21.Masurile de Prim Ajutor in Caz de Accidentare

8/16/2019 21.Masurile de Prim Ajutor in Caz de Accidentare

1/9

MASURILE DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE

PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI – PRINCIPII GENERALE

• Obligaţia care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea stării victimei.• Cel care acordă primul ajutor nu înlocuieşte medicul dar prin măsurile pe care le aplică el

trebuie să reuşească să evite: înrăutăţirea stării accidentatului, apariţia altor complicaţii, producerea morţii victimei.• Cât mai mulţi salariaţi trebuie să fie instruiţi şi formaţi în calitatea de salvatori, prin instructaj

periodic teoretic şi practic de prim ajutor.• Salvatorul de la locul de muncă este important si de neînlocuit, deoarece el se găseşte la locul

şi în momentul producerii accidentului, el este colegul de muncă al victimei.• a acordarea primului ajutor participă: martorul accidentului, salvatorul, medicul

întreprinderii !unde este ca"ul#, serviciul de protecţie a muncii, pompierii unităţii !unde esteca"ul#, conducerea unităţii.

• $n ca"ul producerii unui accident se intervine prin: oprire de urgenţă utilaj instalaţie,întrerupere curent electric, îndepărtare, telefon, apel verbal, semnal de alarmă, ve%iculeleunităţii, trusa de prim ajutor, targa, fişe de intervenţie.

• a producerea unui accident, intervenţia imediată a salvatorului are în vedere: protejareavictimei, e&aminarea victimei, anunţarea accidentului, acordarea primului ajutor,supraveg%erea victimei până la sosirea ec%ipei de specialitate, asigurarea securităţii victimei.

• 'vând grijă să nu(şi periclite"e propria sănătate, salvatorul trebuie să cunoască regulile deaplicare a primului ajutor, să(şi păstre"e calmul, să acţione"e energic, eficace şi rapid laluarea măsurilor.

• $nainte de orice intervenţie asupra victimei salvatorul trebuie să(şi pună întrebările: ce s(a petrecut) !interogând martorii sau victima, dacă este posibil#, mai e&istă vreun pericol) !deelectrocutare, de incendiu sau e&plo"ie, de into&icaţie#, dacă *+ să intervină, daca ' să

inter"ică accesul în "onă şi să dea ''-', S/ C0'-/ '1+2O-.• 3entru a proteja victima şi a preveni e&tinderea accidentării, salvatorul trebuie să observe

dacă persistă un risc de strivire, incendiu sau e&plo"ie, electrocutare, asfi&ie, etc.• $ntr(o situaţie de accident înainte de a efectua intervenţia de prim ajutor, salvatorul trebuie să

e&amine"e victima dacă sângerea"ă abundent, răspunde la întrebări, respiră, îi bate inima.• 4ntervenţia de prim ajutor trebuie făcuta cu sânge rece de către salvatori, astfel:

a# acă victima nu vorbeşte, dar respira şi îi bate inima sunt necesare aşe"area în po"iţia desiguranţă, acoperirea victimei, alarma, supraveg%erea ei.

b# acă victima nu răspunde, nu respiră, dar inima îi bate sunt necesare : degajarea căilor respiratorii, respiraţie 5gură la gură6 sau 5gură la nas6.

c# acă victima nu respiră, nu îi bate inima este necesar: masaj cardiac e&tern asociat curespiraţie 5gură la gură6 sau 5gură la nas6.d# acă victima sângerea"ă abundent se aplică compresie manuală locală, pansament

compresiv.e# acă victima pre"intă arsuri provocate de foc, căldură sau substanţe c%imice se va face

spălare cu apa.f# acă victima vorbeşte dar nu poate efectua anumite mişcări, va acţiona ca şi cum victima

ar avea o fractură, evitând să o deplase"e.g# acă victima poate să pre"inte plăgi grave, aşe"area într(o po"iţie adecvată, îngrijirea

segmentului amputat, compresie pentru oprirea sângerării, etc.%# acă victima pre"intă plăgi uşoare se face curăţirea şi pansarea plăgii.

7


2/9

RESPIRATIA ARTIFICIALA( -espiratia artificiala urmareste redresarea sc%imburilor de aer de la nivelul plamanilor.( etoda cea mai eficace este 8gura(la(gura8. 'vantajul acestei metode consta in faptul ca

nu necesita ec%ipament special si nici manevre obositoare.( 'ccidentatul sta intins pe spate, cu fata in sus.( Se controlea"a caile respiratorii superioare pentru a avea siguranta ca nu sunt blocate cu

sange, secretii sau alti corpi straini. 4n ca"ul infundarii lor, se recurge la desfundarea lor

cu ajutorul degetelor.( Salvatorul se asea"a in genunc%i, langa capul victimei.( Se trece mana stanga pe sub ceafa accidentatului si se impinge in sus, astfel incat sa se

asigure o e&tensie a cefei. 'ceasta manevra asigura eliberarea cailor respiratoriisuperioare acoperite de limba, stiut fiind ca, la accidentatii care si(au pierdut cunostinta,limba cade in fundul gatului.

( upa aceste manevre de pregatire, salvatorul trage aer in piept si, aplicandu(si gura pegura desc%isa a accidentatului, insufla aerul din plamanii sai in cei ai victimei. 4n tot acesttimp, narile accidentatului trebuie astupate cu ajutorul celeilalte maini, pentru a impiedicarefularea aerului.

( 4n timpul manevrei se va controla eficacitatea manevrei, urmarindu(se umflarea

abdomenului cu aerul insuflat.( upa fiecare insuflare, in timp ce salvatorul inspira, se vor lasa libere gura si nasul

accidentatului. 4n acest fel aerul introdus in plamanii victimei este eliberat datoritaelasticitatii custii toracice.

( -itmul de insuflare va fi de 79 (7 cicluri pe minut si va fi mentinut pana cand victimaincepe sa respire autonom.

( aca victima are gura inclestata, se poate recurge la respiratia 8gura(la(nas8.

MASAJUL CARDIAC EXTERN( +rmareste reanimarea batailor cardiace in ca"ul in care inima a incetat sa mai bata.( etoda consta din aplicarea unor presiuni ritmice asupra inimii, prin intermediul custii

toracice.( 'ccidentatul este culcat pe spate, pe un plan tare, cu capul mai jos decat restul corpului.( Salvatorul isi asa"a palmele suprapuse pe locul corespun"ator inimii in cusca toracica,

adica in stanga e&tremitatii de jos a sternului !osul pieptului#.( 3almele salvatorului vor e&ercita presiuni ritmice, astfel incat toracele victimei sa fie

turtit cu ; ( < cm, intr(un ritm de 9 apasari pe minut.( Compresiunile si decompresiunile ritmice indeplinesc functia de pompare a sangelui in

vasele sanguine.( 4n mod obisnuit, in scurta vreme dupa aplicarea masajului, inima isi reia activitatea

spontana. -eluarea activitatii se poate observa dupa reaparitia pulsului si colorarea pielii

si mucoaselor. 'ccidentatul isi capata cunostinta, iar refle&ele reapar. 4n ca"ul unui stop cardio(respirator. este necesar sa se e&ecute concomitent si respiratia

artificiala si masajul cardiac e&tern. 4n aceasta situatie este necesara pre"enta a doi salvatori caresa e&ecute concomitent manevrele. 'lternarea miscarilor va fi urmatoarea: la patru compresiunide masaj cardiac ( o insuflare de aer. 4n eventualitatea ca nu e&ista decat un singur salvator,acesta va efectua, in ritmul amintit mai sus, ambele manevre. a copii, compresiunile pentru masajul cardiac e&tern se vor face cu doua degete si cu

blandete.

MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE

7.7 Scoaterea accidentatului de sub influenţa curentului electric !tensiuni = 7999>#.

?

http://www.incepator.ro/medicale/respiratia_artificiala.asphttp://www.incepator.ro/medicale/respiratia_artificiala.asphttp://www.incepator.ro/medicale/respiratia_artificiala.asphttp://www.incepator.ro/medicale/respiratia_artificiala.asp


3/9

'cest lucru se efectuea"ă astfel:- 'cţionaţi pentru întreruperea tensiunii- acă scoaterea de sub tensiune a instalaţiei necesită timp, defavori"ând operativitatea

intervenţiei, scoateţi accidentatul de sub tensiune prin utili"area oricăror materiale sauec%ipamente electroi"olante care sunt la îndemână, astfel încât să se reuşeascăîndepărtarea accidentatului de "ona de pericol.

?. eterminarea stării accidentatului.

?.7 .acă accidentatul este conştient :'re loc un contact verbal reali"at sub forma întrebărilor, concomitent cu acţiunea de calmare:- 'şea"ă(te şi stai liniştit, respiră adânc şi regulat.- Cum s(a întâmplat accidentul )- 2e supără ceva )- 'i ameţeli ), 'i greaţă ), 'i dificultăţi de respiraţie ), 2e supără inima)

$n timpul întrebărilor se anali"ea"ă vi"ual starea accidentatului, culoarea pielii !a feţei#,transpiraţia feţei şi a palmelor, caracteristicile respiraţiei şi a pulsului. $n ca"ul unui rău sesolicită salvarea.?.? .acă accidentatul este inconştient procedaţi după cum urmea"ă:

- acă accidentatul nu pre"intă vătămări corporale datorate unor lovituri prin cădere

aşe"aţi accidentatul într(o po"iţie care să permită e&aminarea lui, adică culcat pespate pe o suprafaţă plană.

- esfaceţi %ainele de la gât, piept şi "ona abdominală.- >erificaţi starea respiraţiei şi e&istenţa pulsului.- $n ca"ul lipsei funcţiilor vitale, acestuia i se va face respiraţie artificială sau reanimare

cardio(respiratorie.- odalitatea de acordare a primului ajutor şi în general orice intervenţie se stabileşte

în funcţie de starea concretă a accidentatului.- C%iar dacă în urma electrocutării, accidentatul nu acu"ă stări de rău, el

trebuie ţinut în repaos timp de 9,@(7 oră, după care trebuie supus unei consultaţiimedicale.

- Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveg%ere medicală, deoareceulterior pot surveni tulburări de ritm cardiac.

'CO-'-0' 3-4++4 '1+2O- $* C'A+ '-S+-4O-

'rsurile sunt răni ale pielii sau ale altor ţesuturi produse de agenţi termici,c%imici, electrici sau de radiaţii. urerea e&tremă, suferinţa intensă produsă de arsuri precum şievoluţia acestora trebuie să determine luarea tuturor măsurilor de precauţie pentru a împiedica

producerea accidentală a arsurilor.'rsura este o le"iune locală, repre"entând elementul declanşator al unor perturbări cu

amploare variabilă asupra întregului organism. 'mploarea perturbărilor este legată direct deîntinderea şi profun"imea le"iunilor produse de arsură dar şi de capacitatea nativă a organismuluide a lupta contra arsurii şi durerii provocată de ea. 'ceastă capacitate compensatorie este strânslegată de vârsta accidentatului şi de starea fi"iologică a persoanei !de e&emplu diferite boli cumar fi %epatita acută virală, diabetul, afecţiunile renale# agravea"ă starea accidentatului. 'rsurarepre"intă de fapt distrugerea unor celule vii din anumite regiuni. eoarece sunt afectateterminaţii nervoase din piele, orice arsură provoacă dureri puternice. urerea însăşi este o cau"aa şocului. Bocul arşilor este e&trem de grav şi pielea nu(şi mai poate îndeplini funcţiile. 3rinţesuturile le"ate se pierde o mare cantitate de lic%ide bogate în proteine. Sângele îşi pierde masacirculantă şi devine vâscos. 0l se încarcă cu substanţe provenite din degradarea ţesuturilor, lacare se mai adaugă şi produşii to&ici proveniţi din infecţii. într(un cuvânt, orice arsură poate

deveni e&trem de gravă. 0a constituie o urgenţă şi necesită prim ajutor.

;


4/9

Clasificare:♦ $n funcţie de agentul care le(a provocat, e&istă patru tipuri majore de arsuri:- termice produse de foc, contactul cu obiecte fierbinţi, aburD- corozive cau"ate de substanţe c%imice foarte active cum ar fi aci"ii sau ba"eleD- electrice produse de curentul electricD- ri! r"#i"$ie determinate de e&punerea e&cesivă la soare, ra"e E sau materiale radioactiveD

♦ upă profun"imea lor, arsurile !este vorba despre arsurile termice#, se clasifică astfel:- "r%&ri #e 'r"#&l I limitate la stratul superficial al pieliiD pielea este roşie şi ustură !un

e&emplu tipic este arsura solară provocată de e&punerea prelungită la soare a pieliineantrenate#. 'ceste arsuri sunt mai puţin grave.

- "r%&rile #e 'r"#&l II cuprind toată grosimea pieliiD pe pielea roşie, congestionată apar băşici, cu conţinut seros !gălbui# sau amestecat cu sânge. 3e lângă durerea mare pe care oresimte victima, pericolul principal constă în infectarea conţinutului ve"iculelor. 'cestearsuri sunt mai grave, gravitatea fiind în raport cu mărimea suprafeţei arse. 3rin spargerea

băşicilor re"ultă o rană, care se poate infecta foarte uşor.- "r%&rile #e 'r"#&l III le"iunile depăşesc grosimea pielii, distrugând şi straturile mai

profunde: grăsime, muşc%i, vase de sânge, nervi, ajungând până la os.

- "r%&rile #e 'r"# I( sunt foarte severe, inclu"ând distrugerea tuturor structurilor de ţesut,inclusiv a osului !prin carboni"are#.

E)ectele "r%&rilor*Sunt determinate de :- întinderea suprafeţei arse a corpului viaţa accidentatului este ameninţată dacă arsurile

depăşesc 79 F din suprafaţa totală a pieliiD- locali"area arsurii de e&emplu arsurile din "ona feţei pot afecta respiraţiaD- gradul arsurii determinat de profun"imea le"iuniiD- vârsta şi starea fi"ică şi fi"iologică a victimei !c%iar şi arsurile mici pot fi critice pentru

persoanele mai vârstnice#.Complicaţii :- şocul produs de durerea intensă şi de pierderea masei sanguine sau a plasmeiD- infecţia deoarece pielea arsă e&pune la infecţii şi ţesuturile mai profunde, cu care are

continuitateD- probleme respiratorii de e&emplu la victimele cu arsuri faciale severe sau care au in%alat

fum sau vapori fierbinţi se produc le"iuni ale căilor respiratorii sau c%iar ale plămânilorD- inflamarea !producerea edemelor# se produce mai ales dacă "ona este presată de

îmbrăcăminte strânsă sau bijuterii.

Ce tre+&ie %" )"cem*

,- 3rima grijă este să fie scos accidentatul de sub acţiunea cau"ei ce a produs arsuraD.- acă este apă curată la îndemână, în primele secunde după ce s(a produs arsura esteindicat să fie turnată apă rece curată peste locurile arse, pentru a întrerupe acţiuneacăldurii asupra ţesuturilorD mai târ"iu apa devine inutilăD

/- acă %ainele ard, se aruncă peste victimă o pătură, o %aină groasă sau se foloseştee&tinctorul sau se rostogoleşte victima în "ăpadă, după împrejurăriD

0- $n ca"ul arsurilor întinse se înveleşte accidentatul într(un cearşaf curat şi se transportă deurgenţă la spitalD

1- 3entru calmarea durerilor, un medicament calmant, administrat oral este totdeauna binevenitD

2- acă victima cere de băut i se administrea"ă apa îndulcită cu "a%ăr, limonadă sau ceaiD

3- Ca regulă generală, arsurile de gradul 44 sau 444, c%iar dacă ocupă o suprafaţă mică acorpului, necesită îngrijire de specialitate într(o unitate medicalăD


5/9

4- $n ca"ul unei arsuri mici !de e&emplu de mărimea unei palme#, se aplică tratament ca înca"ul unei răni şi apoi un pansament sterilD

5- 'rsurile de gradul 4 nu necesită, în general, îngrijiri medicale dacă nu este afectată stareagenerală a bolnavului. 2ratamentul acestor arsuri este simplu : se spală imediat pieleaînroşită cu apă rece şi se aplică comprese calmanteD

,6- $n ca"ul "r%&rilor #e !"t&r7 c8imic7, se impune în primul rând spălarea imediată asuprafeţei arse cu multă apă curată, de preferinţă călduţă, pentru a dilua cât mai mult

substanţa c%imică care a venit în contact cu pielea. *u este recomandată utili"area în primul rând a substanţelor neutrali"ante fără ca arsura să fie mai întâi spălată dinabundenţă cu apă deoarece soluţiile folosite direct pentru neutrali"area substanţei potgenera reacţii de agravare a le"iunii. 0ste contraindicată aplicarea alifiilor sau grăsimilor

pe arsură. Spălarea cu apă din abundenţă nu trebuie să fie aplicată mai puţin de 79 minute pentru aci"ii obişnuiţi, cu o concentraţie mică. acă arsura este întinsă, în situaţii dee&tremă urgenţă, spălarea se face direct sub duş. Bi în ca"ul arsurilor produse de ba"e!sub formă solidă sau soluţii concentrate#, care au acţiune caustică asupra pielii,tratamentul aplicat este acelaşi ca şi în ca"ul arsurilor cu aci"i. 4n ca"ul arsurilor cu fenol,tratamentul se instituie urgent, din cau"a pericolului de into&icare generală aaccidentatului.

Acor#"re" rim&l&i "9&tor :! c"z&l "r%&rilor termice

'cordarea primului ajutor presupune degajarea victimei din focarul generator al arsurii!incendiu, e&plo"ie, sursa de abur#. 0ste contraindicat să se încerce la locul accidentuluiîndepărtarea vestimentaţiei combustionate sau a ve"iculelor cu lic%id formate în "ona arsă.Singurul indicator al calităţii primului ajutor este asigurarea unui timp cât mai scurt de la

producerea accidentului şi până la aplicarea tratamentului specific. $n ca"ul asocierii arsurilor cufracturi !ca urmare a unor e&plo"ii#, se vor imobili"a focarele de fractură cu mijloaceimprovi"ate. eoarece profun"imea le"iunilor este strâns legată şi de durată de acţiune aagentului termic, primul ajutor include în unele ca"uri ca salvatorii să acţione"e cu rapiditate

pentru stingerea %ainelor incendiate, pentru îndepărtarea %ainelor îmbibate cu lic%ide fierbinţi,scoaterea mănuşilor sau a ci"melor în care au pătruns lic%idele fierbinţi. $n arsurile mici, imediatdupă producerea le"iunii, "ona afectată se badijonea"ă cu pansament steril. 0ste inter"isăaplicarea pe arsură a unguentelor deoarece acestea favori"ea"ă infectarea şi agravarea le"iunii. $narsurile limitate, foarte importantă este aplicarea locală imediată a apei reci sub jet sau imersarea

părţii arse în apă rece. Se uşurea"ă astfel şi durerea şi se reduce inflamarea şi băşicarea, prevenindu(se le"area ulterioară a ţesuturilor. acă imersarea nu este posibilă, se aplică pe "onaarsurii îmbrăcăminte curată sau comprese sterile îmbibate în apă rece. Se îndepărtea"ă imediatorice sursă de presiune a "onei arse !inele, brăţări, îmbrăcăminte#, înainte de apariţia inflamării.Se acoperă arsura cu pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril. *u se aplică loţiuni, alifii

sau pansamente murdare şi în nici un ca" nu se folosesc uleiuri, cerneală, albastru de metil. 0steinter"isă spargerea băşicilor. *u se respiră şi nu se tuşeşte peste arsuri şi nu se palpea"ă "ona.acă îmbrăcămintea este lipită de "ona arsă, nu se va de"lipi. $n ca"ul arsurilor grave, secontrolea"ă respiraţia victimei, şi dacă este necesar se aplică respiraţie artificială. Concomitentcu aplicarea primului ajutor se anunţă medicul unităţii pentru asigurarea transportului urgent cusalvarea şi acordarea asistenţei medicale de specialitate.Acor#"re" rim&l&i "9&tor :! c"z&l "r%&rilor c8imice

'rsurile produse de substanţele c%imice coro"ive sau caustice precum aci"ii tari sau ba"ele sunt întotdeauna serioase deoarece aceste substanţe continuă să 5ardă6 atât timp cât rămân pe piele. 3rimul ajutor eficient în aceste ca"uri trebuie să se aşe"e pe de"activarea rapidă şi

eficientă a agentului c%imic le"ant urmat de transportul rapid la spital. $n ca"ul arsurilor produsede aci"i şi ba"e se spală din abundenţă "ona arsă cu jet de apă curată, rece, timp de cel puţin 9

@


6/9

minute !cu cât mai mult cu atât mai bine#. *u se recomandă neutrali"area directă !fără a se spălamai întâi rana cu multa apă# a aci"ilor tari cu soluţii de ba"e slabe sau a ba"elor tari cu soluţiiacide slabe, deoarece folosirea e&cesivă a acestor neutrali"anţi poate genera le"iuni grave.Substanţele neutrali"ante, sub formă de soluţii diluate, se aplică abia după spălarea abundentă asuprafeţei arse. Cel mai indicat este aplicarea acestora cu avi"ul medicului. 'rsura se tratea"ăapoi ca o arsură termică. Se acoperă cu pansament steril şi se solicită ajutorul medicului.3rocedurile de prim ajutor în ca"ul arsurilor c%imice cu anumite substanţe !în afara aci"ilor sau

ba"elor frecvent folosite#, pot diferi de procedurile u"uale !cum ar fi de e&emplu arsura generatăde varul nestins la care prima operaţie efectuată este îndepărtarea prafului de var uscat prinscuturarea cu o bucată te&tilă curată şi abia apoi spălarea cu jet de apă, pentru a împiedicadegajarea rapidă de căldură la suprafaţa pieliiD arsurile produse de an%idride, fosfor sau fenol auo gravitate e&tremă datorită efectului to&ic al substanţelor şi necesită în primul rând îndepărtarealor rapidă de pe suprafaţa pielii#. Salvatorii trebuie să cunoască substanţele c%imice utili"ate lalocul lor de muncă şi să ştie cum se acordă primul ajutor.

'rsurile c%imice oculare trebuie tratate cu deosebită atenţie datorită gravităţii lor şisensibilităţii "onei afectate. $n acest ca", asistenţa medicală speciali"ată este urgent necesară.Scopul primului ajutor este să dilue"e şi treptat să elimine substanţele c%imice prin inundareaoc%iului cu apă curată şi spălarea să dure"e minim ?9 minute. O substanta c%imica sub forma de

pudra trebuie indepartata prin periere. Substantele c%imice corosive se vor indeparta prinspalarea oc%iului timp de cel putin 79(?9 min !se foloseste aparatura speciala pentru irigareaoc%iului#

PIERDEREA CUNOSTINŢEI, LEŞINUL

- Se verifică dacă victima are căile respiratorii desc%ise şi dacă respirăD- Se slăbesc %ainele la gât, piept şi talieD

- Se aşea"ă victima în po"iţie de siguranţă !de recuperare#, pe o parte, dacă le"iunile permit, pentru a evita inundarea căilor respiratorii şi înecareaD- Se asigură aer proaspăt şi se protejea"ă victima de temperaturi e&tremeD- Se menţine victima întinsă confortabil încă 79(7@ min. după ce şi(a recăpătat cunoştinţa.

ATENTIE; 3ierderea temporară a cunoştinţei poate fi unul din simptomele care însoţesc ocri"a isc%emică sau o comoţie cerebrală. 2rebuie avută în vedere o astfel de posibilitate, mai alescând leşinul se produce la persoane mai în vârsta şi cau"a nu este evidentă. acă revenirea din leşin nu este rapidă şi completă este necesar ajutorul medical.

PLEMORAGII

a# contu"ii, vânătăi se aplică comprese reci sau punga cu g%eaţă în repri"e de 79(7@ min., seculcă persoana accidentată şi se ridică membrul rănit. *u se aplică punga cu g%eaţă direct pe

piele b# plăgi minore !cu sângerări mici, tăieturi şi "gârieturi minore# se spală cu apă şi săpun, se

şterg cu tifon steril şi se acoperă cu pansament special preparat sau improvi"at.c# plăgi grave !cu sângerări abundente# se aplică o apăsare continuă şi directă pe plagă

!pansament compresiv sau compresie manuală#. acă rana are marginile desfăcute, acestease apropie înainte de apăsare. $n ca"ul corpurilor străine înfipte, nu se aplică pansamentulcompresiv. Corpurile străine înfipte nu trebuiesc scoase. -ana se bandajea"ă în jurul corpuluistrăin înfipt şi se urmăreşte blocarea mişcării acestuia în rană, prin bandajare.


7/9

Sc&r'ere" %"!'el&i i! ")"r" v"%elor %"!'&i!e %e !&me%te 8emor"'ie- Se ot#eo%e+i m"i m&lte ti&ri #e 8emor"'ii*

» Hemoragiile externe ( in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionariiunor vase de sange. 4n functie de vasele sectionate deosebim:- >emor"'ii "rteri"le, in care sangele, de culoare rosu aprins, tasneste intr(un jet sacadat, in

acelasi ritm cu pulsatiile inimiiD- >emor"'ii ve!o"%e, in care sangele, avand o culoare rosu(inc%is, curge lin continuuD

- >emor"'ii c"il"re, in care curgerea sangelui se observa pe toata suprafata ranii, avandintensitate redusa. » Hemoragiile interne ( in care sangele care curge ramane in interiorul

organismului. O categorie deosebita o pot forma %emoragiile interne e&teriori"ate, in caresangele ajunge in afara corpului dupa ce a trecut printr(o cavitate naturala care face comunicareaorganismului cu e&teriorul. Gemoragiile interne sunt insotite de %em!e prin care se pot banui si diagnostica: ameteala,cresterea numarului de batai ale inimii pe minut, cresterea numarului de batai ale inimii,cresterea numarului de respiratii. 3ulsul este slab, tensiunea arteriala sub limita normala.Holnavul este nemultumit, palid, vorbeste sacadat, are transpiratii reci si c%inuit de sete e&tremde mare.

Oer"ti&!e" #e orire " &!ei 8emor"'ii %e !&me%te 8emo%t"z"- Orire" r"i#"%i c& comete!t" e%te &!" #i! "cti&!ile #eci%ive c"re tre+&ie e?ec&t"te #e c"tre cel ce"cor#" rim&l "9&tor i! c"z&l "cci#e!telor- Se re"lize"z" i! #o&" )el&ri* !"t&r"l %i "rti)ici"l- >emo%t"z" !"t&r"l" %e#"tore"z" c""cit"tii %"!'el&i #e " %e co"'&l" i! mome!t&l i! c"re " ve!it i! co!t"ctc& me#i&l e?terior- Se ro#&ce i! c"z&l 8emor"'iilor mici= c"il"re- Cel m"i %iml& mo# #e " )"ce o 8emo%t"z" rovizorie e%te "lic"re"&!&i pansament compresiv. C"tev" comre%e "lic"te e l"'"= o +&c"t" #e v"t" %i &!+"!#"9 cev" m"i %tr"!% %&!t %&)icie!te e!tr& " ori o %"!'er"re me#ie- D"c" 8emor"'i" !& %e ore%te= e%te !ece%"r" comrim"re" v"%&l&i #i! c"rec&r'e %"!'ele- I! 8emor"'i" "rteri"l"= comrim"re" %e )"ce i!tr@&! &!ct %it&"t c"tm"i "ro"e #e r"!" %i m"i %&%= i!tre r"!" %i i!im"- I! 8emor"'iile ve!o"%e=comrim"re" %e )"ce %&+ r"!" e!tr& " ori ve!ire" %"!'el&i #e l" eri)erie c"trei!im"- Comrim"re" v"%elor %e )"ce m"i +i!e i! loc&rile i! c"re ele %&!t m"i"ro"e #e &! l"! o%o% %i %e o"te )"ce #irect= c& #e'et&l %"& c& to"t" m"!"= i!%"!&m"i e!tr& o 8emo%t"z" #e %c&rt" #&r"t"-C"!# %e i!te!tio!e"z" comrim"re" e!tr& o erio"#" m"i i!#el&!'"t" " v"%&l&i #e%"!'e %e )olo%e%te '"ro&l-

FRACTURI

Iracturile sunt ruperi totale sau partiale ale unui os, determinate de cau"eaccidentale. Irecvent se rup oasele lungi ale membrelor, fracturile aparand cand osul este bolnav,sau la batrani, la care oasele sunt rarefiate. Sem!ele #e ro+"+ilit"te ale unei fracturi sunt:

• urerea locala care apare brusc, in momentul accidentului, este situata e&act la loculfracturii, se e&agerea"a prin apasarea focarului de fractura si se diminuea"a dupaimobili"area corectaD

• eformarea locala, care tine de deplasarea fragmentelor din focarul de fractura si poateaparea in lungul osului sau in lateralD

• 4mpotenta functionala adica imposibilitatea folosirii membrului fracturat.• 0c%imo"a !vanataia# apare la interval de 7( ? "ile dupa accident.

J

http://openhint%28%27garou.asp%27%29/http://openhint%28%27garou.asp%27%29/


8/9

Sem!ele #e %i'&r"!t" ale unei fracturi sunt:

• obilitatea anormala la nivelul focarului de fractura, in functie de a&ele osului respectivD• Irecatura osoasa !"gomot de paraitura, care apare la miscarea sau lovirea capetelor

fracturate#D• ipsa de transmitere a miscarii la distantaD

ATENTIE : Se recomanda a nu se insista prea mult la cercetarea semnelor de siguranta a uneifracturi, deoarece la mobili"area capetelor osoase se poate provoca ranirea unor artere sau a unor nervi din vecinatate.

*u trebuie făcut victima nu trebuie ridicată în picioare sau transportată înainte deimobili"area fracturii, pentru că toate acestea pot provoca complicaţii !accentuarea durerii,deplasarea fragmentelor osoase, distrugerea muşc%ilor, a vaselor de sânge sau nervilor,%emoragii sau parali"ii, transformarea fracturilor înc%ise în fracturi desc%ise#.

2rebuie făcut acordarea primului ajutor la locul accidentului, e&ceptând ca"ul în care persistă un pericol pentru salvator sau pentru victimă. $n acest ca", victima trebuie aşe"ată în celmai apropiat şi sigur loc în care rănile sale pot fi temporar asistate şi stabili"ate.- $n ca" de fractură desc%isă trebuie procedat mai întâi la oprirea %emoragiei şi la pansarea

rănii. Orice os e&teriori"at trebuie protejat cu feşi de jur împrejur, dar nu trebuie forţat săintre înapoi în rană.

- 4mobili"area fracturii prin utili"area atelelor tip sau improvi"ateK Cl"vic&l": se utili"ea"a doi colaci de pan"a rasuciti si legati la spateDK r"t: 7( ? atele aplicate pe brat si apoi legarea bratului de toraceD

K A!te+r"t: 7 ( ? atele aplicate pe antebratul respectiv si suspendarea antebratului cu ajutorul unei fese legate de gatDK Picior: de obicei imobili"area cuprinde in intregime membrul respectiv. 3entru aceasta,

in ca"ul in care avem ? atele, acestea se asa"a fata in fata, pe partile laterale ale piciorului, in

ca"ul in care avem o atela, o ase"am pe partea laterala a piciorului si folosim, ca a doua atela,celalalt picior, legand strans picioarele victimei.3entru fi&area oricarui tip de atela, trebuie avut grija ca aceasta sa nu apese pe rani sau sa

produca rani accidentatului. 3entru aceasta orice obiect folosit drept atela va fi infasurat in fasasau carpa !material te&tile#.

Ca regula generala, orice atela trebuie sa depaseasca deasupra si dedesubt ambelearticulatii ale osului fracturat, imobili"andu(le.- Se va administra un calmant !antinevralgic, algocalmin, etc.#, pentru calmarea durerii. Pe!tr& victim" %&%ect" #e o lezi&!e " colo"!ei verte+r"le= m"%&rile %&!t &rm"to"rele:- Se urmareste mentinerea permanenta a coloanei vertebrale in linie dreapta, capul fiind tinut

ceva mai jos decat picioarele, atat in timpul ridicarii cat si al transportuluiD- Capul si gatul accidentatului se mentin intr(o po"itie care sa asigure permeabilitatea cailor

respiratorii superioareD- 4mobili"area unui accidentat cu le"iuni ale coloanei vertebrale se face pe un plan tare

!scandura lata, usa, etc.# pe care bolnavul este ase"at cu fata in sus, intre perne sau %aine, pentru a evita deplasarile laterale.

Prim&l "9&tor l" loc&l "cci#e!t&l&i rivi!# lezi&!i "le oc8i&l&i

CORPI STRI

*u se îndepărtea"ă : ( când particula este pe corneeD când particula este încastrată sau s(a lipit deglobul ocularD când particula nu poate fi vă"ută deşi oc%iul este umflat şi doare.

L


9/9

3rimul ajutor constă în:- averti"area persoanei să nu(şi frece oc%iul.- cel care ajută îşi va spăla mâinile înainte de a acorda primul ajutor.- înc%iderea pleoapei şi acoperirea oc%iului afectat cu un tampon pentru oc%i sau cu un

tifon !se poate fi&a bandajul cu banda ade"ivă astfel încât să se evite presiunea asupraoc%iului#.

- solicitarea asistenţei medicale de specialitate.

M

21.Masurile de Prim Ajutor in Caz de Accidentare

Documents

Transcript of 21.Masurile de Prim Ajutor in Caz de Accidentare