VI STAI STORICAROMANA

MCMXLVIIVOL. XVII FASC. I-II

Ji

t 11

p

P

7A

'tt

4)

7

www.dacoromanica.ro

REVISTA ISTORICA ROMANAORGAN AL INSTITUTULUI Da ISTORIE NATIONALL DIN RUCURESTI

DIRECTOR: CONSTANTIN C. GIURESCUPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCUREM

SECRETARI DE REDACTIE:D. BODIN

CONFERENTIAR LA UNIVERSITATEADIN BUCURESTI

C. GRECESCUPROFESOR LA 6C0ALA DE AREIVISTICA

CUPRINSULI. ArticoleConst. C. Giurescu, economice dintre Ronani i Rusi

Pagina

I-114I 53

Const. Grecescu, Istoria Tdrii Romdnesti dela 1688 incoace . 54 69D. Tudor, Jupiter Zbelsourdos 4 Drobeta 70 79Nestor Camariano, Un manuscris al unui eterist despre eveni-

mentele dela 1821 din Moldova 80 97Dan Alex. Berindei, Cuza V odd si ordinul < Unirii * . . . 98-106Const. C. Giurescu, In legdturd cu intemeierea Tdrii Romdnesti 107-114II. Miscellanea 115-157G. T. ICirileanu, Fabrica de tier a logoldtului C. Conachi (1844) 115-119Z. Pic14anu, Uncle a tost voevodul romein al cronicei lui Ottokar

de Styria? 119-121I. D. Suciu, tiri romdnesti privitoare la revolutia Sdrbilor

din 1848 . I21-130G. T. Ionescu, In legdturd cu Drdgdestii-Ungureni din jud

Thimbovit a 130-138D. Sandru, Indreptdri la 4 Bibliogratia Romdneascd Veche 138-156K. Horedt, 0 contribulie preistoricd la pdsunatul in Carpalii

sudici 156-157III. Addenda et corrigenda 158-163Ilie Corfus, Indreptdri la documente din colectia Hurrnuzaki 158-161G. T. Ionescu, Despre pisania bisericii Sfiintul Eletterie din

Bucuresti 161-163IT. Recenzii I 64-177Alex. Blian, Die byzantinischen Studien in Rumeinien (Const.

C. Giurescu) 164-165P. P. Panaitescu, Invdtdturile lui Neagoe Basarab (Const. C

Giurescu) 165

Relatiile

www.dacoromanica.ro

Pagina

Mircea Ion-Radu, Catalogul doc. Tdrii Romdneti,1369.-1600(Const. C. Giurescu) 166-167

Emil 1425.rescu, Despre relatiile lui Nicolae Alexandru cuUngurii (Z. nclisanu) 167-168

Kis Jeno-Bozdi G., Era ly szabadsaghorca 1848 1849 (ZPlclisanu) 168-173

Rusu I. I., Un pretins visigot in Capidava dobrogeand: 4 Aur-gais * (Gr. Florescu) . t 173-174

Ghitescu N., 0 disputa' dogmaticd din veacul XVII (NestorCamariano) * 174-175

Golescu Maria, Motive de animate in sculptura decorativd (IonChipmia) 175-177

V. Notite bibliografice 178-201VI. Cronieli 202-213

Revista Istoricd Ronutnd apare in 4 fascicole pe an la sfarsituIlunilor Martie, Iunie, Septemvrie si Decemvrie alciituind un volumde circa 500 pagini.

.

Manuscrisele, cite/ scrise i in formd definitivd, vor fi trimise pentrufascicolele respective pan la I ale lunilor Decemvrie, Martie, Iunie siSeptemvrie, pe ad.resa: Const. C. Giurescu, Str. Berzei, 47, Bucuresti.

Pe aceia.si adres vor fi trimise de asemenea agile si periodicelepentru recenzii.

Pe an . .

ABONAMENTULIn tail:

* 450 lei Pe anIn stritatate:

Pentru institutii . . .2.000 leiPentru studenti . . 400 lei0 fascicol 120 lei

Fascicolele si volumele vechi pret dubluCererile de abonament se vor trimite pe adresa: Radu Perianu,

B-dul Kalinderu, 18, Bucuresti ; iar plata abonamentului se va facela C.E.C., cont nr. 12.563.

. '

I I 000 lei

.

.

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE ECONOMICEDINTRE ROMANI SI RUST

PANA LA REGULAMENTUL ORGANICIntroducere. Relatiile economice dintre Romani si Rusi au fost

foarte putin cercetate 'Ana acum. Nu exista nicio monografie asupraacestui subiect 1, iar in cadrul lucrarilor generale, abia dac gasim ca-teya scurte pasagii, id si colo 2. Referindu-se la epoca de dupa tratatuldela Kiigiik-Kainargi (1774), adica tocmai la epoca in care schirnburilecomerciale ruso-romane sunt yii, una din aceste lucrari generale, da-torit lui N. Iorga, afirma chiar cu Rusii nu face= aproape niciunnegot, decat doar cu ceya yin yandut de negustorii Cazaclii... 3 Iar, inalt lucrare, referindu-se la aceiasi epoca i comentand tirile asupra im-portuhii de produse rusesti, acelas autor adaoga. : Panzele din Moscova

fierariile din Tula au existat numai in imaginatia candidatului au-

Lucrarea d-lui V. Borcea trateazA Relafiile economice romdno-sovietice(Bucureti, 1946, 68 p. in L0), cercetAnd * modul in care s'au desf4urat schim-burile comerciale i colaborarea economicA sovieto-romAnA in decursul pri-mului an de aplicare a acoraurilcr din 8 Mai 1945 asupra epocii anterioarenu insistA. Vezi i recenzia ce i-am fcut in Revista Istoricd Ron2rind, XVI (1946),p. 300.

2 WA ateva din lucrdrile generale mai insemnate: I. Nistor, Die auswdr-ligen Handelsbeziehungen der Moldau int XIV. XV. und XVI Jahrhundert,Gotha, 1911, XX + 240 p. in 80; I. Nistor, Handel und Wandel in der Moldaubis zum Ende des x6. Jahrhunderts, CernAuti, 1912, XVI + zoo p. in L ; N.Iorga, Istoria comerfului ronidnesc, vol. III, Valenii de Munte i Bucureti,1915 0 1925, 339 + 210 p.; St. Mete4, Re1aiile comerciale ale Tdrii RomaneUcu Ardealul peind in veacul al XVIII-lea, Sighivara, 1921, 273 p. in 8 ; N.Bogdan, Din trecutul comerfului romdnesc tnoldovenesc fi mai ales al celui iesean,Ia0, 1925, 188 p. in V); G. Zqne, Economia de schimb in Principatele romiine,Bucureti, 1930, 465 p. in 80.

3 N. Iorga, Istoria Rontlinaor prin cdhItori, editia a doua, vol. II, Bucureti,1928, p. 208.

1

4

i

1

*;

www.dacoromanica.ro

2 CONSTANTIN C. GIURESCII

striae la consulat, Sulzer...O. Nu-i de mirare prin urmare, dacultima cercetare privind u Relafii/e economice romdno-sovietice, ap-ruta in 1946, sustine, in partea introductiv care atinge in treacatsecolele XVXIX, e aceste relatii au fost u din cele mai rare , 4 slabe ,4 firave i lipsite de continuitate 2

0 cercetare atenta a izvoarelor, fail idei preconcepute, arata insaltceva. Ea arata relatii continui, directe 0 indirecte, din cele maivechi timpuri, cu o serie intreaga de regiuni ruseti 0 anume cu tararuseascd din regatul Poloniei, adica cu Galitia, avancl drept centruLiovul (Lvov ; mai tarziu, sub Austriaci, Lemberg), cu Podolia in carese aflau oraele Kamenef-Podolsk, Sarhorod 0 Moghildu, cu Ucrainai anume in primul rand cu finutul cdzdcesc, cu Kievul 0 cu Nejinul

Nejna vechilor izvoare romaneti in sfar0t cu Vara Mosculuipropriu zisa, avand ca reedinV Moscova i ca centru industrial maiimportant Tula.

Cum se explica, in cazul acesta, concluziile de 'Ana acum ale isto-riografiei romaneti? Ele se datoresc mai intaiu f aptultfi ch s'a tinutseama, in raporturile romano-ruse, de state, iar nu de popoare. Iarfiindca. atat tara ruseasca a Galitiei, cat i. Podolia 0 o bund partea Ucrainei au fost, timp de veacuri, sub stapanire poloneza, o altparte a Ucrainei sub stapanirea tatareasca. i turceasca, raporturilecomerciale respective au fost trecute sub rubrica Poloniei 0 Tatariei,respectiv Turciei, conceputul de Rufi fiind luat numai in intelesulde Moscovifi.

Cum, pe de alta parte, cu statul rusesc, moscovit, n'am avut con-tinuitate teritoriald cleat incepand din 1792 (tratatul dela Iai),dela sine a urmat ca. i relatiile comerciale au fost considerate ca slabe , firave i lipsite de continuitate , deci disparente ina-inte de aceasta. data.

S'a addogat apoi, poate fara voie, i. influenta atmosferii generale,anti-ruseti, care a dominat vieata noastra in ultimele decenii. Ea aavut repercusiuni i asupra istoriografiei, determinand, impotriva evi-dentei, afirmatiuni ca acelea reproduse anterior.

Ne propunem, in cele de mai jos, s cercetam relatiile economicedintre Rui 0 Romani, din cele mai vechi timpuri pand la RegulamentulOrganic (1832). 0 facem sine ira et studio * dupa vechia formulaa lui Tacit avand convingerea ca numai o cunoa$ere tiintifica,deci temeinica, a vechilor raporturi dintre popoarele noastre, in toatedomeniile, poate constitui un fundament sigur, durabil, pentru des-voltarea lor in viitor. Am avut in vedere, in special, izvoarele romd-neti 0 apusene privind aceasta. problem. Documentele arhivelor ru-

1 N. Iorga, Isloria comertului romeinesc. Epoca mai noud, Bucureti, 1925,p. 67 nota I.

2 P. 3 11 4-

0

www.dacoromanica.ro

RELATIILE EcoNomicE DINTRE ROMANI I RU$1 3

sesti precum i unele tiparituri rusesti pentru moment inaccesibilevor mai aduce, de sigur, o serie de completari, vor preciza multe

detalii. Credem ins ca liniile generale 0 trdsciturile fundamentale, ca-racteristice, vor ramane cele fixate in lucrarea de Ltd.

Primele relatii economice. InsemnAtatea Lvovului. Primele re-latii dintre Romani si Rusi au avut loc odata cu prirnelecontacte etnice dintre cele dou popoare. Nu avem informatii do-cumentare asupra kr ; nu stim ce produse i mrfuri se vor fischimbat in timpul aparitiei pasagere a lui Sviatoslav la Du-nare in 968-971 1; nu cunoastem, de asemenea, schimbul de produsedin regiunea de contact dela Nordul i Estul Moldovei, mide Vlahiide langa hotarele Galitiei sunt amintiti Inca din anul 1164, and eiprind pe un fugar bizantin, pe Andronic Comnenul a. Probabil insac. vor fi fost aceleasi produse care se intalnesc si mai tarziu, in primulrand, vite, piei, blanuri, sare i yin, apoi, in mai mica msura, colo-niale i mirodenii scumpe, aduse, cu mare greutate, din spre miazazi.Intemeierea unor formatii politice rusesti in regiunea Rusiei roiiadica a Galitiei, a favorizat, de sigur, re1aiile comerciale. Sigurantadrumurilor a sporit, numrul asezdrilor omenesti a sporit si el ; conse-cinta a fost un spor in schimbul de produse i marfuri.

In privinta aceasta, tin rol hotaritor a avut orasul Lvov, Liovulcum ii spuneau Moldovenii. Intemeiat dupa navalirea Tatarilor (1241),langa o asezare mai veche, de catre Lev Danilovici, principele RusieiGalitiene, colonizat cu Germani care aduc aci dreptul magdeburgicprin decretul regal din 17 Iunie 1356 se inlatura toate drepturilerutenesti i datinele rutenesti toate in favoarea acestui nou dreptmagdeburgic Lvovul ajunge cufand metropola comercial a intin-sului teritoriu cuprins intre Marea Neagra, Kiev, Lublin, CracoviaCarpatii rasariteni. Aci vin marfuri atat din spre miazanoapte, din spreBaltica i orasele de pe tarmurile sau hinterlandul ei Gdansk (Dan-zig), Vilna, Riga, Pskov, Novgorod cat si din spre miazazi, de petarmurile Mara Negre, din porturile Caffei, Cetatii Albe i Chiliei.Situat pe vechea arter internationala de comert vechiul drum alchihlimbarului legand Nordul baltic i scandinav cu Sud-Estul eu-ropean, gurile Dunkii i Constantinopolul, Lvovul, prin pozitia luicentral, bucurandu-se si de dreptul de depozit ( Stappelrecht ),ajunge un mare centru international. Fel de fel de negustori se intal-nese aci: Ruqi de tot felul, dela Ucrainienii localnici pana la Bielorusi,Moscoviti i Rusii dela Volga (Nijni-Novgorod !), Germani, care auin man6 administratia orasului, cu Schultheiss-ul i Biirgerii kr 0

1 Const. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, I, editia a cincea, Bucuresti, 1946,p. 285-7.

2 Ibidem, p. 342. i

economice

si

www.dacoromanica.ro

4 CONSTANTIN C. GIIIRESCV

reprezinta mai ales pe meseriasii si negustorii stabili, cu antrepozite,Greci, venind cu caravanele dela Constantinopol, Armeni, sositi intr'unmare curent colonizator, pe la Nordul Marii Negre, lsand reprezentantide ai lor in toate orasele mai insemnate din aceasta regiune, Poloni,acestia reprezentand, din veacul al XIV-lea inainte, mai ales elementulpolitic dominator, apoi Moldoveni, buni cunoscatori ai drumurilor'Ana la tarmul Marii Negre, Italieni din porturile genoveze ale ace-leiasi maxi, Evrei, prezenti oriunde se pot face afaceri, in sfarsit T dtaridin partile Crimeii i Volgei inferioare si chiar si Arabi. E un amestecpitoresc de costume, de obiceiuri, de limbi, asa cum se intalnesc in putinealte orase ; se aseamana, in privinta aceasta, cu Constantinopolul,mai ales cu cel de dinainte de cucerirea turceasca i cu Nijni Novgorodulde mai tarziu 1.

Intemeierea statului moldovean (1359) face ca drumul de comertintre Lvov si gurile Dunrii sa devie si mai sigur. Unii istorici au legatchiar intemeierea acestui stat de miscarea comerciala tot mai intensadintre cele doua puncte terminus 2. Fara a-i atribui un rol determinant

deoarece formarea mai intaiu a marcii ungare de aparare, sub Dra-gos, si apoi scoborarea lui Bogdan descalecatorul din Maramure suntfactorii decisivi ai intemeierii este sigur ins ca in privinta consoli-ddrii i ntinderii statului moldovean, miscarea comerciala intenscare i-a strabatut dela Nord-Vest spre Sud-Est teritoriul, cu popa-surile ei 0 mai ales cu veniturile legate de vami, a jucat un rol defrunte 3.

Primele tratate comerciale. In cursul veacului al XIV-lea, relatiilecomerciale dintre Lvov 0 hinterlandul sau galitian i podolian deoparte,si Tarile Romanesti de alta, se desvolta continuu. Dovad sunt tratatelede comert acordate in 1408 de catre Alexandru cel Bun, Domnul Mol-dovei 4, si, cam in aceia0 vreme, de Mircea cel Batran, Domnul Mun-teniei 5. Tratatul de comert al lui Alexandru, incheiat cu sfetniciiorasenii din targul Liovului e in favoarea negutatorilor Domnuluinostru, Craiul Poloniei, din toatd far a Rusiei qi a Podoliei 6 Prin Ora

1 Vezi si Jan Rutkowski, Histoire economique de la Pologne avant les partages,Paris, 1927, p. 62; P. P. Panartescu, Drumul comercial al Poloniei la MamaNeagrd in Evul Mediu, in Interpretdri ronaineti. Studii de istorie economicdci sociald, Bucureti, 1947, p. 107-129.

2 N. Iorga, Ce a lost odatd in legdturile economice internalionale, in Excelsiorcu data 21 Decemvrie 1935: 4 Drurnuri de comert intre Orient si Occident auintemeiat insai vieata politia a TArii Romfingti i a Moldovei

3 Vezi i Constantin C. Giurescu, o. c., p. 394-403.M. Costilchescu, Documentele moldovenefti inainte de tefan cel Mare,

vol. II, Iai, 1932, p. 630-637.5 Publicat de B. P. Hasdeu, Arhiva Istoricd a Romniei, I, I, p, 3-4.6 M. Costo.chescu, o. c., II, p. 636.

4

5ie,

w.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE ECONOMICE DINTRE ROMANI I Rug 5

Rusiei se intelege in acest act tara situata la Nord de Nistru, corespun-zand aproximativ cu jumatatea de rasarit a Galitiei. Ca o dovada inacest sens, citam g actul din 1433, Dechemvrie 13, prin care Regele Vla-dislav Iagello cedeaza Voievodului Stefan, fiul lui Alexandru cel Bun,Tetina g Hmielovul, care orase adaoga actul sunt asezate intreara noastrd a Rusiei i Moldoval Populatia acestei tari era in ma-

joritate ucrainiand ; se adaogau apoi Poloni g Moldoveni. Pe teritoriulei existasera mai inainte formatiuni rusesti independente. Podolia seintindea spre rasarit de 4 tara Rusiei ; ea avea ca asezare mai insem-nata Kamenet-Podolsk ; alte centre erau Bratlav, Sarhorod, Bar. Siad, Ucrainienii formau majoritatea populatiei. Actul din 1408 al luiAlexandru cel Bun este extrem de pretios pentru istoria vechilor rela-tiuni dintre Romani g Rug. El ne arata in primul rand ce produse

marfuri cumparau g vindeau negutatorii din toata tara Rusiei gPodoliei in Moldova. Cumpdrau, in Suceava, madd tdtdrcascdadic tesaturi fine de matase, coloniale g mirodenii aduse din partilersaritului de negustorii Greci, Armeni, Ttari, Evrei, etc. Actulingra cateva din aceste marfuri: mdtasd, piper, camhd o tesaturafina de mdtase 2 -- tebenci adic un soi de podoabe de matase laseaua calului 3 tdmdie, vin grecesc 4, adica vinul de Malvasia (La-conia) 5. Se poate adaoga i scorfipara, pe care o aminteste un privi-legiu comercial din 1456 6. Cumparau apoi diferite produse manuf ac-turate i lucruri mdruncele, multe din ele aduse din Ardeal. E vorbade qdpci, pantaloni, sdbii ungureqti, palop 7, apoi jderi ungureVi , argint din Ungaria * i ceard din Brapv . Din ultimele trei articole,negustorii aveau voie s cumpere insa numai dup ce se aprovizio-nase intaiu voievodul cn cantitatile necesare.

Dar esentialul cumparaturilor pentru negustorii lioveni , rug *si podoleni il formau produsele Orli. Erau, in primul rand, vitelecornute, vestitii boi moldovenesti un articol care sute de ani se vaexporta spre tarile nordice apoi call, dar nu g caii buni de fard al caror export este formal interzis., porcii, oile i peVele adica morunulg crapul sarat transportat dela gurile punarii in caravane de zeci decare. Cumparau apoi tot felul de piei, piei de vite cornute, piei crudede oaie, piei de miel, piei de vulpe g de veverita, precum g rang 8.

Ibidem p. 662.2 Cuviritul e iniprunnitat din lintba polonA: tkanwlia, un fel de ingtase

turceascAp Cbstdchescu, o. c, II, p. 633).3 Ibidem p. 633, not5.Ibidem p. 633.

5 Const. C. Giureseu, Istolia RomdMlor, II, editia a patra, p.6 M. CostlehesCll, 0. C., II, p. 792.

7 Ibidem p. 635.8 Ibidem, p. 634.

548.

*

1

(3/1.

e.

aia

www.dacoromanica.ro

6 CONSTANTIN C. GIURESCU

Nu puteau cumpra, exportul fiind interzis, in afarg de call bunide tara nici jderii, argintul i ceara produse in Moldova 1.

Punctele de vama pentru cei care duceau marfa in taxa Rusieisi a Podoliei erau Cerndugi, Dorohoiul i Hotinul, iar pentru cei carese indreptau spre tinutul tdtaresc , Cetatea Albd, Tighina i raqii 2

In privinta marfurilor vandute de negustorii sus amintiti, privi-legiul din 1408 mentioneaza in mod explicit postavul 3: cu el se incepeinsirarea marfurilor, adaogandu-se, mai departe, c el se trimite si inTara Romaneasca precum si in Ungaria , in orasele Brasov si Bis-trita 0 confirmare din 1456 adaoga. i panza litvang iar ceadin 1460, Iulie 3, pe lng panza litvana i pe cea de Krosno, o locali-tate in Galitia 6.

Pentru a ne da seama si de celelalte marfuri pe care le vindeau ne-gustnrii rusi, marfuri nespecificate in actul lui Alexandru cel Bun,trebue recurgem la o marturie contemporana i anume la relatiade cOlatorie a lui Guillebert de Lannoy, trimisul Regelui Prantei si alRegelui Angliei catre mai multi principi orientali. Ajungand in 1421la Kamenet-Podolsk, unde-0 avea resedinta marele Duce al Lituaniei,Vitold, el intalneste aci, in apropierea fruntariei de miazanoapte aMoldovci, soli dela Novgorod 0 dela Pskov, doua centre importantecomerciale din Rusia Nord-Vestica. Acesti soli adusesera lui Vitold daruri minunate: piei de icier, haine de mtasa, vibe, qepci hldnite,postavuri de land, dinci de peste (in textul francez: dens de couraquesqui est Poisson! ), aur, argint, ca la vreo sasezeci feluri de daruri 7.Multe din aceste produse i marfuri, intalnite la curtea lui Vitold,ajungeau si in Moldova vecina, la curtea lui Alexandru cel Bun. Dru-mul dela Kamenet Camenita cum Ii spuneau ai nostri la Suceava

apoi la Dunare era bine cunoscut Moldovenilor; Vitold Ii i d dreptcalatize liii Guillebert de Lannoy doi Tatari i aisprezece RusiRomani ( Wallosques ) 8.

Bldnile scumpe i articolele de imbracaminte confectionate saucdptusite cu asemenea blani au format dela inceput o caracteristica a

1 Ibidem, p. 635.2 Ibidem, p. 634-5.3 Ibidem, p. 633.4 p. 634.5 Ibidem, p. 792.6 I Bogdan, Documentele lui telan cel Mare, vol. II, Bucuresti, 1913, p.

277; cf. Hurtnuzaki, Documente, IT, 2, p. 686 (110AOTHO AHTOBCKOt 4 KPOCHUICK0e).7 Vezi B. P. Hasdeu, Arhiva Istoricii a Romdniei, I, I, 129-130 ; Dietrich

de Buczacz dal regglui Poloniei Vladislav, in 1440, intre altele dou sube desamur (schubas sabelinas duas), dou'A haine, intre care una captusitt cu samur

alta cu jder, i optzeci de pielcele de samur (octuaginta pelles sabellinas)M. fpyinenicHri, maTepianx .., Lvov, 1906, p. 35).

B. P. Hasdeu, Arhiva Istoricd a Romdniei, I, r, p. 129.

t

5,

riri

ci

www.dacoromanica.ro

REIATIILE RCONOMICE DINTRE ROMANI I RUST 7

importului din tarile rusesti. Le intalnim necontenit, din veacul alXV-lea si pana in al XIX-lea, atat in Moldova cat si in Muntenia si inTransilvania. Sunt blnile de sarnur sau zibelind foarte scumpecuprinzand diferite calitati apoi cele de cacorn, de vulpe neagrd

rosie, de ider ; se importau uneori i Mani obisnuite, mult mai ief-tine, cum erau blanile de /up, de urs, de iepure, de aline alb* (vezitoate acestea, pe larg, mai jos!).

*Dmnii de peqte care au fost identificati de unii cercetatori in modgresit cu. bagaua erau, in realitate, dinti de morsa; constituiau,din cauza duritatii lor, a lustrului pe care-I capatau prin slefuire si araritatii, un produs mult apreciat, asemanator fildesului. In tarifelevamale de mai tarziu, cum este de pilda, tariful muntean din 1792,Ianuarie 1, fildesul i dintii de peste * sau, cu termenul turcesc in-trebuintat pe atunci, la finele epocii fanariote, la noi, balc-dis -ul(textual: dinte de peste !), sunt trecuti impreuna, addogandu-li-se sideful 2. Sultanul Soliman cel Mare avea un negustor special care-iprocura dela Moscova acest produs rar 3.

Dar daca tratatul acordat negustorilor din tara Rusiei si din taraPodoliei de catre Alexandru cel Bun este detaliat, specificand o seriede produse i marfuri, nu tot acelas lucru se poate spune despre actulsimilar acordat de Mircea cel Batran tuturor negutatorilor din taraparintelui i fratelui Domniei mele Vladislav craiul dela Liov i par-garilor din tara fratelui domniei mele marele principe Vitold , camin aceiasi vreme. In acest din urml act se arata numai c suszisii ne-gustori au voie a veni in Muntenia cu marfurile lor ; vor plati vamapentru acestea numai la Thrgoviste i apoi vor putea cumperece vor pofti . Au dreptul s strabata intreaga tara, precum i toateschelele de pe Dunare, incepand dela Portile de Pier si chiar pana laBraila 4.

Nu en mult mai explicit este actul similar acordat de catre VladDracul la 8 Septemvrie 1439. Domnul se adreseaza tuturor negusto-rilor i tuttu or oamenilor... din toata Vara leseasca, din Cracovia, din Liovsi din alte orase, din tara ruseascd (Galitia) si din tara moldoveneasca,dandu-le voie sa. vanza i s cumpere ce le place. Vama se va platila intrare, la Ramnicul-Sarat, cate doi florini unguresti de car, iar incelelalte orase, vama dreapta, cum pltesc i negustorii munteni 5.

In privinta mrfurilor cumparate in Muntenia, unele indicatiunine da actul lui Alexandru cel Bun. In el se specifica: Iar ce aduc

Vehi, de pild5., N. Iorga, Istoria Romanilor prin cdldtori, II, Bucure*ti,1928, p. 60; in altil lucrare a sa, Istoria comerfului romdnesc, I, p. 204, traduceprin fildes*.

2 V. A. Urechia, Istoria Romdnilor, vol. IV, p. 239; cf. vol. XIII, p. 206.3 Vezi mai jos, p. 1o.

B. P. Hasdeu, Arhiva Istoricd a Romdniei, I, I, p. 3-4.5 Ibidem, p. 84--5.

1

sa-si

si

www.dacoromanica.ro

8 CONSTANTIN C. GIURESCU

din Tara Romneasca, fic piper, fie land.' sau orice, s pateased pentru12 cantare u o jurratate de rubl de argint n Bacau i o rubla intreagala vama principala din Suceava 1.

Dela Braila puteau cumpara negustorii din -Wile lui VladislavJagello si a lui Vitold inteadevar orice, fiindc, asa cum ne spune,la inceputul secolului al KV-lea, germanul Schiltberger, aveau ad de-pozit ( Niederlegung ) cocele (sau corabiile mai mici) i galerelecare aduc marfa din strainatate 2 Prin urmare se puteau gsi la Bra-ila, tot felul de marfuri orientale i sudice, precum i marfuri localemuntene i mdrfuri brarvene, domnii Tarii Romanesti ducand o po-litica vamala care urmarea tocmai s ajute desvoltarea marelui portdunrean i sa atraga ad negustori din toate partile 3.

0 parte din postavul i marfurile aduse de negustorii lioveni i po-doleni trecea in Transilvania. Tratatul din 1408 specified vama carese va pati pentru acest postav. Ea este, pentru marfurile destinateBiqtritei, de trei grosi de grivna. la Suceava si de cote un gro i ju-matate de grivna la Baia 0 la Moldavita. Pentru cele destinate Bra-sovului, e de asemenea de trei grosi de grivna la Suceava si de unul

jurnatate la Bacau 0 la Troths. Cand se intorc cu marfa din Transil-vania, vama este de 4 grosi de fiecare povara 4.

Postavul polonez ( de stamine polonicali ) figureaza printremarfurile ce se importau in Transilvania 0 in privilegiul de comert din21 Julie 1412 acordat de voievodul Ladislau Apor orasului Bistrita 5.El e mai ieftin decal postavul de Flandra dou varietati: Ypressi Louvain sau cleat cel de Colonia, aduse toate de aceiasi negustori din toata tara Rusiei si a Podoliei .

Negustori rui prin Otte romaneti. Tot din timpul domniei luiAlexandru cel Bun avem primele mentiuni despre negustori din Kievcare strabat Moldova. Ele se datoresc ieromonahului nis Zosima ; acesta,povestind calatoria sa spre Muntele Athos, Constantinopol i Ierusalim,spune: 4 Dela Kiev, cu negustorii i boierii am mers 30 de mile, era omila 5 verste... si am ajuns la un fluviu mare ce se numeste Bug .De aci, mergand alte 50 de mile, a ajuns la Nistru, la granita voloha adica moldoveneased. 4 Din cealalta parte continua Zosima Vo-lohii tidied plata pentru trecere, iar din aceasta parte o ridied pentru

1 M. CostAchescu, o. c., II, 634.Schiltbergers Reisebuch (Kriegsgelangen in Vorderasien von 1394 (sic)

x425), Leipzig, f. a., Insel Biicherei, nr. 2 19, p. 55 : Und eine Stadt, die istgenaimt Ibrail (Braila), die liegt auf der Donau, da haben die Koggen undGaleeren, die die Kaufmannschaft aus der Heidenschaft bringen, ihre Nieder-legunv.

3 Const. C. Giurescu, o. c., I, p. 419-20.4 M. CostAchescu, o. c., II, p. 634-5.5 Hurmuzaki, Documente, XV, 1, p. 7-8.

t

1

si

s

www.dacoromanica.ro

RRIATIILE ECONOMICE DINTRE ROMANI *I RII$I 9

marele cneaz Vitold ; iar vama se ia dela trecdtori i pe urmd, amdndoio impart 1. Dup ce trec Nistrul, negustorii, impreun cu ieromonahulpelerin, merg prin Moldova 'Ana la Cetatea Alba ; acolo se imbarcaies in Marea Neagra

Asa dar inca dela inceputul veacului al XV-lea constatam re1aii cunegustorii din Kiev. Acestia vor fi cunoscut orasele Moldovei nu numaica locuri de tranzit, situate pe dnimul spre Chilia, Cetatea Alba si Cons-tantinopol, dar ca piece de desfacere. Nu ni se dau detalii asupra mar-furilor lor, dar, de buna seama, ele nu vor fi diferit de acelea pe care leconstatam in celelalte izvoare contemporane, amintite mai sus.

Casatoria mai intai a lui Ilias, feciorul lui Alexandru cel Bun, cuMarinca, fiica cneazului Andrei Oligmondovici din Kiev in 1425 2, casa-toria, dupa aceea, a lui tefan cel Mare, in 1463, cu Evdochia sau Ov-dotia din Kiev, sora cneazului Simion Olelkovici 3, au contribuit cusigurant la strngerea legaturilor cu marele centru rusesc. Odata cusoiile voevozilor vor fi venit i suitele respective, iar negustorii au prinsa bate mai des drumurile rii vecine unde, pe tron, erau doamne dinneamul bor. De altfel acesti negustori intalneau connationali, din dife-ritele tan rusesti, stabiliti statornic In orasele Moldovei. Astfel, inSuceava, constatam ca exist in 1481, o uli(d ruseascd . tirea ne-oda o inscriptie in limba slava de pe o jarovnie adica o piatra in carese tinea, in biserica, jarul necesar cdelnitelor. E vorba de jarovnia din biserica Sf. Than Botezdtorul din Suceava, care are urmatoarea in-scriptie : Aceast piatra a facut-o Sima din Lipovat in ulikz ruseascd(. . Omit Snug. . ), pentru sufletul sau. In anul 6989 (1481), luna Ianuarie30 4. Aceasta inscriptie se poate interpreta in mai multe feluri: fie caacolo locuiau Rui, negustori i meseriasi, deci in inteles etnic, fie c ne-gustorii de pe aceasta ulita vindeau produse i mai-fun rusesti, asa cummai tarziu, lipscanii vor vinde, in Bucuresti, marfa de Lipsca, fie, insfdrsit, c erau ambele cazuri la o Mita. Oricum, inscriptia dovedeste nu-marul apreciabil al elementului rusesc sau in legatura cu Rusia, dinSuceava, de vreme ce el determind numele unei uliti In capitala Moldovei.

Asemenea uliti vom constata mai tarziu si in alte orase romnestiAstfel, in Iasi, se aminteste intr'un act din 1652, Aprilie 14, de ulitaruseased , pe care se afla carvdsaria domneasca 6 adica locul undetrageau negustorii spre a fi vamuiti.

G. Bezviconi, Cdldtori rtqi in Tdrile Romeine, Bucuresti, 1947, p. 16-17.2 Const. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, II, editia a patra, Bucuresti, 1943,

p. 22; cf. P. P. Panaitescu, Alexandru cal Bun, Bucuresti (1933), p. 57.3 Const. C. Giurescu, o. c., II, p. 105.4 G. Bals, Bisericile nandstirile moldoveneiti din veacurile al XVII-leaal XVIII-lea, Bucuresti, 1933, p. 535-6.5 Paul Mihailovici, Documente moldovenefti gdsite la Conslantinopol (1462

1755), in Cercetdri Istorice, VIIIIX (1932-1933), nr. 3, 13. 44; un document

i

i

pi

a

o

r

50

www.dacoromanica.ro

IO CONSTANTIN C. GIURESCU

Prezenta acestor negustori rui, din Galiia, din Podolia, din Ucraina,in oraele moldoveneti 0 dela Dunarea de Jos ne da poate expli-catia acelui controversat pasagiu din cronica lui Nestor, intitulat Listaoraelor ruse . Lista mentioneaza, intre altele, oraele: Belgorod (Ce-tatea Alba), Cern (Cernauti ?) Askai Torg (Ia0), Romanov Torg (Roman)Nemeci (Neamt), Korociunov Cameni (Piatra lui Craciun adica Piatra-Neamt), Sociava, Seret, Bania (Baia), Neciun (Tetina?), Hoten (Hotin). 1E vorba, dupal parerea noastra, de orae in care negustorii rui faceauafaceri, desfaceau marfurile lor, cumparau altele, aveau, adeseori,aezari stabile, cum am vazut e era cazul Sucevei. Prin aceasta expli-cape intelegem dece lista cuprinde i o suma de aezari dela Dunare0 dela Marea Neagra 0 din Bulgaria, ca Vidinul, Tarnova, Darstor,Varna, Cavarna, etc., unde nu poate fi vorba de o populatie importantaruseasca.

Prima() rlatii directe en Moscova. Negastorii din Camenita.Lunga domnie a lui Stefan cel Mare (1437-1304), inregistreazaprimele relatii directe cu Moscova. In 1483, Ianuarie 6, are loc in acestora casatoria fiicei marelui voevod moldovean 0 a Evdochiei din Kiev,Olena, cu Ivan, fiul marelui cneaz Ivan III Vasilievici. Douazeci i doide ani a strait Olena in Vara sotului sdu, avand de luptat, spre sfdrit,cu multe intrigi i greutati 2 ; in acest rastimp au mers, desigur, soliinegustori intre Suceava i Moscova. Una din solii o cunoatem: Dupacucerirea in 1484 de catre Turci a cetatilor Chi lia i Cetatea Alba, carereprezentau pentru Moldova nu numai pozitii militare dar i economicede primul ordin, interesand negutatorimea din Po Ionia, Podolia, Li-tuania i Rusia, Stefan a trimis dup ajutor i la Moscova, la cuscrul saumarele cneaz Ivan Vasilievici. Nu avem actul respectiav, dar ni s'apastrat solia, din. 1486, Iunie, a regelui Poloniei Cazimir catre acelaasemantor din 1679, Mai 30, la V. A. Urechia, Miron Costin, I, Bucureti,z886, p. 139; cf. C. A. Stoide, Negustori din 5arhorod In Moldova, in Rev. Ist.Rom., VVI (1935-6), p. 383, nota 1. Negustori rui, foarte activi, la Ga-lati, in 1813 (N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi, I, Bu-cureti, 1902, p. 179-180; cf. pentru anul 1842 Scar lat Callimachi, Paginiinedite despre Moldova, Bucureti, 1947, p. 17); la Craiova, in 1826 (N. Iorga,Scrisori de negustori, Bucureti, 1925, p. 151); la Brdila, in 1839 (G. Bezviconi,CcIldtori rufi, p. 348); la Pitegi, in 1846: relatia doamnei de Carlowitz, la N.Iorga, Istoria Romdnilor prin cdldtori, III, p. 260; la Sulina, de unde pleacain 1853, locul lor lufindu-1 Grecii (Ibidem, III, p. 294)-

1 Ilon Hoe co6paHie pycciumb Jrkronucem, t. VII, St. Petersburg, 1856,p. 240; cf. Al. Boldur, Istoria Basarabiei, Chiinu, 1937, p. 162-4. Observ

lista oraelor ruse *, aa cum e reprodus de Al. Boldur, o. c., p. 162, cu-prinde unele erori, iar identificarea Nemeci = Piatra Nearnt (p. 164), e in-exact.

Vezi, pentru detalii, Const. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, II, p.106-107.

0

0

0

c5.

'

www.dacoromanica.ro

RELATIII,E ECONOMICE DINTRE ROMANI 5I RU5I I I

mare cneaz 0 in aceea0 chestiune 1 ; din ea aflam 0 raspunsul dat : 0tu mi-ai spus ca tie ti-i departe 0 pentru aceea nu poti sa-i ajuti a Era,inteadevar, departe pentru un corp de oastre, mai ales cu mijloacele decomunicatie de atunci. Negustorii insa tot puteau face drumul 0 1-au 0facut. Desigur numarul celor care dela Moscova au venit in Moldova nutrebue s fi fost prea mare ; erau intre ei negustori in trecere spre Cons-tantinopol, ca 0 cei din Kiev care intovara0sera pe arhimandritul Zosimain 1419. Erau 0 unii care vor fi avut ca punct terminus Suceava, adu-cand, pe l'anga marfuri, 0 veti dela indepartata odrasla domneascd.Erau, deasemeni, negustori din Suceava care se duceau la Moscova ;putem cita pe acel Stefan Armeanul din Suceava care in i5oz recu-noate ca Martin Wasserbrot, personaj bine cunoscut contemporanilor,i-a adus servicii mt numai la Turci dar 0 la Moscova 3. Ceea ce se poateinterpreta 0: pe cand amintitul Stefan se afla in acest din urma ora5.

Dar daca asupra relatiilor economice cu Moscova in timpul lui Stefancel Mare suntem redu0, in lipsa unor texte categorice, la presupuneri 0deductii, avem in schimb cateva tiri precise privind relatiile comercialecu centrul mult mai apropiat al Camenitei (Kamenet-Podolsk). Un actdin 1463 ne arata ca negustorii de aci cumparau din Moldova ceardprodusul local mult apreciat 0 tot felul de specii aromatice ca piper,ghimber, cuipare , 4 aduse, bine inteles, din rasarit 0 miazazi. Acetinegustori doreau sa stabileasca un drum nou spre miazanoapte, prinLuck 0 Oleczko, evitnd deci Lvovul. Numai cd regele Poloniei le impu-ne s respecte vechiul drum, s treaca deci prin marea metropol gali-tiana 0 a-0 depuie marfurile acolo dupa vechiul obiceiu ( juxtaconsuetudinem antiquam ). 5 Un al doilea act, din 1449, Dechemvrie2, ne arata pe voevodul Moldovei, Bogdan, obligandu-se fata de sta-rostele Camenitei, Dietrich Buceatki, sa-i dea anual, in schimbul servi-ciilor acestuia, . . cate zece vase vin de Malmazia 0 cate zece bucati decamha 0 cinci de cufterie 0 ate zece bucati de panza...6 . Cufteriaera, ca 0 camha, o stoM scumpa, straing, adus din miazAzi ; seintrebuinta la dulamile sau hainele lungi boiere0i 0 la braiele femeieti. 7Si in 1456 se cere voevodului Moldovei, de catre regele Poloniei insa, dedata aceasta, panza, matase, oi, miei... 0 cai, malmazie 0 vin 0altele 8. Aa dar, in afar de vinul grecesc, aromat 0 alcoolic, de Mal-vazia (sau Malmazia), se trimetea spre miazanoapte 0 vinul local, moldo-

1 Vezi traducerea romneasa. in Theodor Codrescu, Uricariul, III, p. 87-8.2 I. Ceban, Despre legdturile dintre Moldova i Statul Moscovit din sec. XV

XVIII, in Analele Romdno-Sovietice, I (1946), P. 77.3 N. Iorga, Studii 0 Documente, XXIII, p. 329: t ad Turcos et Moskoviamc4 Hurmuzaki, Documente, II, p. 144.5 Ibidem.8 M. CostAchescu, o. c., II, p. 748.7 Cf. M. Cosfachescu, o. c., II, p. 749.8 Ibidem, p. 787.

www.dacoromanica.ro

I 2 CONSTANTIN C. GIURESCU

venesc. Este prima mentiune documentara despre acest articol de ex-port, care se va bucura, veacuri dearandul, de o mare cautare in in-treaga lume slava de nord.

Pentru negotul pe care-I faceau in Moldova, negustorii din Camenitaplateau vamile stabilite. Se pare insa ca, dup Stefan cel Mare, in timpulfiului sau Bogdan, aceste vami s'au mrit. Aa se explic o scrisoare din1514 a regelui Sigismund catre starostele de Camenita prin care-i aducela cunotinta faptul i-i cere sa-i dea relatii, in vederea tratativelor cevor trebui intreprinse 1

In cazul cand se iveau neintelegeri in privinta unor daune suferitede vreun supus al coroanei polone 0 Po Ionia stapnea in vremea aceeanu numai intreaga Galitie, dar 0 Podolia 0 o parte dinUcraina atunciacuzatul moldovean urma sa fie judecat intr'un kc anumit, la granip,Mc stabilit din vechime. Aa afMm din actul cu data 1445, Neomvrie 26,dela Stefan voevod: Si asemenea specifica acest act orice paguba,s'ar face din partea Tarii noastre Coroanei 0 panilor 0 cetatenilor 0negukitorilor 0 agricultorilor 0 clericior 0 oricui, acela pe care-I vor in-vinovati in Tara noastra, il vom pune, dupa dreptate, intr'un anumitMc, unde 1-au hotart inaintaii notri, la Colocini (Ha KOMIHHH) 0 ceva hotari dreptatea, aceia vinovatul va trebui s sufere 2. Acest loc paresa fi fost in preajma praului sau a lacului Colacin care forma hotarulintre Po Ionia 0 Moldova, in partea de nord vest a judetului Cernauti 3.

A doua incercare a negustorilor din Camenita de a scapa de suprema-tia Liovului o constatam in anul 1526 ; ei vor, de data aceasta, s'el lege,prin oraul lor, Lituania 0 o Moscovia de Moldova 0 Turcia 4, evitandastfel dreptul de depozit. Liovenii, alarmati, trimit o delegatie la Ca-menita spre a-i asigura stravechiul lor privilegiu ; ni s'a pastrat insem-narea cheltuielilor faciite cu acest prilej.

A doua incercare a negustorilor din Camenita cred c trebue pus inlegatur cu un conflict mai vechiu care avusese Mc intre domnul Mol-dovei 0 autoritatile din Liov. Bogdan, fiul hli Sftean cel Mare, primisereclamatii dela negustorii moldoveni ca nu sunt lasati s treacd cu mar-furile lor mai departe de Liov, spre Lituania 5 ; marele ora galitian voia

1 Hurmuzaki, Docutnerte, II, p. 184.2 M. Ccstgehescu, o. c., II, p. 731.3 Azi nu exista o localitate cu accst nume, Colocini sau Colacin. Pentru

praul san lacul Colacin, vezi Dimitrie Cantemir, Descviptio Molda,iae. ed.G. Adamescu, Buc. (1933), p. io.

4 Documentul, din 17 Fevruarie 1526, a fost publicat de N. Iorga, Studiii Documente, XXIII, p. 334: i Item jus expensis dominis ad Ca mieniecz equi-

tantibus occasione transgressionis depositi et missionis per Camenecz mer-catorum Lithwaniam et Moskoviam de Valachia vel Thurcia, in detrimentumiurium civim civitatis istius a.

5 Hurmuzaki, Documente, H, 3, p. 67: 4 . . sui mercatores non permitterenturultra Leopolim ire versus Lithuaniam cum mercibus eorum n.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE =ON0MICE DINTRS ROMANI $1 RIJI 13

astfel faca respectat dreptul de depozit, aducator de mari beneficii.Atunci, drept sanctiune, Bogdan interzice in 1512 trecerea negustorilorrusi i poloni, prin Moldova, spre Turcia. Regele polon intervine in anulurmator spre a se aplana conflictul ; el scrie Liovenilor sa faca dreptatenegustorilor moldoveni, dreptate ceruta de atatea ori i amanata poa-te ca mai erau i alte pricini de vrajba spre a pastra raporturi debuna vecinatate cu acestia 1. Dar Liovenii se vede c nu s'au grabit sdea ascultare dorintei regale, de vreme ce in 1513 trecerea negustorilordin Liov i Camenita, spre Turcia, prin Moldova, e refuzat.

Probabil din cauza acestor dificultati creiate de Lioveni, au incercatnegustorii din Camenita in 1526, sa stabileasca o lege:tur directa, prinorasul br, intre tarile mai sus pomenite. Cad, intr'un fel sad altul, prinLiov, prin Camenita, prin Lublin cand nu era direct din Moscova,Moldovenii aveau nevoie de anumite produse specific moscovite pentrudarurile pe care trebuiau sa le dea sultanului si inaltilor dregatori. delaPoarta. De aceea, Stefanita, in 1523, se adreseaza regelui polon, rugandu-1 deschida cale spre a putea trimite pe negustorii sai la Lublin, sa-iprocure marfuri potrivite spre a fi daruite Turcilor ca piei de zibelina(samur !)..., de hermina (cacom I), dinti de peste, patru baluri de postav stamet * i altele... *2. Inteadevar, la Lublin se tineau vestite bat-ciuri la care yin oameni... din toate partile, cum sunt Moscovitii, Li-tuanii, Ttarii, Liovenii, Prutenii (Prusienii), Rutenii, Germanii, Lin-gua Armenii, V alahii i Evreii : ne-o spune lucrarea Comentari dellaMoscovia, de Sigismund de Herberstein Neiperg et Guetnhag, aparutala Venetia in 1550 3. Aceleasi produse erau cdutate 0 direct de Turd laMoscova ; astfel gsim acolo pe negustorul grec din Constantinopol An-drei Carcandella (Halchocondylas ?), care, lucrand pentru sultanul So-liman Magnificul, facea i treburile lui Petru Rams. Acesta din urmaceruse in 1527 regelui polon sa ingaduie negustorilor sai trecerea

spre Moscova, spre a cumpara de acolo bldni pretioase si dinti depeste, dar fusese refuzat, socotindu-se ca acesti negustori ar putea facespionaj in favoarea Moscovitilor 4. Atunci Rare recurge la serviciilelui Carcandella, dar i acestuia i se pune in 1534 o opreliste oficiala 5.

1 Ibidem, p. 69: ..ut justitiam toties petitam ac dilatam administrareut,mercatoribus Valachicis propter vicinitatem bonam conservandam...

2 Hurmuzaki, Documente, II, 3, p. 713 i 719.3 Sc. Callimachi, Din cdrli vechi, Bucureti, 1946, p. 17.

I. Nistor, Handel und Wandel, p. 174. Ca, inteadevr, uneori negustoriif Aceau spionaj, o dovedeste insdsi mrturia, ulterioard, a lui Const. Cantemir,voevodul Moldovei ; vezi mai jos, p. 22.

5 N. Iorga, Documente ci cercetdri asupra istoriei financiare fi economice...,Bucuresti, Igoo, p. 178 ; cf. I. Nistor, Die ausweirtigen Handelsbeziehungen,p. 87. Pentru relatiile politice ale lui Petru Rare* cu Moscova, vezi P. P. Pa-naitescu, Petru Rarq fi Mosccva, in In memoria lui Vasile Pdrvan, Bucuresti,

sa-i

Ii-ben

www.dacoromanica.ro

14 CONSTANTIN C. GIURESCU

In 1560, an in care se constata c se importasera in Moldova din noudinti de peste i blanuril se refuza iar de catre Poloni voevodului

moldovean Alexandru Lapusneanu, trecerea negustorilor sal spre Mos-cova ; de aceea, el se adreseaza, spre a obtine tranzitul, Hanului tatarescdin Crimeia 2. Un negustor moldovean, Dragan, avand o suma insemnatade bani asupra sa, porneste inteadevar spre Moscova ; pe drum, e prinsinsa de Poloni. Urmasul la tron al lui Lapusneanu, Despot Voda, inter-vine atunci spre a fi eliberat i arata c acea suma nu apartinea lui Ale-xandru ci Orli intregi j fusese data negustorului ca sa scape taraaceasta crestina de dusmanul pagan, Turcub>3. In 1564, Dragan pornestea doua oara. spre Moscova ; pe cale, zaboveste catava vreme si in Liov 4.Probabil, in afard de Dragan, vor mai fi fost i alti negustori moldovenicare au ajuns la Moscova. Istoricul rus Ceban afirma ca pe timpul luiIvan Vasilievici (1533-1584) Moldovenii faceau negot la Moscovaturi, deopotriva, de supusii principelui rus 5.

In afard de negustorul imparatesc c Carcandella, cunoastem nu-mele si ale altor furnizori care duceau la Constantinopol produsele mos-covite. Astfel este Mehmed Toctamiq, pentru care intervine tot Soli-man Magnificul, apoi Mohamed Celebi, in anul 1571, dup a. aceea greculAndreas Svero in 1575 6.

Din a doua jumatate a veacului al XVI-lea mai avem cateva stiriasupra relatiilor economice dintre Romani i Rusi. Graziani, biograful voe-vodului moldovean Despot (1561-1563), descriind bogatiile tarii, arata c de aici, din Moldova, se scoate acel mare numar de boi cu carnea carora sehranesc in mare parte nu numai neamurile Ungariei i Rusiei, ci si Polo-nii, Germanii i chiar Italia, iar mai ales cetatea Venetia . Iarmaroacede boi se fac in Moldova de sapte ori pe an ; vine atunci < un mare nu-mar de negustori , in campii intinse ; pretul rare ori trece de treigalbeni de aur de cap de vita, ramanand totusi un mare castig pentruinsusi voevodul 7. Iarmaroace insemnate de boi erau la Lente0 si la

tocmai in apropierea tarii rusesti . In opera de reorganizareeconomica pe care o intreprinde Alexandru Lapusneanu (1552-1561 si1934, p. 265-278; cf. T. Stoianovici-M. Magheru, Relafiile romkno-ruse incursul veacurilor, Bucuresti, 1946, p. 8-12.

1 N. Iorga, Documente... linanciare, p. 178.2 I. Nistor, Die auswdrtigen Handelsbeziehungen, p. 87.3 N. Iorga, Nouveaux matdriaux pour servir a l'histoire de Jacques Basi-

licos, Bucuresti, 1900, p. 47-9; cf. Acelasi, Istoria comerfului, I, p. 204.4 I. Nistor, Die auswdrtigen Handelsbeziehungen, p. 88.5 I. Ceban, Despre legdturile dintre Moldova fi Statul Moscovit din sec. XV

XVIII, in Analele Rorndno-Sovietice, I (1946), P. 77.N. Iorga, Studii i Documente, XXIII, p. 353 si 359; cf. Hurmuzaki,

Supl. II, t, p. 258.7 E. Legrand, Deux vies de Jacques Basilicos, Paris, 1889, p. 569-70;

N. Iorga, Istoria comerfului, I, p. 194-5.

I

w

I

all-

www.dacoromanica.ro

RELATIILE EcoNomicE DINTRE ROMANI 15

1563-1568) 1, el fixeazal iarmarocul principal la Hotin. Veniturile vamiidin acest oras sporesc considerabil ; in 1592 se incaseaza la un singur iar-maroc 3453 taleri ; tot in acest an, la 20 Septemvrie, e amintit aci laHotin, o caravana Constantinopolului , care plteste zloti de aur16o 2.

Ceva mai tarziu, calatorul italian Botero care cunoastenoastre pe la finele veacului (c. 1580-1590), insirnd produsele pe care leexporta Moldova, pune, dup grane, o vinuri care se duc in Rusia, in Po-Ionia . Se continua deci trhniterea spre miaznoapte a acestui gustosprodus local, mentionat pentru intaia data in 1456 (vezi mai sus, p. II).Tot Botero aminteste, printre produsele de tranzit spre Polonia si Ger-mania, in afara de vechea malvasie , i . (N. Iorga, Scrisori de negustori, Bucuresti,1925, P. 33).

6 Const. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, II, p. 284-6.7 G. Bezviconi, o. c., p. 37.

RIT5I07

www.dacoromanica.ro

16 CONSTANTIN C. GIUR.ESCU

Icoane. Tipografii. Cui. Veacul al XVII-lea inseamn o sporirea schimburilor cu Ru0i ; ele cuprind acum i alte domenii cleat celetraditionale ; e vorba de domeniile culturale.

Icoane rusWi e probabil sa fi fost la noi 0 mai inainte ; ne gandimde pilda, la epoca lui tefan cel Mare, a earth prima sotie, Evdochia,era din Chiev, 0 a cdrui flick Olena, a luat in casatorie pe fiul mareluicneaz al Moscovei. Nu ni s'au pastrat insa asemenea icoane din veaculal XV-lea. Prima Oire sigura se refera la vremea lui PetruCel putin una din cele trei icoane pe care le-a luat acest voevod inexilul sau la Bolzano (Tirol) 0 anume aceea infatiand pe sfantul Alexe,mitropolitul Chievului, pe sfantul Nicolae i pe sfantul Dimitrie epis-copul Vologdei, era de origine ruseasca 1. Tot ruseasca pare sa fi fost

o a doua din icoanele lui Petru chiopuI, aceea infatiand pe sfintiiPetru 0 Pavel 2 Stim apoi in mod sigur ca. Tarul Boris Godunov (13981603) i-a trimis lui Mihai Viteazul, in afara de bath pentru icoane i podaabe bisericWi 8 .

Faima de care ajung s se bucure icoanele ruseti la noi facepe voevodul moldovean Miron Barnowski sa trimit in 1628 o delegatiela Moscova, in frunte cu Varlaam, viitorul mitropolit, spre a-i procuraasemenea icoane 4. De acum inainte, numrul icoanelor ruseti spo-rete in Principate. Ele sunt aduse 0 de diferiti calugari ru0 care seaeaza in manastirile noastre i dintre care unul, Paisie Velicicovski,a jucat un rol de seama in vieata monahala romaneascal. Dintre icoa-nele rusWi la noi nu exista inch' o cercetare asupra lor semnaldmpe aceea din 1708, adusa dela Moscova i aflatoare azi in biserica satuluiSf. Ilie din judetul Suceava 5.

Difuziunea icoanelor rusWi se face nu numai in Principatele Romne,dar in intreg oriental ortodox. De altfel, in veacul al XVIII-lea, Ru0iajung sa aiba adevrate fabrici de icoane pentru tot acest orient 6.

Un alt domeniu in care constatam raporturi cu lumea ruseasca eacel al tiparului. Reintroducerea tiparului in Muntenia, pe vremea luiMatei Basarab, se face cu material cumparat la Kiev. Detalii in pri-vinta aceasta ne da insu0 voevodul in prefata primei sale tiparituri,Molitvenicul slavon aparut la ampulung la 30 Iulie 1633. El ne spuneca, dorind s fac tipografie, s'a satuit cu un ieromonah venit la el din tarile rusesti , anume Meletie Macedoneanul, cu un tovar4 alacestuia, ieromonahul Nectarie Pelagonianul, i i-a trimis pe amandoi,impreuna cu un fecior domnesc, la Kiev, dandu-le banii trebuitori,

1 Const. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, II, p. 654.2 Ibidern.3 I. Ceban, o. c., p. 77.4 Mist. C. Giurcscu, Istoria Romdnilor vol. III, 2, p. 859 j 1001.5 Ihidem, III, 2, p. IOC) I.6 lbidem.

Schiopul.

Wire, 0

ei

www.dacoromanica.ro

RELATIILE ECONOMICE DINTIZE ROYANI $1 RIT$I

scrisori i daruri cdtre Petru Movila, Mitropolitul Kievului, precumscrisori catre judetul i cei1a1i carmuitori ai Kievului. Ajunsi acolotrimisii au obtinut, pe bath, o tiparnita. . . intreagd, desavarsita, culitere de cinci feluri ; au angajat de asemenea un tipograf iscusit ,pe Timotei Alexandrovici Verbitki i unele ajutoare ale acestuia 1.

In Moldova, n'a existat tipar pana la Vasile Lupu. Se pare ea MironVoda Barnowski (1626-1629) care ajutase cu bani refacerea impri-meriei Fratiei Ortodoxe din Lvov, distruse de un incendiu, voise sa-1introduca ; mazilirea lui 1-a impiedecat, probabil, sa-si realizeze gandul.Lacuna e implinit de Vasile Lupu. Acesta aduce, tot cu ajutorul luiPetru Movila, o tipografie dela Kiev 0 o instaleaza la Iasi, la manas-tirea Trei Ierarhi. Literele slave si grecesti sunt turnate la Lvov,la Fratia Ortodoxa de acolo, care depindea tot de Petru Movila. Con-dud:tor al tipografiei fu numit ucrainianul Sofronie Pociatki 2

Si cea de a doua tipografie din Moldova, sub Gheorghe Duca, seface tot cu ajutor rusesc. Numai ea, de data aceasta, nu mai e vorbade o cumpdrdturd, ci de o donatie i anume de donatia patriarhului deMoscova Ioachim. In titlul Parimiilor peste an , apdrute la 7 Octom-vrie 1683, se spune: in tiparnita Orli ce ne-au daruit sfintia sa prin-tele nostru fericit Ioachim, patriarhul de sldvita patriersiea a Moscului,milostivul Dumnedzau sa-1 blagosloveasca 3 .

Pe lang material tipografic, s'au procurat din Rusia, i diferitecarti, dintre care unele au servit ca modele pentru tiparituri, alteleau fost traduse in romaneste. Astfel a fost, de pilda, Cheia intelesului ,colectia de predici a lui Ioanichie Galeatovski, arbimandritul Cerni-govului, aparuta la Lvov in a doua editie in 1665, si tiparita in roma-neste la Bucuresti in 1678 4. Mai inainte, se tiparise la Govora, in 1642,o Evanghelie invatatoare o scoasd i primenitd de pre limba rusascdpre limba rumaneascd de invatatul boier Udriste Nsturel, cumnatullui Matei Basarab 5.

Negustorii sarhorodeni in Moldova. Unul din centrele ucrainienecu care am avut mai stranse legaturi comerciale a fost ..arhorodul,situat in Podolia, intre Nistru si Bug, spre nord-est de Moghilev

1 Ibidem, p. 893.Ibidem, p. 895.

3 Ibidern, p. 900 ; cf. I. Ceban, o. c., p. 80.4 St. Ciobanu, Din legdturile culturale romdno-ucrainene. Ioanichie Galea-

tovski fi literatura romdneascd vcche, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. Lit., S. 3,t. VIII (1938), p. 170 204.

5 I. Bianu i Nerva Hodos, Bibliografiz romdneascd veche, I, Bucuresti,1903, p. 120. Printre numeroasele traduceri din limba rusA, trecute in Biblio-gratia rorndneascd veche, amintim lucrarea Pre scurtd ardtare s, apArut in ro-mAneste la 30 August 1784 si al cArei autor este arhiepiscopul cetAtii noaodin Moscova, Theofan Procopovici (Bibliogralia, II, p. 294).

2

7

S

www.dacoromanica.ro

18 CONSTANTIN C. GIURESCU

(Moghilau). Pe aci treceau caravanele de negustori dela 0 spre Kiev ;era primul loc de popas la rsarit de Nistru. In 1649, staretul 0 cons-tructorul Arsenie Suhanov din Moscova, intreprinzand o calatorie spremiazazi, trece prin acest centru. Iata ce citim in relatia de calatorie:o Din Sarhorod patriarhul 1-a invoit pe Arsenie constructorul sa' plecela 20 August impreuna cu arhimandritul sau Filimon 0 cu negus-torii greci spre Valahia. In aceea0 zi au ajuns in ora0.11 marginaMoghilev. Iar in ziva de 21 August au trecut Nistrul spre prtile va-lahe , spre Ia0 1

In Sarhorod, gratie aezarii sale 0 a traficului continuu, se formaseun corp insemnat de negustori, cunoscuti la noi sub numele de Sar-horodeni . Ei aveau legturi comerciale pe de o parte cu Kievul 0Moscova, pe de alta parte cu Moldova, apoi cu Tatarii din Crimeia,cu Turcii 0 cu Cazacii.

M4carea revolutionara din 1848 0 anii de lupta ce au urmat, princare Cazacii ies de sub dorninatia polona, au prilejuit totdeaodata mariturburari, devastari 0 jafuri in regiunea Ucrainei 0 Podoliei. Multeorw au avut de suferit ; multi negustori au saracit, ba 0-au pierdut0 vieata. Intre centrele atinse chiar in primul an, in 1648, a fost 0Sarhorodul. 0 sama de negustori de ad au parsit atunci oraul 00-au cautat scaparea in Moldova. Aa se explica stabilirea Sarhoro-denilor in cateva din oraele moldovene, in Ia0, in Suceava, in Galati,in a doua jumatate a veacului al XVII-lea 2

In privinta imprejurarilor in care au venit acWi negustori inMoldova ni s'a pastrat un important document din 1671, Februarie 6,prin care intreg divanul tarii, in frunte cu mitropolitul, intaresc daniade odoare 0 veminte bisericWi pe care suszi0i negustori o fac manas-tirilor inchinate Patriarhiei de Ierusalim. Au venit inaintea noastraspune divanul ceti negutatori ce au fost de Sarhorod precumMihai Hagi 0 Rustea 0 Enache 0 Manea a Stanei 0 Constantin 0Zamfir 0 ne-au marturisit pentru nWe vestemente 0 odoara ce aufost fa:cute de dumnealor 0 de alti frati ai lor negutatori ce au fostin Sarhorod, acolo la besearica in Sarhorod, unde este hramul San-tului Ion Crastetel, cum le-au fost facut s le fie poamna, la acea svntaruga ; intr'aceea, au venit vremea de s'au sculat pre acela loc o0i 0przi 0 dintre acele vemente 0 odoara ce au fost facut ei, multe au0 pierit, iar Cate n'au pierit, ei le-au adus aicea in teara noastr 0 le-aupus de au sttut la svanta monastire la Pobrata 23 de ani inchise intr'olacla 3 )>. Acuma, dup atata trecere de timp, ei le doneaza manastiriloraratate. Daca schdem 23 de ani din 1671, data documentului, obtinem

1 I. G. Bezviconi, Cdlcilori rui, p. 51.' C. A. Stoide, Negustorii din .cirhorod in Moldova, in Rev. Ist. Rom., VVI,

(1935-1936), p. 383.8 V. A. Urechiv, Miron Costin, I, Bucureti, 1886. p. 125-7.

www.dacoromanica.ro

RELATHLE ECONOMICE DINTRE ROMANI $1 RIT$I 19

1648 adica anul rascoalei ; este limpede deci ca atunci au trecut negus-torii sarhorodeni in Moldova. Multi s'au asezat in Iasi unde constatamin a doua jumatate a veacului al XVII-lea o u11(d ruseascd (vezi maisus, p. 9). Un Ioan Adam, negutator. . . din Sarhorod , impreunacu sotia sa Ecaterina, iezesc un helesteu pentru manastirea Bisericaniin 1650 1. Tot ei ii mai daruesc, inainte de 1661, data pomelniculitiin care sunt trecuti, 100 ughi, 12 paturi si un covor 2. In Suceava,intalnim pe Enache Sarhorodeanul ; impreuna cu sotia sa Maria, elinchina, la 14 Julie 1669, o evanghelie unei biserici din localitate ; inIanuarie 1676, constatam ca nu mai era in vieata 3. La o deosebitvaz si notorietate ajunge Rustea negutatorul din Sarhorod, pe carevoevodul Eustratie Dabija (1661-1665) 11 numeste prietenul nostru .El isi avea resedinta in Galati. Dupa mai multe tribulatiuni trebuises paraseasca si Vara la un moment dat, se pare sub Gheorghe Stefan(1653-1658) el se reintoarce in portul dunarean si obtine la 5 Apri-lie 1662 un privilegiu prin care i se fixeaza drile ce are de platit anual.Izbutise s stranga o avere frumoasa ; la 22 Martie 1662, cu catevazile deci inainte de a obtine privilegiul domnesc, isi cumparase cuo nou sute de lei bah* * ocine in satele Sandreni si Danceni din VinutulCovurluiului 4.

Multi din acesti negustori sarhorodeni au ramas pentru totdeaunain Moldova. Au cumparat pamant, au intrat in legaturi de rudeniecu bastinasii si s'au asimilat. Ca exemplu, putem cita cazul lui NicaSarhorodeanul * al carui ginere Gheorghita. negutatorul cumpara ovie de doua falci, in valea -Socolei, in anul 1716 5.

Primul tratat comercial cu Moscova. Am aratat mai inainte(p. 14) c in veacul al XVI-lea negustorii moldoveni cautau sa-si Lea'drum liber spre Moscova ; de aceea interventiile repetate catre regiiPoloniei, tara intermediara, sau care hanul tataresc. Cu atat maimult s'a resimtit aceasta nevoie in veacul urmator, cand pe de o parteschimbul de produse a sporit, pe de alt parte s'a adaogat si schimburiinteresand cultura. Pentru aceasta, era nevoie insa de un act oficialdin partea tarului dela Moscova, de un tratat comercial, care sa au-torize pe negustorii moldoveni sa poata cumpara si vinde in modliber in imparatia ruseasca. Cel care-1 negociaza este voevodul mol-dovean Gheorghe Stefan (1653-1658), care incheie in acelasi timpsi un tratat politic cu Varul Alexie Mihailovici. Acesta din urma (16541676) inaugureaza politica de aparare a crestinilor din imperiul tur-

1 B. P. Hasdeu, Arhiva Istoricci a Romdniei, I, I, 78-9.2 Th. Codrescu, Uricarul, XXIII, p. 338-9.3 C. A. Stoide, o. c., 384-5.4 Ibidem, p. 385-6.6 Th. Codrescu, Uricarul, XI, p. 299.

2*www.dacoromanica.ro

20 CONSTANTIN C. GILTRESCU

cesc ; el incearca deci sa atraga de partea lui pe domnii tarilor ro-mane. Daca Matei Basarab, domnul Munteniei (1632-1654), se deroba,in schimb Gheorghe Stefan, domnul Moldovei, se arata gata sa trateze.Dupa un schimb de scrisori in 1654 i o solie ruseasca, se ajunge laincheierea tratatului politic care, iscalit de delegatia moldoveneascd cereprezenta pe domn, este ratificat de tar in ziva de 29 Iunie 1658 1.In aceea0 zi, tarul acorda i privilegiul comercial amintit. Nu ni s'apdstrat originalul ; cunoa$em numai o copie tarzie In romanete, dincare dam e privilegiul s'a dat norodului negutatoresc din TaraMoldovii de a neguta in rosieneasca noastr imparatie cu orice feliude marfuri 0 a negutatori cu slobod negot, pururea, fara oprire,ori unde ar fi 2 .

Imprejurarile tl'au ingaduit lui Gheorghe Stefan o aplicare a tra-tatului politic. Inteadevar, la doi ani dupa incheierea lui, are loc neno-rocita campanie in Polonia a lui Gheorghe Rakoczy II, principeleArdealului, la care participa i un corp de oaste moldovean, 0 in urmacareia voevodul Ii pierde tronul. De0 a pornit spre Moscova (prinViena, in Septemvrie 1662) 0 a zabovit acolo mai bine de tm an, totti0imprejurarile generale n'au ingaduit Tarului sa-i dea oastea solicitata 3.

In ce privete tratatul comercial, se pare ca el s'a aplicat. E adevaratca n'avem Oita acum tiri despre negustori moldoveni in impratia luiAlexie Mihailovici, pe vremea lui Gheorghe Stefan ; s'ar putea ca izvoa-rele ruseti, pentru moment inaccesibile noua, sa cuprinda asemenea

Cert este ins ca au avut loc schimburi de mrfuri. Dovada e faptulc negustori moscoviti ramasesera datori lui Gheorghe Stefan, in mo-mentul mazilirii acestuia, o suma de bath ; in rastimpul petrecut laMoscova, voevodul mazal a deschis i aceast chestiune, cerand sai se plateasca datoria 4.

Relatii economice in a doua junAtate a veacului al XVII-lea.In a doua jumatate a veacului al XVII-lea relatiile economicedintre Romani 0 Ru0 merg desvoltandu-se. Intalnim in mai multeranduri negustori ru0, din Kiev 0 din alte parti, in Moldova, venippentru afaceri. Un Stefan Petrov, or4ean din Kiev, se afla la Ia0 in1672 child a trecut Sultanul cu Wirea spre Camenita. In anul urmator,la 3 Julie, un Nicolai Ivanov arata ca. trecand prin Moldova cu mar-furi, a fost i la Iai , unde a constatat c locuitorii doreau s scapede jugul turcesc. In acelasi an, la 8 August, un alt negustor, intorcan-du-se din Ia0 la Kiev, db.' o relatie in acelasi sens ca Ivanov. In sfar0t,

Dumitru C. Ionescu, Tratatut incheiat de Gheorghe te fan cu Ruii in 1656,in Rev. Ist. Rom., III (1933), P. 234-247-

2 N. Iorga, Studii i Documente, IV, 244-5.3 Const. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, II, p. 131 si 358-9.4 Ibidem, p. 132.

www.dacoromanica.ro

RELATIII.R ECONOMICE DINTRE ROMANI 2 I

in 1678, sunt amintiti o negustorii de vinuri care au sosit din Ia0 in tinutul cazacesc 1.

Izvoarele vretnii ne arat c trimiteam in tarile ruse0i trei articole:pete, sare gond 0 yin. Despre cel dintai avem marturia calugdruluimisionar Bandini care a cercetat Moldova in amanuntime pe vremealui Vasile Lupu. El afirma c in fiecare an se exporta multe mil decare in Podolia, Rusia, Ucraina i Transilvania 2. E vorba de pqtesdrat i anume in primul rand de morun 0 crap sarat. Ca exportamacest articol in Wile ruse0i nu trebue sa ne surprinda. In vremeaaceea, tarmurile nordice ale Marti Negre, pana la o mare distanta ininterior, cuprinzand deci i cursul inferior al fluviilor, erau in stdpa-nirea Tatarilor i Turcilor. Ru0i n'aveau acces la regiunea de pescuitintens dela gurile fluviilor, nici la Marea de Azov, erau deci avizatila importul acestui produs dela noi. Iar la noi pescuitul sturionilor,morun, nisetru, cega, pstruga, era pe atunci extraordinar de abundentla gurile Dunrii. Un card-tor italian, calugarul Nicolo Barsi da Lucca,trecand in 1633 pe la Chilia, spune: In vecinatate, la o mil, e loculde pescuit pe0e de orice fel. . . dar in special morunul ; 0 nu e dimi-neata in care s nu se afle pe mal o mie, chiar doua mii de morunistttrioni pe care Ii sareaza continuu 0 din care scot un excelent caviar 3 )>.Pretul lor era a.a de ieftin fapt subliniat de mai top calatorii incata putut cumpra Nicolo Barsi, un sturion de treizeci de libre, numaicu patru aspri 4. Nu-i de mirare aa dar dad multe mii de care din acest produs se exportau anual.

Pentru sarea gerna se poate utiliza afirmatia lui Dimitrie Cantemircare, de0 redactata in 1716, se intemeiaza pe cele vazute spre finelesecolului XVII 0 in scurta-i domnie din 1711. El arata ca sarea mol-doveneasca se trimetea nu numai in Bugeac 0 in Crimeia, dar i in altetan mai departate, Hind transportata cu cordbiile 5. E drept ca inva-tatul domn nu pomene0e tinuturile cazace0i, ucrainiene, dar ele tre-bue socotite printre acelea care se aprovizionau cu sare dela noi. Intea-devar, aceste tinuturi, neavand nici ocne in apropiere, neputand-oscoate nici din lacurile sarate de langa mare pe atunci sub stapa-nirea turceasca i talk-eased trebuiau sh 0-o procure din afara.Uneori o luau din regiunea Colomeii ; a.a se intampl in 1673 andnu mai putin de goo de care cu boi, incarcate cu sare, pornesc de

1 I. Nistor, Contribulii la relajiunile dintre Moldova ft Ucraina in veaculal XV II-lea, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., S. 3, t. XIII (1932-1933), p. 216,217, 221.

2 V. A. Urechia, Codex Bandinus, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st. S. 2,t. XVI, p. 310.

3 Const. C. Giurescu, Le voyage de Niccolo Barsi en Moldavie (5633), Paris-Bucarest, 1925, p. 40.

lbidem.5 Descriptio Moldaviae, ed. G. Adamescu, p. 27.

I AU%

si

www.dacoromanica.ro

22 CONSTANTIN C. GroRESCu

aci prin Moldova drumul obisnuit, prin Polonia, era nesigur spretinuturile cazacesti 1 Alteori, se aprovizionau din 'Wile noastre, binecunoscute pentru sarea gema de calitate excelenta pe care o produ-ceau. Clatorul englez Bargrave, vizitand in 1652 Moldova, afirmh ea'sarea de ad este cea mai bun pe care a valzut-o sau a gustat-o vreo-data, atat in privinta gingasiei coloarei cat i prin finetea, curateniagustul ei 2 >>. Se trimetea atat de mult sare peste hotare Inca, in am-bele principate, existau drumuri ale gni . In Muntenia, ele raspun-deau, plecand dela Telega i Ocnele Mari, la porturile dela Dunre ;in Moldova, plecand dela Troths, la diferite puncte de pe Nistru; unuldin ele trecea prin Iai i e amintit in documente inainte de 1675 3.

Pentru yin avem dou marturii directe din a doua jumatate a vea-cului al XVII-lea ; celelalte sunt anterioare sau posterioare acesteiepoci. Prima in ordine cronologica, dela inceputul veacului, este a fran-cezului Joppecourt; acesta releva abundenta vinului in Moldova ceeace ingaduie ca, pe lng acoperirea consumului intern, si se si ex-porte in Podolia si in celelalte taxi vecine 4. Vine apoi o scrisoareucrainiana, din 16 Noemvrie 1678, in care se spune ca negustorii devinuri sosind din I a4i au adus stiri despre rechizitiile ordonate deSultan pentru armata turceasca 5. Urmeaza a doua marturie direct,extrasa dintr'o scrisoare din 1686 a lui Constantin Cantemir, voievodulMoldovei. Acesta comunica marelui vizir ca trimisese spre Moldovaun spion sub infatisarea unui Oran care duce spre vanzare un vasde vin. Drumurile fiind oprite, taranul n'a putut ajunge Oita. la Kiev ;a vandut insa vinul unui nobil care i-a dat unele stiri 6. Ceea ce inseamnaca aparitia unui transport de vin moldovenesc pe drumurile rusestiera un fapt banal de vreme ce un spion se foloseste de aceasta ipostaza,spre a-si realiza scopurile. Avem in sfarsit marturia lui Dimitrie Can-temir ; el afirma in Descriptio Moldaviae , ca ieftinatatea vinuluimoldovenesc aduce negustori rusi, poloni, cazaci, ardeleni i chiarunguri care transporta in tara lor cantitati mari de vin ... 7. Este

Faptul cA aceste 900 de care sunt retinute in Moldova o stim din re-clarnatia hatmanului caziicesc Ivan Samuilovici (I. Nistor,p. 216-217) s'ar putea explica i prin interesul Moldovei de a stanjeni con-curenta stfainil in ce priveste exportul de sare.

3 Franz Babinger, Robert Bargrave, un voyageur anglais dans les Pays Rou-mains du temps de Basile Lupu (1652), in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., s. 3,t. XVII (1935-6), p. 174 si 188.

3 Const. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, III, 2, p. 611-2.4 Al. Papiu-Ilarian, Tesaur de monuments istorice, Bucuresti, 1863, vol. II,

p. 16.6 Nistor, p. 221.6 N. Iorga, Societcitile Sibiiului, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., s. 2,

t. XXI (1898-1899), P. 294-7 Ed. G. Adamescu, p. 29.

i

Contribuli . . . ,

n

1

a.

www.dacoromanica.ro

RELATInx Eco NommE DINIRE RomANI I 121.JI 23

deci sigur ca exportul acestui pretuit produs al tarii a continuat nein-trerupt 0 pe o scara larga in a doua jumatate a veacului al XVII-lea.El va lua un 0 mai mare avant in veacul al XVIII-lea, cnd lungilecaravane de negustori cazaclii * vor pleca cu butile de vin din pod-goriile tarii, in special din Odobeiti, pentru a se raspandi iti tinuturilecazaceti, in Ucraina, ajungand chiar pana la Moscova (vezi mai jos,11. 32-34).

In privinta importului, continua s'al se ceara mult bldnile pretioasePentru a intelege cererea relativ mare de asemenea blanuri, trebues se tie seama de mai multe fapte. Mai intai, ele erau un semn carac-teristic al ierarhiei administrative 0 sociale. Domnul 0 marii dregatoripurtau vestminte captusite cu blanuri de acestea pretioase sau alca-tuite chiar exculsiv din ele. Cele mai scumpe erau vulpea u neagra *0 zibelina sau samurul, originare din Siberia 0 care constituiau marfuride export prin excelenta ruseti, aducand mari venituri. Unitatea demasurd pentru samur era sorocul adica legatura de patruzeci de pie-licele: cuvantul insui e rusesc ( copolcb ) 0 inseamna tocmai aceasta:patruzeci. Calitatea samurului varia considerabil ; tarifele vamale delainceputul veacului al XVIII-lea indica diferente 'Ana la I00%: intimp ce o pereche de pielicele de calitatea intg valora, in 1727, 50de florini, una de calitatea a doua valora 30, iar una de calitatea atreia numai 25 1. In afara de samuri, se mai fdceau vestminte din cacomsau hermelina, din sdngeap (petit-gris) cel mai bun fiind cel de Siberia,din icier, din sobol, etc.

Dela marii dregatori, intrebuintarea blanurilor pretioase a trecut0 la ceilalti boieri, de rangul al doilea, 0 chiar la boierii de tara caren'aveau dregatorii. Fiecare a:nta sa impresioneze prin bogatia 0 fru-musetea vestmintelor, sa justifice parc proverbul c5. haina face peom . Evident femeile, sotiile de Domni, de dregatori 0 de boieri, erauprimele in aceasta intrecere. Atat de mare era prestigiul de care sebucurau blanile pretioase 0 chiar cele mai putin pretioase, incat elese purtau i vara, in ciuda caldurilor.

Dar nu era numai dorinta de a lua ochii *, de a da impresia uneibogatii care cateodata nu corespundea aparentelor, ci 0, adeseori,dorinta sau chiar necesitatea de a face un plasament. Intr'o vremede necontenita tulburare, cand la nal/girlie din afard se adaugau 0luptele interne, intr'o vreme cand un boier era obligat adesea ca incateva ceasuri s incarce ce poate 0 sa scape cu fuga, aceste hainede blana sau captu0te cu blana reprezentau o adevarata avere. Flindpretuite nu numai la noi, dar 0 in toate tarile vecine, in Ungaria, inPolonia, in Turcia, pribegii puteau oricand sa le vanda, la vreme denevoie, ca sali Villa zilele. In toate inventarele de lucruri gasite la

' Lonst. Uiurescu, Material pentru istoria Olteniei sub Austriaci, vol. 11.Bucure*ti, 1944, P. 155.

www.dacoromanica.ro

24 CONSTANTIN C. GIURESCli

Cate un boier de acestia, mort printre straini, figureaz si asemeneavestminte pretioase.

Nu trebue, in sffirsit, sa se uite ca blnurile pretioase erau necesarepentru darurile pe care domnii nostri la faceau, nu numai la instalaresi la confirmarea pe un nou period dar si cu prilejul pratii haraciuluisi in atatea alte imprejurari, Sultanului, marelui vizir si la o serie in-treag5. de meghistani sau regiale dela Stambul. Se adaogau da-rurile catre Hanul tataresc, catre Pasa de Silistra, in sfArsit caretrimisli tuturor celor amintiti, de ate ori aduceau vreun firman saunumai treceau pe teritoirul tarilor noastre 1.

Nu e de mirare deci ea' negotul cu blanuri scumpe era prosper lanoi, e il constatam din cele mai vechi timpuri si ca a durat pana inveacul al XIX-lea cand, cu schimbarea modei si cu modificarea con-ditfilor politice, el a inceput s decada.

ateodata, in imprejurari exceptionale, domnii pot sa-s'i procureblani pretioase chiar din visteria Tarului. B cazul lui Constantin SerbanBasarab, Domnul Munteniei (1654 1658) care scrie Patriarhului An-tiohiei, pe atunci in vizit la Moscova, dupa ce fusese mai intaiu intdrile noastre, rugAndu-1 sa obtina pentru el un soroc de samuridin cei mai buni si mai scumpi... precum nici s'ar mai fi vazut. Fa-curam deci povesteste insotitorul Patriarhului o petiliune inurma careia Tarul porunci s ni s vnza din visterie cu pretul cu cares'a cumparat in Siberia. Din doua soroace ce ni s'au prezentat, am alespe cel mai bun si am plait 480 de dinri 2.

In timpul expeditiei Sultanului Mahomed IV impotriva Camenitei,in 1672, Tatarii ii aduserd si-i oferird, pe cnd se afla la Iasi, bldnuride samur qi, de vulpe neagrd 3. Sultanul le stia pretui cu atat mai multcu cat era si un pasionat vnator. Multumit acestui fapt, a scapatcu vieata Gheorghe Duca, pe atunci Domn al Moldovei, care, desiisi daduse toate silintele sa pregateasca cele necesare trecerii armateiturcesti si-i facuse si daruri pretioase, a fost totusi mazilit si era sapiar. Numai, norocul lui povesteste cronicarul Ion Neculces'au famplat o bland de hulpe de Moscu, neagrd, prea bund qi scumpd ;si aceea i-au scos capul ; ca ducnd-o la vezirul, vezirul au aratat-oImpratului, care s'au mirat si Impdratul de acea blana ; si atunceau gasit vreme vizirul, fiindu-i prieten, de au graft, de n'a fi apucat

' Vezi pentru tuate aceste imprejurki Const. C. Giurescu, Istoria Romd-nilor, III, 2, p. 458-460. Paul de Alep, descriind bogVile uriae ale luiVasile Lupu, arat ea ele cuprindeau a intre altele, i 35 blane de samur. Despreuna din acestea adaoga el cativa din suita sa personala ne-au spus co facuse pentru siirbatoarea Patelor, cusutii tot in aur, impodobita cu perlei pietre de mare pret, costand in totul 35.000 de ducati (lei I) a (B. P. Hasdeu,Arhiva Istoricd, I, 2, p. 85).

2 B. P. Hasdeu, Arhiva Istoricd, 1, 2, p. III.3 N. Iorga, Istoria Comeriului, I, p. 320.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE ECONOMICE DINTRE ROMANI I RUI 25

a peri, s'd fie mild Impardtiei sd-1 erte. i atunce Impdratul 1-au ertatde cap 1.

Un mare cumpdator de bldnuri scumpe rusesti a fost ConstantinBrncoveanul, voievodul Tani Romnesti (1688-1714), iar pilda saa fost urmat de boierii rii. Ni s'a pdstrat condica de venituri i chel-tuieli anuale ale vistieriei acestui voievod; in ea sunt trecute i va-lorile respective ale hainelor de bland ddruite, asa incdt putem sd nedam seama la ce sumd se tidied acest capitol. Am luat la intamplareun an, anul 1694; constatdm, potrivit condicei, c s'au fcut in 27de randuri daruri de bldni sau haine cdptusite cu bland chte unasau mai multe in valoare totald de lei sau taleri 22.721 2 ; cum chel-tuielile totale ale vistieriei insumeazd in acest an 499.412 lei, sumeleafectate bldnurilor pretioase reprezintd 5,050 cUn buget. i trebuesa se noteze c aci nu sunt trecute nici bldnile destinate uzului per-sonal al Domnului, Doamnei i membrilor familiei domnesti, niciacelea destinate boierilor dela Curte sau din Vara i familiilor acestora.Se poate conchide asa dar c importul acestui articol rusesc era insem-nat i cdi sumele necesare achizitiondrii lui reprezentau o cotd apre-ciabild in visteria trii, a Domnului si a nobilimii mari, in genere. Iatcui s'au dat blnuri i haine cdptusite cu bland, de cdtre Brancoveanuin cursul anului 1694: lista intereseazd nu numai prin aspectul ei po-litic si social, dar i tehnic, prin termenii de specialitate pe care-i cu-prinde: 1) Lui So lco Mustafa Aga dela Camenita, venit s incasezeo datorie veche, 4 o pacea de samur taleri 100 ; 2) Lui Mehemet Agaal Vizirului care a luat banii destinati garnizoanei din Camenita, opacea de samur taleri roo ; 3) (< Kdriei sale Vizirului , o bland desamur taleri 1000; 4) Trei pacele de samur care s'au dat la Poartd. ;taleri 300 ; 5) Un contesu cu pacea de samur lui Sandru Gasparucand au venit sol dela Tekeli , taleri 1721/2; 6) Un contesu cu paceade satnur lui Hagi-Ali, cdpitanul de seici, cnd au venit dela oasteo,taleri 153 ; 7) Pentru cheltuiala contesilor carii s'au imbrdcat boiariicnd au venit dela Odriiu cu socoteala haraciurilor taleri 1.420/2;8) La un contesu si la alte daruri care s'au dat lui Gavril vel Agdcand au venit sol la Moldova , tal. 205 ; 9) 0 pacea de samurlui Dumitrasco Racovitd Post. cnd au venit dela Moldova sol , tal.Poo ; ro) 0 haind cu spinare de samur lui Bairam Aga, Sileatn Agasial Mdriei Sale Vizirului, cnd au venit cu caftanul de mucarer , tal.750 3 ; 0 pacea de samur ce s'au trirnis Hasnadar-Basii o Ha-

1 I. Neculce, Lelopiseful Tchti .Moldovei, in M. Koghlniceanu, CronicileRomeiniei sau Lelopiseiele Moldaviei ,si Valahiei, II, p. 199-200.

2 Revisla Isloricd a Arhivelor Rorndniei, Condica de venituri i chelluelia vistieriei de la lealul 7202-7212 (1694-1704) , BLICUIe*ti, 1878, p. 5-81.

a Pretul 1-am calculat prin analogie cu acela al hainei cu spinare de samurdela nr. 16.

*

,

n)

...

www.dacoromanica.ro

26 CONSTANTIN C. GIURESCU

nului, cu prilejul platii poclonului, tal. Ioo ; 12) Pe noti blane despinari de samur, po tal. 1.000, 0 o blana de ras, tal. 500 0 14 pacealepo tal. 110 , cu prilejul poclonului de Bairam, la Poarta, total 11.040tal. ; 13) Pentru doua blane de limii i de samur ddruite de Pati dra-gomanilor Alixandru 0 Ianache , al Adrianopol, tal. Imo ; 14) Un conte cu pacea de samur ... Hatmanului Nicolae cand au venitsol din Moldova , tal. 153 1; 15) Doti blane de samur poclon nouluivizir Ali Pap. 0 chehaiei lui, tal. 2.000 ; 16) 0 spinare de samur ...Hanului cand au trecut dela Odriiu de au mers la Cram , tal. 750;17) Pentru o blana Hanului, cand a mers prin Vara la Belgrad, tal.500; 18) 0 pareche de samuri ce s'au trimis lui Gazigherei Sultan ,tal. 35 2 ; 19) 0 pacea de samur lui Ibraim Aga Caracolac la indrep-tarea hotarului Brilei, tal. ioo 3; 20) 0 pacea de samur Balgi-baii, la strangerea mierei impardteti, tal. 90; 21) Un cojoc de sa-mur dat marelui Vizir, tal. 1.200 ; 22) Un cojoc de samur ce s'audat eara Hanului , tal. 600 ; 23) Un cojoc de samur ce s'au dat earla Viziriul Hanului, tal. 300 ; 24) Un cojoc de samur ce s'au dat earlui Calga Sultan , tal. 300; 25) Un Conte ce s'au facut Agai Mar-zacului venit pentru poclon insa contesul de postai captuit cu paceade jder 0 cu zagara de samur 0 cu ceapraze de fir , tal. 82; 26) 0pacea de samur cu zagarelele ei care s'au pus la un conte al lui IbraimChehaia Ali Paii , deci a comandantului antierului naval dela Giur-giu, tal. 140; 27) Idem, pentru Hagi-Ali, tal. 130 4. Se vede din celede mai sus, ca., in ordinea insemnatatii 0 scumpetii, venea, in genere,intai blana de samur facuta toata din pielicele de samur 0 lunga, apoiap zisa haind cu spinare de samur, dupa aceea cojocul de samur careera mai scurt, in forma cojocului obinuit, contesul de .samur, 0 maiscurt, de origine porona, in sfarit paceaua, facuta din samur de cali-tate inferioard, dela picioare; ea se adaoga uneori conteului, 0 aveazagarele adica garnituri sau adaose, tot de samur.

Cat despre blanile pretioase ale lui Brancoveanu personal, secre-tarul sau Del Chiaro ne spune ca atunci cand Turcii, la mazilire, i-aucercetat tezaurul privat , 1-au gasit plin de bani, de giuvaieruride mare valoare 0 de vestminte superbe, captuite cea mai mare partecu samuri 0 cu alte bldnuri dintre cele mai pretioase, care provin dinMoscovia 5. Tot Del Chiaro adaoga ca in Valahia, in afara de astra-

1 Calculat prin analogie cu nr. 6.2 Se intelege doud pielcele de samur, nu cloud brani.3 Calculat prin analogie cu nr. II.' Revista Istoricd a Arhivelor Rotrainiei, respectiv p. 7, 8, 9, Jo, 14, 21, 29,

30, 37, 38, 55, 56, 58, 69, 73, 75, 76, 79.5 Del Chiaro, Storia delle moderne rivoluzioni della Valachia, 1718, ed. N.

Iorga, Bucuresti, 1914, p. 179: tutti quelk gran ricchezze, consistenti in di-naro, in gioje di gran valore ed in abiti superbi, foderati la maggior parte dipelli di zibellini e di altre delle piu preziose, che venghino somministrate dalla

it

www.dacoromanica.ro

RELATTILE ECONOMICE DINTRE ROMANI *I 1111*I 27

hanul negru, sunt pretuite

28 CONSTANTIN C. GIURESCU

inaintand din Marea Neagra, prin tustrele gurile Dunarii pana laBraila, de unde, pe slepuri, trec spre Belgrad 1. Calatoriile se fac, ingenere, in siguranta, negustorii intovarasindu-se de altfel in caravane,pentru a se putea ajuta, la nevoie. Cateodata insa, se intampld i pra-daciuni, ba uneori Ii pierd i vieata. Un asemenea caz are loc in Mun-tenia sub Antonie-Voda din Popesti (1669-1672). tim de el din Cro-nica Anonina al carei autcr, vrand sa dea un exemplu de caracterulnebunesc al boierilor Balaceni, povesteste urmtoarele:

RELATIILE ECONOMICE DINTRE ROMANI I RIT$I 29

Oltenia, aflata pe atunci sub stapanirea lor 1 In aceste tarife marfurilesunt grupate pe categorii blanuri, panzeturi, coloniale, etc. iarla produsele principale se indica' i diferitele calitati Din analiza ace-stor tarife rezult c se importau pe atunci in Oltenia si cu atatmai mult deci in Muntenia 0 in Moldova urmatoarele produsemarfuri rusesti :

1. Piele de Moscova numita popular bagaria sau iucht (iuft).Pentru bucata mare se platea 3 florini, pentru cea mica 2,15.

2.

30 CONSTANTIN C. GIURESCU

In sarsit, se mentioneath perechea de piei laterale moscovite aurite ;ele constituiau, probabil, o parte a harnasamentului.

Dar in gall de produsele mentionate mai sus si care, Inca odatkstint indicate ca ffind de provenienta ruseasc prin insusi adjectivul de

moscovitic sau podolian care le insoteste, mai erau foarte probabilaltele, falr s poarte insA indicatia locului de origine. In aceast cate-

gorie cred c intra fierul brut, pentru facerea potcoavelor, a Onelor,diversele articole de fier precum cuiele de diverse mrimi, loarlecele,kricegele, etc. Aceste articole vor apare in tdrifele vamale de mai tarziu,dela 1792 ; noi credem Ca ele incepuser6 sa se importe chiar din primajumg.tate a veacului.

Negustorii moldoveni din Nejin. Cazaelii. In urma schimbului demrfuri tot mai viu, negustorii moldoveni ajung s pAtrund tot maideparte in lumea ruseascd ; ei incep s se aseze in diferite centre rusesti,asa cum se asezaser i negustorii rusi la noi, i formeaz uneori grupuriapreciabile. Un astfel de grup a existat in cursul veacului al XVIII-leala Nejin, centru ucrainian situat la circa o sut de kilometri spre Nord-Est de Kiev ; Moldovenii Ii spunea Nejna: ceea ce au acut pe o seamade cercetaitori romni i straini in frunte cu N. Iorga, s cread c e vorbade Nijni Novgorod. 1 Ip realitate, e vorba de un oras cu totul deosebit deacesta din urnik Negustorii de aci erau bine cunoscuti in lumea ruseasca ;ea avea chiar expresia tehnicA nejinski grek : negustor grec dinNej in.

Intre acesti negustori, unii erau inteadevar greci, din diferite partiale imperiului turcesc sau din Principate. In aceast categorie intra unCostache Juriev Misocronidi, din TArnova (Bulgaria), sosit in Rusia,la Nejin, in 1736 ; un Neculai Teodorovici Mamara din orasul turcesc Voli, stabilit la Nejin dela 1766 ; el exporta in Muntenia fier, lacatialtele i importa vinuri muntenesti ; un Lambro Panaioti din Ianina,venit dela 1761 si ocupandu-se de asemenea cu importul de vinuri si denuci muntenesti ; un Anastasie Anastasievici (probabil Anastasiu !)tot din Ianina, vnzhnd vinuri muntenesti unui alt grec din Nejin ;un Iani Juriev din Iasi, mutat la Nejin in 1768 ; un .tefan V asilievIaqanskij adicd din Iasi , despre care se afirm6 c5. era grec ; el venisedela i755 si se ocupa cu importul de bacdnii turcesti (scortisoarkcuisoare, ghimer, Mcan, etc). Altii erau Munteni sau Moldoveni, cum e,de pildk negustorul Jurii Dimitrievici Deciu de origine din Valahia ,stabilit la Nejin din 1750 ; el falcea comert cu produse muntene i turcestitot astfel, Mihail Grigoriev Moldavskij, adicd Moldoveanu, din orasulIasi, care importa bcdnie turceascd, vanzAnd-o nu numai la Nejin, dar

Vezi de pilcid, N. Iorga, Studii Documente, VII, 332 si nota 2; AndreasWolf, Beitrefge zu einer statistisch-historischen Beschreibung des FiirstentumsMoldau, I, Sibiu, 18o5, p. 41.

*

1

si

www.dacoromanica.ro

RELATIII.E ECONOMICE DINTRE ROMANI I RU1 31

in alte orasre ale Ucrainei. Alii, in sfarsit, erau Aromni, Bulgari sauSarbi. Ca Aroman socoti pe Vasile Zaharia din Sa Ionic, sosit inRusia la 1752 si care, impreund cu fratele sau Sterie, exportau din Nejinin Principate tot felul de produse rusesti. Nu stiu carui neam apar-tineau cei doi Alexeev din Ianina, until Ksanusto sosit in 1755, cumarfa moldoveneasca i turceasca, altul Ion care aducea yin muntean.Tot asa, e greu de definit nationalitatea lui Dimitrie Dimitrievici dinNicopole care aducea prune si nuci din Muntenia, sau a lui Dimitrii Iva-novici din Gostin care aducea, tot din Muntenia, yin si ceara 1 Ei potsa fie sud slavici, dar i Greci sau Aromni. Vorbind toti grecestelimba internationala a negotului in sud-estul european, nu e de mirareca erau cuprinsi iarasi cu totii sub calificativul de Greci, desi apartineaula neamuri diferite.

Acesti negustori din Nejin importau produse romdnesti: vin in primulrand, apoi prune uscate, nuci, ceara, etc. si produse turcesti, in specialcoloniale, mirodenii, pielarie, etc. In schimb, trimeteau in Principatefier i obiecte de fier i otel: lacdte, cuie, bricege, foarfeci, etc. apoi pan-zeturi i blanuri.

Un precursor al Grecilor din Nejin poate fi socotit Panaioti ne-gutitorul care facea drumul Moldova-Kiev-Nejin-Moscova ; el cerce-teaza in 1722 in Moscu * pe The Abaza, refugiat odata cu DimitrieCantemir 2. Un urmas al lor este acel Nicolae Tzigaras care inaintede 1783 se duce din Moldova la Moscova si la Nijna Rusiei , apu-candu-se de negot 3.

Pela 1780, un Ionit Abaza armas se plange Domnului Moldovei pentru saracia i strambatati ce mi sa tragi dispre socrul mieu Ianachilamandi Cazacliu, ce este dus la Nejna... Acesta din urma mi-au scrisun rvas ca sa eu moo lei de la un Dumitrii Melinca, tovaras lui, ce ye-nise cu blani dela Nijna , dar banii i-a luat soacra-sa. Acuma sunt cinciani adaoga jaluitorul el dela Nejna nu mai vini, i eu sint om ne-voesu, cu bir Cere deci in schimb viia lui Ianachi, dela Odobesti 4.

Vezi pentru toti acestia N. A. Bogdan, Din ireculul comolului moldovenesc0 mai ales al celui iqean, Iai, 1925, p. 61-62. Articolul cercetatorului rusV. Sawa despre negustorii din Nejin la care trimite N. A. Bogdan, nu mi-a fostaccesibil, iar indicatia pe care o da in legatura cu acest articol: Arhiva, Iai,1923 * e greit. In Arhiva pe anii 1923-4 nu se afla nimic referitor la Nejini negustorii de acolo.

2 N. Iorga, Studii ci Documente, XVI, p. 108-109.3 Ibidem, XIX, p. 224: el% M6axocv xal NI.vccv st; Pcoaata.4.

I bidem, VII, p. 332-3. La s Nijna * a fost'ingropat unul din membrii de-legatiei care se ducea in 2769 din Moldova la St. Petersburg, anume logofhtulPaladi. Stirea o luam chiar din jurnalul de drum al delegatiei: vezi ArhivaRomdneascd, I, p. 253: # Au venit D. Spatar Enakaki, inset dupd ce au ingropatla Nijna pe D. Logofhtul Paladi *. E o dovada mai mult c Nijna n'are niciolegatura cu indepartatul Nijni-Novgorod.

si1-asi

.

I

www.dacoromanica.ro

32 CONSTANTIN C. GIURESCli

Calificativul de

RELATIILE ECOMMICE DINTRE ROmANI I RU$1 33

marfa. de Rumelia ce trece prin Giurgiu sau Zimnicea in Rusia . 1. Celde al doilea cuprinde si el trei aliniate despre marfurile turcesti saulocale care merg < spre rara cdzdceascd i anume:

I. Marfa de Rumelia ce vine in teard, adeca bogaserie i altele cesunt de bumbac, cari trec prin schela Giurgiului, a Zimnicei, inergdndspre (eara cdzdceascd., pe unde va intra, de povara . 330 bani .

12. MAtase ce vine din teara turceasc si merge in teara ungureascseau la tectra cdzdceascd, de povard 900 bath .

3. Mesinele (pieldria subtire, de oaie !) ce merg la teara ungureasc saula (eara ceizdceascci, de povara ... 330 bath . La acestea se adaoga un alpatrulea aliniat, despre materiile de Mesina sau Venetia, cu fir sau sadea,mergand spre teara cazaceasca, pe unde va intra, de povara . 1320bani . 2. Asa dar, tot felul de tesaturi. Interesant e c acesti negustoricazaclii, strabatand Moldova, nu mai deslegau in Iasi adic nu maiopreau in capitala spre a desface acolo din marfa lor, ci mergeau directin Ucraina. Ei nu cercetau insa numai regiunea cazaceasca, asa cum arfi inclinat cineva s creada, judecand dupa nume, ci i celelalte regiuni,incepand dela Ovidiopol, pe tarmul Marii Negre, pand dincolo de Kiev,la Nejna i 'Ana la Don. In 1709, superintendentul Daniel Krmann,trecand prin Oceacov, la gura Niprului, bea la masa, la hanul in caretrdsese, vinul moldovenesc ( vinum moldavicum 3. Peste mai binede un veac, in 1818, invatatul englez Mac Michael gusta tot vinul mol-dovenesc la Ovidiopol, la gura Nistrului 4. Produs in podgoria Odo-bestilor, acest yin se exporta in Rusia, cu zece parale ocaua : informatiane-o da acelas Mac Michael, in timpul gdzduirii sale in Focsani 5. Si maitarziu inch', in epoca Regulamentului Organic, gdsim vinul nostru laOdesa ; marturia se datoreste lui Felix Colson 6. Pentru Nejin, NijnaMoldovenilor, avem i mdrturia germanului Andreas Wolf care, descriindprodusele exportate din Moldova, citeazd vinurile luate de Grecii dinacest oras rusesc 7. In ce priveste penetratia vinului moldovenesc 'Anala Moscova i imprejurimile ei, exista nu mai putin de trei marturiidiferite : Una e a francezului J. L. Carra ; el arata in 1778 e vinul nostru

1 Istoria Tdrii RonidneVi de Fralii Tunusli (sic !), tradusa de G. Sion, Bu-cureti, 1863, P. 39-43.

2 V. A. Urechia, Istoria Romdnilor, IV, p. 236-7.Krmann Daniel superintenden.; 1708-1709 Kisoros,d(i ut jdnk leirdsa

Rzlik. Mencsik Ferdinand es Kluch Janos, in Monunienta Hungariae Historica.Scriptores, XXXIII, Budapesta, 1894, p. 576.

4 N. Iorga, Istoria Romdnilor prin cdldtori, III, p. 79.5 Ibidem, p. 84.

De Vitra prdsent et de l'avenir des Principautds de Moldavie et de Valachie,Paris, 1839, p. 228.

Andreas Wolf, Beitrdge zu einer statistisch-historischen Beschreibung desFarstentums Moldau, I, Sibiu, 1803. p. Besonders spedieren die griechi-schen Kaufleute aus Nischna... viele Weine aus dens Lande *.

*)

41: s

...

e

7

www.dacoromanica.ro

34 CONSTANTIN C. GIURESCU

se trimite in Po Ionia, Ucraina si chiar la Moscova1. Cea de a doua e a unuialt francez, F. G. Laurel:icon care, in Observatiile sale asupth Vala-hiei, relevand importul de ceai, spune ca in schimbul acestuia, trimiteamvin care ajunge i pana la Moscova 2. In sfarsit, cea de a treia marturiee a unui calator strain ; acesta, in vara anului 1814, gaseste pe masaunui nobil rus de langa Moscova vinuri de toate felurile depuis leBourgogne le plus exquis jusqu'au jus dlicieux de la Moldavie 3.

0 pretioasa informatie asupra vinului exportat in Rusia gasim inraportul vice-consulului francez Parrant din Iasi, datat II Iunie 1798.El arata c tine quantite de vins passe annuellement en Russie,viennent pour l'ordinaire des commissionnaires expres qui se transpor-tent au temps de la recolte a Odobescho (Odobesti) et l'achetent de 25 a30 paras la vedre de Io ocques (12,5 litres I). Ce vin est leger, mais agrea-ble a boire et d'une qualite benigne 4.

Dintre produsele tarii, in afara de yin, continua exportul de vitesi de sare.

Pentru cele dintai, folosim relatia unui Turc anonitn care a trait multiani la Hotin si care scrie pe la mijlocul veacului al XVIII-lea. El arataca in Muntenia e o asa de extraordinara multime de vite si de miei, in-cat se exporta din ele in Rusia, Polonia, Ungaria, Danzig, Boemia, Sile-zia, Austria, Bosnia, chiar si la Roma 0 6.

In ce priveste sarea, o informatie pretioasa gasim iarasi in raportulviceconsulului Parrant citat mai sus. El afirma urmatoarele : A Kilia,il se fait une bonne quantit de sel blanc. Autrefois, et du temps de Cathe-rine seconde encore, il passait en partie chez les Moscovites: mais l'Em-pereur actuel (Paul I er) ayant mis une imp