Fundatii Partea I

1

NOTIUNI GENERALE DESPRE FUNDATII

Teren de fundare Pmnt, roc sau material de umplutur care exist pe amplasament nainte de execuia lucrrilor de construcii.

Fundaie Partea inferioar a unei construcii care are rolul de a transmite ncrcrile la teren i de a participa, alturi de celelalte elemente structutale, la asigurarea rezistenei, stabilitii, exploatrii i durabilitii construciei.

Adancimea de fundare, D

Adncimea de fundare este distana msurat de la nivelul terenului (natural sau sistematizat / amenajat) pn la baza fundaiei.

Sistemul structural

Ansamblul elementelor care asigur rezistena i stabilitatea unei construcii sub aciunea ncrcrilor statice i dinamice, inclusiv cele seismice.

Sistemul structural este alctuit din trei subsisteme: suprastructura (S), infrastructura (I) i terenul de fundare (T).

Fundatii Partea I

2

Suprastructura Ansamblul elementelor structurale situate deasupra infrastructurii; poziionat, de regul, peste cota zero a construciei.

Infrastructura Ansamblul elementelor structurale situate, de regul, sub cota zero a construciei; este alctuit din substructur i fundaii; la construciile care nu au substructur, infrastructura este alctuit din fundaii.

Substructura Parte a infrastructurii poziionat ntre suprastructur i fundaii.

Substructura este alctuit, de regul, din elemente structurale verticale (perei, stlpi) i elemente orizontale sau nclinate (plci, grinzi etc.). n raport cu suprastructura, aceasta prezint diferene de alctuire i conformare, care conduc la capaciti de rigiditate i rezisten majorate. n unele cazuri substructura include i primul sau primele niveluri de peste cota zero.

Fundatii Partea I

3

c) d) e)

a) b)

T

IB

S

F

T T

F

B I

SS

IBF

TTTT TF

S

T T T T TF

S LEGENDAS=SuprastructuraI=InfrastructuraB=SubstructuraF=FundatiiT=Teren de fundare

CTA0.00

0.00 CTACTA 0.00

Fundatii Partea I

4

CLASIFICAREA FUNDATIILOR

1. Dupa adancimea de fundare

Fundaii de suprafa D 3,00m

In cazul construciilor prevzute cu 2 sau mai multe niveluri subterane (subsoluri), fundaiile sunt considerate de suprafata, desi D > 3m.

Fundatii de adancime Fundatiile care nu se incadreaza in categoria fundatiilor de suprafata.

Fundatii Partea I

5

2. Dupa modul de transmitere a incarcarilor la terenul de fundare

Fundatii directe Incarcarile se transmit exclusiv prin suprafata bazei fundatiei.

1 umplutura 2 - sapatura taluzata

Fundatii Partea I

6

Fundatii indirecte Incarcarile se transmit prin suprafata bazei si prin fortele de frecare mobilizate pe suprafata laterala.

a, b, c, d:

diferite tipuri de elemente de fundare

Fundatii Partea I

7

3. Dupa tipul actiunilor predominante

Fundatii solicitate static fundatiile constructiilor

Fundatii solicitate dinamic fundatiile unor masini sau utilaje tehnologice

Fundatii Partea I

8

4. Dupa tipul elementului structural care sta pe fundatie

Fundatii sub stalpi

Fundatii sub pereti (ziduri)

5. Dupa alcatuirea constructiva

Fundatii izolate (sub stalpi) Fundatie de suprafata Fundatie de adancime (pe piloti)

Sectiune verticala Vedere in plan Sectiune verticala

Fundatii Partea I

9

Fundatii continue (sub stalpi)

Fundatie de suprafata

Vedere longitudinala Sectiune transversala

bs

Beton de egalizare

L0

Hc

B

Lc

50 mm b

HcHt

Fundatii Partea I

10

Fundatii continue (sub pereti de zidarie) Fundatie de suprafata

Sectiune transversala

Fundatii Partea I

11

Fundatii continue (sub pereti de beton armat)

Fundatie de suprafata

Sectiune verticala

Vedere in plan

Fundatii Partea I

12

Fundatii generale (sub stalpi si sub pereti)

Fundatie de suprafata - Radier

Vedere in plan

Sectiune verticala

Radier tip dala groasa

Beton deegalizare

h r

1 1

1-1

Fundatii Partea I

13

Fundatie de adancime Radier pe piloti

Vedere in plan

Fundatii Partea I

14

6. Dupa procedeul de executie (pentru fundatiile de suprafata)

Fundatii executate in sapatura taluzata

Fundatii Partea I

15

Fundatii executate in sprijinita

Fundatii Partea I

16

ETAPELE ELABORARII PROIECTULUI DE FUNDATII

1. Cercetarea terenului de fundare Studiu geotehnic si hidrologic

2. Stabilirea adncimii de fundare

3. Alegerea sistemului de fundare

- FUNDATII DE SUPRAFATA

- FUNDATII DE ADANCIME

4. Predimensionarea fundatiei

5. Calculul TERENULUI DE FUNDARE LA STARI LIMITA - Starea limita ultima (SLU) - Starea limita de exploatare (SLE)

6. Elaborarea proiectului de executie

Fundatii Partea I

17

FUNDATII DE SUPRAFATA

Stabilirea adncimii de fundare a unei fundaii se face innd seama de urmtoarele criterii:

Geotehnice, hidrogeologice i climatice adncimea la care apare un strat de pmnt cu capacitate portant adecvat; nivelul (nivelurile) apei (apelor) subterane i presiunea apei (apa cu nivel liber, apa sub presiune) n

corelare cu problemele care pot apare n timpul execuiei sau n exploatare; adncimea pn la care se pot produce degradri prin nghe; adncimea de afuiere (pentru fundatii de poduri);

Proiectul de arhitectur prin care se impune cota util (cota 0,00 sau cota ultimului nivel subteran, dup caz).

Vecinti efectele excavaiilor i/sau a epuismentelor generale asupra fundaiilor i cldirilor nvecinate; excavaii ulterioare prevzute pentru utiliti sau alte construcii.

Adncimea minim de fundare se stabilete ca fiind adncimea cea mai mare care rezult n funcie de criteriile de mai sus.

Fundatii Partea I

18

Alegerea tipului de fundaie

Fundaiile trebuie alese astfel nct s transmit la teren ncrcrile construciei, inclusiv cele din aciuni seismice, asigurnd ndeplinirea condiiilor privind verificarea terenului de fundare la stri limit.

Stabilirea tipului de fundaie se face innd seama de urmtoarele criterii:

Sistemul structural al construciei

tipul sistemului structural (n cadre, cu perei etc.); dimensiuni (deschideri, travei, nlimi suprateran i subteran); materiale (beton, metal, zidrie etc.); aciunile transmise de construcie asupra fundaiilor; mecanismul de disipare a energiei induse de aciunea seismic; sensibilitatea la tasri a sistemului structural.

Condiiile de exploatare ale construciei

influena deformaiilor terenului de fundare asupra exploatrii normale a construciei; limitarea tasrilor n funcie de cerinele tehnologice specifice.

Fundatii Partea I

19

Condiiile de execuie ale infrastructurii

adncimea spturii pentru realizarea fundaiilor construciei i modul de asigurare a stabilitii spturii; existena unor construcii n vecintate care pot fi afectate de lucrrile de execuie a infrastructurii;

Predimensionarea fundatiei

Prin predimensionare se intelege determinarea dimensiunilor bazei fundatiei.

Predimensionarea se face pe baza presiunilor conventionale.

Presiunile convenionale au semnificatia unor presiuni acceptabile, valorile fiind obtinute pe baza experientei de proiectare, pentru urmatoarele categorii de pamanturi:

- Roci stncoase si semi- stncoase - Pamanturi grosiere (blocuri, bolovniuri, pietriuri) - Pmnturi nisipoase (ID 0,5 si Sr) - Pmnturi fine (IC 0,5, e si IP) - Umpluturi compactate

Presiunile convenionale pconv se determin lund n considerare valorile de baz convp date in tabele in functie de natura si parametrii geotehnici.

Fundatii Partea I

20

Valorile de baz corespund unei fundaii convenionale avnd B = 1,0 m iadncimea de fundare, D = 2,0 m.

Valorile pconv se calculeaz cu relaia:

conv B Dconvp p C C= + +

unde:

convp - valoarea de baz a presiunii convenionale;

CB - corecia de lime:

Pentru 1< 5mB :

B 1conv ( 1)C p K B=

K1 coeficient - pentru pmnturi necoezive (cu excepia nisipurilor prfoase), K1 = 0,10 - pentru nisipuri prfoase i pmnturi coezive, K1 = 0,05

B limea fundaiei

Fundatii Partea I

21

Pentru B > 5 m: CB = 0,4 convp pentru pmnturi necoezive; CB = 0,2 convp pentru nisipuri prfoase i pmnturi coezive.

CD - corecia de adncime

Pentru D < 2m:

CD = convp (D - 2) /4

Pentru D > 2m:

CD = (D - 2)

greutatea volumic de calcul a straturilor situate deasupra nivelului tlpii fundaiei (calculat ca medie

ponderat cu grosimea straturilor).

Conditiile de predimensionare se exprima in functie de gruparile de actiuni.

Aceste relatii se pot utiliza si pentru calculul TF, daca sunt simultan indeplinite 4 conditii:

CO + CNT + CFRE + TF (conf. pag. 23 si 24).

Fundatii Partea I

22

Gruprile de aciuni pentru situaii de proiectare permanente sau tranzitorii (GF)

Gruprile de aciuni pentru situaii de proiectare seismice (GS)

ncrcare centric (N) pef med = NF / A pconv

NF - ncrcarea vertical de calcul din GF A - aria bazei fundaiei: A = L B

pef med = NS / A 1,2 pconv

NS - ncrcarea vertical de calcul din GS A - aria bazei fundaiei: A = L B

ncrcare excentric dup o direcie (N, M) pef max 1,2 pconv

pef max se calculeaza in functie de: NF; e = MF / NF AC- aria comprimata a bazei fundaiei

pef max 1,4 pconv

pef max se calculeaza in functie de: NS; e = MS / NS AC- aria comprimata a bazei fundaiei

ncrcare excentrica oblic (N, Mx, My) pef max 1,4 pconv

pef max se calculeaza in functie de: NF; e1 = MF;x / NF; e2 = MF;y / NF AC- aria comprimata a bazei fundaiei

pef max 1,6 pconv

pef max se calculeaza in functie de: NS; e1 = MS;x / NS; e2 = MS;y / NS AC- aria comprimata a bazei fundaiei

Fundatii Partea I

23

Calculul terenului de fundare la STARI LIMITA (SL)

Calculul terenului de fundare la STAREA LIMITA ULTIMA (SLU) si / sau la STAREA LIMITA DE EXPLOATARE (SLE) depinde de urmatoarele criterii:

Criterii privind construcia

Importana construciei construcii speciale, CS (clasele de importan I i II conf. P100-1); construcii obinuite, CO (clasele de importan III i IV conf. P100-1).

Sensibilitatea la tasri difereniale construcii sensibile la tasri (CST); construcii nesensibile la tasri (CNT).

Restricii de deformaii n exploatare construcii cu restricii (CRE); construcii fr restricii (CFRE).

Criterii privind terenul de fundare

Terenuri favorabile (TF); prin terenuri favorabile se ineleg terenurile bune i medii de fundare; Terenuri dificile (TD).

Fundatii Partea I

24

Construcia Terenul de

fundare SL OBS. Importana Sensibilitatea la

tasri difereniale Restricii de deformaii n

exploatare CO CS CNT CST CFRE CRE TF TD

eeee

eeee

eeee

eeee

Calculul TF la SL nu este obligatoriu.Verificarile pe baza pconv asigura implicit condiiile de verificare la SLU i SLE.

eeee eeee eeee eeee SLU SLE

Calculul TF este obligatoriu la SL specificate.

eeee SLU SLE

eeee SLU SLE

eeee SLU SLE

eeee SLE

Fundatii Partea I

25

Calculul la Starea Limit Ultim - SLU

Starea limit ultim de tip GEO este definitorie pentru verificarea dimensiunilor fundaiilor de suprafata.

Condiia de verificare: N R

N

reprezinta valoarea de calcul a aciunii verticale sau componenta vertical a unei aciuni totale aplicat la baza fundaiei (inclusiv greutatea proprie a fundaiei) R

reprezinta valoarea de calcul a capacitii portante.

Daca N > R in terenul de sub fundatie se formeaza o suprafata de alunecare de-a lungul careia pamantul refuleaza lateral. Fundatia inregistreaza deplasari nestabilizate. Constructia isi pierde stabilitatea generala sau locala.

Fundatii Partea I

26

Calculul capacitii portante

R = A' (c'd Nc sc ic + q' Nq sq iq + 0,5 ' B' N s i)

A'

c'd

Aria efectiva a bazei fundatiei; se calculeaza in functie de excentricitatile fortei N : A' = L' B'; L' = L 2e1; B' = B 2e2

Valoarea de calcul a coeziunii efective Nc, Nq, N Factori adimensionali pentru capacitate portant calculati in functie de d

(valoarea de calcul a unghiului de frecare intern n termeni de eforturi efective)

sc, sq, s Factori adimensionali pentru forma bazei fundaiei

ic, iq, i Factori adimensionali pentru nclinarea ncrcrii V produs de ncrcarea orizontal H

q' Suprasarcina efectiv la nivelul bazei fundaiei

' Valoarea de calcul a greutii volumice efective a pmntului sub baza fundaiei

Fundatii Partea I

27

Calculul la Starea limit de exploatare SLE

Calculul la starea limit de exploatare comport ndeplinirea condiiilor de verificare a urmtoarelor criterii principale:

Deplasri i/sau deformaii: valorile de calcul limit pentru care se consider atins n structur o stare limit de exploatare normal.

ncrcarea transmis la teren: valoarea de calcul limit pentru care n pmnt apar zone plastice cu extindere limitat (zona plastic este zona pe conturul i n interiorul creia se ndeplinete condiia de rupere n pmnt).

Verificarea criteriului privind deplasrile i / sau deformaiile

Verificarea la starea limit de exploatare trebuie s urmreasc ndeplinirea condiiei:

s s sau t t s , t

deplasri sau deformaii posibile

s

valori limit ale deplasrilor fundaiilor i deformaiilor structurilor, stabilite de proiectantul structurii

t

valori limit ale deplasrilor fundaiilor i deformaiilor structurilor admise din punct de vedere tehnologic, specificate de proiectantul tehnolog, in cazul constructiilor cu restricii de deformaii n exploatare normala (CRE)

Fundatii Partea I

28

Deplasri sau deformaii posibile

Tasarea absoluta (Metoda nsumrii pe straturi elementare)

=n

1 si

imedzi3

Eh10s

[mm]

s tasarea absolut probabil a fundaiei

coeficient de corecie: = 0,8

In cazul radierelor generale, calculul tasrii absolute se face prin metoda stratului liniar deformabil de grosime finit.

Tasarea medie

Tasarea medie probabil a construciei se calculeaz ca medie aritmetic a tasrilor absolute posibile a cel puin 3 fundaii izolate nvecinate ale construciei.

Fundatii Partea I

29

Tasarea relativ

Tasarea relativ probabil se calculeaz ca diferena ntre tasrile absolute a 2 fundaii izolate sau continue nvecinate raportat la distana ntre ele.

Inclinarea fundaiei sub influena fundaiilor vecine

tg = (s1 s2) / B sau

tg = (s1 s2) / L

s1, s2 tasrile absolute posibile pentru verticalele fiecrei margini a fundaiei B, L latura bazei fundaiei dup direcia nclinrii

Incovoierea relativ a fundaiei continue sub stalpi

f = (2 s3 s1 s2) / 2l

s1, s2 tasrile absolute posibile ale capetelor poriunii ncovoiate care se analizeaz s3 tasarea absolut posibil maxim sau minim pentru poriunea ncovoiate care se analizeaz l distana ntre punctele avnd tasrile posibile s1 i s2

Fundatii Partea I

30

Verificarea criteriului privind incrcarea transmis la teren

Condiia de verificare a criteriului privind limitarea ncrcrilor transmise la teren se exprim sub forma:

pef,med ppl

pef,med presiunea efectiva medie la baza fundatiei, calculata pentru aciunile sau combinaiile de aciuni din gruprile caracteristic, cvasipermanent si frecvent (GF)

ppl presiunea plastica care reprezinta valoarea de calcul limit a presiunii pentru care n pmnt apar zone plastice de extindere limitata

Pentru fundaiile cu baza de form dreptunghiular, presiunea plastica se calculeaz:

( )p m B N q N c Npl l 1 2 3= + +

ml coeficient adimensional al condiiilor de lucru

media ponderat a greutilor volumice de calcul ale straturilor de sub fundaie cuprinse pe o adncime de B/4 msurat de la baza fundaiei

B latura mic a bazei fundaiei q suprasarcina de calcul la adancimea de fundare, lateral fa de fundaie c valoarea de calcul a coeziunii pmntului de sub baza fundaiei N1, N2, N3 coeficieni adimensionali de capacitate portanta, definiti n funcie de valoarea de calcul a

unghiului de frecare interioar a pmntului de sub baza fundaiei

Fundatii Partea I

31

Fundaii izolate sub stlpi

Predimensionare

CT

P

D

L

Pf

Fundatie

Stalp

Pamant in umplutura

Fundatii Partea I

32

pef med = (P + Pf) / A pconv; A = L B Pf = m B L D

m 20 kN/m3

Daca N = P + Pf se aplica in centrul de greutate al bazei fundatiei (incarcare centrica): L = B

pef med = (P + Pf)/B2 = pconv B

Daca N = P + Pf se aplica excentric (incarcare centrica) : n = L / B = 1,1 1,5

pef med = (P + Pf)/nB2 = pconv B, L = nB La alctuirea fundaiilor izolate se ine seama de urmtoarele reguli cu caracter general:

- sub fundaiile de beton armat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de 50100 mm grosime;

- fundaiile se poziioneaz, de regul, centrat n axul stlpului.

Fundatii Partea I

33

Fundaiile izolate sub stlpi pot fi:

Fundaii de beton armat monolit:

fundaii tip talp de beton armat (fundaii elastice); fundaii tip bloc i cuzinet (fundaii rigide).

Fundaii de beton armat prefabricat (fundaii tip pahar)

Fundaii tip talp de beton armat (fundaii elastice)

Fundaiile tip talp de beton armat pot fi de form prismatic (a) sau form de obelisc (b).

Fundatii Partea I

34

nlimea fundaiei (H) se stabilete funcie de urmtoarele condiii:

a) asigurarea rigiditii fundaiei de beton armat

H/L 0,30 ;

H este nlimea maxim a fundaiei; L este dimensiunea cea mai mare n plan b) verificarea fundaiei la for tietoare fr s fie necesare armturi transversale

c) verificarea la strpungere fr a fi nevoie de armtur

Fundatii Partea I

35

Valoarea minim a nlimii fundaiei este Hmin = 300 mm.

nlimea la marginea fundaiei tip obelisc (H) rezult n funcie de urmtoarele condiii:

a) valoarea minim este Hmin = 250 mm;

b) panta feelor nclinate ale fundaiei nu va fi mai mare de 1/3.

Armtura fundaiei este compus din:

a) armtura de pe talp, realizat ca o reea din bare.

Aria de armtura rezult din dimensionarea la moment ncovoietor n seciunile de la faa stlpului.

n calculul momentelor ncovoietoare din fundaie se consider presiunile pe teren determinate de solicitrile transmise de stlp. Se vor considera situaiile de ncrcare (presiuni pe teren) care conduc la solicitrile maxime n fundaie.

Pentru calculul momentelor ncovoietoare n fundaie se consider seciunile de ncastrare de la faa stlpului i presiunile pe teren pe suprafaa delimitat de laturile tlpii i planul de ncastrare considerat.

Fundatii Partea I

36

p1,2 = P / LB 6M / L2B

p1 = pmax; p2 = pmin 0; pmed = (p1 + p2) / 2

Mx = B [p0 (lx)2 / 2 + (p1 p2) (lx)2 / 3]

My = L pmed (ly)2 / 2

Barele de armatura dispuse paralel cu L, se calculeaza in functie de Mx.

Barele de armatura dispuse paralel cu B, se calculeaza in functie de My.

Procentul minim de armare pe fiecare direcie este 0,10 % . Diametrul minim al armturilor este = 10 mm. Distana maxim ntre armturi este de 250 mm; distana minim este de 100 mm. Armtura se distribuie uniform pe limea fundaiei i se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minim egal cu d, nlimea util a seciunii, la margine.

Fundatii Partea I

37

b) armtura de la partea superioar este realizat din 34 bare de armtur, cu diametrul de minim =10 mm, dispuse n dreptul stlpului pe fiecare direcie principal.

c) armtura transversal necesar pentru preluarea forelor tietoare sau pentru strpungere se realizeaz ca armtur nclinat dispus n dreptul stlpului.

Fundatii Partea I

38

Fundaii tip bloc i cuzinet (fundaii rigide)

Fundaiile tip bloc de beton i cuzinet sunt alctuite dintr-un bloc de beton simplu pe care reazem un cuzinet de beton armat n care se ncastreaz stlpul.

Fundatii Partea I

39

(1) Blocul de beton simplu se realizeaz respectnd urmtoarele condiii:

a) nlimea treptei este de minimum 400 mm si de maximum 600mm la blocul de beton cu o treapt;

b) blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a cror nlime minim este de 300 mm; nlimea treptei inferioare este de minimum 400 mm;

c) clasa betonului este minim C8/10; dac n bloc sunt prevzute armturi pentru ancorarea cuzinetului clasa betonului va fi egal cu cea a betonului din cuzinet;

d) nlimea blocului de beton se stabilete astfel nct:

tg = H / 0,5(L - lc) (tg)min , valorile (tg)min sunt date in tabele in functie de clasa betonului si pef,max ; aceast condiie va fi realizat i n cazul blocului realizat n trepte;

pef,max (kPa)

(tg)min C4/5 C8/10

200 1.15 1.05 ... ... ...

400 1.60 1.50

Fundatii Partea I

40

(2) Cuzinetul de beton armat se proiecteaz respectnd urmtoarele:

a) cuzinetul se realizeaz cu form prismatic;

b) dimensiunile n plan (lc i bc) vor respecta urmtoarele condiii: s fie mai mari dect dimensiunile care asigur limitarea presiunilor pe planul de contact cu blocul la

valori mai mici dect rezistena de calcul la compresiune a betonului;

se recomand urmtoarele intervale pentru raportul lc/L respectiv bc/B: bloc de beton cu o treapt: lc/L = 0,50 0,65 bloc de beton cu mai multe trepte: lc/L = 0,40 0,50

c) nlimea cuzinetului (hc) va respecta urmtoarele valori minime: hc 300mm; hc/lc 0,25; tg 0,65; dac tg 1,00 nu este necesar verificarea cuzinetului la for tietoare.

Fundatii Partea I

41

(3) Calculul momentelor ncovoietoare pozitive n cuzinet se face considernd ncastrarea consolelor n seciunile de la faa stlpului.

Presiunile pe suprafaa de contact dintre cuzinet i bloc, funcie de care se determin eforturile secionale n cuzinet, sunt determinate de eforturile din stlp (nu se ine cont de greutatea cuzinetului).

pc1,2 = N / lc bc 6M / (lc)2 bc

pc1 = pmax; pc2 = pmin 0; pcmed = (pc1 + pc2) / 2

Mcx = bc [pc0 (lc12 / 2 + (pc1 pc2) (lc1)2 / 3]

Mcy = lc pcmed (bc1)2 / 2

Fundatii Partea I

42

Dac: pc2 < 0 (adica apare desprinderea bazei cuzinetului de pe bloc), atunci se determina lungimea zonei comprimate, in functie de valoarea excentricitatii: ex = M / N.

Dac aria comprimata de pe suprafaa de contact cuzinet bloc este mai mic dect 80% din talpa cuzinetului, (lc bc), atunci cuzinetul se va ancora de bloc cu armturi.

Aria acestor armturi poate fi calculat din condiia ca fora din armturi s fie egal cu volumul de ntinderi obinut pe baza unei distribuii liniare a presiunilor.

lc

pc1

Fundatii Partea I

43

(4) Armarea cuzinetului va respecta urmtoarele condiii:

a) Armtura de la partea inferioar: se realizeaz ca o reea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului; aria de armtur rezult din

verificarea la moment ncovoietor n seciunile de la faa stlpului; procentul minim de armare pe fiecare direcie este 0,10%; diametrul minim al armturilor este = 10 mm; distana maxim ntre armturi va fi de 250 mm; distana minim este 100 mm. armtura se distribuie uniform pe limea cuzinetului.

b) Armtura de la partea superioar se dispune cnd cuzinetul are desprinderi de pe blocul fundaiei. Aria de armtur pe fiecare direcie rezult din: verificarea la compresiune excentric a seciunii de beton armat pe suprafaa de contact dintre cuzinet i

bloc; preluarea ntinderilor cnd zona comprimat pe talpa cuzinetului este mai mare de 70% din aria tlpii, ca

armtur de ancorare; verificarea la moment ncovoietor negativ a cuzinetului ncrcat cu forele dezvoltate n armturile de

ancorare; se realizeaz ca o reea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului i ancorate n blocul de beton

simplu; diametrul minim al armturilor este =10 mm; distana ntre armturi va fi de minim 100 mm i maxim 250 mm.

Fundatii Partea I

44

Fundaii tip pahar (fundaii si stlpi de beton armat prefabricat)