UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE "ION MINCU" – "ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE Str. Academiei 18–20, Telefon: +40 (0)21 3077.142, Fax: (40) 21 312.39.54 - 010014 BUCURESTI, ROMANIA

DEPARTAMENTUL PROIECTARE DE INTERIOR SI DESIGN

Secţia: Arhitectură de Interior / Design de produs / Mobilier şi Amenajări Interioare Anul universitar 2015-2016 Reverse engineering (reverse design) I Reverse engineering (reverse design) este un termen generic care desemnează procesul prin care un produs (produs finit, un subansamblu, un program software) este demontat pe componente, apoi analizat constructiv și funcțional în detaliu.

Reverse engineering are ca scop principal realizarea unui produs cu aceeași funcție fără a copia identic originalul, prin înlocuirea componentelor cu alte soluții cunoscute în stadiul tehnicii.

În general, reverse engineering este folosit pentru a realiza produse similare cu ale concurenței fără a plăti drepturi de autor, de aceea se mai numește și “metoda chinezească”.

În industria software reverse-designul unui program concurent oferă posibilitatea scrierii unui program compatibil cu acesta (pentru interoperabilitate) și este în general, tolerat de toți producătorii.

Reverse engineering a fost inițial folosit în spionajul militar și industrial. Un simplu și celebru exemplu îl constituie canistra de benzină, creată de inginerii germani pentru Wehrmacht. Când primele exemplare au ajuns în posesia armatei americane, aceștia și-au dat seama de avantajele acestui design și l-au copiat detaliu cu detaliu.

Chiar denumirea canistrei de benzină în limba engleză sugerează procesul de reverse design. « Jerrycan » este denumirea prescurtată a « Ger(man) can » = canistră nemțească. La Salonul aviatic de la Paris 2005 compania Boeing a prezentat interiorul unui avion Boeing 777 în care o felie interioară era copiată prin metoda reverse design de la produsul concurent direct (Airbus A340) pentru ca publicul să aprecieze diferența de confort în avantajul lui 777 .

O altă utilizare pentru reverse engineering a fost dată de noile metode de realizare rapidă a prototipurilor care au actualmente o dezvoltare rapidă în industrie și design (rapid prototyping vezi documentația). Un set complet de date pentru reproducerea tridimensională a unui obiect prin rapid prototyping nu este obținut doar prin scanarea tridimensională a obiectului, ci printr-o analiză detaliată a formei și construcției acestuia. Diferența este similară tipăririi la înaltă rezoluție a unei poze scanate și a uneia scanate ce apoi este prelucrată într-un program de imagistică (Adope Photoshop etc).

Schema operațiilor într-un proiect de Reverse engineering:

Pentru început, vă rog să selectati fiecare dintre dvs. câte 10 produse industriale, cu un număr relativ mic de repere (5-17), și minimum 2 tehnologii utilizate pt. realizarea acestora. Primul pas va fi să alegem câte un obiect pe care îl va studia fiecare dintre dvs., motiv pt. care, vă rog să faceți crochiuri cu aceste obiecte pentru a putea purta o discuție asupra alegerii și a vă motiva opțiunile.

Descompunere în componente cu documentarea

operațiilor (fișe documentare,

fotografiere etc)

Analiza funcțională de ansamblu

Schema de montaj

Scheme cinematic

e

OBIECT

Releveu componente

Analiza funcțională (determinarea

toleranțelor etc)

Analiza de material

(rugozități etc)

RECOMPUNERE PROIECT DE EXECUȚIE

Primului modul al proiectului Reverse engineering vă cere să realizați releveul produsului ales. Acesta își propune să refacă mapa tehnică a produsului, care va conține desenul de ansamblu împreună cu tabelul de componență și desenele tuturor reperelor, în conformitate cu STAS. Chiar dacă tema nu vă pretinde să completați pe desene toleranțele, este necesară încadrarea reperelor în clase de precizie. Materiale: calc, creion mecanic 0.5, tuș, rapidografe (2 grosimi), teu, echere, compas, florare. Timp de lucru – o săptămână: releveu pe calc de studiu 1 ședintă (4 ore); realizarea mapei proiectului în tuș 2 sedințe, 8 ore. Întocmit: dr. Gianini Georgescu și ing. Radu Comșa Reverse engineering (reverse design) II-III Al doilea modul al proiectului Reverse engineering vă cere să analizați proiectul din punctul de vedere al uzabilității, al ergonomiei, al felului în care este promovat pe piață, al valorii de întrebuințare, al proceselor tehnologice și manufacturabilității. Livrabilele acestui modul vor fi sub forma unor fișiere Power point și al căror conținut va fi printat pe A4 (2 slide-uri / pag) :

• Studiu comparativ • How it’s made • How stuff works • Planșe cu orice veți mai găsi de transmis ca relevant despre produs

(format: A3) • Caiet de documentare (format A3)

Indicații metodologice generale: Fiecare slide va conține atât imagine cât și text: - imaginea este acceptabilă indiferent ce formă veți găsi de cuviință, fotografie, desen, schemă. - comentariul unei imagini ar fi de dorit să nu depășească un paragraf. Vă este astfel, pusă la încercare capacitatea de a sintetiza și de a organiza informația într-o modalitate clară și concisă. În acest story board nu este necesar să se regăsească întreaga activitate de documentare, aceea e reflectată de caietul de documentare al proiectului; aici doresc să prezentați cât mai clar, într-o formă în care informația să devină accesibilă și unui nespecialist concluziile

voastre despre cum a fost produs obiectul pe care ați ales să-l studiați. Este obligatorie introducerea printre slide-uri a “explodatei” realizate la STUFO pentru a indica ordinea la montaj. Serialul de pe Discovery rămâne un magistral exemplu. How it’s made (7 până la 9 slide-uri - print A5) / 2 ședințe Eu unul sunt îndrăgostit de acest serial. Cu câtă claritate explică procesul de fabricație al celor mai diverse obiecte și cum totul devine un extraordinar spectacol. Efortul din spatele produsului, gândurile proiectantului (al produsului și al uzinei producătoare) devin limpezi ca un cristal: http://science.discovery.com/tv-shows/how-its-made (puteți să le urmăriți și la TV pe Discovery Chanel) Odată releveul încheiat, este firesc să continuăm investigația noastră aplecându-ne asupra procesului de producție. După ce veți fi dedus acest proces, ceea ce în anul al 2-lea presupune și un consistent efort de documentare, vi se cere să sintetizați aceste observații într-o suită de 9 până la 12 slide-uri, asemenea unui story board sau a unei benzi desenate, care să conțină imaginea și câte un scurt comentariu explicativ. How Stuff Works (9 până la 11 slide-uri - print A5) / 2 ședințe Până acum am încercat să ne apropiem de artefactul ales spre analiză întâi prin intermediul desenului și să-i explorăm valențele plastice. A urmat releveul și deducerea proiectului tehnic, după care am cercetat felul în care a putut fi produs - tehnologiile utilizate în acest proces. În continuare ne propunem să analizăm felul în care acesta funcționează. Ca și până acum descrierea sunccintă și clară, aproprierea de un limbaj care combină noțiunile tehnice cu cele expresive provenite din grafic design, constitue un deziderat. Titlul în engleză al temei este un omagiu adus lui Marshall Brian fondatorul celebrului site care a condus și la suita de filme documentare preluate de canale TV, mai ales Discovery Chanels. Prezentarea studiului se va face sub forma unor slide-uri A5 \ în caiet A4, iar documentarea și elementele pregătitoare vor completa caietul început cu studierea How it’s made. Studiu comparativ (9 până la 11 slide-uri - print A5) / 2 ședințe

Primul pas pe care îl aveți de făcut pentru a completa această cerință a proiectului constă în alegerea unui produs similar, dar produs de un alt fabricant față de care să vă raportați produsul vostru. Studiul se va concentra pe împărțirea pe clase a produselor. Veți ține cont de prețul de comercializare și de felul în care producătorii reușesc să-și împartă piața (în măsura în care puteți obține astfel de informații), și a felului în care este promovat pe piață. Alți parametri a căror atingere este obligatorie: uzabilitatea, valoarea de întrebuințare a ergonomiei, procesele tehnologice și manufacturabilitatea. Caietul de documentare (format A3) – rezultă din celelalte subproiecte Munca de documentare trebuie adusă la un loc sub forma unui caiet (A4), în care să fie sortată și organizată informația. Acest caiet trebuie să reflecte pe lângă gruparea printurilor cu imagini, scheme și citate din lucrări de tehnologie, o organizare coerentă, o atitudine activă în interpretarea datelor. Comentariile și notițele voastre trebuie să se constitue în analize a datelor culese. Vă mai rog ca atât în privința textului, dar și a imaginilor să nu omiteți precizarea sursei de proveniență. Interesul vizează conținutul caietului și nu e nimic rău în juxtapunerea în interiorul acestuia a printurilor cu notații de mână ale autorului. (vezi și Considerații despre documentare) Al treilea modul vă cere schițarea unui produs care să rezolve aceleași nevoi ale utilizatorului ca cele studiate și față de care se află în raport concurențial. Este important ca propunerea voastră să ofere consumatorului un avantaj competitiv și un beneficiu sporit producătorului. Întocmit: dr. Gianini Georgescu