2.1.-Impactul-turismului

CAPITOLUL II CAPITOLUL II IMPACTUL IMPACTUL ECONOMICO-SOCIAL AL ECONOMICO-SOCIAL AL

TURISMULUITURISMULUI

2.1 Impactul macroeconomic al turismului2.2 Efectul multiplicator al turismului2.3. Turismul şi ocuparea fortei de munca2.4. Turismul international şi echilibrarea balantei de plati externe2.5. Impactul socio-cultural al turismului

2.1 Impactul macroeconomic al turismuluiOrganizaţia Mondială a Turismului împarte efectele turismului

asupra economiei în trei categorii, respectiv:

efecte globale: asupra economiei naţionale, în general, stimulării producţiei, folosirii forţei de muncă;

efecte parţiale: asupra echilibrului balanței de plăţi, nivelul ratei de schimb, masei monetare şi circulaţiei băneşti, modului de distribuţie a veniturilor, dezvoltării regionale, mediului rural, mişcării demografice;

efecte externe: asupra calităţii mediului, formării profesionale, obiceiurilor de consum, instruirii şi educaţiei, schimbărilor sociale şi culturale.

Efectele pozitive directe sunt reliefate prin:

creşterea produsului intern brut şi a venitului naţional datorită creşterii volumului încasărilor din turism (realizate atât de prestatorii direcţi – unităţi de cazare, alimentaţie publică, agrement, transportatori, cât si a agenţiilor de turism), ca urmare a sporului de producţie;

reechilibrarea balanţei comerciale de plăţi ca urmare a creşterii volumului încasărilor valutare rezultate din :

vânzarea serviciilor turistice pe valută; exportul intern;

valorificarea unor categorii de resurse naturale și antropice (care găsesc în turism cea mai bună valorificare sau chiar singura);

creşterea prosperităţii zonelor În care se dezvoltă turismul (favorizând dezvoltarea infrastructurii în zonă, valorificarea resurselor, a forţei de muncă etc.).

2.1 Impactul macroeconomic al turismului

Efectele indirecte pot fi reprezentate de: locurile de munca indirecte create în alte sectoare prin dezvoltarea

turismului, cresterea veniturilor indirecte si a produsului indirect din

alte ramuri, activitaţi, cresterea investiţiilor din alte sectoare de

activitate, a veniturilor suplimentare obținute de acestea prin promovarea

potențialului turistic al unei zone si intensificarea circulației turistice,

efectele în planul sanatații, refacerii capacitații de munca a resurselor umane, efectele în planul dezvoltarii teritoriale echilibrate,

datorita mutațiilor fluxurilor turistice.


Principalele sectoare de activitate economica care cumuleaza efectele directe si indirecte ale dezvoltarii turismului sunt:

1. ramurile generatoare de materii prime, materiale auxiliare necesare crearii bazei tehnico-materiale a turismului (construcții de masini, finanțe, industria mobilei, a prelucrarii lemnului);

2. ramurile care deservesc si amenajeaza infrastructura (rețeaua de drumuri, cai ferate, furnizoare de energie, apa, lucrarile de sistematizare a teritoriului);

3. industria usoara, mica industrie, producatoare de bunuri de consum curent, cerute pe durata sejurului ;

4. industria alimentara;5. industria articolelor sportive, de artizanat;6. comerțul, care îsi va dezvolta rețeaua de unitați comerciale si de

alimentație;7. serviciile personale, de posta, telecomunicații, transport;8. cultura si arta.


Aprecierea locului și aportului turismului la dezvoltarea economiei naționale este facută cu ajutorul unui sistem de indicatori, mai semnificativi fiind următorii:

1. ponderea cheltuielilor turistice în totalul cheltuielilor de consum (pc)pc= (Σ Ct / (Σ Cc) × 100

în care Ct, Cc = cheltuieli turistice respectiv cheltuieli de consum2. ponderea personalului din turism în populația activa (Pp) Pp =( Pt / Pa) × 100în care Pt , Pa – populația ocupata în turism, populația activă3. aportul încasarilor din turism în produsul național net sau în P.I.B (Aî )

Aî =(Σ It / P.N.N) × 100în care It--încasari din turism, P.N.N.-produsul național net4. aportul turismului în exportul de marfuri (At)

At =(Ite/Em) × 100în care Ite -încasari turisti externi; Em – exportul de marfuri5. ponderea cheltuielilor turistice în importul de marfuri (Pi)

Pi=(Ce/Imp) × 100în care Ce-cheltuielile turistice ale populației autohtone în alte țari; Imp- importul de

marfuri.


Ponderea valorii adăugate din turism în PIB

Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Val. adăugată în hoteluri şi restaurante

(mld. lei)

1904,2 2459,0 2730,0 3114,2 3803,6 5089,9 6621,5 7817,3 8727,3 94359,5 102122,2

PIB (mld.lei preţuri curente)

80377,3 116768,7 152017,0 197427,6 247368,0 288954,6 344650,6 416006,8 514700,0 501139,4 522561,1

Ponderea VA din turism în

PIB (%)

2,37 1,84 2,13 2,13 1,53 1,76 1,92 1,87 1,69 1,88 2,31

Sursa: Prelucrare după INS, Anuarul Statistic al României 2011, p. 321‑322

2.2. Efectul multiplicator al turismului

efectul direct constă în creşterea veniturilor în sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agenţiilor tour-operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turişti în decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an;

efectul indirect vizează impactul creşterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelează în mod inevitabil pentru a-şi susţine oferta turistică la parametri competitivi;

efectul indus asupra întregii economii naţionale, deoarece atât veniturile celor ce lucrează nemijlocit în turism, cât şi cele ce revin sectorului producător de bunuri de consum sunt reinvestite în vederea procurării altor mărfuri şi servicii de care au nevoie.

Asistăm astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la scară macroeconomică.

Impactul macroeconomic

$ valuta turiștilor $

$

$

$

$

InfrastructuraImpulsionareaafacerilor

Locuri demuncă

Taxevenituri

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi utilizat în economie.

Pornind de la modelul keynesian al multiplicatorului investiţiilor, în literatura de specialitate se indică o fomulă de calcul a multiplicatorului turistic astfel:

r = 1 / 1 − c’ unde:r = multiplicatorul turistic care arată de câte ori se multiplică în economia naţională fiecare unitate monetară cheltuită de turist;c’ = înclinaţia marginală spre consum turistic care arată cu cât creşte cheltuiala pentru consumul turistic la creşterea cu o unitate monetară a veniturilor din turism.

2.2. Efectul multiplicator al turismului

Turismul, prin faptul că este un mare consumator de muncă vie, joacă un important rol în economie.

El creează noi locuri de muncă, participând astfel la atragerea excedentului de forţă de muncă din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea şomajului.

Legat de efectul indirect al creşterii numărului celor ocupaţi în acest sector, studiile arată că un loc de muncă direct din turism poate crea 1-3 locuri de muncă indirecte şi induse. Aceasta se explică prin aceea că turismul, fiind un mare consumator de bunuri şi servicii, influenţează benefic utilizarea forţei de muncă în ramurile furnizoare ale acestuia (agricultura, industria alimentară, construcţii).

2.3. Turismul şi ocuparea forţei de muncă

În acest sens, se poate aprecia turismul ca fiind cel mai dinamic sector, prin prisma creării de locuri de muncă sub diferite forme care au determinat stabilirea următoarelor tipuri de angajări:- angajare directă – persoanele care lucrează într-o întreprindere turistică, precum hoteluri, restaurante, magazine pentru turişti, agenţii de voiaj, touroperatori;- angajare indirectă – locuri de muncă produse în sectoarele de aprovizionare cu mărfuri alimentare şi nealimentare, respectiv industrie, agricultură, piscicultură;- angajare indusă – personal suplimentar angajat pe baza cheltuirii câştigurilor salariale realizate de angajaţii direcţi şi indirecţi;- angajare în domeniul construcţiilor – locuri de muncă în domeniul construcţiei infrastructurii şi capacităţii de turism; acestea, de regulă, sunt temporare, dar pot dura o perioadă mai îndelungată în acele zone unde are loc o dezvoltare continuă a turismului.


WTTC, Travel & Tourism Economic Impact 2012, Romania, p. 3

Relaţia turism-forţă de muncă poate fi exprimată şi calitativ, printr-o serie de aspecte :

nivelul de calificare profesională –circa 40% din totalul personalului din turism este necalificat, aprox. 42% din total personal are studii medii, 8% studii de specialitate şi numai 10% studii superioare.

fluctuaţia - se apreciază că, în medie, 35- 40% din totalul lucrătorilor din turism sunt angajaţi temporar.

raportul între cei angajaţi full-time şi part-time, caracterul temporar al angajării, alături de alte aspecte, conducând costul relativ ridicat al creării unui nou loc de muncă în turism şi întreţinerii acestuia.

costul formării profesionale.


2.4.Turismul international şi echilibrarea balantei de plati externe

Turismul face parte din structura comerţului invizibil mondial, reprezentând una dintre principalele componente ale acestuia.

Comerţul invizibil este o formă a schimburilor economice internaţionale care nu au ca obiect o marfă. Prin apartenenţa la comerţul invizibil, turismul internaţional are o contribuţie semnificativă la creşterea şi diversificarea exporturilor.

Turismul poate reprezenta atât un export, cât şi un import, în funcţie de condiţiile concrete din fiecare ţară. Spre exemplu, bunurile şi serviciile pe care le consumă turiştii pe durata şederii lor într‑o ţară pot fi asimilate, pentru ţara vizitată, cu un export, aşa după cum cheltuielile pe care le face un turist în străinătate constituie, pentru ţara lui de reşedinţă, un import. Ca urmare, o creştere a numărului turiştilor internaţionali şi a cheltuielilor acestora conduce la sporirea volumului schimburilor internaţionale.

Comerţul invizibil se materializează şi formează „balanţa invizibilă” sau „balanţa serviciilor”, componentă importantă a balanţei de plăţi externe a unei ţări.

În cadrul balanţei serviciilor, încasările şi cheltuielile provenite din activitatea turistică se înregistrează în contul balanţier numit „călătorii”. Astfel, în creditul acestui cont se înscriu veniturile rezultate din activitatea turistică (cheltuielile turiştilor străini în ţara primitoare), iar în debit cheltuielile de aceeaşi natură făcute de rezidenţi în străinătate.


În funcţie de mărimea şi semnul soldului contului „călătorii”, dar şi de mărimea şi semnul soldurilor celorlalte conturi balanţiere, putem avea una din următoarele situaţii:

a) Contul „călătorii” are un sold pozitiv, atunci acesta poate contribui, în funcţie şi de soldul celorlalte conturi balanţiere, după caz la: reducerea deficitului balanţei de plăţi; echilibrarea balanţei de plăţi; creşterea excedentului balanţei de plăţi.

b) Contul „călătorii” are un sold negativ, atunci acesta poate contribui la: creşterea deficitului balanţei de plăţi; reducerea excedentului balanţei de plăţi; dezechilibrarea balanţei de plăţi.


Comerţul mondial cu servicii, pe categorii, în 2010

(Miliarde dolari şi procente) Valoare Pondere 2010 2000 2005 2008 2009 2010

Exporturi Total servicii comerciale 3695 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0

Servicii de transport 785 23.2 22.8 23.2 20.2 21.3 Servicii turistice (călătorii) 940 32.1 27.6 24.8 25.6 25.4 Alte servicii comerciale 1970 44.7 49.6 52.0 54.2 53.3

Importuri Total servicii comerciale 3510 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0

Servicii de transport 960 28.4 28.6 28.8 25.4 27.3 Servicii turistice (călătorii) 850 29.9 27.0 23.9 24.6 24.1 Alte servicii comerciale 1705 41.7 44.4 47.2 50.0 48.5

Sursa: World Trade Organization

Comerţul mondial cu servicii turistice pe regiuni în 2010

(Miliarde dolari şi procente) Valoare Pondere Modificarea anuală procentuală

2010 2005 2010 2005-2010 2008 2009 2010 Exporturi

Mondial 785 100.0 100.0 7 16 -23 15 America de Nord 84 11.3 10.7 6 13 -18 16 America Centrală şi de Sud 25 2.9 3.2 9 20 -17 18 Europa 374 50.8 47.6 5 15 -23 8

Uniunea Europeană (27) 339 46.0 43.2 5 15 -23 8 Comunitatea Statelor Independente (CIS) 32 3.1 4.1 13 24 -16 20 Africa 23 2.6 2.9 9 18 -15 20

Orientul Mijlociu 21 2.7 2.7 7 10 -14 11 Asia 226 26.7 28.8 8 18 -28 26

Importuri Mondial 960 100.0 100.0 7 17 -22 18

America de Nord 101 14.1 10.5 1 6 -21 15 America Centrală şi de Sud 44 3.9 4.6 11 20 -24 28 Europa 340 40.0 35.4 5 13 -24 12

Uniunea Europeană (27) 309 36.8 32.1 4 13 -25 11 Comunitatea Statelor Independente (CIS) 22 1.5 2.3 17 40 -30 18 Africa 58 4.6 6.0 13 24 -10 17

Orientul Mijlociu 72 5.4 7.5 15 28 -12 12 Asia 322 30.4 33.6 9 19 -22 26

Sursa: World Trade Organization

Soldul tranzacţiilor internaţionale cu servicii turistice

milioane EUR 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

UE (27 ţări) : : : : : -17.4 -19.2 -16.2 -19.4 -19.4 -17.4 -14.0 Belgia : : : -3.4 -3.6 -3.9 -4.1 -4.2 -4.7 -5.4 -7.3 -6.4 Bulgaria 0.4 0.6 0.6 0.6 0.8 0.7 0.9 0.9 1.3 1.3 1.4 1.8 Cehia 1.5 1.8 1.9 1.5 1.4 1.5 1.9 2.5 2.4 2.2 2.1 2.3 Danemarca -1.1 -1.1 -1.0 -1.1 -1.2 -1.3 -1.3 -1.5 -2.1 -2.3 -2.4 -2.6 Germania -36.4 -37.4 -37.8 -35.2 -37.3 -35.3 -36.3 -32.8 -34.3 -34.7 -33.3 -32.8 Estonia 0.3 0.3 0.4 0.3 0.3 0.4 0.4 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 Irlanda 0.1 0.0 -0.4 -0.7 -0.8 -0.6 -1.0 -1.2 -1.9 -2.8 -2.8 -2.8 Grecia 4.5 5.1 5.6 7.7 7.3 8.0 8.6 9.0 8.8 9.0 8.0 7.5 Spania 23.9 26.0 26.9 25.9 27.0 26.6 26.4 27.4 27.7 28.1 26.0 27.0 Franţa 12.1 14.1 13.6 13.6 11.6 12.2 9.8 10.9 11.7 10.5 8.0 6.1 Italia 10.9 12.9 12.4 10.4 9.4 12.2 10.4 12.0 11.2 10.2 8.8 8.8 Cipru 1.4 1.7 1.8 1.5 1.3 1.2 1.1 1.1 0.9 0.8 0.6 0.8 Letonia -0.1 -0.1 -0.1 -0.1 -0.1 -0.1 -0.2 -0.2 -0.2 -0.2 -0.1 0.0 Lituania 0.2 0.1 0.2 0.2 0.1 0.1 0.1 0.1 0.0 -0.2 -0.1 0.2 Luxemburg 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.6 0.5 0.4 0.4 0.5 0.4 0.4 Ungaria 1.9 2.2 2.6 1.6 1.3 1.2 1.5 1.9 1.6 1.9 2.1 2.2 Malta 0.4 0.4 0.4 0.5 0.4 0.4 0.4 0.4 0.5 0.5 0.4 0.6 Olanda -4.8 -5.4 -5.9 -5.5 -5.6 -4.9 -4.6 -4.5 -4.2 -5.7 -6.0 -5.1 Austria 3.8 3.8 3.7 4.3 4.3 4.7 5.4 5.6 5.9 7.0 6.2 6.3 Polonia 2.2 2.6 1.3 1.2 1.1 0.8 0.6 0.0 2.0 1.4 1.2 0.7 Portugalia 2.8 3.3 3.8 3.8 3.7 4.0 3.7 4.0 4.5 4.5 4.2 4.6 România -0.1 -0.1 -0.1 -0.1 0.0 0.0 0.1 0.0 0.1 -0.1 -0.2 -0.4 Slovenia 0.4 0.5 0.5 0.5 0.5 0.6 0.7 0.8 0.8 0.9 0.9 1.0 Slovacia 0.1 0.1 0.4 0.3 0.3 0.1 0.3 0.4 0.4 0.3 0.2 0.2 Finlanda -0.5 -0.5 -0.5 -0.5 -0.5 -0.6 -0.7 -0.8 -0.8 -0.9 -1.1 -1.0 Suedia -3.6 -4.3 -3.0 -2.8 -2.6 -3.2 -2.7 -1.9 -2.0 -2.4 -1.2 -1.7 Marea Britanie -13.5 -17.9 -21.3 -22.4 -22.4 -22.8 -23.3 -22.7 -24.0 -22.2 -14.4 -13.3 Islanda : : : : : : : : : : : : Norvegia -2.4 -2.7 -2.6 -3.1 -3.6 -4.4 -5.5 -6.3 -7.2 -6.3 -6.0 : Elveţia : : : : : : : : : : : : Muntenegru : : : : : : : : : : : : Croaţia : : : : : : : : : : : : Macedonia : : : : : : : : : : : : Turcia 3.5 6.4 7.1 7.0 9.8 10.7 12.3 11.2 11.1 12.5 12.3 12.1 Statele Unite 26.6 33.5 29.0 24.3 19.8 19.7 23.1 23.9 27.8 33.8 30.0 39.3 Japonia -27.4 -31.0 -25.9 -24.5 -17.7 -21.7 -20.2 -14.7 -12.5 -11.6 -10.7 -11.1

2.5. Impactul socio-cultural turismului

Turismul are şi o profundă semnificaţie socio-umană. El actionează, prin natura sa, atât asupra turiştilor în mod direct, cât şi asupra populaţiei din zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se răsfrâng şi asupra calităţii mediului, a utilizării timpului liber şi nu în ultimul rând asupra legăturilor dintre naţiuni.

Turismul este, dincolo de toate, UN ELEMENT care favorizează comunicarea, schimbul de idei, de informaţii, stimulând lărgirea orizontului cultural cu efect asupra formării intelectuale.

Una dintre cele mai importante funcţii ale turismului constă în rolul său reconfortant, în calitatea sa de a contribui la regenerarea capacităţii de muncă a populaţiei, atât prin formele de odihnă, cât şi prin formele de tratamente balneo-medicale. Totodată, turismul reprezintă un mijloc de educaţie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultură şi civilizaţie a oamenilor.

Pe lângă efectele pozitive în plan social, turismul poate genera și efecte negative:

Supraaglomerarea - un aflux de turişti în vârful de sezon deranjează rezidenţii de la activităţile lor zilnice, fapt ce poate conduce chiar la resentimente şi ostilitate, fiind o problemă presantă mai ales în comunităţile rurale mici, lipsite de infrastructura şi serviciile necesare pentru satisfacerea cerinţelor consumatorilor.

Standardizarea - intervine în procesul de satisfacere a dorinţelor turiştilor pentru ca sejurul să se desfăşoare în condiţii cât mai familiare. Deşi peisajul, cazarea, alimentaţia trebuie să satisfacă aşteptările turiştilor pentru noutate şi necunoscut, totuşi nu trebuie să fie foarte noi şi foarte ciudate pentru că puţini turişti sunt în căutarea lucrurilor complet noi.

Distorsionarea şi manipularea obiceiurilor şi artei locale. Acesta este un efect cultural negativ întâlnit şi sub alte formulări, cum ar fi "pierderea de autenticitate a culturii locale", "trivializarea culturii locale", "vulgarizarea" acesteia.

2.3 Impactul socio-cultural al turismului

Tendinţa de imitaţie sau "efectul de demonstraţie" - creează mari satisfacţii şi frustrări în rândul localnicilor care se confruntă cu persoane cu stiluri de viaţă, standarde, valori, ambiţii şi niveluri materiale total diferite de ale lor. Turiştii le apar localnicilor bogaţi, plini de succes, interesanţi şi sofisticaţi, ceea ce cauzează, mai ales în rândul tinerilor dorinţa de imitaţie.

Creşterea criminalităţii şi a altor manifestări antisociale ale localnicilor. Turismul de masă este adesea acompaniat de creşterea criminalităţii. Prezenţa unui mare număr de turişti cu foarte mulţi bani de cheltuit, cu bunuri de valoare( camere video, bijuterii), reprezintă adesea o atracţie pentru criminali şi hoţi.

Fragmentarea comunităţilor. Ariile turistice care se dovedesc foarte populare pentru turişti vor deveni reşedinţe secundare pentru cei care-şi permit să plătească preţuri ridicate pentru case şi terenuri.

2.3 Impactul socio-cultural al turismului

2.3. Impactul socio-cultural al turismului

Conflicte în utilizarea resurselor. Deposedarea populaţiei locale se extinde şi la alte aspecte cum ar fi lipsa de acces la resursele naturale proprii( apă, energie) datorită dezvoltării turismului; supărătoare este şi degradarea mediului şi creşterea costurilor de utilizare a infrastructurii pentru localnici, cum ar fi creşterea costurilor pentru furnizarea apei sau a facilităţilor sanitare.

Iritarea localnicilor datorită comportamentului turiştilor. Ignoranţa şi lipsa de grijă a turiştilor care nu înţeleg să respecte obiceiurile şi valorile morale ale localnicilor provoacă iritarea acestora, transformând o atitudine iniţială de ospitalitate într-una de antagonism şi ostilitate.

Prostituţia şi turismul sexual. Exploatarea sexuală a copiilor şi a tinerelor femei însoţeşte dezvoltarea turismului în multe părţi ale lumii. Deşi turismul nu este cauza exploatării sexuale, el furnizează acces uşor la aceasta.

Conflicte în utilizarea resurselor. Deposedarea populaţiei locale se extinde şi la alte aspecte cum ar fi lipsa de acces la resursele naturale proprii( apă, energie) datorită dezvoltării turismului; supărătoare este şi degradarea mediului şi creşterea costurilor de utilizare a infrastructurii pentru localnici, cum ar fi creşterea costurilor pentru furnizarea apei sau a facilităţilor sanitare.

Iritarea localnicilor datorită comportamentului turiştilor. Ignoranţa şi lipsa de grijă a turiştilor care nu înţeleg să respecte obiceiurile şi valorile morale ale localnicilor provoacă iritarea acestora, transformând o atitudine iniţială de ospitalitate într-una de antagonism şi ostilitate.

Prostituţia şi turismul sexual. Exploatarea sexuală a copiilor şi a tinerelor femei însoţeşte dezvoltarea turismului în multe părţi ale lumii. Deşi turismul nu este cauza exploatării sexuale, el furnizează acces uşor la aceasta.

1. 2. 1. 3. 4. 2. 5. 3. 4. 5.

Orizontal 1. World Travel and Tourism Council – abreviere. 2. Efectele turismului asupra balanţei de plăţi externe intră în categoria efectelor....... 3. Multiplicatorul .......... se referă la schimbările produse de cheltuielile suplimentare ale

turiştilor în nivelul venitului, producţiei, angajării forţei de muncă şi balanţei de plăţi ale unei ţări.

4. Multiplicatorul ............ măsoară creşterea producţiei generată de o unitate suplimentară de cheltuială turistică şi ia în calcul şi modificările care intervin la nivelul stocurilor.

5. Multiplicatorul ............. măsoară valoarea importurilor determinate de cheltuielile turistice.

Vertical 1. Efectele turismului asupra calităţii mediului intră în categoria efectelor......... 2. Organizaţiile internaţionale ce activează în domeniul turismului (WTO, WTTC,

EUROSTAT) au propus elaborarea şi utilizarea unui Cont .......... al Turismului. 3. Efectele ............. sunt legate de faptul că dezvoltarea turismului determină dezvoltarea altor

ramuri ale economiei naţionale. 4. Efectele ............ se reflectă asupra întregii economii naţionale. 5. Turismul face parte din structura comerţului..................

2.1.-Impactul-turismului

Documents

Transcript of 2.1.-Impactul-turismului