Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Investește în oameni!

1/2

Titlu proiect: „Consiliere inovativă și practică școlară pentru o carieră de succes’’

Cod proiect: POSDRU/161/2.1/G/137225

Beneficiar: Inspectoratul Școlar Județean Dolj

Evenimentul dedicat obiectivelor orizontale

,,PRACTICON promovează nediscriminarea!’’

Joi, 23 aprilie 2015

Colegiul Tehnic Energetic Craiova

Exemplu de activitate pentru atelier 1,

sesiunile pe grupuri de lucru

Studiu de caz 1

Un adolescent din milioanele de adolescenți din lume. Cu ce este el diferit de ceilalți? Dacă i-am

cere să ne povestească viața lui, ar putea începe așa: „Sunt Mihai B., am 15 ani, și sunt dependent de

calculator’’. Așa ar putea începe povestea adolescentului care, din cauza drogului electronic, calculatorul, a

ratat vara trecută testele naționale. A absolvit ciclul gimnazial la cea mai bună școală dintr-un mare oraș al

țării. Fiind un copil inteligent, ar fi putut să intre la un liceu de elită, dar „prietenia” cu computerul încă de pe

la 10 ani i-a dat viața peste cap. Acum este elev la un liceu tehnic.

Părinții băiatului au divorțat de câțiva ani. Băiatul a fost crescut numai de mamă, o femeie sub 40

de ani. Se poate spune că lui Mihai i-a lipsit autoritatea tatălui încă din copilărie.

Mihai a făcut o pasiune pentru computerul său la scurt timp după ce i-a învățat tainele, refugiindu-

se în fața lui și câte 10 ore pe zi, imediat ce se întorcea de la școală. Nici nu mânca de cele mai multe ori,

își arunca ghiozdanul pe unde se nimerea, deschidea calculatorul, intra pe messenger sau skype și stătea

la taclale cu prietenii sau își găsea cunoștințe noi.

În cea mai mare parte a zilei era nesupravegheat, mama sa având serviciu și venind seara acasă.

Bunica mai încerca ea săraca să-i spună să-și facă lecțiile, să mănânce, „să-l lase bolii de calculator”, dar

nu avea nicio autoritate în fața lui Mihai. Îi răspundea obraznic, având întotdeauna grijă să aducă în final

argumentul „suprem”: „Dacă mama stă pe messenger, eu de ce n-aș sta!’’ Când mama venea acasă, îl

ridica imediat pe Mihai de la calculator, și asta nu pentru că acesta ar fi petrecut prea multe ore în fața

calculatorului, ci pentru că ea însăși ardea de nerăbdare să vorbească pe internet cu cunoscuții și chiar cu

necunoscuții.

Fiind convins că nu face nimic rău dacă stă în fața calculatorului cât vrea el și pentru că mama îl

lăsa să facă ce vrea, bucurându-se chiar că băiatul ei nu bate bulevardele, ci lucrează la computer, Mihai

ajunsese să se închidă în camera lui, să nu mai comunice cu nimeni. Nu mai vroia să iasă să se joace cu

prietenii afară, își lovea și amenința surioara mai mică, pentru că i se părea că-l deranjează.

Apropiindu-se examenele, mama a început să-i atragă atenția că ar fi bine să mai lase calculatorul

și să se apuce și el de învățat, dar toate astea cu jumătate de gură sau cu amenințări că-l stâlcește în

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Investește în oameni!

2/2

bătaie dacă nu ia examenul, că doar ea nu muncește de se spetește ca să țină un trântor în casă. L-a

amenințat chiar că va pleca cu tastatura și mouse-ul la serviciu, că-i va lua cablul, dar... nici un folos.

Chiar înainte de testele naționale, Mihai a fugit de acasă, luand 200 lei și bijuteriile bunicii (că

oricum, nu-i mai trebuie!!!). Mama, intrând pe messengerul băiatului, a aflat cu stupoare ca acesta era

șantajat de Cristi, un ,,prieten” de pe mess care îl amenința că ii trimite mamei sale filmulețul de la ,,băuta”

din barul aflat în apropierea școlii, dacă nu îi dă 500 lei. După ce ,,s-a achitat de datorie”, el a stat ascuns

câteva zile la cel mai bun prieten, Andrei, în vreme ce toată lumea, de la părinți, rude și până la profesori, îl

căutau disperați. Mama a aflat că băiatul are o mulțime de absențe, chiar se afla în pericol să rămână

repetent. Normal că în această situație, fiind incapabil să se mai concentreze și aproape absent, Mihai a

obținut note mici, fiind redistribuit în clasa a IX-a pe unde au rămas locuri libere.

Consecințele grave ale acestui viciu au fost legate de transformările din comportamentul lui Mihai.

Băiatul prietenos, respectuos și comunicativ ajunsese agresiv, umbla mereu încruntat, de parcă o lume

întreagă îi stătea împotrivă, evita să vorbească cu cineva, nu vroia să mai iasă din casă. Se îndepărtase de

realitate, pentru el realitatea era cea din jocuri și filme. Dacă pe calculator, pe messenger era degajat, avea

chef de vorbă la nesfârșit, atunci când se întâlnea, din întâmplare, cu cineva, se bloca, nu își mai găsea

cuvintele. Și modul în care vorbea era ciudat: neavând timp să mai citească, vocabularul lui rămăsese la

nivelul vârstei la care calculatorul i-a devenit partener de viață. Când trebuia să scrie la teze sau lucrări,

scria așa cum se scrie în limbajul virtual (de exemplu, shi în loc de și, adik în loc de adică).

Exercițiu:

Au trecut doi ani și acum Mihai este un băiat responsabil, comunicativ, vesel și plin de viață. Este

elev în clasa a XI-a la același liceu tehnic și se pregătește pentru Olimpiada Națională – Domeniul Electric.

Au fost mulți care l-au ajutat, care l-au iubit și care i-au aratat acest drum. Calculatorul a devenit un obiect

oarecare din casă, care este folosit, fără însă a trece de limitele măsurii.

Cu siguranță, tu și mii de tineri ca tine vă regăsiți în ,,câteva’’ din ipostazele prezentate. Ce au facut

persoanele/instituțiile responsabile de viatța și educarea lui Mihai și ce acțiuni trebuie întreprinse pentru cei

aflați în situația lui?

Cerințe:

1. ,,Pune-te în pielea” lui Mihai și încearcă să descrii ce simți.

2. Identificați cauzele care au dus la dependența de calculator.

3. Găsiți persoanele/instituțiile care ,,l-au salvat’’ pe Mihai.

4. Elevii vor fi împărțiți în 4 echipe de 25 elevi, fiecărei echipe fiindu-i desemnat unul dintre

următoarele roluri: familie, școală, prieteni, comunitate.

5. Realizați un plan de acțiune care să cuprindă: problema identificată, cauza/cauzele

identificată(e), persoana (instituția)/persoanele (instituțiile) responsabilă(e), soluția/acțiuni

întreprinse, rezultatele preconizate.

Sugestie: Puteți pune în scenă ,,o piesă de teatru”, pornind de la acest subiect și pentru care să

alegeti finalul pe care îl doriți.