Despre rugaciune si meditatie Rugaciune este incercarea omului de a realiza o legatura cu divinitatea, indiferite scopuri. Majoritatea oamenilor se roaga pentru a cere ceva luiDumnezeu. Au anumite probleme (materiale, de sanatate, sufletesti, etc) pe carenu reusesc sa si le rezolve si atunci apeleaza la ajutorul divin. Altii, mai putini,adreseaza multumiri in rugaciunile lor pentru ca li s-au rezolvat anumiteprobleme. Altii (si mai putini) pur si simplunudorescdecat sa-l simtapeDumnezeu alaturi de ei sau chiar in sufletul lor acestia ajung de la rugaciune lacontemplatie. !altacategoriedorescsaintreincomuniunecuDumnezeusireusescuneorisaofacaprinmeditatie. "untmultecategoriiderugaciuni, infunctie de cei care le practica, de ceea ce urmaresc prin rugaciune, de modul incare se roaga, dar si de ceea ce traiesc in timpul rugaciunii.#nii dintre sfintii parinti ai bisericii crestine au incercat sa faca oierarhizare a rugaciunilor, la fel ca si unii dintre maestrii din e$tremulorient.%oatecacelmai binesimai plasticareusitsafacaacestlucruparintele&lie'leopa. Redammai jos fragmente semnificative dinceea ce el a denumittreptele rugaciunii.(Dar cnd auzim noi de rugciune, s nu credem c toat rugciuneanoastr este rugciune. Dac eu zic cu limba rugciunea, sau cu gura, iarmintea este pe dealuri, eu m nel pe mine cnd m rog. C Dumnezeu nvremearugciunii, nucautnumai buzele i limba, ci cautminteaiinima.Rugciunea care o facem noi cu gura i cu buzele i ea este bun ntr-o masur, cci i ea are temei n Sfnta Scriptur. Darstii crugciuneagurii, dupnvturadumnezeiesculuiprinte !rigorede "issa, marele filosof i fratele marelui #asile, estegrania cea mai deprtat a rugciunii, sau mai bine zis, ca s nelegei maibine, eaestecuiul $treapta%cel mai de&osdinscararugciunii. 'tii catunci cnd te urci pe scar, pui piciorul pe cel dinti cui. Dar, ct ai desuit ()r, scararugciunii nurcuul ei nuare sfrit. Rugciunea, ncretereaei, nuare margine, pentrucease unete cuDumnezeu. 'iprecum Dumnezeu, fiind nemrginit n sfinenie prin nlimea nsuirilorSale, nu are sfrit n bunatate i n sfinenie, aa i rugciunea, n cretereaei du*ovniceasc, se nal i margine nu are ...Deci, vreau s v spun un lucru. Cnd ne rugm cu gura, ne aflm lanceputul rugciunii. +ar,daceuzicorugciunecugura, -Doamne,+isuse .ristoase, /iul lui Dumnezeu, miluiete-m pe mine pctosul -, sau-0atl nostru -, sau - "sctoare de Dumnezeu, /ecioar... - sau oricare i,dac o neleg i cu mintea, ea atunci nu se mai c*eam rugciunea gurii, citrece n alt treapt, i anume la rugciunea minii. 1Dar rugciuneaminii este desvrit2"u( "ici aminii nu-idesvrit. Rugciuneaminii de-abiaonumesc dumnezeietii 3rini,&umtate de rugciune, sau pasre cu o arip, sau rugciune cu-n picior, cnici rugciuneaminii nu-i desvrit. 4i mai trebuie ceva. 0rebuie sducem aceast rugciune de la ntelegerea minii la simirea inimii.Candnoi zicemorugciuneculimbai onelegemcuminteai osimimcuinima, eadevinesferic, rotund, nmicareasufletului nostru. 5ceastrugciune este mult mai desvrit i se numete rugciunea inimii.Dar o s m ntrebati , Rugciunea inimii este cea mai nalt 2 "u (Sunt rugciuni i mai nalte dect a inimii. Dar la rugciunea inimii, ziceSfntul +saac Sirianul, de abia a&unge unul din zece mii. +ar la rugciuneacare-+ mai sus dect a inimii, de abia a&unge unul din neam n neam6 aa denalt este rugciunea care trece peste cea a inimii. 'i care sunt treptele maisus de rugciunea inimii 23rima este rugciunea numit De sine mictoare.De ce se c*eamaa 2 Cnd s-a ntrit rugciunea n inim, adic- Doamne, +isuse.ristoase,/iulluiDumnezeu,miluiete-mpe mine pctosul (-,dela ovreme inima se roag fr s zic limba cuvinte.7ste ceea ce spune la -Cntarea Cntrilor - n 8iblie , 97u dorm i inima mea veg*eaz.: 'tiicum este atunci rugciunea noastr 2 5a cum ai ntoarce un ceas i apoi elmerge singur.4naceasttreapta&ungi laceeacespunemarele5postol 3avel ,9"encetat v rugai:$ ; 0es. ecioarei Maria, &isus sau alte entitati divine, aleunor sfin+i, nu neap)rat cre/tini, produc vizionarului aceste frecven+e ale undelorcerebrale, viziunilefiind*nso+itedeostareprofund)dee$taz. #nii sfin+i /isfinte cum sunt0 "erafim din "arov, Antonie cel Mare,>rancisc din Asisi, Antonde %adova, 6eodora de la "ihla, 6ereza de Avila, etc., au ajuns s)-/ipermanentizezeacest gendetr)iri. %rezen+aundelor deltaesteasociat)cuprocesul complet /i amplual regener)rii fizice/i al refacerii ori men+ineriis)n)t)+ii, deunderezult)c)*nc)*naceast)perioad)deevolu+ieoamenii aunevoie de somnul profund. Aceasta deoarece *n aceast) stare de somn sufletul sere*ncarc) cu energii si informatii specifice /i necesare e$istentei intregii fiinte. :nmomentul *ncareomul vareu/i, datorit)practicilorspiritualebenefice, s)semen+in) con/tient *n starea delta mai mult de ,,7 ore, el nu va mai avea nevoiede somn, deoarece va prelua prin biocampurile si structurile sale toate energiilenecesare, pe care *nainte le asimila *n timpul somnului. De asemenea, la ace/tioameni cre/te /i durata de via+) deoarece energiile preluate con/tient *n timpulst)rii "amadhi, fiind net superiore celor preluate prin alimenta+ie /i prinrespira+ie, vor ajuta mai mult la regenerarea structurii fizice si a ratiunii. De faptaceste energii sunt de sorginte divin). "tarea "amadhi pe care unii sfin+i, precum cei enumera+ianterior, au tr)it-o, dac) devine cvasipermanent) sau chiar permanent) duce lamanifest)ri deosebite cum ar fi levita+ia, emanarea de lumin) ( provenind dinlumina necreat) ), prezen+a simultan) *n mai multe locuri, vindecareainstantanee a celor ce intr) *nbiocampurile celui aflat *nstarea "amadhi,animalele s)lbatice devin bl.nde, cele carnivore 2uit.ndu-/i3 obiceiurilealimentare, etc.. 'um am spus la *nceput, e$ist) mai multe nivele /i la starea"amadhi, pe care le putem pune *n dou) mari grupe0 starea "amadhi primar) /istarea "amadhi cre/tin). - "tarea "amadhi primar) ( ""% ) este aceea mai pu+inprofund), care corespunde trecerii de la starea theta la starea delta adic) *ntre -si , ?z.-"tarea "amadhi cre/tin) o putem de asemenea *mp)r+ii *ndou), /i anume 0-starea "amadhi cre/tin) comun) ( "'' ) caracteristic) unei frecven+e de5-4 hz a undelor delta-starea "amadhi cre/tin) hristic) ( "'? ) cu o frecven+) a undelor deltasub 4 hz.