1987=Patimi Ale Duhului-DEPRIMAREA Si Tamaduirea Ei

. N.u gtiu dac5 suferi de deprimare. gtiu insl ci,ra fer.ca.mine Fi ca t"f ;#;ii.liiJil.,in pri_mgldie der cidea in aceast5 gr"i uo.ij'a sufle_l:ltjji a. truputui. Ag putea-o numi boata secotu_rut AA, oe vreme ce aceasta a apirut, s_a f5cutcunoscuti 9i ne-a infricogat in acest i".ot. lnrjnu s-a manifestat prima dati in veacul )0(. lnacest veac at angoasei, at afegiunitor psihice 9ineryoase, depresia sau deprimarea se aratl ihmod precump5nitor deoareie se transmite ta mii9i mii de oameni ca o epidemig, ca o boatiinfec!ioas5.

Aga am cunoscut-o 9i noi 9i au cunoscut-o 9idoctorii. $i au incercat giincearc5, studiind-o, slo cunoasc5 mai bine pentru a o putea eradica.Farmacigtii din Tntreaga lume creeaz5 in tabora-toare o grEmad5 de medicamente antidepresive.pe care [e consumE din abunden!5 nefericiliiacestei lumi, cu bunEvoin!5, cu mare incredere 9icu sincer5 n5dejde.

Insi de deprimare s-a ocupat cu multe veacuriTnainte un att doctor a[ suftetetor gi a[ trupuritor 9inu a renunlat nici azi. Acest doctor este Ortodoxia,credinfa, ?nv5!5tura, viala, Sf6nta Scriptur5 9i5f6nta Tradi[ie.

)t2lU

9.E

I

E

ur!L

antE

)|!

l/).

(I'(uLrltELo-q)oUI

6s6J

Igo!t'trct

CN

E"tr

rondritrrt j: i ; 'r l("t ' 'L@Odrctis

iffieffiflihABEAilirga g[* ,..

i invititr ira

Arhim. SPIRIDONOS LOGOTHETIS

DEPRIMAREA9I TAMADUIREA EI

in invifitura Bisericii

Traducere de Pr. Serban Tica

. Tipdritd cu binecuvAntarea

Prea Sfinfitului Plrinte GALACTION,

Episcopul Alexandriei gi Teleormanului

?

Mullumim Cuaiosului p drinte ArhimandritSpiridonos, egumenul Sftntei Mdndstiri a Schimbdrii

la Fald a Mhntuitirului, Nafpaktos, pentrugenerozitatea de a ntefi aco t dieptul de traducere gi

editare a cdrtilor sale tn romilnegte.

u Ftiu dacd suferi de deprimare. $tiuinsd cd, la fe l ca mine gi ca to l i

oamenii, 9i tu egti in primejdie de a cddea in

aceastd grea boald a sufletului pi a trupului. Ap

putea-o numi boala secolului XX, de vreme ce

aceasta a apdrut, s-a fdcut cunoscutd pi ne-ainfricogat in acest secol. Insd nu este apa noud

precum pare. Este o boald foarte veche, Precumveli fi incredinlali citind aceasti carte. Nu s-amanifestat prima datd in veacul XX. in acest

DEPRIMAREA SI TAMADUIREA EI

mAhniri le noastre, in problemele gi nevoile

noastre. Nu este un Dumnezeu care sd locuiascd

in cerurile indepdrtate, fd'td' a avea legdturd

nemijlocitd cu viafa gi cu faptele omului, cu

fiecare indeosebi.Iatd de ce SfAntul Simeon Noul Teolog scria

atAt de frumos astfel:

,,$tii mullimea riutdfilor mele,gtii bubele mele Pi rdnile melele vezi... Nu se ascunde inaintea TaDoamne Dumnezeul meu, nici picitura delacrimi, nici din picdturd vreo parte."

(Rugiciune la SfAnta impdrtiganie)

Iatd de ce psalmistul spune in SfAnta Scriptu-rd,: ,,$i cAnd mi necdjeam am chemat pe Dom-nul gi cdtre Dumnezeul meu am strigat" (Psalmi

77,7). $i Domnul rostegte categoric: ,,Cu tine

sunt in necaz gi te voi scoate pi te voi izbdvi"(Psalmi 90, 15). $i precum de multe ori scriePsalmistul despre prezenfa lui Dumnezzeu in

ceasul greutdlilor, a9a ne gi incredinleazd: ,,Sd-racul acesta a strigat gi Domnul l-a auzit pe el pi

din toate necazurile lui l-a izbdvit" (Psalmi 33,

6).Dumnezeu este cel dintAi care impreund

pdtimegte cu omul in suferinfele 9i durerile lui.Dumnezeu este primul doctor al omului, care se

striduiegte sd-l elibereze din deprimare. El

a

SPIRIDONOS LOGOTHETIS

urmdregte mereu si-i ddruiascd omului bucuriagi pacea gi orice i-ar fuce viala imbucurdtoare,orice i-ar aduce o viald lipsitd de deprimare. Laacest aspect se referd intreaga literaturi patristi-ci gi aghiograficd, care s-a ocupat atAt de omuldeprimat, cAt gi de deprimare. Aceasta il ajutipe om si cunoasci premisele gi posibilitS;ilepentru o viali ,,in care nu este durere, nici in-tristare, nici suspin", intr-un cuvAnt o via!5lipsiti de deprimare.

S-au gdsit pi leacuri in acest scop pi ele au fostdiruite oricui vrea pi are incredere in Dumne-zeu Timdduitorul, care folosindu-le fie reven-tiV fie curativ, ,,va primi vindecare".

Deci, dacd te intereseazd si afli inv5liturileOrtodoxiei cu privire la deprimare, citegtepaginile ce urrneazn. Nedniduiesc pi md rog cadumnezeiegtile cuvinte ale induhovnicililorscriitori ai Sfintelor Scripturi si ale SfinlilorPdrinli ai Bisericii noastre care-fi vor grii - de laaceptia deci, gi nu de la mine - in aceste pagini,s5-!i diruiascd p av d,za impotriva infrico gitoareideprimdri gi vindecarea de ea daci deja te-alovit aceastd boald aducitoare de moarte.

Precautiile obipnuite in medicina profilacticd(preventivd) nu sunt, precum vei observa, la felin medicina curativi deoarece suntem incre-dinfafi cd mai mare folos are prevenirea decAtvindecarea bolii. Altfel spus, in cele ce urmeazd

DEPIUMAREA 9I TAMADUTREA EI

leacurile preventive sunt de asemenea pi tdmd-

duitoare. Le vom numi preventive numai din

cavza prefuirii Pe care o acorddm prevenirii

bolilor (medicinii Preventive)'

Arhimandrit SPiridonos30 ianuarie1987

Praznicul Sfinfllor Trei Ierarhi

I

d vedem, pentru inceput, ce spunemedicina despre deprimare.

i n mod genera l , med ic ina desemneaz ideprimarea ca boald. Din timpul lui Hipocrate,care a numit-o melancolie (cdci credea cd egeneratd de o crescutd cantitate de fiere neagrdin creier), gi pAnd in zilele noastre s-au fdcutnenumdrate incercdri de a clasifica starea careeste numitd in general depresie.

deprimarea

1 0

DEPRIMAREA il rAvaoumne El

Prezentarcclinicd

epresia se caractetizeaz6' de obicer

prin tristefe, insolitd insi de teamd,

sentimlnte de vinovdlie 9i remugcare, mAnie'

urd, plictiseald, oboseali, dezgust, descurajale'

disperare, stdri care redau dttrerea sufleteascd

lpsinica; 9i pesimismul. in general, putem sd le

c.aracterrzdm ca stiri de indispozil ie' Sunt

provocate sau, mai bine zis, sunt insolite de un

numdr desimptome negative care au de-a face

c q f unellile s uf letegti tr -tnrPe$ti 9i c11-- g4e;gla

inaiUa-ulri: tulburdri de respirafie, tulburdri de

digestie, peristaltice, lipsa poftei de mAncare'

slibirea sau ingrdgarea, tulburdri psihomotorii'

diminuarea tonusului de via!6', a capacifililor

de decizie, de lucru, a sexualitdlii 9i, la femei'

foarte des, de amenoree.Sunt caracteristice periculoasele gAnduri de

sinucidere Pe care le poate avea bolnavul de

"rt

1 1

SPII{IDONOS LOGOTHETIS

depresie. Acestea sunt insofite gi alimentate desent imentele de inut i l i tate, de l ipsa valor i iproprii, de vinovdfie gi de persistentele gAnduridespre boli incurabile, catastrofe iminente, carepot veni ca stare delirantd pi nu rareori ca iluzii.Alteori existi ohp,'saa.gdndurilor, o mare apatie(revista ,,Lumea medicald,,, iulie 'J.gg6,

i. +g,referat P. Hartokalli, catedra psihiatrie).

Depresia este o boald foarte rdspAndit i ,conform cercetdtorilor contemporani. WalterPoldinger (medic Aef al clinicii cantonului A,Elvefla,9500 WR SG) spune:

,,frecvenfa depresiilor este estimatd de cdtrespecialigtii Organizafiei Mondiale a Sdnitifii la3% din populalia globului. in Elvelia , in lgZgau fost diagnosticate 22g.000 de noi cazuri

necunogcut i . Di fer i ! i cercet i tor i susl in cd35-60% din totalul bolnavilor cercetafi in cadrulmedicinii generale prezintd simptome psihice,indeosebi anxietate gi dispozilie depreiivd. Ocercetare in domeniu a ardtat cd g0% dintremedi_ci considerd cd numdrul bolnavi lord.epresivi crepte incontinuu. Conform celorpre,?entate de specialigti, cregterea anuald, in20.000 de observafli, este considerat d. de 7'/".

t

1,2

DEPzuMAREA 9I TAMADUIITEA EI

Din 15.000 de medici intrebafi, 42'/" menlio-neazd depresie nedeclaratd la 5"h dintre bolna-vii lor. AqeaEtahoala se ascunde deseori in spa-tele simptomelor somatice, precum sunt: "r, ' "

- afecfiuni cronice: dureri de cap, dureri demijloc, suferinle circulatorii;

- afecfiuni cardiace;- afecfiuni respiratorii;- afecfiuni gastrointestina le;- afecfiuni urogenitale.Rareori bolnavul merge la doctor in mod

special pentru depresie. De cele mai multe oriprezintd tulburdri somatice, care constituiesimptomele unei depresii nedecl_?rate. "

Aceste observalii sunt completate de afirma-tia cd bolnavul poate suferi de depresie atuncicAnd suferd de simptome care se regdsesc inrdspunsul la urmdtoarele intrebdri:

-!9 durata ztler vd simflli epuizat sau exte-nuat ? Simtiti vreodatd nevoia de a plAnge ? inultima vreme v-a!i simlit in mod special apd-sat ? Simflli o greutate psihicd sau fizicd ? Acu-zali o stare de pesimism mai accentuati decAtde obicei ? AJelt_gre_utaji in a lua decizii ? inmunca voastrd gi in timpul vostru liber, Iuatimai pufine-iniflative decAt cu cAteva slptdmAniinainte ? intAmplirile zilnice anunlate in ziaresau emise la radio sau televizor vd intereseazimai pulin decAt inainte ? Vi simlili mai des

13

SPIR]DONOS LOCOTHETIS

nervos ? Simlili des tensiune psihicd sau anxie-

,"i" I Avefi probleme cu somnul ? Ve trezifl mai

devreme ca-de obicei ? De cAnd a inceput boala

voastrd vd simfili mai rdu dimineala ? In trecut

afi trecut prin lungi perioade de melancolie ?

Membri aifamiliei voastre au suferit de ceea ce

suferifi azi? Yd' gAndifi uneori cd nu meritd sd

trdifi ? Vi cuprind gAnduri negre ? Vd gAndili la

sinucidere ? V-afi gAndit in ce mod ? (Cu cAtsunt mai amdnunfite gAndurile sau pregitirile,cu atdt mai mare este pericolul !) Acest fel degAnduri v.i-vin-.v_oit ? Aveli sentimente de infe-rioritate sau vinovdlie ? in ultimul timp muncilimai mult sau mai pulin decAt de obicei ? Su-feriti des de constipafie sau diaree ?

Rdspunsuri afirmative la unele sau la toateaceste intrebdri ne avertizeazd, Si asupra uneiser ioase depres i i . Cu cAt mai deta l ia t va f itabloul clinic de mai sus, cu atAt mai gravd estedepresia." (Editura Roche Hellas)

LryQlqdo{e, descrierea depresiei nu diferdmult, de aceea nu credem de cuviintd sd respin-gem constatdrile medicale.

In mod special, Ortodoxia considerd dgpri-marea inspiratd de urmdtoarele:

1. Se$tlnen,Le de plictiseali 9i dezamdgire.Cit im in Vechiul Testament si in special inEccles iast descr ierea succesivd a s tdr i lor dedeprimare ale bolnavului. Bolnavul insugi se

t4

DEPRIMAREA SI ]AMADUIREA EI

autodescrie: ,,Am zidit case, am sddit vii, am

fd,cttt grddini pi parcuri... am cumpdrat robi pi

roabe... arn strAns aur gi argint gi numdr mare

de regi gi de satrapi, am adus cAntdreli 9i cAntd-re!e... gi tot ceea ce doreau ochii mei nu am datla o parte gi n-am oprit inima mea de la nici oveselie, cici inima mea s-a bucurat de toatd os-teneala mea... Apoi m-am uitat cu luare-amintela toate lucrurile pe care le-au fdcut mAinilemele gi la truda cu care m-am trudit ca sd lesivArgesc gi, iatd, totul este depertdciune givanare de vant.pi firi nici un folos sub soare,,(Ecclesiast 2,4-ll).

, ,Depertdciunea depertdciunilor, totul estedegertdciune" (Ecclesiast 7,2)- in nimic nu a gdsitsatisfacfie, niciunde nu gi-a gdsit odihnd inimii.$i a ajuns pe punctul de a zice ,,$i am fericit pecer ce au murit in vremi strdvechi mai multdecAt pe cei vii care sunt acum in viali. Iar mainefericit 9i decAt unii, gi decAt algii este cel ce n-avenit pe lume, cel care n-a vdzut faptele cele relecare se sivArgesc sub soare" (Ecclesiast 4,2-Z).

2. Melancolie pi tristefe. Un alt suferind seautodescrie precum scrie in psalmi, in special inPsalmul 41: , ,Fdcutu-mi-s-au lacr imi le melepAraie ziua pi noaptea... Pentru ce egti mAhnit,su f l e te a l meu , p i pen t ru ce md tu lbu r i ? . . .Pentru ce umbl i mAhni t cAnd md neci iepte

15


vrdjmagul meu ? CAnd se sfirAmau oasele melemd ocdrau asupritorii rttei" (Psalm 47,3-L3).

Aceastd mdhnire de nedescris este catastro'fali pentru s-initatea omului pi chiar citim inVechiul Testament minunata pildi: ,,Precummglia strici hainele pi eariul strici lemnul, aFa-stric4 giQ$1i-91 inima omului" (Pilde 25, 200).

3. Sentimentul inqlngq.rdrii. Omul deprimatmonologheazd in Psalmul'10L, zicAnd:,,Asemd-natu-m-am cu pelicanul din pustiu; ajuns-am cabufnila in ddrAmdturi. Privegheat-am pi amajuns ca o pasdre singuraticd pe acoperip"(Psalm I0I,7,8).

$i in Cartea lui loa citim: ,,mAncam singurbucata mea de pAine'l (31,n.

Dupd Sfantul Ioan Gurd de Au+ omul ce su-feri de singurdtate suferd cel mai mare riu. $izice: ,,Nu existd nici un alt rdu mai mare decAtsentimentuI singurltd 171" (Omilin 79).

gJr;[[. Erica de relele ce pot veni este asu-pra acestor oameni mereu, precum spune $fAn-hd Io,"an- Gur,n flg Atrr: ,,Frica celor ce ndddjdu-iesc este sporirea relelor. Acegtia au pi frica demoarte, precum scrie Sf6nful Vasile cel Mare.

5_._Insomnie. Ecclesiastul scrie in SfAntaScripturi despre omul care suferd, zicAnd: ,,niciziua, nici noaptea ochii lui nu vdd somnul" (8,16). in Lnlelepciunea lui lsus Sirah std scris, deasemenea, despre acegti oameni care suferd:

7 6

DEPRIMAREA 9I TAMADUIREA EI

,,boala-g{ea alungd somnul" (31',2) gi mai apoi:

,,pulin ca o nimica este odihna lui, iar tr somn

se zbate ca in timpul strdjuirii" (40,n-in SfAnta Scipturd este descris rutSX:ngplu

clasic "deiepre,sie in cazul regelui Saul, cel careincerca si o firdepdrlez.einveselit gi alinat de citreDavid cu c6ntecele gi chitara sa (I RegiL6,17'23).

M.ai tdrziu, aceeagi suferinfl il lovegte peinsugi David, care insd ii va gdsi gi leacul pecare cu tofii il gtim: pocdinla (II Regi 72). :

in mod general, scrierile.Sfinfilor gi PdrinfilorBisericii se referi la depresie numind-o: rlrAt,durere, mAhnire, tristefe, fricd, disperare, apatie.

$i intre aceste hotare gdsim toate referirile dintextele aghiografice. ;

redinla noastrd ortodoxd considerddeprimarea ca o boald a sufletulgi cu

cqlsecinle pi asupra trupulqi. Este boala caredduneazd indeosebi sufletutqi, precum Fi -ininfii,qe3rlrul qufletului, dupd cum o numim noi.

intr-un foarte vechi text, P-fistorul \ui Herqr4,c i t im: , ,Tr istelea se sdldgluiegte in in imaomului". Cu siguran!d, aceasta este qgnt_ruls-ufletului gi al puterilor sufletegti ale omului. Lafel spune pi $-fa,ntul Nil, care prezinti depri-

nagte deprimarea

18


marea ca pe t{nllieJne care roade inima omului(P.G.79, 1453D-1,4568). De asemenea, 9i Cu=-viosul Antioh zice: ,,Deprimarea este viermelecare se nagte in*inina pi-gi minAncd ndsci-toarea" (P.G. 89,1509 A-C).

Aceasti concluzie este acceptatd de intreagaliteraturd teologicd ortodoxd. Localizarea depre-siei in centrul psihosomatic al omului indicdgravitatea bolii, dar pi importanfa diagnozei.

Locagul deprimirii este deci inima sufletului.Acest ,,mictob" duhovnicesc, acest virus, daclvrefi, atacd organul considerat cel mai impor-tant al omului.

Izvoarelegi cauzele deprimirii

are este insi, dupd credinla ortodoxi,cauza gi susl indtorul acestei bol i

sufletegti gi care sunt pricinile ei ?inainte de a ne referi la toate acestea, trebuie

sd reamintim cd nu urmeazd, sd, ne referim laelementele medicale sau privitoare la trup. Nues te o temd med ica ld . Nu vo rb im desp remicrobi, virugi sau imunitate, ci este vorba de otemd cu adevirat duhoyniceascd. Astfel, cre-dinla noastrd il considerd ca principal respons-

P

DEI'RIMAREA 9I TAMADUIREA EI

bil Fi intrefind.tor. al bolii pe diavol gi puterile

sale, iar deprimarea ca pe o acfiune diavoleascd.

Citim in SfAnta Scripturd despre depresia lui

Saul, care Provenea de la un duh viclean (I Regi

76,14-75).SfAntul Ioan Guld dg- Auf sPune: ,,Cea mai

ddunitoare dintre aetiglil-e diavolepti este co-vArgitoarea s-tar,e -d'9 !4IAt", infelegAnd prinaceasta deprimarea, gi continud: ,,pentru aceas-ta diavolul pe cel pe care-l stipAnepte p"tinaceasta-l stdp{4egte" (Barrille, p. 380).

Evanghelia este de acord cd diavolul esteizvorul -deprimdrii gi scrie: ,,diavolul intristirii...ia pi u-s-ucd orice bucurie a sufletului" (Filocalial,p.50-51).

SfAntul Casian intdrepte faptul ci existd undiavol al deprimdrii 9i n9-ln{ealanasi luptamimpotriva lui zicAnd: ,,O importantd nevoinldeste de a ne impotrivi diavolului deprimdrii"(Filocalia 1,74-76).

Scrie gi Sfand Dorofei: ,,...Sigur acea deprima-re a fost din cauza inrAuririi diavolilor gi ispitaaceea a provenit din invidia lor" (P.G.8& 1681).

Scrie SfAntul Nil: ,,Vicleanul duh al deprimd-rii... irngfacd sufletul" (P.G.79,'1,453 D)..Si ffeelAntioh adaugi: ,,Nelegiuitul diavol al depri-mdrii a-puca giprinde sufleful" (P.G' 89,1509a).

$i ca sd nu mi intind prea mult, trebuie siinsist asupra faptului cd toli pdrinfii ortodocgi

27


sunt de acord in aceastd privinfi. insd Ortodo-xia nu se opregte la.aceste observafii, ci cerce-te azd, gglLefiggg'te o mu l gf lgegf a p ricinuito -

rului bolii, a diavolului, gi eum-reastione-a_zi laaceastd expunere.

Aga, spre exemplu, ggltd_cag4 a deprimdriicare il aduce pe om sub influenfa diavoluluieste gi-s,gntinentql de vinovifie sau mushareacongtiinfei, care apare dfap.-ngina gregeli-lor gi ap;{-catelor sivArpite gi din lipsa unei corecteacfiuni care si le indepdrteze, a cdinfei pi a $p-,4,-vedaniei. Aga persistd depresia in mod intens piconduce chiar gi la sinucidere. O pildd cunoscu-td ni se prezintd in Noul Testament, unde ludg.414_p_ncit i cd se ldsase coplepit de sentimentele

ft vinovdfie, s-a ldsat impins pAnd la sinucide-re, h timp ce exista posiinla pe care insi nu adorit-o (Matei 27, 3-5).

O altd pitdn grditoare despre depresie caurmare a sentimentului de vinovilie o gdsim inlgchiulTestamentprinpr_im,ul_wiga_p*.E_iJratri-$id de pe pimAnt, Cain. Cain nu s-a sinucis, dara trdit q.-yjafi chinuite de o infricopdtoare s_taJe__d-e deprimarc. (Facere 3,1-76).

Afqs[lllegt qc+rargl vorbeste despre &pff-{nare ca W a simtdmAntului de vino.vdfie:,,Existi deprimarea care izvordpte din ingreuna-rea congtiintei, cauzatd de mulgimea picatelor;omul tri iegte intr-o mAhnire de nesuportat,

DEPRIMAREA Sl tAlralounra Et

deoarece s-a umplut intru totul cu mullimea re-lelor sufletepti. Mai ales din cartza acestei greu-tnfi aJgsenlimentul ci se scufundd in-adAnsul

disperdrii" (P.G. 88, 1032-1033).insd nu numai sentimentul vinovifiei pi

mustrdrile congtiinfei sunt cele care provoacddeprimarea. Existd 9i alte cauze- De cea maimare importanld este egoismul-omului, adicdmAndria lu i g i ingAmfarea, precum spuneSfAntul Ioan Scirgrul: ,,Existd gi deprimareacare ni se intAmpld noud, oamenilor, din cauzamAndriei gi a egoismului".

O altd cauzd, foarte serioasd a deprimdrii estev-iafa comodi, viala trdit; pentru pl5ceri. OricAtar pdrea de exagerat la prima vedere, invdldturaortodoxd a Bisericii postitoare pi nevoitoare std-ruie gi spune prin gura de aur a-S-f..al!qlU"i.Ioan:,,Yiala trditd in senzualitate pi pldceri il-ducep-eom la deprimare. Cu atAt mai mult cu cAt aceas-td viald de pldcere g$!e deprimarea ca tristele,cu a_f,19$!e, cu boli gi, in afard de asta, de multeori flrd sd existe vreo cauzi..." (P.G. 62, 604).

Acelagi sfAnt ne vorbegte de a-alte cauzd adeprimdril:Lip-ss-uneiocupatilJjpsa-ggrrpg-rilor,.lg.nea^.cg- allg cuvi4!g, zicAnd: ,,Dar ce?Crezi cd nu pdtimesc deprimarea aceia caretrdiesc o viald fird de lucrare ? Gregegti." (ibi-dem). Ca pildd sustine cg_bognJia gi p_utereasunt gi elepricini ale deprimerii. tn mod special

, SPIRIDONOS LOGOTHETIS

fr ica pe care o au bogali i de a nu-gi pierdebogdfla, pi puternicii de a nu-gi pierde putereagi scaunul.

SfAnta Scripturi face legituri intre bogifie pi1gg-_o,mrue, care au ca o consecinld evidenti de-primarea, zicAnd: ,,Privegherea celui bogat to-pepte trupul lui 9! grija lui stricd somnul. Grijaprivegherii gonegte afipirea pi ca o boald greaalungi somnul" (Isus Sirah 3'J,,L,Z).

O alti pricini care nagte deprimarea estelicomia omului gi nesafiul de a dobAndi alte gialte bunuri. $i ori pitimesc deprimare cd nu le

, pot strAnge, ori pitimesc cAnd, odatd strAnse,apare indesfularea sau sifurarea Fi cprutatarq?

' cd€gflgqfl nu s-a sdturat de vreme ce grabnic seobignuiegte cu bundtdfile. $i sfArgesc fir ceea ceam spus la inceput din Vechiul Testament:,,Degertdciunea degertdciunilof, totul este deger-ticiune" (Ecclesiast l, 2).

Este grditoare intdmplarea pe care am auzit-ointr-o cuvAntare gi pe care gisesc potrivit sd oadaug in acest loc.

Un luxos iaht a ancorat intr-o dupd-amiazdintr-un micuf port din Grecia. Cei care gedeaula cafeneaua din port s-au minunat de bogiflalui. Pe prora lui stdtea scris: Melancolia. Oame-nii au agteptat si iasd cdldtorii, insd n-a iegitnimeni. A rdmas cinci zile iahtul in port. Doar

24


de doui ori a iepit un om trist, dupi cum igi trd-

gea pagli, gi a mers pAni la primul magazin, a

cumpdrat cina aproape nezicAnd nimic pi s-a in-

tors pe vasul sdu cu acelagi mers deznidijduit.

Frumosul pi luxosul sdu iaht de care poate se

plictisise nu a putut sd-l scoatl din deprimarea

care-l chinuia.Pilduitor, alte cauze ale deprimdrii sunt invi-

dia gi gelozia. Omul care e gelos gi invidios peaproapele sdu pentru bunurile materiale sauduhovnicegti ale acestuia este nefericit. Thiiegtemereu in tristefe. $i nu va iegi niciodatd dinaceasta fird sd iasd mai intAi din celelalte doui.

$i chiar dupd aceasta poate cddea iardpi in invi-die 9i gelozie. SfAntul Ioan'Guri de Aur zice:,,Nimic nu e mai riu decAt invidia gi geloz.1a".,,Nimic nu e mai rdu decAt sd fie lpggcat, ars sautopit dSlrltldie omul cd altul trdiepte h belgug"(P.G. 59,23). 9i ln altd parte zice: ,,O, invidie...care epti $S-AEUSJ in inimi. Cdci ce cui se-nfigeatAt de mult gi gfripunge inima ca invidia ?".Zice gi Marele Vasi le: , ,De ce te mAhnegt i ,omule, tu, qel ce ai in-1.-idia inlduntrultelr?"

O altd cauzd a deprimirii pe care o cunoagteOrtodoxia sunt pgLi!+il-g-gg_t+Iui, numite in modcurent vicii: alcoolismul, jocurile de noroc,neinfrAnarea sexual i , ldcomia pAntecelui ,iubirea banilor, setea de glorie (iubirea de slavd)

a

25

SPIRIDONOS LOGOTHEIIS

gi, in ultimii ani, drogurile. Aici inserdm textulCuviosufui Nil, cel care frumos scrie: ,,Nu poatee> l i s ta dep r imare a tunc i cAnd pa t im i l e nuexistd... Acela care izgonepte patimile izgonegtegi deprimarea. Pe cel pe care nu l-a biruit pld-ce_rea lumeascd, pe acesta nu-l biruiegte nici de-primarea. Deoarece acela care scapd de pldcereapatimilor nu poate fi stdpdnit de deprimare"(P.G.79,7456).

in sfArgit, cad pradd deprimdrii din cauzaimpirfirii, imprigtierii sau a scindirii interioa-re oamenii neincetat extrovertifl, oamenii fulbu-rali din exterior, de imagini, impresii, cdlitorii,cunoFtinte, priveligti, ocupafii etc. Despre aceF-tia griiegte Cuviosul Nil Ascetul cd ,,pdrdsesclpcul unde locuiesc, il schimbi repede, nu pi de-primarea inimii lor... Cu nimic nu o micgoreazd.Ba dimpotrivd, O"bndneSc pi o cresc, o intdrescpii {eg-It"g"l.!p foq4n_e_" (P.G. 79,189-192). ,,Nuvor iegi spre bine cunoscAnd din toate 9i trdindnestatornic... 9i schimbAnd gi locuinta din loc inloc, din pat in pat, semdnAnd cu iepurii,, (p.G.79,224). intocmai cu cei care au p-atima flecire-tlt-{barfidili-njerioare Fi q gandurilor rele, de-spre care spune SfAntul Pimen: ,,Cred cd tac intimp celnj,ma,lor ii osAndegte pe ceilalli. Acestianu tac, ci neincetat pdlivrdgesc ir adAncul lor,,(pateric, p. 88). Altfel spus, e vorba de cei care


nu au comuniune cu ceilalfi oameni gi trdiesc insingurdtate, doar cu propriul sine gi cu cele alesinelui.

Deci putem spune cd de deprimare suferdto l i ce i care nu au c red in fn g i ndde jde inDumnezeu.

26

rmdrile deprimdrii sunt infricopd-toare.

Si vedem observatiile gi constatdrile BisericiiOrtodoxe despre acestea. ScrieSfAntul Casian:,,Duhul deprimdrii intuneci suflglgl gi de cumrdmAne asupra vreunuia, nu-l lasd si gdndeascid*rept, ci strAmb, 9i i l impiedicd prin oricefdpturd... De asemenea, nu-l lasd sd studieze gisd-i invele pe allii. $i numai e om rdbddtor 9iblAnd, ci cuprins de nerv_o;ite.te. Simte urd

DEPRIMAREA st rAvAoulRna et

pentru f iecare faptd bund. $i sfArgegte in. . .disperare. Omul se indepdfteazd de orice buniintAlnire gi urmdregte singurdtatea gi nu accept;sfaturi nici chiar de la prietenii adevirafi... Devreme ce depri:rrarea preia sub controlul eiintregul suf let , i l umple de amirdciune ginepisare. $i il indeamni pe om sd-i evite peceilalfi oameni pe motiv cd acegtia sunt cauzelerdvdgirii. $i nu-l lasd pe om sS.recrrnoased faptulcd nu din exterior, ci.-dinl.furntrulsdu igi tragerdddcinile boala".

$i continue Sfand Casian: ,,Urmdrile depri-mdrii vin de la duhulviclean 9i acestea sunt {eza:ryrdgirea, urai contrazicerea, deznddejdea, nelinig-

te? i. fqgeg-i"g.Ae. Si ne luptdm deci impotrivaacestui duh al deprimdrii pentru a-l indepdrtadin inima noastri" (Filocalia 5r., vol.1,7+76).

Despre urmdrile deprimdrii vorbepte Quvio-sul Nil, zicAnd: ,,CAnd deprimarea biruiegte su-fl etul' omu lui, p {alizeazd vioiciunea pi rdbda-rea lui gi-l intunec5. Deprimarea este o piedicdin calea oricdrei izbAnzl" (P.G.79,1453D).

Si vedem si descrierea unui sfAnt care a cu-noscut in viala sa deprimarea. Este Ay.ya-_D-/4rc-JLrgi, care continui aici o istorisire a sa' ,,in timpce eram inci acolo... am suferit pentru primadatd de o deprim4re insuportabild pi simfeam oenormd sila gi strAmtorare ca gi cum ag fi ince-put sd-mi dau sufletul. Desigur, acea deprimare

Urmiriledeprimlrii

28 29

SPIRIDONOS LOGOTIIETIS

a fost din cauza lucrdrii diavolilor pi acea ispitdvenea din invidia diavolilor. Md simfeam foarteingreunat, intunecat, nemdngAiat, neavAnd nicio odihnd, qi_de pgsl,e to_t simteam intristare, sim-leam cd md sufoc. Din fericire, a venit repedeharul lui Dumnezeu in sufletul meu, pentru cdtrdiam ceva ce nimeni nu poate suporta,, (p.G.88, 1591).

De urmdrile deprimdrii line gi akedia. Despreaceasta vorbepte iar SfAntul Casian cAnd zice:,,Duhul_ak9dlgi este legat gi lucreazd indeaproa-pe cu $uhul deprimi{i. Este infricogdtor gi greuacest diavol 9i lucrea.za in_p-m sldbiciune si mo-legeald pi ingrozire 9i il umple de scArbd pentrulqc_gl unde locuiegte gi pentru casnicii gi frafiisdi gi pentru orice lucrare; pAnd gi pentru citireaSfintei Scripturi. Aduce in mintea omului gAn-dul de fugd 9i peregrinare... Aldturi de toateastea i.i;tA5nggte o foame imensd... il face nesta__tornic, visdto4, leneg gi nelucrdtor... Acest senti_ment foarte greu de suportat il cunoptea foartebine $fAntul Apostol pavel, ca un doctor infe_lept, pi dorea sd-l scoatd cu rdddcini cu tot dinsufletul tuturor. $i ne-a ardtat cauzele din careia nagtere, zicAnd urmdtoarele: <Frafiloq, vd po_runcesc i n nume le Domnu lu i nos t ru I i susHristos gA.Va ferili" de orice frate care umbld fdrdds-Iand-ulalg Fi nu_dupd predania pe care afiprimit-o de la noi. Cdci voi ingivd gtifi cum tre_

DEPIUMAREA sl lAvePumE,q et

buie sd vd asemdnali noud, cici noi n-am um-

blat fdrd rAnduiald intre voi, nici n-am mAncat

de la cineva pAine in dar, ci cu muncd pi cu tru-

dd am lucrat noaptea gi ziua ca sd nu impovd-

rdm pe cineva dintre voi. Nu doar cd n-avem

putere, ci ca sd ne ddm Pe noi ingine pildd voud,

spre a ne urma. Cici 9i cAnd ne aflam la voi,

v-am dat porunca aceasta: dacd cineaa nu area sd

lucreze, acela nici sd nu mdnknce. Pentru ci auzim

cd q!.ii de la voi gmbld fdrd,rAndqiab, nelu-

crAnd nimic, ci -iscodjnd" (lI Tesaloniceni 3,6-71)-

invdlStorul neamttrilor, propovdduitorul Evan-

gheliei, lucra ziua gi noaptea, cu silintd 9i oste-

neald, pentru a nu ingreuna Pe careva. Deci ce

trebuie sd facem noi atunci cAnd vine pi ne

cuceregte akedia (sila) de orice lucrare ?... Apoi

ne aratd limpede p4ggpa care ne vine din ake-

die. Deoarece di3 nelucrare (datoritd akediei) ia

nagtere curiozitatea, gi din curiozitate neorAn-

duia la, p i d in neorAnduia ld toate re le le . ' . $ iaceasta o spun Sfinl i i Pdrinf i , cd acel care se

indeletnicegte cu lucrarea de rnulte ori se luptd

cu un singur diavol gi il biruiepte pe acesta. Insd

cel care suferd d"e akedie gi rdmAne nelucrdtor(fdrd sa se indeletniceascd cu vreo lucrare) este

luat in stdpdnire de mii de diavoli" (Filocalia gt.

vol. I,76-78).-SfAntul Ioa_q -Sc4ra,rg.l scrie despre akedie,

care alq,ap'-reap-e acelea gi simptome cu. dep rima-


in sfArgit, cea mai gravd pi infricogdtoare

urmare a deprimirii este moartea. $i moartea

sufletului, dar gi moartea trupului prin sinuci-

dere. Spune Apostolul Pavel: ,,intristarea lumii

(lumeascd) aduce moartea" (ll Corinteni 7, L0)'

inainte de a trece mai departe, trebuie sd sub-

Iiniez cAt de corecte sunt observafiile invdfdturi-

lor ortodoxe despre aceasti boali, deprimarea:

ele sunt valabile de 1500-2000 de ani gi pAnd

1q!ez| precum se aratd gi din aceste pufine tex-

te. Diagnosticul ex4qt- al simptomelor, Precums-avdzuf, nu diferi mult de cel al medicinii mo-derne, cdci cu cAt citim din insemndrile medica-le contemporane legate de aceasti temd nugdsim nimic in plus.

redinla ortodoxd nu face irsd doar con-

statdri, aga cum nici doctorii buni nu

prln dout diagnosticul, ci trec mai departe la

practica terapeuticd (a vindecdrii). Apa pi Biserica:

intrebuinleazd leacuri pi vindecd deprimarea'Deprimarea, Precum am spus mai inainte,

este cbnsideratd de cdtre Ortodoxie ca o boali

foarte gravd. insd nu incurabild. $i aceasta de-

oarece Marele Doctor al sufletelor pi al trupuri-

lor noastre, DumnezelT, a ddruit 9i bucuria' Bu-

curia vine din urmdtoarele:

33

SPIR]DONOS LOGO'THET]S

insupi Iisus oferd obosililor 9i dezamd'gifilor

acestei vieli odihna gi vindecarea ca Pe un dar

pentru tofi cei care I-au cerut-o apropiindu-se

he El. ,,Veni1i la Mine toli cei ostenili 9i impovd-

rali Fi Eu vi voi odihni pe voi" (Matei 1I,28)'

$i nu se opregte aici. Ddruiepte leacuri speci-

fice acestei boli sufletegti.*" Pdruiep-tg-pacea de care au atAta nevoie cei

deprimali: ,,Pacea MSa o dau vqgd, nu Precumdd lumea vd dau Eu. Sd nu se tulbure inima

voastrd, nici si se infricog eze" (Ioan 1'4' 27) '

- Ddruiegte dragoste, ca tdmiduire a fticli, zi-

cAnd: ,,in iubire nu este fricd" (I loan 4,I8). $i co-

muniunea persoanelor, exprimare a dragostei'

Spune SfAntul Ioan Casian: ,,Pentru vindecarea

deprimdrii, Zidltortrl tuturor 9i Doctorul suflete-

1o1, Dumnezert, singuml care cunoaptebine rdnile

sufletului, ne indeamnd nu sd rupem legdturile

cu oamenii, ci sd tdiem $l*Lq gdsite in interior'

Deprimarea se vindecd prin cercetarea oamenilor

evlaviopi" (Filocalia gr. vol.I, PP. 74-76).- Ddruiepte bucuna.insugi Hristos diruiegte bu-

curia Sa ca pe ceva negriit. ,,Bucuria Mea sd fie in

voi pi bucuria voastri sd fie deplind" (Ioan 75,1I).. Ddruiegte credinla, zicAnd fiecdrui depri-

mat gi infricogat: ,,Nu te teme, crede numai"(Marcu 5,26)., ,Ddruiegte nidejdea, sfdtuind prin gura SfAntu-

lui Apostol Pavel: ,,Bucurafi-vd in nidejde" (Ro-


mnni 72,12) pi in altd parte: ,,Sd nu vd intristafi, caceilalfi, care nu au nidejde" (l Tbsaloniceni 7,13).- p4ruiepte rugiq|urp,a pi din rugiciune incre-dinfarea de ajutorul dumnezeiesc, zicAnd gi pro-milAnd: ,,Tg4t,e*j4te yeti ce[e, r.ugAirdu-rd gt]crcdigfe, vefi primi " (Matei 21, 22).

Ddruiegte viafa virtuoasi. Zice $ffint{JpgnGurd de Aur: ,,Existd o singurd cale de a scipaomul din aceastd boald, deprimarea: vig!_uireaft1virtu.tg" ,(P.G= Z 604).

t -. Ddruiepte DUh_ul Sfant cu roadele Lqi, caresunt: ,,dragostea, bucuria, pacea, indelunga rdb-dare, bunitatea, facerea de bine, credinfa, blAn-defea, infrAnarea, curd.tia" (Galateni 5, 22-23),acelea cnre-ii-lipsesc celui deprimat. Deprima-rea, spune SfAntul Casian, se vindecd,c_q rggd-ci-u4g,_-c-u nddejdea la Dumnezeu, cu citirea cu-vAntului lui Dumnezeu pi cu buna intovdrdgire"(Filocalia gr. vol. I,pp.74-76).

', *.Diruiegte harul, mila gi iertarea pdcatelor caleacuri contra sentimentului de vinovifie giizbdvfuea de greutatea coplegitoare a "cg*tfrryleivinovate tuturor celor care cu pocdinld se apro-pie de Dumnezeu gi de Thinele Sale in Bisericd:Tg13g_ftgygdgntri (a mdrturisirii) urmdrepteiertarea pdcatelor pi impdcarea omului vinovatcu Dumn e zeu; &ire -S_fin-tgijpqpa,1lggnii sp r",,lisarea pdcatelcr gi viata de veci", in unireardstignitului Dumnezev - plindtatea vietii si a


sdnitdtii in comuniunea oamenilor singuri cu

aproapele, cu toli frafli, membri ai Bisericii;

&ina $fAntului Maslu, spre ldsarea picatelor 9iminunata vindecare a fiecdrei boli 9i, bineinfe-

les, gi a deprimirii.Pocdinla gi credigta prin care bolnavul parti-

cipi la Taine sunt izbdvitoare. Este cunoscutd

IgpliSe D-orR4qlui Iisus Hris|os, Cel care o ros-

tea durr-4 figcare minunati vindecare: ,,C39di3!-3

-ta te-a mAntuit" (Matei 9,22).\ -1 '-. Diruiegte pociilfa, unul dintre cele mai

puternice leacuri in vindecarea deprimdrii. Tofl

deprimalii care au experimentat pocdinla, adiciintoarcerea adeviratd, s-au vindecat cu desi-vArgire gi chiar degrabd.

'' '* Ddruiepte invdldtura conform cdreia cunoat-terea de sine sau, dupd Dumnezeu, osAndireade sine sau plAngerea de sine, asociatd cu sme-renia gi amintirea de Dumnezeu, dezleagd de-primarea gi d-druiesc pace pi alinare, precumspune SfAnlgl Isihie: ,,Atunci cAnd ne intristea-zd multe gAnduri ir4lionale, vom gdsi upurare gibucurie cdnd ne plAngem pi ne osAndim pe noiingine cu sinceritate gi ugurinld sau cAnd le des-

' coperim Domnului la fel cum le-am spuneoat'nenilor. $i cu siguranjd vom gdsi odihna inoribare situafie" (Filocali.a, vol. I, p. 203). $i incu-vlinleazd SfAntul Grigorie Palama ci ,,plAngerea

r 1 ,l ,


de sine... umple sufletul de o fericitd bucurie"(Filocalia gr. vol. IV, p. 109).-Diruiepte Biserica gi viala bisericeasci nu

doar ca simplu medicament, ci ca pe cel maiactual gi desdvArgit loc de vindecare, pentrutoate suferinfele.sufletegti gi mai ales pentrudeprimare.

Ddruiegte dumnezeiescul cult ca un balsamimpotriva deprimdrii. Sjdnta fiturghig, toatesfintele slujbe gi rAnduieli sunt ocazrt ale adevd-ratei bucurii gi sirbdtori a nefericitelor suflete.Sunt prilejuri de alinare gi vinde.care prin haruldumnezeiesc care se imparte ca dar bolnaviloriubitori de slujbe.* Ddruiepte vindicitorii, care sunt pirinfii du-hovnicepti. Acegtia au fost ddruili de Dumne-ze1J, a1) fost binecuvAntali de Acesta ca sdvindece pe cei suferinzi de suferinlele sufletegti.Numai cd acegtia nu sunt foarte mulli gi estenevoie sd fie cdutafi de cdtre bolnav.* in sfArgit, ddruiegte minunea. Minunea vjn-decdrii care vine p_e_1rggfodrte ca har dumneze-iesc, ca dar al lui Dumnezeu-atunci cAnd toateleacurile materiale sau spirituale nu pot lecuideprimarea. $i bine va face omul si agteptq mi-nunea lui Dumnezeu. Sd il vindece Dumnezeumiraculos ca pi pe mulli alli suferinzi, orbi,paralitici, $Jrzi, mufi.

37

SPIRIDONOS I.OCOTHETIS

Scrie SfAntul Isihie cdtre Teodul: "AtuncicAnd suntem ill stare de deprimare, de disp-e-ra-

re pi dezndddjduire, trebuie sd facem ceea ce a

fdcut gi David, adicd sd incepem rugdciunea

noastrd citre Dumnezeu 9i sd descoperim de-

p-rimarea noastrd Domnului. Tiebuie sd ne mir-

lqr[sira lui Dumnezeu deoarece poate cu in!e-

lepciune sd rAnduiascd starea noastrd 9i sd upu-

reze povara noastrd gi sd ne izbdveascd din co-

plepitoarea deprim are" (Fi localia, vol. l , Ed.

Grddina Maicii Domnului, P' 203).

Aga are Biserica noastrd leacuri din belgug

pentru a vindeca oamenii deprimali, care sin-

guri renunld la medicamente 9i se restabilesc

deplin.

cum insd ne vom refer i la o temddestul de sinuoasd, aceea a prevenirii

deprimdrii.Ortodoxia nu se limiteazd doar la a vindeca

boala. Se ingrijegte in special sd o preintAm-pine, folosind leacuri la fel ca gi medicina pre-ventivd. $i care sunt aceste leacuri de preve-nire ? Sd-i propuni omului sd nu se ingrijoreze,pentru a nu se deprima ? Sd se distreze gi si fieindiferent ? Nu. Medicina preventivd a Ortodo-xiei ne propune ceva care, la inceput, ne pare

39

SPIRIDONOS LOGOI-HETIS

scandalos: intristare, indurerare 9i fricd ! insiintristarea cea dupd Dumnezeu, indurerareaimbucurdtoare dupd Dumnezeu, frica lui Dum-nezeu. Propune inci, dupd Dumnezeu gi pen-tru Dumnezerr, lipsirea, ldsarea gi refuzul socie-tdli i de consum. Propune nevoinfa, postul,cumpdtarea, suferirea celor rele, sdricia, amin-tirea morfii, ticerea, linigtea, lepddarea de sine,osAndirea de sine. De asemenea, ofer i camijlqace profilactice credinfa pi nidejdea inmila lui Dumnezeu, dragostea, pocdinla gimdrturisirea sau spovedania.

7. Tristefea gi plfrnsul

n credinfa or todoxd este cunoscutfoarte bine faptul cd omul, in mod

firesc, se intriste azd., se firdurereazd gi se teme.Sunt in firea noastrd gi nimeni nu poate si leindepdrteze. Aga cd Ortodoxia se ingrijegte sicq,r-4lgasci duhovnicegte gi intristarea, gi plAnsulpentru a nu mai dduna omului, ci, dimpotrivd,pentru aJ ajuta sd se izbdveascd.


Spune SfAntul loan Gtudde-Aur: ,,Tristefea asddit-o Dumnezeu in firea noastrd nu spre a ofolosi nepotrivit gi uguraJiq in cazul imprejuriri-lor nefavorabile din viala noastrd gi nici spresldbirea noastri, ci spre a cAgtiga mul;ime defoloase. Cum le putem cAgtiga ? Atunci cAnd ofolosim [a timpul potrivit. Vremea potrivitdpentru irrtristare ngg$te*at-ufrsi cdnd suferim dincauza relelor ce ne-au asaltat, ci atunci cAnd noif$elgJgJe. Noi insn schimbdm aceasti ordine givremurile potrivite, cdci in:r-remea cdnd fdptuimmii de rele nici micar pulin nu ne intristdm.insd afirnci cAnd suferim chiar gi puline rele, deindatd plAngem, ne tulburdm, ne mAhnim piajungem in punctul de a vrea si scdpdm deaceastd viala" (Bareille, vol. I, p. 380).

Precum vedem din acest text reprezentativ,invdfdtura ortodoxi invald si ne intristdm cupocdinfi pentru relele fdcute in fiecare zi gi nupehtru greutdfle viefii. Mai mult, SfAntul Apos-tol Pavel rostise cu mult inainte acea ,,nebunie"pentru mentalitatea lumeasci: ,,Md bucur desuferinlele mele" (Coloseni 1,, 24).

Un leac de mare valoare pentru prevenireadeprimdrii este intristarea pentru pdcatele noas-tre sau intristarea cea dupi Dumnezeu. MAntu-iegte sufletul pi trupul. Despre aceasta vorbegte

$fdntul Apgstot P-avel: ,,Cdci lplrisjareA ceadupd Dumneze,u aduce pociinli spre mAntuire,

q#

41

SPII{IDONOS LOGOTHETIS

in care nu este pdrere de rdu" (Il Corinteni 7, 70)gi SfAntul Vasile repetd:.,,intristarea cea dupiDumnezeu aduce mAntuirea " (P,G. 31, 7272A\.

intristarea dupd Dumnezeu este izvor de bu-curie gi de aceea SfAntul Ioan Guri de Aur neindeamnd ,,si ne intristdm cu aceastd intristare,cea dupi Dumnezeu, care este mamd a bucu-riei" (P.G. 62,7AD.

CunoscAnd toate acestea, Sfinfii pdrinfi nesfdfuiesc sd ne intristdm cu intristarea cea dupdDumnezeu la fel de mult ca gi cel care plAnge.Sd avem deci plAnsul dupd Dumneze,r, pl6r,rrllpentru iubitorul Dumnezeu pe care l-am pier_dut. Nu pentru cd Dumnezeu ar fi un moit pecare-l plAngem, ci pentru ci npi ne gdsim, dinc1Vza pdcatelor noastre, ,,in latura gi irr umbramorfli" (Matei 4,16).

S fAntu l Gr igore pa lama spune: , ,pent ruaceasta gi aceia care plAng de dorul puternicsimlit pentru preacuratul Mire Hristos aratd inmodul potrivit Strfletului tinderea citre unireacu Iubitul sdu. $i plAng cu durere gi cutremurcerdndu-L gi chemAndu-L pe preaiubitul, ca gicAnd ar f i plecat fdrd nddejde de intoarcere.

P1.A ipgeputul plAnsului este acesta, sfArpitullui este desdvArgita unire a sufletului cu Dum_nezerr" (Scrisoare cdtre Monahia Xenia, cap. 26).- Se poate spune cd nu trece mult timp de lainceputul plAnsului pAnd la unirea cu Cel iubit.

42

DEPzuMAREA SI I'AMADUIREA EI

Distanla intre tristele gi bucurie este foarte micdla cel care plAnge dupd Dumnezeu. AtAt de nii-cd incAt nu putem vorbi in mod separat despretristele pi bucurie. Pentru creptinul ortodoxtristejea 9i bucuria nu sunt doud lucruri diferite,ci unul singur. Pe acesta il numegte predaniaortodoxd cu numele de fericita infrisfare.

De irdatd ce plAngem cu lacrimile inkistdriicd am pdcdtuit, cd ne-am indepdrtat de Preaiu-bitul nostru Dumnezeu, atunci vine 9i nidejdeacd Dumnezeu ne iarti gi cd ne primegte iaripialdturi de El. 9i de indatd ne usucd lacrimile. Selumineazd orizontul irurourat. $i bucuria i-pi-rdlegte in suflet.

Spune gi SfAntul Ioan Scdrarul: ,,!ine strAnsd.e fericita intristare, cea care provine din bine-cuvAntata smerenie. $i nu te opri a o cultivapAni nu te va inilfa gi te va ardta curat inainteala Hristos" (CuaLntul 7, cap. 17).

Aceastd legiturd a intristdrii cu bucuria, inintristarea cea dupi Dumnezeu gi in bucuriacea dupd Dumnezeu, se aratd limpede in ferici-r, iJe rostite de Domnul in CuvAntarea de pemunte. Atunci ii fericegte pe aceia intristali inaieastd viafd., care plAng, pe cei prigonili, gi lepromite cd acegtia vor mogteni impirdfia ceruri-lor; tot El le fdgiduiegte, zicAnd: ,,Bucurafi-vi givi veselifi cd plata voastri multi este in ceruri"(Matei 5,72).

O pildd grditoare a legdturii dintre plAns 9ibucurie ne-o dd Domnul in parabola fiului risi-

43

SPIRIDONOS I,OCOTHETIS

pitor. Ne-o dezvdluie aga cum a simlit-o si atrdit-o chiar fiul. insi despre aceasta sd-l ascul-tdm pe SfAntul Grigorie Palama, care zice:

,,Sd folosim in legiturd cu plAnsul pi altd grd-itoare parabold. inceputul plAnsului seaminicu intoarcerea fiului risipitor. De aceea, cel careplAnge se umple de mAhnire gi plAnsul il face sdpomeneascd cuvintele fiului risipitor: .,Pdrinte,gregit-am la cer gi inaintea ta gi nu mai sunt

El il sdruti pe acesta. $i de vreme ce intrd incasd impreuni cu El, mdnAncd impreund cu el gise veselegte de desfitarea cereascd,, (Scrisoarecdtre Monahia Xenia , cap.2T).

$_uviosulPimen, care l-a vdzut odatd izvo_iand atatea lacrimi, i-a spus minunAndu_se:. - Mult fericit egti Arsenie cd plAngi apa de

mult, pAni ce vei gdsi desdvArgita tucurie.

44

DEI)IIJMAREA 9] TAMADUIREA EI

Dopd cum vedefi, terapia preventivd a Ortq-doxiei nu seamind cu nici o alti prescriplie sausfat lumesc. Deoarece toate celelalte relete sPunr,,Distreazd-te, danseazd, rdzi, bucurd-te, ca sinu suferi de deprimare". Prescripliile Ortodo-xiei suni in mod contrar: ,,Plengl, intristeazd=tedupa.Dumnezeu, niddjduiegte ci lacrimile talegi plAnsul tdu vor fi rdspldtite cu bucurie 9iapteapti darul lui Dumneze{'. $i acest trata-ment este pi folositor, gi fdrd Breg, in timp ceprescripFile lumegti sunt nefolositoare, cdci nueste posibil sd dansezi gi si te distrezi neintre-rupt, ci lipsit de sens, cici cei mai mulfi dintrecei deprimafi, inainte de a se imbolndvi, se dis-trau gi rAdeau 9i petreceau gi tot s-au imbolnd-vit. Sd ne arate cei lumegti mdcar un singursf6nt czue a plAns gi s-a intristat dupi Dumne-zeu gi care a suferit deprimare. Noi putem si leardtdm o mulfime de pdcdtogi care s-au ingrijitsi petreacd gi sd rAdi 9i care au cdzut in depri-mare. Binecunoscutd este pilda lui Molidre.Acesta a fost cel mai mare scriitor de comediedin Franfa, dramaturg gi poet, mare petrecire!gi om de voie bund.

intr-o zi un om necijit a vizTtat un doctor pis-a destdinuit cd suferd de ani de zile de depri-mare gi i-a cerut medicamente ca si se vindece'Doctorul i-a zis:

- De astdzi, sd mergi si vezi comediile luiMolidre gi vei rAde din toatd inima. Te vei facebine astfel 9i nici nu te vei mai imbolndvi.

45


$i bolnavul i-a rdspuns:- Doctore, eu sunt Molidre.Marele petrecdre! si comic, care ficea lumea

sd rAd5, era doborAt de deprimare. Nici petrece-rile, nici rAsul nu vindecaserd sau preveniserddeprimarea lui.

, Dar sd mergem mai departe gi si vedem pialte mijloace de a preveni deprimarea, pe care leindicd terapeutica duhovniceascd ortodoxd.

2. Amintirea mortii

na dintre acestea este amintirea morlii.Cel care are amintirea mortii cea dupi

Dumnezeu nu suferd de deprimare. $i u"uurtudeoarece glndul cd va *rrri gi se vor dezlegachinurile acestei vieli ii va crea o neintrerupldbucur ie a nddejdi i c i se va gdsi in curAndaproape de preaiubitul Dumnezeu si Thtd. Cel

46

DEPRIMAREA St tAtrleoumge gr

Dumnezeu agteaptd, in orice condi;ii, vremea-unirii exclusive gi depline cu Dumnezeu. Ciciaceasta nu poate fi deplind decAt dupd moarte.in acest fel neintrerupta amintire a morfli este oneintrerupti bucurie.

G6ndul permanent la moarte indepdrteazdcu siguranld frica de moarte, care este una din-tre importantele cauze ale deprimdrii, apa cumam vdzut mai devreme. Nu este dominat deflicd, nu se impuflneazd sufletepte cel care areamintirea morlii cea dupd Dumnezeu'

Citim in Pateilc:,,Omul care reu9egte sd aibdneintrerupt moartea in fala ochilor biruiegteimpulinarea sufletului" (P. 131).

Amintirea morlii aiutd mult omului pentru a

-gimli deperticiunea bucuriilor materiale, vre-melnicia lor, stricdciunea lor. Cum sd-l biruiasciaviditatea, ldcomia, nemulpmitea, gelozia sauinvidia, care sunt sigure cauze ale deprimdrii,pe cel ce are mereu acest gAnd ? ^

Amintirea morlii firtdregte omul. Ii dd puteresd nu cadd in pdcat, pentru cd se gAndepte cumva rispunde lui Dumnezeu pentru fiecare cdlca-re a voii Lui. $i este clar cd pe mdsurd ce fdptu-im mai puline pdcate, cu atAt sunt mai pulinemustrdrile conptiinlei 9i sentimentele de vinovd-

fle. Aceasta inseamnd cd sunt cu atAt mai pulineposibilitdlile de a suferi deprimarea, de vremece, precum am vdzut, mustrdri le conptiinleisunt cele care o creeazd..

47

SPIRIDONOS I,OGOTHETIS

Scrie Avva Isaia anahoretul: ,,Cel care reuge9-te si-gi zicd siepi in fiecare zi: <<Aceasta esteultima zi din viafa mea> nu va mai picitui".

3. Linistea

iniptea o inlelegem in raport cu urmi-toarele:

-- Linipte a fald, de zgomotele exterioare, destrigdtele oamenilor, de asurzitoarele sunete alemaginiloq, ale instrumentelor muzicale etc._ Linigtea fali de mulfimea oamenilor, de ma-

nifestdrile mondene, de conversafli, de intAlniri,de polemici, de tulbql|ri, de tot felul de ispite.

Liniptea fald de lucrurile interesante, de tre.buri, de aspirafii, griji, cilitorii, revendicdri.- Linigtea fald de tulburdrile interioafe, sufle_tepti, de contradicfii, fantasme, indoieli, neclari_tdfi, monologuri interioare, judecifi gi porniriinterioare.

Omul liniptit este ferit de multe rele pi depri_mare. Din nefericire, oamenii ne fuIburi cu pa_timile lor: cei nervogi cu nervii lor, cei vorbireti

48

l )H ' l { lMn l t t lA S l l n MA I )LJ IR I l n l : l

cu limbutia lor, cei invidiq;;i cu relelc lor, de--pravalii cu provocdrile lor trupegti etc. lgirrttlglo r s t i rnesc pa t im i le noas t r "e . $ i pa t im i lenoastre, odatd stArnite, indepdrteazd linigtea.Triind astfel iLtfe oameni pdtimagi care igiiubesc p_atimile pi le cultivi, ne,tulburdm gi picr-dem liniptea sufletului-nostru, adici legdtu :anoastre cu Dumnezeu pi viala curatd.

Iatd un motiv serlo__g pentru care nevoitorii,monahii, lasi lumea gi pe cele lumegti gi se re-trag in mdnistiri sau schituri pi acolo trdiesc aidobAndesc hunitiFb finiptii care sunt alinarea,pacea, bucuria, sfinlirea gi desdvArgirea. inq"$Dumnezeu indeamnd la linigte.

Citim in viala SlQnlgl Arsenie cd in timp cese ruga intr-o zi in palatul regal, unde era das-c;11 al prinfului mogtenitor, cerAndu-i lui Dum-nezeu sd-i arate i_139-!o*9-va gdsi mAntuirea, aauzTt glasul lui Dumnezeu zicAnd:

- Arsenie, fugi, taci, l iniptegte-te. Fugi gimAntuiegte-te.

Qitim in Pateric urmdtoarele sfaturi frumoasegi infelepte: ,,l,imiteqZi:Ii legiturile cu oamenii,sf i tu iegte Avva Dulas, ca sd nu se tulbure

.mlntea-ta de ispite 9i amintiri 9i si pierzi astfellibertatea liniptii."

,,SfAntul care a gustat dulceala liniptii o cautdsi o afld pretutindeni gi neincetat. Nu din uri 9i

49

s l ' l l { l l ) ( ) N ( ) s I ( x ; ( ) I l l l i l I S

desconsiderare fa!a de oameni, ci din iubire faldde ei", spune Avva Teodor din Termis.

$i Avva Macarie zice: ,,Depdrteazd deseleint reb i r i g i convorb i r i cu oameni i . Iubegtel jUiptea singurdtdfi i , ca sd cAptigi smerenia pilacrimile".

Un monah incepdtor l-a rugat pe Avva RufsdJ invele ce este lir,riptea pi cu ce-l ajutd pe om.

- Liniptea, rdspunse pir intele, este sd staiinchis ?n chilia ta cu atenfie pi frica de Dumne-zeu, indepdrtAnd din sufletul tiu por4irea rele-lor gi pdrerea inaltd de sine. Aceastd linigte nag-te multe virtuti si pdzepte sufletui tde atacu.rilecelui viclegn.

Un sihastru imbunetAfit s-a invrednicit sdprimeascd de la Dumnezeu darul de a vindecaorice boald. Faima lui a ajuns pAnd la Constanti-nopol. Odatd, a fost chemat de impdrat in palatpentru a-i da binecuvAntare. Acela a mers bine-voitor, a vorbit cu impdratul, a primit darurileoferite, o grdmadd de bani. CAnd s-a intors, acumpdrat un teren gi a inceput sd-l ingrijeascd.$i pierdea destul timp cu asta. intr-o zi au adusun demonizat sd.-l facd bine. Sihastrul l-a certatpe diavol sd plece, dar acela nu l_a asc_ultat. Sii=a zis cu obrdznicie:

- De-acum nu te mai ascult, cdci nu_mi majeste fricd de tine.

I

l ) l i l ' l t lMn l { l rA S l I n Mn l ) t J l l < l lA l i l

- Cum a;;a ? a rdspuns mirat sfAntul.- lqntru cd t_e;31 aqep{L4lq-e_lpde_lli, a rds-

puns vicleanul duh. Aj *gl-Ue!_lbplqq p_i gfijadggqflglul.!g!t, pentru a te ingriji de ale pdmAn-tului; ca pi ceidiqltr$g

,,Cu neputinld sd aibd inimasa neintrerupt laHristos ogrul !5rd l!419te, smerenie pi rugdciuneLeilrsetati", obignuia sd zicd Ay.ya_Mqige.

,,Iubegte ticerea gi- linitlea, frate, sfituiegtealt pdrinte sfAnt. E_libereaz4-te _de rullql_g Criji.Indeletnicegte-fi trfntea, cu inlelesurile dumne-z-_eiepti. C-glcd-lepi. -UeZeStgle cu frica lui Dum-!.e*Zeu 9i nu te teme de nimic, nici chiar dediavol."

MUIIa 11o_fbtfe duce de multe ori Ia depri-mare. Din contrd, ticcrea il feregte de aceasta peqmul tdcut. De aceea gi predania ortodoxdpropune ca mi j loc de prevenire, a ldtur i deligisJe pi tdcere, depdrtarea de vorbi.rie.

Un tAndr i-a mdrturisit supdrat lui Awa Matoi:- Multe necazuri imi provoacd deseori"hb-u

mea, pdrinte. Mi-e imposibil sd mi-o infrAnez,sd nu-i judec pi sd-i osAndesc pe frafii mei.

- Dacd-fi pare imposibil si-!i stdpAnegti lim-ba, atunci depirteazd-te de intAlnirile cu oame-nii, l-a sfdtuit bdtrAnul. Limiteazd-te la tine. Ne-i1f_rAnarea limhii este o boala contagioas.d pi, deaceea, periculoasd.

51

SI'IIttDONOS LOCOTIIETIS

- CAt de greu imi e sd-mi infrAnez limba, i-aspus intr-o zi un tAnir lui Avva Nistqr, foartesupdrat.

- Atunci cAnd conversezi, gisegti odihni ?- Niciodatd.- Atunci de ce conversezi ? invafi tdeerqa.

- Cu siguranfd, cAnd zicem tdcere infelegem gifuga de pdl5vrigeala din afard,, dar gi de ceadinlduntru. Cdci sunt destui oameni care nuvorbesc mult, care sunt tdcufi. Din nefericireinsi, tace doar gu_r4 lor. induntrul sufletului loreste o cu totul altd stare. .ppq1o_vd!gg$ neintre-rupt, jqdecd gi conde_11gi intreaga lume, ii bAr-fesc pe toti. ii suspectea zd pe tpfi, ii invald peto!i. $i dupd to-ate acest-ea cad deprimafi. Suntbiruili de melancolie, mAhnire pi deprimare. Lafel ca gi cei ce sporoviiesc cu gura. Sunt cei pen-tru care zice SJintul Pim93' ,,Ei cred ci tacatunci cAnd _inifna_lor osAndegte pe ceilall i .A c e g ti a n u t a c, cl _n_e in_t1e"r_gp ! p d I i v r d g e s ciniuntrul lor" (Pateric, p. 88).

Jdcerea adeyirqJi- este pdrisirea vorbdriei,atAt a celei exterioare, cAt pi a celei interioare.Este c,onvorbirea cu Dumnezeu. Tace gura pi seroagd Eufletut. ln aceastd ticere nimeni nu e inper icoldeaf idepr imat.

.Acelq gare invqfi-qd tag_a gdsegte peste totodihna", spgne Awa Pimen.

4. Spoaedania

It leac profi lactic al deprimdrii este

{eesa"SppVgdanie. LSgdtgla- deasd cu

Taina Pociinfei, cu harul Duhului SfAnt, care

iartd pdcatele, nq lasd descoperit suflehrl fali de

mAhniri, remugcdri sau vrdimagi. Dacd ajung sd

se arate, de indatd dupd sp-oy-gdenie creptinul se

l in iptegte. Dacd nu folosegte acest leac de

prevenire, mustrdrile conptiinfei se intelesc aimAhnesc mult omul, chinuindu-l ani intregi.Sunt mulfi aceia cdre s:ilu ldsat qt4paalJi dq

depr imare d in cauza l ipse i spovedan ie i .CunoscAnd va loarea Spovedan ie i , mu lg i

psihiatri gi psihologi, cregtini, eretici gi atei, o

fo losesc (de format ) deseor i ca t ra tamentpreventiv sau terapeutic.

in continuare voi adduga o intAmplare din

viala Sfinlilor Parinfi, consemnatd in Pateric-

,,Pe cAnd eram tAndr, povestepte intr-o zi

ucenicilor sdi unul dintre marii perinli ai deger-tului, am fost luptat de o patimd a sufletului.Auzisem de la frafii mei ci Avva Zinon era bun

duhovnic pi folosise mult cu sfaturile sale tutu-ror celor care s-au spovedit la el. M-am gAnditde multe ori sd md duc Ai eu sd-mi spovedescpatima mea, dar md impiedica ruginea. Sufe-

SI'I I{IIX)NOS I.O(;O1'TI E'I IS

ream insd gi md chinuia conptiinta. M-a coplegitdeprimarea.

"$tii ce trebuie sd faci. Ce-!i trebuie sfaturi ?,mi-a zis Be-dul. Pentru ce si mai dezvdlui gialtora cele ascunse ale tale ?',

Altddatd iat cAnd md hotdrAsem sd m[_spo-vedesc, am simfit ugurare de la rdzboiul iSp_f!e-

!9r, megtegugul diavolului si md impiedice dela singura vindecare. Am mers de multe oripg3a_Lg chilia bitrAnului, dar md intorceam me-reu, neimplinind gAndul. Acela m-a infeles, daraptepta sd md smeresc Ai sd mdrturisesc singurpat ima mea. Poate s-a p i rugat mul t pentrumine, cdci intr-o zi, fiind luptat foarte mult,mi-am zis: "Nefericitt'.1e, ai doctorul aproape sistai incd nevindecat, in timp ce altii au venit dedeparte gi s-au folosit ?"

Apa a zis inima mea pi am pornit cu hotdrAresd md spovedesc fdrd intArziere. Pe drum auinceput insd.iar ezitirile.

"Dacd-l gisesc singur pe bitrAnul, imi voizice cd e voia lui Dumnezeu sd md spovedesc gile voi descoperi pe toate. Dacd insd are oaspefi,md in to rc i napo i g i nu md ma i spovedescniciodatd."

I--am gdsit singur. M-a primit ca intotdeauna,cu mare bundtate. M-a pus sd md asez lAngd elpi mi-a dat sfaturi neprefuite. Eu intre t impgr,am step,.Antt iar de blestemata de rupine. MAh-

i

54

I ) l : l ' l { l t v l A l i l l n $ l I A M A I ) t J l l i l r A l 1 l

[ irea domnea in sufletul metu. Am inchis gura

gi n-am mai scos un cuvAnt . CAnd a tdcut p i

acela, m-am ridicat sd plec. S-a r idicat pi el sa

md conducd pAnd la poartd 9i a luat-o inainte.

L-am urmat cu pagi incefi. Eram de plAns din

pr ic ina fup le i care se dadea induntru l meu.

BdlrAnul a intors o clipa capul 9i, vdzAndu-md

apa chinui t , m-a comPat imi t . A veni t lAnga

mine pi, punAndu-pi binecuvAntata mAnd pe

pieptulmeu, mi-a zis cu bundvoinld:- C-e, a!. fiul meu, de--te-:chinui? Om la fel de

pdtimitor sunt gi eu.Am crezut in acea c l ip i cd mi s-a s fApiat

inima in doud. Am cizut la picioarele lui si i

le-am udat cu lacrimile mele'- M i l u ieg te -md , pd r in te , i - am z i s i n t re

susPme.- Spune-mi, ce ai ?- N-ai inteles, avva, ce md chinuie ?- Ig-i*lgli trebuie sd-mi dezvdlui ca si gd-

segti upurare.

Qu multd relinere i-am mdrturisit patima mea.- De ce atAt de mult timp nu mi-ai descope-

rit-o?, mi-a zis cu compdtimire. Nu sunt trei ani

de c ind a i veni t a ic i cu aceste gAndur i p i a i

pregetat sd le mdrturisePti ?- Da, avva, i-am zis. Dar aiutd-md, pentru

dragostea lui Hristos.M-a ridicat cu bundtate.

st ' l l i l lx)N()s l .()(;o' l I l l ; '1 ls

- Nu-i nimic, mi-a spus, o sd treacd. Nu pdra-si rugdciunea gi nu ldsa galdu! lgg td judece alt

*o_m,_M-am intors in chilia mea cu inima upuratd.

Scipasem de patimd. MAfu1irya plecase pentrutotdeauna din sufletul meu Fi em simft o marebucurie pi o nemirginitd pace. Md vindecasem."

fuove4ania este'un leac foarte puternic. $i cuurmiri deosebite pentru toli cei care o fac cuadevirati sinceritate gi pocdinfd. Este nevoie gide duhovnic bun, pe care mereu sd-l caute creg-tinul, pi pentru a preveni suferinfele, pi pentru ale tdmddui.

5. Dragostea

ragostea este inci un mijloc preventiv.Doar cd ft4go_slga dup{ Dumnezeu

nu seamdnd cu dragostea lumeasci, obignuitd.Cel care t fg_iel t_e in .dragostea cea dupipumnezeu nu suferd de pericolul deprimdrii, intimp ce acela care are dragostea eea dupiJumeeste in fiecare zi in primejdie de a fi mAhnit gi

56

l ) l i l ' l { lMn l { l l n 5 l I nMAI )U l l { } 14 [ l

deprimat. $i aceasta deoarece eel care iubegtedupa Dumnezeu se ingriiegte si=i iubeascd-peceilalli, se ddruiepte celorlalfi gi crede c5:cel maibun gi mai sfAnt lucru este si ddruiegti gi sd ted i ru ieg t i decAt s i cer i p i sd pr imegt i . Neamintegte de aceasta SfAnta Scripturi, care zice:

,,Mai fericit erte-aja decdt a lua" (Fapte 20,35).Rar se vor gdsi piedici din partea aproapeluipentru cel ce.iubepte gi se ddruiepte. Aga sebucurd neincetat cd reugegte in dorinla sa, adicisd iubeascS.

Dimp otri v i, c gl_qa re .i gb*ep-t_e- lq4g p t_e c ere ne-incetat sd fie iubit de allii 9i ca ceilalti sd i seddruiasci. insi aceasta este rareori posibil, bachiar imposibil. De aceea ii vedem pe acegtioameni mAhnlli deseori, melancolici pi depri-

fnati, cdci, precum spun, nu sunt iubifi, nu suntinlelepi de alfii, nu sunt susflnuli sau ajutafi.

S,-unt o mullime de tineri astdzi care au invd-

lat de mici, din ingrijirea primitd, din preabine-le pe care l-au avut, sd fie in centrul interesuluituturor pi care au infeles ci dragostea inseamnidoar ca ceilal;i sd te iubeascd gi sd !i se diru-iascd. Astfel ci, in momenful in care cineva nule face pe plac, sunt mAhnili gi deprimali pi seimbolnivesc.

Qpgos-tea inseamnd ddruire. De la mine pi dela tine spre ceilalF. Bragostea inseamni jertfa meagi a ta pentru ceilalli. Dragoste are Domnul care

57

s l ' l l { l l x )N( )s t ,oG() ] l l t i l l s

s-a jertfit pentru noi. Dumnezeu are atAta bogaliede dragoste incAt este insdpi Iubirea. ,,Dumnezeueste iubire", spune Scripfura (I loan 4,16).

SfAntul loan"Seirarul scrie: ,,Igb_irea este ase-mdnarea cu Dumnezeu, atAI eAtii_este cu putinldomului... Qel care il iubepte pe Domnul l-a iubittnaiidei pe fratele sdu" (P.G. 88, 1150-1160).

Pe scurt, cel care il iubepte pe fratele sdu iliubepte Fi pe Dumnezeu pi se aseamini lu iDumnezeu. Iar cine se aseamdni lui Dumnezeunu suferd de deprimare. Dumnezeu nu a suferitgi nu va suferi niciodatd de deprimare.

6. Ndddiduireatn mila lui Dumnezeu

x i s td p i un a l t m i j l oc ca re p rev inedepres ia , pe ca re - l f o loseg te o r i ce

creptin. Desigur, nu doar impotriva depresiei,insd cu siguranld si impotriva ei. Este un leacdeoseb i t de pu tern ic : n ide jdea in mi la lu iDumnezeu. Aceasti nddeide ii dd omului calmF-U-l in igte. Aceasth nddejde aduce pace gi

I ) l i l ' l { lMA I {11n 5 l I AMAI ) l . J I l t LA F . l

l inigtegte sufletul tulburat gi rdscolit sau, mai-degrabS, nu- l lasi sa f ie tu lburat g i rdscol i t .Nddejdea nu-i permite sufletului sd sufere gi sdfie deprimat.

Niadeidc.a in ajutorul, mila gi iubirea de oa-meni, in nespusa bunitate, in deplina infelep-ciune pi putere a lui Dumnezeu este cel mai pu-ternic leac pe care-l are la indemAnd omul cre-dincios. Acesta prateieazd pi vindec5. Oameniiz i le lor noastre nu o cunosc, din pr incipiu.Oamenii din vechime, pdrinlii gi bunicii nogtri,o aveau insd. $i se pdzeau cu nddejdea in Dum-nezeu in orice imprejurare. $i spuneau in inimalor: ,,Doamne miluiegte" pi agteptau cu nidejdemila lui Dumnezeu, ajutorul Lui pi dezlegareaproblemelor lor. $i se incurajau unul pe altul zi-cAnd: ,,Are grijd Dumnezeu" (,,Ftic Dumnezeu"sau ,,Dumnezeu ajutd"). $i se iinigteau cu incre-dinlarea cd bunul lor Pdrinte, Domnul, le va in-drepta pe toate. $i nu cddeau pradd deprimdrii.

$i nu aveau nevoie de medicamente. $i uniiaveau mii de probleme, mai ales din cauza sdrd-ciei. $tiau pi ziceau din inima lor, chiar neptiu-tori de carte fiind: ,,Nddejdea mea este Tatdl,scdparea mea este Fiul, acoperdmAnful meu esteDuhul SfAnt, Tieime SfAntd, slavd Jie !"- Astdzi, cei modeuri cred in binele propriu ginaddjduiesc in propriul eu, in calitd;ile lor, indiplomele lor, in gAndirea lor. $i am putea zice

sl'l t{lDoNos LocoTHEllS

si in sfinfenia lor. Urmarea ? Cad neincetat pra-dd deprimdrii. De ce ? Pentru cd singuri nu potrezolva uriagele probleme ale viefii. Deoarecesinguri nu pot scdpa de cursele diavolului pi alelumii. Deoarece singuri nu pot dobAndi iertareapdcatelor gi curdfirea inimri de ele pi nici vinde--cgrea de bo l i le su f le tu lu i lp r . N ic i nu po tdobAndi sfinfenia, nepdtimirea. $i de aceea suntmAhnili gi deprimafi.

Rallonamentul oamenilor este ingust. Cunog-tintele lor sunt sdrace, la fel ca pi putinlele lor.Sunt ingrozitor de neputincioase descopeririletehnice in a le rezolva problemele. Fdrd mila luiDumnezeu nu se face nimic. ,,Fd.rd. Mine nuputel i face nimic" ( Ioan 15, 5), spune insupiDumnezeu.

Biserica noastrd a ndddiduit dintotdeauna inmila lui Dumnezeu. $i in intregul ei, gi fiecare inparte. in toate*rugdcilrnile, in sfintele sluibe, ladumnezeiasca Lifurghie se spune pi se aude desute de ori ,,Doamne miluiegte", ,dupd. mare pimultd mila Th", ,,nesfArpitd mild,, sau ,,miluiegtegi ne mdntuieFte pe noi".

La fel gi sfinfli noptri s-au sfinfit dupi mila luiDumnezeu. $i nu sufereau de deprimare deoa-rece ptiau si scape mereu Ia mila lui Dumnezeu.Iatd de ce scriu Constituliile apostolice cd ,,lie,Dumnezeul futuror... Tie !i-au fost aduse toatenddejdile sfinfilor" (Const. Ap. 7, 33.2).

I60

I ) l 1 l ' l i l M A l ( l r A $ l I A M A I ) l . l l l t l r A l r l

Astfel, toli sfinli i s-au folosit de rugdciuneanidejdii, de rugdciunea sfinfilor pirinlilor noF-tri, de rugf,ciuneaminfii: ,,Doamne Iisuse Hris-toase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-mi pe mi-ne, pdcdtosul". $i cu aceastd rugdciune s-ausalvat de. deznidejde, de.disperare, de intristarepi de deprimare. $i au ajuns sfinli.

Sd-l ascultdm pe un astfel de sfAnt, pq Ioaft

$cdrygul, care vorbegte despre naddjduirea inmila lui Dumnezeu. ,,\ddejdea este averea ne-vdzutei bogafii. Nadejdea este siguranla dobAn-dirii comorii inaintea dobAndirii ei. Nidejdeaeste odihna gi alinarea. Aceasta omoard deznd-dejdea gi disperarea... aceasta este inconjuratdde mila lui Dumnezeu. Cel care are nidejdeomoard tristelea (akedia), biruind-o cu sabianddejdii" (P.G. 88, 7757 -7760).

Scrie SfAntu! Ioan Guri de Aur despre mAngA-ierea.pe care o primegte de la Dumnezeu cel ceare nidejde: ,,Acela care ndddjduiegte este in-ctrnunat de Dumnezeu'.. Care-i ddruiegte alinareaobositului pi irtristatului sdu suflet" (P'G' 59,665).

$fQntgl Grigore dg Nazil4z scrie: ,,in supd-riri, lprgl este nddej dea" (P.G. 35, 965 C).

$i SfAntul Ioan Gurd de Aur scrie iaripi: ,,$idaci vin mii de intristiri gi suferinfe nu vompdrdsi sfAnta ancord a nidsjdii, ci vom rdmAnestatornici in nddejdea luptei Sale aldturi de noigi a ajutorului Sdu" (P.G.55,707).Iar in alti par-

61

sPt R I IX)NOS t,OC;O]'HE]'lS

te declard ca o sentintd,: ,,in nimic altceva nu nepunem nadgjdea decAt in mila lui DumnezeLt"(Omilie Ia Ea. dupd Matei 5,4).

$i.marele Vasile completea zd:,,Fericit acela...a cdrui singuri nidejde este la Dumnezeu"(P.G. 30, 549 C).

Desigur, gi lumea oferi nddejde. $i diavoluloferd nddejde. insi aceastd nddejde conduce ladeprimare. Deoarece nidejdea in lume, in oa-meni, este in mod evident lipsitd de rod gi min-cinoasi. Oamenii pirdsesc repede lucrul in careau ndddjduit gi ajun g dezndddjduifi.

,,Vai de acele *s.gflete care pi-au pus ndd_eldgain oameni. Cdci se vor pierde pi vor muri impre-uni n{dejdile mincinoase. Si atunci vor rdmAnesufletele lipsite de price nddejde" (S.C. 51, g!-gi).

Si Cuviosul Nil scrie: ,,Diavolul il ingald peaproapele nostru pi il face sd pdrdseasci nddej_dea in mila lui Dumnezeu si sd-gi imprdptie pu_terile in griji moarte" (p.G. Tg, 493 C).

$i adaugd SfAntul Ioan Gurd de Aur: ,,Diavo_lul incearcd sd ne deprime cu gAnduri de dezni_dejde pentru a ne dezrdddcina nidejdea dinDumnezeu" (p.G. 42, 277).

Bucuria este a acelora care ndddjduiesc inmila lui Dumnezeu pi vai de aceia care au pier_dut aceastd nddejde. pe acegtia ii ameninld de_primarea gi mulfime de alte rele. in timp ce pecei ce ndddjduiesc cdtre Dumneze, ,,r,id"jdlu

62

l ) t1 l ' l< lMn I {L rA S l IAMADUI I { l :n t1 l

lor nu-i va rugina", precum zice SfAntul Apostoi '

Pavel (Romani 5 ,5) .

Bucuria e a acelora care nddajduiesc in mila

lui Dumnezeu. Seamind cu acea corabie care

are o ancord mare gi rezistentd. Ea nu va fi in

primejdie de a f i scufundatd de valuri le mari

sau de a fi azv|rlitd pe stAnci. Aceptia nu sunt

deprimafi, ci au indrizneald pi simt mAngAiere.

Nddejdea in Dumnezen ,,o avem ca Pe o ancord

a sufletului, neclintitd pi tare" (Evrei 6,19).

Toli cei care nu doresc deprimarea, ci sdndta-

tea, siguranfa, Pacea, mila lui Dumnezeu vor

nadejdui de-a pururi in Hristos, Care este pen-

t ru noi , ,des ivArp i ta nadejde" , dupi SfAntu l

Ignatie Teoforul (Cdtre Snirneni 70,2).

Tofi cei care nu doresc deprimarea, ci doresc

sdndtatea, siguranfa, Pacea, mila lui Dumnezeu

sd-i.asculte pe Sfinlii Nectarie pi Teofan, care zic

in Testamentul lor ,,Nici o nddejde nu aveli in

af.ard. de Hristos. Acesta este reazemul nostru 9iviala vepnicd pi supremul bine..' dupd nesfArpita

Sa m i l i " (S lu j ba S f i n l i l o r ' . . S fAn tu l Mdn '

Varlaam, p.27).

$i togi aceptia bucurogi pi purtdtori ai nddejdii

vor striga impreund cu sfinlii mucenici: ,,Hris-

toase, nddejdea celor dezniddjduili !"

$i nimeni dintre acegtia nu va pdtimi depri-

marea vreodatd.

a) Pdcdtogii

duiesc ci aceastd mili a lui Dumnezeu va iertatoate pdcatele lor, oricAt de mari le-ar consideragi oricAt de multe ar fi. Cunosc cd Preamilosti-vul Dumnezeu este indelung ribditor gi multmilostiv gi ddruiepte celor ce se pociiesc ,,ldsa-rea pdcatelor gi mare mild".

Cum va putea sd uite pdcitosul care ndddj-duiegte in mila lui Dumnezeu atitudinea Dom-nului Iisus Hristos inaintea acelei femei pe careo prinseserd in adulter ? igi amintegte mila Lui,datoriti cireia a fost salvatd acea femeie de lalapidare gi de la osAndd 9i niddjduiegte cd la felse va intAmpla pi cu el: ,,Iisus... dimineata iardgia venit in templu gi tot poporul venea la El gi El,pezAnd, ii invdfa. $i au adus la El fariseii Si cdr-turarii pe o femeie prinsd in adulter gi, age-zAnd-o in mijloc, I-au zis Lui: invildtorule,aceasti femeie a fost prinsd asupra faptului deadulter; iar Moise ne-a poruncit in Lege ca peunele ca acestea si le ucidem cu pietre. Dar Tuce zici ? $i aceasta ziceau, ispitindu-L, ca sd aibdde ce sd-L invinuiasci. Iar Iisus, plecAndu-Se injos, scria cu degetul pe pdmAnt. $i stdruind sd-L

DEPRTMAREA st tluAPulnen El

intrebe, El S-a ridicat gi le-a zis: C-el fdri pdcatdintre noi sd arunce primul piatra asupra ei.Iardgi plecdndu-Se, scria pe pdmAnt. Iar eiauzind aceasta gi mustrafi fiind de cuget, iepeauunul cAte unul, incepAnd de la cei mai bdtrAni pipAni la cei din urmd, gi a rimas Iisus singur gifemeia, stAnd in mijloc. $i ridicdndu-se Iisus ginevdzAnd pe nimeni decdt pe femeie, i-a zis:Femeie, unde sunt pdrd.sii tii ? Nu te-a osAnditnici unul ? Iar ea a zis: Nici unul, Doamne. $iIisus i-a zis: Nu te osAndesc nici Eu. Mergi;de-acum sd nu mai picdtuiegti" (Ioan 8,1-11).

Cum ar putea uita pdcdtosul care ndddjduieg-te in mila lui Dumnezeu parabola fiului pier-dut ? A fiului celui pdcdtos, a nefericitului, nere-cunoscdtorului fiu care a cheltuit averea tatdluicu desfrAnatele ? (Luca 15, 30). Pe care insd milaTatilui l-a agteptat cu neribdare sd se intoarcipi l-a primit cu o bucurie de nedescris pe cel po-cdit gi l-a pus din nou tr starea dintAi, zicAndslugilor sale: ,,Aducefi degrabd haina lui ceadintAi gi-l imbrdcafl 9i dali inel in mAna lui 9iincdlldminte in picioarele lui 9i aduceli vilelulcel ingrdgat pi-l injunghiafi pi mAncAnd sd neveselim; ci acest fiu al meu molt era gi a inviat,pierdut era gi s-a aflat" (Luca 75,22-24).

Nu este deprimat pdcdtosul, ci zice:,,Aga mdvei mAntui Doamne gi pe mine ca gi pe acesta,cu nemdrginita Ta mili". $i se linigtegte, fdrdcalmante pi tranchili zante.


$i igi amintegte gi de mila lui Dumnezeucdt-re pdcdtosul pi nefericitul tAlhar, cel rdstignitimpreund cu Hristos, care I-a cerut aceastd mildzicAnd: ,,Pomenegte-md, Doamne, cAnd vei veniin impdrdfraTa" pi a auzit o singurd rostire, els ingur de la Dumnezeu l -om Ce l s ingur :,,Adevdrat zic fie, astd,zi vei fi cu Mine in rai"(Luca23,43).

,,Multmilostivul Dumnezeu" are,,nesfArgitdmild cdtre toli pdcdtopii de pe pdmAnt"; toli carendddjduiesc in aceasta nu vor cddea niciodatddeprimali.

b) Sdracii

drac,i i care ndddj{giegc in mila luiDumnezeu nu cad pradd deprimdrii.

Cunosc cd DumnezelJ, care se ingri jepte deizvoarele cerului gi de verdeala pdmAntului, leva da tot ceea ce le lipsegte gi de care au nevoie.Cer de l a Dumnezeu , , i n tA i impdrd l i a l u iDumnezeu" (Matei 6,33) pi mai apoi agteaptdbunuri le pe care Dumnezeu le ddruiegte dinbetgug copii lor Sdi. i9i amintesc neintreruptcuvintele lui Hristos:

DEPRIMAREA 9] TAMADUIREA EI

,,Nu vd ingrijili pentru sufletul vostru ce vefimAnca, nici pentru trupul vostru cu ce vd vefiimbrdca; au nu este sufletul mai mult decAt hra-na gi trupul mai mult decAt imbrdcimintea ?Privifi la pisdrile cerului ci nu seamind, nici nusecerd, nici nu adund in jitnile, gi Tatdl nostruCel ceresc le hrinegte. Oare nu sunteli voi cumult mai presus decAt ele ? $i cine dintre voi,ingrijindu-se, poate sd adauge staturii sale uncot ? Iar de imbrdciminte de ce vi ingrijili ?Luali seama la crinii cAmpului cum cresc: nu seostenesc, nici nu torc. $i vi spun voud ci niciSolomon, in toatd mdrirea lui, nu s-a imbrdcatca unul dintre acegtia. Iar dacd iarba cAmpului,care astdzi este gi mAine se aruncd in cuptor,Dumnezeu astfel o imbracd, oare nu cu multmai mult pe voi, pulin credinciopilor ? Deci nuduceli grijd spunAnd: Ce vom mAnca ori ce vombea, ori cu ce ne vom imbrdca ? Cd dupd toateacestea se strdduiesc toate neamurile; gtie doarTatil nostru Cel ceresc ci avefi nevoie de ele.Cdutali mai intAi impdrdlia lui Dumnezeu gidreptatea Lui ; i toate acestea se vor addugavoud. Nu vd ingrijifi de ziua de mAine, cici ziuade mAine se va ingriji de ale sale. Ajunge zlleirdutatea ei" (Matei 6,25-34).

$i iardpi:,,Cerefi gi vi se va da; cdutali gi vefi gdsi; bateli

si vi se va deschide. Cd oricine cere-ia, cel care

SPII{IDONOS L(X]OTHETIS

caute afld gi celui care bate i se va deschide. Saucine este omul acela intre voi care, de va cere fiulsdu pdine, oare el ii va da piatri ? Sau de-i vacere pegte , oare el ii va da garpe ? Deci dacd voi,

$i fiuld, ;titi sd dafi daruri bune fiilor vogtri, cucAt mai mult Tatil vostru Cel din ceruri va dacele bune celor care cer de laEl?" (Matei 7,7-I1)

Foarte multe minuni s-au intAmplat cu sdracipe care mila lui Dumnezeu nu i-a ldsat sd lelipseascd cele de trebuinfd, deoarece au nddij-duit in aceastd mild gi nu s-au tulburat. Ci s-aulinigtit, siguri cd acelea de care au nevoie li sevor da. Poate Fi hr, care citegti aceste rAnduri, sdfi triit astfel de minuni a preabunei mile a luiDumnezeu. Fiecare dintre noi cunoaste astfel deminuni. $i bine am face sd ni le povestim unulaltuia ca sd nu ne mai irtristim. Sd nu ne maimAhnim. Si nu mai dezniddjduim. Sd nu maicddem pradd deprimiri i . Am considerat defolos sd redim tr acest loc o povestire din Pa-teric, care aratd nu doar intervenfla minunati amilei lui DumnezeLL, dar gi nidejdea plind desiguranld a Cuviosului Moise Etiopianul:

,,Avva Moise a hotdrAt odatd si locuiascdintr-o pegterd inaccesibili, pe marginea uneiproeminenle abrupte a muntelui. Urca gi gAn-dea in sine:

- Toate bune, dar unde voi gdsi api in acestloc uscicios ?

A zis-o gi a riszis-o pi a inceput si govdie.Atunci a auzit r15'r glas care ii zice:

68


- Continudfdrd de griji si lasd asta ir grija mea.A prins curaj gi gi-a fdcut locuinfa in pegterd.Mai tArziu, dupd pulin timp, au venit sd-l

vadi doi nevoiagi din schit. Nu a gdsit decAt unmic ulcior cu api pe care o strAnsese sd fiarbdpufind linte ca sd-i ospdteze. A inceput atunci sdse nelinigteascd si iepea gi intra pi i l ruga peDumnezeu pentru pulind apd.

Deodatd, acolo unde nimeni nu se aptepta,un nor adus de vdnt s-a oprit deasupra pegteriipi a revdrsat atAta ploaie c-f! era nece.sAr ca sd seumple ulciorul lui Moise.

Pdrinfii, cdrora nu le-a scdpat nelinigteal-au intrebat dupd ce au mAncat:

- Ce pilisei dimineald de te vAnturai agatulburat ?

- M-am judecat cu DumnezelJ, rispunse cusimplitate Moise. I-am amintit cum ipi asumaseingrijirea mea gi cd acum trebuie musai sd-migdseasci apd ca si bea robii Sdi. $i iatd cd BunulStdpAn a fost nevoit sd trimitd."

c) Cei tndurerali (tndoliafi)

ei care au pierdut pe cineva dlag lor4dddjduiesc spre mila lui Dumnezeu gi

spre impdrdl ia lu i Dumnezeu gi nu suferd

Iui,

de

69

SPIRIDONOS T,OGOTHETIS

depr imare. Cred necl int i l i in bundtatea lu iDumnezeu gi ndddjduiesc cd persoana iubitdeste mai bucuroasd aproape de Domnul decAtaici, pe pdmAntul plin de chinuri pi suferinfe.Aud cuvintele Sfintei Scripturi care zice:

,,Fralilot, despre cei care au adormit nu voimsA fili in neptiinld., ca sd nu vd intristafi ca cei-lalli care nu au nddejde. Pentru cd de credem cdIjsus a murit pi a inviat, tot aga (credem) ciDumnezeu pe cei,adormif.i intru Iisus ii va adu-ce impreund cu El" (l Tesaloniceni 4,13,74).

$i continud spunAnd cum va veni ziua aceeai1 care: ,,Iisus Domnul intru porunci, la glaqularhanghelului gi intru trAmbila lui Dumnezel),se va pogori din cer, si cei morfi intru Hristosvor irvia intai. Dupd aceea noi, cei care vom fitdmas, vom fi rdpili impreund cu ei in nori, ca sdintAmpindm pe Domnul in vdzduh, gi apa pu-rurea vom fi cu Domnul. De aceea, mAngAiafl vdunii pe altii cu aceste cuvinte" (I Tesaloniceni 4,16-18).

Mai apoi igi amintegte cel ce a pierdut pe ci-neva drag de invdfdturile Scripturii pentru vre-mea pdrdsirii gi a plAnsului: ,,Fiule, pentru celmort varsd lacrimi Fi, ce 9i cum ai fi pdtimit gre-le incercdri, incepe plAngerea. $i dupd cuviinldtu accperd trupul lui gi nu trece cu vederea in-m<lrmAntarea lui. Amard plAngere fi pi fierbintetAnguire" (Infelepciunea lui Isui Sirah 98,16,77).

Amintepte-li cd apa cum a venit azi ziu4jude-._ll]i p"f,trq -el, aga va veni pi pentru- tine.. Iar

DEPRIMAREA SI TAMADUIREA EL

dupd ce cel mort s-a odihnit, odihnegte-te pf tude trista amintire gi consoleazd,-te de vreme cesuf le tu l sdu a p leca t g i se gdsepte lAng iDumnezeu.

E cu neputinld sd cadd deprimali cei intristalicare urmeazi indrumdrile pi leacurile de pre-venire ale Sfintei Scripturi.

il Bolnaaii

ei care suferd de vreo boald nu se lasd

deprimafi. ]51ldaiduiesc in mila lui

Dumnezeu 9i de asemenea in minunata lorvindecare. Deoarece bogdlia de minuni este inharul lui Dumnezeu. Minunea in Ortodoxie esteceva obignuit pi nu se petrec minuni doar inbiser ic i le gi mdndst i r i le cunoscute, ca celeinch ina te Maic i i Domnulu i sau Sf in l i lo rtdmiduitori ca SfAntul Nectarie sau SfAntulDionisie 9i SfAntul Gherasim, SfAntul Spiridonsau SfAntul Ioan Rusul, ci se petrec in fiecare zi,in multe case sau spitale.

\Sddjduiesc cei bolnavi in mila lui Dumne-zeu pi se roagi. Iau agheazmd. Merg la SfAntul


Maslu dupd sfatul Sfintei Scripturi, care sPune:,,Este cineva bolnav intre voi ? Sd cheme preoliiBisericii gi si se roage pentru el, ungAndu-l cuundelemn, in numele Domnului. $i rugiciuneacredinlei va mdntui pe cel bolnav gi Domnul ilva ridica, gi de va fi fdcut picate, se vor ierta lui( . . . ) ruga l i -vd unu l pent ru a l tu l , ca sd vdvindecafi, cd mult poate rugdciunea stdruitoarea dreptului" (lacoa 5,14-1.6).

Creptinii bolnavi naddjduiesc spre mila luiDumnezeu pi nu se deprimd. Nu deznddajdu-iesc pi agteaptd cu rdbdare vindecarea. Iau gimedicamentele prescrise, ascultAndu-l pe doc-tor. Deoarece existd porunca lui Dumnezeu carespune: ,,Cinstegte pe doctor cum se cuvine, cd gipe el l-a fdcut Domnul" (infelepciunea lui lsusSirah 38,77).

lgi amintesc mereu cd gi leacurile gi doctoriisunt ddruifi cu dumnezeiescul har pi cu atotpu-ternica Sa mili spre a-i vindeca bolile. i9i amin-tesc ceva ce spune Scriptura: ,,De Ia Cel Prea-inalt este harul gi de la rege va lua dar (docto-rul). $ti inla doctorului va inil la capul lui 9iinaintea celor mari va fi minunat. Domnul azidit din pdmAnt leacurile gi omul inlelept nu seva scArbi de ele. Au nu din lemn s-a indulcitapa, ca sd se cunoascd puterea Lui ? $i 4_qjstoamenitol fgglte, ca sd Se mdreascd intru leacu-rile Sale minunate. Cu acestea timiduiegte giridicd durerea. Spilerul cu acestea va face alifii-

72


le. Nu este sfArgit lucrurilor Domnului gi pacede la El este peste fafa pdmAntului. Fiule ! inboala ta nu fii nebdgdtor de seami, ci roag5-feDomnului gi El te va tdmidui. Depdrteazd,pdca-tul pi tntinde mAinile spre faptele drepte-gi detot pdcatul curilegte inima ta (..) $i doctoruluidi-i loc, cd gi pe el l-a ficut Domnul gi si nu sedepirteze de la tine, cd gi de el ai trebuinld"(infelepciunea lui Isus Sirah 38,2-12).

Uneori atAt de multd este credinla cregtinilor

9i atAt de multd nddejdea lor ir mila lui Dumne-zeu, incAt nici nu iau leacurile altfel binecuvAn-tate de Dumnezeu, ci se predau cu desdvArgireLui, avAnd deplind incredere in mila Sa.

Iatd ce-i sf5tuiegte SjentslEfrem Siryl, mare-le dascdl, pe monahi'. ,,Frate, dacd se intAmplSsi te imbolndvegti, nu scrie in nici un caz rude-lor sau cunoscufilor sau prietenilor tdi ca si-!itrimitd leacuri sau hrand. Deoarece ag? te veiinvdla s_i_ scapi sub proteclia oamenilor, cu altecuvinte vei cere un ajutor lipsit de viafi. i4cor-

de1z_i gpre Dumnezeu speranfele tale. RabdiapteptAnd mila Lui si le rAnduiascd pe toate.Acela care a, ingdduit pentru folosul tdu sufle-tesc sd te irnbolnlvegti, fii sigur cd se va furgriiide tine. Nu va ingddui niciodatd, o sPune Scrip-tura, si !i-irr-c-9ree ispite mai mari decAt ai puteasd le duci. ingrijegte-te sd placi .A.celuia care seingrijegte de tine" (Pateric, p. 75).

73


$i acum md intreb: .este posibil, dupd toateacestea, sd cadd deprimat cregtinul care ndddjdu-iegte atAt de mult in mila lui DumnezelJ, atuncicAnd se imbolndvegte de ceva ? $i rdspund tot eu:cuneputinld !

Insd, pi invers, gunt Fi mulfi oameni care_nu

Bindesc astfel. Nnddjduiesc in sdnitatea lor deparcd aceasta ar fi ceva care nu se poate pierde,sau ndddjduiesc in puterea pe care o au medica-mentele gi, in ultimd instanld, nddijduiesc in

lanii lor. in acest loc amintesc o povestire dinPateric, qpre a vedea consecinlele unei astfel denecugetate speranfe, care in final conduce pi spredeprimare, gi spre alte pagube: ,,LIn cregtinintr-un sat avea o miculd gridind. O cultiva gidupd tot ce fdcea pdstra numai atAt cAt sd supra-viefuiascd.. Cele rimase le impdrlea la siraci cumilostenie. fnsd intr-o zi diivolul, pentru a-limpiedica ir binele pe care-l fdcea, a inceput sdsddeascd confuzie ftr sufletul sdu. I-a goptit astfelfir minte:

- Pune ceva bani deoparte pentru bdtrAneliletale. Poate sd te loveascd weo boald pi si nu maifii in stare sd muncegti.

S-a ldsat dus omul de gAndurile sale. A micpo-rat incet-incet milosteniile sale ca sd facd cevaeconomii. Cu timpul, a umplut un mic vas cumonede de aur. CAnd i-a ingropat intr-o groapddin grddina sa, spre a-i avea la bdtrdnete, bruscl-a lovit o boalS glea gi i-a putrezit piciorul. Adezgropat deci vasul in grabd pentru a cheltui

nA

DEPR]MAREA SI TAMADU]REA EI

ceea ce economisise pe doctori, medicamente;fdrd folos irsd. Piciorul se inriutdlea gi doctorii auhotdrdt sd i-l taie.

Atunci l-a dobordt o mare tristefg. Dezamdgi-rea umpluse inima lui. Dispeiur"iei mAhnireai-au rdmas singuri irsofitori. PlAngea nemAngdiatgi se jelea pentru halul in care ajunsese gi nimeninu putea sd-l aline, sd-i redea pulind bucurie.Pierduse gi sdndtatea.trupul-ui, ; i sindtateasufletului.

In ajunul hotdrAtei operafii, a tras l6ngd el va-sul gi a inceput sd numere gi iar sd numere ceea cerdmdsese din economiile sale, ca sd dea doctorilorpentru a-l ldsa fdrd picior. Avea acum regretearnare de cum se bizuiqe mai mult pe aurul sdudecAt pe Domnul pi il ruga din tot sufletul sdusd-l ierte. $i cum se ruga gi plAngea, s-a ardtati:raintea lui SfAntul Inger:

- Banii pe care i-ai adunat,lipsindu-i pe gdr-aci,

!i-au folosit -la.ceva ?, l-a intrebat cu glas sever.- Nu, Doamne. Recunosc cd am grepit. Dacd a9

avea Fansa sd fiu iertat, n-ag cddea in aceeapigrepeal5. Doar nidgjdea in Dumnezeu este singu-rul reazem statornic gi sigu1, a strigat nefericituldin toatd durerea sufletului sdu.

Atunci bunul inger a atins piciorul dureros piindatd l-a irsdndtopit. Dimineafa, cAnd au ajunsdoctorii cu toate instrumentele chirurgicale, l-augdsit sdndtos, sdpAndu-gi mica gridind.

Dacd gi tu, care citegti aceastd carte, semeni.cuacest neinspirat om, nu intArzia si te cdiegti gi sa

75

SPII{IDONOS LOGOT'HETIS

pdrdsegti r-r-d{ejd"ea pusd in bani si in tot sprijinulmincinos gi pdmAntesc gi ndddjduiepte numaispre Dumnezeul tdu, spre a nu suferi tot ce asuferit acesta. Ndddjduiegte in mila lui Dum-nezeu g i .numai in aceasta, g i a tunc i va f iimposibil sd. cazi in deprimare.

$i cel care este irdurerat, ;i cel care are pdcatemulte, gi noi tofi sd folosim atoputernicul leac alnddejdii in mila lui Dumnezen, spre a nu cddeapradd disperdrii 9i sgzicSgr_e1jl!-oaptg cu buzelegi cu inima noastrd rugiciunea ,,Doamne IisuseHristoase, Fiul lui DumnezelL miluiegte-md pemine, pdcdtosul". 9i cu aceastd rugdciune ainvocdrii milei lui Dumnezeu si ne odihnimsufletepte gi sd ne liniptim cu nddeide.

7. Neooinla

Ite leacuri impotriva deprimdrii sunt:postul, suferirea relelor de bunivoie,

a lipsurilor, sSrdcia de bunivoie, smerirea debunivoie, lepddarea de sine, impreuni cu tcatedor in le le gi pretenf i i le, osAndirea de sine.


Acestea toate sunt numite in Ortodoxie cu unsingur cuvAnt: nevoinfi.

\eyoinfa este un leac foarte puternic pecare-l folosegte creptinul preventiv, care ii intd-repte firea gi ii oferd imunitate impotriva infrico-gdtoarei deprimdri.,,Nevoin!a, spune euvios"ulTale.g_ie, impreuni cu c_g-mpdtarea gi dragostea,cu ribdarea gi liniptea vindecd toate afecliunilesufletepti" (Filocalia gr. vol. II,p.277).

Dar sd le ludm pe fiecare pe rAnd, pe celecare alcituiesc nevoinfa. Sd le analizdm pe rAnd,vd,zAnd cum previn gi int i resc impotr ivadeprimdrii.

a) Postul gi tnfrhnarea

el care postepte se obignuiegte pe sine,obignuiepte ltnnba gi pAntecele sdu cu

mAncare pufind, cu mAncare fdrd gust, privAn-du-se de cele gustoase gi dulci, abflnAndu-se dela pldcerea limbii. $i refuzi si le primeascd piatunci cAnd ii sunt oferite. Iar cAnd calcd postulgi cumpitarea, se simte pierdut gi biruit.

Omul postitcr nu se intristeazi niciodatddacd ii lipsesc desfdtdrile gurii, multd mAncare


sau bduturd, de vreme ce singur gi le refuzd.Atunci cum sd se tulbure daci solia sa gdteptemAncdruri fdra gust ? Cum sd se simtd lipsit deprAnzul copios acela care nu se indeletnicegtenici cu bdutura, nici cu dulciurile, nici cu fructe-le ? $i cum sd se supere de lipsa lor ?

Cel care se nevoiepte cu postul pi cumpdtareafafd de fiecare pldcere nu se mAhnegte cAnd nu ise desfatd gura sau trupul sdu. Se bucurd, cdci ise dd ocazia si se nevoiasci, sd posteascd, sd seinfrAneze.

Desiguq, nevoitorii nu lin post gi cumpdtarenumai spre a nu cddea pradd deprimdrii. Nu. Eile sdvArgesc cu alt rost, insd cAgtigd din acesteapi prevenirea mdhnirii, a revoltei pi a deprimi-rii. Sfinfii nogtri erau bucurosi si fdrd mes-ele bo-gate ale celor avufi gi gurmanzi. $i nu ci n-ar fiavut ce, insd nu-gi ingdduiau lorugi sd mdnAnce.

Sfinfii s-au bucurat gi neavAnd parte de pld-cerile trupegti ale desfrAnafilor siu de murile

ddundtoare pi pricini de cddere si rdtdcire gidezastru sufleteic.

Omul desfrAnat se intristeazi mult in lipsalegdturilor trupegti. Dar pi dupd acestea tot i:r_tristat este, din cavza urmdrilor lor. Se mAhnes-

DEPRIMAREA SI T'AMADUIREA EI

te pi este deprimat fdrd pldcerile trupepti cAndnu reugegte sd le guste sau cAnd sunt refuzali defemeia sau birbatul dorit. Este mAhnit pi depri-mat gi cAnd pdcituiegte in orice fel trupesc aidesfrAnat. Cdci ce dacd s-a desfdtat pentru pulintimp ? Dupd pldcere vin mustririle congtiinfei,neputinla sufleteascd, bolile venerice, SIDA,avorturile, depravarea, bolile, divorfurile, tribu-nalele, inchisorile etc.

Omul infrAnat, nevoitorul, cu alte cuvinte,ascetul se bucuri i:r infrAnarea lui gi nu se mah-negte in lipsa pldcerilor trupegti. $i se laudi inDomnul pentru aceastd lipsire, Pe care el irrsupipi-a asumat-o in lupta sa, cu nevoinla sa gi cuharul lui Dumnezeu.

Nimeni niciodatd nu a fost deprimat avAndlibertatea 9i strdduinla infrAndrii. Dimpotrivd,mullime de pdcdtopi care au cdzut in felurite pd-cate trupegti au cdzut deprimali din pricina ne-stdpAnitei pldceri. InfrAnarea are ca platd bucu-r ia. 'Qmul desfdtat de pldcer i are ca platd apldcerii mAhnirea gi deprimarea.

Postitorul nu-pi lasd niciodati stomacul sd sesature, implinind sfatul Sf6ntului Antonie: ,,NumAnca pAna la sdturare" (Regulile monahals.-., P.41). Postitorul il admiri gi ii urmeazd SfdntuluiPahomie, care zice:,,Tu, Doamne, gtii cd... num-am sdturat de nimic de pe pdmAnt, nici md-car de apd" (F. Halkin SPVG, P- M2).

Postitorul ascultd de indemnurile SfAntuluiVasile cel Mare, care zice: ,,Sd folosepti bunurile

SPIRIDONOS I-OCOTHETIS

dupd nevoie. De pildd, vinul si nu te ameleascdcAnd e vorba sdl bei pentru sdnitate, dar nicisi-l indepdrtezi de tot, fdrd sd fie nevoie; aga gitoate celelalte bunuri sd serveascd nevoilor talegi nu poftelor tale" (P.G. 37,876).

$i in altd parte:,,Noi, cregtinii, gtim cd infrAnarea este mama

inlelepciunii pi pricina sdndtdfii... Din pricina ei

fug diavolii departe de noi, precum ne-a invdfatInsupi Domnul zicAnd cd <acest neam de de-moni nu iese decAt numai cu rugiciune gi cuposbr" (Matei77,27).

,,Sd-gi umple cineva pAntecele are consecinlade a-gi strica sdndtatea pi de a primi blestem dela Domnul care zice: <Vai voud celor ce suntelisdtui acumr, (Luca 6, 25)" (P.G. 37, 964-969).

Cregtinul primegte gi urmeazd inleleaptapirere a SfAntului Ioan Gurd de Aur care susfi-ne cd de vreme ce urmarea lipsei infrdndrii estemelancolia (deprima_rea), inseamnd cd infrAna-rea este mama sdndtdlii.

$i intirepte SfAntul Ioan, zicAnd: ,,infranareae mama sindtdfii, fir timp ce excesul este maicabolii pi nagte atAtea afecliuni pe care nu poateptiinla medicilor sd le vindece. Dureri de cap, depicioare, dureri de mAini gi tremurdturi pi tul-burdri de vedere gi febrd mare gi indelungatd pimulte alte boli (...) provin din lipsa infrAnirii...Dar dacd vrei sd vezi gi bolile sufletului care setrag din neinfrAnare, vei afla melancolii, ne-ghiobii, neputinld sufleteascd, desfrAn ei..."

DEpRTMAREA st rAvAoumre gr

Cum sd uite cregtinul cuvAntul SfAntului Nilcare zice: ,,Fericit cel care calcd pe pdmdnt pld-cerile. Cici inaintea acestuia tremurd si diavo-ni" (P.G.79,1248), prin urmare gi demonul careprovoacd deprimarea.

In sfArgit, cum sd uite cregtinul cuvAntul Fl-localiei, care zice:,,Mintea omului care are in-frAnarea este Biserici a SfAntului Duh" (Filocatiagr. vol.I l,p.220).

Iatd de ce pg"Etul gi__infrAnarea sunt mijloacede prevenire a deprimdrii. Sfintii care le-au ftr-cercat gi care s-au izbdvit de infricogdtoarea boa-ld ne irrcredinleazd de acestea. Sd-i ascultdm.

Dar sd vedem gi alte aspecte ale nevoinfei.

b) Suferirea de bundaoie a relelor

uferirea de bundvoie a relelor accepta-td dupd Dumnezeu gi pentru Dumne-

zeu impiedici cu siguranli deprimarea. Aceastade vreme ce famlli4l1zea-Zd omul cu un rdu,,dupd, p .Srerea lumif", care insd nu este rdu, cieste ceva dorit, rAvnit, care nu intristeazd, cibucurd pe cei ce-l au.

81

SP]RIDONOS LOCOTHETIS

Suferirea de bundvoie a necazuri lor este o

nevoinli a cregtinului.luptdtor de a suporta du-

rerile, idversitdgile vremii, arglla, gerul, efortul

indelungat, mersul pe jos, sudoarea, foamea'

setea, mluncile grele pi murdare (la propriu),

a se mAhni, fdrd. a suferi deprimarea.Vai de oamenii invifali cu binele' Mai ales

re. Risfilali pi nedepringi cu greutdfile, copiii

secolului al XX-lea sunt condamnafi: mai devre-

me sau mai tArziu vor suferi de angoasd, melan-

colie, depresie. Deznddgjdea pi disperarea nu le

vor fi strdine ?n momentele grele si in dificulta-

lile viefii. Se vor refugia in rezolvdri upoare - in-

vdlali de pdrinli - 9i apoi in ingelitorii, holii, ne-

dreptdli, crime si, cAnd acestea sunt imposibile,se vor refugia in pilule, in droguri, in vrdjitorii,spiritism si in final in sinucidere. Spitalele de

psihiatrie vor fi pline - pi acum sunt - gi psihia-trii se vor inmulli neincetat, de vreme solicitdri-le vor fi numeroase, asa cum gi sunt.

Doar cei care suferd relele din propria lorvoie se pregdtesc drept pentru orice vreme rea.Noi nu u i tdm Si fo lo . ,asele sufer in le lor de

DEPRIMAREA SI TAMADUIITEA EI

bundvoie, cdci sunt o mulfime: biruinfa pati-milor, sf,direa.vlrtuii.lor Fi intrarea in ImpdrdfiaCerurilor. Nu este tema de fafd sd vd vorbescdespre toate acestea. Vorbim doar de legdturadintre rabda"f.ga de bundvoie a necazurilor pidepr imare. $i susl in cd sufer i rea relelor debundvo ie , cea dupd Dumnezeu p i pent ruDumnezeu, izbdvegte de deprimare.

$i ir:r acest loc gdsim sfaturile 9i pildele sfinfi-lor nogtri. SfAntul Apostol Pavel scrie: ,,imi chi-nuiesc trupul meu gi mi-l supun robiei" (I Co-rinteni 9,27).,,PAnd in ceasul de acum fldmAn-zirn si insetdm; suntem goi gi suntem pdlmuilipi pribegim. 9i ne estenim lucrAnd cu mAinilenoastre. OcdrAli fiind, binecuvAntdm. Prigonilifiind, rabddm. Hulili fiind, ne rugdm. Am ajunsca gunoiul lumii, ca mdturdtura tuturor, pAndastdzi" (l Corinteni 4,71-73).

Astfel, cU-.ptl.dq..loa Sfinlii Apostoli ne aratdg_41ea ra.bdarii de bundvoie a necazurilor gi astrunirii trupului pi sufletului. Dar gi ceilalli sfinfiau sivArgit si au invdtat asemenea 1or.

SfAntul Isaia scrie: ,,Iubepti orice rea pdtimiregi nu ruginea patimilor tale" (Cualntul29,p.84).

SfAntul Macarie sfdtuiegte: ,,Trebuie sd te rds-tignegti gi tu cu Cel Rdstignit, Domnul, sd im-preund-pdtimegti cu Pdtimitorul ca sd fii pi im-preund sldvit cu CeJ Preasldvit Hristos Dumne-zeu-omul" (Omilii duhoonicepti, p. 82).

L-a intrebat cineva pe Sf6ntul Ioan Colov-:,,Ce e monahul ?" pi sfAntul i-a rdspuns: ,,Mo-


nah este cel ce se silegte. Cdci monahul in oricetreabd tinde cdtre osteneald" (Pateric, P. 48).

Scria SJAntut Isaac Sirul: ,,Mirosul sudoriiomului este mai plicut Domnului decAt oricearomd" (Asketicon, p. 229).

$i care e sindtatea sufleteascd a celor incer-caf;. fald de sindtatea sufletului celor rdsfdlali giinvilafi cu binele ? Existd o imensi deosebire,zice SfAntul Dorotei: ,,intr-o stare se gdsegte su-fletul omului care std pe tron gi cu totul altastarea celui ce gade pe jos. Intr-o altd stare acelaimbrdcat in haine frumoase gi intr-alta cel prostimbricat" (P.G. 88, 7652).

Cel frumos imbricat este in primejdie de de-primare. Cel prost imbrdcat pentru Dumnezeueste asigurat impotr iva ei . Cu rdbdarea debundvoie a necazurilor cea dupd Dumnezeu gipentru Dumnezeu se elibereazd sufletul depdcate care sunt principalele cauze ale bolilor giale deprimdrii.

Scrie S.fAntul Maxim Mdrturisitorul:,,Rdbda-rea relelor gipmerenia elibereazd omul de oricepdcat" (P.G.90, p.97n.$i SfAntul Simeon NoulTeolog: ,,Iubepte, fratele meu, cdlirea trupuluitdu pi imbrdfipeazd, rdbdarea necazurilor... Cicice e mai frumos, spune-mi, pentru sufletulmAhnit decAt sd ptie ci, ribdAnd necazurile, vamogteni bucuria cereascd" (5.C. 96, pp. 2a2-2aa).

Ce este mai frumos ? $i cum este posibil casufletul necdjit sd rdmAnd in mAhnire 9i sd sfAr-geascd in deprimare atunci cAnd agtea-ptd cu

84

DEpRTMAREA sr rAttAnunta Er

rdbdare plata pentru pdtimirea relelor, careplatd este cereasca pi vegnica bucurie.

Nu. Nu va suferi niciodatd deprimdri cel caredupd Dumnezeu pi pentru Dumnezeu rabddnecazurile Fi, se intarepte trupegte gi sufletegte.Si nu uitdm vechea zicald infeleaptd care zice:,,Orice iucru bun cu greul se face". $i ferirea dedeprimare e lucru bun. S-o dobAndim prinsuferirea greutililor pi buna pitimire a relelor.

c) Sdrdcia

sdrdcia dobAnditi din voia noastri cea rea, dinmultd risipi pi din viafa cea picdtoasd. Ci sdrdciape care o pr imim de buniv 'o ie, de dragulmAntuirii, de dragul nevoinlei, de dragul iubiriinoastre pentru aproapele. Sirdcia cea dupdDumnezeu gi penhu Dumnezeu. Siricia pe caregi-au asumat-o toli sfinlii nogtri, urmdnd pildaDumnezeului nostru Cel care nu a avut ,,undesd-gi plece capul" (Luca 9, 58).

Aceasti sdrdcie pe care au trdit-o pi pe carefdrd ezitarc ne-au recomandat-o 9i noud Hristos

85


pi toli sfinlii, Precum vom vedea in continuare/

este aducdtoare a mullime de bundtdli pi are ca

r ezultat prevenirea deprimdrii.Dovada clard este cd nici Domnul Iisus Hris-

tos Preasdracul, care, Precum zice SfAntul Vasile

cel Mare, ,,s-a ficut sirac pentru noi ca pe noi sd

ne imbogileascd" (P.G' 29,361 G) si nici sfinfii

cei asemenea Lui'n-au suferit deprimarea, au

fost mereu bucurogi 9i sindtopi duhovnicepte

sau sufletepte gi impdrtdgeau 9i altora din iurullor bucurie 9i sdndtate.

Aceastd sdrdcie a oamenilor sfinli o fericepte

Domnul zicAnd: ,,Fericifi voi cei sdraci, cdci a

voastri este impdrdlia lui Dumneze(' (Luca 6,

20). Sdrdcia din pricini duhovnicepti este evi-

dentiatd de SfAntul Clement zicAnd cd ,,fericitdeste sdrdcia care se face pentru cele dtihovni-

cegti" (P.G.9,6278).

9i SfAntul Vasile cel Mare scria: ,,Nu intotdea-

una sdrdcia este a virtufii. A virtulii este sdrdcia

pe care o indeplinim din voia noastrd pentru

scopul evanghelic. Cdci sunt mulli sdracii care au

dor in l i de cAgt ig . $ i ast fe l , sdrdc ia lor nu- i

izbdvegte, iar dorinfa lor de cAptig ii osAndegte.Astfel, nu orice sdrac este de ldudat, ci numai

acela care a ales voia lui Dumnezeu, i:rdepirtAndbogdfia cea lumeascd" (P.G. 29,367 AB).

Aceasta e sfAnta sdrdcie care-l l ipsegte peomul ce gi-o asumd de bundtdlile imbelgugate,care-l strAmtoreazd intr-un fel, dar care se facedin dragoste. Aceasta ii face pe cei ce sdrdcesc

DEPRIMAI{EA SI TAMADUIREA E]

bogaf i in fo loase duhovnicegt i , cu adevdratimpdra t i , p recum z i ce S fAn tu l Gr igo r ie deNyssa: , ,A sdrdc i t Domnul , dar impdrdfesteintreaga zidire Cel care a sdricit pentru noi. Nute teme nici fu de aceastd sdrdcie. Agadaq, dacdsdrdcepti pi tu impreund cu Preasdracul Hristos,vei pi impdr5li pi tu impreund cu El, Care impd-rdlepte asupra intregii zidiri" (P.G. 44,1208 BC).

Chiar pi dacd nu ar sta lucrurile aga, sdriciadin voia noastrd ne asiguri liniptea gi calmulsufletesc gi niciodatd nu suntem deprimali dinpricind cd n-am agonisit bogdfii. Considerdmun lucru bun dobAndirea sdrdciei gi o nenoroci-re agonisirea bogdflei. in reupitd omul se bucu-rd, in eFec se intristeazd, se tulburd pi e depri-mat. Care atlet, cAgtigAnd in intrecerile olimpi-ce/ se intristeazd ? Si care cregtin luptdtor carereugegte sd cAstige sirdcia in intrecerea cregtinda dragostei pi a nevoinlelor este deprimat ? Niciunul.

-Si dacd cei ce tind spre sdricie ar suferi depri-mare/ spune-mi , te tog, ne-ar mai indrumaHristos gi sfinfii noptri si fim sdraci pentru ne-voinfd, pentru dragoste ? Dimpotrivi. Ne irdeam-nd la sdrdcia cea dupd Dumnezeu pentru a neizbdvi de relele bogifiei, care sunt o mul;ime giintre care la loc de frunte std deprimarea. Iatd dece SfAntul Ioan Gurd de Aur ne sfdtuiegte, zicAnd:,,Ccl care dorepte pi-gi agonisepte bogSlie seintristeazd gi se tulburd. in timp ce acela care nu o

SPIRIDONOS LOGO-| IIETIS

doregte gi nu incearcd sd se imbogdleascd totdea-una triiegte in rodriicia sufletului" (P.G.55,499)'

9i SfAntul Vasile cel Mare completeazd: ,,Prinaceasta ne deosebim noi, sdracii, de bogafi, prin

lipsa de gr1j7" (P.G.29,273 A). SfAntul Vasile cel

Mut", cate a scris acestea, cu toate cd fusese

bogat, ci ar fi putut rdmAne bogat, a pre{erat sd

se ]acd sdrac Ai sd rdmAni sdrac ca si le oferefrafilor sdi tot ce putea 9i, pentru dragostea de

aproapele, a preferat sd intreprindd o intreagd

,,iasiliadd" ir timp ce el, Precum avea sd decla-re inaintea dregdtorului Modest, nu avea decAtrasa gi cAteva cdrfi. Dar era fericit 9i bucuros,blAnd, sdndtos fald de mAhnire pi deprimare' Sdne irvredniceasci Dumnezeu sd-i semdndm' Sinu ne infricogim a ne intdri in strAmtorare 9i aimpdrli bunurile noastre fralilor noptri neferi-cifl. Aga ne vom feri gi de deprimare.

I

8. Fricn lui Dumnezeu

recum am spus gi la incePut, cAnd amingirat leacurile profilactice impotriva

deprimdri i , invdldtura ortodoxd ne oferd ca

88


medicamente, aldturi de tristefea cea dupdDumnezeu, de plAnsul dupd Dumnezeu pi detoate celelalte, gi frica lui Dumnezeu. Frica luiDumnezeu este un bun foarte folositor, in timpce frica lumeascd este vrdjmag al nostru, pentrucd, precum zice gi Sfdntul Vasile cel Mare, ,,nuorice fricd e lucru bun gi mAntuitor, cdci existd gifrica cuie ne este vrdjmapd (...) este frica pe careo are cel ce se inspiimAntd ugor de diavoli"(P"G.29,369 C).

Frica lui Dumnezeu nu seamdni cu frica in-vergunatd. ,,Celui care are frica lui Dumnezeunu ii este frici de Dumnezerr, ci ii e frici sd nufie indepdrtat de la Dumnezeu... Aceastd fricine conduce la pocdinld gi n idejde", spuneSfAntul Clement.

CAnd avem aceastd fricd nu suntem ingrozi[i.,nu suntem tulburafi, nu tremurdm. Aceastdfricd a lui Dumnezeu sd o avem, cdci este cevafoarte prefios. ,,Este, zice SfAntul Ioan Gurd deAut, cel mai mare tezaur dintre toate bogdliilelumii" (P.G.48,953).

Frica lui Dumnezeu nu teroizeazd. Nu ne te-mem de Dumnezeu ca de ceva inspdimAntdtor,ca de un judecdtor sever, neinduplecat pi neier-tdtor. CAnd spunem ci ne temem de Dumnezeude fapt il respectdm, il cinstim, il iubim cu odragoste care nu creeazd, o familiaritate excesivice ar firldtura respectul.

89

SPIRI DONOS LOCOT'HE'I'tS

SfAntul Maxim descrie despre aceasta: ,,Fticalui Dumnezeu este cu.desdvArgire legatd de dra-

goste p i nagte in lduntru l suf le tu lu i ev lav ia.Aceasti evlavie nu-l lasd pe om pdrdsit de cura-jul pe care-l dd dragostea si in sfArgit nul lasd

pe om sd-L desconsidere cu obrd,zn ic ie pe

Dumnezeu" (P.G. 90, 977 C).Aceasti fr icd este izvorul inlelepciunii lui

Dumnezeu, precum zice gi Scriptura: ,,incepu-tul inlelepciunii este frica de Dumnezeu" (Pilde

9, 70). Aceastd fricd este pricina implinirii po-runcilor lui DumnezelJ, cdci, precum spuneSfdntul Grigorie de Nazianz, unde existd fricalui Dumnezeu., acolo existd gi linerea poruncilorlui Dumnezeu" (P.G.36,344 A).

Aceastd fricd este cauzd, a insdgi existenleinoastre, cdci spune SfAnta Scripturd iar: ,,FricaDomnului duce la vrafd" (Pilde 79, 23).

Aceastd fricd este izvor al credinlei si al dra-gostei, precum spune SfAntul Clement: ,,Fricalui Dumnezeu este inceputul dragostei. Cdci, devreme ce intAi se face credinfd, mai pe urmd seface dragoste" (P.G. 8,992 A).

Aceastd fricd ,,este mama tuturor virtufilor,spune SfAntul Isaia, gi nagte virtuf i le si taieramurile faptelor rele" (Cuakntul29, p.I25).

In sfArgit, frica lui Dumnezeu este pricind amdntuirii noastre, precum spune SfAntul Ma-


xim: ,,Frica lui Dumnezeu este inceputul mAir-tuirii omului" (P.G.9I,864 A).

Aga inlelegem noi, cregtinii, frica lui Dumne-zeu. Ca dragosle gi ca evlavie pi ca respeqt gi cin-ste cdtre Tatdl nostru, Dumnezeu. Dumnezeueste Tatdl nostru Cel tandru. Nu este dictatorsau tiran, despot absolutist cum il considerau piil mai considerd incd unii. ,,!vreii, zice SfAntulClement, l-au fdcut pe Dumnezeu tiran despotic,pi nu pdrinte. insd tr-"rqa pe care o au robii fafd detiranii despotici o au dingrd" (P.G.8,353 B).

Pilduitor este, zice SfAntul Justin Martirul gifilosoful, cd ,,Vechiul Testament... in timp ce po-runcea inaintasilor nogtri evrei frica pi teroarea...promitea cd Dumnezevva da oamenilor un noulegdmAnt... fdrd fricd gi teroare" (P.G.6,632F).

$i SfAntul Clement ne infitiseazd urmdtoare-le: ,,in poporul vechi - evreu - exista VechiulTestament, iar legea invdfa poporul prin fricd...insd poporului celui nou - cregtin - i s-a ddruitde la Dumnezeu un Nou Testament... si frica afost schimbatd in dragoste" (P.G. 8,327 A).

Aga ci noi nu mai avem astfel de fricd-groazdfafd de Dumnezeul nostru. Acum avem fri-ca-respect, cinstire, dragoste, evlavie. Ne te-mem, desigur, ca sd nu ne gdsim in iad, departede Dumnezeu gi sd fim chinuiti acolo de diavo-lul. Dar gi aceastd teamd existd de obicei la creg-tinii incepdtori gi binecuvAntati le este, cdci din

91

SPIzuDONOS I-OGOTHETIS

Pricina ei se feresc sd fdptuiascd relele pi pdcate-le si lintesc a face binele. Creptinii inaintali auinsd fr icd-dragoste, evlavie, cinstire, respectcdtre Dumnezeu. Aceasta este invdtdtura patris-ticd ortodoxi.

AvAnd respect, dragoste, cinstire 9i evlaviecitre DumrtezerJ, adicd cu frica lui Dumnezert,nu avem de ce sd ne temem cd vom pdt imitemeri, melancolii, mAhniri sau deprimdri. $ibucurie celui ce are aceastd fricd. Este plin debunitdfl gi se strdduiepte cu aceastd fricd sd linddulceala bundtdlilor in suflet, precum foartefrumos spune SfAntul Dorotei: ,,Dulceafa luieste impreund petrecerea neincetatd cu Dumne-zeu, iar frica ii este de a nu fi lipsit de aceastddulceafi" (P.G. 88, 1657-7660). Dimpotrivd, celcare trdiegte cu frica lumeascd este plin de po-somorAre gi amdrdciune, este plin de temeri gigroazd, precum il descrie SfAntul Simeon NoulTeolog:

,,Din fire, frica estenoian de tristelepi cu amdrdciuneaii umple pe tofi careo doresc Ai ii faceca pe robii ce au cilcatlegea. Agteapti pedepse gi, de ce nu, gi moartea.Vdd numai sdbii, gi nu cunosc ceasul,iar speranld de iertare nu mai existi de mult

DEPRIMAREA SI ]'AMADUIREA EI

gi tremurd inchipuindu-gi sfArgitulSe infioard cdci agteaptd indoili judecareapi hotdrArea, Dumnezeul meu."

Si ne rugdm si nu ingdduie Dumnezeu sdajungem in aceastd infricopdtoare stare sufle-teascd a fricii lumepti, in care cu siguranf trd-iesc cei deprimafi. $i nu o vom trdi atAt timp cAtne vom bucura de dulceata acestui leac numitfrica lui Dumnezeu.

9. Viala monasticd

ceasta nu este unul dintre leacuriledespre care am vorbit, ci este un leac

care se bucurd de toate celelalte, care le cuprin-de pe toate. Este o intreagd viali tdmdduitoare.

Este un mod de viafd care:- nu cunoapte deprimarea, de vreme ce tri-

iegte intristarea cea dupd Dumnezeu;- nu cunoagte frica de moarte, de vreme ce are

neincetat amintirea morfii cea dupi Dumnezeu;

93

SPIRIDONOS LOGOTHE]IS

- nu cunoaFte nefericirea pi lipsurile, de vre-me ce trdiepte neincetat in sdrdcia 9i strAmtora-rea cea dupd Dumnezeu;

- nu cunoagte deznddejdea, de vreme ce trd-iegte fdrd ajutor omenesc, doar cu nddejdea laDumnezeu;

- nu cunoagte singuritatea, de vreme ce trdieg-te indepirtarea de lume cea pentru Dumnezeu;

- nu cunoagte plictiseala pi urAful, de vreme cetrdiegte in linigtea pi tdcerea cea dupi Dumnezeu.

Toate aceste cuvinte: deprimare, fricd, neferi-cire, fricd de moarte, impufinare, nelinipte, dis-perare/ singurdtate, plictiseald, urAt gi toate celeasemdndtoare lor sunt necunoscute adevdrateivieti monahale in Ortodoxie.

Scria SfAntul Ioan Guri de Aur cd viata mo-nasticd este viala unde:

- ,,flu existd fricd de stdpAnitori 9i despolitiranici";

- , ,rru existd zarva provocatd de bArfi tori ,agitalia provocati de copii";

- ,,flu existd plAns sau tAnguire sau strigdtedeznaddjduite. Este un loc curat de orice astfelde lucruri respingdtoare. Mor si aici oameni,cdci monahii nu sunt nemuritori. Dar nu se temde moarte ca moarte. Petrec pe cel adormit cucAntdri gi numesc acest lucru insolire si nu in-gropare... $i nimeni nu zice "s-a sfArFit cutare>,ci <s-a desdvArsit"".

DEPRIMAREA SI T'AMADUIREA EI

,,$i cAnd se imbolndvegte careva nu se mAh-negte gi nu plAnge nici el insugi, nici ceilalti,.cise aud rugdciuni... pi doar credinla de multe orivindecd boala... Dar si atunci cAnd se imbolnd-vesc nu se intAmpla de la ldcomia mAncdrii saunecumpdtare sau exces, ci pi aceste boli le suntvrednice prilejuri de laude pi cinstire" (Bareille79,pp.490-495).

Mdndstirile sunt locuri in care oamenii nutrdiesc cu bucurie, ci cu desivArgitd bucurie gi cuo mullime de alte bucurii, precum scrie SfAntulAtanasie cel Mare: ,,Mdndstirile pe care le-amcunoscut, sus, in munte, erau pline de dumneze-iegti cete de oameni care cAntau psalmi, care seindeletniceau cu rostirile duhovnicegti, care pos-teau, care se rugau, care trdiau intr-o nespusdbucurie, care ndddjduiau in fericirea viitoare aRaiului, care munceau fdcAnd milostenie, carea\reau armonie ;i dragoste intre ei. intr-adevdr,era ca gi cum ai fi vdzut o intreagd lard plind de

cucernicie gi curdtie. Cdci nu exista acolo cel

nedrept si cel nedreptdfit... Fi, peste toate, boga-

Jiile monahilor, cdci aveau un singur gAnd pi un

singur scop comun: virtutea'1 (B.E.P.E.S .,p.34).

,,Mindstir i le, spune SfAntul Ioan Gurd deAur, sunt case duhovnicegti ale celor ce plAngdupa Dumnezeu, ale celor singuri pentru Dum-

nezeu, unde nu existd rAsul lumesc, nici tulbu-rarea necazurilor pi grijilor viefii, unde existd

SPIRIDONOS I.,OGOTHETIS

postul cel dupd Dumnezeu 9i strurtirea gi toatesunt curate de sAngele animalelor tdiate, de fu-mul gi mirosul prdjelilor, de vreme ce monahiinu mdnAnci carne. 9i sunt ferite toate de teamd,agitalie 9i tulburarea oamenilor. Acolo estelimanul linigtit... MergAnd intr-o sfAntd mdnds-tire este ca pi cAnd ai merge de la pimAnt lacer... acolo vei gisi mult calm gi multd linigte.Acolo nu existd ..al meur, gi "al tdu>. Chiar o zisau doui de rimAi, vei simli deplin o bucurienesfArgitd gi desfdtare sufleteasci...

Cu adevdrat sfinli sunt oamenii care trdiescin bunele mdndstiri gi ingeri irtre oameni...

Dis-de-dimineafd, sculAndu-se cu evlavie dinsomn, precum ii degteaptd stareful, gi indatialcdtuindu-se intr-un cor sfAnt, ridicd mAinilesus cdtre Dumnezeu gi cAntd sfinte tropare... cufrumoase melodii, avAnd armonie intre ei. Nusunt chitdri sau trompete sau alte instrumentemuzicale pentru muzici armonioase care sdsune precum ii auzi pe ei in adAncul linigtii,precum psalmodiazd,in pace acegti oamenisfinfi. $i toate aceste cAntdri sunt daruri cdtreDumnezeu pline de cdlduri ;i dragoste pentruAcesta...

Cei lumegti 9i ziua dorm. Monahii insi 9inoaptea privegheazd. Sunt cu adevirat oamenice strilucesc peste tot lumind...

$i cAnd vine ora mesei unii chiar mdnAncdpAine gi sare, unii gustd pulin ulei, iar cei ce

96


sunt s ldbi t i mdnAncd verdelur i g i legume"(Bareille 79,,pp. 490-495).

,,Monahii, zice SfAnful Isaac Sirul, rdmAn de-parte de lume pi totdeauna se roagd lui Dumne-zeu sd le diruiascd viitoarele bundtili ale ceru-lui pi raiulul" (Cuainte despre neaoin!6,, p.223).

,,Yiafa monasticd are un scop: mAntuireasufletului", scrie SfAntul Vasile cel Mare (P.G.31, 88L) 9i adaugd SfAntul Grigorie Teologul ci,,cei ce trdiesc aceastd via!d... o triiesc in prive-gheri, in posturi, tr lacrimi, in ingenuncheri, inmetanii..., in suspine adAnci... cu gAndul intorscdtre Dumnezeu... cAntAndu-I gi slivindu-L peDumnezeu gi cercetAnd cuvintele Domnului zigi noapte... 9i este leac sufletului pentru tofi careasculti" (P.G. 36, 727-724).

Nu este viala monahilor asemdnitoare vieflinefericililor din lume. ,,Acegtia, zice SfAnta Sin-glitichia, cei din lume sunt in primejdia valuri-lor infuriatei mdri a viefii, in timp ce noi, mona-hii, cdldtorim pe ldrmurile blAnde gi linigtite aleviefii" (B.E.P.E.S. 35, pp. 232-233).

,,Monahii care s-au despirlit de lume gi gi-auddruit viala lui Dumnezeu sunt mai degteplidecAt mulfi alli oameni", spune SfAntul GrigorieTlo-logul (P.G. 36, 533).

$i evidenliazd SfAntul Teodor Tebaidul: ,,Yia-!a monahilor este cu mult mai inaltd decAt via;aoamenilor din lume. Este o viafd ingereascd".

97

SPIRIDONOS LOCOTI.IETIS

, ,De aceea, completeazd SfAntul lperehios' de

vreme ce viafa monahilor este urmarea vielii in-

gerilor... viala SfAntului Ioan inaintemergdtorul

f i notezatoru l , a acestu i mare 9 i desdvArgi t

monah si fie model al vielii tale" (P'G'79,1476)'

,,Modelul monahilor 9i lumind le sunt inge-

rii, aratd SfAntul Ioan Scdrarul. Modelul pi lumi-

na celorlalli oameni este viala monahilor" (P'G'

88 ,1020) .De vreme ce in viala monahilor, dragd citito-

rule, nu vei gdsi nici cuvintele 9i nici suferinlele

deprimirtii, deznddejdii, fricii, nefericirii, spai-

*"i d" moarte, groazei, melancoliei etc', 9i de

vreme ce viala monahilor este in acord cu toli

Pdrinlii, viafd, ingereascd si model de urmat'

urmeazi deci pi tu aceastd viald' Este leac pre-

ventiv folositor sdndtdlii sufletepti impotriva

deprimdrii. $i chiar de nu poli s-o trdiepti in in-

tregul ei, iniuntrul unei mdndstiri in munte, in-

cearcd sd-ti faci casa ta mdndstire pi viala ta pe

cAt pofi asemenea celei cdlugdrepti.

$i dacd simli cd nu sunt piedici importante ca

sd te izbdvegti de larmd pi urAt, de chinuri pi

amirdciuni, de spaimele 9i sfApierile vielii din

lume, atunci ,,fugi 9i mAntuiegte-te". Gdsepte o

mdndstire gi mAntuiepte-ti 9i trupul 9i sufletul'

Fereste-te de toate relele 9i pdzegte-te de orice

mAhnire a vietii lumepti, linAnd sdndtatea sufle-

tului tdu, implinind intreaga vieluire tdmddui-

DErRIMAITEA gt rAvAounEn rr

toare a vielii mdnistiregti. Aga vei scdpa cu si_guranfd gi de deprimare.

1-0. Consideralii orto doxe

d vedem acum pe scurt : greutdl i leviefii, piedicile, neimplinirile, strAmto_

rdrile, prigonirile gi toate cele asemdndtoare carevin pe neapteptate in viala omului pot sd_i aducddeprimare ?

Pot pi nu pot.Daci omul infrunti i:rcercdrile vielii cu con_

ptiinla pe care o are Ortodoxia, credinfa noastrd,nu va putea sd sufere deprimare.

Dacd insd congtiinfa are ochi lumesti, afuncieste in primejdie, ca sd nu zic cd in mod sigurva suferi aceastd inspdimAntdtoare boald, in_trebAndu-se neincetat gi nemulfumit: ,,De ce?"

SPII{I DONOS LOGOTHETIS

lui Dumnezeu.De altfel, in aproape toate dificultifile care ii

incearcd de obicei Pe oameni, creptinul se nevo-

100

DEPRIMAREA SI ]'AMADUIITEA EI

ieste si se intiregte pe sine gi este gata pregdtitsufletegte, intdrit, inarmat sd le infrunte cu cu-raj, cu bdrbdfie, cu rdbdare gi, de ce nu, cu adAn-cd bucurie. inlduntrul sdu stie cd pentru a urcala cer in Rai trebuie sd urmeze dureroasa gi sAn-geroasa cale a lui Hristos, imitAndu-l pe Acesta,Cel care ,,a pdtimit pentru voi, lisAndu-vd pildaca si p5gifi pe urmeleLui" (I Petru 2,21).

$i acesta ptie cu sigurantd ci irspre rai e dru-mul incercdrilor vielii gi rdstignirilor, de vremece Hristos, care gi l-a asumat, a ajuns in Rai gi azis cd.,,oricine voiegte sd vind dupd Mine, sd selepede de sine, sd-gi ia crucea gi si urmezeMie"(Marcu 8,34).

$i mai gtie cd nu a venit pe pdmAnt pentru osimpld plimbare pldcutd, ci pentru incerciriletrecdtoare. Repede se vor termina aceste fircer-cdri gi se va intoarce aldturi de PreaiubitulDomn Iisus Hristos Cel inviat, in viafa vegnicd,

in bucuria vegnicd, ,,unde nu este durere, nici

irtristare, nici suspin", nici deprimare.

$i atunci primegte bucuros pi mulfumitor i:r-

demnul Sfintei Scripturi care zice: ,,Frafilor, ma-re bucurie sd socotifi feluritele ispite in care cd-deli gtiind ci incercarea credinlei voastre lu-creazd. ribdare; iar ribdarea s5-gi aibi lucrul eidesivArgit, ca sd fili desivArgifi pi intregi, nelip-sili fiind de nimic" (lacou L,2-4).

r 01

erminand aceaste cdrticicd, vom oferiincd un leac impotr iva depr imdri i '

Este bucuria cea in Dumnezeu.Bucuria in Dgmnezeu nu este rAsul, cAntatul,

dansatul, chefuitul, petrecerile, chiotele. Bucu-ria in Dumnezeu qsJe o stale lduntriqd. ,,Estetresdrirea sufletului", spune SfAntul Vasile .celMare (P.G.31,2258). Bucuria in Dumnezeu estes-atisfacfia interioard, dulceala sufletului, blAn-delea, liniptea, cucernicia gi bucuria mullumi-

t02

DEpRIMAREA sr rAuAoutRge et

toare gi uitarea celor urAte gi toate acestea la unloc . Es te , dup i S fAntu l Ioan Gurd de Aur ,,,deplindtatea lucrurilor" (P.G. 56, 97).

Aceastd bucurie nu std doar in manifestirigxterioare. Nu pentru cd nu ar putea avea piastfel de manifestiri, precum zAmbetul, aerulde sdrbitoare etc., dar nu std numai in acestea.Poate exista pi fdri acestea, chiar dacd, dupdSfAnta Scripturd, ,,inima veseli firsenineazl, fafa,care-i strdlucegte de bucurie" (Pilde 15, 13).

Este insd posibil ca fala sd nu exprime bucu-ria pe care o are sufletul. Fafa scdldatd de la-crimi poate sd fie, insd inima omului sd se bu-cure. De asemenea, este posibil ca omul sd fieindurerat, dar in adAncul sdu sd se bucure.

Cre-ptinul se bucurd cAnd simte prezenfa luiDumnezeu. Se bucurd cAnd e aproape de oa-meni. Se bucurd din dragoste gi pentru Dumne-zeul cel iubit, gi pentru oamenii prezenti cei

lubifl.Cregtinul se bucurd cAnd fdptuiegte binele gi

{reptatea. $i precum spune SJAntul Teodorit,

,,acegtia care fdptuiesc binele gi dreptatea suntplini de adevdrata bucurie" (P.G.87,496).

Se bucurd ia r cdnd imp l inegte vo ia lu iDumnezeu sau cAnd se face ceva spre slava luiDumnezeu, precum zice Marele Vasi le:,,Bucuria cea in Hristos existd cAnd se face orice

103


spre slava lui Dumnezeu gi in acord cu voia Sa"

(P.G.3L,12128).Se bucuri din pricina nddejdii, implinind Po-

runca Scripturii care zice: ,,Bucurafi-vd in nddej-

det" (Romani12,72).Se bucuri cAnd are ,,fericita intristare" 9i ,,fe-

ricitul plAns", Precum le numesc Sfinlii nogtri

Pdrinli.Se bucuri atunci cAnd ceilalti din jurul lui

bucurd, implinind cuvAntul: ,,Bucurafi-vd cu

care se bucurd t" (Romani 12,75).Se bucurd pentru slava sfinfilor'Se bucurd pentru slava Bisericii.Se bucurd pentru invierea lui Hristos, bucu-

rie care-l umple dePlin.

,,Se bucurd pururea intru Domnul", dupd cu-

vAntul Apostolului (Filipeni 3,1; 4, 4)'

Cregtinul se bucurd in bucuria lui Dumne-

zeu. $i oriunde existd aceastd bucurie nu existd

fricd de deprimare, aFa cum spune 9i SfAntul

Eusebiu, ,,unde este bucuria in Dumnezeu,

deprimarea nu se aratd" (P.G.61'735).

I

t1 ,t i

secei

ralii mei care suferili de deprimare,fralilor care sunteli ispitili de a cddea

deprimafi,Bucurali-v d | (Matei 28, 9)Bucurafi-vd pi vd veselifi ! (Matei 5,72)

Bucuraji-vd in Domnull (Filipeni 3,7)Bucurafi-vd pururea in Domnul ! $i iardgi zic:

Bucurafi-v 6 ! (Filipeni 4, 4)

r05


Deci, fralilor, bucurafi-ve ! (I1 Corinteni 13,77)Asemenea gi voi bucura!i-vd pi fiti fericifi,irnpreund cu Mine (Filipeni2,78)Bucurafi-vd cu cei care se bucuri ! (Romani

72, L5)

Frali lor, bucurafi-vd, desdvArgil i-vd, mAn-gAiagi-vd,

Fiti unili in cuget, trdili in pace pi Dumnezeuldragostei

$i al pdcii va fi cu voi (11 Corinteni 73,I7).Bucurafi-vd in nddejde (Romani 12,12),Bucurati-r'd cd numele voastre sunt scrise in

ceruri (Luca IA,20),Bucurafi-vd intrucAt sunteli pdrtapi la sufe-

rintele luiFlristos, ca pi la ardtarea slavei Lui sd vd bu-

curafi cu bucurie mare (I Petru 4,13)

Fralii mei iubili gi mult dorifi, bucuria gi cu-nuna mea ! (Filipeni 4,I)

i sunteli slava noastrd gi bucuria noastrd(I Tesaloniceni 2,20).

Vd scriem acestea ca bucuria noastrd sd fiedeplind (I loan I,4).

Fralii mei, bucurali-vd !Caci il iubifi, credeli intru EI, degi acum nu-L

vedeli gi vd bucurali cu bucurie negrditd gipreamdritd (l Petru 7,8\.

Fralii mei, bucurali-vd pururea (Filipeni 4,4).CEci Hristos a grdit: ca bucuria Mea sd fie

deplind in ei (loan 17,'I-.,'1.3).Cereli gi veli primi ca bucuria voastrd sd fie

deplind (loan 1.6,24).Dacd velipdzi poruncile Mele, vefi rdmAne in

iubirea Mea, precum gi eu am pdzit poruncileTatdlui Meu Si rdmAn in iubirea Lui. Acestea vile-am spus ca bucuria Mea sd fie in voi gi cabucuria voastrd sd fie deplind (Ioan 75,10, 1L).

Acum sunteli trigti, dar iardpi vd voi vedea pise va bucura inima voastrd gi bucuria voastrdnimeni nu o va lua de la voi (Ioan 76,22).

Bucurafi-vd cd a inviat Hristos.Intrali toli in bucuria Domnului nostru.

$i cei dintAi, pi cei de-al doilea luali plata.Bogalii gi sdracii impreund bucura!i-vd'..impartdgifi-vd tofi din bog5lia bundtdfii.Nimeni si nu se plAngd de sdrdcie, cdci s-a

ardtat impdrdfia cea pentru tofi.


t

J

IIIT

106 r01


Nimeni sd nu se tAnguiascd de pdcate, pentrucd iertarea din pdmAnt a rdsdrit.

Nimeni sd nu se teamd de moarte, pentru cdne-a izbdvit pe noi moartea MAntuitorului.

A inviat Hristos gi se bucurd ingerii.A inviat Hristos si viala vegnicd stdpdnegte.A inviat Hristos gi nici un mort nu este in

groapd. Cdci Hristos, sculAndu-Se din morfi,incepituri invierii celor adormili s-a ficut.

A Lui este slava gi stdpAnirea in vecii vecilor.Amin. (Cua. de inadldturd de Pagti a SfAntuluiIoan Curd de Aur)

Iar Dumnezeul nddejdii sd vd umple pe voide toatd bucuria gi pacea in credinfd, ca sd pri-soseascd nddejdea voastri prin puterea DuhuluiSfAnt (Romani 15, 13).

lt

P r o l o g . . . . . ' . . . 5

C e e s t e d e p r i m a r e a - . . . 1 0

Prezentarec l in icd ' . . . .11

Locul unde se na$te deprimarea . . . . . . l8

Izvoarele gi cauzele deprimdrii - . . . - - -2O

Urmirile deprimlrii - - .28

Leacuri le ' . . . - -33

Leacuri de prevenire . "39

l . Tr iste[eaqiPldnsul . . " '40

2. Amintireamo(ri " " " '46

3 . L i n i q t e a " " " " 4 8

4 . S p o v e d a n i a . . . " " " " 5 3

5 . D r a g o s t e a " " " 5 6

6. Nidljduireain mila lui Dumnezeu ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 58

Cuprins

109

aF

EFa)r l

U)

z

iA

+ \O O\ # \O f- - tn € cA O\ (}l !O. b \ b G r ' - F F € @ o o o \ o \ O O

1987=Patimi Ale Duhului-DEPRIMAREA Si Tamaduirea Ei

Documents

Transcript of 1987=Patimi Ale Duhului-DEPRIMAREA Si Tamaduirea Ei