8/8/2019 2. Gheorghe Asachi

1/6

Gheorghe Asachi

Gheorghe Asachi (1788 - 1869) a fost un poet, prozator i dramaturg romn care s-a nscut la Her a , n nordul Moldovei (azi n Ucraina). Precursor al genera iei pa optiste, Gheorghe Asachi a fost unul din ntemeietorii nuvelei istorice la noi, a condusnumeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase ntinere e, manuscrisul iganiadei , epopeea buf a lui Ion Budai-Deleanu. A fostndrumtor cultural n domenii diverse: teatru, coal, pres, activitate tipografic. Asachi a fost i unul din ntemeietorii Academiei Mihilene. A publicat prima gazet romneasca

din Moldova, Albina Romneasc (1829). A organizat primele reprezenta ii teatrale n limba romn (1816) i Conservatorul filarmonic dramatic ( 1836). Traduce i adapteaz piese de teatru strine. n poezie, abordeaz toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri,fabule, medita ii, balade. Versific legendele istorice Dochia i Traian , tefan cel Mare naintea Cet ii Neam . A scris i nuvele istorice (Drago , Petru Rare , Rucsandra Doamna .a.), care au constituit sursa de inspira ie pentru nuvelele lui Costache Negruzzi.

Biografie

Fiul lui Lazr (Leon) Asachievici, preot i al Elenei. Unii i atribuie o origine armean

sau rutean, pe linie patern. George Clinescu i-a stabilit o alt genealogie, cea matern.Niculai, fiul lui Grigore Olteanu, neme din Oltenia a trecut n Moldova i de acolo n Oltenia n 1713. n 1728 coboar n Moldova, se preo e te i se nsoar cu fata unui pop. Fiica lui va fi Elena, mama lui Gheorghe Asachi. Acesta i ncheie studiile liceale la Lemberg( 1796-1804)(Lvov), n Polonia, acum n Ucraina, apoi studiaz astronomia i cadastrul la Viena (1805-1808), arheologia i epigrafia la Roma (1808-1812), undecite te literatur italian i scrie sonete.

http://ro.wikipedia.org/wiki/1788http://ro.wikipedia.org/wiki/1869http://ro.wikipedia.org/wiki/Her%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Her%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lemberghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poloniahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aiganiadei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aiganiadei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aiganiadei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Budai-Deleanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Albina_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1829http://ro.wikipedia.org/wiki/1816http://ro.wikipedia.org/wiki/1836http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dochia_%C8%99i_Traian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dochia_%C8%99i_Traian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98tefan_cel_Mare_%C3%AEnaintea_Cet%C4%83%C8%9Bii_Neam%C8%9B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98tefan_cel_Mare_%C3%AEnaintea_Cet%C4%83%C8%9Bii_Neam%C8%9B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98tefan_cel_Mare_%C3%AEnaintea_Cet%C4%83%C8%9Bii_Neam%C8%9B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98tefan_cel_Mare_%C3%AEnaintea_Cet%C4%83%C8%9Bii_Neam%C8%9B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98tefan_cel_Mare_%C3%AEnaintea_Cet%C4%83%C8%9Bii_Neam%C8%9B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Costache_Negruzzihttp://ro.wikipedia.org/wiki/George_C%C4%83linescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lemberghttp://ro.wikipedia.org/wiki/1796http://ro.wikipedia.org/wiki/1804http://ro.wikipedia.org/wiki/Poloniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1805http://ro.wikipedia.org/wiki/1808http://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1808http://ro.wikipedia.org/wiki/1812http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Asachi.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Asachi.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/1788http://ro.wikipedia.org/wiki/1869http://ro.wikipedia.org/wiki/Her%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lemberghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poloniahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aiganiadei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Budai-Deleanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Albina_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1829http://ro.wikipedia.org/wiki/1816http://ro.wikipedia.org/wiki/1836http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dochia_%C8%99i_Traian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98tefan_cel_Mare_%C3%AEnaintea_Cet%C4%83%C8%9Bii_Neam%C8%9B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98tefan_cel_Mare_%C3%AEnaintea_Cet%C4%83%C8%9Bii_Neam%C8%9B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Costache_Negruzzihttp://ro.wikipedia.org/wiki/George_C%C4%83linescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lemberghttp://ro.wikipedia.org/wiki/1796http://ro.wikipedia.org/wiki/1804http://ro.wikipedia.org/wiki/Poloniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1805http://ro.wikipedia.org/wiki/1808http://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1808http://ro.wikipedia.org/wiki/1812

8/8/2019 2. Gheorghe Asachi

2/6

Public primul su sonet n limba italian n Giornale di Campodoglio n 1811. Primulpoem n limba romn, "Ctr Italia" a fost scris n acela i an.

n 1812 revine n Moldova i se consacr activit ii de prop ire a culturii romne .Pune bazele Academiei Mihilene(1835), strmoa a Universit ii din Ia i. Fondeaz

revistaAlbina romneasc i o tipre te la tipolitografia Albina.

Aici i apar primele volume originale, Culegere de poezii i Fabule alese. Adversardeclarat al Revolu iei de la 1848 n Moldova, cade n uitare i n perioada aceasta i tipre te nuvelele istorice, nti n francez, Nouvelles historiques de la Moldo Roumanie,n 1859 apoi i n traducere romneasc, n 1867.

n anul 1869 la vrsta de 81 de ani pleac n cltorie la Lemberg, n Gali ia i cumpr manuscrisul iganiadei lui Ion Budai-Deleanu. Personalitate complexa,ndrumator sianimator al vietii artistice si culturale, organizator al scolilor nationale din Moldova, unuldin pionierii picturii romnesti si initiatorul nvatamntului artistic n scolile

moldovenesti, Gheorghe Asachi s-a nascut la l martie 1788 n trgusorul Herta din tinutulDorohoi. A primit primele notiuni de nvatatura de la tatal sau - preotul Lazar Asachi. Lavrsta de 9 ani, Gheorghe Asachi si-a continuat studiile n limba polona, latina, germanala Lvov, unde se mutase familia. A studiat apoi la universitatea din acelasi oras, n cadrulfacultatii de filozofie - logica, matematica, istoria naturala, fizica, metafizica si etica,urmnd si un curs special de arhitectura (1802 -1804). La Lvov, Asachi si-a pus bazeleculturii sale enciclopedice, s-au nfiripat conceptiile sale iluministe sub influentaunora dintre profesorii universitatii si a cunoscut literatura poloneza si literatura clasicaromna, care se vor simti n creatiile sale literare. Dupa obtinerea doctoratului n filozofiesi a diplomei de inginer si arhitect, Gheorghe Asachi se ntoarce n tara, la Iasi (1805),unde pune n practica cunostintele sale de arhitectura la construirea unor case particulare,

n acelasi an pleaca la Viena, unde studiaza, timp de 3 ani, astronomia, matematicilesuperioare si pictura. In august 1808, Gheorghe Asachi pleaca sa-si completeze studiile laRoma. Aici a scris primele ncercari poetice si a fost ales membru extraordinar alSocietatii literare din Roma. In august 1812, Gheorghe Asachi se ntoarce n Moldova .Stapnind o cultura superioara solida si multilaterala, cunoscator al mai multor limbistraine - polona, rusa, latina, germana, italiana, franceza si engleza - ca nimeni altul invremea sa, optimist, cu dor de munca si ncrezator n puterile sale, calauzit de oideologie liberala progresista si de o puternica dragoste de patrie si popor, GheorgheAsachi spera sa joace un rol important de restaurator n tara sa. ntoarcerea lui Asachi dinItalia coincide cu procesul de prefacere rapida a relatiilor feudale n Moldova, carereclama, ntr-o masura mereu crescnda, difuzarea stiintelor prin institutii de nvatamnt.Functiile pe care Asachi putea sa le ndeplineasca si activitatile ce era n masura sa ledesfasoare erau numeroase si necesare tarii, dar aici se loveste de o realitate trista.Situatia taranilor era grea: lipsa scolilor, bibliotecilor, ziarelor, a tuturorinstitutiilor moderne care asigura progresul unui popor, l face constient denecesitatea unei activitati sistematice de trezire a constiintei nationale. Carturar de tiprenascentist, cu o cultura enciclopedica si iluminista, dotat cu nclinatii pentru multipledomenii artistice - inginer, profesor, diplomat, grafician, ziarist, pictor, tipograf, arhivist,dramaturg - Gheorghe Asachi s-a risipit cu darnicie din dorinta generoasa de a

http://ro.wikipedia.org/wiki/1859http://ro.wikipedia.org/wiki/1867http://ro.wikipedia.org/wiki/1869http://ro.wikipedia.org/wiki/Lemberghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gali%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gali%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Budai-Deleanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1859http://ro.wikipedia.org/wiki/1867http://ro.wikipedia.org/wiki/1869http://ro.wikipedia.org/wiki/Lemberghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gali%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Budai-Deleanu

8/8/2019 2. Gheorghe Asachi

3/6

impulsiona dezvoltarea culturii romnesti. Desfasurlndu-si cea mai rodnica activitate ntr-o perioada de hotar ntre epoca feudala si nceputurile ornduirii burgheze, Asachi poate firevendicat n aproape orice domeniu al culturii. n 1813, Asachi nfiinteaza o clasa deinginerie si hotarnicie n limba romna, unde preda arhitectura, istoria artelor, geodezia,matematica, dezva-luindu-si un neobosit talent pedagogic, n 1818 apare deja prima

promotie de ingineri formati in tara. Timp de aproape 40 de ani, Asachi s-a ocupat deorganizarea scolilor din Moldova (1813 - 1849). nsarcinat de mitropolitul VeniaminCostache, n 1820, Asachi se ocupa de organizarea Seminarului de la Socola. n acestscop el aduce din Transilvania ctiva profesori initiati. Dupa o perioada petrecuta la Vienaca agent diplomatic al domnitorului lonita Sandu Sturdza, Asachi se rentoarce n 1827 laIasi pentru a desfasura, in urmatorii 20 de ani, activitatea sa cea mai rodnica, si care l vatransforma n personalitate proeminenta a Moldovei. Militnd pe linia idealurilor sale detinerete, el si continua stradaniile de organizare a nvatamntului, nfiintnd primascoala primara de fete Institutul pentru educatia fetelor (1834), punnd bazelenvatamntului artistic si politehnic n 1841 prin inaugurarea scolii de arte si meserii,extinznd reteaua scolilor primare, scriind manuale, alcatuind programe analitice.

Realizarea sa de capetenie ramne nsa Academia Mihaileana, deschisa n 1835, institutcare va deveni o adevarata pepiniera de intelectuali instruiti. Un alt tarm in carecontributia lui Gheorghe Asachi poate fi considerata hotartoare este cel jurnalistic. Eleste n Moldova initiatorul presei n limba romna, scotnd primul ziar romnescAlbina romneasca. Vaznd n presa un excelent instrument de informare sieducare, Asachi va scoate si alte ziare destinate unor categorii diverse de cititori,cum ar fi: Foaia sateasca (1839-1840) si (1846-1850) - destinata taranilor, Icoanalumii (1846) care populariza cuceririle stiintei.

Poezii

LA PATRIE

Un viu dor ma-naripeaza si ma-ndeamna din giunie idealuri din tinereteCa sa cerc pe alauta romneasca armonie. incearca sa se exprime in limba proprieAcest vers, ce sun-aice, lui Apolo nu-i strein, - lb.ro nu e straina muzelorFiind gemine cu rostul ce-i urzit din cel latin. originea latinaArmoni-a strns pe oameni in placuta societate, - intelegerea ii aduce pe oameniimpreunaAdunnd pre ii din codruri in statornica cetate; - legile din societate ii tine unitiDe cntarea lui Orfeos mun ii Traciei s-umpleau, - beneficiile aduse de arta, plentitudineSi de sunetul cel dulce crude fiare se-mblnzeau. lumina culturii linisteste fiareInsasi ruga de evlavie unei inimi credincioase -Catra Domnul se inal a pe aripi armonioase limbajul (ro)compara cu zborul unui ingerS-o sim ire leganata prin al muzelor organ, - placerea cu care asculta limbaMngieta, cursul trece pe al vie ei ocean.Spre virtute versu-mbie, despre rele face ura, -lauda binelui, ocararea rautatii

8/8/2019 2. Gheorghe Asachi

4/6

Fermacndu-ni adapa d-o inalt-inva atura. magnetismul cultivarii, linistea intelepciuniiO, romni, romni ai Daciei, ce purta i un mndru semnDe-origina, istoria acum fie-ni indemn! originea si istoria sa fie imbold si inspiratieIn vechime maica Roma, ce-a fost doamna-n toata lume, - maretia imperiului romanNi-a lasat legi si pamnturi, vorba sa si-naltul nume. - mostenirea

Oare darul ce de timpuri si de barbari s-a pastrat,Cnd senina soarta luce, fi-va astazi defaimat? pericolul de a se pierde limba si cult.Nu, prin muze s-a virtutei dorul dulce si fierbinte,In noi lumea sa cunoasca stranepoti romanei ginte. necesitatea de a lasa ceva posteritatii

Tu, Moldavio manoasa, ce pre mine ai nascut, - originea autoruluiAdapost da giunei muze care ist vers a esut; - mold. Sa fie salasul si energia creativitatiiPe-nverzit si tnar laur, ce din arna-acum rasare; - inceputurilemuzei, protectie

Cu puternic scut sa-l aperi de-a fortunelor turbare;Cum va prinde radacina si in urma va-nflori,

Din a sale frunzi, cununa muza iei va urzi;O cununa cungiurata de-ale vntei line raze,Ce de foc, de fier, de timpuri, trainic soarta o pastreaza.Cnd atunce al tau nume, nemurirei consfintit,Va luci la fiii patriei, chiar ca-n ceri un nou planit.

Amor de patrientr-arinele-arztoare crete-umbros i nalt fenic,Vermele-i urzete-o lume numa-n snul unui spic,Vulturului place zborul pe-a fortunilor aripe,Bucur-se fiara crud n adncul unei rpe.

Aa firea neleapt, prin un farmec minunat,Pre fptur cu simpatie ctr-un lucru a legat;Pentru omul este Partia a Eliziei cmpie,Unde toate i s-arat i-i rsun-n armonie.

Unde freamtul pdurei, murmuriul unui ruNi recheam n memorie datoria unui fiu;Cum natura nnoiete toate-odoarele-i plcute,Aa omul a sa Patrie s-o-nfloreasc prin virtute.

8/8/2019 2. Gheorghe Asachi

5/6

LA MOLDOVENILa restatornicirea domnilor pmnteni 1822

Vers nalt de bucurie s rsune mpregiur!Astzi gemetul Moldovei n armonii se preface,Astzi soarta mblnzit ni ureaz cu ogur,i din clime seninoase se ntoarn lin pace,Se ntoarn snte drituri, ce-s odoare unui neam,Spre a crora domnire de mult rugi noi nalam.Pentru-a noastr frdelege, pre ceti i pre cmpii,Din a tunetului sfer, cu-nfocat aspr mn,Sgeta a morei nger mii de fulgere i miiCe pre cretetele mndre sfrmat-au n rn,

ntr-atta c urgia i vpaia nu a stnsCalde ruri de crunt snge -un amar noian de plns.ns Domnul al puterei, ce pre omul pctosPentru lucrul cel nevrednic -ovelite fapte ceart,mblnzitu-s-a acuma i, printele duios,Spre a noastr vindecare, ni lovete i ni iart;Dar la cuget i privire ni-a lsat un trainic semnDe-nfrnare despre rele i spre dreptul de ndemn.Ca un cltori nemernic, zbuciumat de-al mrei val,Cnd n noaptea-ntunecoas nici o stea n ceri nu vede,Dac-aproape de pieire de-ntmplare afl-un mal

Cu mni ambe l apuc -abia ie nsui crede;Dar sltnd pre el din und, care moartea i minea,Domnului el d mrire c patria-i va vedea.O puternic fortun pe Moldov-a fost mpinsS pluteasc pe o mare de pericoli presurat,i poporul fr crm, de mii tunete atins,Atepta a sa sfrmare i pieire-nfricoat;Obosite elemente mug i sun-azi mai ncet,Vntul st, s-alin marea, de port ni-am apropiet.Ni s-arat la vedere un frumos liman vecin,Favorabil zefir sufl i lucesc senine stele;ns cursul cela este de mii stnce nc plini trezvie cere dreapt, cu-ndoite opintele,C o luntre strlucit ce-a scpat din ocean,Dac uit privegherea, va pieri chiar n liman.Fericii strmoii notri, prin pzire-acestei legi,Spre a patriei scutire nu cruau jerfiri, nici snge,i n volbura turbat stat-au pururea ntregi,Ca o stnc-n miezul mrei ce sumee ape-nfrnge;

8/8/2019 2. Gheorghe Asachi

6/6

Ori de triumfuri s fie a Moldaviei pmntViu izvor ntru vechime, iar acum uitat mormnt?Pe Moldova, cnd ferice era-n pace i-n rzboi,Schii, panoni, sarmai -Asia n-a putut nicicum s sfarme;Prin a ei virtute gust nemurire ntre noi:

neleptul Alexandru, tefan fulger ntru arme,Dar pe-a timpurilor aripi fericiri i mriri fug;Fii, Moldovo, nenvins, puind patimele-n giug!Patrioi, venii cu toii lng tronul cel dorit,S-ncheiem spre-a lui trie giurmnturile sfinte!

La introducerea limbei naionale n publica nvtur

Cele neguri ce-s n rpa Aheronului nscute,

A lor aripi ntinsse prest-a Daciei cmpie,Iar fantomi a nopei oarbe, prin un somn de trndvie,ineau mult timp ngnat a romnilor virtute.

Muzele-n nemernicie spimntate umblau i mute,Neputnd a patriei limb din uitare s nvie,i pstorul numai, singur, cu-ntristat armonie,Romnesc cntec sunat-au pre cimpoi i alute.

ns Pronia ndurat a sfrmat fatale fere,-a doritului Luceafr ni rsare-acum scnteia,

Ce pre soarele minete de la deprtate sfere.Ateptnd romnii ziua, cnd vzur raza-ntia,nlnd spre ceriul ochii, c-un suspin de mngiere,A-nvierei mele, zis-au, ziua-nti va fi aceea!