1Cditiai a treia NUMARUL 10 BANI P C M. S. Rebele si Galaii_seria_2... · SERIA II. ANUL III. No....

4
SERIA II. ANUL III. No. 489 1Cditiai a treia MARTI, 24 VUNIE 1897 NUMARUL 10 BANI ABONAifYENTEI.E tncep la 1 te 15 ale ße-cárei Inni te se plTitese tot-d'a-una mainte In Bucureßti la Casa Administratiel In judefe si streinätate prin mandate postale Un an in tara 30 lel ; ln streinatate 50 lel ase luní . . 15 s s s !b Tri)! !uni 8 s s s 13 Un numar fn streinätate 30 ban! àdANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÄ REDA(,°IjZA No. i STRADA CLII>;KMENTlitf No. i P C NUMARUL 10 BA.NI AliIINQ7III$YLE In BuctuestT si judete a pri>Meac numal le Administra tie In streini{tate, direct la aministrafie si la toate oßrüle de publicitate AnunciarT la pag. IV 0.30 b. lini s s s IH !. loi s s s II , , , 3. s s Insertiile t}i reclamele 8 le! rindul On nnmir eohiä i0 boni a ADIHINIITßAIA No. i STRADA CLEMENTEI No. i M. S. Rebele si Galaii Cine sunt vinovatii PIRATII IN GALATI Arum, cïnd catastrofa este cunos- cura la Galati, puteen aborda dies- tia responsabilitatilor. Ne inarginisem pina acum a in- registra mersul crescind al desno- damintului final, ferindu -ne de a face din aceasta nenorocire o ches tie politica. Asta-zi, insa, rind avem aproape toate datele la dispozitie, nu stain un singur moment la indoiala pen- tru a califica de netrebnicl si de in- capabill pe eel dour administrators al Galatilor prefect si primar si mai cu seams pe marginitul copi- landru de la lucrarile publice, Ionel Bra tianu. Daca soseaua Prutului, care se- para apele Bratesului de acele ale Dunarei, a fost rupta, daca o mare parte a orasului eu gara, docurile, etc. a fost iuundata, daca macar partea orasului marginita eu strada Ceres n'a putut scapa de dezastru, aceasta se datoreste incapacitates criminale a lui Ionel Bratianu si a acolitilor lui pacatoss Zorila si Ilesnila. Cite -va cuvinte deocaindata. Soseaua Prutului san drumul care duce spre Reni, era amenintata .le a fi ruptä de apele Bratesului inca de acum tree sizpteimîni. Deja la 27 ale lunes Main, locuitoril din acea parte cautas cu slabele for inijloace sa întareasca acea sossa. Consecintele ruperii aeeles sosele 5e stian de pe atunes, se §tia ca gara si atelierele vor fi inundate, se §tia ca toata partea orasului pina la poalele inalurilor malle pe care este asezat centrul orasului, va fi prada apelor. Acolo era decd pericolul. Se mal §tia acum tres saptamilii inca ceva. Se §tia ca apele Brate- sului si acele ale Dunares vor creste continua, vor creste nu cu zece San trei-zeci de centimetri, ci vor creste Cu metric. Ploile generale, mersul normal al cresteria apelor mars, exemplul dezastrelor cauzate in alte parti, faptul ca apele superioare ale Dunarel de sus nu putusera sa ajunga inca la Galati, etc. toate a- cestea trebuian sa fie pentru niste oamenl inteligente un avertisment positiv ca pericolul nu sosise inca ci ca are a sosi. Dar la ce servesc toate avertis- mentele din lume eind as a -face eu un Ionel Bratianu, cu un Zorila, Cu un Plesnila, cu o colectivitate proasta ? In lot ea inca de acula tres ¡Amin!, ministrul ministrul lucrarilor publice sa se miste tacs avea interes de a apara gara si linfa drumulus de fer si sa intareasca soseaua in plod serios, Cu ors -ce tel de sacri- ficio, copilul ridicul care raspunde la numele de Ion Bratianu a dat ordine sa se ocupe de port, para - sind tinlp de doua saptamiui apa rarea soseles Prutului in vola lui D -zen §i a Bratesuluo. Nepriceputul lonel Bratianu lasa 15 zile ca apele sa -se faca opera for ineetul cu încetul, sa mineze pe de desubt o inizerabila de sosea, sa o minîuce pe de asupra, si rind pericolul se arata in toata infrico- sarea lui, ce credetl ca face acest faimos ministru colectivist, acest specialist, cu drepturi de inginer ? Lasa pur si simplu apararea So- selel grijes comandantulus corpulul de armata din localitate, care n'avea niel un rol In aceasta afacere. Comandantul cauta cum poate sa apere soseaua, dar lipsit de rni,j- loace si l'ara materialul trebuincios care trebuia procurat de mai inainte, este in imposibilitate de a resista, asa ea catastrofa se produse in mod inevitabil. Dar acolo unde nemernicia ad- lninistrantilor Galatilor, si in deo- sebi aceea a lui Ionel Bratianu, se arata in mod patent, este eu ocazia faceril faimosului dig im- provizat in strada Ceres, dig facut in conditil asa de ridicule, in tit al putea zice ca a fost anume asa facut, in cat apele sa -1 rupa la cea intii violenta a tor. Iata in ce conditil a avut lac de- zastrul de la Galati. Guvernul si administratia colec- tiva s'an aratat si de asta data in- capabile si nemernice. Dezastrul de la Galati lui Tonel Bratianu, lui Zorila, lui Plesnila, lui Ferechide, etc., se datoreste ; in- capacitatea acestor politicians a a- dus Galatia in halul in care se alla. Acesti oamenl, daca n'ar fi ne- glliobi, de sigur ca ar fi niste marl criminali. Aceasta chestie nu trebue lasata a fi tratata numai in articole de gazeta. Ea este mult mal serioasa. Ziarul «Drapelul» reproduce dupa un ziar din Capitala un lung articol En care se istorise,gte cum tret delegaft al d-lut Sturdza ait avut o consfatuire, la «Epoca», cu dd. G. Pattu fi N. Fi?ipescu, consfätuire in care s'a hotärit o cam- panie energica ce va trebui sa fie dusa de sturdzistt fi de not contra aurelia- ni,stilor. « Dra pelul» ne sonleazä sa ne explicam in aceasta privinta. Vom satisface cererea confratelut nos- tru ,gi vom raspunde cit be poate de lim- pede. Da, este perfect adevärat tot ce s'a spus cu privire la înfelegerea noastra cu d. Sturdza fi recunoa$tem ca in con- Qfatuirea de la «Epoca» s'a hotarît can- pania in contra celor de la «Drapelul» Credem ca nu se poate declarafie mat franca. Dupa ce insa ne-am lamurit situalia, cerem d-lor de la «Drapelul» sa §i-o la- tnureasca pe a lor. In deosebi am dori sa ni se spue cure e situafia fostulut pre,gedinte al consi- liulut, d. Aurelian, a actualulul pre,ge- dinte al Cameret d. T. Giani fi a celor l'al f t membri din comitetul executiv al partidulut liberal-nalional fafa cu a- Hanta ce presedintele consiliulut pre- ,gedinEele comitetulut liberal aft inLheiat cu not, in contra lor. A,steptäm lamurirea «Drapelulut.» NALUL ADMINISTRATIEi Fie -care zi aduce o noua ilustratie a a- narchiel ce domteste in administratia colec- tivista. Unele din aceste ilustratil sont in culorl posomorite ; de pilda : epidemia de tifos de la Focsani, dezastrul de la Galati. Allele sunt in eulorl mari desehise si te -ar face aproape sa riz!, daca grija inte- reselor publice nu te -ar opri de la aceasta. Iata un caz intimplat in Capitals, relatat nu de vr'un «infant jurnal conservators, ci de Drapelul: La penitenciarul Vacaresti se aflau lu- clisl dol tefan lonescu. Unul din el, sa -1 ziceI11 No. 1, era osindit pe mal muait vre- me, pentru furt. Altul, sä -1 zicem No. 2, avea si fie detinut numal cite -va zile. Vine vreme ca §tefau Ionescu No. 2 sa fie liberat din Vacarestl. Administratia co- lectivista a penitenciarulul face insa con - fuzie ea da drumul lui tefan Ionescu No. 1, care avea sa mal stea la puscarie. Tonnai tirziu s'a observat confuzia, si allume clod ÿ tefan Ionescu No. 2 a recla- m at punerea sa in libertate. Atunci, de voie de Revoie, lonescu No. 1 a trebuit sa fie urmarit si dupa cite -va zile a si fost prins. In vremea asta ens' facu cite -va furturl. Va place In ce hal e administratia colee- tivista ? I)e sigur ca afacerea eu confuzia se va face musama ; pentru cä, cum e turcul (co- lectivistul din capul Vacarestilor), ara e si pistolul (colectivistul din capul ministe- rulul de interne). Iaregietranl lucrul mimai pentru stiinta. «Nenorocireann vine reingurar. 500 de pirati.Beria continua. Ho tartres' aomerciantiior. Ce epune politia ?. Gratiíieatia poli4a- rului.Tifosnl blutue. «1Veuoroeirea nu vine sin- 19urd» 0 nenorocire nu vine nid odatä sin- gurä,Dspune un proverb francez. Nenorocireade a fi administrafi de nigte incapabilia adus asupra Gäläfe- nilor calanaitatea de la 17 Iunie, in care inecul a distrus mai multe mahalale ale oragului. Ceea ce n'a putut £nsä distruge apa, distrug acum oamenii. Bande de piral, a- trase de mirosul pradei, ca pasarile rä- pitoare de mirosul hoiturilor, ad nävälit asupra oragului, devastind fi pustiind magaziile inundate. 500 de piran Peste 500 de punga$l, sosifl din toate unghiurile fard, au invadat Galafii. Profitînd de incapacitatea administrafiei, o bandä dintre din$ii a prädat, in noaptea de 19 spre 20 Iunie, tinagazia de coloniale a f ra f ilor Carambi. Pirafii ait inca' rcat in bd rd tot avutul acestor comercian f i $i ad disparut. Seria continua Aft fost de asemenea prädate agenfiile conpaniilor de navigafiune Courdji et Co. Fraissinet, precum fi alte agenf ii cari aia märfuri in deposit. Bandif ii sosesc in birci, ca Northmanii odinioarä, $i, dupa ce incarcä märfurile, pleacä fie spre Reni, in Rusia, fie spre Zacläü, in Dobrogea, ori se indreaptä in susul Dunärei. Stradele inundats sunt toate prada a- cestor bandi f l. Mai multe magazii aia fost sparte in strada Ceres fi En str. Dela serviciul techic al comunei s'au furat sc£nduri $i alte lucruri ce s'au putut tran- sporta in bärci, iar de la magaziile C. F. Nr. 8, aü fost [urate toate naar[urile ce se aflaü En läuntru. Pirafii opereazä cu acela$i stacces $i pe uscat, grafie vigilen f ei: poli f iei d-lui Zorila. Furturile se succedeazä unul dupa altul, in mijlocul ora$ului fi sub nasul admi- nistraf iei. HottTirirea corn erclannlor Populafia Gcalafilor este intr'o adeva- ratä panicä. Temerei de o nouä cregtere a apelor urmeazä acum grija mal mare de bandi f ii care in festeazä o a$ul. Comercianfil engrosigti, cari '$i aü naai totidepozitele in vale la Bädälan, sunt desesperafi de aceastä mizerabila stare de lucruri, rezultat inevitabil al ne- priceperei $i släbiciunei administratiei. Cel mai multi dintre d£n$ii sunt hotä- rif i a pärasi:Galafii g i a merge sä se sta- bileascä priai alte orage, in Braila, En Bucuregti, ori unde in fine. Comercian4ii stremi nu se sfiesc de a spune in gura mare, ca cei de la admi- nistratie suttt butll de luat eu pietre si de aruucat in DUnére. Dacä ast-fel de oameni ar trai in tara noasträ, spun d£ngii, nu ar scäpa ugor. Ce spune polilla? titi ce räspunde poli f ia la plingeride cetä f enilor terorizafi de pirati ? Ascultafi, cäci e adorabil. Prefectul Zorilä $i agen f ii Eäi declara celor cari '1 plictisesc cu reclamafiile, ca politia nu are acunl niel un atnestec in Ba- dalan, de oare ce a fast inecat. Jurisdictiu- nea si autoritatea ei ramin strict limitate la uscat, adica la partea orasului neinun- tlata de ape. Aceastä declaraf ie a imbecilului Zori.lä însamnä numai pufin de cil scoaterea lo- cuitorilor din Bädalan de sub protecfiunea legilor $i a autoritafilor Statulul. Dupa. ce ail fost läsafi prada inecului, aceia$i nedemni funcf ionari ii aruncä acum in ghiarele bandifilor. GratiJìcalla polltalulul Cinismul prefectulul este egalat nutum/ de acel al polifaiului Ignat. Acest individ a avut curajul sä ceurä, prin raport oficial primäriel, o gratiftca- fie pentru dinsul $i agenfii cari aia dat ajutoare, la salvarea victimelor inunda- fiilor. Presupunind cä poiifaiul fi-ar fi fäcut datoria, inca nu ar avea dreptul la gra- tificafie, pentru cä obligatiunile slujbel sale El indatoraü la aceasta. Cinismul este, dar cta at£t mai mare, cu cit se tie päcato$ica ce d. Ignat a aratat, cu prilejul dezas- t,ulul. Ce eä faci £nsä ? Cum e Gorilul afa gi Ignatul ! Tifosul bintue La aceste nenorociri, trebue sä mal a- däugim una In toatä partea clin va/ea oragulul, a- pele, neav£nd nisi o scurgere, s'ali infec- tat, din pricina descompunerel materiilor organice, provocata de caldura tropicali ce domnefte. Aerul este viciai de mirosul pestilen(ial ce produc hoiturile de animale in putrefacfie. Din aceastä cauzä, tifosul $i -a facut deja spari f iunea in ora$. Mai multe ca- suri, dintre tari tres urmate de moarte, ali fost constatate deja. Inutil sa mai spunem cd administrafia d -lui Plesnila nu a luat nid o mäsurä. 111110 6, D. Haret Si corpul didactic D. ministru al instructiunef publica a coatis o adevarata infamie fats eu unul din coi mal meritosl membri al corpulul nostru didactic. D. Plavanescu, profesor la Galati de 30 de an! si director de sco tlä de 21 de auT, a fost scos din directorat, numai din cauza opiuiune- lor lui politice. Pa clod d. Haret nie! nu era ministru al instruc tunea publica, ìt1 cursul alegeril partiale de la Galati, in luna Ianuarie, d. Plavanescu a fost iscalit ;de amical sae conservatorI intr'un apel raire alegatorl care era subseris de tot! membri! partidulul conservator. D. Plavanescu vazindu -se iscalit ca ceT l'alti membri din partidul nostru. n'a voit sa pro - testeze in contra faptulul ca fusese iscalit. Acum (i. Haret scoate pe d. Plavanescu, si it declara categoric, intr'o audienta, ca '1 pedep- seste pentru cd a fäcut politica, OPINIA PRIMRULUI In fine, primarul Capitalel ne -a dat, daca nu apa, eel potin opinia lui asupra cestiunei apee. Ziarul Liberalul, organul pritnariel, care in- sereaza tonte comunicatele edililor nostri, pu- blica in fruntea coloanelor sale, eu multa gala. gie si eu titlu pe pagina, un articol iseä it de d. Colonel Budisteanu, privitor la aceasti{ ces tiune, asupra careia sa pastra de un an si 9 lune o tacere neexplicabila. Solutiunea pe care o recomandä articolul in cestiune se poate rezuma in urmätoarele doua propunerl: 1) A se prelungi conductul de la B£cta in sus, spre, a se tua apa de la Lungulef. 2) A se intrebuinfa sistema perfeclionate pen- tru filtrarea apelor Meritul acestel solutiunl consta in aceea cd e preferabila sistemulul eu totul vitio3 pe care 11 avem azi pentru alimentarea orasulu!. Dar atesta e singurul merit al solufiune/ propusä de primarie. Altminterl, aceastä solutiune e mal costisitoare i mal proasta de cit celo falte solutiunl se- rioase cum de pilda : apele subterane, ori a- pele de munte. Fara indoialä dl e mal bine sA el apa ce e de filtrat mal sus de Bacu, undo apa e namo- loasa e sigur cd apa de Dimbovita captata la Lungulet e preferabil5 cele! ce se la din gala la Bleu, spre a fi filtrata. E tot alit de neindoios ca punctul al doilea din propunere este exact, caci e mal bine sa albi un sistem de filtrar e perfeetionat de cit un sistem de filtrara defectuos. D r mal departe solutiunea ce ni se pro- pune e dezastroasa din toate punctele de pri- vire. Mal intiiti apa ce s'ar capta si s'ar filtra la Lunguiet desi ar fi cova trai buna ca cea de la Bleu, n'ar fi stat de sigurä din punctul de ve- dere ba.teriologie ca apa de ]punte lati apa subterana. Apa filtrata e o api{ mestesugita ; o apa rea imbunatatita ; in fine o apa a carel ca- litate depinde de modal mal mult sail mal pu- tia perfect al Intretineril filtrelor. Trebue sä mal adaogatn ca In timp de asediü aceasta apa ftind captata la circa 35 kilometri la afara de fortificati!, Capitala ar fi lipsitd de api{ potablla Intr'un caz de asediü. Apol marea obiectiune e ca aceasta apa ar costa foarte scump. D. colonel Budisteanu zice ca mal eu nimic s'ar putea sävirsi aceasta lu- crare. Acest nimic represinta nu 300.000 lei cum a spus d. colonel Budisteanu, intr'o scrisoare a- dresata Independenfii romane, ci 15 pilla la 19 milioane. In adevi{r ar fi de cheltuit 1 pina la 2 mi- lioane pentru prelungirea conductul si 14 pina la 17 milioane pentru filtre perfectionate. D. Bechmann, seful serviciulul insänatosirel Parisulul, in raportul ce a adresat primariei ïn 1893, pretueste la 14 milioane costui unel su- prafete filtrante si a basinurilor pentru f!- trarea a 40.000 metri cubi. D. inginer Elie Radu socoteste ca aceasta lu- crare ar costa 15 milioane. ET bine, gäsim ca comparativ cu sistemul de filtre, apele de munie suat mal ieftine. CäcT mal bine cheltuestl 25 milioane pentru a avea apa ideala de munte si a avea o lucrare secu- lara, de eit sa. clieltuestl 17 milioane pe filtre. Apa de munte nu sustine comparatia de cit eu apa subterana, care dînd o apa tot alit de perfecta din punctul de vedere bacteriologic, nu costa de cit 2',, pina la 3 milioane. Aceste afirmatiuni ale noastre desfidem pe ore -cine sA le posta dttritna si niel n'a Incercat cine -va si faca aceasta. Este dar regretabil, ca cele doua solutiunl serioase (aces a apel de munte si aceea a a- pelor subterane) cari atl fost studiate atit de serios In cit ali redus cestiunea apel la o asa desävlrsita simplicitate, sa se complice eu so- lutrant pripite si neseriouse cari ad drept singar resultat de a intutleca si de a complica in odii) profauilor ceea -re e de o simplicitate elementara. Niel nu poule avea alt resultat ultima solu- tiune se ni s'a propus de cit de a complica lu- cruile. Cace clt pentru exoeutiunea ideil filtrarel a- pelor de la Lungulet, n'avem niel o grija. Slitn eu siguranta ca start proect nu se poate executa nu se va executa. Des aeest proeet ese la lutnina lnlr'un ziar ofi..ios si sub patronagiul administratiunel co- !nunale, afirmatn ca niel lutteur administratia care -I preconiseazä, nu va cuteza sa-1 pue In aplicatie. TRIBUNA LITERARA JULES BRUN lut ALEXANDRII LAHOVARI (traducere de d. Take lonescu) 0 lovitura de trasnet ! 0! jaluic tipat ! Alexandru Lahovari se scobort ttt groapa. Spi- ritul asta stralucitor si frumos, l'ai stiis, Intunerec al mornitntulul !Asa veelnic faclia lunlinoasa se sfirseste cenuse. Moartea, care secera zilnic veri, ierue, tinerete, dragoste si pe vinovat ca si pe eel drept, isbeste asta-zi stejarul falnic care sdravau Inca umbria eu frunzisul luipoteca Inverzita. Moartea a rapit pe vomie In picioare, Iua- inte d'a fi ajuns la culmea glorioaseí lui cariere, inainte d'a fi tndeplinit toata munca care, ori -tit de spornice -t eraü zilele, II iu- cretea mindra lui fruste. S'a ispravit ! Nu veti nial auzi glasul lui tuntud ea fluxul valurilor tale, mare, care te sbucimi !... Nu veti mal anzi aste accepte, apostrofe care rasuna puternic, si cuvinte care uinlesc, numai bronz si margaritare ; Strigate, In care vibrar pe rind seirba, ininia, nadejdea, gluma isteata, intreaga e- locienta, ea insasl in cea mareaba a el por- Dire, si pe care o risipea ea dintr'o co- incoara, el pe care ceasul din urina Il birui inca prea tirar. Dar, slobozit de legatura trupeasca, su- fietul lui, In vecinicul loca§ marele lui su- llet, trebue sa fie mindru si sa trasara d'o dreapta truffe clad vede Biserica -Alba cer- nita, In care plínge, din prag pina in fun - dul altarului, orasul tot ; Ctnd vede, pe tot pamtntul romtnesc, par - tidele, nana lu mina, amtntndu -si certurile, si, peutru cultul unul mormint, stringludu se iutr'un singur mänunchiü, sub cutele ace - luiasl steag, vreme d'un teas. Oh ! ce bine aü meritat lauril nemurirel cet care, pasind eu fruntea sus si eu ininla svlcnind de speranta, s'ad urcat din zorl pipa In amurg, cu ochil tinta la datorie, pe coasta cea repede ;... Cet care aü trait numai In nesftrsita be- tie a marirel tale, sflnta Patrie, mama au- gusta a strabunilor, pentru care loti murim voiosl si pe care o iubini si mal mult rind este slaba si strivita... Aide, tribunule, pentru vecie, In plia fo- rum, d'asupra cetatel vom malta ellipul tau : ,i vei retrai 'n bronz, aratind cerul posomorit sad seniu eu un gest larg si su - veran, stràja, tu ! II Caci ursita, strascica cu altil, ti -a aere bit de la Inceputul drumulul, o ! glorios atlet ; caci ajuns mester, in versta lu gare Caliope 'sl lapteaza inca pruucul In gradita Inflorita, tu culegeai lauril, care rasar pe muntele Taiget, Alexandre Lahovari ! 'fu nid ciad n'ai suferit durerile indoelel, si dia Initia zi ai inteles bine si al vazut onde munca ta, unde curatul tali devota - ment, pentru cinstea tarer si izbinda ade varulul, aveu sa te duca veelnic si eu ne- spusa potere, cu toate cursele ce eraìi sa'tl stea ln cale. Statornicia romtieasca si gratia Eladel, le stapineal pe amtndoua pria indoita ta ublrsie, vita din calarasii de odinioarä si din clutaretil de li l;gita : tu, copil al vea culul asta, s'ar fi zis cd Pallas venise sa umbreasca cu egida el divina fruntea ta inglietata val, prea de vreme ! La doua -zecl si sease de ail, lu vremea studiulul sali a visulul, gray, Lahovari fu tiret lu luptele din arena cetateneasca, In rare nu se stie niel de odihna vremelnica niel de tucetare de arme, lupta de lie -ce moment, lupia ingrozitoare, si pe care o curmeaza somnul eel adInc al mortel. i d'atulcl, despretuind insulta, el irai pentru o idee nobila si pentru un nohil cult ; eu mandria 1n suftet, eu pasul hota- rit, 1s1 uni& ralea, tuclesttnd iii bratele lui ln mijlocul luptel si Cu ateta putere steagul glorios, llanura barbateasca a con - servatisnlulul romín. lu cit niel nu se mal putu deosebi, tu ceasurile de slava ca si iu zilele de Infrtu- gare si de zadarnica sfortare, steagul din slegar, stegarul din steag, si udacn, val i eu acelea s! lacrinil steagul parasit, lupta- torul si armele lui, n'ortul ilustru si mor - ultutul.

Transcript of 1Cditiai a treia NUMARUL 10 BANI P C M. S. Rebele si Galaii_seria_2... · SERIA II. ANUL III. No....

Page 1: 1Cditiai a treia NUMARUL 10 BANI P C M. S. Rebele si Galaii_seria_2... · SERIA II. ANUL III. No. 489 1Cditiai a treia MARTI, 24 VUNIE 1897 NUMARUL 10 BANI ABONAifYENTEI.E tncep la

SERIA II. ANUL III. No. 489 1Cditiai a treia MARTI, 24 VUNIE 1897

NUMARUL 10 BANIABONAifYENTEI.E

tncep la 1 te 15 ale ße-cárei Inni te se plTitesetot-d'a-una mainte

In Bucureßti la Casa AdministratielIn judefe si streinätate prin mandate postaleUn an in tara 30 lel ; ln streinatate 50 lelase luní . . 15 s s s !b

Tri)! !uni 8 s s s 13Un numar fn streinätate 30 ban!

àdANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÄ

REDA(,°IjZANo. i STRADA CLII>;KMENTlitf No. i

P CNUMARUL 10 BA.NI

AliIINQ7III$YLEIn BuctuestT si judete a pri>Meac numal le

Administra tieIn streini{tate, direct la aministrafie si la

toate oßrüle de publicitateAnunciarT la pag. IV 0.30 b. lini

s s s IH !. loi ss s II , , , 3. s s

Insertiile t}i reclamele 8 le! rindul

On nnmir eohiä i0 boni

a

ADIHINIITßAIANo. i STRADA CLEMENTEI No. i

M. S. Rebele si GalaiiCine sunt vinovatii PIRATII IN GALATI

Arum, cïnd catastrofa este cunos-cura la Galati, puteen aborda dies-tia responsabilitatilor.

Ne inarginisem pina acum a in-registra mersul crescind al desno-damintului final, ferindu -ne de aface din aceasta nenorocire o chestie politica.

Asta-zi, insa, rind avem aproapetoate datele la dispozitie, nu stainun singur moment la indoiala pen-tru a califica de netrebnicl si de in-capabill pe eel dour administratorsal Galatilor prefect si primar simai cu seams pe marginitul copi-landru de la lucrarile publice, IonelBra tianu.

Daca soseaua Prutului, care se-para apele Bratesului de acele aleDunarei, a fost rupta, daca o mareparte a orasului eu gara, docurile,etc. a fost iuundata, daca macarpartea orasului marginita eu stradaCeres n'a putut scapa de dezastru,aceasta se datoreste incapacitatescriminale a lui Ionel Bratianu sia acolitilor lui pacatoss Zorila siIlesnila.

Cite -va cuvinte deocaindata.Soseaua Prutului san drumul care

duce spre Reni, era amenintata .lea fi ruptä de apele Bratesului incade acum tree sizpteimîni. Deja la27 ale lunes Main, locuitoril dinacea parte cautas cu slabele forinijloace sa întareasca acea sossa.

Consecintele ruperii aeeles sosele5e stian de pe atunes, se §tia cagara si atelierele vor fi inundate,se §tia ca toata partea orasuluipina la poalele inalurilor malle pecare este asezat centrul orasului,va fi prada apelor.

Acolo era decd pericolul.Se mal §tia acum tres saptamilii

inca ceva. Se §tia ca apele Brate-sului si acele ale Dunares vor crestecontinua, vor creste nu cu zece Santrei-zeci de centimetri, ci vor cresteCu metric. Ploile generale, mersulnormal al cresteria apelor mars,exemplul dezastrelor cauzate inalte parti, faptul ca apele superioareale Dunarel de sus nu putusera saajunga inca la Galati, etc. toate a-cestea trebuian sa fie pentru nisteoamenl inteligente un avertismentpositiv ca pericolul nu sosise incaci ca are a sosi.

Dar la ce servesc toate avertis-mentele din lume eind as a -face euun Ionel Bratianu, cu un Zorila,Cu un Plesnila, cu o colectivitateproasta ?

In lot ea inca de acula tres¡Amin!, ministrulministrul lucrarilor publicesa se miste tacs avea interes dea apara gara si linfa drumulus defer si sa intareasca soseaua inplod serios, Cu ors -ce tel de sacri-ficio, copilul ridicul care raspundela numele de Ion Bratianu a datordine sa se ocupe de port, para -sind tinlp de doua saptamiui apararea soseles Prutului in vola luiD -zen §i a Bratesuluo.

Nepriceputul lonel Bratianu lasa15 zile ca apele sa -se faca operafor ineetul cu încetul, sa mineze pede desubt o inizerabila de sosea,sa o minîuce pe de asupra, si rindpericolul se arata in toata infrico-sarea lui, ce credetl ca face acestfaimos ministru colectivist, acestspecialist, cu drepturi de inginer ?

Lasa pur si simplu apararea So-selel grijes comandantulus corpululde armata din localitate, care n'aveaniel un rol In aceasta afacere.

Comandantul cauta cum poate sa

apere soseaua, dar lipsit de rni,j-loace si l'ara materialul trebuincioscare trebuia procurat de mai inainte,este in imposibilitate de a resista, asaea catastrofa se produse in modinevitabil.

Dar acolo unde nemernicia ad-lninistrantilor Galatilor, si in deo-sebi aceea a lui Ionel Bratianu,se arata in mod patent, este euocazia faceril faimosului dig im-provizat in strada Ceres, dig facutin conditil asa de ridicule, in tital putea zice ca a fost anume asafacut, in cat apele sa -1 rupa la ceaintii violenta a tor.

Iata in ce conditil a avut lac de-zastrul de la Galati.

Guvernul si administratia colec-tiva s'an aratat si de asta data in-capabile si nemernice.

Dezastrul de la Galati lui TonelBratianu, lui Zorila, lui Plesnila,lui Ferechide, etc., se datoreste ; in-capacitatea acestor politicians a a-dus Galatia in halul in care se alla.

Acesti oamenl, daca n'ar fi ne-glliobi, de sigur ca ar fi niste marlcriminali.

Aceasta chestie nu trebue lasataa fi tratata numai in articole degazeta. Ea este mult mal serioasa.

Ziarul «Drapelul» reproduce dupa unziar din Capitala un lung articol Encare se istorise,gte cum tret delegaft ald-lut Sturdza ait avut o consfatuire, la«Epoca», cu dd. G. Pattu fi N. Fi?ipescu,consfätuire in care s'a hotärit o cam-panie energica ce va trebui sa fie dusade sturdzistt fi de not contra aurelia-ni,stilor.

« Dra pelul» ne sonleazä sa ne explicamin aceasta privinta.

Vom satisface cererea confratelut nos-tru ,gi vom raspunde cit be poate de lim-pede.

Da, este perfect adevärat tot ce s'aspus cu privire la înfelegerea noastracu d. Sturdza fi recunoa$tem ca in con-Qfatuirea de la «Epoca» s'a hotarît can-pania in contra celor de la «Drapelul»

Credem ca nu se poate declarafie matfranca.

Dupa ce insa ne-am lamurit situalia,cerem d-lor de la «Drapelul» sa §i-o la-tnureasca pe a lor.

In deosebi am dori sa ni se spue curee situafia fostulut pre,gedinte al consi-liulut, d. Aurelian, a actualulul pre,ge-dinte al Cameret d. T. Giani fi a celorl'al f t membri din comitetul executiv alpartidulut liberal-nalional fafa cu a-Hanta ce presedintele consiliulut pre-,gedinEele comitetulut liberal aft inLheiatcu not, in contra lor.

A,steptäm lamurirea «Drapelulut.»

NALUL ADMINISTRATIEi

Fie -care zi aduce o noua ilustratie a a-narchiel ce domteste in administratia colec-tivista.

Unele din aceste ilustratil sont in culorlposomorite ; de pilda : epidemia de tifos dela Focsani, dezastrul de la Galati.

Allele sunt in eulorl mari desehise site -ar face aproape sa riz!, daca grija inte-reselor publice nu te -ar opri de la aceasta.

Iata un caz intimplat in Capitals, relatatnu de vr'un «infant jurnal conservators, cide Drapelul:

La penitenciarul Vacaresti se aflau lu-clisl dol tefan lonescu. Unul din el, sa -1ziceI11 No. 1, era osindit pe mal muait vre-me, pentru furt. Altul, sä -1 zicem No. 2,avea si fie detinut numal cite -va zile.

Vine vreme ca §tefau Ionescu No. 2 safie liberat din Vacarestl. Administratia co-lectivista a penitenciarulul face insa con -fuzie ea da drumul lui tefan Ionescu No.1, care avea sa mal stea la puscarie.

Tonnai tirziu s'a observat confuzia, siallume clod ÿ tefan Ionescu No. 2 a recla-m at punerea sa in libertate. Atunci, devoie de Revoie, lonescu No. 1 a trebuit safie urmarit si dupa cite -va zile a si fostprins.

In vremea asta ens' facu cite -va furturl.Va place In ce hal e administratia colee-

tivista ?I)e sigur ca afacerea eu confuzia se va

face musama ; pentru cä, cum e turcul (co-lectivistul din capul Vacarestilor), ara esi pistolul (colectivistul din capul ministe-rulul de interne).

Iaregietranl lucrul mimai pentru stiinta.

«Nenorocireann vine reingurar. 500de pirati.Beria continua. Hotartres' aomerciantiior. Ce epunepolitia ?. Gratiíieatia poli4a-

rului.Tifosnl blutue.

«1Veuoroeirea nu vine sin-19urd»

0 nenorocire nu vine nid odatä sin-gurä,Dspune un proverb francez.

Nenorocireade a fi administrafi denigte incapabilia adus asupra Gäläfe-nilor calanaitatea de la 17 Iunie, in careinecul a distrus mai multe mahalale aleoragului.

Ceea ce n'a putut £nsä distruge apa,distrug acum oamenii. Bande de piral, a-trase de mirosul pradei, ca pasarile rä-pitoare de mirosul hoiturilor, ad nävälitasupra oragului, devastind fi pustiindmagaziile inundate.

500 de piranPeste 500 de punga$l, sosifl din toate

unghiurile fard, au invadat Galafii.Profitînd de incapacitatea administrafiei,

o bandä dintre din$ii a prädat, in noapteade 19 spre 20 Iunie, tinagazia de colonialea f ra f ilor Carambi.

Pirafii ait inca' rcat in bd rd tot avutulacestor comercian f i $i ad disparut.

Seria continuaAft fost de asemenea prädate agenfiile

conpaniilor de navigafiune Courdji et Co.Fraissinet, precum fi alte agenf ii cari aiamärfuri in deposit.

Bandif ii sosesc in birci, ca Northmaniiodinioarä, $i, dupa ce incarcä märfurile,pleacä fie spre Reni, in Rusia, fiespre Zacläü, in Dobrogea, ori se indreaptäin susul Dunärei.

Stradele inundats sunt toate prada a-cestor bandi f l. Mai multe magazii aia fostsparte in strada Ceres fi En str.Dela serviciul techic al comunei s'au furatsc£nduri $i alte lucruri ce s'au putut tran-sporta in bärci, iar de la magaziile C. F.Nr. 8, aü fost [urate toate naar[urile cese aflaü En läuntru.

Pirafii opereazä cu acela$i stacces $i peuscat, grafie vigilen f ei: poli f iei d-lui Zorila.Furturile se succedeazä unul dupa altul,in mijlocul ora$ului fi sub nasul admi-nistraf iei.

HottTirirea corn erclannlorPopulafia Gcalafilor este intr'o adeva-

ratä panicä. Temerei de o nouä cregtere aapelor urmeazä acum grija mal mare debandi f ii care in festeazä o a$ul.

Comercianfil engrosigti, cari '$i aünaai totidepozitele in vale la Bädälan,sunt desesperafi de aceastä mizerabilastare de lucruri, rezultat inevitabil al ne-priceperei $i släbiciunei administratiei.

Cel mai multi dintre d£n$ii sunt hotä-rif i a pärasi:Galafii g i a merge sä se sta-bileascä priai alte orage, in Braila, EnBucuregti, ori unde in fine.

Comercian4ii stremi nu se sfiesc de aspune in gura mare, ca cei de la admi-nistratie suttt butll de luat eu pietre si dearuucat in DUnére.

Dacä ast-fel de oameni ar trai in taranoasträ, spun d£ngii, nu ar scäpa ugor.

Ce spune polilla?titi ce räspunde poli f ia la plingeride

cetä f enilor terorizafi de pirati ?Ascultafi, cäci e adorabil.Prefectul Zorilä $i agen f ii Eäi declara

celor cari '1 plictisesc cu reclamafiile, capolitia nu are acunl niel un atnestec in Ba-dalan, de oare ce a fast inecat. Jurisdictiu-nea si autoritatea ei ramin strict limitatela uscat, adica la partea orasului neinun-tlata de ape.

Aceastä declaraf ie a imbecilului Zori.läînsamnä numai pufin de cil scoaterea lo-cuitorilor din Bädalan de sub protecfiunealegilor $i a autoritafilor Statulul.

Dupa. ce ail fost läsafi prada inecului,aceia$i nedemni funcf ionari ii aruncäacum in ghiarele bandifilor.

GratiJìcalla polltalululCinismul prefectulul este egalat nutum/

de acel al polifaiului Ignat.Acest individ a avut curajul sä ceurä,

prin raport oficial primäriel, o gratiftca-fie pentru dinsul $i agenfii cari aia datajutoare, la salvarea victimelor inunda-fiilor.Presupunind cä poiifaiul fi-ar fi fäcutdatoria, inca nu ar avea dreptul la gra-tificafie, pentru cä obligatiunile slujbel saleEl indatoraü la aceasta. Cinismul este, darcta at£t mai mare, cu cit se tie päcato$icace d. Ignat a aratat, cu prilejul dezas-t,ulul.

Ce eä faci £nsä ? Cum e Gorilul afa giIgnatul !

Tifosul bintueLa aceste nenorociri, trebue sä mal a-

däugim unaIn toatä partea clin va/ea oragulul, a-

pele, neav£nd nisi o scurgere, s'ali infec-tat, din pricina descompunerel materiilor

organice, provocata de caldura tropicalice domnefte. Aerul este viciai de mirosulpestilen(ial ce produc hoiturile de animalein putrefacfie.

Din aceastä cauzä, tifosul $i -a facutdeja spari f iunea in ora$. Mai multe ca-suri, dintre tari tres urmate de moarte,ali fost constatate deja.

Inutil sa mai spunem cd administrafiad -lui Plesnila nu a luat nid o mäsurä.

111110 6,

D. Haret Si corpul didacticD. ministru al instructiunef publica a coatis

o adevarata infamie fats eu unul din coi malmeritosl membri al corpulul nostru didactic.

D. Plavanescu, profesor la Galati de 30 dean! si director de sco tlä de 21 de auT, a fostscos din directorat, numai din cauza opiuiune-lor lui politice.

Pa clod d. Haret nie! nu era ministru alinstruc tunea publica, ìt1 cursul alegeril partialede la Galati, in luna Ianuarie, d. Plavanescu afost iscalit ;de amical sae conservatorI intr'unapel raire alegatorl care era subseris de tot!membri! partidulul conservator.

D. Plavanescu vazindu -se iscalit ca ceT l'altimembri din partidul nostru. n'a voit sa pro -testeze in contra faptulul ca fusese iscalit.

Acum (i. Haret scoate pe d. Plavanescu, si itdeclara categoric, intr'o audienta, ca '1 pedep-seste pentru cd a fäcut politica,

OPINIA PRIMRULUIIn fine, primarul Capitalel ne -a dat, daca

nu apa, eel potin opinia lui asupra cestiuneiapee.

Ziarul Liberalul, organul pritnariel, care in-sereaza tonte comunicatele edililor nostri, pu-blica in fruntea coloanelor sale, eu multa gala.gie si eu titlu pe pagina, un articol iseä it ded. Colonel Budisteanu, privitor la aceasti{ cestiune, asupra careia sa pastra de un an si 9lune o tacere neexplicabila.

Solutiunea pe care o recomandä articolul incestiune se poate rezuma in urmätoarele douapropunerl:

1) A se prelungi conductul de la B£cta in sus,spre, a se tua apa de la Lungulef.

2) A se intrebuinfa sistema perfeclionate pen-tru filtrarea apelor

Meritul acestel solutiunl consta in aceea cde preferabila sistemulul eu totul vitio3 pe care11 avem azi pentru alimentarea orasulu!. Daratesta e singurul merit al solufiune/ propusäde primarie.

Altminterl, aceastä solutiune e mal costisitoarei mal proasta de cit celo falte solutiunl se-rioase cum de pilda : apele subterane, ori a-pele de munte.

Fara indoialä dl e mal bine sA el apa ce ede filtrat mal sus de Bacu, undo apa e namo-loasa e sigur cd apa de Dimbovita captatala Lungulet e preferabil5 cele! ce se la dingala la Bleu, spre a fi filtrata.

E tot alit de neindoios ca punctul al doileadin propunere este exact, caci e mal bine saalbi un sistem de filtrar e perfeetionat de citun sistem de filtrara defectuos.

D r mal departe solutiunea ce ni se pro-pune e dezastroasa din toate punctele de pri-vire.

Mal intiiti apa ce s'ar capta si s'ar filtra laLunguiet desi ar fi cova trai buna ca cea de laBleu, n'ar fi stat de sigurä din punctul de ve-dere ba.teriologie ca apa de ]punte lati apasubterana. Apa filtrata e o api{ mestesugita ; oapa rea imbunatatita ; in fine o apa a carel ca-litate depinde de modal mal mult sail mal pu-tia perfect al Intretineril filtrelor. Trebue sämal adaogatn ca In timp de asediü aceasta apaftind captata la circa 35 kilometri la afara defortificati!, Capitala ar fi lipsitd de api{ potabllaIntr'un caz de asediü.

Apol marea obiectiune e ca aceasta apa arcosta foarte scump. D. colonel Budisteanu ziceca mal eu nimic s'ar putea sävirsi aceasta lu-crare.

Acest nimic represinta nu 300.000 lei cum aspus d. colonel Budisteanu, intr'o scrisoare a-dresata Independenfii romane, ci 15 pilla la 19milioane.

In adevi{r ar fi de cheltuit 1 pina la 2 mi-lioane pentru prelungirea conductul si 14 pinala 17 milioane pentru filtre perfectionate.

D. Bechmann, seful serviciulul insänatosirelParisulul, in raportul ce a adresat primariei ïn1893, pretueste la 14 milioane costui unel su-prafete filtrante si a basinurilor pentru f!-trarea a 40.000 metri cubi.

D. inginer Elie Radu socoteste ca aceasta lu-crare ar costa 15 milioane.

ET bine, gäsim ca comparativ cu sistemul defiltre, apele de munie suat mal ieftine. CäcTmal bine cheltuestl 25 milioane pentru a aveaapa ideala de munte si a avea o lucrare secu-lara, de eit sa. clieltuestl 17 milioane pe filtre.

Apa de munte nu sustine comparatia de citeu apa subterana, care dînd o apa tot alit deperfecta din punctul de vedere bacteriologic,nu costa de cit 2',, pina la 3 milioane.

Aceste afirmatiuni ale noastre desfidem peore -cine sA le posta dttritna si niel n'a Incercatcine -va si faca aceasta.

Este dar regretabil, ca cele doua solutiunlserioase (aces a apel de munte si aceea a a-pelor subterane) cari atl fost studiate atit deserios In cit ali redus cestiunea apel la o asadesävlrsita simplicitate, sa se complice eu so-lutrant pripite si neseriouse cari ad drept singarresultat de a intutleca si de a complica in odii)profauilor ceea -re e de o simplicitate elementara.

Niel nu poule avea alt resultat ultima solu-tiune se ni s'a propus de cit de a complica lu-cruile.

Cace clt pentru exoeutiunea ideil filtrarel a-pelor de la Lungulet, n'avem niel o grija.

Slitn eu siguranta ca start proect nu se poateexecuta nu se va executa.

Des aeest proeet ese la lutnina lnlr'un ziarofi..ios si sub patronagiul administratiunel co-!nunale, afirmatn ca niel lutteur administratiacare -I preconiseazä, nu va cuteza sa-1 pue Inaplicatie.

TRIBUNA LITERARA

JULES BRUN

lut

ALEXANDRII LAHOVARI(traducere de d. Take lonescu)

0 lovitura de trasnet ! 0! jaluic tipat !Alexandru Lahovari se scobort ttt groapa. Spi-ritul asta stralucitor si frumos, l'ai stiis,Intunerec al mornitntulul !Asa veelnic faclialunlinoasa se sfirseste cenuse.

Moartea, care secera zilnic veri, ierue,tinerete, dragoste si pe vinovat ca si peeel drept, isbeste asta-zi stejarul falnic caresdravau Inca umbria eu frunzisul luipotecaInverzita.

Moartea a rapit pe vomie In picioare, Iua-inte d'a fi ajuns la culmea glorioaseí luicariere, inainte d'a fi tndeplinit toata muncacare, ori -tit de spornice -t eraü zilele, II iu-cretea mindra lui fruste.

S'a ispravit ! Nu veti nial auzi glasul luituntud ea fluxul valurilor tale, mare, carete sbucimi !... Nu veti mal anzi aste accepte,apostrofe care rasuna puternic, si cuvintecare uinlesc, numai bronz si margaritare ;

Strigate, In care vibrar pe rind seirba,ininia, nadejdea, gluma isteata, intreaga e-locienta, ea insasl in cea mareaba a el por-Dire, si pe care o risipea ea dintr'o co-incoara, el pe care ceasul din urina Il biruiinca prea tirar.

Dar, slobozit de legatura trupeasca, su-fietul lui, In vecinicul loca§ marele lui su-llet, trebue sa fie mindru si sa trasara d'odreapta truffe clad vede Biserica -Alba cer-nita, In care plínge, din prag pina in fun -dul altarului, orasul tot ;

Ctnd vede, pe tot pamtntul romtnesc, par -tidele, nana lu mina, amtntndu -si certurile,si, peutru cultul unul mormint, stringludu seiutr'un singur mänunchiü, sub cutele ace -luiasl steag, vreme d'un teas.

Oh ! ce bine aü meritat lauril nemurirelcet care, pasind eu fruntea sus si eu ininlasvlcnind de speranta, s'ad urcat din zorlpipa In amurg, cu ochil tinta la datorie, pecoasta cea repede ;...

Cet care aü trait numai In nesftrsita be-tie a marirel tale, sflnta Patrie, mama au-gusta a strabunilor, pentru care loti murimvoiosl si pe care o iubini si mal mult rindeste slaba si strivita...

Aide, tribunule, pentru vecie, In plia fo-rum, d'asupra cetatel vom malta ellipultau : ,i vei retrai 'n bronz, aratind cerulposomorit sad seniu eu un gest larg si su -veran, stràja, tu !

II

Caci ursita, strascica cu altil, ti -a aerebit de la Inceputul drumulul, o ! gloriosatlet ; caci ajuns mester, in versta lu gareCaliope 'sl lapteaza inca pruucul In graditaInflorita, tu culegeai lauril, care rasar pemuntele Taiget, Alexandre Lahovari !

'fu nid ciad n'ai suferit durerile indoelel,si dia Initia zi ai inteles bine si al vazutonde munca ta, unde curatul tali devota -ment, pentru cinstea tarer si izbinda adevarulul, aveu sa te duca veelnic si eu ne-spusa potere, cu toate cursele ce eraìisa'tl stea ln cale.

Statornicia romtieasca si gratia Eladel,le stapineal pe amtndoua pria indoita taublrsie, vita din calarasii de odinioarä sidin clutaretil de li l;gita : tu, copil al veaculul asta, s'ar fi zis cd Pallas venise saumbreasca cu egida el divina fruntea tainglietata val, prea de vreme !

La doua -zecl si sease de ail, lu vremeastudiulul sali a visulul, gray, Lahovari futiret lu luptele din arena cetateneasca, Inrare nu se stie niel de odihna vremelnicaniel de tucetare de arme, lupta de lie -cemoment, lupia ingrozitoare, si pe care ocurmeaza somnul eel adInc al mortel.

i d'atulcl, despretuind insulta, el iraipentru o idee nobila si pentru un nohilcult ; eu mandria 1n suftet, eu pasul hota-rit, 1s1 uni& ralea, tuclesttnd iii bratelelui ln mijlocul luptel si Cu ateta puteresteagul glorios, llanura barbateasca a con -servatisnlulul romín.

lu cit niel nu se mal putu deosebi, tuceasurile de slava ca si iu zilele de Infrtu-gare si de zadarnica sfortare, steagul dinslegar, stegarul din steag, si udacn, val ieu acelea s! lacrinil steagul parasit, lupta-torul si armele lui, n'ortul ilustru si mor -ultutul.

Page 2: 1Cditiai a treia NUMARUL 10 BANI P C M. S. Rebele si Galaii_seria_2... · SERIA II. ANUL III. No. 489 1Cditiai a treia MARTI, 24 VUNIE 1897 NUMARUL 10 BANI ABONAifYENTEI.E tncep la

3 E P O C A

Cad mainte de partidul pe care tl slujeael vedea patria, catre care se tuelt& cultulcelor nascuti Cu inimi marl ; si de aceea,dinaintea ramositelor lui pamluteatl, lingäpotrivnicul lnduiosat care ingenunchie, prie-tenil piing consternati.

Si tot de aceia doliul, ingenunchilnd nett-s&

lntreg, a trecut peste granita dincolode regat : d'aia exilatil art Inaltat la ceruri-pe d'asupra granitului piscurilor transil.vane, din Basarabia ptila la inerite lonice,bocetul for fratesc.

III§i cite odata, dud liniatea bat&liel vràj-

nteveatl Il da scurt ragaz, se retragea mcaminul sais, spirt cuminte care nu doreatefarmec al dorurilor simple---de clt um-bra poetulul ui ploeerile rustice.

In familie, gray §i gingas, Il placea a-tunci sa auza marele fretting al padurilur;se lmbeta cu un traudafir, si, led care seodihneate, lea al carui rocnet tace, mingliafloarea fmbobocita ai cu mina ai cu sufletul.

Vorbea, dulce fames, de vremurile dedemult si de vremurile din acoala, de Pa-risul aia de dorit, unde, In toiul frigurilortineretel, tat muiase buzele lui la isvorulatüntel, bautura curata de care ne intarcenetndurata cliemare a datoriel.

Unii ali avut prilejul sa vada ce gingaafu fist luptator In rara lui intimitate ; aueunoscut nepretuita grafie a prieteniel luidobindite, pe care cu adeverat nu o da decit oamenilor sinceri ai de cinste netaga-duita.

IVTe salut, Lahovari, te salut, tribune, poete,

faurar al frazel supuse gindurilor celor marl,pomenirea ta va ramine ! Odihneute -te fe-ricit : moartea este buna, ne desrobeste;opera ta sta aic1, trufaa& ai menita sa tra -

iasca cit va däinui ui respectul formel.

Da, aiment n'a lmbracat In limba romt-neasca Cuvintul, acest sbor al cugetululomenesc, cu mai multa putere si frumu-sete; ¢i nepotil nostri vor cauta, ucenicicredincioal, in discursurile altea, eterneleicoane ale elocintel sanatoase si ale ade -värulul.

Lahovari, era oratorul de genia care ro-beate multimea si o tiriate uimita. Trel-zeci de ant, pe nicovala de fier a ciocanitel vorbele, staptnite ca niste prazl care stri-gaü minia lui saü care II cintali bucuriile,saü II leganaü nadejdea In cerul liber,in eter.

O 1 Urmasil nostri vor imita poate ges -turile si miacarile, pina ai vocea inaestru-lui ; dar el nu vor regasi acel nimic taiuicsi subtil, care se chiama personalitatea, eu '1intim al omulul ai pe care 11 ia cu dinsamoartea netndurata.

Caci o pasiune, nebunie adorabile si su-blima, a caret flacära arde inane, tu mis -tuial jertfa ta cea vie ! Mal sus, tot malsus, vedenia trupeasca nu mal turbure ori -rontul cet Intins al ochiulul lui, si mindruel troia In infinitul biruitor.

Aceasta e soarta tuturor celor carom cre-dinta str&moaeascä le arate lumina cea cu-rata... A murit Briar, iubit de zel ; il plln-gem ; dar el, departe de gemetele noastre,a intrat in legale voastre, armonil sublime,uff stapineste pentru tot - d'aura netartnurireacerurilor !

Paris, Maiu 1897.

ITIBI MABUNTE* Coucursul societatel centrale agricole

pentru maainI de secerat, care trebuia sese tie In luna Iulie, a fost aminat din cau-za ca toate granele din jurul Capitalel suntculcate. Smnele destinate peutru premia sevor da pentru inundate.

* Afiam cu o deosebita pl &cere ca d.Raul N. Dona, a trecut alalt& -eri cu undeosebit succes ultimul examen de docto-rat In medicina.

Subiectut tratat de d. Dona In teza d -salede doctorat este Attico- Autrectomia.

Tinarul doctor a tosi viu felicitat de In-treaga comisiune examinatoare.

Dezastrul din Galatitt7tinsá eonPtatare

S'a scris destul asupra muret nenorocirlce a isbit oraaul Galati, aaa ca asta -z1 toatalumea din tara cunoaate al proportiile a-cestel renurociri si imensitatea pagubelorpe cari le sufera eel mal Insemnat port al(aril.

íntreaga parte din vale a oraaului Galatieste sub ape. Cele mat insemnate stabili-mente industriale din Valatt, toate marilecase de comercio, peste trel mil de case,strazi intregl, sunt asrazi mecate.

Cele doua fabric( de cuie, fabrica de gaipetrol a d -lui Gr. Moisiu, gara de pasageri,atelierele garil, depositele de marina alegaril, toste magaziile drumulul de fier, do-curile, fabrica de faina a d -lui Millas, fa-bric a d -lui Fernic, fabrica d -lut Kontelman,arsenalul flotilet, fabrica de lemne fostaGoetz, agentiile tuturor vapoarelor, bursa,all Medet on -ce activitate.

Fabrica de lemne sufer& o colosala pa-guba. Stive Iutregi de lemne aü lost luatede apa ui Impr&atiate pe toato suprafataveil. Multime de oamena lucreaza sa scapece se va putea acepa.

Arsenalul flotilel fa! are Imprejmuirea sade zid dartmate la pemtnt si o enorme cantitate de lemne de ale fabricei Goetz, In-gramadita in curtea lui.

Numai uzina de gaz a sc &pat pine acumnelnecata, gratie masurilor de aparare luatede directia companies. Multumitá prevede-rilor al destoiniciei d lui Arnould, directorulcomparriei de gaz, oraaul este In tutregimelumina. in fie care noapte, chiar pe atelestraza, cari se afla sub apa. Teams estenumal ca sa nu se strive pe unde -va vr'unconduct. In asemenea caz oraaul ar ramineIntreg in Intuneric!

Se afla sub apa, pe tinge strada Portuluiunde e conceutrat Intreg comerciul Gala -

teen, o multime dc alte strazi foarte locuite, ca Dogaria, Cehan -Voda, Grivita, Ceres,Garet No. 8.t `Apa formeaza un mare ocean de la Du-nitre pina la Brates si de sub deal pina iuPrut. 0 asa inundatie este necunoscuta laGalati.

PagabeleDiutre rasele aliste asta -zi in apa, multe

au lnceput a se darirna ai de sigur ca laretragerea apelor, prea putine vor remineIutregi.

Incetarea lucrului in fabrict, suspendareaor!c&ret activitati comercia 'e, pe ling& in-semnatele pagube aduse patronilor si Sta -tului, lasa muritori de foame o multime delucratort, pe cari aceasta nenorocire i -a sur -prins.

Numa! In atelier ale gart lucrad peste 200de lucratorl, deosebit de cele -1 -alte fabrica,In cart mil de oarnent lai gasead existenta.Mal ales Incetarea lucrului In port consti -tue o mare nenorocire.

Chiar ai asta -zi se observa gramezi debagaje neridicate pe strazi ai familil nume -roase dorniind noaptea pe laturile strazilorin aer liber ai far& niel un ad &post.

Administratia local& este prea imbecile,ca s& poata face fata tuturor necesitatilor.

Nu se pot aste -zi calcula torte pagubileproduse de aceast& nenorocire, precum nuse poate ati exact numarul victimelor. ,Inpritiuta celor d'intliü, ele sunt de sigur co-losale ; victimele trebue sa fie eu rnult matmulte de cIt cele pe cari le -aü dat pin& a-cum ziarele.

Ceea ce m &reate mai ales ingrijirea tu-turor este nesigurauta viitorulul : nimeni nustie cit vor tine apele.. Daca apa nu se re-trage ludatii, ci va tine 1 2 lunl, atuncldezastrul oraaulta va fi complect.

Ìlf psssederileNeaparat ca In prima linie respunderea

Intreaga pentru acest desastru cade asu-pra administratiel colectiviste, lucru pe carede alt -fel 1 -a constatat adato d. Ione( Bra-tianu, ministrul lucrerilor publice, ai a donaoara d. Mihail Ferechide, ministru de in-terne. Daca am fi avut In capul adminis-tratiel noastre niste oameni eapabill, ener-gici ui Cu dragoste de oran, desastrul ar fifost inlaturat saü In ori -ce cas micaorat.

Lunt Intregi d -nic Zorile si Plesnila s'aliintrigat unui contra celui -l'alt si ce puneaunui la cale, cel -l'alt cauta sa strice.

Cind ministrul de interne chiama pe d.Zorila la telefon spre a -1 consulta asupraunui report alarmator al primarulul, d. Zu-rita sustine ca primarul exagereaza situatiaal c& el, prefectul, is asupra -al ca nu se vaintimpla nimic.

Prefectul s'a servit de aceasta chestiepentru a sapa pe primar, tinindu -se numalde intriga In interesul political de gasee, iarprimarul, imbecil si incapabil, n'a strut safie la Inaltimea situatiea, dupa care atila aumblat cu limba scoasa.

Digul ridicat de primarie in str. Ceres s'adovedit a fi fost o lucrare dintre cele mairidicole, caei apa n'a fost retinuta aid nicemacar cinc! minute. Chiar daca digul ar fifast resistent, el foca nu putea fi de niel unfotos, cad Inaltimea lut era mal mica canivelul Bratesului. Attta de eu usuriute s'alucrat din partea primariel.

Mal vinovati gasesc to tosta aceasta a-facere pe d -nil de la Bucuresti. Atitiauistri, Intre cart unul clriar iuginer, atiteaalti iuginerl all fost trimeat In misie la Ga-lati al Diet unul se nu Inteleaga marinieapericolulul si sa nu vada ce eu clrpela nuse putea Inletura nenorocirea, asta mi separe proa Inuit ! Fie prostie, fie negligente,guvernul trebue facut raspunzator pentrumareta desastru suferit de oraaul Galati.

Daca guvernul ar purta oraaului nostruun tit de neinsemnat urteres, el ar fi facuttot posibilul pentru Iulaturarea atitor pa-gube. Nu se poate scuza ca n'a cunoscutgravitatea situatiel, caca, dace functionariisal it Ins&laü, atitea organe de publicitateaü dat la vreme alarma ui ail aratat nrari-mea pericolulul.

Tieálo re eoleeliriettMinistrul de interne, d. M. Ferechide,

venire' la Galati In ziva desastrului, a pututconstata ca atit prefectul tit is primaruloraaului sunt mate incapabili, nevreduicide situatiile ce ocupe ui srngurii vinovatide calamitatea ce a lovit oraaul.

Acura primarul cauta se scape de ras,pundere si convoaca pe cetatenl la primariesa se consulte cu dinuü, dupa ce dezastruls'a consumat. Cred ca o asemenea consul -tatie daca era Devoe de ea trebuia pro -vocata mainte de nenorocire, daca prima-rul se constata pe sine al insuficient pen -tru Barcina ce i -a Ineredintat oraaul, Weltsicote nevoe sa is sfaturl de la cetatenl Intoate Imprejurarile. D. C. Plesnila este azimat preocupat de popularitatea d -sale de titde durerea pentru nefericirile oraaului.

De alta parte, prefectul Zorila, stiinduulzilele numerate, pune toate staruintele saTasa d -sa curet al sa arunce toata raspun-derea pe primar. De aceea a organisatcontra primarulul o adevarate goana, aImpanat cafenelele al circiunrele cu agent'de al sal, cara vorbesc de raü, pe primar,asmute dud pe unui cind pe altul, a pusla cale articole de ziare, prin cart se aruncatoata vina pe primar.

O procedare nu se poate mal scaudaloase.Toate Ins& In zadar. Galatenil. uu

sunt dispuat sa face dinstinctiile pe earlvroeate s& le face d. Zorila ; divaü confundala un loe pe amindoul aefii administratiellocale ai, impreuna eu aceatia, tin raspun-zelorl de marea nenorocire suferita pe totsimbecilic, cari ne guverneaza asta ala

Galatenil suet tucredintati ca de la gu-vernul liberal a depins s& scape tot avutulfor al se nu sa aduce niel o tulburare afa-cerilor oraaului, al totuac guvernul liberala stat nepasator fata eu nevoile for ui alasst ca nefericirea oraaului sa se consume.

Se va vedea in curind ce nu spuiü de titpurul adevtr.

Ce e de Pieta?De la cita -va ingineri al Statului, pe cart

ani avut ocazia se ! ved, am putut afla caguvernul, de team& ce inundatia s'ar pre -lungi ui Intreaga companie comerciala aanulul acestuia s'ar pierde, ar fi devis serecurga la mijloace marl pentru a scoatecurind apa din Galati.

Aaa, e vorba ca itnediat se se inceapelucrarea unui dig de piatra al ciment pen -tru a opri trecerea apel Brateaului, adicasa se intregeasca aoseaua Prutului prit lu-crorc Insenuiate. Dace aceasta nu se vaputea, sa se faca macar un mare dig Instrada Ceres, lucrat in ape al care sa fiegata in doua sIptamluì. Cind uu asemenea

dig -va fi gata al prin urinare apa opritflpe o parte, va Incepe pomparea apel dinpartea cea l'alta, ca ast -fel orauul inundatsail parte din el sa fie degajat de apa ce-1umple acuna ui activitatea comerciante sapoeta Incepe peste curind.

Proectul este deja facut al cave se poart&garant ce el va reuai este d. G. Popescu,tost iuginer al portulul Galati in limp demal multi ant si care este ocupat la lucre -rile portului Constanta. D. Popescu a fosttrimis aid! de ministerul lucrarilor publice.Lucrarea fir costa peste 100,000 lei.

Pentru pomparea apel s'a adus deja dela Constanta o mare pompa de ale d -luiHallier, prin ajutorul careia se poate pompaIn scurt tarp o colosala cantitate de ape.

Apa a scazul de eri pina azi eu 4 centi-metri.

Ingrijirea tuturora continua a fi mare.Iris.

Ultime detalliD. Costin Varian, fost deputat ui ajutor

de primar sub admiuistratia d -lui C. Ma-laxa, publica In ziarul Galafii o scrisoaredes,lrisa la adresa d -lui C. Plesnile, actua-lul primar.

D. Varian face pe d. Plesnila raspunza-tor de calamitatile ce all can't asupra ora -uulul.

***D. general C. Pilat a sosit din inspectia

ce a facut forturilor de la Namaloasa.D -sa a constatai ca mare parte din for -

turi suet inundate.Cu aceastä ocazie putem spuue ca d.

general Pilat este indignai contra prefec-tulnl Zorile, care a declarat ministrului Bra -tianu ea ia asupra sa raspunderea Impre-jurarilor crake, tu care se gasea GalatulIn ajunul catastrofel.

I.

Seriöoarea d -hsi i-irlanDarn aid scrisoarea d -lui Vivian, despre

care vorbeate corespondentul nostru.D. Vii lan este until din niembril statulul

major liberal din localitate. 1) -sa a fost pri-mar al Galatulnl iii deputat Iii mai multerindurl:

Domnule Redactor,In calitate de cetatean ge?atian, vazind ca-

tastrofa inundatiel venite peste oravul nostrusi urmarind in micul met cere tot ce s'a pe-trecut in oras, nu pot SA me abtin mal mutt,WI a pune In discutiunea opiniuneb publicefaptele asa cum s'ai petrecut vi se petrec subochil nostri, grevalele facute de adrninistratianoastra comunale vi ocre -care parerl a oame-nilor de stiinte In privinta indreptarel in partea acestor grevelT.

Multumitä intIt d -luT general Pilat vi al doui-lea d -tor ingineri aI Statulul, ca am putut fiaparati macar pina acorn, rind s'a constatat,ca eu toate anima vi cu tot dkvotamentul ar-mate!, precum vi eu toata activitatea ingineri-lor Statului, nu s'a putut face mal mutt deeat ceea ce s'a fact.

Primaria rasa n'a lucrat niel eu inirnä, nielCu pricepere, întin pentru ca d -1 primar Ples-nile in tot indelungatul timp de crevtere con.tiaua a apelor vi a amenintarei de inundatie,n'a gasit oportun sa se consulte cu vre -un ce-tacean mal ca experienta sat eu alit ingineriatara de ace! al comunal, ba nisi chiar cu con -silieril sal comunali.

Pentru diferite credi e vi alíe diferite nimi-curT, d -1 primar convoaca tot - d'auna consiliul,chiar ,si in sesiuni extraordinare, iar pentru ocatastrofä ast -fel eezute pe oras, nu s'a deran-jat sa convoace niel odata consiliul In aceastaprivinte.

At facut digul de pe strada Ceres, care des-parte valea in doua vi at trimbitat velenilordin acea mal populate parte ca de sigur vorfi aparad vi ce nu trebue sit se miste din locape ciad digul facut era in aya conditiuni con -struit vi eu pitmintul ne bato'. ca ehiar fáravalurT precum era Bratevul n'a resistat apeaniel ciara minute macar, l'a spilat imediat pededesubt. Imprejurare care a facut nu numalsa fie surpriuvi tot( ace( cetatenT asiguratT deprimar eu treT ore mal mainte ce nu vor suferinimic, dar se fie apucati de apa chiar in tim-pul somnuluT intro 11 vi 12 ore in noaptea de17 spre 18 curent.

Lasind dar trecutul, se naute intrebarea :trebue sil ne ocupara de presentul vi de vii -torus acestuT fatalist vi nenorocit oran ? Etcred ce da ! Trebue sa ne interesem si tit sepoat e mal urgent.

Daca fie -care dintre not( trebuesä raspundemin mod afirmativ si se facem tat ce ne staprin putintä, cum se face ca pe d. primar, inloe de primarie vi pe la locul nenorocitilor, itveden plimbíndu -se tot de la judecatoria depace la tribunal, de la tribunal la Curte vivice - versa, cautindu -sI mal mult de procesele

sale ca avocat, de tit de interesele publice, iarde procesul eel mare al oravulul, pe care toatelumea II numevte Catastrofe =, unde suai ze-cirril de mil de stiftete in joc vi avert de mili -

oane, sa nn inerite niel macar o vizita a d -luiprimar, fie ea macar tit aceea a unui procesal sat de la judecatoria de pace ?

Dar oare pentru mia de lel pe luna, care ola din casa comunala, plu i birja care mat faceminimum alte 600 let, nu merits a'est oras saaiba pe primar cite -va ore pe zi la dispoziiEtaconcetatenilor sal, daca du ziva intreaga, Dietjumatate de zi macar, el sa vie la cancelarsenumal jumatate ceas In 24 ore vi numal dupaCe ',i mintue de pledat toate procesele, ba demai multe on sa nu vie zile Intregt.

Ca eulrne a incur el vi negligerei intr'un modculpabil a intereselor oravulut vi eel doul ad-jutorT de primar, dupa chip vi asemanare, procedeaza tot ast -fel ca si primarul, si antra:d -1 Filipidi cautiudu -vT tot de procese i in-ti-tut, iar 41-1 Stoicovicl mal diplomJ de cit tott,via cerut eoncediu pe tree Lunt, ea se ponteface scumpturl incognito prin oran, se zice cänu are niel o raspundere, all nu faca nimic, darsa Iucaseze la finale fie -caret lunT s ilarul de500 lel.

Aratindu -vä modal cum se administreaza co-muna noastra de d. primar vi de cele doua ad-jutoare, nu pot termina fora sa atrag ateutiaconcetatenilor mal eA fats eu blocarea in carene afiam din cauza apea, fata cu preved rea caea nu se va retrage de cIt foarte tírzit, pelingo formarea until comitet de oreveni, carese string& ajotoare, sá cerem pe toate ruffle le-galo si in mod urgent pe de o p -rte irnpro-vizarea unul hangar la Vadu Ungurulul, undese oprevte trenul, ca se tie loe de gara vi sta.mutarea la Vadu- Bacalbava saü Ravcu a debar -caderuluT vapoarelor, pe tot timpul inundatieisa avena eel putin acest mijloc de comunicatie,si transport, dace ace! eu docurile. eu yams siCu magazinele de cereale vi de alte mil-furlni s'a inchis cu desevirvire, iar pe de alta partese cerem d -lut primar sat d -lui prefect sa con -voace imediat pe tot! ingincrii Minor! in Ga-lati vi la trebuinta vi pe alfil, spre all da avi-zul d -tor fata eu aceasta mare nenorocire eS-zute asupra orasuluT, de oare -ee dupa oare-care convorbiri particulare avute cu till -va dmmn(ineinert, d -tor sustin ca tibiar asta -zi eu toaleapa se poste inca construi In cite -va zile undig zidit pe str. Ceres.eu e aheltuialá do 15 -20de lel vi In urina in alto 3 -4 zile s'ar puteapompa toate apa din jum states aceasta malpopulate a viiel, ast -fel eA macar pe jumatateam putea de acorn reds activitatea oravul,rl vivi in mare parte ajutor nenorocitilor inundan,in loe sa ne marginim a ne uita numai la cervi a avtepta ca treaca toste vara, pina se vor-retrage apele de la sine.

C. Wirlau.Avocat

Fost Pri >raar agi Deputat

INFORMATIINoul dar al M. Sale Ile -

gelulM, S. Regele a bine -voit a adresa iin

ziva de 21 Iunie urmdtoarea telegramdDomnului primar al Galatilor.

Prin un raport amänunfit al ministru-lui Nostru de interne, am putut sä 'MIdad seamä de marea nenorocire ce a lo-vit Galafii in urina groasnicei inunda-tiunI care ca înnecat toatä partea de jos aorafului, locuitá mai ales de o popula-fiune säracá.

Pinñ in adincul sufletului 11 Led am fontmihnit de suferinfele fi pierderile ce bin -tue pe unul din cele mal insemnate por-full ale regatului, care, in zilele sale defericire, M'a primit in tot -d'a -una cu odragoste asa de cáalduroacá.

Spre a se putea întîmpina cit mai grab -

n-ic cele d'întîid trebuinfe de hraná ii deloeuin f el, vä trimet lei noul 30.000, cu in-seircinarea de a 'I distribui acelora dincea mai gred incercaf i.

Tot -de -o -data vä rog a exprima conce-táfenilor d- voastre viva compätimire ceresimt pentru nenorocirea tor, precum fibuna incredere ce am cá intr'un scurflimp Galafii se vor ridica de sub aceastägrea loviturá.

CAROL.

A. S. Principesa Maria a fäcut a-searäo plimbare in trasurä, insotite de d-naGreceanu.

D. G. Cantacuzino, ministrul de fi-nante a plecat la Lacul-Sarat, pentrudoua aile.

FOITA ZIARULUI «EPOCA,

MASSON FORESTIER

IN ORAULCRIME1

ROMAN

CAPITOLUL I

Un individ cam ciudat e §ea in clipacela, dintr'un hotel deochiat din Mo-naco.

Era tinar la ant, dar slut! de mama fo-cului ! cu miinele peste misura de lungisi cu picioarele crácänate, cind mergea.

Individui nu prea arata, la fata, safie ceva soil(. De aceia patronul bote-lulul « Etoile d'Orient» Il Intreba, totsarut1ndu -1, de identitatea lui

Numele d -v ?Baptistin Euullas.Orasul unde locuiti ?Arcachon.Profesiunea ?

La Intrebarea asta individu! nostru

pali putin. Apol ráspunse Cu un pic deobraznicie

Rentier.Nu 'mx prea vine a crede, mur-

mura la o parte antreprenorul.*i nu avea doar dreptate, hotelierul

se se indoiascá. Negresit eticheta so-ciale a domnisorulul asta, e cam nein-semnatä : de fel era calta de barbier.Dar cit despre bani, oho ! avea berechet.

Era feciorul unui negustoras de ra-ina din Landes, Marius Euullas, care

pe vremea razboiului Secesiunel, fäcuse,prin speculatiunl Indräznete, ceva pa-rale. 5i nu stia omul ce sä fica cu a-verea castigata atit de iute si de usor !

Ani de a rïndul casa lui era loc deintilnire pentru tot! chefuitoril de prinprejurimi, cari trageaü niste ziafeturlunul ;i unui :- faceaü din burtä bute sidin gura pilnie, nu alta!

Suparat sa tot vada cum se dedeaiama in banu lui tata -saü, tinärul Bap-tirtin plecä intr'o buuä zi, fare sä semai antoarcA. Se ducea sa cearä ada-post la singura ruda ce avea, un anumeBeaulavon, barbier din Arcachon, bar -bier de frunte, cel d'intil in oras.

Patin cam incurcat de vizita natälle-tulul Asta, Beaulavonon nu voi la inceputsa -1 primeasca.

Dar pe urina ce 'sI zise ?«Baptistin o sä fie odata bogat,

poata c'o sä trag vr'un fotos de la el»,*i cum fläcaul nu -I cerea niel o leafä,

se hotäri sal invete mestesugul.

Bäietanul, nu prea era insä iscusitla treabe : tinea briciul, de par'cä -I eramana teapana Si stapinul cum vedea eävr'un musteriü vrea sA faca naz, numalce -i sulla la ureche :

Trece -I cu vederea ! Omul esta o sA

aiba o data milioane; fl bäiat de familie.Val! cind batrïnul negustor de resina

trecu pe lumea cea l'atta, milioaneleearl existan numal in mintea citor -vapismultori se redusera la cite -va sAcu-lete de leisor'1.

Ce amará mihnire pe bietul Baptistin!Si chiar din clipa ciad afla de starei

luiadevarata el se schimba cu totul lacaracter.

'TI se parea inereü ca -i cufundat incine stie ce gindurl.

Si la ce gindea el ?lsl zicea ca, de oare-ce tata -saü sa

imbogetise ca prin farmec, de azi pinaa doua zi, nu vedea niel un cuvint caresA '1 opreasca ca si el sa incerte cevala fel.

Trebue sä fie unde -va o taina, carete lnvata sA faci avere, de graba. 'fainaascunsä bine, fare indoialä, dar pe care ointimplpram fericita putea prea lesne se -io dezvalue intr'o zi.

Avea sA stea numal la pindI, sa nupiarda prilejul.

Si prilejul in adevar nu se lasa as-teptat.

Intr'o buna dimineate, veni la varosaü, la Beaulavon, un capitan in retra-gere, bätrin la trup, dar inca verde Inminte. Capitanul Saintier.

Omul Asta se plictisea acasä ,si deaceea venea des la bArbier, unde fleca-rea, fäcïnd si cite -va cunostinte.

*i a -i el vorbea toata ziulica, caomul care D'are niel o treaba de fäcutsi flecarea ba despre una, ba desprealta, istorisind and druinurile ce fa-

cuse cu garnizoana, cind pataniilelui si ale camarazilor din cazarmä orivorbea despre sederea lut indelungatape malul-ile Mediteranel.

Venise voi-ba intr'o zi de Monaco *iatunel märturisi färA înconjur ça era .unjucator indräcit.

Cu Inulte verve, cu patina cuprinsapar'c'ar fi fost la joc chiar, el zugrävi,amanuntit imbulzeala jucatorilor, maniilefie - canin, superstitiile for, si ridea cupofte de «combinatiilea for «ce nu dadgres.»

Va sA zita d -ta nu crezi in mar-tingala, capitane ? intreba patronul pra-vähel.

Oh! Nu aie asta, ça door am nAs-cocit en insu -ml, una.

El 4 ! Si 'tl -a mers ?Ba bine ce nu !Atunci trebue s'o fi tinut intr'una

la joc si sa -ti fi umplut bine chimirul ?EI ! El ! Te- opre:<te ! Mal intiiü eram

prea bolnav pentru asta. 5i pe urina eprea plictisitoare martingala mea. Entisalit sa stai une -or-I ceasuri intregi cuoratele incrucisate. Cula vezl e cam com-plicata ; dar, in sfirsit, daçä vrel, potsä 't1 -o arát. Am chiai. o ruleta pe carese poate face incercarea.

Baptistin tinea tot timpul urechile as-cutite : sa nu -I scape nici o vorbä. Adoua ai el si facu, pe furis, o vizitá cA-pitanului. $i, trel luna in urina, 1A-

murit asupra meritelor sistemulni Euul-las preda stäpinulul foarfecele si briciul,isi facu geamantanul §i o tulila Monaco.

(Va urina)

Page 3: 1Cditiai a treia NUMARUL 10 BANI P C M. S. Rebele si Galaii_seria_2... · SERIA II. ANUL III. No. 489 1Cditiai a treia MARTI, 24 VUNIE 1897 NUMARUL 10 BANI ABONAifYENTEI.E tncep la

EIPOCI !I

A se citi in pagina II, romanulIn orarlul Crimel"

a cäri;ci publicare, in foileton, ofncepem aeï.

De la CotroceniM. S. Regina a fost ieri dimi-

rieata la orele 9 jumatate la pa-latul de la Cotroceni.

Dupa atniazi atit M. S. Regele citsi M. S. Regina an fost la palatul dela Cotroceni, unde a8 stat doua orepe linga Principele Ferdinand.

Aseará, DuminicA, d.' Dim. Sturdza, primulmiuistru a fost la palatul de la Cotrocenispre a lua informatil despre starea Augu-stulul bolnav.

Asemenea fost la palatul de la l:otro-cent si cel-l'alti ministri atìatt lu Capitale.

* *Medicif cari Ingrijesc pe A. S. R. Princi-

pele Ferdinand s'ad Intrunit, eri dimi-ueata, In a consulttiune si dupa examina -rea Augustulul bolnav, ad constatat ca sta-rea sa devine mai Imbucurätoare, pe zi cemerge.

Iatit buletinul ce an dat pe ziva de eri22 luniu, orele 9 dimineata :

Starea de ntergere spre bine a A. S.Regale se afirmd zi!nic din ce in cemat mull.

Viitorul buletin peste doua zile.Dr. Buicliu, dr. Cantacuzino, dr.

Kremnitz.

A. S. Principesa Maria s'a Intors de laSinaia eri, Duminecá, eu un tren special,care a intrat in balta Cotroceni la orele 12si 25 minute.

Alteta Sa a fost Intlaipinata la sosire ded. Dim. Sturdza, prinrul ministru si de d.Caton Lecca, prefectul polities Capitale).

Dupe cum am anuntat deja, niicil PrincipiCarol si Elisabeta ait fost instalatt la cas-telul Foigorul, pentru timpul veres.

U companie olandezä a propus gu-vernulut ca, pe preeul de 250000, let sarefaca la Galati digul cel mare in avacondiJiunt ca sa fereascä pe viitor ora -vul de inundatiuni ,gi tot in socotealasumet acesteia, sä pompeze in cite -vazile apa ce va ramine Entre dig $i orate.

Priminduse aceasta propunere, par -tea inundatel a oravulut va putea fiscoasä din apa in cite -va zite vi Ga-latit vor putea set-v4 recapete activita-tea comercialä inainte de epoca, ciadprodurtele nouii recorte vor putea sosiin porturile noastre.

U comisie de inginert s'a rostit inmod favorabil asupra aceste propu-nert.

Azt trebuie sa se pronunfeasupra aceslei cestiunt.

In ziva de 21 Iunie M. Sa Regele,Insotit de adjutantul de servicid, a mersla scoala de artilerie si genifi, unde aasistat la examene.

Consiliul general al judetulu! lalomitaa fost disolvat.

Viitoarele alegerl vor avea loc:Colegiul I la 25 Iulie,

27 4

III 4 29 g

Alegerea delegatilor pentru cc.legiulal III se va face la 2 Iulie.

Lumea noua, care pierde totdeauna pri-lejul de a täcea, critica atitudinea Epoceiin neuorocirea de la Galati, afirmind cäziarul nostru se märgiueste nunial a plingeCu vorbe mars pe victime, tara a indicavre -o solutiune.

«Ce se vor face cele 20000 de tru-purl= ? intreabá organul socialist. Unde sevor adaposti ?

Intrebärile ateste, Lumea Noua ar trebuise le face guvernului, nu noua.

StmbatA seara dl. dr. Felix, seful servi-ciulul sanitar superior, impreuuA cu d. Mi-ronescu, membru in consihul technic su-perior de pe linge ministetul de lucranpublice, ad plecat la Focsant.

Duminica aceti domai impreunA cu d.SAveanu, primarul, s'ad Intrunit la ospelulcomunal si ad luat ln desbatere cestiuneaconductelor de ape.

Academia Romina a insärcinat pe d.Alex. Filipide, profesor la facultateade litere din Iast ca sa sfirseasca uriasalucrare Magnum Etimologicum, Ince-puta de d. B. P. Häjdäú.

D. Filipide si-a luat de colahoratoripe d-nil Gr. Cretu Si larnik.

Couflictul ce am spus cA s'a ivit luire d.Christa, prefectul de Vlasca si colonelullarca, comandantul garnizonei din Giurgid,suntem informati ca a luat nastere de lagarda penitenciarului central din localitate,care nu ar li voit a da ascultare ordinelordirectiunel acelul penintenciar, pretiuzind cedirectiunea penitenciarulut trebue se ascultede oficerul comandant al garder.

De aci confliclul, care este mai mult deatributiunt, prefectul pretinztnd cA gardatrebue sa asculte de ordiuele directiunespeninteuciarulul.

L'Indépendance roumaine de erl pu-blica o prea frumoasa productie poeticaa d-lui .lules Brun : Odd la AlexandruLahovari.

Aceastä poema, al carel text publicatIn Independenta va suferi oare-care mo-dificare si va fi ín curind publicatä in bro-

surä, en o traducere ln" prosa :rominä,de d. 'fake Ionescu.

Brosura va apare in editura; libra -riel Lemerre din Paris.

ranaConsiliul comunal al Capitale! este

convocat pentru asta seara. La ordineazilel, antre alíele este si votarea unuiajutor in banc, care va fi depus la casacomitetulul central peutru ajutorarea in-cendiatiior, si inundatilor, in folosul vic-timelor ultimelor inundatil.

Simbäta dupa alniazi s'a tinut unconsilia de ministri la ministerul deinterne, sub presedintia d -lui Dim.Sturdza.

E0OUR!,', D. general Salmen, comaodantul bri

gadel de cavalerie din lest, a sosit In Ca-pitala in afacerf de serviciu.

D-nil Ion Brátianu si Al Djuvara,ministri, cari ad petrecut ziva de eri laFlorica, s'ad Intors In Capitale.

,', D. Ion Kalenderu, administratoruldomeniului Coroanel, va asistat In zilele de24 si 25 lunie la examenele de la institu-tul Otetelesanu, de la 11IAgurele.

IIV1EJR, Si:DIN CAPITALA

O denuntare. Ni i3 denunta ca un eir-ciumar de la oborul de vite, din Capitale, a-nume Anghel Gutulescu, a batut pe baiatul pecare 11 are In pravalia sa, si pe urina a luatun toporas eu care lovindu -1, i -a spart capul.BAiatul, in virsta de 14 ani, a fost transportatla spitalul Colentiaa, lar comisarul Marinescude la sedia re- pectivt bea aldamas Incirciumalui Gutulescu, in loe sà',sl faca datoria.

Atragem atentia parchetuluY./Diu dramele mizerleìí. Aseare s'a gA-sit pe ,soseaua stefan cel Mare, pe o bancadin fata caselor eu Nr. 136, individui Constan-tin Cioac.A, batrin in virsta de 70 de ani, rareistovit de oslenealá ¢i nemincat de mal multezile, asezlndu -se ca sa se odihneasca pe aceabanca, a ineetat din viata.

Din cercetarile facute de comisarul sectiuneirespective se constate ct nenorocitul fost ma-celar si, In limpia din urina lipsit eu totul demijloace, traie dia cersetorie.

Cadavrul lui Cloaca a fost transportat dinordinul parchetului, la Morga orasulul.

Mort din bebe. Femeia Anica Horeadin strada Viorele 2, s'a prezentat azY dimineata la politie pentru a decl -ra et meara pela orele 5, amantul saü candor Groat Intor-cindu-se acest lntr'o complecta stare de betie,a eazut de odata jos Incetind subit din viata.

Sa deschis o anchen.

Bátae ea ränire. 0 drame singeroasas'a petrecut esta- noapte intr'o elrciumA dinstrada Buzestl.

Dupa ce an baut toata noaptea, italianulCortini Victor împreuna cu individui CroitoruDumitru, pe la orele 3 din spre ziva bind ln-tr'o complecta stare de belie, s'ait apucat lacearte. Mal dlrj la betie, italianul furios scoateimediat cutitul din buzunar vise repede asupraadversarulut sail dindu -I mal multo loviturldintre cari une la cap si alta in partea stingaa pieptulul i -ait Meut rani destul de grave.

1 alt consumator din circiumA, ConstantinMarin, vAzlnd acest scandal care putea sA sibsurmar1 funeste, a sarit in ajutorul ranitulur,dar si pe acesta beligerantul italien l'a aranjatpe data, administrindu -I o puternica lovituràIn cap eu o stiele ce era pe masa. Cu capulspart ,si plia de singe, nenorocitul a eazut innesimtire pe seIndurr.

politie fiind avizatä, comisarul sectiunel res-pective a venir la fata loculua,de undo eu mulctgreutato a putat astimpAra pe italianul furiosvi a -1 aresta.

Cet dour remit!. a camer stare este grava. aitfort traneportatl de urgente la spitalul Filan-tropia, far criminalul a fost condus la arestulsectiunel 20.

DILATratinite. Ni se comunica din Tlrgoviste

cA saptamina trecutá. In timpul unta furtuni te-ribile, femeea Maria¡Clrstea din comuna Cobia,find surpriusi la camp, a fost trasnitg ucisape loe.

*e* De asemenea in comuna Comogtent dinjudetul Dolj, fata Maria ZdrancA, in virsta de17 ant, a fost lovitA de trAsnet la locul numitFintina Veli.

Maartea a fost instantanee.

TI1harle. - 0 banda de tigani din comunaCeratu, Dolj, ail apart In noaptea de 15 curent,pravalia comerciantulul Mihail Ionescu din aceacomuna, furindu -i 400 de lei din tejgheaua prt-vtliet si mal multe intrfurl.

Hotil art fost prinsi i Iuaintatl parchetulutlocal 1 npreunä eu actele dresate.

Inoendiü. In seara de 20 curent, pe la o-rele 8 si jumAtate, un incendiü violent s'a de-clarat la cazarme sergentilor de ora¢ din Braila,proprietatoa d -tut Al. Cocias, situate pe stradaStefan eel mare M.

Ajutate de un vint puternic, fiacarite aü dis-trus grajdul i'ergentilor si o alta cladire dincurte in care era instalatà scoala.

Cu Coate ajutoarele date in graba focal s'alutins eu mare repeziciune si asupra clAdirilorecine, dintre cari, proprietatea d -luz AxentePendrea, unde flacatile an cousumat un grajdsi aproape intreg acoperisul caselor principale.

Focul a fost iocalizat pe la orele 12 dinnoapte.

A,nbele imobile eran asigurate ; prinrul lasocietatea Dacia Romania= pentru suraa de23.500 lei si arel al d -lui Paudrea lasocietateaNationalaD pentru suma de 22.000 let.Pagubele cauzate de incendiü sunt evaluate

la suma de 25.000 lei.

Ueis de copas. Lucratorul GheorgheStancu, de fel din comuna Poenarl, judetul Mus-col, pe ciad se afta zilele trecute lu padureamuntelul Lain Mare, Blind lemne, un copacgros in cadera l'a pries sub el, striviudu -I eudesAvlrsire capul ,si ucizindu -1 pe loe.

Parchetul a fost avizat si in urina cereetari-lor fAcute a autorizattnmormintarea cadavrulul.

DIN STREINATATE

Din dragonte. Emil J... in virsta de 35de ani, insurat de citi -va nril, se Indragostise1u timpul din urina de o tinara cusAtoreasAd -ra Leontina L... rare raspunzind la protes-tatiunile din dragoste ale adoraturulul san, a-

cesta 1sY : }i pArAseste sotie pentru a trai In con.cuhinagiu eu amante sa.

Mal tirziü anse Emil voi sA reguleze situati.unes tai dupa cum nu -I placca bigamia, intentaactiune de divori. Sotie sa InsA nu se invoi eupoftele berbatulul, se opuse din toits puterileça divortul sa se pronnnte si fart voie lui Emil,rAmase iarAsr bine ,si legalmente cS satorit.

El iubea ansa la nebunie pe Leontina si nu seputea gindi mAcar ça sa o pArAseasca ; pe dealta parte niel viata ava neregulata nu o pute3suporta.

Se decise sA se omoare.Acum 15 zile tgt trace un foc de revolver in

regiunea inimel. dar glminl devünd. rana fil-cula fu foarte usoarA .vi Emil dupa doua zile furestabilit Leontina allind de aceasta rezolutiunea lut, II zise :

De vrerne ce voestl sa mort. de ce n'ammuri Imnreunà !

EY malizarä proectul for, Duminica trecute.Dupa un suprem adio, est doul amanti se le-

gara unul de altul eu o fringhie lunga care leuneaü miinele si pieicarele si cari spot era detre) ori infasuratA in jurul corpurilor for.

Ast -fel legati, el se asvirlirá in Sena si ividatera sfirsitul intr'o ultima Imbrat;sare.

Mercuri pe la orale 11 din zi, trecAtoril dupachou, II vAzurä plutind pe sub podul Touruelle.In graba el anuntara politia si Cu o barca micamarinarla scoaserA din ape pachetul omenesc.Comisarul de politie, constata ambele decese.Diverse hietil ce s'an gesit asupra celor douaamorezatl ajutarA pe magistrat in stabilirea iden-tilatet for.

Cadavrul lut Emil si al Leontinei ait fost tri -mese de comisar la morga orasulut ; cet douitndregostitY vor fi Ingropatr in acelas mormint,unul linge altul.

Cu adincá fntristare fn-registrém tintes despre in-cetarea din vigil(' a ami -culul nostru Ion Ciuflea.

Fost procuror general,font secretar general la mi-nisterul de interne, fost se-nator i deputat, Ioan Ciu-fiea a ocupat tonte acestedemnitati cu o deosebitédistinc4iune.

Membru devotat r,{i ne-clintit partidulul con -servator, Ciuflea a fost unmodel de corectitudine raide fidelitate in politisé. Deaceea top membri partidu-lui conservator pling pe a-micul for, pe care preina-tur moartea !l'a répit.

ULTIME NFORMA1WN fDe tre! zile, convalescente A. S. R

Principelul Ferdinand a fäcutprogrese a-tît de mari in cît MM. LL. Regele siRegina ari hotärît sä piece minne, Martidimineatä la 8 ore la Sinaia, ande vorlua ret}edinta de vara.

E probabil cä MM. LL. vor pleca pesteo luna la Ragas apre a face cura obici -nuiti.

Jo! sali Vinerea viitoare, A. 8. R. Prin-cipele Ferdinand va fi transportat laSinaia.

Asta- sl, in fine, se poate afirma cäori -ce temere de complicatiune este în-lAturatä.

Fortele revin si crest in fie -care siin mod sensibil.

Astäzi mat cu seamä s'a constatat unprogres aproape neasteptat.

Am vorbit, £n numarul nostru de la 15Iunie, de pre propunerea sinodulul orto-dox din Sibizï, fäcuta sinoduluì bisericeinoastre, de ci se revizui ,4i retipari cärfilebiserice,stl cu litera latine.

Am aratat atunci cä ministrul cultelorclin Rom£nia, d. S. Haret, a declinat pro-punerea, accentuind ca o eventualä £n f ele-gere a metropoliei rom£ne din Bucure$ti,cu delegafil bisericel ortodoxa din Ardeal,ar insemna «intervenfiune in afarä detard».

Telegraful Romin din Sibiú, relevind de-clarafiile d-lui Haret, spune ca nu £m-pärtätre§ te taceste Inguste vederi ale d-luiministro de culte din Romlnia» ,vi incheiecu urmätoarele cuvinte :

eGuvernulur din Rominia trebue sä'a fa-cem rugarea, cä daca in afacerile noastrebisericestl nu ne poate ajuta, cel putin senu ne creeze el greutatl'.

D. Ioan Tanoviceanu, profesor de dreptsi

procedura penala la facultatea de dreptdin Iasi, a cerut permutarea sa la catedrasirnilará a facultatel din Bucurestl.

Aceasta este a doua cerere a d -lui Ta-noviceanu.

Tribuna Poporulul din Arad aduce sti-rea cA patriachul Brancovici, seful biseri-cer sIrbestl, din Carlovitz, se va retrage Incurind din Inaltele sale dernnitatl, din cauzasituatier grele ce i -a treat ministrul augurBànfly.

Din soryinte demnä de toatä Incredereaafiäm, ca in locul regretatului PrincipeDimitrie Ghica, va fi numit efor al spi-tatelor civile d. Jean Leca, actual prefectde Bacaii.

Succesorul d-lui Leca la ispravnicie vafi, in acest caz, d. Nicolae Costin Roseti,omul de £ncredere al d -lui Gogu Canta -cuzino.

Aceste numiri von fi facute chiar ina-inte de vacante.

Ziarele franceze publica stirea, cA pi in-cipesa Cantacuzino s'a logodit eu mareleartist trances, Puvis de Chavannes.

Principesa Cantacuzino este romincA deorigina. Munia sa a fost o doamna Sturdza,ea IusAi t fiind váduva principelul Alexan-dru Caataeuziao, varal sed, mort acum clti-va ail la Atena.

Cununia se va celebra la finele luuel vii-toare Iulie.

D. Emil Costinescu, care a stat dourzite in la.1, Rpre a luci parte la licita -f is pädurei Tîrnauca, a declarat in-tr'un cere intim, cä ru incopere de In1 Octoinbrie va demi.siona din directo-ratorul Bäncel Nationale vi se va ocupacu organizarea Beincei industriale.

D -sa spera ca aceasta banca sä posta£ncepe a funrfiona in Bucurelti inNoemnbrie vütor.

Aceastä banca posedä un capital de12 milioane, numärä printre prin-

sat comandatart, easels Bleichrceder vi Discordo gesellschaft din Berlin.

M. S. Regele a numit cavaler-1 al or-dinulu! Coroana Rominiet pe domnitBälaitaru, seful comptabilitAtel directi-une! generale a penitenciarelor, Teodo-r'escu, sef de biurou, in aceiasi direc-tiune si pe d. Dornescu, directoral a-restulul Väcärestl.

Din Craiova ni se serie ca d. colonelObedeanu a intentat protes Statululpentru insträinarea de la destinatie anoua mosil de peste Olt, donate de strä-mosul sAU, marele pabarnic ConstantinObedeanu, in 1732, bisericel si scoalelObedeanu din aeel oras.

Se stie ca o interpelare, in aceastaprivinta, a fost fäcutd in Senat, de In-sus! d. colonel Obedeanu, care a aratatin ce scop afi fost lasate aceste inosil.

Procesul va veni inaintea tribunululuiin Octombre viitor.

Galafit apunta ca d. Lascar Catargi,venerabilul ref al partidulu! conserva-tor, a trimis primariel din Galati 500lei, pentru a fi distribuiti victimelor ca-tastrofei.

De asemenea d. N. Gr. Filipescu,care a fost la Galati, a subscris pelista incredintata de comuna d -lui P.Radovics, suma de lei 300 pentru ace -las scop.

Credem asti cA guvernul are inten-tiunea de a modifica legea repausululduminical.

Pentru a nu mal inrAi irisa relatiu-nile cu grupul aurelianist, care tinegrozav la aceasta opera a sa, guvernulnu se va ocupa de modificärile ce area face legel de cat eu purin inainte dedeschiderea Corpurilor legiuitoare.

Se zice ca latifundiul d -lui AnastaseStolojan ar fi Post scos in v£nzare, inurma unes aspre observafiuni a unuiadintre membril cnnsiliului de administra-lie al creditului rural.

Daca chiar s'ar confirma aceasta aire,totu,Ii n'am socoti -o de cil ca o simplefarsa colectivista, praf in ochii naivilor.

Se stie, cA o comisiune a elaborat unregulament la legea repausului duminical,cä acest regulament a fost terniinat si su-pus aprobare) ministrului agriculturei, co-mertulul si domeniilor.

AStA-zi aflam cl d. Stolojan eziteazä dea publica acel regulament, de teama de anu ináspri relatiunile Cu grupul purelia-nist, caci prin acel regulament s'ad intro-dus cite-va exceptiurii la legea d-lui Aure-lian, sub cuvintul de explicatiuni la !egearepausl,lul duminical.

Grupul anrelianist face mare caz de a-ceste modificArf aduse mani reforme a se-fulur sAñ.

Din cauza sarbatoril de miine,Na$terea Sf. Ioan Botezátoral, zia-rul nostru va apare Miercurl di-mine*.

Plauul orarinlul Galatl, care erasä se dea in Epoca de azi, it vom dain numìarni victor, din cauzä cdcliieul n'a putut fi gata la timp.

Depe§ile de eri

Serviciul AgentieT Romine"

Colonia, 2l Iunie.Se anunta diu Constantinopol Gazetei de

Colonia. ca Sultanul a exprimat condolean-tele sale ambasadorulur germen cu ocaziaaecidentulut vaporulul «ReinbeckD, si a or-douai niinistrulut niarinel sa faca tot ce Heste eu putinta pentru a ajuta la scApareaacestel corabil.

Contantinopol, 21 ¡unie.

0 iradea ordonA reconstruirea a patrucuirasate In santierele germane din Schi-chan.

Proiectele privitoare la tncrucisätoare sitorpiloare nu s'ad terminat Inca.

Deeerzile de azi

Servicial Agentie1 }lamine"

Constantinopol, 22 Iunie.Se confirme cA d, de Nelidow va fi tran -

sferat la Roma.La Djeddah ciuma descreste, totuss s'ad

declarat casuri sporadice printre pelerini.S'a suspendat intoarcerea pelerinilor prinmarea Rosie.

Bulgaria a ordonat o vizita medicala celor 49 pelerini bosniacl cari se intone lavetrele lora

Hambourg, 22 Iunie.Se annote din Berlin =Corwpondentulúi

de Hamburg», cA baronul Marschall ru-gase pe Imparat, asta toariina, sA-1 descartede postul sait.

Berlin, 22 Iunie.Se anuntA din Constantinopol, cA amha-

sadoril ad insistat eri pe lingA Poartä pett-tru terminarea lucrärilor preliminare aledelegatilor militari in privinta delimitäriigranitel si i-ad atras atentia asupra Intlr-zierilor ce satire negociarile.

Acest deniers s'a fatut verbal ; ambase-doril ad mal IAsat si un memoriu scris.Consiliul de ministri se va Intruni azi pen-tru a se ocupa de aceastA cestiune.

Viitoarea cunferintA pentru negocierile Inprivinta pAcii va avea loc probabil Lunisait Marti.

Auch, 23 IuniedPagubele causate de inundatie sont e-

norme. Nunleroase ease s'ad surpat. 14 ca-davre s'ait scos din spa.

Paris, 22 Iunie.Se anunta din Constantinopol Agenfiei

Havas cA o iradea s'ai fi comunicat patri -arcliulul grec pentru a -1 Invita sA numeaseeun mitropolit grec la Larisa.

Berna, 22 Iunie.Agenfia telegraficä elveiianä asigura ce

d. Numa Droz n'a refuzat postul de guver-nator al Cretel, dar si a reservat raspunsuldefinitiv pina In momentul clad puterile sevor fi anteles asupra nutneroaselor punctece sont Ince In discutie.

Toatä lumea crede cd Turcia nu ar voisa evacueze Tesalia de cit dupa regularenindemnitäfel de räsboin. Consiliul de mi-

ar fi de aceasta rere gi insistape linge putera penti n a (Aline autoriza -fia de a ocupa linfa Peneului.

Ambasadorul se opun acestel preteu-f iuni.

Belgrad, 22 lunie.Alegerile s'ali fMeut peste tot Irr ordine

si finiste.Cea mai arare parte a districtelor rurale

ad ales candidati radicali - moderati. Resul-tatele alegerilor dia orale nu se cunosc.La Belgrad, succesul radicalilor este asi-gurat.

Petersburg, 22 lunie.Regele Sianrului si printil siamoezi ad

sosit la Peterhof!'. Ad fost primita la garade Tarul si marli duel.

Washington, 22 Iunie.Seaatnl a terminat discutia proiectulul

taxelor vamale si a respins un paragrafadoptat de Camera reprezeutantilor zicindca legea trebue sa aibä un efect retroactiv.

Athena, 22 Iunie.D. Egerton, ministrul Engliteret, a fácut

o vizite d -lui Delyannis, care i -a declaratcA Grecia nu ar putea nies o data sA pri-meascA controlul international al finautelorsale, precum o sfatuese cite -va patent, catrebuind se grabeascä incheicrea pacil sievacuarea Tesaliet.

gtirile din Constantinopol cari constataIncetineala negocidrilor, contribue sä for -sneze un curent destul de pesimist In opiniapublica. Numa ziarele delianiste declaracd acest pesimism este nejustificat $i cdputerile vor ajunge repede sa obfie o in-voiald echitabilä.

Canea, 22 Iunie.

Caimacanul din Sitia a acuzat pecomandantul francez cä impiedicä vantaturceascä de a percepe taxa asuprarndrfurilor aduse in ora, de crestint.Faptul este exact; dar melrfurile inchostiune fiind destinate trupelor, ami -ralit ait aprobat conduita comandan-t'eut francez i. aïe decir ca toate obiec-tele de consumaliune destinais trupelortrebue sä fie souffle de or -ce taxa.

Roma, 22 Iunie.Ziarul Capitala asigurA cA Printul si

Principesa Bulgariea vor sosi Joi la Romasi vor fi oaspetii Quirinalulut. Cele -falteziare anuntA sosirea for pe Viner).

D. Depriani a tost ales deputat la Forli,fera competitor.

Ambasadorul Rusiel a Post iasArcinat sAprezinte guvernului italien condoleauteleRusiez eu ocazia accidentuluf ¡vit pe bor-dul vaporulut Baussan.

SPECT3COLEGrddina Hngo. Marti 24 Iunie $i in zi-

lele urmatoare, debutul Intreget trupe noir).Program de Iulie:H. Sisters Ellington, quartet international de

clot dan- à transformation;Joseph Model, comic de Salon din Etablisse-

ntent Ror.acher din Viena ;M -me Victoria Model, fenonenala jonglesa $i

dansatoare;I. Alba h, ri gisor si comic caracteristic;M -elle Hellmann, subretA de genre;M -elle Raflai Rosée, cintareata excentrica.Debutut t turor color l'altl artist) angajatr.Preturl obisnii te. Inceputul la 9 ore sears.

Hariclia VládoianuIncetind din viata la 22 corent lu etate

de 71 aniSurorile, nepotil. uepoatele si eumuatele, ali

durerea a face cunoseut aceasta pierdere, ru-gled toate rudele si ton cunoscutia sa bine -vuiascA a tua parte la servicial lunebru cese va oficia in casa defunctea, strada Lu-minef No. 21, in ziva de 24 Iunie, orale 2p. In. Cortegiul mortuar va porri apoi lamonastirea SamurcAi estt (Ciorogirla), midese va face Inmormintarea.

Bucure,rtl, Iunie 1887.

Dr. N. Thou<escuProfesor de bale de copia

Medie primar la Spitalul de copiaStrada ltallaná, 16.

Consullafiuni dela 12 -2 ti dela 8 -7,

Page 4: 1Cditiai a treia NUMARUL 10 BANI P C M. S. Rebele si Galaii_seria_2... · SERIA II. ANUL III. No. 489 1Cditiai a treia MARTI, 24 VUNIE 1897 NUMARUL 10 BANI ABONAifYENTEI.E tncep la

Ert CA

FO1TA ZIARULUI c EPOCA

;u

PENTRU MOTENIRE

PARTEA A DOUA

CAPITOLUL XIII

Zanifir Porescu se stabilise in vita lui dela mosea.

Starea sanatatil sale continua si fie pri-niejdioasa. El nu aves pe linga sine de cltpe Adriana, care 11 Ingrijea ca cea malmare dragoste.

Din ciwd In clod Teofil venea sa vaza gi

sa comunice Adrianel inersul procesulul.Intr'o zi, pe dad el se Intorcea In strada

Zorilor re mira Cind ca niel odata vazu ceIrene lipsemte d'acasa.

Intrebind pe batrinul Paraschiv, care decite -va zile statea acolo, acesta II spuse ced -sa a plecat eu cite -va minute mal InainteIn niste Imprejurerl foarte ciudate.

Un cocuisioner Il adusese o scrisoare, lacare trebuea dat raspuns, Irena era atunciIn gradilla.

Cind deschise sci isoarea, lncepu s'o ci-teasca, de odata se facuse gaibena ca ceara

cazu pe banca.Ctteva clipe nu zise nimic, apol se duse

la comisioner si -1 spuse cate-va cuvinte.

In urna a trimes sal aduce o trasura gia plecat.

Si, tu n'ai luat o trasura sa vezt undese duce ? zise Teofil tremurind.

Cum ? Sa spionez pe coconita ? Astan'as face-o ! räspunse batrinul servitor, pri-vindu-1 mirat.

Asa e ! Am vorbit prostete ! Dar numtil mncotro s'o fì dus ea ?

Ba da ! Birjarulul i-a zis sa o ducaIn strada Grivitil la Cofetaria Radulescu.

Bine ! De fuga mi mi-adu §i mie o Ira-suit ! zise Teofil eu net abdare !

Peste un sfert de ceas, el intra lu cofe-taria Radulescu. Se uita In dreapta In stin-ga : nimic !

Cherna un baiat, il intreb& de o doamnaaga, m'aga, dar baiatul nu putu sa dea nielo laucurire. Un altul lnss, care stetea a-proape gi asculta spuse di cu putina vrememal nainte, un domn st&tuse la o mast( siluase o Inghetala, tot tiitindu-se mewlspre usa.

La o vreme se seulase repede gi emisemnaintea unel doanute Imbracata ama cumspunea Teofil.

Incotro afi luat-o Ins& nu §tia. Se ureaseIntr'o trasurl, gi apucase spre gars.

Teofil, desperat, muncit de gelosie, plecaspre gara.

In dreptul otelulul Moldavia iwse, väzu oträsura goala asteptiud.

Intrmnd lntr'o cafenea de peste drum, eltrimise un eltelner, dindu-1 un bun bacsis,se Intrebe pe birjar daca n'a venit eu undomn §i o doaninl, ale caror semnalancentele dete.

Birjarul Inttit se codea, dar vaztnd opiesa de circi frana pe care baiatul i -odete, din partea lui Zorescu, spuse ea Inadevar, a venit scum cite -va minute, eu opereche Intocinal asa eu acea de care eravorba. Ca pe cocoawa o luase din stradaZorilor, ca s'ala oprit la cofetarie §i ce aplecat Inca eu un domn, dar foarte nec&-jita, raspunzind meren restit.

Teofil faces spume de gelozie, ori litcauta el sa-si dea seame de nebunia acestulsentiment.

Totusl nu se gludi sl se urce la otel.Astepta.In vreiuea asta, sa vedevi ce se petre-

cea in camera eu numarul 33 a otelululMoldavia.

Cind Irene iwtrl In cofetarie, un oin ele -gant Inibracat, In vlrst& de vr'o 40 awl, fie §i Inainte, dupa cune mal spuseram.

Fara Indoiala ca cititorii nostri adglücit due era personajul acesta.

Totus', niel Päsarica, niel chelneril de laVila regala, niel femeea din Flutinele nu1 -ar fi putut recunoa §te, atit de scicimbatera.

Ima pare bine, zise el, ce te -al grabitsa vil ! Crez ca roa cunostl.

Nu -i asa ?Din neferieire daAsta s'o lasam la o parte. Suitt cicce

barbatul duale... Dar ca sa putem vorbialai intim, s& mergem la un otel.

La otel? Nu!Fil sigura ea n'o s& suferi nimic.

Vreat sa 'ti propun ceva.Mersere la otel Moldavia.

Aci Bogdaniev lncepu sä -i spue ca sperasa fat& o combinatie din care sä se !mbo-gateasea. De §i trece drept mort, el ar pu-tea sa ' §i reguleze starea civils. El a fugitdin Bulgaria pentru un faliment fraudulos

pentru asemenoa lucrurl, nu poate fi ex-tradat. Spre a ' §i slvirsi planul trebue ss -Idea ea ajutor.

La ce nelegiuiri vrei sa nil Stnpingi ?Intreba Irene.

Nu fil alit de grabita ! Mai motil laniel o nelegiuire.

N'am batti.A ! haul vrei ?Da ! Baal multi !... multi... Pe urma sa

mergi Cu mine in strainàtate vr'o doualupi.

Asta nisi o data. Mal bine moartl,'it dad tot ce am, dar nu pot sa stat euotnul care 'm1 inspira cea mai grozavascirba.

Vel face, totul mi aceasta !Niel o data.Vei face sacï...ani et tte de cojul tali !Fa ce vrei !...

Teofil care astepta jos, Incepuse sa -si

piarda rabdarea.In sfirsit o vazu esind, urcindu se In tra-

sura gi pornind.El mal asteptä s& vaza cine se mal da

jos, dar nevazlnd pe nimeul, lui o trasuraporunci birjarului sa urmareasce trasura

cea- lalta.In strada Episcopiel, trasura Irenel se opri.Teofil vazu pe subita sa dindu -se jos si

apucind spre strada Clementes.Spuntnd birjarului sl tulle prona o va a-

junge, el o vlzu palida si eu ochiiAlungind linge ea, se dete jos. Ea scoase

un mie tipet §i aproape Il cazu In brake.Se urcare apol amindoul In träsura.

Uwde al fost? Ce-ai facut la otelulMoldavia ? tutreba Teofil cu glas sugrumat.

Olt ! §til, atunci? M'al vazut ! Ce ne-norocita surd I.. 'Tl voit apune... tot ! ras-punse ea si o ineee pliusul.

Apol urma.Omul, care m'a chemat, este cel ce m'a

nenorocit.E blestemul metY!... Bogdaniev, pe caro

11 credeam mort !Zorescu ramase ca trazuit In coital tre-

surei sale..

(Va urma)

BMeile CÂPINABine instalate cu un otel si restaurant

confortabil sunt deschise si puse la dis-positia onor. public, cu preturl foartemoderate.

Musica Reg. 4 de roiori este angagiata§i va cinta tot timpul stagiunei.

Pe lingä o bung. ingrijire, pe care pa-cientii sunt siguri de a o gasi, apol ae-rul Si apele bine cunoscute ale acestelstatiuni constitue un factor puternic carele poate asigura vindecare la boalele decare sufer.

A V1S I" POR'.rA-NTAduc la cuuostinta onor. public din Capitala si provincie ca am inutat

fabricele mele de :

Umbrele, Corsete qi Cravatedin STRADA (,IABItOVENI No. 47

in STRADA CAROL No. 64 (etagiul de sus)POST DEPOUL DLUI PRAGER .LA 'ERSE*.

Fiind foarte bine asortat spre a putea satisface ori-ce cerere a onor. pu-blic, rog sa bine-voiasca a visita Depoul met unde se va putea convingeatat ce soliditatea marfurilor est si pretutile foarte convenabile.

Cu clistinsti stima, I. ROSENRAUM.Sucursale : Calen Victoriel No. S wi No. 33 si !qtr. felari No. 22....12RAM

TEIRICH & iBUCURE$TI

O. Strada Berrei, O.INSTALATIUNI

DE

;!r WATSON fit YOUEL1ADIA$INÌ AGRICOLE I INDUSTRIALE

Srada Acaderafel, 1d (fost Ra§ca)Galati, Strada Portnlnl. Bráila, Strada Regali.

TREERATORILE ..MARSHALL.Bunt recunoscute ca cele mat bune avi.nd urmaloarele perfection! de íin-

portantìi capitals :rt`. 1 oba de otel are

(dlamet8 Qtoeru)

mal, lagägroasö.re mal marl §l oats

U

Sitele de sus Ojos se miscä In sens inversca o info cl dome mmpoelbila.

Sitele de la curätitorile =nerlgl mid aunt oumult mal mari ama

el nn an infund chier duca 'atavism ar 11 for -fatá eat de melt.

Sitele aíß rame de otel a1 au.,t minimal larga11 lungi deck iuslnte.

TELEBRAE GAZ §l APALumina incandsc nta

pentruGä-13.s aerian

AptirEtte de gazClosete de tuato sistemele

SALON DE EXPOSITIEProecte. Biuroù de constructie.- Export

l'leava ese °data cu paiele o4economiede patrol oamenl. Oslile neuttuatoare de la pale an un aranjament paralelar deporutre. prin care se evita ea totul usares osiilor mentonate.Curl area nnroductelor tilt lasa absolutamente nimio de dprit, gra-

M tie aparatelor de curatire si perfectiuneTtobei. Grinelo treerate pot fi puse direct la sac si ineareato fare a le maltrece prin o vinturatoare.Treerdtórea PIARSCIIALL e sinpuracare traerá productele ama de curat, spre a imediat aduse la vtlnzare

TOT FELUL DE MA,SINE AGRICOLE SI INDUSTRIALECereft catalogul flsseilrat 11IARS1EALL

Tipografia ECA "PO eaecntä ori-ce lnorärl atingätoare de ceastä arta

NIU

SOCIETATE4de

Basalt Artificial Sj de CeramicaDe la Cotroceui

Capital social 2.500.000 intreg vársatSe aduce la cunostinta d -lor detentori

de actiuui ale Soc etatei do Basalt, cacuponul de dividend No. 12 al exercitiu-lul 1896, se plateste eu Incepere de Luni7 Aprilie 1897, at cite lei 23 de fie -care,la casa de banca Ieschek & C -ie, stradaLipscani No. L

sommomosmispoomosmonAvis important

Se face cunoscut onor. vizitatori al sta -tiunei Busteni, ça IIote'ul Bustenl a tre -eut sub o noua administratie. Mobilat eumulta ingrijire, vizitatoril vor gasi cameresi apartamente in conditiunile cele matavanta;cioase, Cu ziva, luna satü sezonul.

Restaurantul hotelului se recomandsou deosebire pentru bucataria franceza,germana si romaneasca, asortat fiind sieu vinurile cale mal alose, din ville d -luiSimulescu.

Noua autreprenei -Hotel Bugtenf.

M. JEWHAN Galati §i BrailaREPRESENTANT SI DEPOSITAR

PENTRU FABRICELE RENUMITE IN TOATE ARTICOLELEPENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE

CIIARL ROII TALE'S, VienaAparate de Ape Gazease, Syfoane, Umplutoare, Sticle, etc. etc.

S. REICH & C -ie, VienaStiele pentru sifoane din Bohemia, St.iele peutru limonada, Stiele pen-

tru vinurt, pentru here, Fampanie. cognac, etc. etc.

BRATBY 8i HINGHLIFFE Limited ManchesterAparate d3; fabricat Ape Gazoastt, Umplutort englezestT «Monarch», Stiehl, etc.

DAN RYLANBS Limited BarnsleySTICLE englezesti pentru limonada

UMPLUTOR englezese cunoscut ca eel mat bun, zis si «Rapid Paragon », etc.

JOHN Jm nonsoisr BarnsleySPECIALIST PENTRU STICLE ENGLEZE *TI CELE MAT SOLIDE

Prerseri eorenle vteeptt oerere nsaltet.$i J-ranc°

LItepresentailt general al renumitei fabric! TIT. F L ®T II E I;, din GermaniaBucureitti. Strada Bibescu -Vodá, 1, 2 qi 4. Bucur a>' qtl.

0* -CEL PIAI PIARE DEPOSIT DE:tstr:TC.

Plugurt eu

LOCOMOBILE SI TREERATde 6, 8, 10 qi 12 cat putere.

premílate Cu cea mali flualtä dlsitiuctilune, adicä euBar 31 I MEDALIE DE(La concursul de Treerátorl de la Herästráfi la 1891)

Aceste MaOne indeplinind toate cerintele agriculturel din tara, o asemenea garniturá., adicä: Locomobilä si Treertïtoares'a cumpä.rat de onor. minister de Agricultura pentru coala centrala de Agricultura de la Ilerästrät.PLIJGIJRI LJXIVERSALE

S

RIunicaA1JR INS

DE olfEL, PERFEC'TIONA'l'EPluguri en 2, 3, §1 4 brizdare, tot- d'a -nna 400 500 plugnrl in deposit.

semii,nátor de Porunib. Pluguri Normale.Curete de transmistune

Pietre de nnoard /rancezeMori tr ansportabile

VW Garantie pentru

íSle)ndndtori, TrioriVinturdtori, Greble de Fen

Batoze de PorunttbPlaßilne de tdlat pae vi Feire

Rdrifi, Cultiva tort, TdvdluciGrape de fer llexibile vi diagonale

Pdrfi de reservdMelva in a l e pentru spalatul cazanelor de inconditl >Ìi de grñdinl,

pe podtatueut de fer ell lamo.Instalatiuni de mori perfect automatice

eu valturi.Ploloare de petrol, etc.

PompeMA§INE DE SCARMANAT LÎNA. PIVE DE POSTAVURT, etc.

Seceratoare simple Continental" ki CositoarePRECUM HENUMI'1 ASecerátoarea BONNI E"

Si' ('U A1'AItAT DE LEGAT SNOPI SI CU TAISUI. LA DIIEAPTACea mal simplá, n§oarä rti solidá, construit», eu totul din oijel

Ulll»ta per%ecttune, Model 1887DIN RENUMITA FABRICA

JOHNSTON HARVESTER C1-7., Batavia (America)buna fmnctionare material solid 41111

. _ ._._.... .. . ,. C ....--..-,s-u..ir....

BUCURETI Tipografia EPOCA Strada Clemente! 3. BUCUlESTI


Numarul 2 Aprilie 2013 - sigedu.ro · Caleidoscop lingvistic Numarul 2 Aprilie 2013 Numarul 2 Aprilie 2013 Caleidoscop lingvistic

Numarul 2 Aprilie 2013 - sigedu.ro · Caleidoscop lingvistic Numarul 2 Aprilie 2013 Numarul 2 Aprilie 2013 Caleidoscop lingvistic

Catalog FILB, ediția a treia, 2010

Catalog FILB, ediția a treia, 2010

A treia - intrunire - martie 2013

A treia - intrunire - martie 2013

Numarul 11

Numarul 11

Agatha Christie - A Treia Fata

Agatha Christie - A Treia Fata

NUMARUL 10 BANI 0 - upload.wikimedia.org_seria_2_1896... · c' is cî11 -va ara, cînd argintul nu -sI per - duse încä valoarea. Pe cîíä vreme, pe nos, toate produsele ne costa,

NUMARUL 10 BANI 0 - upload.wikimedia.org_seria_2_1896... · c' is cî11 -va ara, cînd argintul nu -sI per - duse încä valoarea. Pe cîíä vreme, pe nos, toate produsele ne costa,

Cruciada a Treia

Cruciada a Treia

Numarul 17

Numarul 17

A Treia Cale

A Treia Cale

Numarul Pi

Numarul Pi

Banþa, pata galbenã, ”, pe culorile PNL ScandalScandal Singur împotriva tuturor • Anul V•Numarul 244 (315) • 19 - 25 iunie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare

Banþa, pata galbenã, ”, pe culorile PNL ScandalScandal Singur împotriva tuturor • Anul V•Numarul 244 (315) • 19 - 25 iunie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare

Consilierea Persoanelor de Varsta a Treia

Consilierea Persoanelor de Varsta a Treia

Buonasera Marche Show - Treia

Buonasera Marche Show - Treia

Singur împotriva tuturor de GorjCMYK Scandal Singur împotriva tuturor • Anul V•Numarul 242 (313) • 5 - 11 iunie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineri de Gorj

Singur împotriva tuturor de GorjCMYK Scandal Singur împotriva tuturor • Anul V•Numarul 242 (313) • 5 - 11 iunie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineri de Gorj

Despre bani si abundenta - Lise Bourbeau bani si abundenta - Lise Bourbeau.pdfTitle: Despre bani si abundenta - Lise Bourbeau Author: Lise Bourbeau Keywords: Despre bani si abundenta

Despre bani si abundenta - Lise Bourbeau bani si abundenta - Lise Bourbeau.pdfTitle: Despre bani si abundenta - Lise Bourbeau Author: Lise Bourbeau Keywords: Despre bani si abundenta

Numarul (pi)

Numarul (pi)

Numarul 704

Numarul 704

„Tipografia“ Iosif Marsc hali, a treia-oară 10 bani Slări bolnăvicioase.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/49588/1/BCUCLUJ_FP... · 2016. 3. 22. · în verfuţul nucului

„Tipografia“ Iosif Marsc hali, a treia-oară 10 bani Slări bolnăvicioase.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/49588/1/BCUCLUJ_FP... · 2016. 3. 22. · în verfuţul nucului

Carte a Treia Aparuta La Berna

Carte a Treia Aparuta La Berna

Studiu de caz: A treia cafea - olivian.ro fileStudiu de caz: A treia cafea WordPress şi SEO pentru A treia cafea Olivian BREDA Orange Concept Store, 2009.12.18

Studiu de caz: A treia cafea - olivian.ro fileStudiu de caz: A treia cafea WordPress şi SEO pentru A treia cafea Olivian BREDA Orange Concept Store, 2009.12.18