FEBRA VĂII RIFT(Rift Valley Fever – engl.)Veronica ConstantinescuFebra Văii Rift (FVR), numită si hepatitaenzootică, este o boală zoonotică acută arumegătoarelor domestice din Africa, produsă deun virus din fam. Bunyaviridae, genulBoli produse de virusuri din fam. Bunyaviridae 285Phlebovirus, transmis prin ŃânŃari. Boala estecaracterizată prin sindrom hemoragic si alterareafuncŃiei hepatice, avort si mortalitate ridicată anou-născuŃilor si a animalelor tinere.IstoricVirusul FVR este patogen pentru rumegătoarele domesticedin Africa de Sud si de Est. A fost izolat de Daubney si col. înanul 1931, de la o oaie bolnavă, lângă localitatea Naivasha dinzona Văii Rift, Kenya (22). Epizootii de gravitate deosebită,descrise ca boală hemoragică si însoŃite de numeroase cazuri deîmbolnăvire la oameni, au fost înregistrate în anii `50-`51 înAfrica de Sud, în `77-`78 în Egipt si în 1987 în Senegal (12).FVR este importantă, pentru caracterul său zoonotic si pentrupierderile economice importante pe care le produce încrescătoriile de rumegătoare domestice, prin avorturi simortalitate.EtiologieVirusul FVR este reprezentat de un singurserotip, cu caracteristicile morfologice si fizicochimicecomune bunyaviridelor. Genomul viralconŃine ARN monocatenar compus din treisegmente, fiecare într-o nucleocapsidă proprie.Polaritatea virusului este negativă, cu excepŃiasegmentului scurt (S) care este ambisens. Virusulposedă proprietăŃi hemaglutinante pentruglobulele rosii de pasăre, sobolan, hamster sipisică (1). Poate fi izolat din sânge, în faza febrilăa bolii, sau din organele interne (ficat, splină,creier) de la animalele moarte sau de la avortoni.Izolarea primară se realizează în culturi celulare,în care produce efect citopatic, sau prin inocularela soarece sugar sau adult, hamster, ouăembrionate de găină. Este rezistent la factoriinaturali de mediu, dar sensibil la solvenŃi lipidici,detergenŃi si la valori scăzute ale pH-ului.

Caractere epidemiologice sipatogenitateFVR afectează în mod natural ovinele,caprinele, bovinele, bubalinele, camelidele sioamenii. Alte animale, precum antilope,maimuŃe, hipopotami, cai, porci, câini, pisici,rozătoare si păsări din zonele enzootice suntsusceptibile la infecŃie, fără a exprima o formăclinică (7). Virusul a fost izolat de la numeroasespecii de artropode, ca Aedes, Mansonia,Anopheles, Culex si Culicoides. În condiŃii demediu favorabile, ŃânŃarii pot infecta gazdeleamplificatoare de virus, declansând epizootia.Boala are caracter sezonier, legat de prezenŃavectorilor. Este caracteristică alternanŃaperioadelor epizootice, cu cele interepizooticeprelungite. La oameni, infecŃiile sunt provocatede contactul cu animalele bolnave si cumaterialele contaminate sau, mai rar, deînŃepătura ŃânŃarilor infectaŃi.După pătrunderea virusului în organism, areloc viremia primară, virusul invadând Ńesuturilesi organele.Replicarea masivă este realizată în ficat,necroza hepatică fiind leziunea caracteristică,însoŃită de un sindrom hemoragic.Tabloul clinicSemnele clinice depind de specia afectată, devârstă si de starea de gestaŃie. FVR are o scurtăperioadă de incubaŃie, de 24-36 de ore (21). Laanimalele gestante, simptomul comun esteavortul. La mieii nou-născuŃi se constată o starede slăbiciune generalizată care conduce la moarteîn primele 36 de ore, într-un procent foarte ridicat(90-100%). Animalele tinere sunt sensibile,prezentând hipertermie persistentă, anorexie,congestia mucoaselor aparente, icter, coliciviolente, diaree sanguinolentă sau melenă. Laaceastă categorie, rata mortalităŃii depăseste 20%.La animalele adulte boala se manifestă printr-ostare febrilă de scurtă durată, anorexie, abatere,jetaj mucopurulent, cazurile fatale având oincidenŃă redusă.La taurine si caprine simptomatologiaeste asemănătoare, dar de gravitate mai atenuatăsi cu mortalitate mai redusă. La taurinele adulte,mai pot fi observate epiforă, salivaŃie, diareefetidă si disgalaxie.La oameni infecŃia cu virusul FVRevoluează uneori sub formă inaparentă, sau ca oafecŃiune gripală, cu febră, cefalee, mialgie,disconfort epigastric si fotofobie. Unii pacienŃipot prezenta însă o afecŃiune hepatică gravă, cuicter si sindrom hemoragic exprimat prin

hematemeză si melenă, alŃii pot prezentameningoencefalită si retinopatie.Tabloul morfopatologicLeziunea caracteristică este necroza hepatică,însoŃită de icter si ascită. La fetusi si la mieii nounăscuŃi,ficatul este mărit în volum, friabil, deculoare galben-brună sau brun-închis si cu zonecongestive de formă neregulată. FocareleBoli virotice si prionice 286 ale animalelornecrotice hepatice au dimensiuni de 1-2 mm siculoare gri-gălbuie, fiind diseminate în întregulparenchim. Sunt observate, de asemenea,hemoragii pe mucoasa gastrointestinală,subendocardic si subpericardic (1). La animaleletinere, limfonodurile periferice si splina suntmărite în volum, edematoase, uneori cuhemoragii subcapsulare sub formă de echimoze sipetesii. Ficatul prezintă focare necrotice, de maimică întindere decât la miei. Pe seroase si pemucoasa intestinală sunt observate numeroasehemoragii. La animalele adulte, leziunile sunt degravitate mai redusă.Microscopic, necroza hepatică este însoŃită dedegenerescenŃa acidofilă a hepatocitelor, cumodificări ale nucleilor acestora si prezenŃacorpilor hialini.DiagnosticSimptomatologia bolii nu este specifică, darîn zonele endemice, numeroasele avorturi simortalitatea mieilor nou-născuŃi si a animalelortinere, asociate cu boala la oameni, pot conducela un diagnostic prezumtiv. Pentru izolareavirusului, se trimit probe de sânge de la animaleaflate în faza febrilă a bolii, sau porŃiuni deorgane (ficat, splină, creier) de la cadavre sau dela avortoni. Izolarea primară se realizează pehamsteri, soareci sugari sau adulŃi si în culturicelulare de diverse tipuri: Vero, BHK-21, celuleprimare de rinichi sau testicul de viŃel si miel,sisteme de celule provenite de la insecte. VirusulFVR produce efect citopatic după 12-24 de ore.Identificarea agentului viral poate fi realizată printestele de virusneutralizare pe soarece sau culturicelulare, imunofluorescenŃă si fixareacomplementului. În diagnosticul serologic pot fiobŃinute reacŃii încrucisate ale virusului FVR cu oserie de membri ai genului Phlebovirus. Cea maispecifică metodă de decelare a antigenului viraleste neutralizarea prin reducerea plajelor, daraceasta foloseste antigen viral viu si este admisănumai în zonele enzootico-endemice. Pentruscreening, în zonele indemne pot fi aplicatetestele imunoenzimatice sau inhibareahemaglutinării, pentru care sunt folosite antigene

inactivate. Folosirea testului ELISA de capturăpentru IgM permite decelarea infecŃiilor recente.De asemenea, în laboratoarele specializate, a fostfolosit testul genetic de evidenŃiere a ARN-uluipropriu virusului FVR.Histopatologic, examinarea ficatuluianimalelor bolnave va pune în evidenŃăcitopatologia caracteristică.PrognosticFVR are un prognostic grav, atât pentruanimalele receptive, cât si pentru oamenii dinzonele endemice. FVR este o boală cu riscbiologic ridicat, pentru lucrătorii din focareleepizootice si pentru cei din laboratoare.Profilaxie si combatereÎn zonele enzootice a fost folosit un vaccinviu atenuat, preparat din tulpini neurotropeîntreŃinute prin pasaje intracerebrale la soarece(tulpina Smithburn). Acest vaccin prezintăavantajul că induce o protecŃie rapidă, instalatădupă 6-7 zile, care durează 2-3 ani, după osingură administrare, dar tulpinile folosite potavea însusiri abortigene si teratogene. Din acestemotive, au fost preparate vaccinuri din tulpinicultivate pe culturi celulare, inactivate, careconferă protecŃie anuală. La oameni, în ultimii 10ani a fost folosit un vaccin inactivat cu formalină,cu înaltă eficacitate, destinat protecŃieipersoanelor expuse hazardului biologic înfocarele de boală si laboratoare (11). Recent afost preparat un vaccin atenuat mutagen, care afost testat pe oameni, oi si taurine. Acesta nuproduce efecte adverse la mieii nou-născuŃi, laviŃei sau la oile si vacile gestante. Imunitatea seinstalează rapid si protecŃia este asigurată cuconcentraŃii mici de antigen. Mieii si viŃeii careprimesc colostru de la mame convalescente saude la mame vaccinate cu virus atenuat, suntprotejaŃi pasiv pentru aproximativ 3 luni. În cazulepizootiilor, extinderea vaccinării la toateanimalele receptive, pentru prevenirea răspândiriiinfecŃiei la gazdele amplificatoare si la vectori,este singura modalitate eficientă de prevenire aFVT la animale si la oameni. Vaccinarea trebuieînsoŃită de controlul miscării animalelor infectatesi limitarea expunerii oamenilor. Pentruprevenirea introducerii infecŃiei în zoneleindemne, măsurile de carantină pentru animalelereceptive importate, combinate cu controlulserologic al efectivelor de origine, reprezintăacŃiuni indispensabile. O atenŃie specială trebuieBoli produse de virusuri din fam. Bunyaviridae 287acordată zonelor din Africa în care păstoritulnomad este o activitate economică specifică.

Tratamentele cu Ribavirin, ser hiperimunsi alfa-interferon, au dat bune rezultate laadministrarea experimentală pe maimuŃeleRhesus si pot fi promiŃătoare pentru persoanelesuspectate de expunere la infecŃia cu virusulFVR, dar ridică un semn de întrebare privindeficienŃa economică a unor astfel de tratamente laanimalele de fermă, mai cu seamă cu referire lainterferon.