PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

„Asediul Vienei s-a construit pe ruinele, ca s\ nu spun relicvele,unui roman abandonat, par]ial scris `nainte de 1989, Trestia de var“, m\rturise[te scriitorul Horia Ursu.

~N » PAGINA 13

TREI R|SPUNSURIDE LA HORIA URSU

ARTISTUL ASOCIAT

aapprriilliiee ––LUNAAMAR|

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 11 – Interviu

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 22 – Text de autor

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 33 – Criticii despre...

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 44 – Colegii de breasl\ despre...

NR. 175 » 19 – 25 aprilie 2008 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

NORMAN MANEA S-A RE~NT~LNIT CU PUBLICUL ROMÂN

Dup\ 22 de aniLorca

Emilia Chiscop

Beno`t Vitse a propus pentru ultima sapremier\ ca director al AteneuluiT\t\ra[i un spectacol despre intoleran]\[i prostie, despre felul cum acestea pottransforma un om cu cele mai buneinten]ii `ntr-o fiin]\ damnat\.

~N » PAGINA 6

www.supliment.polirom.ro/manea/

Patru evenimente `n patru zile.De luni, 14 aprilie, [i p`n\ joi,17 aprilie, Norman Manea s-a`nt`lnit cu publicul, a lansatseria sa de autor de la EdituraPolirom, a participat la odezbatere [i a conferen]iat. Celmai tradus autor român `nstr\in\tate s-a `ntors pentrucititorii s\i, `ndeosebi pentrut`n\ra genera]ie de lectori.Norman Manea a vorbit timpde o s\pt\m`n\, `n cadrulevenimentelor oficiale [i `nnenum\ratele interviuriacordate, despre rela]ia sacu România, dar [i desprepropriul succes, `ncerc`nd s\r\spund\ [i la `ntrebarea„Cum poate fi exportat\literatura român\?“.Scriitorul a trecut `n revist\[i „legendele“ care circul\despre sine `n România [i,f\r\ tabuuri, a f\cut referire[i la „conspira]iile“ pe care lev\d unii `n apartenen]a laiudaism [i „avantajele“ ce arderiva din aceasta.

Un text de George Onofrei

~N » PAGINILE 4-5

FFOOTTOO

:: A

dev\

rul

Radu Pavel-Gheo: „Un sfat util – pentru cei care nu [tiu dejaat`ta lucru: ca om crescut `n România, m-am `nv\]at s\ p\strezchitan]ele p`n\ ce [tiu sigur-sigur c\ nu mai am nevoie de ele“.

PRUDEN}|

editorial

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 175 » 19 – 25 aprilie 2008

Vocea

DDee cc`̀tteevvaa zziillee,, `̀nncceepp ss\\ mm\\ tteemm ss\\ mm-aapprrooppiiii ddee ccoommppuutteerr..De fapt, `ncep s\ m\ tem s\-mi deschid mess-ul. {i astapentru c\ aud voci. O voce, ca s\ fiu mai exact. ~nfior\-toare. Enervant\ la culme. O ur\sc din inim\. {i nu [tiucum s\ scap de ea. Eu `i zic, simplu, Vocea.

Totul mi se trage de la entuziasmul lui L\z\. Care a ve-nit, acum o s\pt\m`n\, voios nevoie-mare, cu un stick `nm`n\. {i a insistat, la fel de voios, s\-mi instaleze pe com-puter o „chestie bestial\“. C\ o s\ mor de r`s, cic\. O s\ fiecul. Etc. Am zis c\ poate s\ fie culul-culilor, eu nu vreaus\-mi instaleze nimic. Degeaba. Pe scurt, a lovit L\z\ custicku-n hard, iar eu m-am trezit cu Vocea.

Vocea e o chestie care ar fi f\cut-o `n timp [i pe MaicaTereza, s\raca, s\ sparg\ tastaturi, s\ se dea cu capul depere]i [i s\ treac\ la budism. Ba chiar, nimeni nu poate[ti, i-ar fi trezit [i ni[te instincte criminale. Eu a[a cred.Vocea e un progr\mel vorbitor care ̀ nlocuie[te semnalelesonore clasice ale mess-ului cu ni[te propozi]ii spuse pemoldovene[te.

{i necazu-i c\ e un progr\mel dintr-\la infect care nuse las\ dezinstalat. Acum L\z\ mi-a zis c\ trebe s\-mireinstalez mess-ul. Ceea ce nu-i chiar o mare tragedie,dar la calculatorul meu s-ar putea s\ fie o problem\. Eprea greu de explicat aici, `ns\ v\ rog s\ m\ crede]i pecuv`nt. Am un calculator ciudat care, de[i-i cur\]at deviru[i, face tot felul de fitze. Dar s\ revenim la Voce.

Atunci c`nd m\ buzz\ie cineva, timpanul mi-e dez-mierdat cam a[a: B\i! Buzz-buzz-buzz- buuuuz- buu-uz-buz-buuuuuuuuz-buuuuuuuuuuz-b\i-buzz-buzzz-buz-b\i! C`nd intr\ cineva din lista mea, Vo-cea zice: „O intrat unu!“. Iar c`nd `mi scrie cineva pemess... of, aici e marea dram\. La fiecare enter al lui,aud: „Ti caut\ shineva!“.

~n prima zi, am r`s `mpreun\ cu copiii [i Adela.~n a doua zi, m-am cam plictisit. ~n a treia zi, m-amenervat. ~n a patra zi, m-am zg`riat pe m`n\ `n timpce loveam pere]ii. ~n a cincea zi, Adela m-a `ntrebatdac\ nu cumva ar fi cazul s\ cheme salvarea. Azi,dup\ socotelile mele, e a [asea zi. {i ̀ nc\ n-am omo-r`t pe nimeni, din fericire.

Deocamdat\, tot ceea ce conteaz\ e c\ s`nt blo-cat aici. Eu cu Vocea. Noi doi. Singuri. ~n `ntuneric.M`na dreapt\ `mi tremur\, simt o ven\ dilatat\ lat`mpl\, st`nga a ridicat cana de cafea deasupra ca-pului. S`ntem doar noi. Eu [i Vocea, at`t. Noi doi!Nu-mi dau seama ce va urma, dar cu siguran]\ va fiinterzis copiilor sub 18 ani. Auzitzi: cic\ m\ caut\shineva...

Autodenun]

Numitul Lucian Dan Teodorovici, care va s\ zic\ eu,declar pe propria-mi r\spundere c\ s`nt un bandit. Untic\los. Am `nc\lcat codul onoarei, ba chiar [i alte coduri.Mi-am b\tut joc de legile patriei. Am atentat la morali-tate. Mi-am distrus `n fa]a ochilor proprii [i ai cinsti]ilormei concet\]eni orice brum\ de credibilitate. Pe scurt,s`nt un infractor.

Ast\zi, 12 februarie, orele de diminea]\, am comisurm\toarea infrac]iune: m-am urcat `ntr-un maxi-taxi.Am primit biletul, ceea ce m-a f\cut s\ cred c\ [oferul mi-eprieten. Precaut totu[i, l-am compostat cu repeziciune perespectivul. Nu pe [ofer, ci pe bilet, fire[te. Apoi m-ama[ezat `n scaun, convins c\ tr\im `ntr-o ]ar\ minunat\, `ncare [oferii de maxi-taxi au devenit mai buni [i maidrep]i, d`nd bilete c\l\torilor `n schimbul banilor cu-veni]i.

Cu aceste g`nduri fermec\toare `n minte [i plin de re-cunostin]\ pentru minunatul [ofer care nu m-a mai pus`ntr-o situa]ie delicat\, am legat o conversa]ie cu respec-tivul. Cu [oferul, nu cu biletul, fire[te. Care a reu[it s\-midevin\, `n decurs de trei sta]ii, foarte apropiat. {i drag pedeasupra. Mi-a povestit ni[te chestii din via]a lui, am vor-bit despre tic\lo[ii de poli]i[ti rutieri care caut\ tot felulde motive aiurea ca s\-i amendeze pe extraordinarii [oferide maxi-taxi. M\ rog, [.a.m.d.-uri dintr-astea.

Dup\ un timp, eram frate cu [oferul. Mai c\ nu ne`mbr\]i[am. {i l-am rugat s\ opreasc\ la Spitalul CFR,

acolo unde cobor eu de obicei. Fratele meu, soferul, a zisc\ nici o problem\. Dar c`nd a `ncetinit spre a opri, s-aprodus dezastrul. Urechile mele au fost izbite de urm\toa-rea fraz\: „Pretene, nu-mi dai matali mie beletu, c\ [-a[an-ai ce face cu iel!?“.

Am `ncremenit cu m`na pe bar\. S\ fie adev\rat?Cum, tocmai el, fratele meu!? Nu se poate! Am c\utatsolu]ia salvatoare, c\ci cu fra]ii nu po]i s\ te cer]i tocmaila desp\r]ire: „Da’ l-am compostat“. „Nu-i nica, am iopretenari, li-l dau lor ca s\ fac [i io un ban, acolo“. Am`ncercat a doua solu]ie salvatoare: am mototolit biletul `nm`n\. „Da’ e mototolit“. „Na, ce ]i-a trebuit s\-l moto-tole[ti“, m-a dojenit fraternal [oferul. „Las\, `i bun [-a[a,d\-mi-l“.

Acum, trebuie s\ `n]elege]i `ntreaga situa]ie: maxi-taxi-ul era oprit; u[a era deschis\, din spate claxonau altema[ini, fratele meu [oferul st\tea cu m`na `ntins\. Amprivit spre u[\, disperat, g`ndindu-m\ c\ pot s\ fug ca dinpu[c\. Apoi m-am uitat fulger\tor spre proasp\tul meufrate, devenit `n scurt timp vitreg. Iar\[i spre u[\. Iar\[ispre frate. {i... S`nt un bandit, v-am spus. Un tic\los! Uninfractor! I-am pus `n m`n\ [oferului biletul compostat!

~n concluzie, a[tept poli]ia, procuratura [i toate cele-lalte. Niciodat\ nu m-am mai sim]it at`t de corupt. Amgre[it, m\ c\iesc amarnic, dar nu merit clemen]a. ~ntr-o]ar\ curat\, `n care mul]i lupt\ cu [uvitzele-n v`nt (sauchiar [i f\r\ [uvitze) pentru st`rpirea caracati]ei, eu, cabra] lung al piovrei, m\ simt nedemn s\ tr\iesc liber.Merit orice pedeaps\. M\ g\si]i acas\.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: ROMÂNII E DE{TEP}I

Nu [[tiu ccine `̀mi zzicea cc\ PPo[ta RRomân\s-aa rrebr\nduit, ss-aa rreorganizat, ss-aaeficientizat. O fi a[a, n-o fi a[a? Mi-arpl\cea s\ fie. Cred c\ i-ar pl\cea [i ei.Po[tei.

Dar hai s\ vedem, s\ analiz\m... Amdou\ momente memorabile cu Po[ta,din care, dac\ le pun cap la cap, nu[tiu dac\ pricep ceva.

1) Acum vreo dou\ luni am expediatun plic Prioripost care trebuia s\ ajung\urgent la un amic din Bucure[ti. Dup\vreo lun\ m\ sun\ destinatarul [i m\`ntreab\ de ce naiba nu-i mai trimit ma-terialul \la. Eu, de bun\-credin]\, `l asi-gur c\ l-am trimis [i caut pe policioar\dup\ chitan]a de la Prioripost. Eraacolo, cu dat\, num\r [i toate cele.

(Un sfat util – pentru cei care nu [tiudeja at`ta lucru: ca om crescut `nRomânia, m-am `nv\]at s\ p\strezchitan]ele p`n\ ce [tiu sigur-sigur c\ numai am nevoie de ele. V\ `ndemn s\face]i la fel. Mie ideea mi-a venit dup\ce am pl\tit laolalt\ cu factura laelectricitate, vreme de vreun an, taxapentru aparatul radio pe care nu-l

aveam, adic\ faimoasa tax\ de trist\amintire {euleanu. Apoi guvernul PSD adat un pas `napoi [i a anun]at c\`napoiaz\ taxa celor care au pl\tit-odegeaba. Doar c\ atunci c`nd m-am dusla casieria Electrica, mi s-a spus s\ aductoate chitan]ele pe care figureaz\ taxaradio – de[i chitan]ele existau `n dubluexemplar, al doilea fiind chiar laElectrica, laolalt\ cu datele introduse `nmemoria calculatoarelor de acolo. A[ac\ am donat de nevoie ni[te paralepentru salariile nec\ji]ilor de la radio. S\le fie de bine! De atunci p\strezchitan]e.)

A[adar, iau chitan]a, m\ duc laoficiul po[tal de unde expediasem plicul[i vorbesc cu diriginta oficiului, o t`n\r\toat\ numai z`mbet, amabilitate [idr\g\l\[enie. ~mi ia chitan]a [i m\roag\ s\ a[tept pu]in, c\ ea `ncearc\ s\urm\reasc\ traseul plicului [i s\ sune laoficiul de la Bucure[ti. Apoi revine [i `mispune c\ la Bucure[ti nu r\spundenimeni. M\ asigur\ c\ se va interesa `n

continuare, personal. ~mi cere num\rulde telefon [i promite c\ o s\ m\ sune.„Da, sigur!“ mi-am r`s `n barb\. Amapreciat `ns\ amabilitatea – fie ea [iformal\.

A[a credeam – c\ e formal\. A douazi `ns\ m\ trezesc cu un telefon de ladiriginta oficiului po[tal. M\ anun]\ c\la Bucure[ti tot nu r\spunde nimeni,dar plicul figureaz\ `n sistemul lorcomputerizat ca fiind predat la po[ta[,[i c\ ea va mai `ncerca. Uimit de at`ta...normalitate, de fapt, i-am mul]umit devreo trei ori.

~ntre timp amicul de la Bucure[ti m-aanun]at c\, `n mod inexplicabil, aprimit plicul. M-am lini[tit [i amaruncat chitan]a. Asta se `nt`mplavineri. Luni m\ sun\ `ns\ iar\[i dirigintapo[tei [i m\ `ntreab\ dac\ s-a rezolvatcumva, dac\ destinatarul n-a primitcumva plicul. Ba da, l-a primit. Ce bine,mi-a zis ea. Apoi [i-a cerut scuze pentru`ncurc\tur\ [i pentru faptul c\ m-a puspe drumuri. Ce s\ zic? Am mul]umit [ieu [i mi-am amintit de rebr\nduireaaia.

2) Al doilea moment de contactdemn de poveste a avut loc la unalt oficiu po[tal, unul de cartier.Am vrut s\ expediez un plicrecomandat. Am stat la o coad\v`njoas\ [i lent\, de vreo treizecide persoane. Doar c\ atunci c`ndam ajuns `n fa]a ghi[eului,func]ionara mi-a spus c\ pliculmeu nu poate fi expediat„recomandat“. „De ce?“ m-ammirat eu, obosit de a[teptare.Simplu: pentru c\ `i `nt\risemcol]urile cu band\ adeziv\. {i nuaveam voie! A[a s`nt regulilePo[tei Române. Un plic lipit cuscotch se poate trimite oricum,numai recomandat nu! De ce?Nu cerceta aceste legi...

Bun, [i-atunci ce fac? Puteams\-l expediez cu Prioripost. „OK,pune]i-l Prioripost“, am zis eu.

Dar nu, nu era a[a de simplu. Laghi[eul respectiv nu se puteau expediaplicuri prin Prioripost. Dar unde?„Dincolo“, mi-a ar\tat doamna un altghi[eu, cu alte dou\zeci-treizeci depersoane la coad\. Unde am stat [i-amstat.

Dup\ c`teva zile m-am trezit c\primesc un plic Prioripost [i un mandatcu ni[te bani. Acela[i oficiu, acelea[icozi. Pentru plic se st\tea la o coad\,pentru mandat la alt\ coad\. Bun, dardac\ tot am venit [i-am stat, n-a[ puteas\ scap de-o grij\ [i s\ pl\tesc [i impo-zitul pe locuin]\? Ba da, mi s-a spus,cum s\ nu? {i mi s-a ar\tat a treia coa-d\, mai stufoas\ dec`t celelalte dou\.

Ce s\ pricep de-aici? S-a reorganizatsau nu Po[ta Român\? Sau exist\cumva acum dou\ po[te: Po[ta Român\Veche [i Po[ta Român\ Nou\? {i, dup\cum ai noroc, nimere[ti la una sau lacealalt\?

Mie mi-ar pl\cea s\ r\m`n\ unasingur\. Aia nou\. Dar, dup\ cum avemnoi noroc, m\ tem c\ nu se poate.

LUCIAN DAN

GHEO&TEOD O R O V I C I

R A D U P A V E L

Jurnal LDT Po[tele Române

Veronica D. Niculescu

AA[[aa ssee ffaaccee cc\\ aattuunnccii cc`̀nndd aamm aajjuunnss,, ccuucciinnccii mmiinnuuttee `̀nnaaiinnttee ddee oorraa aannuunn]]aatt\\,, aammgg\\ssiitt oo ssaall\\ aarrhhiipplliinn\\,, `̀nn ccaarree nniiccii nnuu sseemmaaii ppuutteeaa iinnttrraa.. Din fa]\, unde st\tea a[e-zat pe un fotoliu, Mircea C\rt\rescu priveaoarecum `ngrijorat spre to]i cei care con-tinuau s\ vin\ [i r\m`neau dincoace de u[i;figurile noastre, v\zute prin ochiurile p\-trate ale geamurilor, erau probabil `nc\ [imai `ngrijorate la vederea s\lii `n]esate,astfel c\ scriitorul ne-a f\cut semn spre unscaun r\mas liber acolo, `n fa]\. Eu amfost fericit\ s\ m\ pot strecura `n\untru[i s\ g\sesc un minunat loc `n picioarel`ng\ u[\, unde am r\mas timp de dou\ore, sprijinind zidul.

Cronici pozitive, dar cu limite

Seara de lectur\ [i discu]ii bilingve, lacare au participat scriitorii Mircea C\r-t\rescu [i Gerhardt Csejka, traduc\toruls\u `n limba german\, a avut loc vineri,11 aprilie, la biblioteca Centrului Cul-tural German din Sibiu. Tema anun]at\:lecturi din Orbitor. Aripa st`ng\ [i dincorespondentul s\u `n limba german\,Die Wissenden, precum [i discu]ii de-spre felul `n care cartea a fost receptat\de critic\ `n Germania, Austria [i Elve]ia.Seara a f\cut parte din seria de lecturi aInstitutului de Cultur\ [i Istorie a Germa-nilor din Europa de Est (Oldenburg),sus]inut\ de Funda]ia Robert Bosch.

Traduc\torul primei p\r]i a Orbito-rului a vorbit `n deschidere despre re-ceptarea volumului `n Germania.„E foarte important c\ aceast\carte a fost bine primit\ –primul volum – pentruca p`n\ vor fi pe aceast\mas\ toate trei, discu-]ia s\ fi avansat, iarcriticii literari s\se uite mai ad`nc`n spatele acesteiliteraturi“, a

spus Gerhardt Csejka. Fiindc\ p`n\ a-cum, se pare, au existat ni[te problemede `n]elegere. „~n recenzii s`nt semne desimpatie, de admira]ie, care ]in de formalingvistic\, de for]a imagina]iei“, spuneCsejka. Problema de receptare ar fi ap\-rut `ns\ la capitolul „con]inut“. „E o car-te minunat\, numai c\ nu [tiu s\ spundespre ce e vorba“, ar fi afirmat unii din-tre critici. „C`nd povestea se desprindede real [i ajunge la fantastic, criticul ger-man nu mai `n]elege, el spune c\ astaeste pentru speciali[ti `n C\rt\rescu. Cri-ticii nu `n]eleg dac\ avem de-a face cu omitologie personal\...“, spune Csejka.Ceea ce nu s-a `nt`mplat `ns\ cu De ceiubim femeile (tradus\ de Ernest Wich-ner), carte mult mai u[or de `n]eles [icare s-a bucurat, de asemenea, de croni-ci pozitive, „dar [i de calitate“.

„Tot ce scriu e poezie“

„Eu `nsumi nu pot s\ [tiu ce e `n carteamea, dar o s\ o ]in dreapt\, ca s\ nu sescurg\ acele fluide...“, a glumit MirceaC\rt\rescu la `nceputul lecturii. Lectur\care a pornit `ntr-o atmosfer\ oarecumtensionat\: „M\ bucur c\ s`nte]i `ntr-unnum\r care pe mine m\ jeneaz\... Nu[tiu cui se datoreaz\ acest num\r...“, aspus C\rt\rescu, m\rturisind c\ nu sesimte prea bine st`nd `n fotoliu, `n timpce pe margine at`]ia oameni s`nt `n pi-cioare. „{i la biseric\ st\m `n picioare“,a spus o femeie, dar replica sa a sporitjena scriitorului care, vizibil st`njenit, aprecizat doar c\ respinge o astfel de al\-turare „enorm\“... {i a citit.

Trei pasaje de la `nceputul Orbitoru-lui, `n limba român\; apoi un frag-

ment `n german\, `n lectura tradu-c\torului. Au urmat `ntreb\ri [i

discu]ii, [i m\rturisiri care f\-ceau pl\cere nu numai publi-cului, dar [i autorului. De alt-fel, `ntr-un moment c`ndtraduc\torul Gerhardt Cse-jka a propus `ncheierea, [icontinuarea discu]iilor `n

picioare, `ntr-un modmai degajat, C\rt\-

rescu `nsu[i a fostcel care a rugat

publicul s\ con-tinue s\ `i pu-n\ `ntreb\ri,

fiindc\ pentru el s`nt foarte importanteaceste discu]ii. Lumea [i-a f\cut curaj,iar seara s-a rotunjit ca luna plin\.

„Orbitor se sprijin\, ca Turnul Eiffel,pe dou\ picioare. Ca turnul v\zut ̀ n plan...s`nt istorii de familie fic]ionale, n\scutedin frustrarea de a nu avea o istorie, de anu [ti cine-mi s`nt str\mo[ii“, a afirmatC\rt\rescu. Scriitorul a spus c\ nu `[i[tie nici str\bunicii, nici pe doi dintre bu-nici nu i-a cunoscut, iar mare parte dinpersonajele din jurul lui Mircea din car-te s`nt pure inven]ii. Totu[i, e surprinss\ afle `n ultima vreme o serie de coin-ciden]e. I s-a `nt`mplat [i cu De ce iu-bim femeile: inventase `n Zaraza localul„Vulpea ro[ie“, iar Stelian T\nase i-ar fispus c\ a cercetat, iar localul acela chiara existat, [i chiar `n acele timpuri. Cevaasem\n\tor i se `nt`mpl\ [i acum, cu per-sonaje inventate...

Mai scrie poezie? „Nu m-am oprit ni-ciodat\ din scris poezie. Doar c\ acumnu mai opresc r`ndul acolo, `n parteadreapt\, ci m\ duc cu el mai departe.Tot ce scriu e poezie“, a spus C\rt\rescu.„Dac\ un roman este bun, este pentruc\ are un strop de poezie `n el“, credescriitorul, care cite[te fizic\ cuantic\ saubiologie tot fiindc\ `n fiecare este poe-zie. E pasionat de insecte, ace[ti „extra-tere[tri“ cu alc\tuire bizar\. „Dumnezeue cel mai mare poet“, spune C\rt\rescu.

„Tr\iesc `ntr-un exil interior“

Dar dac\ s-ar autoexila? „Povestea aceastaa exilului sau a autoexilului trebuie s\treac\ prin mintea oric\rui autor ro-mân. Numai acei români care au fostexila]i sau autoexila]i s`nt cunoscu]i,celebri peste hotare. Nu exist\ nici unul

cunoscut dintre cei care au r\mas aici!Iar asta d\ de g`ndit. Eu `nsumi considerc\ tr\iesc `ntr-un exil interior. Nu m\identific cu cultura român\, nu m\ v\dcu scriitori [i nu tr\iesc ca un scriitor. Eutr\iesc ca o persoan\ particular\ foarteizolat\. Primesc dou\-trei mailuri pe s\p-t\m`n\, nu am mobil, nu m\ uit la tele-vizor“, spune C\rt\rescu. „Dac\ a[ plecadin spa]iul românesc – acum nu mai edramatic, po]i s\ pleci, po]i s\ `]i iei ocas\ `n alt\ parte – dac\ a[ alege s\ tr\-iesc `n Elve]ia, cred c\ obsesiile mele ro-mâne[ti s-ar `nt\ri foarte tare. Nu e`nt`mpl\tor c\ ultima parte din Orbitore at`t de impregnat\ de istorie“, a m\r-turisit Mircea C\rt\rescu.

Inevitabil, scriitorul a fost `ntrebat [i

de planurile sale de viitor. „Adic\ dac\exist\ via]\ dup\ Orbitor?“, a glumit el.Da, exist\: s`nt c`teva planuri pentru ni[-te romane, „dar mai scurte, de vreo 200de pagini“. Cu unul dintre proiecte a a-plicat pentru o burs\ `n Austria.

Dar c`t de important este s\ fii tradus`n multe limbi? Nu prea important; con-teaz\ `ns\ s\ fii cu adev\rat promovat deeditura str\in\ care te public\.

„De c`te ori mi s-a `nt`mplat asta, potar\ta pe degetele de la o m`n\ a unuit\ietor de lemne“, a spus C\rt\rescu,ridic`nd sugestiv [i palma, cu numaidou\ degete ridicate, ar\t\torul [i dege-tul mic, ca la un concert rock. „E foartegreu [i s\ `i convingi s\ te citeasc\. At`t:s\ te citeasc\!“.

www.supliment.polirom.ro

„Nu m\ v\d cu scriitori [i nu tr\iesc ca un scriitor. Eu tr\iesc cao persoan\ particular\ foarte izolat\. Primesc dou\-trei mailuripe s\pt\m`n\, nu am mobil, nu m\ uit la televizor.“

MIRCEAC|RT|RESCU

3 «

ordinea de zi

„Exist\ via]\ dup\ Orbitor ?“Dou\ lucruri ar fi trebuit luate mai bine `n seam\`nainte de-a porni spre seara de lectur\ bilingv\: c\scriitorul care avea s\ citeasc\ era Mircea C\rt\rescu[i c\ aceia care veneau s\ `l asculte erau, `n mareamajoritate, prea-punctualii etnici germani. Poate [iun al treilea: Sibiul e `nsetat de evenimenteculturale, dup\ un an dens cum a fost 2007.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 175 » 19 – 25 aprilie 2008

FFOTTO

: VVer

oniccaa

DD. NN

icculle

sccu

FOTO

: VVer

onic

a DD

. NNic

ules

cu

SUPLIMENTUL LUI JUP

Românica aare uun mmecanismspecial dde pprodus gguru. Iarultimul guru electronic alpatriei se nume[te IoanaMaria Vlas. Domnia sa aajuns, `n ultimele s\pt\m`ni,vedeta r`vnit\ de to]imoderatorii de talk-show-uri. R`vnit\, curtat\,alintat\. „Mama FNI“ a ie[itdin `nchisoare [i a primitliber la vorbitor. Esteabsolut uluitoare atitudineade c\]el fascinat la vedeream`nc\rii granulate dinreclame, pe care au`mbr\cat-o f\r\ sughi]urigazdele emisiunilor unded`nsa a ap\rut. Nu s-asim]it din partea acestoranici cea mai mic\ inten]iede a-i pune `ntreb\riincomode. Ioana Maria Vlaseste rugat\ s\ explice, este

invitat\ s\ dea sfaturi, este`mbiat\ s\ vorbeasc\ despreexperien]a de via]\ adomniei sale.

Doamna Vlas mai arepu]in [i se transform\ direct`n personaj de film.Urm\rind-o la televizor, aisentimentul c\ te ui]i la ore`ncarnare a lui Buddha.Sau chiar la fondatorulbudismului, `n persoan\.Zici c\ a stat c`]iva ani `npustietate [i acum, plin\ de`n]elepciune [i de medita]ii,a ajuns s\-[i povesteasc\experien]a sa de iluminat\.Iar to]i cei din juru-i orecunosc ca pe un maremaestru, `n fa]a c\ruia nu ai`ntreb\ri, iar r\spunsurile `]ileag\ sinapsele aproapespontan. C`nd i se punetotu[i o `ntrebare, doamna

Vlas d\ impresia c\acceseaz\ o conexiunebroadband cu Nirvana:pentru `nceput [i de dragulsuspansului, ofteaz\; c`ndvorbe[te, face pauze dese [id\ din cap ca Ion Iliescu; iar`n final, z`mbe[te cusub`n]eles, ca [i cum ar fioferit o p\rticic\ din`n]elepciunea sa creierilorinterlocutorului.

S`nt curios s\ v\d dac\totu[i cineva, oricine!,dintre moderatorii deemisiuni se va `ncumeta s-oinvite pe Ioana Maria Vlas`n emisiune pentru ar\spunde la `ntreb\ri, nudoar pentru a-[i spune`n]eleptele concluzii devia]\. Pentru c\ apari]ia deacum a domniei saleseam\n\ izbitor cu aceea alui Sorin Ovidiu V`ntu, dinmomentul izbucniriiscandalului FNI.

Ioana Maria Vlas

vorbe[te „[apte, opt limbistr\ine“, am auzit-om\rturisind. {i am maiauzit-o spun`nd c\ a fostlingvist\. Probabil din cauzaasta pronun]\ cuvinteuzuale ale limbii engleze cuaplomb mult mai maredec`t al unui am\r`t deprofesor de la Oxford. {i totdin acest motiv, presupun,[i-a construit un vocabularapretat, pe care `l folose[tecu mare aten]ie. D`nsa nu os\ spun\ niciodat\„[mecherie“, de exemplu,pentru c\ e un cuv`nt„suburban“. C`h!

~n toat\ aceast\construc]ie a proprieiimagini, Ioana Maria Vlas

face o singur\ gre[eal\. Nu[tiu dac\ a sf\tuit-o cineva– probabil, nu! – dar mareaeroare pe care d`nsa ocomite este c\-]i tragepeste ochi acei `nfior\toriochelari de Al Capone. Nupo]i spera s\-]i convingi unpublic aprioric ostil,tr\g`ndu-]i peste privire oband\ neagr\. E, dac\ vre]i,ca [i cum un B\sescu`narmat cu ochelari desoare ar fi fost la fel deconving\tor `n 2004 lacelebra scen\ a l\crimatului`n public. Doamna Vlasapare, cu tot cu discursul [igestica domniei sale, ca unDarth Vader românesc,teleportat `n prime-time.

„Norman Manea a lipsit `n mod straniu din literatura din carenu ar fi trebuit s\ lipseasc\. Este o `ntoarcere dificil\ din cauzanoastr\, deoarece Manea a fost obligat s\ se expatrieze. A fosto `ntoarcere comparabil\ cu trauma expatrierii.“

PAUL CERNAT» 4

ordinea de zi

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 175 » 19 – 25 aprilie 2008 www.supliment.polirom.ro

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

Darts Vader

George Onofrei

LLuunnii,, 1144 aapprriilliiee,, ddee llaa oorraa 1177..0000,, llaaMMuuzzeeuull LLiitteerraattuurriiii RRoommâânnee ((MMNNLLRR)) ddiinnccaappiittaall\\,, aa aavvuutt lloocc pprriimmaa `̀nntt`̀llnniirree aa ssccrrii-iittoorruulluuii NNoorrmmaann MMaanneeaa ccuu ppuubblliiccuullrroommâânneesscc ddiinn uullttiimmiiii 2222 ddee aannii.. Supra-vie]uitor al Holocaustului, scriitorul ap\r\sit ]ara `n 1986. A revenit `n 1997,`ns\ momentul a fost unul, mai degrab\,deprimant pentru Norman Manea, scrii-torul refuz`nd orice contact cu media sau`nt`lnirile publice. Radu C\lin Cristea (di-rectorul institu]iei-gazd\) [i Carmen Mu-[at (redactor-[ef al revistei „Observator

PE SCURT

Bogdan Popescu estec`[tig\torul PremiuluiNa]ional de Proz\„Ziarul de Ia[i“

Bogdan Popescu a fostdesemnat, prin vot secret,c`[tig\tor al Premiului Na]ionalde Proz\ „Ziarul de Ia[i“, pentruromanul Cine adoarme ultimul,publicat la Editura Polirom.

Competi]ia din acest anpentru Premiul Na]ional de Proz\„Ziarul de Ia[i“, aflat la cea de-aV-a edi]ie, s-a dovedit a fi extremde str`ns\. Din cele zece romaneselectate ini]ial, au fostnomimalizate cinci, ca poten]ialec`[tig\toare ale marelui premiu:Ioan L\cust\ – Luminare, EdituraPolirom; Bogdan Popescu – Cineadoarme ultimul, EdituraPolirom; Dan Per[a – Cu ou [i cuo]et (h\r]uire textual\), EdituraCartea Româneasc\; Horia Ursu –Asediul Vienei, Editura CarteaRomâneasc\ [i Nicolae Breban –Jiquidi, Editura Art. Juriul, dincare fac parte AlexandruC\linescu, Emil Brumaru, NichitaDanilov, Valeriu Gherghel,Codrin Liviu Cu]itaru [i BogdanCre]u, a desemnat c`[tig\torul:Bogdan Popescu.

Alexandru C\linescu,pre[edintele juriul, a argumentatdecizia de a premia romanulCine adoarme ultimul: „BogdanPopescu este, poate, un prozatormai pu]in cunoscut, aflat la ceade-a doua sa carte. Cineadoarme ultimul este un romancomplex, utiliz`nd mai multeregistre narative [i miz`nd pealternan]a dintre realitate [ifantastic. Autorul este [i unpovestitor excep]ional, cu darulde a surprinde vorbireaautentic\. Cartea `l va impunedrept unul dintre v`rfurile prozeiromâne[ti contemporane“.

Premiul, `n valoare de 6.000de lei, [i trofeul concursului `i vorfi `nm`nate `n luna mai, `n cadrulunei ceremonii speciale care vaavea loc la Casa de Cultur\„Mihai Ursachi“ din Ia[i.

NORMAN MANEA S-A RE~NT~LNIT CU PUBLICUL ROMÂN

Dup\ 22 de aniPatru evenimente `n patru zile. Deluni, 14 aprilie, [i p`n\ joi, 17 aprilie,Norman Manea s-a `nt`lnit cu publicul,a lansat seria sa de autor de la EdituraPolirom, a participat la o dezbatere [ia conferen]iat. Cel mai tradus autorromân `n str\in\tate s-a `ntors pentrucititorii s\i, `ndeosebi pentru t`n\ragenera]ie de lectori. Norman Manea avorbit timp de o s\pt\m`n\, `n cadrulevenimentelor oficiale [i `n

nenum\ratele interviuri acordate,despre rela]ia sa cu România, dar [idespre propriul succes, `ncerc`nd s\r\spund\ [i la `ntrebarea „Cum poatefi exportat\ literatura român\?“.Scriitorul a trecut `n revist\ [i„legendele“ care circul\ despre sine `nRomânia [i, f\r\ tabuuri, a f\cutreferire [i la „conspira]iile“ pe care lev\d unii `n apartenen]a la iudaism [i„avantajele“ ce ar deriva din aceasta.

Carmen Mu[at, Silviu Lupescu, Norman Manea [i Paul Cernat

„Criticii au spus despre mine lucruri foarte m\gulitoare [i foarteprofunde. De altfel, orice scriitor `[i dore[te s\ moar\ pentru avedea ce se spune despre el, iar apoi s\ re`nvie [i s\-[i continuevia]a ca [i cum nimic nu s-ar fi `nt`mplat.“

NORMANMANEA

5 «

ordinea de zi

cultural“) au fost amfitrionii `nt`lnirii dela MNLR, organizat\ sub egida s\pt\m`-nalului „Observator cultural“ [i care areunit personalit\]i precum Leon Volo-vici, Ion Vianu, Andrei Oi[teanu, Nico-lae Breban, Ioana Ieronim, Bedros Ho-rasangian.

„Dup\ p\rerea mea, de[i `[i scrie ope-rele `n limba român\, Norman Manea aavut [ansa ca ele s\ aib\ o circula]ie uni-versal\. Mai mult dec`t at`t, c\r]ile saleau devenit un reper nu numai pentru li-teratura român\, ci [i pentru cea mon-dial\. C\r]ile lui Norman Manea eraucunoscute [i apreciate [i `nainte de ple-carea sa din ]ar\, `n 1986. Probabil c\,`n cazul s\u, exilul a fost `n acela[i timpo [ans\ [i o ne[ans\. Succesul s\u se poa-te datora ast\zi [i ne[ansei de a nu puteas\ tr\iasc\ liber `n România anilor co-muni[ti. Dup\ 1990, de[i foarte apreci-at pe plan interna]ional, Norman Maneaeste certat cu oarecare mefien]\ `n unelecercuri poate [i pentru c\ [i-a asumat din-totdeauna dreptul incomod de a spunemereu ce g`nde[te, de a fi mereu o con-[tiin]\ critic\“, a afirmat Carmen Mu[at`n debutul dialogului cu publicul.

Succesul literaturii pestehotare vine din rela]iilefire[ti umane

Potrivit acestuia, literatura român\ nu vaajunge mai cunoscut\ peste hotare nea-p\rat prin apari]ia unor agen]i literariautohtoni puternici, ci prin contactul `n-tre editori, printr-o „rela]ie omeneasc\“.„Pentru dezvoltarea pie]ei literaturii ro-mâne trebuie s\ existe un contact firesc`ntre culturi, `ntre editori, iar restul,dac\ vine, vine de la sine, vine prin prie-tenii literare, prin curiozit\]i literare, prinfraterniz\ri `ntre autori, printr-o rela]ieomeneasc\“, a precizat Norman Manea.Autorul a vorbit [i despre noul s\u pro-iect literar – romanul intitulat provizoriuImpostura –, o privire asupra exilului.

„S`nt un scriitor dificil“

Scriitorul Norman Manea a afirmat c\succesul s\u ar fi venit mult mai greu da-c\ la momentul exilului for]at `n StateleUnite ale Americii nu ar fi avut deja ocarte tradus\ `n german\. Norman Ma-nea a precizat, mai mult, c\ accesul pepia]a german\ i-a fost mijlocit chiar dedoi scriitori români de limb\ german\.

„Una dintre legendele care circul\ aici este [i aceasta – c\ am fost un obiectde marketing foarte st\ruitor [i eficient,[i astfel, inclusiv prin conspira]ia iudaic\

[i foarte buni agen]i, am fost propulsatdrept spre lun\. Lucrurile nu au stat a[a.Prima mea carte care a ap\rut `n Occi-dent a fost `n Germania [i datorit\ unorscriitori români de limb\ german\ pecare nu `i cuno[team. C`nd am ajuns `nAmerica, aveam o carte `n Germania cuexcelente recenzii `n pres\. S-a `nt`m-plat, nu a fost nici un marketing la mij-loc, nu pot s\ spun c\ s-a `nt`mplat da-torit\ extraordinarei mele relevan]e. S-a`nt`mplat a[a. Dac\ nu a[ fi avut aceast\carte `n America – nu vreau s\ `mi taisingur craca de sub picioare [i s\ spunc\ nu s-ar fi `nt`mplat nimic –, cu sigu-ran]\ s-ar fi `nt`mplat mai greu [i foartelent. Marketingul – at`t pentru aceast\prim\ carte, c`t [i pentru celelalte – afost al editurii. {i a fost unul modest, fi-ind un scriitor din Europa de Est.“

Norman Manea a mai precizat c\ estecon[tient de faptul c\ nu se `ncadreaz\`n categoria scriitorilor de mas\, ci, maidegrab\, `n aceea a scriitorilor „dificili“.„Nu s`nt cel mai bun produs vandabil.“

Abord`nd tema autorilor români deexport, scriitorul a declarat: „Din ceeace v\d, exist\ o anumit\ circula]ie, se tra-duc volume `n str\in\tate. C`nd veneaun scriitor român din str\in\tate, ne pre-g\team s\-l primim cum se cuvine. Ve-nea [i vedea c\ s`nt pe mas\ [i br`nz\, [icarne... {i ne `ntreba de ce ne pl`ngem.Dar `i explicam faptul c\ pentru a le aveane-am folosit, timp de trei s\pt\m`ni,toate rela]iile posibile... Dac\ cineva arveni ast\zi [i ar auzi c\ scriitorii românise pl`ng, iar dac\ eu i-a[ prezenta num\-rul de edituri care exist\ `n România,num\rul de publica]ii literare [i cultura-le, dintre care foarte multe de calitate, arzice: «Care-i chestia?»“.

Lansarea seriei de autor

Norman Manea a fost prezent mar]i, 15aprilie, la sediul Institutului Cultural Ro-mân, la lansarea primelor patru volumeale seriei de autor care i-a fost consacra-t\ de Editura Polirom [i care va cuprin-de peste 20 de volume. Au vorbit direc-torul general al Editurii Polirom, SilviuLupescu – despre serie, [i criticii literariCarmen Mu[at [i Paul Cernat – desprec\r]i . Primele patru volume lansate aufost Vorbind pietrei, ~naintea desp\r]irii.Convorbire cu Saul Bellow, ~ntoarcereahuliganului [i Sertarele exilului. Dialog cuLeon Volovici.

Silviu Lupescu a povestit cum l-a cu-noscut pe Norman Manea la T`rgul de Car-te de la Ierusalim. „M-am dus emo]ionatla el, deoarece despre Manea circulau cli-[eele c\ este r\u cu editorii [i c\ este un

m`nc\tor de români.“ Cu timpul, acesta adevenit ̀ ns\ „prietenul s\u de la New York“.„A venit momentul s\ avem o cvasiinte-gralitate a operei sale“, a spus directorulEditurii Polirom, care l-a descris pe scri-itor drept „un personaj incomod, deoa-rece spune ceea ce nu vrem s\ auzim [ipune multe `ntreb\ri“.

Criticul literar Paul Cernat a catalo-gat lansarea seriei de autor „Norman Ma-nea“ ca fiind un gest de repara]ie intelec-tual\ [i literar\. „Norman Manea a lipsit`n mod straniu din literatura din care nuar fi trebuit s\ lipseasc\. Este o `ntoarce-re dificil\ din cauza noastr\, deoareceManea a fost obligat s\ se expatrieze. Afost o `ntoarcere comparabil\ cu traumaexpatrierii“, a mai spus Cernat. Criticul

a opinat [i c\ „opera lui Norman Maneacre[te dintr-o ran\ care este [i a culturiiromâne“. Nu `n ultimul r`nd, c\r]ile luiManea ar trebui s\ `i oblige pe români s\`[i revad\ trecutul [i s\-l reevalueze, maiales din perspectiva dreptei interbelice[i a comunismului.

Norman Manea a apreciat eforturileInstitutului Cultural Român din ultimiiani de a `ncerca s\ „rezolve o obsesiedestul de provincial\, dar persistent\ ascriitorului român de a fi apreciat, dac\se poate chiar de a lua un premiu No-bel. Iar cu c`t vor fi acordate mai multepremii Nobel României, cu at`t maibine!“.

Scriitorul a atras `ns\ aten]ia c\ se`nscrie `n seria acelor „lupi singuratici“

care nu au beneficiat de ajutorul niciunei institu]ii na]ionale. S-a referit maiapoi la seria de autor care `ncepe cu cincic\r]i (edi]ia a II-a a romanului Atriumva ap\rea `n cur`nd).

„Criticii au spus despre mine lucrurifoarte m\gulitoare [i foarte profunde.De altfel, orice scriitor `[i dore[te s\ moa-r\ pentru a vedea ce se spune despre el,iar apoi s\ re`nvie [i s\-[i continue via]aca [i cum nimic nu s-ar fi `nt`mplat.“

Norman Manea a ales s\ stea departede ]ar\, iar „exilul este o moarte, o ex-traordinar\ traum\ [i unul dintre celemai minunate privilegii, o formidabil\experien]\ uman\. Exilul este o soma]iede a-]i reevalua existen]a, opiniile, dar [io lec]ie de modestie“.

www.supliment.polirom.ro

Norman Manea a mai participat miercuri, 16 aprilie, la Grupul pentruDialog Social, la dezbaterea „Exilul – o traum\ privilegial\“, moderat\ descriitorii Gabriela Adame[teanu [i Stelian T\nase, iar joi, 17 aprilie, asus]inut la Colegiul Noua Europ\ conferin]a: „Imposibilit\]i kafkiene“. LaCluj, Universitatea „Babe[-Bolyai“ `i decerneaz\ titlul de Doctor HonorisCausa pe 21 aprilie, iar pe 22 aprilie este primit de Facultatea de Litere aUniversit\]ii clujene pentru a lansa seria de autor de la Polirom `mpreun\cu Ruxandra Cesereanu [i Corin Braga. Universitatea Bucure[ti `i vadecerna titlul de Doctor Honoris Causa pe 24 aprilie. Programul maicuprinde o conferin]\ la Facultatea de Litere [i o mas\ rotund\ al\turi deOrhan Pamuk [i Antonio Tabucchi. Ultima `nt`lnire cu publicul va avea locpe 30 aprilie, la Sibiu, unde Norman Manea va fi prezent `mpreun\ cuAntonio Tabucchi la Biblioteca Astra (ora 18.00).

ALTE EVENIMENTE CU PARTICIPAREA LUI NORMAN MANEA

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 175 » 19 – 25 aprilie 2008

Emilia Chiscop

~~nn cceennttrruull aacceessttoorraa ssee aaffll\\ ddrreeppttuull llaa lliibbee-rr\\ eexxpprreessiiee,, ccoonnvviinnggeerreeaa cc\\ aarrttaa ttrreebbuuiiee

ss\\ ssee bbuuccuurree ddee lliibbeerrttaattee ddeepplliinn\\,, cc\\ccii eeaassee aaddrreesseeaazz\\ ssppiirriittuulluuii cc\\rruuiiaa nnuummaaii ddiicc-ttaattoorriiii ii-aauu ppuuss llaann]]uurrii.. Iat\ principiul pen-tru care Garcia Lorca a pl\tit cu via]a, el

fiind ucis pentru culpa de a fi fost presu-pus ]igan, homosexual declarat [i sim-patizant republican. Beno`t Vitse a adusaceast\ poveste `n zilele noastre pentrua ne ar\ta c\ intoleran]a [i xenofobia ausupravie]uit cu succes celor 60 de anide civiliza]ie, r\zboiului mondial [i glo-baliz\rii.

Lorca este un spectacol cu 18 perso-naje, ̀ ntre care un cal [i dou\ g\ini, o dan-satoare de flamenco (cam neconving\toa-re, din nefericire) [i doi copii ]igani. Defapt, asist\m la un colaj de scene din bio-grafia lui Lorca, combinate cu recital depoezie [i secven]e din celebra sa pies\ deteatru, Yerma, montat\ `n vremea c`ndartistul era director al teatrului de stat„La Barraca“, `n anii celei de-a doua re-publici spaniole, premerg\tori r\zboiu-lui civil. Autorul acestui colaj este chiarBeno`t Vitse, care a fost atras de dramalui Lorca, cu at`t mai mult cu c`t a iden-tificat `n acuza]iile aduse de oamenii luiFranco asem\n\ri cu cele aduse chiar luide oamenii primarului ie[ean GheorgheNichita. Vitse a ]inut s\ spun\ c\ nu a a-vut tupeul s\ se compare cu Lorca, darc\ a r\mas uimit cum `n epoci diferite [i`n ]\ri diferite, oameni diferi]i s`nt pu[i lazid din cauza unor acuza]ii asem\n\toa-re [i nefondate.

Student\ la Actorie, `n rolul principal

„Ce p\rere ave]i despre teatrul spaniol `ngeneral?“, `l `ntreab\ un ziarist pe Lorca,iar acesta r\spunde: „Ast\zi este un tea-tru de porci pentru porci. Adic\ un tea-tru f\cut de porci [i pentru porci“. Fran-che]ea [i refuzul ipocriziei l-au tranfor-mat pe Lorca `ntr-un indezirabil. „~n pe-rioada `n care tr\im, artistul trebuie s\pl`ng\ [i s\ r`d\ cu poporul s\u. S\ l\-s\m buchetul de crini [i s\ ne scufun-d\m `n noroi ca s\-i ajut\m pe cei care

caut\ crinii“, spunea Lorca. Discu]ia de-spre teatru [i menirea artei, de[i un as-pect secundar al spectacolului de la Ate-neu, face parte din puzzle-ul ce `l creio-neaz\ pe artistul acuzat c\ ur\[te Spania[i Granada pe care el spunea c\ le simtep`n\ `n m\duva oaselor, dar asta nu `l fa-ce s\ fie legat la ochi. Dominant\ `n pro-duc]ia lui Vitse este discu]ia inchizitori-al\ la care Lorca (interpretat de t`n\ra Ca-trinel Bejenariu) este supus `n urma ares-t\rii de c\tre sadicul tor]ionar Ramon A-loso, atribuit lui Nicolae Ionescu. Op-]iunea regizorului pentru o femeie `n ro-lul lui Lorca este salutar\, iar interpre-tarea lui Catrinel Bejenariu – cu momen-te uneori remarcabile, alternate cu alte-le, poate mai pu]in reu[ite – poate fi to-tu[i catalogat\ drept o performan]\ pen-tru o student\ la teatru, care a trebuit s\recreeze `ntr-un timp scurt un personajdificil, av`nd la `ndem`n\ un scenariucomplex, deloc u[or de abordat.

Teme actuale

Spectacolul are teme foarte actuale, Be-no`t Vitse declar`nd, de altfel, c\ Spaniaanului 1936 seam\n\ pe alocuri cu Ro-mânia de azi. Un preot, venit s\ `mp\r-t\[easc\ un `nv\]\tor arestat [i condam-nat la moarte, `i spune acestuia: „Ah, darne cunoa[tem, domnul Gonzales, dinsatul Pulianas. Cel care explic\ elevilor s\i c\Dumnezeu nu exist\“. „Am spus numai

c\ Dumnezeu n-are ce c\uta la [coal\. Lace bun se construiesc o liot\ de biserici[i m\n\stiri, dac\ trebuie s\ fie [i [coalaun loc de rug\ciune?“, se ap\r\ `nv\]\-torul, executat pe baza celor declarate depreot, devenit, f\r\ s\ [tie, martor al acu-z\rii. C`t `l prive[te pe Lorca, martoriiacuz\rii sale s`nt propriile cuvinte, pe ca-re nu se opre[te s\ le spun\. Demitiz`ndistoria, este v\zut ca du[manul de moar-te al Spaniei. „{tii ce am f\cut ast\zi? Aminaugurat un monument comemorativpentru Ferdinand de Aragon [i Isabelade Castille. De fapt, comemor\m mo-mentul istoric `n care ace[tia au primitcheile ora[ului Granada de la regii mauri,`n 1492. „La Reconquista!“, `i spunetor]ionarul. „A fost un moment dezastru-os, cu toate c\ se ̀ nva]\ contrariul la [coa-l\. O civiliza]ie admirabil\, o poezie, oastronomie, o arhitectur\ [i o delicates\unice `n lume au disp\rut pentru a l\salocul unui ora[ s\rac, mic[orat, unuip\m`nt de doi bani unde se agit\ actual-mente cea mai rea burghezie din Spa-nia“, este replica lui Garcia Lorca, expli-c`ndu-[i pozi]ia: „Detest pe omul careiube[te patria sa cu ochii lega]i, care sesacrific\ [i `i sacrific\ pe ceilal]i pentru oidee na]ionalist\ abstract\. Bunul chinezeste mai apropiat de mine dec`t na]iona-listul spaniol...“. Dup\ astfel de cuvinte,ce ̀ l mai poate a[tepta pe Federico? „C`ndva fi s\ mor,/ ~ngropa]i-m\ cu ghitara/Sub nisipuri.“

UIMIRE» 6

ordinea de zi

www.supliment.polirom.ro

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

Beno`t Vitse a ]inut s\ spun\ c\ nu a avut tupeul s\ se comparecu Federico Garcia Lorca, dar c\ a r\mas uimit cum `n epocidiferite [i `n ]\ri diferite, oameni diferi]i s`nt pu[i la zid dincauza unor acuza]ii asem\n\toare [i nefondate.

Lorca – un spectacol despreintoleran]\ [i prostieBeno`t Vitse a propus pentru ultima sa premier\ ca director al AteneuluiT\t\ra[i un spectacol despre intoleran]\ [i prostie, despre felul cum acestea pottransforma un om cu cele mai bune inten]ii `ntr-o fiin]\ damnat\. Dramamarelui Federico Garcia Lorca a fost povestea perfect\ pentru a exprima valorilepe care Beno`t Vitse le-a ap\rat cu `nc\p\]`nare `n anii mandatului s\u.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 175 » 19 – 25 aprilie 2008

Mircea Toma

~~nn 22000033 ss-aa cc`̀nnttaatt ppeennttrruu pprriimmaa ooaarr\\ llaa SSttuuffssttoocckk.. Afost, atunci, nu un festival, ci un protest. De la insta-la]ia de scen\, la plata jandarmilor, trec`nd prin trans-portul trupelor, asisten]a medical\, caz\ri, haleal\ –totul a fost oferit `n regim gratuit de persoane careaveau tr\iri asem\n\toare cu noi pentru ce se petre-cea `n Vama Veche [i 2 Mai. ~ntre sus]in\tori, [i-aupus energia la b\taie [i arti[tii! To]i motiva]i de do-rin]a de a salva un spa]iu virtual de asaltul Românieireale. ~ntre primii care au acceptat s\ c`nte pro bonoau fost [i clujenii (plus b\c\uanul) de la Luna Amar\.Acum, peste ani, [tim c\ Luna Amar\ a fost trupa cunervii cei mai `ntin[i. Grupul a fost dat jos de pescen\, la Cluj, pentru c\ `ndr\znise s\ anun]e c\„România mai are mult p`n\ s\ intre `n Europa“; `nacela[i an au mai fost penaliza]i de organizatorii unuiconcert pentru o declara]ie provocatoare – „Dac\m`ine a]i putea s\ pleca]i din România, c`]i dintre voia]i face asta?“.

~n 2004, piesa Folclor `mbog\]it\ cu mult\ urareadresat\ politicienilor de la putere a f\cut turul Ro-mâniei. Nu numai virtual, ci [i la propriu, trupa accep-t`nd s\ participe la un turneu prin mai multe localit\]ipentru a `ndemna tinerii s\ ias\ la vot. Aten]ie – LunaAmar\ n-a acceptat niciodat\ s\ c`nte pentru vreunactor politic. Ceea ce nu `nseamn\ c\ n-a avut efecteelectorale urzic\toare. ~n ora[ul natal al lui MihneaBlidariu, Bac\ul umilit de primarul de-atunci, Se-chelariu, concertul sup\ra]ilor s-a petrecut `ntre celedou\ tururi de scrutin. Nu po]i s\ nu acorzi Lunei A-mare meritul de a fi contribuit la ceea ce b\c\uanii autr\it ca o a doua revolu]ie. La `nceputul lui 2005, no-torietatea trupei crescuse clar datorit\ identit\]ii eimilitante. O notorietate care era, paradoxal, [i surs\

de frustrare. Luna Amar\ anun]\ c\ nu va mai c`ntapiesa cea mai agresiv\ – Folclor. Azi [tiu c\ anun]ul`nsemna mai mult dec`t scurtarea unei piese din re-pertoriu, pentru c\ dup\ `nc\ un an de munc\, au pro-dus o modificare de paradigm\ muzical\. Nu pu]inispectatori ai concertului lor de la edi]ia din 2006 aStufstock-ului au fost descump\ni]i („ce-au avut b\-ie]ii de la Luna Amar\“); aproape nici una dintre pie-sele c`ntate nu le-a oferit rockerilor prilejul s\-[i in-flameze pletele, iar de pogo nici nu mai putea fi vorba.C\po[i, Mihnea [i Nick (F\g\dar) au perseverat `n ex-plorarea noului traseu – au produs, de atunci, multe

piese `n registrul acustic, cu mult mai mare preocu-pare pentru bog\]ia muzical\. Militantismul s-a p\strat,dar a cobor`t de pe scen\ [i a fost asumat ca exerci]iuindividual. Mihnea [i-a dus rucsacul `n mijloculcoloanei care a m\r[\luit de la Cluj la Ro[ia Montan\.Asta, `n ciuda frustr\rii unui public fl\m`nd de adre-nalin\. A fost, experien]a asta, un mesaj limpede de-spre filosofia trupei – navig\m dup\ propriile noastrecriterii de valoare; ne `nso]e[te cine se reg\se[te cunoi. Nu s`nt mul]i curajo[i `n pia]a muzical\ care s\ri[te s\ ias\ de bun\voie din conserva cu cea mai bu-n\ v`nzare. Doar c\ suicidarii din Luna Amar\ nu ac-cept\ s\-[i reduc\ existen]a muzical\ la raporturi depia]\. Ei creeaz\, nu v`nd. S`nt convins c\ [i-au privitde multe ori dilematic piesele abrupte, alea care scotla lupt\ toate celulele fanilor. Dar au rezistat. Rezul-tatul este vizibil azi. {i-au `mbog\]it identitatea, numai s`nt reductibili la mesajul muscular. {i, mai mult,acum `[i pot permite s\-[i `nfoaie bicep[ii f\r\ team\c\ are s\ li se ignore delicate]ea. Acum c`teva zile amascultat, `n concert, Folclor.

www.supliment.polirom.ro

Mircea Toma: „Nu s`nt mul]i curajo[i `n pia]a muzical\ care s\ri[te s\ ias\ de bun\voie din conserva cu cea mai bun\ v`nzare.Doar c\ suicidarii din Luna Amar\ nu accept\ s\-[i reduc\existen]a muzical\ la raporturi de pia]\. Ei creeaz\, nu v`nd“.

LUNA AMAR|

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 175 » 19 – 25 aprilie 2008

7 «

campanie

ARTISTUL ASOCIAT

aapprriilliiee ––LUNAAMAR|

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 11 – Interviu

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 22 – Text de autor

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 33 – Criticii despre...

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 44 – Colegii de breasl\ despre...

„Suplimentul de cultur\“ alansat campania: „Artistulasociat“. Timp de o lun\, unartist selectat de echipa revisteiva fi promovat `n paginilepublica]iei, cititorii put`nd stabilio rela]ie direct\ cu acesta.

» MAI: GABRIELAADAME{TEANU. RomanulDiminea]\ pierdut\, care aap\rut `n 1983, va fi tradus`n 2009 la Editura Europa dinBudapesta, dar [i la RandomHouse Mondadori dinBarcelona. Traducerea `nfrancez\ a romanului Drumulegal al fiec\rei zile (1975),realizat\ de Marily Le Nir, afost predat\ [i este `n lucrula prestigioasa editur\francez\ Gallimard. Coordo-natorul lunii: George Onofrei.

» MARTIE: MANUEL PELMU{.Performer [i coregrafpermanent interesat deimplica]iile dansului `n spa]iulsocial [i cultural românesc.~ntre 21 [i 24 februarieparticip\ cu spectacolul StillLives, creat `mpreun\ cu al]itrei coregrafi, la PlatformaDansului German de laHanovra. Coordonatorul lunii:Mihaela Michailov.

Dilema Amar\Nu cred c\ are rost s\ camuflez `n pseudoreferin]e muzicale,experien]e directe. Habar n-aveam, acum [ase ani, ce `nseamn\scena rock româneasc\. Am plonjat `n fenomen din cauza uneiemo]ii: Vama Veche. Mizez pe o minim\ cultur\ civic\ a cititorilor„Suplimentului de cultur\“, deci n-am s\ detaliez. Am s\ p\strezpentru acest microjurnal doar c`teva momente.

Alexandru Vakulovski

Pe bb\ie]ii dde lla LLuna AAmar\ i-aam ccunoscut aacum mmul]i aani,`nainte dde aa sscoate eei vvreunalbum ssau eeu vvreo ccarte. CuMihnea am fost chiar colegde facultate, dar asta nu a

avut nici o leg\tur\. Pentru c\[i pe el facultatea, ca [i pemine, nu l-a `nv\]at mainimic.

Chiar de la `nceput, ei [i-aupropus doar s\ fac\ muzic\,at`t. Doar muzic\ pe care [i-ardori s-o asculte. Din cauzaasta, inevitabil, au fostcenzura]i de nenum\rate ori.

Cuvintele lor au fost preagrele pentru majoritatea.

Mi s-a p\rut natural s\ faclansarea primului meu roman,Pizde], cu ei. {i am sim]itfiecare album Luna Amar\ deparc\ ar fi al meu. Mi s-ap\rut natural s\-mi lansez [i aldoilea roman cu ei. O trup\cu oameni liberi, care nu s-armurd\ri niciodat\ pentru aavea succes mai mare saupentru bani, a[a cumobi[nuiesc s\ fac\ „arti[tii“români.

Acum simt c\ ne-am„maturizat“ `mpreun\. Mi-sfoarte dragi. {i nu vreau s\ leanalizez muzica, s\ vorbesc

despre etapele lor, blabla.Poate c\ s`nt unii care [tiu s\o fac\ mai bine. S\ vad\lucrurile din afar\. Pentru c\eu m\ simt cu ei din interior.{i e foarte bine, doar astavreau s\ spun.

Da, [i despre maturitate. Aldoilea meu roman a ap\rut,`ntr-o edi]ie limitat\,`mpreun\ cu primul lor album.Mai am un vis. Atunci c`nd nevom l\sa, adic\ atunci c`ndvom fi b\tr`ni, a[ vrea caultima mea carte s\ apar\ cuultimul lor album. Mi s-arp\rea corect [i frumos. {ipoate facem [i un ultimturneu, de lansare [i de adio.

Luna Amar\, eu [i un The End excelent

„Pia]a unde mergem ca stagiare [i apoi ca gospodine mari esteun spa]iu comercial vast, amenajat de obicei sub cerul liber,unde afaceri[ti din domeniul agricol sau comercial – retaileri sauangrosi[ti – vând `n general roadele p\mântului (...).“

» 8

avanpremier\PIA}A

Daniel Mafteiu debuteaz\ cu un M1. la cump\r\turi1.1. generalit\]i

mare grij\ la pia]\! nu tot ce-i verde e verdea]\

~~]]ii ssppuunn `̀nncc\\ ddee llaa `̀nncceeppuuttuull aacceessttuuii ccaappii-ttooll cceeeeaa ccee aamm `̀nnvv\\]]aatt ppee pprroopprriiaa ppiieellee::nnuu mmeerrggee llaa ppiiaa]]\\,, llaa ssuuppeerrmmaarrkkeett ssaauu llaabbuuttiiccuull ddiinn ccooll]] `̀nn nnoopp]]iillee rreeccii [[ii ppllooiiooaasseeddee ooccttoommbbrriiee.. Eficien]a acestui demerseste zero [i, mai mult, te expui lucrului `n-tr-un mediu de afaceri ostil, cu un poten-]ial de risc ridicat. Pe de o parte, po]i `n-registra pierderi `n contul de mijloace fi-xe [i pre]ioase (po[eta, laptopul, ceasul –art. 252 CP), dar se poate [i mai r\u: a-jungi victima unei agresiuni (verbale –art. 225 CP, sau, Doamne fere[te, fizice –art. 217 CP; m\ pricep la `ncadr\ri juri-dice, aproape jum\tate din extratere[triimei erau avoca]i). Doar cluburile de noap-te au un orar cool, adaptat vie]ii noastreprofesionale. Pie]ele s`nt deschise ziua, a-dic\ exact când s`ntem mai ocupate, [i segolesc fix când `ncepem noi s\ avem unpic de timp liber. Mai am de ad\ugat unsfat important: dac\ vrei s\ cumperi leu-[tean ori pulp\ de porc, evit\ mallurile*.

* }in minte una dintre primele meleerori tactice `n managementulcump\r\turilor; extrate-restrul num\rul unu se`ntorcea dintr-o delega-]ie [i-i promisesemc\-l a[tept cu masapus\ [i cu mâncarepreparat\ de mine;aflându-m\ la `nce-putul carierei degospodin\, v\ ima-gina]i c\ nu i-amg\tit o tocan\ dinm\runtaie de miel;am ̀ ntocmit [i eu un

meniu frugal, numai bun pentru o cin\ laor\ târzie.

Ap\ aveam, `mi mai lipsea doar pâi-nea proasp\t\... Am sunat rapid o f\tuc\de la serviciu [i am chemat-o s\ m\ ajutela cump\r\turi; locuia `n cealalt\ partea ora[ului, a[a c\, pân\ s\ apar\, m-amaranjat [i eu un pic; parc\ m\ v\d ie[inddin bloc [i pornind-o la pas vioi spre ma-gazin al\turi de subalterna mea; ea – camf\r\ tragere de inim\, dar n-avea `ncotro,mai ales c\ `n ziua aceea intrase la mine`n birou [i-mi ceruse o m\rire de salariu;eu – pus\ pe fapte mari, mai ales c\ nu-m\rul unu tocmai m\ sunase [i-mi spu-sese c\ e rupt de foame, dar, din respectpentru gospodina din mine, nu va opripe drum la niciun restaurant, va veni di-rect acas\.

Eram frumoas\, aranjat\ cât de cât,extrem de motivat\, nimic nu-mi st\tea`n cale; colega, `n schimb, parc\ abia sed\duse jos din pat: nemachiat\, cu hai-nele vrai[te pe ea... La fel venea [i la bi-rou, nu-i de mirare c\ nu avansase deloc;era simpatic\ `n felul ei, de[i nu avea nicim\car o postuniversitar\ [i era foarteb\trân\ (la vremea aceea cred c\ avea de-ja peste 35 de ani; fetele de la birou, maitoate de-o vârst\ cu mine, `i spuneau „ma-maie“). V\ `ntreba]i probabil ce c\utam

`mpreun\ pe strad\ din momentce aveam atât de pu]ine lu-

cruri `n comun. O luasemcu mine pentru c\ se o-cupa de achizi]ii [i aveaun background solid`n negocieri de pro-duse food.

Nu mai lungescpovestea: am vizitat

peste 30 de magazinedegeaba (de fapt, eu

mi-am luat dou\ po[e-te, iar colega mea ni[te

carioci), ne-am

certat cu toate vânz\toarele de la mall([ti]i povestea, e conflictul clasic dintrereprezentan]ii de vânz\ri, wholesale vsretail), dar pâine proasp\t\ tot n-amg\sit, a[a c\ seara a fost un fiasco total;când a v\zut c\-l a[tept cu masa goal\,nici m\car n-a ascultat minciuna pe careo preg\tisem: a ron]\it ni[te pâine uscat\g\sit\ prin buc\t\rie (de iaurtul din con-gelator, rezerva mea strategic\, nu s-a pu-tut atinge, era beton), m-a iubit pe fug\ [is-a culcat `mbufnat... Nu se cade s\ intru`n detaliile din pat, dar s\ [ti]i c\ asta m-adurut foarte tare; lipsise de acas\ o s\pt\-mân\ `ntreag\ [i toat\ seara m\ gândisemdoar la cât va fi de pl\cut\ revederea. Nuprea `i st\tea `n obicei, dar `n acea sear\pl\cerea fusese doar a lui...

~n sfâr[it, a adormit rapid [i toat\ noap-tea a vorbit `n somn. Comanda mâncare,s\racul. A[a am aflat [i cât de mult `i pla-ce ciorba...

Revenim la abc-ul cump\r\toarei [i in-ventariem pentru `nceput conceptele noi.Pia]a despre care spuneam c\ trebuie vi-zitat\ `nainte de a intra `n buc\t\rie nueste ceea ce crede]i. Uita]i defini]ia `nv\-]at\ pe la [colile `nalte de management,cea cu „totalitatea rela]iilor de schimb dem\rfuri bla bla bla“. Pia]a unde mergemca stagiare [i apoi ca gospodine mari esteun spa]iu comercial vast, amenajat deobicei sub cerul liber, unde afaceri[ti dindomeniul agricol sau comercial – retailerisau angrosi[ti – vând `n general roadelep\mântului; acestea s`nt clasificate `nlegume, fructe, semin]e [i flori; produse-le din primele dou\ categorii se consu-m\, `n timp ce florile s`nt produse orna-mentale (necomestibile); la capitolul se-min]e nu v\ pot oferi detalii, nu m\ pri-cep nici m\car acum, dup\ atâ]ia ani detrud\ printre tarabe*; e un domeniu pen-tru gospodine `nalt calificate, nu v\ sf\tu-iesc s\-l aborda]i.

* Sedii temporare ale unor entit\]i co-merciale distincte, care distribuie unulsau mai multe tipuri de produse comes-tibile sau nu; nu v\ l\sa]i p\c\lite de as-pectul asem\n\tor unor birouri l\sate `nparagin\; plantele acelea care par s\ ficrescut vrai[te pe tarabe s`nt marf\ [i to-todat\ obiectul vizitei voastre `n acel are-al; am apostrofat eu odat\ un negustor c\nu-[i face cur\]enie pe birou (m\ tot`ntrebam pe unde [i-o ]ine dosarele) [inu-mi permit s\ v\ spun ce mi-au auziturechile...

Tot la pia]\ pute]i g\si carne, meze-luri, brânzeturi [i bunuri de uz casnic(m\turi, vase de lut, curse de [oareci, caz-male etc.); de asemenea, produsele dinprimele trei categorii s`nt pentru consum,

iar celelalte, re]ine]i, doar pentru uz.

~n anumite pie]e se vând [i animale vii,cum ar fi p\s\rile [i pe[tii; oricât ar fi defunny, aten]ie mare la aceste produse, maicu seam\ dac\ s`nt prezentate cu titlul de„exotice“; par ele apetisante, dar nu se in-clud sub nici o form\* `n meniu.

* Aici trebuie s\ v\ povestesc primamea eroare grav\ din cariera de gospo-din\; tr\iam de câteva luni cu num\rulunu, `mi mai rafinasem [i eu un pic me-niurile [i cump\rasem d-ale gurii ca pen-tru o mas\ regeasc\ – ro[ii, salam [i pâi-ne... Pe atunci sim]eam `ns\ o perma-nent\ nevoie de schimbare [i, dac\ totm\ aflam `n pia]\, artista din mine ahot\rât c\ e momentul unei cine mai spe-ciale. Lumân\ri aveam acas\, dar tot lip-sea acel quelque chose care s\-i taie res-pira]ia extraterestrului num\rul unu... Elnu dep\[ise `nc\ stadiul aluziilor voalate,dar intui]ia `mi spunea c\ asta a[teapt\ dela mine: s\-l uimesc `n buc\t\rie.

~n timp ce c\utam ca bezmetica prinpia]\, m\ gândeam la toate cinele memo-rabile v\zute prin filme, dar nu reu[eams\ identific nicio variant\ accesibil\; ̀ ntr-untârziu mi-a c\zut fisa: era pescar `nr\it,surpriza mea trebuia legat\ de acest hobby.Am aruncat `n primul tomberon ro[iile [isalamul [i am luat din nou pia]a la sca-nat. Ar fi fost de o banalitate ucig\toares\-i cump\r o conserv\ de stavrid `n sostomat, a[a c\ am ales s\-i prepar eu cevabun: o ciorbi]\ de pe[te. {i nu orice pe[-te: am mers la taraba cu specialit\]i exo-tice [i i-am ales pe cei mai cool.

Când am cerut dou\ kilograme, `n ju-rul meu s-a l\sat o lini[te mormântal\.Clar c\ nu era un meniu ordinar, a[a ce-va se g\tea probabil doar de Revelion sau`n ocazii speciale. Vânz\torul s-a fâstâcittot când a auzit comanda; fraierul, nicim\car n-avea cântar... A adunat pe[ti depe la to]i colegii, a strâns cu chiu, cu vaiun kilogram [i 300 de grame [i mi-a cerut`n schimb o sum\ astronomic\. N-am dat`napoi: `mi doream o specialitate care s\-limpresioneze pe al meu, nu mai conta câtcost\. La atâ]ia bani, sigur era o ciorb\ pecare nu [i-o permiteau multe gospodine...

Lâng\ tarab\ se strânsese lumea ca laurs [i oamenii `ncepuser\ s\ vocifereze.M-au [i certat câ]iva gur\-casc\ atuncicând am r\sturnat punga [i i-am stropitpe picioare... Dac\ v\ pute]i imagina,stupidul de vânz\tor `mi d\duse pe[tii cutot cu ap\... Trec peste chinul de a cur\]aviet\]ile minuscule exact dup\ indica]iilemanualului Piscicultura pentru to]i, A-nexa II – Preparate din pe[te ori de a g\ticiorba dup\ o carte de bucate foarteveche... Cel mai r\u a fost când a ajunsacas\. A adulmecat nedumerit aroma dinbuc\t\rie [i nici m\car nu m-a s\rutat: s-a

dus glon] la aragaz, a ridicat capacul [i aplimbat polonicul prin oal\...

Cearta a fost cumplit\: nu m-a crezutpe cuvânt când i-am zis c\ am cump\ratciorba gata preparat\, m-a f\cut s\lbatic\[i `n acea sear\ a t\iat din program [i ci-na, [i sexul, [i televizorul. A ]inut totul `nel pân\ diminea]\, când [i-a strâns baga-jele [i dus a fost. ~l iubeam din tot sufletul,ratasem o programare la hair-stylist ca s\ajung `n pia]\, `mi sacrificasem o dup\-amiaz\ `ntreag\ numai pentru el [i uitecare `mi era r\splata...

Nu e cazul s\ insist cu morala: canarii [icara[ii aurii s`nt ca florile, doar pentru de-cor. E bine de [tiut `nc\ un lucru foarte im-portant: nu tot ce este viu colorat se p\strea-z\ `n ap\; numai florile [i pe[tii exotici se]in `n ap\, `n glastre, respectiv acvarii; ca-narii* nu.

* La fel de urât a p\]it-o o fost\ prie-ten\, manager [i ea; tocmai preg\tea i-naugurarea unei investi]ii pre]ioase `nvia]a de cuplu, un implant mamar care-irotunjise bustul de la o biat\ m\sur\ „A“,cu care fusese pedepsit\ de natur\, la unremarcabil „D“; medicul, acela[i care m\reparase [i pe mine, `i spusese s\ mai a[-tepte o s\pt\mân\, dar ea nu mai avear\bdare. ~i `n]elegeam impacien]a, trecu-sem [i eu prin asta... Pentru t\ierea pan-glicii `i preparase extraterestrului s\u ocin\-surpriz\; comandase ceva bun demâncare (`nc\ n-avea curaj s\ g\teasc\),dar de aranjarea mesei s-a ocupat ea...

Dup\ ce [i-a revenit din [ocul desp\r-]irii mi-a povestit ce se `ntâmplase; seara,beneficiarul implantului o g\sise fug\-rind cu m\tura pe tavane unul dintre ceitrei canari cump\ra]i din pia]\; doi plu-teau cumin]i `n vaz\, dar al treilea, maiviguros, se zb\tuse ca nebunul atuncicând a dat s\-l pun\ `n ap\ [i reu[ise s\evadeze; toat\ casa era plin\ de fulgi... Nu[tiu de ce s-a complicat; era oricum des-tul de snoab\ [i crezuse c\ un aranjamentfloral nu e suficient, se gândise la o varian-t\ decorativ\ mai deosebit\... Extratere-strul ei i-a f\cut o scen\ teribil\ [i a douazi a p\r\sit-o f\r\ drept de apel. V\ da]i sea-ma c\ `nainte de asta a inaugurat [i noulbust, m\garul. {i ea, s\raca, i se d\ruisecu gândul la `mp\care...

Cât despre vinovatul principal, vânz\-torul din pia]\, a sc\pat f\r\ pedeaps\, lafel ca `n cazul meu. ~l durea gura s-o `n-trebe ce face cu un buchet de canari?

Tot la pia]\* pute]i `ntâlni vânz\toride produse industriale – metalice, din ma-se plastice sau de alt\ natur\; dac\ nu v\pricepe]i, ar fi bine s\ evita]i acest perime-tru; fierul este hr\nitor, dar nutri]ioni[tiise refer\ la cel provenit din plante.

* La `nceput, folosirea substantivuluipia]\ cu sens gospod\resc v\ poate in-duce o senza]ie de disconfort; asta se`ntâmpl\ mai ales `n cazul extraterestre-lor care au urmat MBA la Paris, ca mine;cunosc prea bine atmosfera de acolo, [tiuc\ pentru noi cuvântul pia]\ e urmat `nmod natural de particula „de la Concorde“[i evoc\ [ampanie, b\rba]i galan]i, clipefierbin]i pe vreo teras\ [ic inundat\ devegeta]ie ori `n vreo garsonier\ cochet\,m\ rog, `n func]ie de anotimp [i de posi-bilit\]i... Ei bine, de la a[a ceva [i pân\ laaglomerarea de tarabe unde facem cel maidificil shopping cu putin]\ e o distan]\ ca

» Daniel Mafteiu (n. 1967) a absolvit `n 1991Facultatea TCM la Institutul Politehnic Bucure[ti.Actualmente este produc\tor general al {tirilor ProTV(ora 23). Tot `n cadrul ProTV a ocupat, din 1997 p`n\

`n prezent, diverse func]ii: editor general „Ora 7, bun\diminea]a“, editor {tirile ProTV (ora 8), editor [i

produc\tor „Revista presei“, produc\tor general {tirile ProTV(ora 7) etc. A mai lucrat, `ntre 1993 [i 1999, `n diferite redac]ii depres\. Romanul Mic tratat de management culinar reprezint\debutul editorial al autorului.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 175 » 19 – 25 aprilie 2008

NEGUSTORIIDIN SPATELETARABELOR

9 «

avanpremier\

„Ace[tia s`nt fiin]e simple, cu CV modest [i f\r\ preg\tire `n business.Nu au nicio no]iune de managementul vânz\rilor, habar n-au cu ce sem\nânc\ un cash flow, n-au `n echip\ m\car un merchandiserprofesionist [i nu s`nt `n stare s\ trimit\ o am\rât\ de ofert\ pe mail.“

www.supliment.polirom.ro

Mic tratat de management culinarde la cer la p\mânt, dar nu v\ l\sa]i co-ple[ite, cu timpul v\ ve]i obi[nui. {i, da-c\ stau s\ m\ gândesc un pic, nu e nicidracul chiar atât de negru; pentru mine,mersul la pia]\ `n calitate de gospodin\ aavut conota]ii sexuale pozitive: pe maito]i extratere[trii i-am cunoscut acolo, `n-treaga mea via]\ amoroas\ a ajuns s\ gra-viteze `n jurul acestui a[ez\mânt comer-cial... Ar fi deplasat s\ intru `n am\nunteatât de intime, dar, dac\ a]i [ti ce povesteminunat\ am tr\it eu cu num\rul [ase,pe care l-am `ntâlnit printre tarabe, a]i az-vârli cartea cât colo [i a]i porni chiar a-cum la cump\r\turi...

1.2. human resources

S\ v\ spun câte ceva [i despre negustoriidin spatele tarabelor, cu care, v\ asigur,ve]i avea multe de tras. Ace[tia s`nt fiin]esimple, cu CV modest* [i f\r\ preg\tire`n business. Nu au nicio no]iune de ma-nagementul vânz\rilor, habar n-au cu cese m\nânc\ un cash flow, n-au `n echip\m\car un merchandiser profesionist [inu s`nt `n stare s\ trimit\ o am\rât\ de o-fert\ pe mail. S`nt negociatori inflexibili,care iau decizii f\r\ s\ se consulte cu boar-dul [i nu ]in cont de principiile elemen-tare ale PR-ului. Pe scurt, se afl\ cu to]ii`n preistoria comer]ului. Singura apropi-ere de standardele interna]ionale de pro-fil este un rudiment de sampling, pe care`l organizeaz\ `n mod intuitiv, desigur.

* Am `ntâlnit o singur\ dat\ un vân-z\tor de verdea]\ cu MBA (ob]inut tot `nParis, dar la doi ani dup\ mine); `nc\ eramucenic\ `n ale gospod\riei, iar el, am `n-]eles asta mai târziu, era de fapt client, ex-traterestru de-al meu; `l rugase mama luis\ fac\ pia]a [i `n acel moment `l a[teptape adev\ratul comerciant; acesta nuavusese s\-i dea restul la o bancnot\ de500 de lei noi [i plecase cu banii ca s\-ischimbe; diminea]a `i l\sase `n grij\ tara-ba cu cele câteva leg\turi de verdea]\ [i `ispusese c\ vine imediat cu restul, dar nuse mai `ntorsese.

MBA-istul meu – un brunet cu ochiiverzi, bine f\cut, lipicios ca un sales-trainer de top [i manager la o firm\ de di-stribu]ie – `l subestimase pe preistoric,fusese p\c\lit [i acum `ncerca s\-[i recu-pereze din pierderi: r\m\sese toat\ ziua`n pia]\ (`[i coordonase echipa prin tele-fon) [i vindea verdea]a la un pre] exorbi-tant; m-a electrizat cu privirea, a[a c\ amcump\rat [i eu vreo trei leg\turi... Nu m\`ntreba]i ce era, c\ nu [tiu, oricum am a-runcat-o la gunoi un pic mai târziu, cândam intrat `n restaurant. Cu ochii ]int\ lapo[eta mea, din care ie[eau ni[te firi[oareverzi, garderobiera ne tot `ntreba ce mi-roase a[a ciudat...

~n cele zece ore cât st\tuse la tarab\fusesem prima lui client\ [i m-a invitat s\s\rb\torim evenimentul; num\rul unufugise de vreo lun\, eu eram atât de sin-gur\, m\ prinsesem `n privirea lui ca`ntr-o pânz\ de p\ianjen, cum s\-l refuz?

Discutam despre negustorii din pia]\.De[i ar putea p\rea o prad\ u[oar\ pentrumanageri ca noi, [colite pe afar\ [i c\uta-te de head-hunteri, ace[tia trebuie trata]icu maximum de aten]ie. Primitivi cums`nt (dac\ v\ pute]i imagina, nici m\car

de Kotler n-au auzit), au ca atu un soi deviclenie ancestral\ [i s`nt mereu dispu[is\ manipuleze nepriceperea clien]ilor. Ne-gustorii b\rba]i s`nt cei mai periculo[i: a-bordeaz\ problematica g\titului `ntr-o ma-nier\ insidioas\ [i persuasiv\ [i, indiferentce vând, s`nt `n stare s\ conving\ o extra-terestr\ s\ le cumpere toat\ marfa*. Maide `ncredere s`nt negustoresele, `n spe-cial cele `n vârst\: fiecare a fost m\car osecund\ `n via]\ extraterestr\, a[a c\, dinsolidaritate, ne pot ajuta cu sfaturi bune.

* Prima oar\ mi s-a `ntâmplat cândam golit o tarab\ de boia de ardei iute,mai exact 13 kilograme [i trei sute dou\-zeci de grame; cred c\-mi ajunge pân\mor, abia dac\ am folosit câteva sute degrame ca s\ dreg primele mele ciorbi]e...

1.3. politica de produs

S\ vorbim un pic [i despre modul `n careface]i o achizi]ie `n pia]\. Procedura sea-m\n\ oarecum cu ce se `ntâmpl\ la mall,dar identificarea brandurilor este mai di-ficil\ [i necesit\ un studiu aprofundat.V\ ofer ni[te exemple ca s\ v\ familiar-iza]i cu terminologia. ~n prima pia]\unde mi-am f\cut eu stagiatura* cei maibuni cartofi erau de la nea Zoli, leu[teanulmai proasp\t era de la tanti Maria (n-amcump\rat niciodat\, dar a[a se spunea),iar ceapa cea mai dulce era de la Nelu dinCo[ereni.

* Multe erori am mai f\cut pân\ s\`n]eleg cum decurg tranzac]iile acolo; o-dat\ [tiu c\ m-am l\sat antrenat\ `ntr-olicita]ie spontan\ la o tarab\ cu ceap\verde. Nu v\ gândi]i c\ o foloseam la ce-

va; era târziu, precupe]ii strângeau marfa[i pur [i simplu nu voiam s\ m\ duc a-cas\ cu mâna goal\. Pe o tarab\ mai erautrei leg\turi [i am decis s\ le cump\r. Le-amcerut femeii de la tarab\, dar un mo[ mur-dar [i neb\rbierit, care venise `n fug\ sprenoi, s-a b\gat `n fa]\: cic\ era ceapa lui.V\zuse [i el probabil c\ erau ultimele treileg\turi disponibile. Oricât de gr\bit ar fifost, eu venisem prima, a mea era. Nu ospun eu, e o lege nescris\ a comer]ului.Plin de tupeu, b\trânul a ridicat tonul [imi-a zis din nou c\ e a lui...

Ca s\ ajung `n pia]\, eu fugisem de lao [edin]\ cu CEO-ul pe Europa [i Asia...M\ uitam la b\trân, m\ uitam la ceap\ [isim]eam cum mi se ridic\ tensiunea. Pre-cupea]a nu zicea nimic, dar `i citeam `npriviri c\ ]ine cu el. M-am ambi]ionat [i

i-am oferit dublul pre]ului. Contraofertadur\ l-a cl\tinat r\u pe tataie, a[a c\ a`ncercat s\ ne blocheze negocierea: „Dom-ni[orico, las-o pe femeia asta, n-auzi c\ceapa e a mea?“; se crampona de ceapaaia de parc\ ar fi murit f\r\ ea... Banii eraupunctul lui slab, aici trebuia s\ lovesc. I-amoferit femeii de trei ori pre]ul; b\trânuld\dea deja din col] `n col], dar tot nu sel\sa, a crezut c\ m\ poate intimida; mi-am\surat cu privirea to]i cei 178 de cen-timetri `n\l]ime [i mi-a zis tare, s\-l aud\toat\ lumea: „Frumoasa mo[ului, mama[i cu tata [tie ce faci tu aci?“... Am `nchislicita]ia punând pe tarab\ de zece ori pre-]ul de strigare, ca s\ fie clar c\ nu m\ joc.

B\trânul mi-a luat banii, mi-a dat ceapa,apoi s-a r\stit la femeie: „Du-te, bre, mai`ncolo[a, acilea nu-i sal\ de a[teptare...“.

Stalin a `n]eles perfect c\ nu Ilf [i Petrov s`nt marii du[mani ai„nara]iunii“ lui politice, ci Platonov cu al s\u Cevengur.Platonov a construit o distopie narativ\ care avea puterea uneiprorociri, a unei revela]ii.

ADEV|RATULDU{MAN

» 10

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 175 » 19 – 25 aprilie 2008 www.supliment.polirom.ro

Amy Tan, Salv`nd pe[tii de la `nec, traducere din limba englez\ [i note de Ioana Miruna Voiculescu,colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 632 de pagini, 39.50 lei

Salv`nd pe[tii de la ̀ nec (2005) este o minunat\ aventur\ pe t\r`muri exotice. Bibi Chen, cunoscut\ ̀ n cercurilemondene din San Francisco drept o protectoare a artelor, organizeaz\ pentru unsprezece prieteni apropia]i oc\l\torie de neuitat `n China [i Birmania, pentru a admira comorile de art\ [i cultur\ prezente pe traseu. Ghi-nionul face ca Bibi Chen s\ moar\ `n circumstan]e bizare cu pu]in timp `nainte de c\l\torie. ~ns\ asta nu o`mpiedic\ s\-[i `nso]easc\ prietenii `n spirit, asum`ndu-[i astfel rolul de martor pe alocuri indulgent, pe alocuriintransigent al gafelor [i prejudec\]ilor culturale cu efecte mai mult sau mai pu]in dezastruoase, al descoperiri-lor [i evolu]iei rela]iilor `ntre membrii grupului. Cei unsprezece, plus naivul Bennie, noul conduc\tor de grup,`[i ̀ ncep expedi]ia ca orice turi[ti ̀ n c\utare de exotic [i inedit, dar ajung s\ tr\iasc\ experien]e la limita miracu-losului picaresc: inten]iile se bat cap `n cap cu rezultatele lor, supersti]iile cu eviden]a [i idealurile cu realitatea`ntr-o manier\ pe c`t de bizar\, pe at`t de amuzant\, sub privirea p\trunz\toare a spiritului lui Bibi Chen.

„O fars\ construit\ cu m\iestrie [i umor, par]ial un roman de dragoste [i par]ial unul de mistere... Pun`ndu-[ila b\taie remarcabilul talent de povestitoare, Amy Tan face din aceast\ carte o surs\ de pl\cere pur\, mai ales princomentariile sale spirituale [i observa]iile de un mare rafinament psihologic...“ („San Francisco Chronicle“)

SEMNAL

CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEA}|

Emil BRUMARU

La DDolhasca `̀n pprimii aani, uumblamcu oo [[aret\ pprin ssatele ccomunei, cceamai mmare ddin jjude]ul SSuceava...~nv\]asem s\ strunesc singur iapabl`nd\, cu ochii languro[i, parc\`ndemn`ndu-m\ la p\catenelume[ti, cu crupa `mbietoare,s\ltat\ `n trapuri dumnezeie[ti,coada nervoas\, aruncat\ dulce `np\r]i, ca s\-i apere misterul demu[tele albastre, insistente... [icoama ]eselat\ cochet de vizitiulspitalului, Ghi]\... Era un deliciu alvie]ii mele de doctor plecat lavaccin\ri... Culmea e c\ nu-miamintesc cum o alintam... numeleei... [tiu c\ o `njuram lung, `nflorat,cu duio[ie... iar ea i]ea urechile apricepere [i acceptare...

***Cred totu[i c\ Li[ca o chema... Eu o`ndemnam, h\]uind-o abia sim]it(era extrem de sensibil\ lasemnale!), hai Li[ca! hai Fri[ca!!!Avea o `nspumare indecent\ [iparfumat\... Am h\l\duit cu ea prinValea Poienii... unde era o p\durenesf`r[it\... `n care `mi pl\cea s\ m\pierd iarna...

***Iarna foloseam o sanie cu dou\locuri, cu t\lpici lucioase... ~mipuneam un covor gros pegenunchi, s\ nu `nghe], [ih\l\duiam p`n\ ad`nc `n p\dure...Copacii aveau dantele de z\pad\`nghe]at\... m\ g`ndeam la Labi[...Era un aer pur de rai sub zerograde... Clopo]elul de la g`tul Li[c\ise auzea argintiu, fragmentat defrig `n clinchete ascu]ite, sub]iri,voioase... ~nso]it de o asistent\medical\, cred c\ Aristi]a, luamparte la efectuarea vaccin\rilorobligatorii pentru copii... Intram dincas\ `n cas\, mai toate femeileaveau copii mici, turna]i cuduiumul... presupun c\ era singuralor distrac]ie... omul venea camcherchelit de la cr`[m\ [i mai„f\cea“ un copil, indiferent demizeria `n care tr\ia... De unde [iexpresia: „D\m din craci ca ceis\raci!“...

***Nu scriu un roman, e adev\rat,doar schi]ez... M\ pierdeam `np\durea aceea imens\, l\sam peLi[ca la pas, ajungeam la o poian\larg\... stam un timp, m\ uitam,m\ uitam, era ca o feerie, ca unbasm... Apoi m\ `ntorceam`nfrigurat... m\ p\trundea gerul...De fapt, `n jurul Dolhasc\i, eraup\duri nesf`r[ite... {i la o margineSiretul... Iar chiar pe l`ng\ casa `ncare stam, mai `n spate, unde z\cea[i o piu\ veche, stricat\, curgea{omuzelul... acolo prindeamporcu[ori, ni[te pe[ti mici cadegetul, cu o undi]\ rudimentar\,confec]ionat\ de mine... Cu o sear\`nainte puneam sub mal, `n ap\, og\in\ moart\, s\ se adune plevu[cala m`ncare... ~i pr\jeam, Sc\mo[il\ [iMu]easca erau `nnebuni]i dup\porcu[orii \[tia pr\ji]i `n f\in\ deporumb...

***De Sc\mo[il\, un motan siamezadus de la F\lticeni de mic, de la unmedic, m\ ata[asem mult. Foarteafectuos, gelos chiar, m\ urm\reacu o aten]ie deosebit\ c`nd scriam,a[ez`ndu-se deseori pe paginilealbe, `mpiedec`ndu-m\ s\ mi[cpixul sau creionul pe foaie... Dup\masa, c`nd a]ipeam un pic, setol\nea pe pieptul meu, b\g`ndu-[ibotul p`n\ aproape de gur\, `nc`t `isim]eam r\suflarea... Avea un efectsoporofic... dormeam am`ndoi `nne[tire, uneori c`te un ceas `ntreg...La trezire `l dam jos de pe mine, elnedorind asta, prinz`ndu-se cughiarele, disperat parc\, de ploverulgros de l`n\... ~l calmam cu c`te ofarfurioar\ de lapte proasp\t. Cu olimb\ mic\, aspr\, lip\ia cu poft\por]ia [i miorl\ia s\ `i mai dau...Mu]easca ap\rea [i d`nsa de prinvreun ungher [i cer[ea, ridic`ndgra]ioas\ o l\bu]\ din fa]\, lapte...Era b\utura lor preferat\... Din c`nd`n c`nd, Sc\mo[il\ mai lingea [i c`teo pic\tur\ de lichior foarte dulce,apoi fugea disperat de arsura ce i-oproducea alcoolul...

La Dolhasca, `n primii ani...

Norman Manea, Vorbind pietrei, colec]ia „Seria de autor«Norman Manea»“, Editura Polirom, 184 de pagini, 29.50 lei

Scris de Norman Manea `n limba român\, dup\ o vizit\, `n calitate deinvitat de onoare, la T`rgul de Carte de la Ierusalim, `n 2003, poemulVorbind pietrei e `nso]it de traduceri `n zece limbi: englez\ (EdwardHirsch [i Norman Manea), ebraic\ (Yotam Reuveni), german\ (ErnestWichner), spaniol\ (Victor Ivanovici), ceh\ (Jiri Našinek), maghiar\(Bálazs Imre József), polonez\ (Jerzy Kotlinski), suedez\ (DanShafran), francez\ (Leti]ia Ilea) [i italian\ (Marco Cugno).

„Promisesem gazdelor s\ scriu un text despre aceast\ c\l\torie,sau despre T`rg, sau despre Israel. Am stat `n fa]a dreptunghiuluialb [i amenin]\tor al h`rtiei, p`n\ c`nd am `nceput s\ scriu un soi de«adresare» cvasi-poetic\ umbrei tat\lui meu [i umbrei lui PrimoLevi, bizar reuni]i, dintr-odat\, `ntr-o nea[teptat\ articulare re-toric\.“ (Norman Manea)

Vasile Ernu

Drag\ Bogdane,

VVoorrbbeeaamm ddeesspprree rroommaannuull CCeevveenngguurr aalllluuii AAnnddrreeii PPllaattoonnoovv.. Stalin, citindu-l, „a`n]eles totul“. Deci criticul literar Stalinl-a ras definitiv, numindu-l pe Platonov„bastard“ [i interzic`ndu-i s\ mai publi-ce, iar Platonov a confirmat faptul c\ `n-]elege perfect gestul lui Stalin. ~ns\ `n-trebarea dificil\ la care trebuia s\ r\s-pund era urm\toarea: ce a vrut s\ spun\Platonov [i ce a `n]eles criticul literarStalin?

Scriitorul de la curtea lui Stalin

Recitind recent Cevengur, s`nt convinsc\ este cel mai important roman al epociicomuniste `n ceea ce prive[te `n]elegereaacestei perioade [i ideologii. Nu vreaus\ fac prostia [i s\ stabilesc o ierarhiesau un canon valoric, `ns\ cred c\ a-cesta este romanul care poveste[tecel mai bine, mai ales la nivel desens, elementul totalitar al co-munismului. Fire[te c\ volu-me precum Maestrul [i Mar-garita (Bulgakov), Via]\ [idestin (Grossman), Noi(Zamiatin), Po-vestiri din Kol`-ma ({alamov) sauO zi din via]a luiIvan Denisovici

(Soljeni]in) spun enorm de multe despreacea epoc\. Acum `ns\ s`nt convins c\nici unul nu se ridic\ la puterea de `n]e-legere a orizontului de semnifica]ie pe ca-re o d\ epocii comuniste – `n mod spe-cial celei staliniste – romanul lui Plato-nov. E important s\ nu pierdem dinvedere c\ romanul este scris de un omcare a avut convingeri comuniste [i `ntr-operioad\ `n care „idealurile erau `nc\ ne-`ntinate“ (1926-1929, publicat `n 1972`n Fran]a [i 1988 `n URSS). Cum nus`nt critic literar [i nu dispun de instru-mentarul necesar pentru a aborda astfelvolumul, voi `ncerca s\ expun c`teva i-dei care mi se par importante pentruceea ce vreau s\ scot `n eviden]\.

~n roman s`nt o mul]ime de scenefascinante. Andrei Platonov

construie[te cu migal\ o

distopie apocaliptic\. ~n timp ce tovar\-[ul Stalin construia de zor comunismul,acea societate care ne va elibera de ve[-nicul lan] al cauzalit\]ilor, care va distru-ge clasele asupritoare ce produc continuur\ul, Platonov construia Cevengurul, lu-cr`nd cam cu acelea[i ingrediente ideo-logice. ~n roman, Platonov poveste[teistoria „ora[ului ora[elor“, supranumitCevengur, un loc `n care timpul istorics-a oprit [i s-a intrat `ntr-un timp mitic.Imagineaz\-]i c\ „la noi `n Cevengur ebine, noi am mobilizat soarele s\ mun-ceasc\ continuu, iar societatea am de-str\mat-o pentru totdeauna!“. Eroii luiPlatonov, ca [i primii bol[evici, vor s\construiasc\ o societate radical diferit\,pentru c\ ei cred c\ numai a[a pot s\-[iating\ scopul suprem: „eliberarea tota-l\“. Oamenii construiesc socialismul `nora[ul Cevengur `ncerc`nd s\ `n]eleag\sensul vie]ii [i al mor]ii.

Treptat, aceast\ societate ideal\ seautodistruge, iar eroii ei merg de bun\-voie pe lumea cealalt\, „ca `ntr-o guber-nie vecin\“, crez`nd c\ pot oric`nd s\ se

`ntoarc\. Eroul principal merge lamoarte de bun\voie, fiind convins

c\ taina vie]ii poate fi `n]eleas\doar prin astfel de abord\ri radi-

cale. Romanul se `nscrie perfect`n linia marii literaturi de la

care se revendic\, `n-cerc`nd s\ r\s-pund\ „ve[ni-celor `ntreb\riruse[ti“, cu di-feren]a c\ o fa-ce `n cel mai

Cum ar fi reac]ionatStalin la Versetelesatanice? (II)

CEEA CE NE DESPARTE

Epistolarul de la Hanu lui Manuc

De-abia acum reu[esc s\-]i r\spund, c`nd tu ai sc\pat de sunetelepikamerelor electorale [i alergi zglobiuprin T`rgul de Carte de la Londra. Sper s\ cumperi toate copyright-urilepe care ]i le dore[ti, iar c`nd te `ntorci,vorba bancului rusesc, „ia Idiotul cutine, ca s\ nu ne plictisim `n tramvai“,

c\ pe aici e mare repeti]ie electoral\.M\ bucur c\ Makanin (cel cu Spaima),despre care scrii at`t de savuros, a`nceput s\ conving\ [i cititorii români,c\ci ru[ii erau de mult convin[i. Dar s\revin la povestea pe care o l\sasemneterminat\ `n scrisoarea meaprecedent\.

~n ddecembrie 11989, cc`ndregimul CCeau[escu aa cc\zut,Corneliu VVadim TTudor ss-aaaflat `̀n ffa]a uunei rr\sp`ntii.

S\-[i exprime `n conti-nuare dragostea fierbintepentru fo[tii Conduc\tori, vi-tuper`nd `mpotriva nouluiclimat, democratic. Ori s\-[ipun\ cenu[\ `n cap pentruactivitatea lui anterevolu]io-nar\, c\indu-se pentru con-tribu]ia la edificarea mon-struosului cult al personalit\-]ii ceau[iste. Dac\ alegea pri-ma variant\, Corneliu VadimTudor s-ar fi reg\sit ast\zi `nacea serie de comuni[ti de-faza]i, consecven]i totu[i unui set de valori. {i, prinaceasta, demni de respect.

Dac\ opta pentru a doua, arfi reprezentat o subvariant\autohton\ a celebrului drumal Damascului. Ar fi benefi-ciat, prin urmare, de iertarea„r\t\cirilor“ lui ideologice.

Lacom de putere oric`nd[i oricum, `n orice condi]ii,numai putere s\ fie, CorneliuVadim Tudor a ales solu]ia [i,[i. {i profitor, [i disident alregimului trecut, comunist.{i disident, [i profitor alregimului actual, liberal. Fos-tul adulator al unui dictatorparanoic a devenit, pestenoapte, lider de partid [iparlamentar (`n toate man-datele), ba chiar vicepre[e-dintele Senatului. E dest`nga, e de dreapta? Este [i

de st`nga, [i de dreapta, [iateu, [i credincios, [i anti-semit, [i filosemit, dup\ cumbate v`ntul.

„România Mare“, publi-ca]ia condus\ de CorneliuVadim Tudor, exprim\ per-fect spiritul meteorologic,`nv`rtirile de giruet\,`nv`rtelile de valori ale patri-otului-[ef. Ceea ce azi esteacoperit cu noroi, m`inepoate fi prezentat `ntonalit\]i s\rb\tore[ti. Direc-torul temperamentos prac-tic\ pamfletul [i oda cuaceea[i dezinvoltur\,r\sf\]`ndu-ne, alternativ, cul\turi [i ap\ de trandafiri.Oricum nu semneaz\ cunume [i prenume, ci, curajosca-n comediile lui Caragiale,ni le d\ anonime.

Curajul lui Corneliu VadimTudor este, cu alte cuvinte,

la fel de volatil ca [i patrio-tismul s\u. El nu se bazeaz\pe fapte, ci pe vorbe, [i nicim\car pe vorbe care s\ neduc\ `nspre emitentul lor: opersoan\ cu func]ii `nalte `nStat. De la `n\l]imea acestorfunc]ii, Corneliu Vadim Tu-dor ar fi avut obliga]ia de a`nt`mpina cum se cuvine de-lega]iile oficiale str\ine ve-nite la summit-ul NATO.George W. Bush included.Iar dac\ nu era de acord curela]ia România-NATO, el arfi trebuit s\-[i dea demisiade onoare [i s\ nu maireprezinte, `n nici un fel, Par-lamentul care a girat-o.

Ca de obicei, `ns\, el este[i profitor, [i disident, [i `naltoficial, [i pamfletar anonim.Trage toate beneficiile, cuaerul c\ e un perpetuu mar-tir pentru cauza }\rii. Dar nu

se v\d deloc chinurile lui,presiunile inimaginabile lacare este supus, p\timirileunui om drept, pentru careadev\rul exist\. Se vede unpersonaj rubicond, cu cen-trul niciunde [i circumferin]apeste tot, care `l insult\ gro-bian pe pre[edinteleAmericii, exact persoana da-torit\ c\reia ]ara noastr\ este`n NATO.

De unde accesul de ur\ alpatriotului nostru, c`nd oriceromân s-a bucurat, `n zilelesummit-ului, c\ greii planeteiau fost aici? Dintr-o evalu-are, a lui, corect\. Corneliu

Vadim Tudor, un ins extremde calculat, [tie c\ intrareaRomâniei `n r`ndul lumiibune echivaleaz\, pe termenmediu, cu ie[irea lui dinscen\, cu alunecarea la pe-riferie. O Românie euro-pean\, integrat\, moderni-zat\ `nseamn\ o Românie `ncare personaje de genul luiCorneliu Vadim Tudor numai conteaz\.

Ce-a]i f\cut cu }ara,tr\d\torilor? A]i luat-o desub pernele lui CorneliuVadim Tudor ca s-o duce]i `nNATO [i `n Uniunea Euro-pean\?

Andrei Platonov: „Eu am scris aceast\ povestire pentru unsingur om (tov. Stalin), iar acest om a citit-o [i mi-a r\spuns pe m\sur\. Restul nu m\ mai intereseaz\“.

CEVENGUR

www.supliment.polirom.ro

11 «

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 175 » 19 – 25 aprilie 2008

VERBA WOLAND

Ruxandra CESEREANU

Un „patriot“ (II)

De ccur`nd mmi ss-a `̀nt`mplat uurm\to-rul llucru: mmerg`nd ppe ddrumul ssprecasa pp\rin]ilor mmei, ddar ppe uun ddrummai ssinguratic [[i ss\lbatic, cchiar ddac\prin sspatele uunor bblocuri ttipiccomuniste, aam gg\sit ppur [[i ssimplu,c\zut\ ppe jjos, oo ppan\ cciclamen ddepas\re. De g\in\, ra]\, g`sc\ nu era.De porumbel, vrabie ori turturea nuera. Nu era nici de [oim sau vultur.Nici de cioar\ sau corb. Nici chiarde papagal nu era. Culoareaciclamen a penei nu p\rea nici eaobi[nuit\: era un ciclamen pierdut [idus aproape spre vi[iniu [i mov. Amluat pana [i am studiat-o: nu eranici fals\, nici vopsit\. P\rea s\ fifost smuls\ mai degrab\ dec`tc\zut\. ~n Cluj mai exist\ `nc\ dou\specii de zbur\toare aciuite peSome[ (am mai vorbit despreacestea cu alt prilej, la rubrica VerbaWoland): pesc\ru[i [i ra]e s\lbatice.Dar pesc\ru[ii s`nt `ntotdeauna albi,iar ra]ele s`nt bej ori negricioase cuverde `nchis lucios. Oaspe]ii ace[tias\l\[lui]i pe Some[ de zece ani,respectiv de cinci ani, nu auniciunul vreo pan\ ciclamen (de[icineva mi-a mai povestit despre osingur\ ra]\ aparte care se maistrecoar\, uneori, `ntre celelalte,r\m`n`nd totu[i distinct\ de restul,[i-apoi dispare – o ra]\ alb\, cuguler auriu!). {i-atunci de undec\zuse pana aceea g\sit\ de mine?M-am tot g`ndit la vreo pas\restr\in\, la vreo zbur\toare nea-semuit\, dar nu am g\sit nicicumcare putea fi identitatea str\inei ce`[i l\sase urma astfel (sau fusese si-lit\ s\ [i-o lase). Poate de aceea am`nceput brusc s\ fantazez, s\ delirez,

s\ `mi `nchipui `ns\ nu o zbur\toare uria[\, c\ci pana eramic\, ci una fireasc\, de m\rimeobi[nuit\. M-am g`ndit chiar c\putea fi o pas\re normal\, dar cu osingur\ pan\ atipic\, at`t de aiureacolorat\, care singur\ pan\ fuseseg\sit\ de mine. Nu fiindc\ a[ fimeritat s\ aflu pana cu pricina, cidin `nt`mplare. Dar, oare, exist\`nt`mplare sau mai degrab\ a fostvorba de destin! {i `n caz c\ da, dece trebuia s\ fie un sens fatal(destinal) `n faptul c\ z\risem [iluasem de pe jos pana cu pricina? Oculesesem doar fiindc\ eraciclamen. Dar de ce m\ uitasemtocmai `n clipa `n care am trecut peacolo, pe l`ng\ pana ciclamen, `np\m`nt? {i uite-a[a, de la o pan\exotic\, stranie, c\zut\ `ntr-un locdeloc exotic (`ntr-un loc obi[nuit `npeisajul nostru urban, `n spateleblocurilor), am ajuns la destin,fatalitate, `nt`mplare. Ce ]i-e [i cupenele ciclamen pe lumea aceasta:te fac s\ elucubrezi cu asupra dem\sur\!

Pana ciclamen

BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

direct stil antiutopic, adecvat limbajului[i conceptelor vremurilor proletcultiste.Platonov face ceea ce nu mai f\cuse ni-meni p`n\ la el: poveste[te [i `nceputul„ora[ului soare“ Cevengur, dar [i finalullui, modul `n care se autodistruge. El a-rat\ cum `ncercarea de a `n]elege [i de af\uri via]a poate duce la moarte [i spunecum se `nt`mpl\ acest lucru; pune toat\epoca `ntr-un orizont de sens care neface s\ `n]elegem proiectul comunist `nansamblul lui.

Ce `n]elege Stalin?

Reac]ia lui Stalin la acest roman, dup\cum povesteam `n scrisoarea preceden-t\, este deja legendar\. Poate numai Bul-gakov s-a bucurat de o astfel de „aten-]ie“ din partea lui Iosif Visarionovici. ~n-s\, dac\ Bulgakov, mai naiv [i creduldin fire, spera `ntr-o interven]ie miracu-loas\ a „GhenSek-ului“, Platonov, multmai cerebral, noteaz\ lucid [i cinic: „Euam scris aceast\ povestire pentru un sin-gur om (tov. Stalin), iar acest om a citit-o[i mi-a r\spuns pe m\sur\. Restul num\ mai intereseaz\“.

Ce `n]elege Stalin sau, mai bine spus,ce [tie Stalin? Stalin (a[a cum afl\m de launii interpre]i precum Groys sau Zizek)[tie c\ proiectul lui este opus sistemuluiliberal, deci nu se bazeaz\ pe economic,ci pe politic. Adic\ `n sistemul lui, eco-nomicul este cel care se subordoneaz\politicului, [i nicidecum invers. Stalin, peurma mae[trilor s\i, mai [tie un lucruextrem de important: `n timp ce econo-micul se exprim\ `n cifre, unit\]i, adic\bani, politicul se exprim\ prin limb\,adic\, prin cuvinte. Acesta este un ele-ment esen]ial `n a `n]elege cum se con-struie[te un sistem [i, mai ales, cum seconstruie[te du[manul sistemului. Dac\limba (cuvinte, texte, decrete, directiveetc.) este materialul esen]ial de con-struc]ie a politicului [i, deci, a comunis-mului, du[manul lui se na[te exact dinacela[i aluat. Nu `nt`mpl\tor, comunis-mul a avut o nevoie enorm\ de inte-lectuali [i, nu `nt`mpl\tor, societatea co-munist\ este singura societate modern\`n care acestora li se reinventeaz\ aurapierdut\ (dup\ cum ne `nva]\ Benja-min) pe la `nceput de secol XX. Comu-nismul este poate singurul proiect

(apropiat de cele religioase) care a fostat`t legitimat, c`t [i delegitimat de inte-lectuali cu ajutorul limbii. Stalin, care[tia foarte bine acest lucru, a fost exce-siv de „atent“ cu scriitorii. Nu e deloc`nt`mpl\tor faptul c\ aten]ia `i este atra-s\ `n mod special de Platonov [i de Bul-gakov, [i nu de marii c`rcota[i ai vremii,precum Ilf, Petrov sau Zo[cenko. Cei doi,pe care Stalin i-a „criticat“ de cea mai ra-dical\ manier\, au produs dou\ romaneconsiderate de aproape toat\ critica rus\ca fiind cele mai importante romane aleperioadei sovietice. Comunismul de tipstalinist a produs o politic\ total\ (totali-tar\) care presupunea un limbaj total,iar el nu ar fi putut fi pus `n pericol de-c`t de o nara]iune de acela[i calibru. Sta-lin a `n]eles perfect c\ nu Ilf [i Petrovs`nt marii du[mani ai „nara]iunii“ lui po-litice, ci Platonov cu al s\u Cevengur. Poa-te mai periculos chiar [i dec`t Bulgakov,Platonov a construit o distopie narativ\care avea puterea unei prorociri, a uneirevela]ii. Avea for]a s\ arate c\ mareautopie stalinist\ se `ncheiase tragic `na-inte de a se na[te.

~n treac\t fie spus, dac\ e s\ revenimla vremurile noastre, ideea c\ putem cri-tica sistemul liberal cu ajutorul texteloreste o poveste de adormit copiii. Cuvin-tele [i cifrele nu se intersecteaz\, iar unsistem bazat pe cifre [i unit\]i, precumbanul, nu poate fi atacat de cuvinte, c\ci`ntr-un astfel de sistem, textele s`nt trans-formate `n m\rfuri `ntr-o clipit\. Exem-plul perfect este romanul Versetele satani-ce. ~n lumea arab\, o lume cu adev\rat re-ligioas\ (`n sensul vechi al cuv`ntului), ca-re, dup\ cum spuneam, se `ntemeiaz\ [iea pe limb\ [i unde orice iot\ poate r\s-turna lumea, volumul are o semnifica]iepolitico-religioas\. ~n lumea occidental\,care este o societate prin excelen]\ eco-nomic\, unde limba are o valoare emina-mente comercial\, acest element „scanda-los“ a fost transformat `ntr-o banal\ marf\cu o anumit\ conota]ie estetic\.

Uf, tema asta e incitant\, dar tare lun-g\, a[a c\ a[tept s\ sco]i romanul Ceven-gur, s\ ne bucur\m de el [i poate s\ nefac\ ceva, ceva mai de[tep]i.

Cu prietenie,Vasile

» Culoarea ciclamen a penei nu p\reaobi[nuit\: era unciclamen pierdut [i dusaproape spre vi[iniu [imov. Am luat pana [iam studiat-o: nu eranici fals\, nici vopsit\.P\rea s\ fi fost smuls\mai degrab\ dec`tc\zut\.

~~nn `̀nnttrreegg rroommaannuull ssee ssiimmttee ggrriijjaa eexxcceessiivv\\aa aauuttoorruulluuii ppeennttrruu ssccrriissuull ss\\uu,, ppeennttrruutteexxttuull cc\\rruuiiaa ii-aa ddaatt vviiaa]]\\.. De[i unii cri-tici au fost sceptici `n privin]a succesu-lui acestui roman, despre care s-a spusc\ ar putea s\ nu fie primit a[a cum secuvine de cititori, Asediul Vienei se do-vede[te a fi o carte care reu[e[te s\-]icapteze aten]ia de la `nceput [i p`n\ lasf`r[it.

Istoria Asediului Vienei este cea a de-grad\rii unei lumi. Locul de desf\[urarea ac]iunii este Apudul (cu strada „Cal-varia“ [i cartierul „Bosnia“, cu cimitirul„Bunavestire“ [i „Dealul Crucii“), un micora[ transilv\nean, imaginar, un spa]iu`n care oamenii, nostalgici dup\ vre-murile trecute ale aristocra]iei, tr\iesc ca`ntr-un turn (tren) Babel, dar reu[indtotu[i s\ comunice `ntre ei, `n ciuda tu-turor diferen]elor.

Romanul este construit [i pe antitezapermanent\ dintre Lumea Veche [i Lu-mea Nou\, reprezentate de doamna Ster,respectiv de Ignat P. Brându[\, aristo-crata [i parvenitul. Revelionul „cu v`n-zare“, organizat `n casa distinsei doam-ne Ster, simbolizeaz\ de fapt trecerea dela Lumea Veche la Lumea Nou\, cea atranzi]iei, `n care indivizii precum Brân-du[\ se simt `n largul lor. Locul aris-tocra]iei este luat de o democra]ie s\l-batic\, de noua burghezie, ai c\rei re-prezentan]i s`nt acei „machos dolofanide extrac]ie dacic\ sau fino-ugric\, con-verti]i dup\ Revolu]ie `n trafican]i devalut\, dota]i cu telefoane celulare [i `nrela]ii excelente cu Poli]ia, care mi[unau`n Piata Carolina, r\sucind pe degetegrele de aur cheile ma[inilor second,dar aproape noi, [i [optind oricui se afla`n trecere pe acolo: M\rci, dolari, forin]i.

Vorbeau ca pentru ei, abia mi[-c`ndu-[i buzele, cum fac b\tr`niic`nd se roag\, sau c`nd `[i pierdmin]ile din pricina po[ta[ilorcare `nt`rzie cu pensiile“.

~ntregul roman st\sub semnul iernii [i almor]ii

Majoritatea personajelor, bovarice, tr\-iesc din amintirile Lumii Vechi („Vine ovreme c`nd, vr`nd nevr`nd, tr\ie[ti dinamintiri!... Trecutul, p`inea noastr\ ceade toate zilele!“), ca „`ntr-un morm`ntcu vedere spre via]\“, din ce `n ce mai`ndep\rta]i de Occident, cu o „cultur\minor\“ (pentru Br`ndu[\, o cultur\„pedofil\“) [i „`nt`mpl\ri m\runte“.Mul]i oameni pleac\ din ora[, a[a cumeste [i cazul lui Petru Cain, ceasorni-carul evreu, de care locuitorii Apuduluise despart cu greu („– Se duce la ai lui,[opti Gheret\ `mbunat. ã...ã Numai noir\m`neam la ai no[tri, sc\p\ el printredin]i `ntr-un t`rziu... “). Fiecare plecarelas\ un „gol“, `n „istoria noastr\ tot maiplin\ de goluri“, cum spune un personajdin roman.

Apudul este locul din care se pleac\spre Vest, spre Occidentul iluziilor, iarcei care r\m`n (care nu vor sau nu auunde s\ plece) s`nt condamna]i la mize-rie [i ratare social\.

~ntregul roman st\ sub semnul iernii(„– Se-ndeas\ frigul. De unde vine at`tafrig? ã...ã – Acum poa’ s\ vin\ d\ ori-unde, c\ s`ntem liberi... – Da’ nois`ntem o ]ar\ mic\. Unde intr\ at`ta frig?– O parte intr\ `n ]ar\, o parte intr\ `nnoi...“) [i al mor]ii.

Totul se rote[te `n jurul Anului Nou,a[teptat de locuitorii ora[ului, `n jurulrevelionului cu v`nzare din casa aristo-cratei Ster, retras\ la ]ar\ [i obligat\ s\-[iv`nd\ tablourile de colec]ie. Dac\ „ve-chii“ locuitori ai Apudului s`nt oamenic\rora comunismul le-a confiscat trecu-tul [i memoria, „noii“ burghezi, `n frun-te cu privatizatul Br`ndu[\, s`nt simbo-luri ale „evolu]iei“ [i ale societ\]ii detranzi]ie.

~n `nceputul romanului `nt`lnim me-tafora trenului, a trenului care nu ducenic\ieri, trenul Babel, sau trenul tran-zi]iei. Doar Sebastian Gheret\, po[ta[ul,mai viseaz\ la un miracol, la o vesteie[it\ din comun, la „un mesaj epocal“,cum ar fi, de exemplu, cel despre so-sirea lui Mesia `n gara din Apud: „Sosescvineri, ora 16. A[tepta]i gar\. Mesia. Iareu pierd telegrama. {i Mesia vine. {i ni-meni la gar\ dec`t naveti[ti cu ochiic`rpi]i de somn. Nu tu primar, flori, fan-far\, cet\]eni“.

Am putea spune c\ Asediul Vienei,care st\ sub semnul operei lui RobertMusil, descrie o lume f\r\ `nsu[iri, lu-mea oamenilor „recen]i“.

Horia Ursu, Asediul Vienei, colec]ia„Proz\“, Editura Cartea Româneasc\“,

2007, 29.95 lei

Exist\ mai multe forme ale iubirii `n Mon[tri invizibili: iubireap\rin]ilor pentru copiii lor, iubirea dintre frate [i sor\, iubirea de sine [i, `n fine, iubirea `n[el\toare, care nu este cu adev\rat iubire.

IUBIREA» 12

printre r`nduri

www.supliment.polirom.ro

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA

`n fiecare vineri,de la 21.10

Cu George Onofrei[i Anca Baraboi

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 175 » 19 – 25 aprilie 2008

Dup\ FFiigghhtt cclluubb(1996) [[i

SSuupprraavviiee]]uuiittoorruull,scriitorul CChuck

Palahniuk ppublic\ `̀nanul 11999 rromanul

MMoonn[[ttrrii iinnvviizziibbiillii.Naratoarea eeste

Shannon MMcFarland, aalias

Daisy SSt. PPatience, oot`n\r\ ffrumoas\ ccareduce vvia]a uunuimanechin iideal. Nu-ilipse[te nimic: are ocarier\, un iubit, oprieten\ de `ncredere,dar toate acestea abia omai pot men]ine `n via]\

`n momentul `n care,printr-un accident,r\m`ne desfigurat\.Shannon se retrage, amputea spune, din via]\,devenind un „monstruinvizibil“. ~nt`lnirea sa cuBranndy Alexander,specialist(\) `n

Automutilare

CHUCK PALAHNIUK » MON{TRI INVIZIBILI

Romanul de debut al lui Horia Ursu se intituleaz\Anotimpurile dup\ Zenovie [i are `n jur de o sut\de pagini. Acest microroman a ap\rut acumdou\zeci de ani la Cartea Româneasc\. La aceea[ieditur\, anul trecut, Horia Ursu a publicat AsediulVienei, de data aceasta un roman mult maielaborat, o carte de peste patru sute de pagini, la care scriitorul a lucrat nici mai mult, nici maipu]in de treisprezece ani.

Lumea f\r\ `nsu[iri

Asediul Vienei este un roman elabo-rat, pe care l-a]i scris `n treisprezeceani. Cum s-a n\scut aceast\ carte?

Dac\ prin elaborat `n]elege]i construit,`nseamn\ c\ accept\m una din exigen-]ele fundamentale ale romanului, ale pro-zei `n general. Convins fiind c\ l-a]i cititpe Cioran, `mi permit, cu toat\ umili-tatea impus\ de o asemenea vecin\tate,s\ v\ amintesc dou\ r`nduri din Avan-tages de 1’exil: „Proza cere, pentru a sedezvolta, o anume rigoare, o stare so-cial\ diferen]iat\; [i o anume tradi]ie: eaeste deliberat\, construit\; (...) A crea oliteratur\ `nseamn\ a crea o proz\“.

To]i comentatorii, deloc pu]ini, care[i-au f\cut timp pentru a citi [i a scrieapoi despre Asediul Vienei au remarcatgesta]ia sa poate neobi[nuit\, suger`nd`n subsidiar [i riscurile unei „sarcini su-prapurtate“. Obi[nui]i cu un ritm alertal apari]iilor editoriale, cititorii profe-sioni[ti sau nu ai literaturii române auavut cel pu]in un motiv de mirare, sufi-cient de puternic `ns\ pentru a vedeacum se pot „pierde“ at`]ia ani scriind unroman. Musil a „pierdut“ de dou\ ori maimul]i ani scriind o capodoper\. Neter-minat\. {i, poate, de neterminat `ntr-ovia]\ de om.

Revenind la Asediul Vienei, voi spu-ne c\ acest roman s-a construit pe rui-nele, ca s\ nu spun relicvele, unui romanabandonat, par]ial scris `nainte de 1989,Trestia de var. Dup\ decembrie 1989nu am mai scris nici un r`nd timp de pa-tru ani, de[i `ntreb\rile r\m\seser\ ace-lea[i: „Ce?“ [i „Cum?“.

Greutatea `ns\[i a cuvintelor [i chiarrostul scrisului `mi p\reau futile `n ra-port cu ceea ce, `n naivitatea noastr\,credeam a se fi `nt`mplat cu adev\rat, `nafara mor]ilor pe care `i pl`ngem tot mairar, am\gi]i oarecum [i de himera inter-ven]iei Divine, mult a[teptat\, dar rar [icu ap\sare invocat\.

„Orfani de Dumnezeu“ cum ne pl`n-geam a fi, ne-am trezit peste noapte „co-piii s\i iubi]i“. Conform unui slogan al

vremii, EL `[i `ntorsese fa]a spre noi. Iarnoi, drept mul]umire, ne-am `nsutit cru-cile goale de credin]\ [i am `n\l]at miide biserici, f\r\ a observa, cople[i]i degesturi, z`mbetul Lui tandru-ironic.

Sentimentul tonic [i `nfrico[\tor allibert\]ii coexista cu isteria ei voioas\sau cu o parodie grotesc\.

Anul 1989 devenise Anul României,pentru a se transforma apoi printr-o in-con[tient\ [i carnavalesc\ exaltare `nAnul României Universale, printr-o tris-t\ [i grandioas\ emigra]ie.

Suferin]a real\, banalizat\ prin su-praexpunere sau supralicitare, deveniseun produs de export, un simplu sloganidentitar-publicitar care nu mai duceanici spre compasiune [i nici spre re-demp]iune.

Atunci am g\sit una din temele ro-manului Asediul Vienei, `nscris\ `n stri-g\tul voios-bezmetic al lui Gheret\: „Oa-meni buni, am `nvins! Oameni buni, ammurit!“. El anun]a `n fapt moartea unuipunct cardinal, Estul, cu conota]ii poli-tice. Orice pierdere las\ `n urm\ un gol.Acest gol a devenit `n mod firesc tem\-cheie, c\ci vidul avea un trecut [i o cro-matic\ pe care le-am explorat ca un ar-heolog-restaurator [i, paradoxal, ca unarhitect-constructor.

~n ce m\sur\ Apudul poate reprezen-ta imaginea unei Transilvanii ideale?

Apudul este `nainte de toate imagineaunei Transilvanii uitate sau ignorate, `ncel mai bun caz redus\ la cli[ee [i pre-judec\]i. Romanul nu `nlocuie[te Istoria[i nici nu i se subordoneaz\ necondi-]ionat, dar nici nu o poate deturna saumistifica.

Asediul Vienei este romanul unor oa-meni obi[nui]i, f\r\ `nsu[iri, dar `n sensmusilian, de unde [i inadecvarea com-portamentului sau reac]iilor `n varii si-tua]ii. Ar fi prea simplu s\ vedem `n A-pud o Transilvanie a microarmoniei, ne-conflictual\, cum ar zice V. Nemoianu.Romanul acesta irigat de umor (negru,

adesea) [i de ironie e p`n\ la urm\ undialog pa[nic, convivial aproape, cu Moar-tea, insinuat\ `n fibrele cele mai delicateale c\r]ii. Un fel de Apocalips vesel ã laBroch, dar asumat, ca singur\ cale desalvare. O convie]uire tandru-ironic\ cuCea-mereu-`nving\toare.

Drumul meu p`n\ la aceast\ Transil-vanie este nu doar estetic, ci [i etic.Confruntat `n propria mea familie cusitua]ii dramatice, de care literatura nuduce lips\, am decis s\ urmez calea nu-an]elor, ironice adesea [i nu de pu]ineori, `n contrapunct, chiar crude, de nucinice, cu speran]a intact\ c\ voi ocoliconfrunt\rile f\r\ apel [i f\r\ `ntoarcere.

~n `nceputul c\r]ii `l cita]i pe RobertMusil, autorul Omului f\r\ `nsu[iri.V-a influen]at `n vreun fel acest scri-itor `n scrierea Asediului Vienei?

Citatul din Musil e un fel de „certificatde autentificare/autenticitate“ sau deconformitate cu realitatea. Asta vrea s\spun\: Dragi cititori, ceea ce ve]i afla ci-tind aceast\ carte este adev\rat.

Dincolo de glum\, e greu de spus cufermitate dac\ Musil ar fi sau nu mode-lul. Cu siguran]\, e unul dintre cele mari.C`teva argumente: nu am citit nici o car-te de un asemenea rafinament al scriitu-rii, de o at`t de subtil\ ironie, `nc`t ceeace ar fi putut fi pur\ performan]\ reto-ric\ s\ aib\ greutatea unui uimitoreveniment epic. Apoi, la nivelul imagi-na]iei epice, cu greu pot g\si un gest defrumuse]ea senzual-tandru-sfruntat\ aAgathei la `nmorm`ntarea tat\lui ei. Ungest care 1-a l\sat uimit p`n\ [i pe Ulrich,cel care posed\ nu doar sensul realului,ci [i pe cel al posibilului. Exemplele sepot `nmul]i cu riscul cit\rii integrale aromanului.

Din punctul meu de vedere, lu-crurile stau a[a: nu influen]a identifica-bil\ conteaz\, ci felul `n care cutare ope-r\ sau romancier te oblig\/`ndeamn\s\ reflectezi asupra romanului. {iMusil a f\cut acest lucru. Pentru a

nu lungi prea mult, voi cita o fraz\ deRobert Musil, Journaux, tome 1, Seuil,1981, `n traducerea lui Philippe Jac-cotet: „J’ai noté déjã qu’il s’agit deraconter des histories; ã présent, je sensaussi qu’il faut, d’une certaine maniãre,raconter les événements les plus ba-nals... Jusqu’ici j’ai toujours vu leschoses de beaucoup trop prãs, il faut seplacer plus loin, d’oã une scãne se ré-duit parfois ã quelques phrases.(...) J’aiécrit: travailler avec leséléments donton dispose

librement, c’est ce que l’on voit dans lavie, lit dans le journal, les romans, etc.On ajoute simplement le jugement, lepoint de vue – et c’est ainsi que l’on seretrouve formé soi-mãme, avec letemps“ (p.308).

Musil are cu siguran]\ dreptate. Ceeace nu ne spune este c`t timp `]i trebuiepentru a ajunge la acel punct de vederecare pare a structura [i opera, [i autorul.

Pagini realizatede BogdanRomaniuc

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 175 » 19 – 25 aprilie 2008 www.supliment.polirom.ro

Horia Ursu: „Acest roman s-a construit pe ruinele, ca s\ nu spunrelicvele, unui roman abandonat, par]ial scris `nainte de 1989, Trestiade var. Dup\ decembrie 1989 nu am mai scris nici un r`nd timp depatru ani, de[i `ntreb\rile r\m\seser\ acelea[i: «Ce?» [i «Cum?»“.

13 «

printre r`nduriACELEA{I~NTREB|RI

„reinventarea sinelui“, `ischimb\ `ntr-o oarecarem\sur\ via]a. Mul]umit\ luiBrandy Alexander („reginaabsolut\, cu picioare lungi [il\ptoase, a petrec\re]ilor deprim\ clas\“), Shannon va`nv\]a s\-[i creeze o alt\via]\ `n societateaamerican\, `n care totul nueste dec`t aparen]\. Ce estemonstrul invizibil, dac\ nuacea latur\ ascuns\ a fiin]einoastre care, `n jocul cu

realitatea, tri[eaz\ de fiecaredat\?Printre temele abordate deChuck Palahniuk se num\r\iubirea, schimbarea,automutilarea. Iubirea aparechiar `n `nceputul romanului.Exist\ mai multe forme aleiubirii `n Mon[tri invizibili, [ianume: iubirea p\rin]ilorpentru copiii lor (`n acest cazShannon a fost mereu `numbra fratelui ei Shane),iubirea dintre frate [i sor\,

iubirea de sine [i, `n fine,iubirea `n[el\toare, care nueste cu adev\rat iubire.Tema schimb\rii este [i eaprezent\ `n roman.Personajele `[i schimb\mereu locul, numele,ma[inile, pove[tile proprii,sexul [i orientarea sexual\,fiind `ntr-un raportpermanent cu „virusulmortal“Sida. Automutilarea, saudistrugerea de sine,

reprezint\ de fapt temaprincipal\ a acestei c\r]i.Prin distrugerea sinelui [i[tergerea complet\ atrecutului este posibil\crearea unei noi identit\]i.

~nc\ din momentul`nceperii nara]iunii, Shannonprecizeaz\ c\ via]a sa nueste dec`t un circuit `nchis,care se `ntoarce mereu `npunctul de plecare, un spa]iu`n care alteritatea nu poateexista cu adev\rat. Acest

roman derutant, plin decinism [i de umor negru, [icare poate crea cititoruluisenza]ia de jen\, `ncepe cuun avertisment adresatlectorului: „Oric`t de atent aifi, vei avea senza]ia c\ ]i-asc\pat ceva, senza]iastrecurat\ sub piele c\ n-ai`ncercat totul. Senza]ia aiade gol `n suflet c\ ai trecut`n fug\ tocmai pestemomentele la care ar fitrebuit s\ fii atent“.

Traducere din limba englez\ [inote de Mircea Pric\jan, colec]ia„Biblioteca Polirom“, EdituraPolirom, 2008, 34.95 lei

TREI R|SPUNSURI DE LA HORIA URSU

„Asediul Vienei este romanulunor oameni obi[nui]i“

LLaa 1111 aapprriilliiee 22000088,, KKaarreell AAnn¬¬eerrll aarr ffii `̀mm-pplliinniitt 110000 ddee aannii.. Centenarul a fost mar-cat, exemplar v\ spuneam, printr-un pe-lerinaj [i o ceremonie la morm`ntul lui, ̀ ncimitirul praghez de pe colina Vyšehrad,urmat\ de o alta `n satul `n care s-a n\s-cut, la Tu¬apy, `n sudul Boemiei. Eveni-mentul principal a avut loc `ns\ `n salaSuk a Filarmonicii cehe, unde via]a diri-jorului a fost evocat\ `ntr-o conferin]\ `n-so]it\ de proiec]ii de film, imagini de ar-hiv\, de c\tre muzicologul Petr Kadlec, cu-ratorul expozi]iei omagiale deschise `nRudolfinum, sediul filarmonicii. Tot aco-lo, Jana Gonda, directoarea casei Supra-phon, a prezentat presei [i melomanilordiscurile omagiale realizate cu prilejulcentenarului.

Cel dint`i este un excep]ional DVD,ce con]ine un documentar din arhiveleteleviziunii cehe, Cine este Karel An-¬erl?, concertul de deschidere al Festi-valului Prim\vara la Praga din 1968, cuinterpretarea tradi]ional\ a poemuluisimfonic Patria mea (Má vlast) al luiSmetana [i, de la edi]ia din 1966, con-certul de vioar\ de Beethoven, av`ndu-lca solist pe Henryk Szeryng. Cel de-aldoilea omagiu `l constituie volumul 43al seriei Karel An¬erl Gold Edition, pa-tru discuri dedicate aproape integralmuzicii contemporane cehe, cu piese deIlja Hurník, Václav Dobiáš, Jan Kapr,Julius Kalaš, Viktor Kalabis, Jan Seidel,Ivan Jirko, Petr Eben, Pavel Borkovec.Setul se deschide cu o `nregistrare Ben-jamin Britten, The Young Person’s Guideto the Orchestra.

An¬erl [i-a `nceput studiile muzicalela Conservatorul din Praga `n 1926, ab-solvind clasa de percu]ie [i cele de com-pozi]ie, muzic\ de camer\ [i dirijorat `niunie 1930. A avut [ansa de a studia mu-zica de avangard\ a epocii sale cu AloisHába, elev la Berlin al lui Franz Schreker[i cu dirijorul Václav Talich. ~n anii ’30avea s\ fie remarcat [i s\ se apropie dedirijorul Hermann Scherchen, devenindnu numai discipol dar, asemenea lui, pro-motor entuziast al muzicii contemporane.Un alt personaj celebru `n epoc\, Jaros-lav Jezek, coleg de conservator, l-a in-trodus pe An¬erl, ca violonist [i dirijor`n orchestra de estrad\ a a[a-numituluiOsvobozené divadlo (Teatru eliberat de

conven]ii). Dup\ doi ani, An¬erl reveneala muzica clasic\ `n calitate de directormuzical [i dirijor la radioul ceh, condu-c`nd din timp `n timp [i Filarmonica.

Ocuparea Boemiei de c\tre nazi[ti aavut drept consecin]\ demiterea sa de laradio, iar timp de trei ani, p`n\ `n 1942,An¬erl s-a retras `n sudul Boemiei, undea lucrat ca simplu muncitor. ~n noiem-brie 1942, a fost deportat ca evreu, `m-preun\ cu `ntreaga familie, `n lag\rul dela Teresienstadt (Terezin). Orchestra decoarde pe care a creat-o `n lag\rul uti-lizat de propaganda nazist\ a supravie-]uit p`n\ `n 1944, c`nd s-au `ncheiat fil-m\rile la documentarul cunoscut sub ti-tlul Führerul le d\ evreilor un ora[. Ul-terior, orchestra [i al]i 1.500 de depor-ta]i din lag\r au fost transporta]i la Au-schwitz [i peste 1.100 dintre ei, `ntre careambii p\rin]i, so]ia lui An¬erl [i fiul lor `nv`rst\ de un an [i jum\tate, au fost gaza]ide nazi[ti. Dirijorul a supravie]uit, `n la-g\rul de concentrare de la Friedland...

Revenit la Praga `n 1945, An¬erl afost invitat de Hába s\ dirijeze orchestrafostei opere germane, iar din 1947 a pre-luat conducerea Orchestrei Simfonice aradioului ceh. Un turneu `n acei aniavea s\-l conduc\, pentru prima oar\, [ila Bucure[ti, unde `n octombrie 1947dirija la Ateneu. Preluarea puterii dec\tre comuni[ti `n 1948, emigrarea lui

Rafael Kubelik [i manipula]iile unuipersonaj detestat al epocii, ministru alCulturii, au condus la `nl\turarea de laconducerea filarmonicii a dirijorilorKarel Šejna [i Václav Neumann [i im-punerea prin decret a lui Karel An¬erlca dirijor principal, sub pretextul reco-mand\rii lui David Oistrach.

Orchestra l-a tratat timp de c`]iva anicu mare ostilitate [i doar tenacitatea [iprofesionalismul s\u impecabil l-auf\cut acceptat `n cele din urm\. Ca [i `nperioada interbelic\, An¬erl a privilegiatcompozitorii contemporani, Bartok, Pro-kofiev, Stravinsky, {ostakovici, [i pe ceicehi. Sub conducerea lui, Filarmonicapraghez\ a tr\it `n anii ’50-’60 perioadaei de glorie interna]ional\, invitat\ frec-vent la Viena [i la Festivalul de la Salz-burg, `n `ntreaga Europ\, Japonia, Au-stralia, Statele Unite [i recunoscut\drept una din marile orchestre ale lu-mii. ~nregistr\rile lui An¬erl au fost dis-tinse cu Premiul German al Criticii [i,de trei ori, cel al Academiei CharlesCross, iar dirijorul invitat s\ conduc\marile orchestre de la Amsterdam, Lon-dra, New York [i Cleveland. Cronicile `ldescriau ca „energic, precis, dansant“,„mai apropiat de tipul lui Toscanini de-c`t al lui Furtwängler“, „capabil s\scoat\ totul din orice orchestr\: str\lu-cire, sonoritate, sclipire briliant\, agita-]ie extrem\, foc, profunzime, putere...“.

Toate au fost calit\]i ce au f\cut dinAn¬erl, `ncep`nd din 1969, c`nd `n semnde protest fa]\ de invazia trupelor sovie-tice s-a stabilit `n Canada, unul din diri-jorii invita]i cei mai priza]i de marile or-chestre occidentale. An¬erl le scria apro-pia]ilor s\i cehi c\ nu se consider\ un e-migrant [i c\ nu a cerut niciodat\ azilpolitic, a[tept`nd momentul c`nd o `n-toarcere va deveni posibil\. Nu a mai su-pravie]uit pentru a o tr\i `nc\ o dat\.An¬erl s-a stins din via]\, bolnav, la To-ronto, `n 1973. Numeroase `nregistr\rideshumate din arhive `n ultimii 10 anide casa de discuri francez\ Tahra `i atest\cu prisosin]\ calit\]ile excep]ionale. Iaredi]ia na]ional\ ceh\, model, a casei Su-praphon, `n 43 de volume (peste 50 deCD-uri), la pupitrul Filarmonicii cehe, `lmen]ine `n memoria celor de ast\zi [im`ine.

Dumitru Ungureanu: „Un concert Zappa nu repet\ alt concertZappa. Iar un concert Zappa e un fenomen uluitor, `n careclipele de respiro s`nt rare, momentele de tensiune par bufoneriidin filmele lui Buster Keaton, armonia este g`ndit\ pe `ntreg...“.

UN LUCRU CLAR» 14

muzic\

Centenarul KarelAn¬erl (1908-1973)

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Prima `̀nt`lnire ccu mmuzica lluiZappa aa ffost oo aadev\rat\coliziune. Dac\ ascult\torul carefusesem p\stra coeziuneaelementelor receptoare, dup\audi]ie ie[ise un tip care nu mai`n]elegea muzica la fel ca `nainte.Zappa te oblig\, f\r\ inten]ie, s\reconsideri rockul, ca gen artistic,dar [i istoria, estetica, modalit\]ilede exprimare, cauzele [i clauzele,poncifele & pocelile secolului XX.Viziunea de-a dreptul... vizionar\,judecata trecutului [i prezentului,just\ f\r\ `ncr`ncenare & parodic\f\r\ pic de relativizare, umorulcontinuu, zeflemeaua nemiloas\s`nt unicate. Nimeni n-a reu[it, caZappa, s\ dea at`ta str\lucirefleacurilor inovatoare, s\pompeze seva organismelornaturale prin artere de h`rtie, `ncompozi]ii avangardiste mai plinede vigoare dec`t orice pies\ acurentelor ce se succed `n show-biz ca valurile.

Muzica lui Zappa nu poate fi`ncadrat\ `ntr-un gen anume.Ilustrare des\v`r[it\ a post-modernismului, a burlescului,pasti[\, polifonie sau monodie –ce se poate spune despre ceea ceaproape c\ n-ai ce zice? Unsingur lucru clar: muzica lui nu teplictise[te! Un concert Zappa nurepet\ alt concert Zappa. Iar unconcert Zappa e un fenomenuluitor, `n care clipele de respiros`nt rare, momentele de tensiunepar bufonerii din filmele lui BusterKeaton, armonia este g`ndit\ pe`ntreg, nu pe segmente, chiardac\ p\r]ile se pot deta[a canumere de sine st\t\toare alefiec\ruia dintre membriiforma]iei. Mo[tenirea l\sat\ deZappa este insuficient cunoscut\.Documentarul despreApostroph/Overnite Sensations(2007) abia deschide o fereastr\.Ceea ce-a apucat Zappa s\editeze audio [i s\ regizeze videodep\[e[te net confec]iile at`torgenii ne`n]elese...

Iat\, bun\oar\, concertul din26 august 1984, din New York,intitulat Does Humor Belong inMusic? ~ncepe cu enun]uri de-acurmezi[ul ecranului. Simple„c`rlige“ de atras aten]ia? Deloc!Zappa are geniul formul\rilorpercutante, unde ironia e semnulcriticii sociale inteligente: „Noover-dubs/No fog/No laserweapons“! Asta `n anul c`nd„r\zboiul stelelor“ deveneaobsesia Americii! Zappa n-a fostun rocker indiferent. Implicarea sa`n lumea politicii, soldat\ – ironieultim\! – cu inten]ia de a candida

la pre[edin]ie, e f\r\ compromis.Dar [i f\r\ iluzii. {i nu acolo astr\lucit. Politica e zona activit\]iiumane iremediabil perisabil\,poate chiar nociv\...

Cei 7 instrumenti[ti dinconcertul amintit s`nt polivalen]i.Ray White, chitarist cu voce detenor, Ike Willis, chitarist baritonr\gu[it, Alan Zavod, cl\par decoloratur\, Scott Thunes, basistde „performance“ (aici termenuldefine[te pe cel care danseaz\efectiv cu instrumentul, nu doarc`nt\ la el!) [i vocalist yodelin’,Chad Wackerman, un t`n\rbaterist venit dinspre jazz,competent [i rapid. Iar BobbyMartin este un muzician complet:clape, instrumente de suflat, voce`ntins\ pe n-[pe octave! Omulpoate reda chiar [i partituri desopran\, f\r\ s\ for]eze, la o`n\l]ime ce contrabalanseaz\vocea sobr\, de bas profundmelodios, particularitatea luiFrank Zappa!

Combina]ia aceasta, al c\reitermen de compara]ie se g\se[tedoar `n lumea operei, alc\tuie[teun ansamblu – a[ scrie preclasic,dac\ vocabula „oper\“ n-arsubmina construc]ia frazei. Iat\cum lucreaz\ sec]ia vocal\: primavoce enun]\ tema; a doua reiatema, dar nu [i textul; a treiavoce `mpinge linia melodic\ `nsus sau `n jos cu un semitonm\car; a patra o r\stoarn\. Iarc`nd tema revine la prima voce,dinamica e schimbat\, vocalistul e`n alt registru, a f\cut ostr`mb\tur\, s-a dat peste cap, aluat ca acompaniament un cle[tesau un fluier de speriat ciorile...Astfel a realizat Zappa bijuteriirock cu elemente permutabile, dereg\sit `n diferite `nregistr\ri –`ns\ niciodat\ la fel!

Filmul p\streaz\ dinreprezenta]ie esen]ialul ales deZappa. Nu po]i scoate sauad\uga ceva. Sunetul e perfect,montajul decupeaz\ prim-planulsemnificativ, gestul ce ilustreaz\ideea. Sau ideile, abundente...

Zappoliphonia (1)

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 175 » 19 – 25 aprilie 2008 www.supliment.polirom.ro

~ntre satisfac]iile vie]ii la Praga este intensavia]\ muzical\ a ora[ului, ce dep\[e[tesimpla realitate a num\rului mare deconcerte, orchestre simfonice [i invita]i demarc\ de care se bucur\ melomanii. Exist\la cehi o manier\ concret\, exemplar\,fireasc\ [i neostentativ\ de a-[i onoramarii muzicieni, `ntre care dirijoriiconstituie o categorie aparte. {i este de

notorietate public\ faptul c\, `ncep`nd cuVáclav Talich [i continu`nd cu RafaelKubelik, Karel An¬erl [i Václav Neumann,Cehia a dat lumii c`]iva dintre cei maiprodigio[i dirijori ai secolului XX. Dac\ to]i au fost atin[i de aripa istoriei [iau suferit de pe urma regimului comunist,nici unul nu a tr\it momente at`t dedramatice precum Karel An¬erl.

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga

Coperta noului DVD Supraphon

www.supliment.polirom.ro

15 «

fast-foodDE CECREIOANE?

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

Colegiul eeditorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)

Redactor-[[ef: George Onofrei

Redactor-[[ef aadjunct: Anca Baraboi

Secretar ggeneral dde rredac]ie: Florin Iorga

Rubrici ppermanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), EmilBrumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.Arte vvizuale: Matei Bejenaru, Marius Babias.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.

Edi]ia dde IIa[i: Andreea Archip

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie // AAbonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]iiRodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:export@rodipet.ro.

Tarife dde aabonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea jjuridic\ ppentru ccon]inutul aarticolului `̀i aapar]ine aautorului »» „„Suplimentul ddecultur\“ uutilizeaz\ ffluxurile dde [[tiri NNewsIn »» MManuscrisele pprimite lla rredac]ie nnu sse `̀napoiaz\

Marc\ `̀nregistrat\ –– EEditura PPolirom [[i „„Ziarul dde IIa[i“.Proiect rrealizat dde EEditura PPolirom `̀n ccolaborare ccu „Ziarul dde IIa[i“. Suplimentul se ddistribuiegratuit `̀mpreun\ ccu „„Ziarul dde IIa[i“.

Diem Chau: „S`nt ni[te obiecte cu o simbolistic\ extrem deputernic\. To]i avem creioane, to]i ne amintim de ele... s`ntfrumoase, colorate... c`nd le sculptez, cap\t\ un luciu foartepl\cut... ~mi amintesc de copil\rie, cu bune [i cu rele“.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBI

BBuunn gg\\ssiitt,, ssttiimmaa]]ii aassccuulltt\\ttoorrii,, ddiinnaacceeaasstt\\ nnooaappttee vvoomm iinnaauugguurraa uunnnnoouu ccoonncceepptt ddee eemmiissiiuunnee rraaddiioo,,pprreemmiieerr\\ mmoonnddiiaall\\ aa[[ ppuutteeaa zziiccee..Pentru c\ mie `mi pas\ ceprobleme ave]i, pentru c\ eu`ncerc s\ le g\sesc solu]ii reale, nudoar s\ fac rating. Ziceam c\ esteo emisiune `n format nou, original,`n care a[tept telefoanele voastrela num\rul 222......... V\ avertizezc\ `mi rezerv dreptul s\ `ntreruporice convorbire care nu-mi place,f\r\ s\ trebuiasc\ s\ dau explica]ii.Pentru c\ via]a e grea [i cinevatrebuie s\ aib\ sub control toat\nebunia asta. A[adar, m\ numescGec [i bun\ seara România,oriunde te-ai afla. St\m deja devorb\ cu primul ascult\tor, Mi[udin Crevedia, te ascult\m. „Bun\seara, din Crevedia v\ sun, Mi[u.“Da, domnu’ Mi[u. „|\, domnuGec, mie mi se pare c\ emisiuneaasta a]i copiat-o din filmul \la curadi...... diiiiiiiing...... .diiing!“ M\pi[ pe comuni[tii \[tia invidio[i pecariera mea. Eu nu s`nt pus aici demarionet\ [i nu dau explica]ii, eurezolv probleme, chiar dac\vorbesc porcos. M\d\lina dinOdorhei, e[ti `n direct. „Ce faci?“La revedere, aici nu avem timp de`ntreb\ri copil\re[ti, curvo! Dinudin Foc[ani, s\ te auzim. „Domnu’Gec, s\ facem ceva cu genocidul\sta din hipermarketuri, c\ escandal mare cu produc\torii, c\le pune taxe de raft „~ntr-adev\r,Dinu, am aflat [i eu [i m`inediminea]\ o s\ sparg u[a

directorului lor [i o s\-l oblig s\scoat\ taxele. Pentru c\ de astas`nt aici, pentru voi, ca s\ fiuprimul care pune problema. „Da,p\i am sunat [i la domnulTurcescu, c\ el a avut azi temaasta [i a zis c\ diiiing... ..diiiiing“’r]ii m\-ti de labagiu [i cu turcesculu’ m\-ta... ce? A, da? Am revenit,dragii mei, s-a `ntrerupt, Mioaradin Bajura, e[ti `n direct. „Gec, a[vrea s\-]i zic despre prietenulmeu, el... “ Te bate, nu? Eramsigur. D\-mi repede adresa, s\ vins\-i sparg muiu, o s\ emit printelefonul mobil. „Nu, nu m\ bate,dar m`ine este ziua lui [i diiiing...diiing“ Noi nu s`ntem serviciu dematrimoniale pentru panarame,locul t\u este la bordel. Exist\,oameni buni, multe femei b\tutede so]i, dar care, la fel ca Mioara,se tem s\ recunoasc\. P\i a[a cumnaiba s\ le pot ajuta? Matilda dinNegre[ti-Vaslui, te ascult\m.„Domnul Gec, pe mine m-o b\tutomul prin violen]\, a[a cum aispus matale, pentru simplul faptc\ nu i-a pl\cut m`ncarea. Uite,am aici trei coaste rupte [i de-abiarespir.“ Dar ce mama naibii nu i-aconvenit? „Nu i-am pus destul\sare `n m`nc\rica de ceap\ cupipote [i mi-o dat cu oala `n cap,uite aici.“ Animalul, m`ine `l caut[i-i scot din]ii c\ de asta s`nt aici.Unde lucreaz\? „L`ng\ depou, lasala de sport, antrenor de box. ~lg\si]i sigur de la ora diiiiing...diiiing.“

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 175 » 19 – 25 aprilie 2008

De obicei, bunicile spunpove[ti. Tot de obicei,pove[tile `nseamn\ fr`nturide biografie, istorii spusef\r\ „a fost odat\“ [i, decele mai multe ori, f\r\ „autr\it ferici]i p`n\ la ad`ncib\tr`ne]i“. Origini pierdute`n timp, r\zboaie, iubiri,dezam\giri, `nceput desecol XX, drumuri [ireg\siri. ~n loc de ilustra]ii,fotografii `ng\lbenite. Desemn de carte nici nu enevoie: bunicile nu uit\niciodat\ unde au r\mas.Mul]umit\ lor, nici noi nuvom uita cine s`ntem.

LLaa [[aappttee aannii,, cceeii mmaaii mmuull]]ii ccooppiiii [[ttiiuu ddeejjaappee ddee rroosstt ttooaattee ppoovvee[[ttiillee [[ii ssee dduucc llaa [[ccooaa-ll\\.. La [apte ani, Diem Chau [tia pe derost toate pove[tile [i se ducea `n StateleUnite, ca refugiat politic din Saigon. N\s-cut\ dintr-un tat\ chinez [i o mam\ viet-namez\, s-a maturizat `ntre dou\ lumi ra-dical diferite. „M\ consider un artist alc\rui mediu principal `l reprezint\ po-ve[tile, `n special cele care supravie]u-iesc nar`ndu-se de la o genera]ie la alta.Am avut o copil\rie... nomad\, iar familiamea nu de]inea bunuri de pre], ci doarde strict\ necesitate. Cea mai mare avereo reprezentau pove[tile spuse de pri-eteni [i de rude. ~ntre]esute `n acestepove[ti s`nt leg\turile cu trecutul [i cul-tura noastr\, dar [i posibilitatea uneievad\ri din realitate“, m\rturise[te ea.

Ca s\ spui o poveste n-ai nevoie de preamulte lucruri: o voce cald\, o privire pier-dut\ `n negura amintirilor, un album depoze cu margini dantelate, un ghem del`n\ [i cineva care s\ te asculte. Uneori,ajunge [i un creion colorat moale, cerat,care s\ se lase sculptat de m`ini mig\loase.Dup\ c`teva ore de munc\ devine el `n-su[i un Povestitor, a[a cum s-a `nt`mplatcu personajele n\scocite de Chau pentru

proiectul Storytellers. „Am pornit de la odocumentare legat\ de arta popular\ dintimpul Marii Crize. Oamenii nu-[i per-miteau s\ iroseasc\ nimic... Mi-a r\mas`n minte conceptul de «hobo art»... ceicare c\l\toreau ca s\ g\seasc\ de lucru f\-ceau adesea m\run]i[uri pe care s\ lev`nd\ sau s\ le dea la schimb... s`mburisculpta]i, monede b\tute, portrete, cuver-turi... orice!“ Roz, verzi, galbene sau por-tocalii, [i-ar g\si cu u[urin]\ loc `ntr-unpenar dac\ nu ar avea at`tea lucruri despus. De ce totu[i creioane? „S`nt ni[te o-biecte cu o simbolistic\ extrem de puter-nic\. To]i avem creioane, to]i ne amin-tim de ele... s`nt frumoase, colorate...c`nd le sculptez, cap\t\ un luciu foartepl\cut... ~mi amintesc de copil\rie, cubune [i cu rele. S`nt vesele, dar [i in-credibil de fragile [i, odat\ rupte, numai pot fi reparate.“ Ceea ce nu este nicibine, nici r\u. Ci pur [i simplu.

Pove[tile ne ajut\ s\tr\im mai intens

„Bunica mi-a spus unele dintre cele maifrumoase [i mai neauzite pove[ti. Avea unfel minunat de a ̀ nflori basmele. Dup\ ea,Cenu[\reasa nu a mai ajuns la balul prin-]ului pentru c\ trebuia s\ aleag\ o gr\ma-d\ de fasole mung, fasole ro[ie [i boabede soia. Alb\ ca Z\pada a ie[it de mai mul-te ori `n ora[ cu prin]ul ei `nainte s\ se c\-s\toreasc\, iar la prima `nt`lnire au fostla un picnic `n parc [i au m`ncat sandvi-[uri [i pepene t\iat felii. Tocmai acesteabateri m\runte de la firul epic m\ fas-cineaz\ la tradi]ia oral\. ~nt`mpl\rile o-bi[nuite strecurate `n lumi fantastice lefac mai credibile, dar `n acela[i timp [ineobi[nuite.“

{i pentru c\ toate pove[tile se deap\n\alene de pe un mosor nev\zut, DiemChau s-a g`ndit s\ le ]eas\ cu r\bdare in-finit\, `ntr-un ritual numai de ea [tiut.

Astfel c\, dup\ o `nghi]itur\ de ceaiverde, pe farfurioar\ se `ndep\rteaz\ ofat\ cu cozi lungi [i negre, iar din ce[cu]atapisat\ cu m\tase z`mbesc doi pantofioriro[ii, `mbujora]i stingher. Siluete f\r\chip, m`ini desprinse de trup [i o a]\ ro-[ie, sub]ire ca o `nchipuire, care leag\ oa-meni, pove[ti, timpuri [i culturi. Clipe ui-tate, emo]ii de-o secund\.

„Pove[tile ne ajut\ s\ tr\im mai intens.Am petrecut nenum\rate ore str`ng`ndamintiri [i fragmente din diferite culturidoar ascult`ndu-le pove[tile extraordi-nare. Am a[teptat cuvintele povestitoru-lui cu ner\bdare [i `nc`ntare de copil. Fi-ecare poveste ne ajut\ s\ ne `n]elegemmai bine trecutul [i cultura. Fiecare po-veste este un fir care ne leag\ unii de al]ii:povestitorul ]ine un cap\t, iar ascult\toriipe cel\lalt.“

Por]elan cusutcu a]\ ro[ie

DISPLAY

Diana SOARE

Midnight caller

Diem Chau s-a n\scut `n 1979, `n Saigon, Vietnam. A absolvit Cornish Col-lege of the Arts din Seattle `n 2002 [i a expus p`n\ acum la Seattle Art Mu-seum, Center of Contemporary Art [i Columbia City Gallery (Seattle), TastesLike Chicken Art Space [i The Future Perfect (Brooklyn), Nohra HaimeGallery (New York), Tin Lark Gallery (Hollywood), Urbis Artrium Gallery (SanFrancisco). Lucr\rile ei pot fi v\zute la http://www.diemchau.com/.

„Arta este forma de manifestare a culturii, dovada fizic\ a g`ndurilor [ifaptelor noastre. De aceea fac art\. De aceea o expun. De aceea le vorbescoamenilor despre ea.“

~N PATRU VERBE {I-UN CITAT

Supravie]uitorul e, cum o spune clar titlul, un soi de profesiunede credin]\ [i un testament, la fel cum era, `n al]i termeni,liricoid-elegiacul Orient Express.

TESTAMENT» 16

fast-food

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 175 » 19 – 25 aprilie 2008 www.supliment.polirom.ro

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

CaligrafieNi sse `̀nt`mpl\ ddin cce `̀n cce mmai rrar ss\scriem dde mm`n\, aatunci cc`nd ccomple-t\m fformulare, mm`zg\lim [[erve]elesau aarunc\m llitere nneglijente ppe bbi-le]ele ((de aamor, dde ccump\r\turi).Caligrafia e una din pu]inele arte lacare avem acces (poate s`ntem a-foni, n-avem stil sau dans\m ca osc`ndur\ `n ploaie) [i noi ne purt\mcu ea nep\s\tor, la limita dispre]u-lui. Totul `ncepe din clasa I, cred eu,c`nd `nv\]\m s\ facem bastona[e ri-dicol de drepte. Atunci au loc primadeformare, prima p\c\leal\ – ni sespune c\ exist\ reguli pentru scrisulfrumos. Ei bine, nu-i adev\rat. Ascrie frumos ]ine de imagina]ia,`ndem`narea [i inventivitatea fie-c\ruia, literele s`nt un desen mereumodificat, `n func]ie de h`rtie sau dedispozi]ia caligrafului. {i dac\ ne-amstr\dui cu to]ii s\ avem un scris re-marcabil, fantasmagoric, halucinant,dac\ ne-am propune s\ sucim min]i-le cu literele noastre, s\ st`rnim cu-tremure cu bucla unui r sau s\ ne o-ferim prad\ psihanalizei cu triumf\-toarea linie a unui b, ei, atunci de-a-bia, grafologia ar putea deveni unfel de critic\ literar\ (cam biografis-t\, ce-i drept). Aceast\ propagand\caligrafic\ `[i are ra]iunea `n dou\din cele mai frumoase pagini (res-pectiv 26 [i 27) de literatur\ român\pe care le-am citit `n ultima vreme.Curio[ii le pot g\si `n volumul deproz\ scurt\ al lui Alexandru Ecovo-iu, Cei trei copii-Mozart, proasp\treeditat, `n care, printre altele, uncaligraf imagineaz\ o emo]ionant\utopie scriptural\: el vrea s\ g\seas-c\ „formele optime pentru toatesemnele grafice“, „`mbinarea ideal\dintre geometrie [i estetic, dintredesenul-sunet – care e chiar litera –[i culoare“. Imagina]i-v\ un textscris cu litere de culori diferite (celemai subtile nuan]e pe care le-a]i v\-zut), cu „cerneluri `n care voi turnaparfumuri rare, aduse din Levant, ve[-nic mirositoare“, ni[te „cuvinte-fres-c\“ bune de pip\it, de mirosit, bachiar de gustat. Visez la cuv`ntul„c\p[un\“ scris cu litere pufoase [idulci, av`nd forma, mirosul [i gustulfructului [i care, fiind mu[cat, scoatesunetul de-abia auzit al din]ilor r\-nind pulpa (c\p[unii). ~mi doresc bi-blioteci gustoase [i muzicale, `n carecartea lui Ecovoiu s\ stea `ntr-un raftla vedere, pentru personajele salestranii, lumile nelini[titoare, dramele magice [i stilul impecabil al povestirii.

M\ dduc ccu vv\r’miu lla BBucu-re[ti, lla uun cconcurs dde kkara-te, cc-aam ff\cut kkarate aam`n-doi cc`nd eeram lla [[coal\, [i-aam pp\strat lleg\tura ccu cclu-bul. Antrenorul s-a bucuratc\ ne-am `ntors, ne-a luat cuel... Am c`[tigat o medalie peechipe. Am l\sat o bun\ im-presie. M-am lipit [i de-o tip\.~n ultima zi – seara aveamtren spre cas\ – mi-am l\satbagajul s\-l aduc\ v\r’miu,biletul la fel, [i eu am plecatla `nt`lnire cu tipa... „Vezi,karatistule, poate te bat ma-grauanii din Bucure[ti [i-]isalt\ [i tipa, [i tot ce ai!“, aglumit v\r’miu...

Ei, cine s\ m\ bat\? Amumblat toat\ ziua. Film. Co-fet\rie. Bar. Pup\turi. Am chel-tuit to]i banii, mi-am opritbani doar c`t cost\ persona-lul ca s\ vin de la Ia[i spre ca-s\. Seara, am luat adresa ti-pei, i-am jurat c\ o s\ ne reve-dem [i-am alergat la tren, c\nu mai era mult p`n\ s\ ple-ce. Acolo, v\r’miu nu-i... D\ic\ut\tur\. Lume peste lume,vermuial\. V\r’miu nic\ieri...Fluier\ trenul [i pleac\... Amr\mas `n Gara de Nord cuc`]iva lei `n buzunar... Hai s\m\ calmez, c\ v\d eu, zic.

Nici m\car ]ig\ri n-aveam[i eram [i le[inat de foame.

Alt tren, peste dou\ ore...M\ a[ez pe-o banc\-n gar\[i stau p`n\ vine un poli]ai...„S\ tr\i]i! Am o rug\minte ladvs...“ ~i torn povestea cuv\r’miu [i-l rog s\-mi `mpru-mute bani de tren, `n schim-bul buletinului... „Chiar c`ndajung acas\, v\ trimit baniiprin po[t\. Pe cuv`nt! Apoidvs. m\ pute]i prinde foarteu[or, dac\ ave]i buletinul...Crede]i c-a[ `ndr\zni s\ `n[elPoli]ia Român\?“... „B\, tuumbli cu c\caturi!“, mi-aspus el [i mi-a smuls bule-tinul din m`n\. A scos uncarne]el, [i-a notat datele...„Ia-]i buletinul [i car\-te, c\te-arestez, dac\ te mai prind

pe-aici, fire-ai a dracu’!“...S\-nnebune[ti, nu alta. Num\ dau `ns\ b\tut. Caut se-diul T.F.-ului, prind un ombun, `i explic situa]ia [i-i ceracela[i lucru ca [i poli]aiului.Mi-a zis c\ el n-are bani, darc\ poate s\ m-ajute... „Du-tela [eful de tren [i spune c\te-am trimis eu. M\ [tie. A-ranjeaz\ el...“

Caut\-l pe [eful de tren.Dup\ ce-am vorbit cu meca-nicul de locomotiv\, am reu-[it s\-l g\sesc... „Mi se rupemie de buletinul t\u! Fugi,b\, de-aici!“... Priveam cu

ciud\ buletinul. Cred c\-l u-ram. ~mi venea s\-l fac mii [imii de buc\]ele... M\-ntorcla T.F... „Las’ c\ merg eu cutine“... Dar `ntre timp pleca-se [i trenul urm\tor. Nu maiera altul p`n\ a doua zi dimi-nea]\, la cinci... „~]i promitc\ m`ine te urc eu. Stai [i tuprin gar\, da’ vezi s\ nu tefure aurolacii“... Ce s\-mimai fure, c\ n-aveam dec`tbuletinul...

Am r\mas `n gar\, mortde oboseal\ [i de foame...

(continuare `n num\rul urm\tor)

Povestea unui buletin (I)

CCoommiissaarruull MMoollddoovvaann nnuu ppuutteeaa ss\\ nnuu ffiiee[[ii eell uunn ssuupprraavviiee]]uuiittoorr.. ~nc\ din primasecven]\ a celui mai recent film al luiSergiu Nicolaescu s`ntem informa]i c\eroul a fost persecutat sub comuni[ti, iarmai apoi afl\m c\ a petrecut `n `nchi-soarea din F\g\ra[ cinci ani (din 1960

p`n\ `n 1965). Mi se pare jignitor pen-tru adev\ra]ii de]inu]i politici, mor]i `n`nchisorile comuniste sau care abia le-ausupravie]uit, ca un regizor mulat pe regi-mul comunist s\-i construiasc\ erouluis\u o asemenea biografie. Comisarul afost eliberat din `nchisoare `n 1965 (pro-

babil nu `nt`mpl\tor `n 1965) de un ge-neral de Securitate (interpretat de IonDichiseanu) doar pentru c\, `n cea de-a12-a folosire a ruletei ruse[ti, a supra-vie]uit. (Timpul petrecut `n `nchisoares-a m\surat dup\ ruleta ruseasc\, pe co-misar pariind aceia[i securi[ti g\l\gio[i,fiecare victorie asigur`ndu-i condi]ii maibune de via]\.) Dac\ pentru adev\ra]iide]inu]i politici condamnarea la `nchi-soare era deja o condamnare la moarte,comisarul Moldovan ne-ar sugera c\pentru autorul s\u op]iunile au avut `nvia]\ efectul unei rulete ruse[ti.

Ego-ul autorului esupradimensionat

Probabil c\ Sergiu Nicolaescu chiar cre-de asta, a[a cum crede c\ a fost nomi-

nalizat la Oscar sau c\ a avut o carier\str\lucitoare `n str\in\tate. Supravie]ui-torul e, cum o spune clar titlul, un soi deprofesiune de credin]\ [i un testament lafel cum era, ̀ n al]i termeni, liricoid-elegi-acul Orient Express. Fie c\ vrea sau c\nu vrea, ultimele filme ale lui Sergiu Ni-colaescu par s\ aib\ un subtext foartebogat, mai bogat dec`t ce e pe ecran.Ego-ul autorului e at`t de supradimen-sionat, `nc`t aceste filme vorbesc numaidespre el, s`nt un autocult (sic) al perso-nalit\]ii.

Dar e at`t de ridicol s\-l vezi pe cehulPetr Falc d`nd din gur\ `n timp ce pestereplicile lui mute se lipe[te vocea lui Ser-giu Nicolaescu. (Falc aduce mai multcu Ilarion Ciobanu t`n\r, `ns\ nimeninu e atent la cum arat\, c\ci e completobliterat de vocea demiurgului.)

{i acest lucru, ca [i op]iunea pentrudecadentul postsincron (ca de obicei,cu rateuri), precum [i amestecul de Bu-cure[ti cu „un ora[ din Europa“, de an1978 cu 1940, de limb\ român\ cu en-glez\ cu accent românesc, de „Miss Lori“cu [lag\re str\ine, de Jean Constantincu Simona P\truleasa dau un film com-plet afazic, rupt de orice realitate, o cre-a]ie suspendat\ a c\rei unic\ menire es\ se constituie `n soclul unei statui.

Printr-o ironie, George Mih\i]\ [iVladimir G\itan apar `ntr-o secven]\`mpreun\. „Reconstituirea“ e la mii deani-lumin\.

Supravie]uitorul. Regia: Sergiu Nicolaescu.

Scenariul: Sergiu Nicolaescu [i Adina Mut\r.

Cu: Sergiu Nicolaescu, Petr Falc, CristiIacob, Vladimir G\itan, Jean Constantin,Ion Ri]iu, Ileana Lazariuc, Lucian Viziru

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

Supravie]uitorulFilmele vechi cu comisarul Moldovan au, prin compara]ie cu Supravie]uitorul, un soi de candoare, de[i se [tie: Sergiu Nicolaescu s-a descurcat `n orice regim politic pentru c\ af\cut compromisurile necesare, plutind mereu lasuprafa]\, `n vreme ce arti[tilor cu adev\rat valoro[ili se punea odinioar\ pumnul `n gur\.

FILM

Iulia BLAGA