19.Febra Vaii Rift

3
 FEBRA VĂII RIFT (Rift Valley Fever – engl.  ) Veronica Constantinescu Febra Văii Rift (FVR), numită si hepatita enzootică, este o boală zoonotică acută a rumegătoarelor domestice din Africa, produsă de un virus din fam. Bunyaviridae, genul Boli produse de virusuri din fam. Bunyaviridae 285 Phlebovirus , transmis prin ŃânŃari. Boala este caracterizată prin sindrom hemoragic si alterarea funcŃiei hepatice, avort si mortalitate ridicată a nou-născuŃilor si a animalelor tinere. Istoric Virusul FVR este patogen pentru rumegătoarele domestice din Africa de Sud si de Est. A fost izolat de Daubney si col. în anul 1931, de la o oaie bolnavă, lângă localitatea Naivasha din zona Văii Rift, Kenya (22). Epizootii de gravitate deosebită, descrise ca boală hemoragică si însoŃite de numeroase cazuri de  îmbolnăvire la oameni, au fost înregistrate în anii `50-`51 în Africa de Sud, în `77-`78 în Egipt si în 1987 în Senegal (12). FVR este importantă, pentru caracterul său zoonotic si pentru pierderile economice importante pe care le produce  în crescătoriile de rumegătoare domestice, prin avorturi si mortalitate. Etiologie Virusul FVR este reprezentat de un singur serotip, cu caracteristicile morfologice si fizicochimice comune bunyaviridelor. Genomul viral conŃine ARN monocatenar compus din trei segmente, fiecare într-o nucleocapsidă proprie. Polaritatea virusului este negativă, cu excepŃia segmentului scurt (S) care este ambisens. Virusul posedă proprietăŃi hemaglutinante pentru globulele rosii de pasăre, sobolan, hamster si pisică (1). Poate fi izolat din sânge, în faza febrilă a bolii, sau din organele interne (ficat, splină, creier) de la animalele moarte sau de la avortoni. Izolarea primară se realizează în culturi celulare,  în care produce efect citopatic, sau prin inoculare la soarece sugar sau adult, hamster, ouă embrionate de găină. Este rezistent la factorii naturali de mediu, dar sensibil la solvenŃi lipidici, detergenŃi si la valori scăzute ale pH-ului. Caractere epidemiologice si patogenitate FVR afectează în mod natural ovinele, caprinele, bovinele, bubalinele, camelidele si oamenii. Alte animale, precum antilope, maimuŃe, hipopotami, cai, porci, câini, pisici, rozătoare si păsări din zonele enzootice sunt susceptibile la infecŃie, fără a exprima o formă clinică (7). Virusul a fost izolat de la numeroase specii de artropode, ca Aedes, Mansonia ,  Anopheles, Culex si Culicoides. În condiŃii de mediu favorabile, ŃânŃarii pot infecta gazdele amplificatoare de virus, declansând epizootia. Boala are caracter sezonier, legat de prezenŃa vectorilor. Este caracteristică alternanŃa perioadelor epizootice, cu cele interepizootice prelungite. La oameni, infecŃiile sunt provocate de contactul cu animalele bolnave si cu materialele contaminate sau, mai rar, de  înŃepătura ŃânŃarilor infectaŃi. După pătrunderea virusului în organism, are loc viremia primară, virusul invadând Ńesuturile si organele. Replicarea masivă este realizată în ficat, necroza hepatică fiind leziunea caracteristică,  însoŃită de un sindrom hemoragic. Tabloul clinic Semnele clinice depind de specia afectată, de vârstă si de starea de gestaŃie. FVR are o scurtă perioadă de incubaŃie, de 24-36 de ore (21). La animalele gestante, simptomul comun este avortul. La mieii nou-născuŃi se constată o stare de slăbiciune generalizată care conduce la moarte  în primele 36 de ore, într-un procent foarte ridicat (90-100%). Animalele tinere sunt sensibile, prezentând hipertermie persistentă, anorexie, congestia mucoaselor aparente, icter, colici violente, diaree sanguinolentă sau melenă. La această categorie, rata mortalităŃii depăseste 20%. La animalele adulte boala se manifestă printr-o stare febrilă de scurtă durată, anorexie, abatere,  jetaj mucopurulent, cazurile fatale având o incidenŃă redusă. La taurine si caprine simptomatologia este asemănătoare, dar de gravitate mai atenuată si cu mortalitate mai redusă. La taurinele adulte, mai pot fi observate epiforă, salivaŃie, diaree fetidă si disgalaxie. La oameni infecŃia cu virusul FVR evoluează uneori sub formă inaparentă, sau ca o

Transcript of 19.Febra Vaii Rift

5/8/2018 19.Febra Vaii Rift - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/19febra-vaii-rift 1/3

 

FEBRA VĂII RIFT(Rift Valley Fever – engl. )Veronica ConstantinescuFebra Văii Rift (FVR), numită si hepatita

enzootică, este o boală zoonotică acută arumegătoarelor domestice din Africa, produsă de

un virus din fam. Bunyaviridae, genulBoli produse de virusuri din fam. Bunyaviridae

285Phlebovirus, transmis prin ŃânŃari. Boala estecaracterizată prin sindrom hemoragic si alterareafuncŃiei hepatice, avort si mortalitate ridicată anou-născuŃilor si a animalelor tinere.Istoric

Virusul FVR este patogen pentru rumegătoareledomesticedin Africa de Sud si de Est. A fost izolat deDaubney si col. înanul 1931, de la o oaie bolnavă, lângă localitateaNaivasha dinzona Văii Rift, Kenya (22). Epizootii de gravitatedeosebită,descrise ca boală hemoragică si însoŃite denumeroase cazuri de îmbolnăvire la oameni, au fost înregistrate în anii`50-`51 înAfrica de Sud, în `77-`78 în Egipt si în 1987 înSenegal (12).FVR este importantă, pentru caracterul săuzoonotic si pentrupierderile economice importante pe care le produce

 încrescătoriile de rumegătoare domestice, prinavorturi simortalitate.Etiologie

Virusul FVR este reprezentat de un singurserotip, cu caracteristicile morfologice sifizicochimicecomune bunyaviridelor. Genomul viralconŃine ARN monocatenar compus din treisegmente, fiecare într-o nucleocapsidă proprie.Polaritatea virusului este negativă, cu excepŃiasegmentului scurt (S) care este ambisens. Virusulposedă proprietăŃi hemaglutinante pentruglobulele rosii de pasăre, sobolan, hamster sipisică (1). Poate fi izolat din sânge, în faza febrilăa bolii, sau din organele interne (ficat, splină,creier) de la animalele moarte sau de la avortoni.Izolarea primară se realizează în culturi celulare, în care produce efect citopatic, sau prin inocularela soarece sugar sau adult, hamster, ouăembrionate de găină. Este rezistent la factorii

naturali de mediu, dar sensibil la solvenŃi lipidicidetergenŃi si la valori scăzute ale pH-ului.Caractere epidemiologice sipatogenitate

FVR afectează în mod natural ovinele,caprinele, bovinele, bubalinele, camelidele si

oamenii. Alte animale, precum antilope,maimuŃe, hipopotami, cai, porci, câini, pisici,rozătoare si păsări din zonele enzootice suntsusceptibile la infecŃie, fără a exprima o formăclinică (7). Virusul a fost izolat de la numeroasespecii de artropode, ca Aedes, Mansonia, Anopheles, Culex si Culicoides. În condiŃii demediu favorabile, ŃânŃarii pot infecta gazdeleamplificatoare de virus, declansând epizootia.Boala are caracter sezonier, legat de prezenŃavectorilor. Este caracteristică alternanŃaperioadelor epizootice, cu cele interepizooticeprelungite. La oameni, infecŃiile sunt provocatede contactul cu animalele bolnave si cumaterialele contaminate sau, mai rar, de înŃepătura ŃânŃarilor infectaŃi.După pătrunderea virusului în organism, areloc viremia primară, virusul invadând Ńesuturilesi organele.Replicarea masivă este realizată în ficat,necroza hepatică fiind leziunea caracteristică, însoŃită de un sindrom hemoragic.Tabloul clinic

Semnele clinice depind de specia afectată, devârstă si de starea de gestaŃie. FVR are o scurtă

perioadă de incubaŃie, de 24-36 de ore (21). Laanimalele gestante, simptomul comun esteavortul. La mieii nou-născuŃi se constată o stade slăbiciune generalizată care conduce la moart în primele 36 de ore, într-un procent foarte ridica(90-100%). Animalele tinere sunt sensibile,prezentând hipertermie persistentă, anorexie,congestia mucoaselor aparente, icter, coliciviolente, diaree sanguinolentă sau melenă. Laaceastă categorie, rata mortalităŃii depăseste20%.La animalele adulte boala se manifestă printr-stare febrilă de scurtă durată, anorexie, abatere jetaj mucopurulent, cazurile fatale având oincidenŃă redusă.La taurine si caprine simptomatologiaeste asemănătoare, dar de gravitate mai atenuasi cu mortalitate mai redusă. La taurinele adulte,mai pot fi observate epiforă, salivaŃie, diareefetidă si disgalaxie.La oameni infecŃia cu virusul FVRevoluează uneori sub formă inaparentă, sau ca o

5/8/2018 19.Febra Vaii Rift - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/19febra-vaii-rift 2/3

 

afecŃiune gripală, cu febră, cefalee, mialgie,disconfort epigastric si fotofobie. Unii pacienŃipot prezenta însă o afecŃiune hepatică gravă, cuicter si sindrom hemoragic exprimat prinhematemeză si melenă, alŃii pot prezentameningoencefalită si retinopatie.

Tabloul morfopatologicLeziunea caracteristică este necroza hepatică, însoŃită de icter si ascită. La fetusi si la mieiinounăscuŃi,ficatul este mărit în volum, friabil, deculoare galben-brună sau brun-închis si cu zonecongestive de formă neregulată. FocareleBoli virotice si prionice 286 ale animalelor 

necrotice hepatice au dimensiuni de 1-2 mm siculoare gri-gălbuie, fiind diseminate în întregulparenchim. Sunt observate, de asemenea,hemoragii pe mucoasa gastrointestinală,subendocardic si subpericardic (1). La animaleletinere, limfonodurile periferice si splina suntmărite în volum, edematoase, uneori cuhemoragii subcapsulare sub formă de echimoze sipetesii. Ficatul prezintă focare necrotice, de maimică întindere decât la miei. Pe seroase si pemucoasa intestinală sunt observate numeroasehemoragii. La animalele adulte, leziunile sunt degravitate mai redusă.Microscopic, necroza hepatică este însoŃită dedegenerescenŃa acidofilă a hepatocitelor, cumodificări ale nucleilor acestora si prezenŃacorpilor hialini.

DiagnosticSimptomatologia bolii nu este specifică, dar în zonele endemice, numeroasele avorturi simortalitatea mieilor nou-născuŃi si a animalelortinere, asociate cu boala la oameni, pot conducela un diagnostic prezumtiv. Pentru izolareavirusului, se trimit probe de sânge de la animaleaflate în faza febrilă a bolii, sau porŃiuni deorgane (ficat, splină, creier) de la cadavre sau dela avortoni. Izolarea primară se realizează pehamsteri, soareci sugari sau adulŃi si în culturicelulare de diverse tipuri: Vero, BHK-21, celuleprimare de rinichi sau testicul de viŃel si miel,sisteme de celule provenite de la insecte. VirusulFVR produce efect citopatic după 12-24 de ore.Identificarea agentului viral poate fi realizată printestele de virusneutralizare pe soarece sau culturicelulare, imunofluorescenŃă si fixareacomplementului. În diagnosticul serologic pot fiobŃinute reacŃii încrucisate ale virusului FVR cu oserie de membri ai genului Phlebovirus. Cea maispecifică metodă de decelare a antigenului viral

este neutralizarea prin reducerea plajelor, daraceasta foloseste antigen viral viu si este admisănumai în zonele enzootico-endemice. Pentruscreening, în zonele indemne pot fi aplicatetestele imunoenzimatice sau inhibareahemaglutinării, pentru care sunt folosite antigen

inactivate. Folosirea testului ELISA de capturăpentru IgM permite decelarea infecŃiilor recenteDe asemenea, în laboratoarele specializate, a fosfolosit testul genetic de evidenŃiere a ARN-uluipropriu virusului FVR.Histopatologic, examinarea ficatuluianimalelor bolnave va pune în evidenŃăcitopatologia caracteristică.PrognosticFVR are un prognostic grav, atât pentruanimalele receptive, cât si pentru oamenii dinzonele endemice. FVR este o boală cu riscbiologic ridicat, pentru lucrătorii din focareleepizootice si pentru cei din laboratoare.Profilaxie si combatere

În zonele enzootice a fost folosit un vaccinviu atenuat, preparat din tulpini neurotrope întreŃinute prin pasaje intracerebrale la soarece(tulpina Smithburn). Acest vaccin prezintăavantajul că induce o protecŃie rapidă, instalatădupă 6-7 zile, care durează 2-3 ani, după osingură administrare, dar tulpinile folosite potavea însusiri abortigene si teratogene. Din acestmotive, au fost preparate vaccinuri din tulpinicultivate pe culturi celulare, inactivate, care

conferă protecŃie anuală. La oameni, în ultimii 1ani a fost folosit un vaccin inactivat cu formalinăcu înaltă eficacitate, destinat protecŃieipersoanelor expuse hazardului biologic înfocarele de boală si laboratoare (11). Recent afost preparat un vaccin atenuat mutagen, care afost testat pe oameni, oi si taurine. Acesta nuproduce efecte adverse la mieii nou-născuŃi, laviŃei sau la oile si vacile gestante. Imunitatea seinstalează rapid si protecŃia este asigurată cuconcentraŃii mici de antigen. Mieii si viŃeii careprimesc colostru de la mame convalescente saude la mame vaccinate cu virus atenuat, suntprotejaŃi pasiv pentru aproximativ 3 luni. În cazepizootiilor, extinderea vaccinării la toateanimalele receptive, pentru prevenirea răspândirinfecŃiei la gazdele amplificatoare si la vectori,este singura modalitate eficientă de prevenire aFVT la animale si la oameni. Vaccinarea trebuie însoŃită de controlul miscării animalelor infectatesi limitarea expunerii oamenilor. Pentruprevenirea introducerii infecŃiei în zonele

5/8/2018 19.Febra Vaii Rift - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/19febra-vaii-rift 3/3

 

indemne, măsurile de carantină pentru animalelereceptive importate, combinate cu controlulserologic al efectivelor de origine, reprezintăacŃiuni indispensabile. O atenŃie specială trebuieBoli produse de virusuri din fam. Bunyaviridae

287

acordată zonelor din Africa în care păstoritulnomad este o activitate economică specifică.Tratamentele cu Ribavirin, ser hiperimunsi alfa-interferon, au dat bune rezultate laadministrarea experimentală pe maimuŃeleRhesus si pot fi promiŃătoare pentru persoanelesuspectate de expunere la infecŃia cu virusulFVR, dar ridică un semn de întrebare privindeficienŃa economică a unor astfel de tratamente laanimalele de fermă, mai cu seamă cu referire lainterferon.