UNIUNEA NATIONALA A COOPERATIEI MESTESUGARESTI- UCECOM -

G H I Dprivind aplicarea normelor de securitate si sanatate in munca in

unitatile de prestari servicii - “Spalatorii si curatatorii chimice”, din cooperatia mestesugareasca

2 0 0 7

1

C U P R I N S

1. INTRODUCERE2. TERMINOLOGIE3. MANAGEMENTUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA3.1 Informarea lucratorilor3.2 Consultarea lucratorilor3.3 Reprezentantul lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica3.4 Comitetul de securitate si sanatate in munca specific domeniului3.5 Instruirea lucratorilor din unitatile de spalatorie si curatatorie chimica 3.6 Activitatea de prevenire si protectie in cadrul unitatilor de spalatorie si curatatorie chimica3.7 Planul de prevenire si protectie (anexa 7, H.G. nr. 1425/2006) 3.8 Primul ajutor 3.9 Recuperarea 3.10 Inregistrarea evenimentelor (H.G. nr. 1425/2006) 3.11 Semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale generate de activitatile desfasurate in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica 4. MASURI DE INTRETINERE A UTILAJELOR SI ECHIPAMENTELOR5. MANAGEMENTUL RISCULUI IN UNITATILE DE SPALATORIE SI CURATATORIE CHIMICA5.1 Identificarea riscului5.2 Evaluarea riscului5.3 Masurile ce se impun pentru evaluarea si reducerea riscului5.3.1 Manipularea manuala5.3.2 Aplecarile si rasucirile repetate5.3.3 Intinderile repetate5.3.4 Manevrari greoaie5.3.5 Statul in picioare pe perioade lungi de timp5.3.6 Stresul datorat caldurii5.3.7 Organizarea muncii6. SUBSTANTE PERICULOASE 6.1 Informarea cu privire la substantele periculoase6.2 Etichetarea substantelor periculoase6.3 Masuri de evitare a riscului

6.4 Substantele periculoase si sistemele inchise7. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE 8. MEDIUL DE LUCRU

8.1 Zgomotul 8.2 Ventilatia 8.3 Iluminarea 8.4 Arsuri 8.5 Accidente biologice in curatatorii/spalatorii 8.6 Boilerele 8.7 Echipamentul electric 8.8 Depozitarea substantelor chimice 8.9 Organizarea

9. BIBLIOGRAFIE 10. Anexa nr. 1 – Fluxul tehnologic – SPALATORIE 11. Anexa nr. 2 – Fluxul tehnologic – CURATATORIE

2

1. INTRODUCERE

Intr-o spalatorie sau curatatorie chimica apar multe pericole care pot provoca accidentari si imbolnaviri profesionale. Numarul si gravitatea acestora ar putea fi reduse prin informarea, instruirea lucratorilor si prin luarea unor masuri de prevenire.

Ghidul abordeaza urmatoarele probleme:- Cauza imbolnavirilor si infectiilor in curatatoriile/spalatoriile chimice;- Regulile de sanatate a muncii;- Masuri ce trebuie luate;- Cai de dezvoltare a securitatii si sanatatii in munca;- Cerintele pentru conformitatea cu legislatia privind securitatea si

sanatatea in munca.

In principal acest ghid este destinat angajatorului si lucratorilor dintr-o spalatorie sau curatatorie chimica. Activitatile desfasurate intr-o spalatorie sau curatatorie chimica furnizeaza un serviciu important comunitatii, prin sarcina de a curata produsele textile din gospodarie, din sistemul de sanatate, pastrarea si mentinerea in stare corespunzatoare de igiena a echipamentelor de lucru utilizate de personalul productiv din cadrul societatilor cooperative mestesugaresti.

Ghidul poate fi utilizat in spalatorii si curatatorii chimice, mici si mari, publice si private, dar are o relevanta particulara pentru cele mici.

Ghidul poate ajuta angajatorul si lucratorii din cadrul spalatoriei si curatatoriei chimice sa regaseasca responsabilitatile care asigura securitatea si sanatatea in munca, dublate de:

- responsabilitatile legislative;- riscurile specifice referitoare domeniului;- regulile de securitatea muncii.

Ghidul urmareste:- sa ridice nivelul competentei si constientizarii lucratorilor asupra

problemelor securitatii si sanatatii in munca;- sa ajute la identificarea riscurilor de accidentare si imbolnavire

profesionala;- sa ofere informatii, solutii si recomandari in domeniu.

2. TERMINOLOGIE

o lucrator – persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii;

o angajator – persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu un lucrator si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;

3

o prevenire – ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;

o eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate;

o accident de munca – vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

o echipament individual de protectie – orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri;

o loc de munca – locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile societatii, inclusiv orice alt loc la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii;

o securitate si sanatate in munca – ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca.

3. MANAGEMENTUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Asigurarea securitatii si sanatatii la locul de munca este o responsabilitate importanta pentru orice angajator. Orice omisiune si nerespectare a legislatiei in domeniu poate sa conduca la accidentari si imblonaviri profesionale si adesea la cheltuieli foarte mari pentru angajator. Pentru ca unitatea de spalatorie sau curatatorie sa faca fata competitivitatii de pe piata este obligatoriu sa se actioneze atat in domeniul productiei, calitatii, costurilor si relatiei cu publicul cat si in cel al asigurarii securitatii si sanatatii personalului unitatii.

Obligatia asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor in toate aspectele legate de munca revine angajatorului. Rezultatele lucratorilor la locul de munca pot fi influentate de mediul de munca si acesta, la randul lui, influenteaza sanatatea si riscul la locul de munca/postul de lucru.

Managementul securitatii si sanatatii in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica determina:

- reducerea numarului de accidente si imbolnaviri;- micsorarea numarului de zile de concediu medical acordate din cauza

ranirilor si accidentarilor produse in timpul lucrului;- scaderea numarului de lucratori absenti din motive de boala;- un moral mai ridicat al lucratorilor.

4

Actiunile specifice managementului securitatii si sanatatii in munca sunt prevenirea riscurilor si imbolnavirilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc de accidentare si se realizeaza prin informarea, instruirea, consultarea lucratorilor, a reprezentantilor acestora precum si a comitetului de securitate si sanatate in munca (unde este cazul). Discutiile la locul de munca despre sanatate si risc reprezinta metoda cea mai buna in managementul sanatatii si riscului.

In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica si pentru prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale ale lucratorilor acestora, angajatorul are obligatia:

- sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati;

- sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice;

- sa decida asupra mijloacelor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului individual de protectie care trebuie utilizat;

- sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a accidentatilor in munca petrecute in acest tip de unitati.

Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicul de medicina muncii.

3.1 Informarea lucratorilor

Informatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca reprezinta orice data relevanta asupra riscului existent la un loc de munca/postul de lucru si caile de minimizare a acestuia. Un sistem de mentinere la zi a informatiilor este necesar a se stabili parametrii de functionare, ultima revizie tehnica, protectia asigurata etc., pentru:

- instalatii (boilere);- echipamente (echipamente de putere sau fiare de calcat -putere absorbita,

izolatii, manevrare/depozitare etc.);- substante periculoase (substantele chimice folosite - modul de

dozare/manevrare/depozitare, termen de valabilitate etc.);- procese de munca (metode de operare la prese, masini etc.);Aceste informatii sunt utile la:- luarea deciziilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca (la

completarea planului de masuri);- dezvoltarea politicilor in domeniul securitatii si sanatatii la locul de

munca;- instruirea profesionala a personalului;- reducerea riscului de accidentare si imbolnavire profesionala la locul de

munca.

5

Lucratorii au dreptul sa aiba acces la orice informatie care poate afecta sanatatea si securitatea lor.

Aria lor de probleme cuprinde:- informatii despre riscul pe care il poate prezenta un echipament nou, o

substanta, o revizie tehnica;- incidente relevante, accidente, raniri si imbolnaviri profesionale ce pot

avea loc;- informatii exemplificate prin: reportaje, afise, spoturi filmate, notite,

diapozitive etc.Angajatorul poate transmite lucratorilor informari despre sistemul de

management al securitatii si sanatatii in munca pe parcursul implementarii lui. Informarea va folosi la sporirea atitudinii responsabile la locul de munca, in

legatura cu sanatatea si securitatea si va ajuta la implementarea sistemului de management al securitatii si sanatatii in munca la nivelul unitatii de spalatorie si curatatorie chimica.

Unde este relevant sau necesar, angajatorul poate folosi si alte surse de informatii referitoare la securitatea si sanatatea in munca. Aceste surse includ guvernul, organizatiile patronale, asociatiile profesionale, firmele de consultanta, literatura de specialitate etc.

3.2 Consultarea lucratorilor

Angajatorul consulta lucratorii si/sau reprezentantul lor si permite participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca pentru unitatile de spalatorie si curatatorie chimica (identificarea si cunoasterea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala), la luarea oricarei masuri care ar afecta semnificativ securitatea si sanatatea in munca.

Consultarea asupra securitatii si sanatatii in munca conduce la corectarea conduitei in acest domeniu. Implicarea lucratorului in identificarea problemelor si a schimbarilor la locul de munca/postul de lucru il ajuta sa se adapteze la schimbari. Pentru inceput lucratorul implicat nu va putea aprecia care dintre operatii este cea mai solicitanta sau inconfortabila, dar in colaborare cu angajatorul se va putea inlocui munca manuala cu cea mecanizata pentru operatiile mult prea solicitante.

Cand se planifica schimbari la locul de munca/postul de lucru consultarea dintre angajator si lucratori trebuie sa aiba loc cat mai devreme posibil, astfel incat la inlocuirea muncii manuale cu cea mecanizata, schimbarea sa fie acceptata in cunostinta de cauza.

6

3.3 Reprezentantul lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca in unitatile de

spalatorie si curatatorie chimica

In conformitate cu legea 319/2006 lucratorii din cadrul unitatii trebuie sa-si aleaga reprezentantul cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, reprezentant care desfasoara urmatoarele activitati:

- colaboreaza cu angajatorul pentru imbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate in munca;

- insoteste echipa care efectueaza evaluarea riscurilor;- ajuta lucratorii sa constientizeze necesitatea aplicarii masurilor de

securitate si sanatate in munca;- aduce la cunostinta angajatorului sau comitetului de securitate si sanatate

in munca, din cadrul societatii de care apartine unitatea, propunerile lucratorilor referitoare la imbunatatirea conditiilor de munca;

- urmareste realizarea masurilor din planul de prevenire si protectie;- informeaza autoritatile competente asupra nerespectarii prevederilor legale

in domeniul securitatii si sanatatii in munca;- inspecteaza zonele de munca pentru care reprezentantul este responsabil;- participa la actiunile comitetului de securitate si sanatate in munca, acolo

unde exista un astfel de comitet, pentru probleme specifice unitatii.Reprezentantul lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si

sanatatii in munca, din cadrul unitatii, este numit, prin decizie, de catre angajator.

3.4 Comitetul de securitate si sanatate in munca specific domeniului

Comitetul de securitate si sanatate in munca specific domeniului se constituie in societatea care are un numar de cel putin 50 de lucratori care lucreaza in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica. In cazul unei societati cu un numar mai mic de 50 de lucratori, Inspectoratul de munca poate impune constituirea unui comitet, in functie de natura activitatilor si de riscurile identificate.

Angajatorul poate sa infiinteze comitetul de securitate si sanatate in munca si din proprie initiativa.

Atributiile comitetului:- analizeaza si face propuneri privind politica de securitate si sanatate in

munca si planul de prevenire si protectie, specifice domeniului de spalatorie si curatatorie chimica;

- analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luand in consideratie consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si face propuneri in situatia constatarii anumitor deficiente la nivelul unitatii;

- analizeaza alegerea, cumpararea, intretinerea si utilizarea echipamentelor de munca, a echipamentelor de protectie colectiva si individuala, specifice domeniului;

- propune masuri de amenajare a locurilor de munca, tinand seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice;

7

- analizeaza cererile formulate de lucratori privind conditiile de munca;- urmareste modul in care se aplica si se respecta reglementarile legale

privind securitatea si sanatatea in munca, masurile dispuse de inspectoratul de munca si inspectorii sanitari;

- analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, precum si pentru imbunatatirea conditiilor de munca si propune introducerea acestora in planul de prevenire si protectie;

- analizeaza cauzele producerii accidentelor de munca, imbolnavirilor profesionale si a evenimentelor produse si poate propune masuri tehnice in completarea masurilor dispuse in urma cercetarii;

- efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructiunilor proprii si a celor de lucru si face un raport scris privind constatarile facute.

3.5 Instruirea lucratorilor din unitatile de spalatorie si curatatorie chimica

Angajatorul trebuie sa asigure conditiile pentru ca fiecare lucrator sa fie instruit in domeniul securitatii si sanatatii in munca primind in special informatii si instructiuni de lucru specifice locului de munca/postului de lucru.

Instruirea lucratorilor are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca privind manipularea substantelor chimice in siguranta si fara riscuri pentru sanatatea acestora.

Bine instruiti lucratorii vor lucra mai eficient, riscul producerii accidentelor si evenimentelor periculoase va scadea.

Instruirea contribuie la ridicarea gradului de cunostinte a lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, se adreseaza atat noilor angajati cat si intregului personal si se face pe baza unui program de instruire-testare, pe meserii sau activitati.

Continutul programului de instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca si metodele de instruire folosite sunt specifice grupului tinta. Pot fi utilizate diverse metode, precum: socializarea, expunerea, demonstratiile, studiile de caz, instruirea asistata pe calculator, prezentarile video, plansele, invitarea unor specialisti din cadrul autoritatilor competente. Pregatirea poate fi formala sau informala.

Programele de instruire trebuie sa includa:- practicile de securitatea muncii;- intamplarea si riscul la locul de munca si raportarea lor la conditiile de

prevenire;- masuri de control la locul de munca;- pregatirea sarcinilor specifice;- siguranta operatiunilor la masini si echipamente;- folosirea, intretinerea si accesul la echipamentul individual de protectie;- accidentul si raportarea conditiilor de producere a acestuia;- responsabilitatile angajatorului si ale lucratorului raportate la prevederile

legale;

8

- prevederile Regulamentului Intern (RI) ale societatii de care apartine unitatea de spalatorie si curatatorie chimica.

Angajatorul poate evalua si revizui programul de instruire, consultandu-si lucratorul desemnat, reprezantantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca si comitetul de securitate si sanatate in munca.

Lucratorii din spalatoriile si curatatoriile chimice au nevoie de noi instruiri atunci cand sunt aduse echipamente noi, substante noi sau sunt introduse tehnologii/procese de productie modernizate/noi.

Instruirea se face la :a) la angajare; b) la schimbarea locului de munca in cadrul unitatii; c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale

echipamentului existent; d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru; e) la executarea unor lucrari speciale. Instruirea are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de

securitate si sanatate in munca, pentru toate categoriile de lucratori din unitatile de spalatorie si curatatorie chimica.

Instruirea cuprinde trei faze: instruirea introductiv-generalaSe face la angajarea lucratorilor, de catre lucratorul desemnat, timp de cel

putin 8 ore, fiind abordate problemele legate de:- activitatile specifice societatii;- legislatia de securitate si sanatate in munca (Legea nr. 319/2006, H.G. nr.

1425/2006);- consecintele necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate

in munca;- riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala;- masurile privind acordarea primului ajutor, activitatile de prevenire si

protectie, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.

instruirea la locul de munca – unitatea de spalatorie si curatatorie chimica

Se face de catre conducatorul locului de munca, timp de cel putin 8 ore, cuprinzand:

- masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul locului de munca/ postului de lucru respectiv;

- informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca/postului de lucru;

- masurile privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;

- activitatile specifice locului de munca/postului de lucru;- demonstratii practice privind activitatea desfasurata de lucrator la locul de

munca/postul de lucru;

9

- exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie;- exercitii practice privind mijloacele de alarmare, interventie, evacuare si de

prim ajutor. instruirea periodicaSe face de catre conducatorul locului de munca, timp de cel putin 8 ore, cu

demonstratii practice, pentru reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Instruirea se finalizeaza cu verificarea cunostintelor pe baza de test, rezultatul fiind consemnat in fisa de instruire individuala sau colectiva.

Existenta fiselor de instruire pentru lucratori este obligatorie, demonstrand totodata ca fiecare lucrator stie ce are de facut: “FISA DE INSTRUIRE INDIVIDUALA privind securitatea si sanatatea in munca” pentru fiecare lucrator angajat in unitatea de spalatorie si curatatorie chimica (anexa 11, H.G. nr. 1425/2006). “FISA DE INSTRUIRE COLECTIVA privind securitatea si sanatatea in munca” pentru persoanele aflate in societate cu permisiunea angajatorului sau pentru lucratorii din societati din exterior care desfasoara activitati pe baza de contract de prestari de servicii (anexa 12, H.G. nr. 1425/2006) in cadrul unitatii de spalatorie si curatatorie chimica.

Angajatorul va comunica tuturor angajatilor politica in domeniul securitatii si sanatatii in munca si acestia vor semna de luare la cunostinta. Atunci cand se impune, politica va fi actualizata, incluzandu-se toate modificarile facute la locul de munca.

3.6 Activitatea de prevenire si protectie in cadrul unitatilor de spalatorie si curatatorie chimica

Angajatorul are obligatia de a desemna, prin decizie, lucratorul care se va ocupa de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale si protectie a lucratorilor din cadrul unitatii de spalatorie si curatatorie chimica.

In situatia in care, la nivelul societatii exista un numar de peste 50 de lucratori, care lucreaza in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica, lucratorul desemnat trebuie sa urmeze un curs recunoscut, responsabilitatile sale incluzand:

- informarea angajatorului asupra situatiei securitatii si sanatatii in munca in ansamblul unitatii/unitatilor de spalatorie si curatatorie chimica;

- coordonarea inspectiilor, identificarea conditiilor necorespunzatoare si raportarea acestora angajatorului;

- asigurarea ca toate ranirile, imbolnavirile si incidentele sunt inregistrate si investigate;

- insotirea inspectorului delegat de inspectoratul de munca in timpul exercitarii controalelor in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica.

10

3.7 Planul de prevenire si protectie (anexa 7, H.G. nr. 1425/2006)

Conform prevederilor legale angajatorul trebuie sa intocmeasca planul de prevenire si protectie. In urma evaluarii riscurilor pentru fiecare loc de munca/post de lucru, din cadrul unitatilor de spalatorie si curatatorie chimica, se vor stabili masuri de prevenire si protectie, de natura tehnica, organizatorica, igienico-sanitara, necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor in domeniu, in functie de specificul de organizare si functionare al fiecarei unitati.

Angajatorul poate dezvolta proceduri de prevenire specifice locurilor de munca/posturilor de lucru, el si angajatii putand interveni in caz de urgente, impreuna sau separat.

Procedurile vor avea in vedere urmatoarele:- necesitatea ca fiecare caz de ranire sa primeasca urgent ingrijire;- atribuirea responsabilitatilor de prim ajutor se adreseaza fiecarei persoane

in parte;- necesitatea accesibilitatii celor mai indicate echipamente de urgenta si

materialele care pot minimiza severitatea oricarui accident sau urgente;- implicarea autoritatilor responsabile: servicii de urgenta, autoritati locale,

responsabilul cu accidentele de munca din societate;- realizarea si mediatizarea schemei sistemului de evacuare in caz de

urgenta;- stabilirea unui sistem de comunicare intre toti lucratorii, vizitatori si

societatile din imediata vecinatate;- modul de instruire a lucratorilor in domeniul acordarii primului ajutor;- identificarea proceselor pentru asigurarea procedurilor in caz de accident/

imbolnavire profesionala.Angajatorul va asigura procedurile in caz de accident/imbolnavire

profesionala si se va asigura ca toti lucratorii au luat cunostinta de acestea. Periodic lucratorii vor efectua exercitii de acordare a primului ajutor si de evacuare in caz de urgenta.

3.8 Primul ajutor

Primul ajutor reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse imediat dupa producerea unui accident de munca, pana la momentul interventiei cadrelor medicale de specialitate.

Angajatorul este responsabil de acordarea primului ajutor si asigurarea instruirii lucratorilor care vor acorda primul ajutor, in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica.

Responsabilitatile angajatorului sunt:- alegerea, localizarea si mentinerea facilitatilor de prim ajutor;- stabilirea legaturilor necesare cu serviciile specializate (serviciul medical

de urganta, salvare, pompieri, politie), asigurarea procedurilor, proceselor si facilitatilor acordarii primului ajutor;

- instruirea personalului in domeniul acordarii primului ajutor;

11

- informarea tuturor lucratorilor care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate ori care trebuie sa fie luate pentru protectia acestora;

- elaborarea instructiunilor pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in caz de pericol grav si iminent;

- asigurarea celor mai indicate metode de prim ajutor la locul de munca.Angajatorul trebuie sa in considerare si:- natura si tipul locului de munca;- ranirile usoare si imbolnavirile care necesita tratamente;- localizarea, traseul si marimea locului de munca;- numarul si distributia lucratorilor.

Posibilitatea acordarii primului ajutor trebuie sa fie punctuala, direct la locul de munca si unde riscul de ranire/accidentare este cel mai mare. Acolo unde activitatea se desfasoara pe suprafete mari posibilitatea de acordare a primului ajutor trebuie sa fie mai mare decat la suprafetele mici.

Lucratorii trebuie sa aiba acces la serviciile de prim ajutor.Este important ca persoanele pregatite sa acorde primul ajutor sa nu trateze

pacienti peste nivelul lor de pregatire si al experientei dobandite.

3.9 Recuperarea

Tinta recuperarii consta in faptul ca lucratorul accidentat, ranit sau bolnav sa se prezinte cat mai repede la locul de munca, in conditii normale. Daca acest lucru nu este posibil, atunci se urmareste aducerea lucratorului la o forma cat mai buna de lucru in conditii ideale din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca. Un program de recuperare efectiva reduce timpul in care un angajat, bolnav sau ranit, sta departe de locul de munca, reducand costurile asociate cu compensatiile cuvenite lucratorului, cu instruirea si cu inlocuirea acestuia.

O particularitate relevanta pentru angajatori o constituie recuperarea la locul de munca. Aceasta forma a programului de recuperare este bazata in totalitate sau in parte prin folosirea la locul de munca a lucratorului in mod normal sau cu indatoriri reduse si gradate conforme cu posibilitatile celui ranit sau bolnav si indicate de medicul curant.

Factorii luati in considerare atunci cand se stabileste programul de recuperare la locul de munca, sunt:

natura ranirii sau imbolnavirii lucratorului; modificarea meseriei pe timp indelungat sau scurt; posibilitatea graduala de a realiza in timpul programului normal de lucru

indatoririle postului.

12

3.10 Inregistrarea evenimentelor (H.G. nr. 1425/2006)

Orice eveniment produs in unitatea de spalatorie si curatatorie chimica sau in legatura cu aceasta (accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune) trebuie comunicat de indata angajatorului de catre conducatorul locului de munca sau orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.

Angajatorul are obligatia sa comunice: inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele; asiguratorului, evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca,

invaliditate sau deces, la confirmarea acestora; organelor de urmarire penala, functie de caz. Inregistrarea evenimentelor se face pe baza procesului-verbal de cercetare. Angajatorul va tine evidenta evenimentelor in:

- Registrul unic de evidenta accidentatilor in munca (anexa 15, H.G. nr. 1425/2006) - Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase (anexa 16, H.G. nr. 1425/2006) - Registrul unic de evidenta accidentelor usoare (anexa 17, H.G. nr. 1425/2006) - Registrul unic de evidenta accidentatilor in munca ce au ca urmare incapacitatea de munca mai mare de 3 zile de lucru (anexa 18, H.G. nr. 1425/2006)

Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza: de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate

temporara de munca, pentru lucratorii din unitatile de spalatorie si curatatorie chimica;

de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, precum si in situatiile cu persoane date disparute;

de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile, in care au fost antrenate si unitati de spalatorie si curatatorie chimica;

Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea imprejurarilor si a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a raspunderilor si a masurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare. Pentru cercetarea unui accident trebuie urmati urmatorii pasi:

- identificarea imprejurarilor;- determinarea cauzelor;- alegerea metodelor de prevenire;

13

- luarea masurilor de urgenta;- pastrarea acelorasi lucratori la locul incidentelor.In timpul investigatiilor se culeg informatii destinate sa conduca la

identificarea si aplicarea de masuri rapide care sa micsoreze pe viitor numarul de accidente.

3.11 Semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale generate de activitatile desfasurate in unitatile

de spalatorie si curatatorie chimica

Semnalarea bolilor profesionale, cat si suspiciunile de boli profesionale se realizeaza obligatoriu de catre toti medicii care depisteaza astfel de imbolnaviri, indiferent de specialitate si locul de munca, cu prilejul oricarei prestatii medicale: examene medicale profilactice, consultatii medicale de specialitate, efectuate asupra lucratorilor din unitatile de spalatorie si curatatorie chimica.

Bolile profesionale, precum si suspiciunile de boli profesionale vor fi semnalate in fisa de semnalare (anexa 19, H.G. nr. 1425/2006)

Aceste inregistrari pot ajuta angajatorul la:- detectarea cauzelor de accidentarere/imbolnavire profesionala;- identificarea grupurilor de risc;- stabilirea metodelor de prevenire si a programului de control.

Cercetarea se realizeaza in termen de 7 zile, are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al imbolnavirii respective si se finalizeaza cu redactarea si semnarea Procesului verbal de cercetare.

Declararea bolilor profesionale se face de catre Autoritatea de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti din care face parte medicul de medicina a muncii care a efectuat cercetarea.

Raportarea bolilor profesionale nou-declarate se face in cursul lunii in care s-a produs imbolnavirea.

Colectarea, analizarea si interpretarea informatiilor despre securitatea si sanatatea in munca, pentru unitatile de spalatorie si curatatorie chimica, pot veni sub forma:

- informatiilor de la lucratorul desemnat cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca;

- rapoartelor de investigare a accidentelor;- istoricului accidentelor. Informatiile inregistrate ajuta la identificarea riscurilor mai putin evidente si

dezvoltarea strategiilor de implementare a managementului securitatii si sanatatii in munca, pentru unitatile de spalatorie si curatatorie chimica.

Raportarea imediata faciliteaza identificarea rapida a riscurilor si prevenirea lor.

14

Lipsa de informatii poate conduce la ranirea sau imbolnavirea unui lucrator, urmata de o lipsa indelungata de la locul de munca, cu consecinte negative asupra intregii activitati a unitatii.

4. MASURI DE INTRETINERE A UTILAJELOR SI ECHIPAMENTELOR

Utilajele (ex. masini de spalat, calandre) si echipamentele electrice (ex. boilere, masini de calcat, compresoare) vor fi verificate periodic, pentru a fi sigure in timpul operatiunilor.

Verificarea periodica a utilajelor si echipamentelor prezinta urmatoarele avantaje:

- reducerea numarului de incidente – intretinerea adecvata poate reduce numarul de raniri si imbolnaviri;

- reducerea intreruperilor – controlul periodic al utilajelor si efectuarea de mici interventii duce la prevenirea cheltuielilor cu reparatiile si reducerea numarului de ore in care nu se lucreaza.

Reviziile si reparatiile se vor efectua in conformitate cu specificatiile din cartea tehnica sau instructiunile de utilizare aferente utilajelor si echipamentelor din dotare.

5. MANAGEMENTUL RISCULUI IN UNITATILE DE SPALATORIE SI CURATATORIE CHIMICA

Managementul riscului joaca un rol important in managementul securitatii si sanatatii in munca, acesta presupunand:

- identificarea probabilitatii riscului;- aprecierea riscului;- determinarea celor mai indicate masuri de control;- aplicarea si revizuirea masurilor de control.Managementul riscului este necesar pentru preintampinarea intamplarii care

reprezinta un potential eveniment ce poate cauza accidentari sau imbolnaviri. Riscul reprezinta probabilitatea intamplarii din care sa rezulte o accidentare

sau imbolnavire.

5.1 Identificarea riscului

In spalatorii si curatatorii chimice se pot folosi mai multe metode de identificare a riscului. Tipul proceselor de munca va determina metodele alese, modul de combinare a metodelor dand cele mai bune rezultate. Metoda identificarii riscului include:

- consultarea lucratorilor;- inspectarea locurilor de munca pentru prevenirea evenimentului;

15

- evaluarea proceselor de munca;- evidenta incidentelor periculoase, accidentelor si imbolnavirilor;- fisele cu echipamante individuale de protectie si fisele de urmarire a

productiei;- consultarea autoritatilor si institutiilor cu atributii in domeniu.

5.2 Evaluarea riscului

Procesul de evaluare a riscului calculeaza riscul asociat evenimentului. La evaluarea riscului se tine cont de:

- natura riscului;- gravitatea evenimentului si urmarile lui;- frecventa si durata expunerii lucratorului la eveniment;- frecventa producerii unui eveniment;Categoriile de risc se pot incadra astfel:- riscul pentru securitatea si sanatatea la locul de munca poate fi minor,

putin probabil sa se intample sau major;- riscul minor, este posibil sa se intample des. Efectul poate sa fie

neinsemnat, dar uneori poate provoca raniri;- riscul major, obliga angajatorul sa detina o evaluare a riscului la locul

de munca/postul de lucru.Evaluarea riscului trebuie facuta tot timpul, inclusiv pe perioada deplasarii

de la si catre locul de munca, nu doar la locul de munca. (Ex.: traversarea strazii prezinta un element de risc; cand traverseaza o

strada cu un trafic redus, persoana priveste in ambele sensuri, asculta zgomotul strazii si apoi traverseaza. In contrast, daca traficul este intens, persoana va folosi trecerea de pietoni. Aceasta traversare este “o masura de control” privind reducerea riscului de accident. Aceleasi principii se aplica si in spalatoriile si curatatoriile chimice).

5.3 Masurile ce se impun pentru evaluarea si reducerea riscului

Exista o clasificare a masurilor care sa conduca la micsorarea riscului, luarea celor mai indicate masuri avand in vedere aplicabilitatea lor practica. Costurile efective si acceptarea lor de catre lucratori sunt alte doua importante criterii in alegerea optiunilor cu privire la masuri.

Factori care influenteaza evaluarea si reducerea riscului:

1. Destinatia – probabilitatea intamplarii unui potential eveniment, pentru care masurile de prevenire trebuie planificate si luate pe faze (ex.: alegerea masinilor, cu cel mai mic nivel al zgomotului, destinate unei anumite operatii);

16

2. Substituirea – inlocuirea materialelor sau a proceselor, cu altele, cu probabilitatea de producere a unui eveniment mai mica (ex.: inlocuirea metodelor de lucru manuale cu cele mecanizate);

3. Reamplasarea – minimizarea riscului prin repozitionarea echipamentelor (ex.: adunarea stelajelor cu destinatia de depozitare a obiectelor usoare, permitand ca acestea sa fie usor accesibile fara o frecventa manevrare);

4. Separarea – izolarea riscului de lucrator (prin bariera sau distanta) (ex.: folosirea barierelor la izolarea diferitelor zone de lucru).

5. Administrarea – schimbarea practicilor la locul de munca daca timpul sau frecventa expunerii la risc este redusa (ex.: evitarea monotoniei activitatilor);

6. Echipamentul individual de protectie – folosirea echipamentului individual de protectie recomandat (ex.: utilizarea manusilor la manipularea imbracamintii fierbinti).

5.3.1. Manipularea manuala

Manipularea manuala reprezinta orice activitate unde un lucrator ridica, pune jos, cara, trage, impinge, misca, inmagazineaza sau retine un obiect.

Ranirile din cauza manipularii manuale sunt cel mai des intalnite intr-o spalatorie/curatatorie chimica. In consecinta riscurile manipularii manuale trebuie cel mai bine controlate.

Managementul riscului pentru manipularea manuala implica 4 etape:Identificarea, ca risc al securitatii si sanatatii in munca, a operatiunii de

manipulare manuala, prin:- consultarea lucratorilor/specialistilor in calitate de ergonomi;- directa observare a procesului de manipulare manuala;- analizarea statisticilor referitoare la ranirile/accidentarile la locul de

munca. Inspectarea spalatoriilor/curatatoriilor chimice a aratat ca urmatoarele tipuri

de incidente sunt comune: luxatia – poate fi asociata cu imobilizarea pe o perioada lunga de

timp, se datoreaza aplecarilor repetate sau rasucirilor ori manevrarilor grele/ neindemanetice;

luxarea incheieturii mainii – poate fi cauzata de miscari repetate / bruste facute la sortarea obiectelor in spalatorie/curatatorie, scoaterea si alimentarea cu lenjerie a masinilor de stors.

Evaluarea riscului - tinand seama de urmatorii factori: tinuta corpului si miscarile efectuate; locul de munca si dispunerea posturilor de lucru; organizarea muncii (durata si frecventa unei activitati).

Adesea acesti factori se influenteaza reciproc (ex.: inaltimea bancului de lucru afecteaza pozitia corpului).

In consecinta metodele de control ale pozitiei corpului trebuie sa reduca riscul accidentarilor prin manipulari manuale.

17

Controlul riscului, pentru reducerea lui prin utilizarea masurilor de control. Actualizarea masurilor de control - prin evaluarea eficacitatii controlului,

dupa analizarea periodica a unor parti din managementul riscului, acesta fiind un proces continuu.

5.3.2 Aplecarile si rasucirile repetate

Acestea pot fi cauzate de lucrul la inaltime prea mare sau prea mica si spatiu insuficient in postul de lucru. Miscarile nu trebuie sa cauzeze disconfort sau oboseala, tinandu-se cont de locatia echipamentelor si influenta materialelor folosite.

Reducerea riscurilor se poate realiza prin:- ridicarea inaltimii de lucru la nivelul taliei (ex.: inceperea incarcarii

buncarului);- evitarea coborarii obiectelor, daca vor fi ridicate mai tarziu (ex.: golirea

masinii de spalat pe podea in timpul procesului de spalare);- pastrarea echipamentelor/materialelor la indemana, fara a fi necesara

incovoierea sau rasucirea (ex.: rufele care trebuie stoarse).

5.3.3 Intinderile repetate

Acestea pot fi cauzate de suprafetele de lucru care sunt prea inalte sau prea largi. Reducerea riscului se realizeaza prin:

- pozitionarea materialelor cat mai aproape de pozitia optima de lucru;- utilizarea platformelor de lucru acolo unde este posibil, daca se lucreaza

la o inaltime prea mare (bratul trebuie sa fie ridicat) care nu poate fi altfel corectata.

5.3.4 Manevrari greoaie

Greutatea unei incarcaturi nu este singurul lucru care trebuie luat in seama cand se evalueaza riscul manipularii. De asemenea se ia in considerare frecventa, durata si distanta pe care este manipulata incarcatura. Incarcatura care este greu de depozitat (este peste mana / nu este rigida ca dimensiune sau ca forma) prezinta un risc ridicat. In acest caz greutatea trebuie redusa.

Reducerea riscurilor se realizeaza prin:- reducerea distantei pe care este deplasata sarcina (ex.: imbunatatirea

amplasarii la locul de munca/postul de lucru, reimpartirea ariei de depozitare);

- reducera greutatii obiectelor manipulate prin scaderea continutului si dimensiunii containerului (ex.: dimensiunea cutiilor, evacuarea substantelor folosite);

18

- utilizarea unui sistem de depozitare potrivit. Lucratorul se va sigura ca este suficient spatiu in camera pentru depozitarea obiectelor (ex.: depozitarea obiectelor spalate);

- tragerea sau impingerea obiectelor se va face la nivelul taliei (ex.: utilizarea troleelor si a cutiilor, de greutate nu prea mare, cu manere);

Utilizarea pedalelor de picior este de asemenea indicata in manipulari. Aceasta transfera toata greutatea pe unul din picioare, ducand la cresterea efortului muscular de stabilizare a corpului. Pedalele de picior trebuie:

- sa fie pozitionate in fata operatorului;- sa fie la nivelul podelei (pentru minim de miscare);- ca la sfarsitul cursei sa pozitioneze ambele picioare la acelasi nivel;- sa produca impingerea in linie cu articulatia soldului.

5.3.5 Statul in picioare pe perioade lungi de timp

Cand un muschi anume este folosit in mod repetat pentru mult timp, riscul obosirii muschiului sau al accidentarii creste.

Reducerea riscului, prin:- schimbarea pozitiei corpului cat mai des posibil. - alternarea intre statul in picioare, sezut sau miscare;- alegerea incaltamintei si a tipului de pardoseala, ambele contribuind la

confortul statului in picioare;- folosirea unui scaun de inaltime cat mai apropiata de pozitia de lucru;- utilizarea balustradelor pentru sprijinirea greutatii corpului; aceasta poate

reduce oboseala pentru partea inferioara a corpului.

5.3.6 Stresul datorat caldurii

“Stresul datorat caldurii” apare in conditii de lucru la temperatura ridicata si conduce la necesitatea crearii unui loc de munca sanatos si sigur. Aceasta se intampla atunci cand corpul nu isi mentine temperatura optima. Efectele caldurii asupra lucratorilor, in afara de cresterea nivelului de stres, cuprind:

- disconfort;- iritabilitate;- deshidratare;- reducerea concentrarii/atentiei;- urticarii datorate caldurii;- reducerea tolerantei la expunerea la substante chimice si zgomot;- carcei datorati caldurii;- oboseala;- congestie cerebrala datorata caldurii.Carceii, oboseala si congestia cerebrala sunt cele mai serioase forme de

imbolnavire datorata caldurii.Factorii care produc stresul datorat caldurii sunt:- temperatura ridicata a aerului;

19

- umiditatea ridicata;- miscarea redusa a aerului;- radiatia termica ridicata;- echipament individual de protectie care nu permite corpului sa se

racoreasca;- nivelul ridicat al activitatii fizice.

Persoanele care lucreaza cu regularitate la temperatura inalta incep sa se obisnuiasca cu un anumit nivel al temperaturii in timpul saptamanii. Aclimatizarea reduce disconfortul la caldura, creste rezistenta la efort, reduce pierderile de sare si duce la un metabolism normal. Capacitatea persoanelor de a se obisnui cu o anumita temperatura difera si cei cu o conditie fizica mai buna se aclimatizeaza mai repede. Aclimatizarea asigura lucratorilor numai o protectie partiala la caldura extrema si la efectele contrare sanatatii in conditiile expunerii la caldura. Odata incetata activitatea la temperaturi inalte, acomodarea dispare dupa aproximativ o luna.

Controlul stresului datorat calduriiIn spalatoriile/curatatoriile industriale sunt incalzite cantitati mari de apa si

se degaja cantitati mari de abur, rezultand conditii de umiditate foarte mari. Acesti factori pot da nastere la stresul datorat caldurii al lucratorului in zilele umede.

Cum pot limita lucratorii expunerea la stresul datorat calduriiSe pot lua masuri generale de prevenire a stresului excesiv datorat caldurii la

locul de munca, care includ:- reducerea cantitatii de caldura generale (ex.: prin reducerea temperaturii

proceselor prin reasezarea, racirea, acoperirea sau izolarea surselor de caldura, utilizand scuturi reflectorizante sau imbracaminte reflectorizanta);

- modificarea temperaturii si a miscarii aerului, a umiditatii relative (ex.: prin utilizarea ventilatiei generale sau locale, a evaporarii sau racirii, a vaselor de racire, a suflantelor, a ventilatiilor sau a deschiderii ferestrelor);

- eliminarea surselor aditionale de vapori de apa la locul de munca (ex.: a scurgerilor de vapori la valve, a evaporii apei de pe podeaua umeda);

- eliminarea expunerii directe la soare (ex.: dotarea ferestrelor cu jaluzele);- recomandarea ca lucratorii sa poarte echipamente de culoare deschisa,

din materiale usoare (ex.: echipamente individuale de protectie);- furnizarea de apa rece lucratorilor;- asigurarea de locuri racoroase pentru odihna, separat de locurile de

munca;- la cresterea temperaturii vor fi reconsiderate intreruperile pentru odihna;- lucratorii vor fi informati si instruiti atunci cand lucreaza la temperatura

ridicata;

20

- asigurarea ca personalul insarcinat cu primul ajutor este pregatit in recunosterea simptomelor si a tratamentului stresului datorat caldurii;

- scurtarea perioadei de expunere la caldura (ex.: rotatia personalului intre zonele cu stres ridicat si cele cu stres scazut datorat caldurii);

- restrictionarea orelor suplimentare si a schimbarilor de personal intre zone cu temperatura ridicata;

- programarea reviziilor si reparatiilor la suprafetele cu temperatura ridicata pe perioada anotimpului rece;

- persoanele care lucreaza in afara zonei cu temperatura ridicata trebuie sa se coordoneze cu cele care lucreaza in zona cu temperatura ridicata astfel incat sa se reduca timpul de expunere a fiecarui membru al ECHIPEI la temperatura ridicata.

Cum pot evita lucratorii stresul datorat calduriiIn general precautiile lucratorilor pot diminua stesul datorat caldurii atunci

cand lucreaza la temperaturi ridicate si umezeala, prin: petrecerea unui timp cat mai scurt in soare, in particular prin evitarea

expunerii intre orele 1200 – 1600; imbracand haine deschise la culoare, usoare si masuri potrivite; consumand cat mai des apa rece; luand pauze in locuri racoroase si uscate; pastrand o conditie fizica buna.

5.3.7 Organizarea muncii

Aceasta influenteaza factorii de risc pentru manipularile manuale. Nerespectarea timpului de odihna (distribuirea timpului de munca si a pauzelelor tehnologice), alegerea procedurilor de lucru, numarul si calificarea personalului pot conduce la cresterea riscului de raniri.

Riscul poate fi redus prin:- organizarea de puncte de stationare daca materialele trec prin secvente logice (ex.: suprafata de incarcare a masinii de spalat, uscat, calcat);- policalificarea lucratorilor in diverse meserii si micsorarea numarului de repetari (ex.: operatiile de spalare si calcare);- respectarea pauzelor tehnologice:- pauzele scurte si dese sunt mai eficiente decat cele rare si lungi;- lipsa de experienta a lucratorilor, oboseala, vacantele, duc la un timp mai indelungat de acomodare, prevaland in fata experientei lucratorilor.

- manipularea manuala a maselor (conf. H.G. nr. 1051/2006) sa nu implice: - efort fizic prea frecvent sau prelungit;

- perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare;- distante prea mari pentru ridicare, coborare, transport;- ritm de munca impus printr-un proces care nu poate fi modificat de lucrator.

21

6. SUBSTANTE PERICULOASE

In activitatea dintr-o spalatorie/curatatorie chimica se folosesc substante chimice. Deoarece operatorii, ca si ceilalti lucratori, pot veni adesea in contact cu aceste substante chimice, ele trebuie cunoscute precum si riscul potential al utilizarii lor si ce se poate face pentru reducerea acestuia. Substante chimice ca freonul, la fel ca materialele care includ azbestul si care se pot regasi la locul de munca, pot fi periculoase pentru sanatate si sunt clasificate ca substante riscante. Angajatorul are datoria protejarii lucratorilor, care sunt expusi riscului de a lucra in apropierea acestor substante. Nivelul riscului depinde de toxicitatea substantelor utilizate, stocarea si manipularea acestora la locul de munca.

Pentru utilizarea in siguranta a substantelor de risc, trebuie:- cunoscut modul in care se pot obtine informatii despre utilizarea

substantelor riscante la locul de munca;- evaluarea riscului si determinarea nivelului de risc atunci cand se

folosesc aceste substante;- implementarea masurilor de control folosite, pentru reducerea riscului

asociat cu substantele periculoase;- gasirea celor mai potrivite metode de informare si instruire, pentru

angajator si lucratori, asupra modului de folosire a substantelor periculoase la locul de munca.

Locul de utilizare si destinatia substantei

periculoase

Denumirea substantei periculoase

Natura riscului

- Curatatorii

Agentul de curatare (Percloretilena cel mai utilizat agent). Scaparile de vapori de la masinile de spalat industriale se produc in jurul usilor de etansare si in timpul transferului necorespunzator al incarcaturilor )

Percloretilena Inhalarea vaporilor poate cauza ameteala, usoara iritabilitate si in cazuri extreme inconstienta. Daca expunerea este pe timp indelungat pot apare imbolnaviri ale ficatului si rinichilor. La temperaturi ridicate se pot degaja gaze foarte toxice. In apropierea curatatoriilor chimice fumatul este strict interzis. Un contact prelungit al pielii cu substantele poate provoca dermatite.

Fluro (Agent chimic in curatatorii pentru tesaturile si accesoriile fine.)

Freon Inhalarea poate da nastere la palpitatii neregulate.

22

Agenti de curatare (utilizat la masinile vechi)

Spirt alb (White Spirt)

Inhalarea poate cauza presiuni la nivelul sistemului nervos central. Poate lua foc usor.

Praf de curatat(utilizat in masinile de curatat)

Celite praf Inhalarea prafului care contine cristale de silicati poate provoca imbolnaviri progresive non reversibile.

Agenti impotriva petelor (in special impotriva ruginii)(scoaterea petelor rezistente manual)

(Hidrofluoryc Acid)acid florhidric

Scoaterea ruginii cu Hidrofluoryc Acid poate cauza in timp arsuri profunde. Aceste arsuri necesita tratament medical de urgenta.

Invelisul protector (la tevile de apa fiarta si boilere)

Azbest Expunerea la azbest poate provoca imbolnaviri ale aparatului digestiv sau plamanilor.

Fibre minerale sintetice

Provoaca afectiuni dermatologice si ale sistemului respirator.

- Spalatorii

Detergent Hidroxid de Sodiu Coroziv iritant al pielii, ochilor si mucoaselor.

Agent de inalbire Peroxid de Hidrogen

Hipoclorit de Sodiu

Coroziv iritant prin inhalare sau la contactul cu pielea. Peroxidul de hidrogen poate lua foc sau exploda din intamplare.

Hipoclorit de sodiu poate produce intamplator cresteri ale gazului clorinat.

Acizii mirositori Acid hidrocloricAcid fosforicAcid aceticAcid citric

Coroziv iritant prin inhalare sau la contactul cu pielea. Acidul citric este cel mai putin intalnit in cele mai multe aplicatii.

Emulsifianti Solvent hidrocarbon

Contactul indelungat cu pielea poate duce la imbolnaviri provocand dermatite.Inhalarea substantei poate provoca ameteli, iritabilitate si dureri de cap.

Saruri alcaline Metasilicat de sodiuCarbonat de sodiuOrtofosfat de sodiu

Coroziv iritant al pielii, ochilor si mucoaselorin special in ceea ce priveste metasilicatul de sodiu.

Inalbitor Ditionit de sodiu Substanta periculoasa inflamabila. Descompunerea poate produce un gaz iritant care poate induce o stare respirtorie cu simptome de astm.

23

Substante pentru scoaterea petelor de natura organica

Detergenti cu enzime

Inhalarea prafului continand enzime proteolitice poate induce o stare respirtorie cu simptome de astm.

Invelisul protector (la tevile de apa fiarta si boilere)

Azbest Expunerea la azbest poate provoca imbolnaviri ale aparatului digestiv sau plamanilor

Invelisul protector (la tevile de apa fiarta si boilere)

Fibre minerale sintetice

Provoaca afectiuni dermatologice si ale sistemului respirator

Trebuie evaluat riscul impus de substantele periculoase utilizate la locul de munca/postul de lucru, in unele cazuri fiind necesara monitorizarea nivelului substantelor periculoase din aer.

6.1 Informarea cu privire la substantele periculoase

Evidenta stricta a substantelor periculoase este obligatorie si se realizeaza prin fise de materiale utilizate, care reprezinta o sursa majora de informatii asupra substantelor folosite la locul de munca, informatiile din fise fiind aditionale celor de pe eticheta ambalajului substantei.

- Valorile din fise sunt cele mai indicate a fi utilizate in procesul de productie.- Furnizorul trebuie sa ofere fisa fiecarei substante periculoase pe care o livreaza, aceasta fiind data la prima livrare sau la fiecare livrare in parte.- Fisele vor contine:

- Numele furnizorului;- Date asupra pericolelor pe care le prezinta acestea asupra

sanatatii;- Precautii care trebuie avute in vedere in timpul folosirii;- Informatii despre modul de manipulare a substantei in conditii de

securitate.- Fisele contin informatii despre pericolele asociate substantei. Riscul

asociat substantelor periculoase depinde de concentratia substantei, de calitatea substantei folosite, de durata expunerii, de conditiile concrete de stocare, manipulare si de la locul de munca/postul de lucru.

- O fisa succinta (insuficiente informatii pentru identificarea substantei) poate constitui un semnal de alarma, substanta chimica putand prezenta riscuri in timpul utilizarii normale.

Accesul lucratorilor la fisele de materiale- Toate fisele trebuie sa fie puse la dispozitia lucratorilor atunci

cand substantele chimice sunt stocate, amestecate sau utilizate.- Lucratorii trebuie instruiti in vederea cunoasterii si utilizarii

informatiile din fise.

24

- Angajatorul este direct raspunzator pentru securitatea si sanatatea in munca a lucratorului in cazul in care fisa unei substante folosite nu este valabila.

6.2 Etichetarea substantelor periculoase

- Fiecare cutie/recipient cu substante periculoase trebuie sa aiba atasata o eticheta. Eticheta trebuie sa ramana aplicata si pe cutia/recipientul goala/gol. Informatiile de pe dispozitia de livrare trabuie sa fie identice cu cele de pe eticheta cutiei/recipientului;

- Nu se va transfera o substanta chimica intr-un recipient nou daca nu se aplica eticheta proprie; transferarea substantelor chimice in recipiente destinate produselor alimentare este strict interzisa, aceasta practica putand provoca imbolnaviri sau chiar decesul.

Nota – etichetele pe recipientele noi trebuie sa arate daca in recipient este depozitata aceeasi substanta chimica la aceeasi concentratie cu originalul.

- Daca un recipient nu are eticheta si continutul lui este cunoscut se ataseaza o eticheta temporara. Daca numele produsului este necunoscut se ataseaza o

eticheta pe care scrie:

“ATENTIE. A NU SE FOLOSI. SUBSTANTA NECUNOSCUTA”.

Inainte de a se identifica continutul recipientului cu substanta necunoscuta, acesta va fi stocat izolat. Dupa identificarea substantei recipientul va fi etichetat. Daca nu se poate identifica continutul recipientului se vor lua alte masuri consultandu-se institutiile de profil.

6.3 Masuri de evitare a riscului

Inlocuirea substantelor – cu substante mai putin periculoase (ex.: white spirt este adesea inlocuit cu percloroetilena, substanta mai putin periculoasa si neinflamabila).

Solutii tehnologice: Ergonomia echipamentelor poate reduce riscurile. Aceasta se face prin

reducerea manipularii substantelor periculoase si limitarea emisiei de vapori periculosi. Utilizarea sistemelor de inchidere automata la masinile/utilajele din spalatorii si curatatorii chimice.

Ventilarea – masinile moderne, in general au inchidere automata, dar mai sunt in functiune si masini/utilaje cu inchidere manuala. Exhaustarea (evacuarea) aerului contaminat si a surselor acestuia limiteaza riscul de imbolnavire la locul de munca/postul de lucru.

25

Depozitarea: - Suprafetele pe care se depoziteaza substante chimice se semnaleaza cu afise si vor fi grupate pe categorii;- Stocurile de substante chimice trebuie sa fie limitate;- Substantele incompatibile se depoziteaza separat.

Sistemul de lucru – se va urmari strict succesiunea operatiilor si procedurile de lucru aferente acestora, asigurandu-se si urmatoarele:

o Verificarea regulata si intretinerea dispozitivelor de etansare de la usi si a

racordurilor conductelor pentru impiedicarea expunerii excesive la substante chimice (ex.: percloretilena);

o Evaluarea timpilor tehnologici;o Precautii suplimentare la efectuarea reparatiilor curente si capitale. Nivelul

de substante chimice utilizat (ex.: percloretilena) nu trebuie sa depaseasca pe cel normat, in timpul desfasurarii operatiunilor tehnologice;

o Inchiderea recipientelor ce contin substante periculoase imediat dupa utilizare si depozitarea lor pana la o noua folosire;

o Precizarea si comunicarea lucratorilor a procedurilor pentru solutionarea deversarilor accidentale pe pardoseala;

o Deplasarea recipientelor cu substante inflamabile de la locul de depozitare la punctul de lucru si invers numai pe un traseu dinainte stabilit.

6.4 Substantele periculoase si sistemele inchise

In locul in care substante periculoase sunt continute intr-un sistem inchis, (ex.: tevi sau tubulaturi, proces tehnologic sau recipient in care au loc reactii) trebuie avertizat lucratorul sau orice alta persoana care poate fi expusa la riscul indus de substante.

Cea mai buna cale de identificare a substantelor periculoase in sisteme inchise este acea a etichetarii conductelor si recipientelor respective.

Angajatorul are obligatia de a asigura informarea, instruirea si supravegherea lucratorilor in procesul de lucru cu substante periculoase.

Angajatorul trebuie sa puna la dispozitia lucratorilor toate informatiile asupra produsului - substanta chimica periculoasa, cuprinse in fisa produsului, pusa la dispozitie de catre furnizor.

ATENTIE !!! Nu se vor achizitiona produse neinsotite de fisa produsului si certificat de calitate.

26

7. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE

Asigurarea echipamentului individual de protectie este o masura de evitare a riscului in completarea celorlalte masuri.

Echipamentele individuale de protectie indeplinesc urmatoarele cerinte: - sunt adecvate pentru riscurile pe care le previn, fara a induce ele insile un

risc suplimentar;- corespund conditiilor existente la locul de munca/postul de lucru;- sunt adecvate cerintelor ergonomice si starii de sanatate a lucratorului;- sunt adaptate configuratiei purtatorului;- sunt distribuite gratuit;- sunt intretinute, manipulate, depozitate, reparate si inlocuite conform prevederilor legale;- sunt achizitionate numai insotite de o fisa de instructiuni in limba romana;- exista marcajul de conformitate pe produs sau ambalaj;- utilizatorul echipamentului este instruit conform instructiunilor date de producator.Dotarea cu echipamente individuale de protectie specifice trebuie stabilita

pentru fiecare loc de munca/post de lucru prin:- identificarea factorilor de risc care actioneaza cumulativ;- stabilirea sortimentului de echipament individual de protectie;- evaluarea duratei de expunere la risc;- intocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipamente individuale de protectie.In mod obisnuit intr-o spalatorie/curatatorie echipamentul individual trebuie

sa asigure:- protejarea pielii si a ochilor cand sunt manipulate substante chimice;- protectia cailor respiratorii cand sunt manipulate produse care produc

praf si vapori care pot fi inhalati. in cazul mastilor este nevoie de diverse tipuri de cartuse cu filtre pentru fiecare tip de pericol;

- protectia pielii atunci cand mainile sunt cufundate permanent in apa sau solutii continand detergenti sau alte produse chimice.

8. MEDIUL DE LUCRU

8.1 Zgomotul

Numarul mare de masini, cresterea densitatii masinilor la locul de munca duce la cresterea riscului expunerii la zgomot excesiv. Expunerea la un nivel ridicat al zgomotului poate cauza pierderi ale auzului, stari de iritare, greutate in comunicarea cu ceilalti si reducerea performantelor profesionale ale lucratorilor.

Nivele ale zgomotului intermitent (ex.: inchiderea preselor), sunt capabile sa cauzeze un zgomot artificial si pierderea treptata a auzului.

27

Zgomotul este un sunet nedorit si daunator cauzand stresul si alte efecte asupra sanatatii: cresterea stresului si a presiunii arteriale, tiuitul in urechi, aparitia ulcerului stomacal etc.

Zgomotul peste un nivel determinat de 87 dB poate duce la pierderi temporare sau permanente ale auzului. Acest nivel al zgomotului a fost stabilit prin HG nr. 493/2006.

Valorile limita de expunere si valorile limita de la care se declanseaza actiunea angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor in raport cu nivelurile de expunere zilnica la zgomot sunt: - valori limita de expunere LEx,8h = 87 dB - valori de expunere superioare de la care se declanseaza actiunea: LEx,8h = 85 dB - valori de expunere inferioare de la care se declanseaza actiunea: LEx,8h = 80 dB

In situatii pe deplin justificate, in cazul activitatilor in care expunerea zilnica la zgomot are variatii semnificative de la o zi de lucru la alta, in scopul aplicarii valorilor limita de expunere si a valorilor limita de la care se declanseaza actiunea angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor, trebuie sa se foloseasca nivelul de expunere saptamanala la zgomot, in locul nivelului de expunere zilnica la zgomot, pentru evaluarea nivelurilor de zgomot la care sunt expusi lucratorii cu conditia ca:

- nivelul saptamanal de expunere la zgomot indicat prin monitorizare adecvata sa nu depaseasca valoarea limita de expunere de 87 dB;

- sa se ia masuri adecvate pentru reducerea la minimum a riscurilor asociate cu aceste activitati.

Obligatii ale angajatorului:- determinarea si evaluarea riscurilor la zgomot;- evitarea sau reducerea expunerii la zgomot;- protectia individuala impotriva riscurilor generate de expunerea la

zgomot;- limitarea expunerii la zgomot;- informarea si instruirea lucratorilor;- consultarea si participarea lucratorilor;- supravegherea sanatatii lucratorilor.

Simptome ale aparitiei deficientelor de auz: Ati ridicat vocea la o persoana care era la mai putin de un metru de dvs.; Ati avut tiuituri in urechi dupa terminarea programului de lucru; V-a spus familia ca aveti tulburari de auz atunci cand ajungeti acasa de la

serviciu; Ati marit volumul televizorului, radioului sau al aparatului din masina

dupa o zi de lucru; Ati cerut unei persoane sa va repete ceva imediat dupa ce acesta

terminase de spus.

28

Nivelul zgomotului mai sus de valoarea maxima trebuie controlat prin introducerea unui program de protejare a auzului la locul de munca, care cuprinde:

Identificarea riscurilor pentru auz la locul de munca; Evaluarea factorilor de risc aferent zgomotelor; Dezvoltarea unui program de protectie la zgomot; Implementarea masurilor de control; Planificarea testelor audiometrice pentru fiecare lucrator, expus in mod

regulat la zgomot excesiv; Planificarea instruirilor; Consultarea lucratorilor de la toate nivelele.

Cateva sugestii pentru micsorarea nivelului de zgomot: folosirea echipamentului individual de protectie a auzului. micsorarea nivelului de zgomot al utilajelor prin alegerea masinilor cu

cel mai scazut nivel de zgomot posibil; captusirea tavanului, peretilor cu materialele izolatoare; montarea utilajelor pe covorase de cauciuc pentru reducerea zgomotelor

si a vibratiilor produse de acestea; amplasarea utilajelor/proceselor tehnologice intr-o arie unde vor fi

afectati cat mai putini lucratori (ex.: masinile de presat/calcat); rotatia posturilor; stabilirea unui program adecvat de intretinere si organizarea unui

program cu cat mai putin zgomot;

Lucratorii vor fi consultati la locurile de munca/posturile de lucru in ceea ce priveste zonele cu zgomot care le poate afecta securitatea si sanatatea in munca.

Strategia de prevenire si protectie trebuie sa aiba ca scop reducerea zgomotului si instruirea lucratorilor.

8.2 Ventilatia

Pentru conditii umede ca si pentru temperaturi ridicate ale aerului si aer saturat intalnit in incaperile curatatoriilor/spalatoriilor, aerul conditionat este singura forma de control a calitatii aerului. Sistemul de exhaustare fortata a aerului creaza conditiile de decontaminare a aerului respirat de operatori si asigura conditii climatice confortabile.

Sistemul de ventilatie prin exhaustare la locul de munca capteaza aerul contaminat in apropierea sursei si il evacueaza in afara zonei operatorului. Acest sistem consta in hota, tubulatura, ventilator, filtru de aer si cos de evacuare. Un sistem de ventilare exhaustiva este de asemenea utilizat pentru materiale foarte toxice sau pentru gaze. Orice loc cu sistem de ventilare exhaustiva trebuie sa respecte cerintale departamentului de mediu.

Cand sistemul de aer conditionat este instalat cu tun de racire sau condensare a vaporilor, bacteria legionella poate creste in apa sistemului in diferite

29

circumstante. Bacteria se poate dispersa in atmosfera prin sistemul de aer conditionat. Oamenii pot inhala bacteria si se pot imbolnavi. Inspectarea regulata a instalatiei din punct de vedere a bacteriei si verificarea sistemului de aer conditionat este masura ce trebuie luata.

8.3 Iluminarea

Iluminarea locului de munca asigura lucratorilor facilitatea de a identifica si recunoaste pericolele, reducerea efortului facut de ochi si adoptarea unor pozitii corecte ale corpului in procesul muncii. Lumina poate fi un factor important al securitatii si sanatatii in munca si adesea poate fi omisa de angajati. Angajatorul trebuie sa ia in considerare iluminarea la locul de munca adoptand urmatorii pasi:

(1) amplasarea locurilor de munca avand in vedere iluminarea;(2) identificarea si evaluarea oricarei probleme sau dificultati de iluminare;(3) identificarea si aplicarea solutiilor dupa evaluare.

Un nivel initial al iluminarii poate fi departe de pierderile progresive ale luminii survenite tot timpul.

In tabel sunt date cateva valori informative ale iluminarii la diferite puncte de lucru in spalatorii si curatatorii.

Puncte de lucru la interior Intensitatea iluminarii lx Uscatorie 80

Spalatorie, sala masini mari 160Primire, expediere, spalatorie 240Fiare de calcat si prese 400Sortare si impachetare 400Reconditionare si scoaterea petelor 400

8.4 Arsuri

Multe operaratii in spalatorii/curatatorii impun contactul cu punctele fierbinti. Arsura mainilor si a partii de sus a bratelor se datoreste manipularii obiectelor fierbinti, eliberarii emisiilor si contactului direct cu echipamentul fierbinte. De asemenea acestea pot fi datorate si arderii substantelor periculoase.

Masuri de evitare a arsurilor Instructiunile de lucru si masurile de asigurare trebuie sa fie luate astfel incat

sa fie eliminat riscul producerii arsurilor, prin: controlul automat al utilajelor (preselor); izolarea si restrictionarea accesului pe fluxul de productie (ex.: boiler,

prese); izolarea termica a partilor accesibile, ale utilajelor, cu temperaturi

ridicate (ex. tevile de evacuare, fiare de calcat, prese etc.); sisteme de ventilatie care sa exhausteze gazele produse;

30

sisteme de intretinere periodica si service-ul utilajelor; informatii, instruiri, verificari si testari ale lucratorilor asupra regulilor

de securitate si sanatate in munca; utilizarea manusilor de bumbac atunci cand sunt manipulate si

transportate obiecte calde; sistemul de utilizare in securitate a substantelor chimice: instalarea unui sistem automat de alimentare cu substantele chimice

lichide; proceduri pentru controlul pierderilor de substante chimice; dotarea personalului cu echipament individual de protectie; dotarea cu dusuri de urgenta si solutii de spalare a ochilor, in zonele

de manipulare a substantelor chimice; dotarea cu echipament pentru stingerea incendiilor si afisarea la loc

vizibil a instructiunilor corespunzatoare; dotarea cu echipament de prim ajutor si instruirea personalului

desemnat in acordarea primului ajutor.

8.5 Accidente biologice in curatatorii/spalatorii

Cand intr-o curatatorie/spalatorie sunt curatate/spalate articole de la spitale exista riscul expunerii la un accident biologic (ex.: hepatite, contaminarea cu fluide provenind din corp prezente in asternuturi). Exista de asemenea riscul altor infectii ca diareea sau boli ale pielii. Expunerea poate fi rezultatul:

- penetrarii pielii cu un ac;- manipularea directa a fluidelor din corp;- stropitul mucoaselor (de ex. ochii) cu laturi sau sprayuri pentru lenjerii;- inhalarea de aerosoli.

Este dificil de identificat care este articolul potential sursa de infectii, dintr-o spalatorie. Cel mai indicat este sa se considere fiecare obiect ca o posibila sursa de infectie si sa se ia in calcul asigurarea la riscul pe care il poate avea.

Alegerea si implementarea celor mai indicate masuri de control minimizeaza expunerea, acolo unde este cazul.

Stapanirea riscului la expunerea la accidente biologice in curatatorii/spalatorii - un risc asumat poate fi controlat prin:

Sacii pentru curatatorie/spalatorie folosirea celor mai indicati saci pentru colectarea lenjeriei,

sistemul de saci color poate fi utilizat pentru deosebirea rufelor infectate (ex. rosu pentru rufe contaminate si alb pentru lucruri obisnuite).

Daca lenjeria este uda din cauza prezentei fluidului biologic aceasta poate fi plasata de exemplu in saci pentru spalatorie securizati prin inchiderea in saci impermeabili (din material plastic, preferabil mai mari, rezistenti, transparenti ).

31

Stocarea

Curatatoriile/spalatoriile trebuie sa previna contaminarea rufelor curatate de catre cele murdare sau cu alte substante prezente in curatatorie/spalatorie (incluzand echipamentele, aerosoli, praf, umezeala si paraziti). Aceasta poate fi realizata prin:

- Stocarea rufelor curate in locuri curate, uscate, separate de lucrurile murdare, realizata prin:

separarea obiectelor curate de cele murdare printr-o bariera fizica; acolo unde nu este posibil, utilizarea celei mai indicate bariere (ex.:

un spatiu bariera de cel putin 2 metri intre spatiul de stocare pentru lucrurile murdare si spatiul de stocare pentru lucruri curate).

- Asigurarea unei ventilatii adecvate care poate minimiza contaminarea aerului si sa previna contaminarea cu murdarie a ariei curate. In mod ideal fluxul de aer trebuie sa fie de la suprafata curata catre cea murdara.

Proceduri de minimizare a risculuiProcedurile de minimizare a riscului la expunerea la accidente biologice

includ: procesarea rufelor murdare prin spalare cat mai repede posibil. Ideal aceasta trebuie sa se petreaca imediat dupa sosirea la curatatorie/spalatorie; manipularea cu grija a sacilor continand lenjerie murdara evitand deteriorarea sacilor si contaminarea aerului;

Nota: a nu se tranti sacii, deoarece prin compresiune pot genera aerosoli. umplerea sacului ¾ din capacitate si securizarea lui cu prioritate la transport; limitarea deplasarii lucratorilor dinspre aria de manipulare a lucrurilor murdare spre aria de procesare a lucrurilor curate; atunci cand lucratorul paraseste aria de manipulare a lucrurilor murdare spre alte arii (ex.: spre cantina sau spre casa) ei trebuie sa fie instruiti:

sa-si schimbe echipamentul individual de protectie (ex.: sort, manusi); sa-si spele mainile inainte de a atinge lucrurile curate;

interzicerea fumatului si evitarea mancatului si a bautului in zonele apropiate; vaccinarea impotriva hepatitei valabila pentru toti lucratorii expusi la riscul infectarii cu sange sau fluide din corp; dotarea cu cel mai eficient echipament individual de protectie (ex.: manusi, ecran protector pentru fata, masca pentru ochi) si instructiuni de folosire a acestuia; instruirea responsabililor cu aplicarea masurilor de igiena, specifice celor care manevreaza lenjeria murdara; asiguararea unei curatenii permanente si respectarea programului de acces in toate zonele;

32

furnizarea de informatii si sustinerea de instruiri cu lucratorii si managerii din curatatorie/spalatorie despre riscul accidentelor biologice.

Transportul

Procedurile in cazul transportului lenjeriei la si de la curatatorie/spalatorie trebuie sa includa:

utilizarea tranportoarelor, benelor si altor mijloace de transport; transportarea lenjeriei murdare si a lenjeriei curate pe cat este posibil in

mijloace de transport diferite; daca transportorul a deplasat lucruri murdare, acesta se va curata inainte

de utilizarea pentru lucruri curate; daca se transporta lucruri curate si lucruri murdare in acelasi vehicul,

separarea acestora se va face prin bariere, ar fi indicat sa se faca in containere inchise, saci sau prin una sau mai multe bariere pentru evitarea contactului direct intre lucrurile murdare si cele curate.

cand transportorul foloseste o husa la transportul rufelor murdare, trebuie utilizata o husa curata pentru transportul rufelor curate.

Spalarea/Dezinsectia

Toate rufele cu risc de a provoca accidente biologice vor face obiectul procesului de dezinsectie. Dezinsectia termala si chimica va fi facuta in cadrul sistemului, aceasta incluzand:

dezinsectia (temperatura ridicata) in programul masinii de spalat; dotarea masinii cu termometru pentru inregistrarea temperaturii la

incarcare; asigurarea nivelului de temperatura (70-850C) si o perioada suficient de

lunga de dezinsectie termala pentru rufele murdare; variatia temperaturii poate varia timpul de dezinsectie;

utilizarea racordului inchis pentru evacuarea apei din masina de spalat in sistemul de evacuare; cand masina de spalat evacueaza apa intr-un bazin colector deschis, acesta trebuie sa fie acoperit pentru a impiedica imprastierea aerosolilor in momentul evacuarii apei din masina.

8.6 Boilerele

Defectiunile unui boiler presurizat poate avea consecinte grave. Inspectiile periodice de intretinere trebuie sa reduca riscurile. (Verificarea boilerelor se face numai de catre ISCIR).

Ce este de facut ? dezvoltarea unui sistem managerial pentru operatiile sigure, inspectarea si

intretinerea tuturor boilerelor; specificarea intervalului maxim intre inspectiile interne si cele externe;

33

dezvoltarea unei proceduri care sa fie urmata in timpul inspectiei boilerelor;

trasarea cerintelor referitoare la performante pentru inspectiile periodice; pastrarea inregistrarilor si a documentatiei referitoare la interventiile

facute asupra boilerului; urmarirea recomandarilor furnizorului/fabricantului echipamentului; testarea periodica a echipamentului cu etaloane si aparate de masura si

control; inspectarea starii valvelor de presurizare, pompelor; analizarea calitatii apei si a metodei de tratare; verificarea duzei si a sistemului de alimentare cu carburant; asigurarea ca manualul de utilizare contine:

- procedurile de pornire, functionare si oprire; - alimentarea cu apa; - cota minima si cota maxima a apei; - procedurile de urgenta.

curatarea arzatoarelor cu pacura – daca se utilizeaza acest combustibil (pe boilere se depune suplimentar funingine). Funinginea si plumbul evacuate accidental in spatiul de munca prezinta un mare risc. Plumbul poate fi absorbit in corp prin inhalare si ingestie, in special in locurile in care se fumeaza, se mananca ori se consuma lichide. Praful este dus acasa prin haine si pe corp si poate fi transmis si membrilor familiei. Inhalarea, ingestia sau contactul prelungit cu pielea a funinginei poate cauza cancer al cailor respiratorii sau cancer al pielii dupa multi ani de expunere intensa.

instruirea lucratorilor pentru un eventual pericol cu prezentarea masurilor care se pot lua pentru prevenirea exploziilor.

Asigurarea ca instructiunile specifice de lucru includ: date despre tehnologia de curatare a obiectelor acoperite cu praf; utilizarea aspiratiei prin vacuum pentru eliminarea pierderilor de funingine

sau zgura; curatarea de funingine sau zgura cat de des este posibil; evitarea contaminarii ariei de lucru; curatarea completa a suprafetei boilerului pentru inlaturarea completa a

oricarei urme de funingine sau zgura; spalarea echipamentului utilizat in procesul de curatare; interzicerea mancatului, a consumului de bauturi si a fumatului in timpul

procesului de productie; schimbarea si spalarea tuturor hainelor inainte de reutilizare si pastrarea intr-

o punga de plastic inchisa pana la urmatoarea utilizare; spalarea completa a corpului inclusiv spalarea unghiilor cu o periuta; monitorizarea medicala completa in cazul in care funinginea sau zgura

contine cantitati mari de plumb. Departamentul de mediu urmareste in permanenta controlul poluarii

aerului (acolo unde este obligatorie aceasta structura organizatorica).

34

8.7 Echipamentul electric

Accidentele datorate echipamentului electric sunt de obicei cauzate de:- nesiguranta echipamentului;- instalarea improprie a acestuia;- nerespectarea instructiunilor de lucru;- combinarea tuturor acestora.

In spalatoriile si curatatoriile industriale, pentru asigurarea utilizarii in siguranta din punct de vedere electric, este necesar sa fie urmate procedurile:

o inspectarea regulata, incluzand testarea si verificarea etichetelor, poansoanelor;

o inspectarea echipamentului electric care poate da nastere la evenimente din cauza deteriorarii naturale, intretinerii neadecvate, reglaje gresite, modificari, lichide, praf si insecte care pot dauna echipamentului, inexistenta etichetelor pentru corecta folosire;

o cunoasterea si aplicarea planului de actiune in caz de urgenta;o intretinerea echipamentului electric;o inregistrarea si investigarea defectelor;o instruirea lucratorilor in caz de pericol.Situatiile specifice in curatatoriile chimice care au nevoie de o atentie

speciala:o conditiile de umiditate/umezeala – este un pericol sa utilizezi

electricitatea langa sursele de umiditate si in conditii de umezeala. Instalatia trebuie sa respecte cerintele speciale pentru conditii de umiditate/umezeala;

o izolarea intrerupatoarelor – echipamentul electric trebuie sa aiba un intrerupator izolat astfel incat intretinerea si repararea sa poata sa fie facuta in siguranta; procedurile de instalare corecta pot fi urmate adesea cu cunostinte minime;

o curatarea pardoselilor folosind numai echipamente de curatare cu vacuum (prin absorbtia lichidelor de curatare).

Cauze care maresc riscul de accidentare:- utilizarea echipamentelor defecte;- utilizarea instalatiilor improvizate la alimentarea echipamentelor; - nerespectarea instructiunilor de utilizare a echipamentelor.

8.8 Depozitarea substantelor chimice

Depozitarea substantelor chimice, detergenti, substante de inalbire, de scoatere a petelor, dezinfectante si cele folosite la igienizarea locurilor de munca se va face pe categorii, in

35

locuri special amenajate, ventilate, accesul fiind permis numai lucratorilor instruiti in manipularea acestora.

8.9 Organizarea

Misiunea unei spalatorii/curatatorii este de a produce rufe (lenjerie) curate.

O posibila schema de organizare a unei spalatorii/curatatorii este urmatoarea:

Sas de decontaminare

Stocare lenjerie murdara

Spalatorie Perete cu inchidere etansa

Zona curata

Expeditie

Fluxul tehnologic al spalarii lenjeriei trabuie analizat de la lenjeria murdara si contaminata prezenta in camera de spalare pana la returul acesteia in stare curata.

O cauza de recontaminare a lenjeriei curate o reprezinta lenjeria murdara, neseparata de cea curata – bacteriile fiind transmise prin aer, maini sau prin contact direct. Obligatoriu trebuie separata spalatoria de zona curata printr-o bariera aseptica (pereti cu inchidere etansa, un sas cu chiuveta, halat curat, covoare impregnate cu solutii dezinfectante).

Bariera aseptica impune organizarea lucrului in spalatorii inca de la primirea rufelor murdare, aceasta fiind garantia unei munci cu un rezultat final de calitate si o productivitate ridicata.

Spalarea este etapa cea mai importanta in procesul dezinfectiei. Principalii parametrii, umiditatea, temperatura si marimea sarjei, trebuie sa respecte tehnologia fiind controlati in permanenta pentru a obtine curatarea microbiologica a lenjeriei.

Datorita cresterii temperaturii necesare la uscarea si la calcatul lenjeriei (800C - 1800C) un timp suficient de lung, decontaminarea termica se face eficient, la sfarsitul procesului, lenjeria trebuie sa fie perfect uscata.

ACTIVITATEA DE SPALARE

36

Etapele fluxului tehnologic:1. primire obiecte murdare;1. sortare, marcare, format sarje;2. detasat pete3. inmuiere, spalare, apretare;4. stoarcere;5. uscare;6. calcare;7. control, retus;8. depozitare;9. expeditie obiecte curate.

Structura tipurilor de dotari necesare pentru spalare: masa sortare; masina spalat/stors rufe; masina de uscat rufe; calandru calcat rufe plate; masa alimentare calandru; masa calcat lenjerie; presa calcat rufe; grup prese calcat camasi:

- presa calcat corp;- presa calcat guler si mansete;- presa calcat maneci;

fier calcat; manechin pentru calcat; masina marcat lenjerie; carucior transport rufe ude; carucior rastel rufe calcate; generator de abur; masa sortare-cantarire sarja; cantar; carucior rastel depozitare rufe curate.

Anexe:- depozit de obiecte murdare;- depozit de obiecte curate;- depozit materiale.

ACTIVITATEA DE CURATAT

Etapele fluxului tehnologic:1. primire obiecte murdare;2. sortare, marcare, format sarje;

37

3. curatat pete;4. curatat chimic;5. uscare;6. calcare;7. control, retus;8. depozitare;9. expeditie obiecte curate.

Structura tipurilor de dotari necesare pentru curatare chimica: masa sortare; masina curatat chimic; masa detasat pete; manechin universal; presa haine; presa pantaloni; carucior transport haine; carucior rastel depozitare haine curate; masina periat haine; generator de abur.

Anexe:- depozit de obiecte murdare;- depozit de obiecte curate;- depozit materiale.

Dupa tratamentul complet al obiectelor murdare, incepand cu receptionarea obiectului pana la expedierea sa, acestea trebuie sa fie intr-o stare identica cu cea originala, in cele mai bune conditii de calitate, igiena si in cel mai scurt timp.

Cele mai multe raniri, accidente ori imbolnaviri profesionale la locul de munca/postul de lucru sunt rezultatul slabei organizari.

Alte locuri de munca/posturi de lucru cu risc sunt culoarele de trecere ale lucratorilor, spatiile de servit masa, vestiare si punctele de intrare si iesire. Buna organizare este o obligatie permanenta a tuturor.In timpul procesului de munca lucratorii sunt expusi la riscuri atunci cand:

- curata podelele;- curata utilajele si conductele care transporta fluide;- transporta, muta colete/saci;

10. BIBLIOGRAFIE

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 publicata in M.O. nr. 646/26.07.2006

38

Hotararea de Guvern nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 publicata in M.O. nr. 882/30.10.2006

Hotararea de Guvern nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare publicata in M.O. nr. 713/21.08.2006

Hotararea de Guvern nr. 493/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot publicata in M.O. nr. 80/03.05.2006

PRECIZARE:

- Ghidul nu este parte a cadrului legislativ, reprezinta un instrument de asistenta concreta si sistematizata a celor implicati in procesul de organizare, conducere si executie a activitatilor in domeniul serviciilor de spalatorie si curatatorie chimica din cooperatia mestesugareasca, in vederea identificarii obligatiilor in ceea ce priveste asigurarea securitatii si sanatatii in munca.

- Se recomanda completarea informatiilor cuprinse in ghid prin studierea reglementarilor mentionate in Bibliografia anexata acestuia.

ANEXA NR. 1

Flux Tehnologic - SPALATORIE

39

ANEXA NR. 2

40

Primire

Sortare – Marcare – Formare sarje

Detasare pete

Spalare

Control – Retus

Depozitare

Expeditie

Stoarcere

Uscare

Calcare

Presa ManechinCalandru

Flux Tehnologic - CURATATORIE CHIMICA

41

Primire

Sortare – Marcare – Formare sarje

Curatat pete

Curatat chimic

Calcare

Control – Retus

Depozitare

Uscare

Expeditie