CLADIRI DIN FONDUL EXISTENT CU SUPRASTRUCTURA CU PERETI DIN

BETON ARMAT MONOLIT REALIZATE CONFORM NORMATIVELOR DE

TIP P13

Elemente generale

Cladirile cu sistem structural cu pereti structurali din beton armat prezinta regim de

inaltime mediu sau inalt.

Din punct de vedere functional aceste cladiri prezinta un domeniu larg de

aplicabilitate; pot avea destinatie de tip locuinta, cladiri administrative (birouri), cladiri

comerciale si social culturale.

Cladirea poate fi considerata ca un sistem care este alcatuit din subsisteme,

subansambluri si elemente.

Sistem „cladire“

Subsistem anvelopa alcatuit din:

subansamblurile:

pereti exteriori;

acoperis.

Subsistem pereti nestructurali

interiori .

Subsistem structural (fig.....)compus din:

suprastructura (SS);

substructura (infrastructura)

(SB);

structura de fundatii (SF);

masivul de pamant (MP).

Pereti exteriori nestructurali din:

-zidarie din caramida cu goluri,

din blocuri de beton celular

autoclavizat, fasii din b.c.a.;

-panouri prefabricate din beton

armat;

-pereti de sticla, panouri cortina;

Acoperis:

-terase;

-acoperis cu

panta mare (pt.

cladiri cu regim

mic de inaltime)

Pereti interiori

nestructurali:

-zidarie din

caramida, blocuri

si placi din b.c.a.,

fasii b.c.a., pereti

din gips carton.

Suprastructura - SS

Substructura - SB

Structura de fundatii - SF

Masivul de pamant - MP

Fig.1

Cladirile cu structura de rezistenta cu pereti din beton armat au reprezentat, in

prima etapa, la inceputul anilor „60“, o extindere a cladirilor cu pereti portanti din zidarie.

Peretii de beton au fost pozitionati pe doua directii ortogonale,transversal si longitudinal

(interiori), astfel incat au rezultat fie spatii functionale rigide de tip „camera“, fie spatii cu

un oarecare grad de flexibilitate de tip „apartament“. La aceste cladiri peretii de fatada au

fost de tip pereti nestructurali, realizati din zidarie de caramida cu goluri, blocuri sau fasii

din beton celular autoclavizat.

In etapele ulterioare, cladirile cu pereti structurali au inceput sa aiba rezolvari

specifice, care au permis realizarea de spatii flexibile, cu posibilitatea schimbarii acestora

pe durata de exploatare.

Structurile de rezistenta ale acestor cladiri sunt in general de tip mixt sau dual si

sunt alcatuite din doua subsisteme structurale: subsistemul pereti structurali din beton

armat care asigura capacitatile de rigiditate, rezistenta si ductilitate; subsistemul cadre din

beton armat, care permite in special realizarea spatiilor flexibile, dar si pot corecta

dezavantajele deformatei peretilor structurali din beton la actiuni seismice orizontale

puternice.

Cladirile cu pereti structurali pot fi de tip bara sau punct, cu forme in plan

dreptunghiulare, patrate, poligonale.

Avantajele structurilor de rezistenta cu pereti structurali din beton armat :

capacitate de rigiditate , de rezistenta si de ductilitate ridicate;

posibilitatea realizarii unui mecanism de disipare de energie prin deformatii

postelastice favorabil la actiunea seismelor majore;

posibilitati largi de executie prin folosirea de tehnologii diferite, care se refera

la cofraje, armatura si betonare cu grad ridicat de industrializare;

Tipuri de structuri 1. Structuri cu pereti structurali desi, de tip „fagure“. Aceasta structura este

corelata din punct de vedere functional cu spatiile rigide. Cladirile sunt de tip punct

sau bara; ultimile sunt alcatuite din mai multe tronsoane, identice sau cu

diferentieri, legate de pozitia centrala sau marginala a tronsonului (fig......).

bulb

rosturi antiseismice

Tr. 1 Tr. 2 Tr.3 Tr.4

Tr. 1, 4-trosoane de capat

Tr.2,3 –tronsoane interioare Fig..2..

hg

Fig..3.

.

perete exterior

nestructural

izolatie

termica hg

grinda de

fatada din

beton armat

Fig...4.....

pereti structurali transversali perete structural

longitudinal

Structurile de rezistenta multietajate, de tip fagure, au fost realizate cu regim de

inaltime S+P+4E 10E. Domeniul de folosire a fost in special la locuinte (cu grade diferite

de confort), camine , hoteluri. Se poate spune ca acest tip de structura nu va mai fi folosit

in viitor datorita, in primul rand, imposibilitatii modificarii spatiilor pe perioada de

exploatare.

Aceste structuri se caracterizeaza prin rigiditati importante. Perioadele proprii de

vibratie corespunzatoare modului fundamental se afla aproximativ in domeniul 0,3 0,7

sec. Datorita modului specific de realizare, rigiditatile difera pe cele doua directii

principale de rigiditate.

Peretii structurali transversali au fost pozitionati la fiecare camera, la travee de

3,30m 4,50m (fig....). Pe directia longitudinala a structurii exista unul sau doi pereti

structurali. Distantele intre subansanblele de rezistenta pe directie transversala (peretele

structural longitudinal interior si cadrele de fatade ) sunt intre 5,10m 6,00m.

Pentru cladirile existente, realizate in perioada 1960- 1980, proiectate conform

normativelor P16-63 si P13-71, grosimile peretilor din beton armat au fost de 14 20

cm. Aceste valori au fost stabilite functie de zona de amplasament seismic, numarul de

niveluri, tehnologia de executie.

Peretii exteriori, de fronton, au fost realizati cu structura mixta, din beton si un

material termoizolant, pozitionat catre exterior (fig....). Termoizolatia a fost realizata din

blocuri sau fasii de beton celular autoclavizat, caramida cu goluri si polistiren, panouri

prefabricate din beton armat.

Solutiile pentru peretii de fatada au fost de tipul peretilor nestructurali din zidarie

de caramida cu goluri, blocuri sau fasii din beton celular autoclavizat, blocuri din beton cu

agregate usoare, panouri prefabricate din beton armat.

a

22

27

30 22,5

25

perete

de beton

perete de fatada

din zidarie

grinda de fatada

perete de fatada din fasii de b.c.a.

panou

prefabricat din

beton armat

Fig..5.....

captuseala

termoizolanta

b c d

e f g h i

Peretii nestructurali interiori au fost realizati din caramida plina presata ,

caramida cu goluri, placi si fasii din beton celular autoclavizat.

Planseele au fost realizate in doua variante:

placi din beton armat monolit , cu grosimi de 9-12 cm, rezemate perimetral

pe peretii structurali si pe grinzile de la fatada;

panouri si semipanouri prefabricate din beton armat (fig....); impartirea

prefabricatului de tip panou (P) in semipanouri (Sp) a rezultat tinand cont de

urmatoarele criterii;

-capacitatea macaralei de 5tf. sau 6 tf , care s-a folosit in mod curent pe santier;

-dimensiunile prefabricatului au fost corelate cu posibilitatile de transport ale

acestuia, pe trailer , de la fabrica la santier, circuland pe un fir de 3,50m;

1-1 1‘-1‘

panou prefabricat

semipanou prefabricat

P6

P5

Sp4

Sp3

Sp2

Sp1

Fig..6....

1

panou prefabricat

Fig..7.....

d

5 5

perete beton

armat

monolitizare

d d

1

a b

Fig..8...

armare inferioara armare superioara

Panourile prefabricate folosite la aceste tipuri de cladiri au fost realizate cu dinti

desi (a) sau rari (b) , pentru rezemarea pe pereti si grinzi (fig......).

Rezemarea panoului pe o distanta de 5cm a condus la monolitizari inguste , cu turnari

defectuoase ale betonului in acestea; dintii pnoului au impiedicat de asemenea, si

traversarea uniforma a rostului orizontal (intre panouri si planseu) de catre armatura

verticala a peretilor.

plansee mixte, cu predale si suprabetonare (fig.......); predalele se pot realiza

la fabrica sau la santier; in cel de-al doilea caz predalele pot avea dimensiuni

maxime de 6.0m x 6.0m; in primul caz dimensiunile predalelor sunt corelate cu

posibilitatile de transport de la fabrica la santier, pe trailer.

Pd4

Pd3

Pd2

3

Pd1

predale

e Fig..10...

.

armare in

suprabetonare

-suprabetonare

-predala

8

8

conectori de tip ferme

Fig..11.....

a

b

8

5

-suprabetonare;

-predala

conectori de tip bucle

Fig..9....

Grosimile predalelor, 5-8 cm, sunt corelate cu suprafetele de placa si incarcarile pe

aceasta. Grosimea betonului din suprabetonare este de 8 –10cm. Clasa betonului

din predala este Bc22,5 - Bc25, iar in suprabetonare Bc15.

Predala contine toata armatura de la partea inferioara a placii; aceasta a fost

calculata pentru incarcarile corespunzatoare fazei de exploatare si considerarii

placiii in ansamblu; armatura de la partea superioara , pe reazeme este pozitionata

in suprabetonare. Armatura poate fi din otel OB37, PC52 sau plase sudate din

sarme STNB

Legatura intre cele doua straturi de beton turnate in etape diferite se realizeaza cu

conectori , de tip bucle (fig.....) sau de tip ferme (fig....), din otel OB37 sau PC52.

Acestia au rolul de a prelua efortul de lunecare de la suprafata de separatie dintre

cele doua straturi de beton. Pentru suprafete de placi curente, in jur de 25mp si

incarcari curente de cladiri civile, conectorii pot fi de tip bucle; pentru suprafete

mai mari, cu valori ridicate de forta taietoare care conduc la eforturi unitare

tangentiale ridicate, conectorii pot fi de tip ferme .

In faza de montaj , predalele reazema pe grinzi extensibile si popi telescopici.

(fig......b,c). Manipularea predalelor se realizeaza cu ajutorul unui sistem de ridicare

prevazut cu mai multe carlige, care se agata de tevi ,care trec prin cele doua siruri

de conectori marginali.

carcasa cu

conectori bucle

l

l

l

l

grinzi extensibile predala plasa sudata

Fig..12.....

a

b

c