8/17/2019 1_stresul.doc

1/5

RADIOGRAFIA STRESULUI PERSONAL

BOARCĂ (CONDORO EANU)Ș Ț  VIORICA

  ANUL II MASTER 

Pe masura ce crestem, invatam sa ne adaptam comportamentul la ceea ce se intampla in jurul nostru, la persoanele care ne inconjoara. Daca increderea in noi si imaginea de sine estediminută, prin ironie, violen a sau indiferen a, atunci când devenim adul i vom avea tendin a săț ț ț țreac ionam pasiv sau agresivîin situa ii similare.ț ț   De i o persoana a învă at să reac ioneze pasivș ț țsau agresiv, se poate schimba i poate învă a să devina asertivă. Aserivitatea reprezintă abilitateaș țde a- i comunica nevoile, emo iile, sentimentele, opiniile i convingerile într-o manieră care nuț ț șîncalcă drepturile celor din jur. Asertivitatea este o abilitate care se poate învă a, o modalitate de ațcomunica i de a te comporta cu ceilal i care te ajută să ai mai multă încredere în tine.ș ț

n anumite situa ii, oricâtă încredere avem în noi în ine,ne poate fi dificil să facem fa ă. Deț ș țe!emplu" când un coleg este foarte insistent, când ceri inapoi cuiva, când comunici despre emo iilețtale celor apropia i.ț

#tresul profesional este considerat ca un element pozitiv, ca efect benefic asupra performan$elor% în condi$iile în care o e!igen$ă a mediului profesional este motivantă pentruindivid, aceasta ac$ionează ca un factor de stres pozitiv. n acela&i timp, dacă o constrângere este percepută ca neplăcută, dificilă &i se manifestă permanent, ea poate conduce la stres &i la efectelesale negative.

#tresul, ca proces de mobilizare &i apărare a organismului în fa$a unor situa$ii nea&teptate,se concretizează în reac$ii e!trem de diferite de la un individ la altul &i de la o situa$ie la alta.'ăspunsurile sunt deci individuale &i nu neapărat negative. (!istă persoane pentru care stresul este)sarea &i piperul vie$ii*, factor puternic, energizant. Aceste persoane dispun nativ sau &i-audezvoltat prin antrenament rezisten$a la stres.

n condi$iile de normalitate, oamenii trebuie să-&i găsească echilibrul &i răspunsuri noi fa$ăde situa$ii noi. #tresul nu este neapărat un efect negativ &i, de aceea, poate constitui o gre&ealăconcentrarea doar asupra efectelor sale patologice. +n nivel moderat de stres poate fi chiar unimportant factor motiva$ional sau poate fi un instrument în dobândirea unei adaptări dinamice denoi situa$ii.

ermenul stres provine din cuvântul omonim englez stress, care în limba de origineînseamnă constrângere, for$ă, solicitare. Prin stres desemnăm orice stare de tensiune creată, deagresiune provenind din mediul e!tern sau intern, fa$ă de care organismul se apără pe calea unor reac$ii de adaptare.

 /o$iunea de stres a devenit un fapt cotidian. #tresul înso$e&te orice activitate în care omuleste implicat, aceasta ca rezultantă posibilă a unui conflict ce poate fi generat de activitatea în sine&i cel care o prestează. 0orbim astfel despre stresul vie$ii de zi cu zi, al mediului ambiant, familial, profesional, &colar.

Părintele conceptului de stres este considerat canadianul 1ans #el2e 3456 7 3489, eldefinindu-l ca un răspuns nespecific al organismului la solicitările cu care este confundat. #tresul,într-una dintre accep$iunile actuale, este o modalitate interac$ională dintre individ &i mediu,concretizat printr-o stare tensională, de încărcare.

ina 'oose, referindu-se la cei care lucrează în biblioteci, sus$ine această idee, arătând că")mul$i speciali&ti în informare, proaspe$i absolven$i ai facultă$ilor de profil, vin la primul lor loc de

8/17/2019 1_stresul.doc

2/5

8/17/2019 1_stresul.doc

3/5

a. #tilul de conducere" lipsa unor obiective clare% slaba comunicare si lipsa de informarein cadrul organiza$iei% neconsultarea si neimplicarea angaja$ilor în schimbările &i modificările de lalocul de muncă% lipsa sprijinului din partea conducerii.

 b. #tatutul, rolul în organiza$ie" statut neclar în organiza$ie% obiective &i priorită$icontradictorii% nivel înalt de responsabilitate la locul de munca.

c. >ariera" incertitudine în evolu$ia carierei% frustrări în dezvoltarea carierei% statut incert&i lipsa recunoa&terii% nesiguran$a locului de muncă% insuficien$a programelor de instruire.

d. Decizie &i control" slaba participare la luarea deciziilor% lipsa controlului asupra propriei munci.

e. 'ela$iile la locul de muncă" izolare fizică sau socială% legături slabe cu superiorii, lipsade comunicare% conflicte interpersonale%

f. Proiectarea locului de muncă" sarcini de muncă repetitive &i monotone% riscurisemnificative de accidentare &i îmbolnăvire profesională la locul de muncă tehnologii cu riscuride accidentare, zgomot, no!e chimice etc% teama de tehnologie în raport cu responsabilitatea%lipsa de competen$ă.

g. #arcina de muncă &i ritmul de muncă" lipsa controlului asupra ritmului de muncă%sarcini de muncă supra sau subîncărcate%

h. Programul de lucru" program de lucru infle!ibil% apari$ia imprevizibilă a unor supraîncărcări ale sarcinii de muncă% ore de lucru suplimentare neplanificate% lucrul în schimburi%lucrul suplimentar e!cesiv.

Cu toţii suntem afectaţi într-un moment sau altul de stres, mai ales încondiţiile fenomenului economiei româneşti, specice perioadei de tranziţie.Deşi stresul nu este nici pe departe un fenomen nou, totuşi, acesta capătă tot

mai mult caracter globalizat şi afectează atât toate ţările, toate categoriilesocio-profesionale, cât şi familia şi societatea în general.

Factorii ce afectează ulnerabilitatea la stres pot ! personalitatea, ârsta, se"ul, nielul de dezoltare economică etc.

#. Friedman şi $.%.$osenman, cardiologi americani, în urmacercetărilor efectuate, au arătat că e"istă o strânsă legătură între stres,frecenţa bolilor cardio-asculare şi tipul de personalitate, identicândtotodată două tipuri ma&ore de personalitate ' şi ( şi un tip intermediar, '(.

Personalitatea afectează în mod frecvent modul în care individul va răspunde la stres &i deasemenea, modifică impactul stresului asupra organismului. Pentru unii oameni stresul face partedin via$a lor.

8/17/2019 1_stresul.doc

4/5

femei, cele cu tip ' de comportament au fost găsite cu o rată de ori mairidicată decât cele din tipul (, în ceea ce prieşte bolile cardiace.

+$/01 )/$23'1

  n ia4ă omul este pus în postura de a face fată unor situa4ii, de arezola numeroase sarcini şi de a se adapta în mod continuu la condi4iilesc*imbătoare ale mediului.

)rincipala problemă care se ridică în faţa noastră este aceea de arecunoaşte stresul şi de a-l putea controla.  Cu cât ne cunoaştem mai bine pe noi înşine cu atât mai uşor ne a să interac4ionăm cu cei din &ur şi să depăşim situaţiile stresante. tresulreprezintă un anumit mod personal de a reacţiona faţă de ceea ce ni seîntâmplă sau ceea ce se întâmplă în &urul nostru. 'ând în edere ca ecareare o atitudine diferită faţă de realitatea cotidiană, nielul şi reacţia la streseste diferită. 3ielul de stres poate produce transformări atât de naturăpsi*o-emoţională cât şi de naturăsomatică. Dacă acesta depăşeşte o anumită limită poate c*iar să e cauzaunor afecţiuni grae de

sănătate.Consider că personal am un niel al stresului care se situează înlimite normale. unt o persoană calmă ,ec*ilibrată care nu îşi face gri&iinutile şi gestionează problemele care interin în iaţa cotidian5 cuîncredere. De obicei sunt rela"ată şi îmi îndeplinesc cu succes actiitaţilezilnice, atat pe cele de rutină, cât şi pe cele care necesită atenţie, mobilizareşi efort sporit dar mai întâmpin probleme din cauza dezordinii în idei siacţiuni.

Când în iaţa mea interin probleme cu o încărcăturăemoţională mare atunci dein stresată dar fară să intru în panică. Cele maimari probleme care îmi prooacă stresul în momentul actual sunt legate demultitudinea sarcinilor primite 6i teama de a nu putea rezolate într-unanumit termen dar 6i pozit, cu rezultate bune, atunci când am foarte multeactiităţi sau obiectie de îndeplinit. Ca mai to4i dascălii 6i persoane care areo func4ie de conducere ,criza de timp îmi ridică de foarte multe ori nielul destres. Consider că în condiţii de pasiitate şi rela"are ma"imă mobilizareaeste minimă, iar randamentul foarte scazut. 0n niel minim de stres, în limitenormale este întotdeauna necesar pentru a-ţi genera acel tonus şi mobilizarede care este neoie în efortul sus4inut.

Foarte rar mi s-a atras aten4ia că aş prea stresată, iar aceasta seîntampla de multe ori în situa4ii dicile de iaţă sau momente e"trem dedelicate pe plan personal. 5 0neori, înainte de e"amene sau eenimentefoarte importante am insomnii sau un somn agitat, neodi*nitor dar dupa cetrece respectia perioadă , totul reine la normal3u sufăr de afec4iuni somatice care ar faorizate sau generate de stres. Deobicei mă simtstresată atunci când nu reu6esc să rezol o problem la locul de muncă saumă a7u într-o situa4ie 5 limită, aparent fără ie6ire. unt câtea persoane,pu4ine la număr, care uneori mă stresează sau mă încarcă cu dierseprobleme pentru care de multe ori nu sunt în măsură sa le găsesc o solu4ie.Dacă uneori am con7icte cu anumite persoane, e ele mai mici sau mai mari,încerc sa le rezol la timpul lor.

8/17/2019 1_stresul.doc

5/5

  )e plan personal pentru ameliorarea factorilor de stres îmi propunurmătoarele! - să nu eit să cer a&utorul şi spri&inul în situa4ii dicile8 - să nu ezit să caut în &urul meu prile&uri de bucurie8 - să ac4ionez pentru amplicarea alorilor de bază! bunăstare, dragoste,loialitate, responsabilitate8

 - să las deoparte negatiismul şi să nu mă auto comple"ez8 - sa-mi culti doar sentimentele pozitie.

  9ntensicarea moderatorilor de stres care mă or a&uta în gestionareastresului zilnic.- întâlniri cu persoane apropiate, dragi cu care discut probleme mai delicateşi care mă a&ută să-mi creez o atitudine pozitiă8- continuarea practicării de actiită4i zice care mă eliberează de stres8- participarea la actiită4i recreatie împreună cu cei dragi, :e"cursii,întâlniri cu foşti colegi cu care păstrez legătura, izite reciproce etc.;8- să pot să acord persoanei mele mai multă importan4ă8

- gestionarea mai ecientă a timpului alocat anumitor proiecte şi sarcini, înspecial la loculde muncă- utilizarea unui program de lucru ,cu respectarea etapelor de lucru8- renunţarea la unele actiităţi în special casnice, mari consumatoare de timpşi care nu sunt absolut necesare8- stabilirea mai atentă şi mai riguroasă a priorită4ilor personale, familiale şiprofesionale8- diminuarea contactului direct sau indirect cu persoanele care îmiprooacă stres suplimentar8- renun4area la actiită4ile inutile ,naigarea pe internet în alte scopuri decâtcele de informare, perfec4ionare în plan profesional8- folosirea cât mai ecientă a te*nicilor comunicării asertie pentru eitareaanumitor con7icte şi a putea rela4iona cât mai bine cu cei din familie şi nunumai.- aplicarea unor te*nici de rela"are cel pu4in de