7/22/2019 19.Circulatia venoasa

1/1

19.Circulatia Venoasa

Ani la rand,venele au fost considerate simple conducte prin care era asigurata intoarcereasangelui la cord.Rapid insa,a devenit evident ca ele au roluri importante in reglareacirculatiei.Ele sunt capiabile de contractie si dilatare,de depozitare a unor cantitati mari de

sange pe care il pot desponibiliza atunci cand circulatia o cere,determinand impingereeasangelui spre cord pompa venoasa.Ele ajuta chiar si la reglarea debitului cardiac.Presiuneavenoasa-presiunea din atriul drept(presiunea venoasa centrala) si presiunile in periferie:Sangele din venele sistemice este condus spre atriul drept,de aceea presiunea de la nivelulatriului drept este frecvent denumita :presiune venoasa central.Evident ca orice factorafeteaza presiunea de la nivelul atriului drept va afecta si presiunea venoasa.Presiuneaatriului drept este reglata de echilibrul dintre capacitatea cordului de a pompa sangele dinatriul drept si in al 2 lea rand,de tendinta sangelui de a se deplasa din venele perice spreatriul drept.Presiunea normal de la nivelul atriului drept este de aprox. 0mmHg,adica esteaproximativ egala cu presiunea atmosferica.Totusi presiunea din atriul drept poate creste lavalori de 20-30 mmHg in diverse situatii ca: insuficienta cardiac severa si dupa transfuziimassive de sange,care vor determina cantitati mari de sange sa se intoarca din periferie

spre cord. REZISTENTA VENOASA SI PRESIUNEA VENOASA PERIFERICA: In stare dedistensie,venele mari aproape ca nu prezinta nici un fel de rezistenta.Totusi, majoritateavenelor ce patrund in cutia toracica sunt comprimate in mai multe puncte de tesuturileinconjuratoare, impiedicandu-se astfel curgerea normal a sangelui.De exemplu,venele de lanivelul bratelor sunt deseori comprimate datorita angulatiei lor abrupte deasupra coasteiintai.In al 2lea rand presiunea de la nivelul venelor gatului scade deseori atat de mult,incatpresiunea atmosferica din exterior determina colapsul lor.Venele de la nivelul abdominal suntsi ele deseori comprimate de diversele organe intraabdominale, astfel incat,de cele maimulte ori,ele sunt partial colabate,putand capata, pe sectiune, un aspect ovoid sau deFanta.Acesta este motivul pt care venele mari confera o rezistenta considerabila laflux.presiunea de la niv venelor priferice fiind de obicei 4-7 mmHg mai mare decat presiuneaatriului drept.ESTIMAREA CLINICA A PRESIUNII VENOASE. Presiunea venoasa poate fi

deseori estimate prin simpla observare a gradului de distensie a venelor periferice- in speciala venelor de la nivelul gatului.De ex,la un individ normal,in pozitie sezanda,venele gatului nusunt niciodata destines.Cand presiunea de la nivelul atriului drept ajunge la +10mmHg,venele inferioare ale gatului incep sa apara reliefate.pentru ca la + 15 mmHg toatevenele gatului sa fie destines.Masurarea directa a presiunii venoase si a presiunii atriuluidrept: Presiunea venoasa poate fi masurata cu usurinta introducand un ac de seringa directintr-o vena si conectandu-l la un aparat de inregistrare.ROLUL VENELOR CA REZERVORDE SANGE:Peste 60% din volumul de sange al org se afla in venele circulatieisistemince.Din acest motiv,precum si datorita compilatiei venoase mari,se afirma frecvent casistemul venos serveste ca rezervor de sange pt circulatie.Cand din sis circulator se pierdesange si presiunea arterial incepe sa scada,sunt declasate o serie de reflexe presoare de laniv sinusului carotidian si de la alte zone barosensibile ale circulatie.Rezervoare specific de

sange:splina,ficatul,venele abdominale mari,plexurile venoase subcutanate.