbane si rurale, cuprinse

n perimetrul contruibil aprobat potrivit legii, pe care se afl grupate constructii de locuit,

curti, obiective socio-culturale, obiective economice, constructii agrozootehnice, pite si retelestradale, precum si alte terenuri care servesc nevoilor de constructii si amenajri de ordin tehnic edilitar, inclusiv terenurile agricole si forestiere.

Terenuri cu destinatii speciale sunt cele folosite pentru transporturile rutiere,

feriviare, navale si aeriene, cu constructiile si instalatiile aferente, constructii si instalatii

hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, de telecomunicatii, pentru exploatrile miniere si petroliere, cariere si hale de orice fel, pentru nevoile de aprare, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice.

n concluzie, pmntul este si va rmne probabil, baza productiilor agricole, iar pretul

su tinde s reflecte valoarea sa.