1932.pdf

III-WDSVg"1110A I1XXXWOW

VI\VW0A VDMOIS I

VIS IA 3A

www.dacoromanica.ro

COMITETUL DE DIRECT1E

0. I. BRATIANU, profesor la Universitatea din Iasi.G. M. CANTACUZINO, arhitect diplomat al Statului Francez.N. CARTOJAN, profesor la Universitatea din Bucuresti.C. C. GIURESCU, profesor la Universitatea din Bucuresti.S. LAMBIUNO, profesor la Universitatea din Bucuresti.P. P. PANAITESCU, profesor la Universitatea din Bucuresti.AL. ROSETTI, profesor la Universitatea din Bucuresti.

CUPRINSUL PadnaI. Articale 113-288

Gh. I. BrAtianu, Politica externd a lui CuzaVodd pi desvoltarea idcii de unitate nationald . 113-163C. C. Giurescu, 0 noud sintezd a trecutuluinostru (N. lorga, Istoria Romdnilor pi a clvi-lisaici lor) 164-220I. C. Filitti, Despre legdtura" lui Mihai Viteazul. 221-231Stanislaw Lukasik, Relatiunile lui MihailCzajkowskiSadyk Papa cu Romdnii 232-261Scarlat Lambrino, Observations sur la cohorsmilliaria Hemesenorum 262-266Vasile Christescu, Consideratiuni asupra uneistele funerare dela Cdpei 267-288

II. Miscellanea 289-300P. P. Panaitescu, In/luenta literard slavd la Ro-

cu prilejul unui studiu al d-lui I.' Bdr-bulescu 289-299Andrei Veress, Incd ceva la biogralia Doctoruluiloan Molnar 299-300Reeenzii 301-305I. Hudit, Recueil des documents concernant lespays roumains, tires des archives de France,XVI-e et XVII-e sikles (Petru Apolzan) . . 301-304V. Mikov, Tpvuilcicu mum TaKy.116 (R a dV u 1 p e) 304-305

mani,

u

www.dacoromanica.ro

CUZA VODA iN 1859

4

q

,

,

/vi. ,

.

Ent

42. 41,11

www.dacoromanica.ro

POLITICA EXTERNA A LU1 CUZA VODA

DESVOLTAREA IDEII DE UN1TATE NATIONALA

I. Publicatii recente privitoare la domnia lui Cuza Vodd. II. PrincipateleUnite ci pregdtirea revoluliei in Ungaria.III. Romania revolufia poloncl. IV . Ro-mania >ci intdile proecte de aliantd balcanied. V. Relatiile cu Franla ci acliuneaDomnitorului in politica externd. VI. A nexe.

I. PUBLICATII RECENTE PRIVITOARE LA DOMNIA LUI CUZA VODA

Alexandru loan I a fost dintre acei oameni cari n'au pututfi niciodata priviti cu indiferent. Ura patimasa sau inflacarataapologie, memoria sa pare ca n'a cunoscut, mult vreme dui:4 ceosemintele i se odihneau in cripta dela Ruginoasa, o privire

obiectiva.A fost chiar o vreme in care aceasta amintire capatase

un inteles aproape subversiv ; trecutul tarii, inchizAnd paran-teza scurtei sale domnii, parea marginit la barierele oficiale aletribunei de 10 Mai. Doar o manifestare spontana dar izolat,ca aceea a satenilor din Mehedinti, in 1888, cari alesesera pe fiulVoivodului in Parlamentul Regatului, fr ca el sa-si fi pus can-didatura, mai arata ecoul pe care numele Domnitorului Unireisi al improprietarirei 11 pastrase in rndurile taranimii.

De-abia dela inceputul secolului nostru, dupa lucrarea luiAlexandru Xenopol, dupa scrierile d-lui Nicolae Iorga, dupa ceamintirea intemeietorului Universitatii iesene a fost slavita cuprilejul celor doua jubilee de cincizeci de ani : al Unirii si al in-

acestui asezamant de cultura numai atunci s'a produssi in lumea intelectuala o puternica reactiune. i totusi nu puteafi vorba Inca de o deplina lamurire a rolului salt istoric. Arhivapersonala a Voevodului, intrata in stapanirea lui D. A. Sturdza,ramasese In pastrarea Academiei Romane, fara a putea fi folosita

i

ii-nitit i

fiinrii

II

www.dacoromanica.ro

114 GHEORGHE 1. BRATIANu

pentru studiile istorice. Sunt de-abia patru ani de cand cele 13volume, cuprinzand aceste documente, au fost deschise i au de-venit accesibile cercetatorilor istoriei moderne a Romniei.

0 intamplare fericita a voit ea tocmai in acest timp aten--thmea unor istorici straini sa, se indrepte asupra acestei perioadea trecutului nostru recent, si astfel lacuna regretabila de panacum e implinita astazi de o bogata bibliografie. Cel dintai carea atras atentiunea asupra arhivei Domnitorului, aflata in co-leciile a fost d. P. P. Panaitescu, in articolul sauCuza Voda i Unitatea Nationald a Romnilor"1.

In cartea sa de o atat de bogata documentare, directorulInstitutului francez de Inalte Studii din Bucuresti, d. P. Henry,a stint sa arate insemnatatea acestei corespondente diplomaticesi administrative, adaugandu-i o covasitoare informatie din arhi-vele straine, care aseaza intr'o lumina cu totul noua sfarsituldomniei lui Cuza Vod i problema principelui strain 2. Un altistoric francez, d. M. Emerit, cunoscut prin lucrarile sale dindomeniul istoriei noastre juridice i sociale, a consacrat figureicomplexe a lui Victor Place, consulul dela Iasi i sfatuitorul sta-tornic al partizanitor Unirii, monografia ce era de mult asteptata 3.D. R. V. Bossy, continuand interesantele sale studii de istoriediplomatica, ne-a dat o minutioasa cercetare a legaturilor politicefranco-romane sub Cuza Voda 4. In toate aceste lucrari, docu-mentele din arhiva lui Cuza Voda au fost des intrebuintate i oparte din ele au fost publicate in anexele ce le insotesc.

De alta parte, o intreaga lature a politicii DomnitoruluiUnirii a fost expus, dupa publicatii straine, de d. Al. Marcu 5.Un istorie englez, elev al d-lui Temperley, d. G. East, a publicatla Cambridge o lucrare sprijinita pe un bogat material inedit 6,asupra problemei Unirii, iar un profesor american, d. T. W. Riker,fost student al Universitatii din Oxford, a dat rezultatele unorlungi i laborioase investigatiuni in arhivele din Paris, Londra,

1 Arhiva pentru .5tiinfa 0 Ref orrna Sociald, VIII (1929), p. 559 si urm.2 L' abdication du prince Cuza et avenernent de la dynastie des Hohenzollern

au trdne de Rcumanie, Paris, 1930, Bibl. de la Revtie historique.3 Victor Place et la politique francaise en Roumanie a r dpoque de r Union,

Bucuresti, 1931.4 Agenfii diplomatici ai Romdniei in Paris 0 legdturile politice franco-

zondne sub Cuza V odd, Bucuresti, 1931, (publ. Fundatiei Regele Ferdinand I).5 Conspiratori conspiratii in epoca renasterii politice a Romdniei, Bucu-

testi, 1930, (publ. asez. cultural Ion C. Brhtianu).6 The Union of Moldavia and Wallachia, Cambridge, 1929.

Academiei,

,si

www.dacoromanica.ro

POLITICA EXTERNA A LU1 CUZA VODA 115

Viena si Berlin intr'o carte cu un subiect mai larg, care imbra--fiseaza intreaga chestiune a renasterii noastre politice, in cadrulei international 1.

Daca adaugam la aceste cercetari speciale asupra domnieilui Cuza Voda i lucrarea istoricului polon St. Lukasik, in caree vorba de legaturile Domnitorului cu rsculatii poloni dela 1863 2,vom fi incheiat enumerarea principalelor lucrari aparute numaiin ultimii trei ani, care permit o examinare mai atenta, intemeiatape izvoare pana acum necunoscute, a faptelor acestei scurte siframantate domnii 3, cu cleosebire in ce priveste politica externa.

In special, arhiva personala a lui Alexandru Ioan I va refineintreaga noastra atentiune. Dupa plecarea sa in exil, Domnitorulceruse unele hartii particulare care i-au fost trimise. Asupra res-tului declarase ca nu mai are nici o pretentie, deoarece cunoas-terea acestor acte nu putea fi cleat spre onoarea lui, i ca eleerau cea mai buna dovada a politicei sale nationale 4.

Confirmarea cea mai stralucit a acestei declaratiuni ne-oaduce in lucrarea sa d. Henry : Daca Principelui nu-i pl-ceau detaliile de ordin administrativ, scrie d-sa, aceste hartiiarata cu cat staruinta urtnarea solutia marilor chestiuni ce seimpuneau atenfiunii sale. Vedem in ele, zi cu zi, ce lupte dddeaDomnitorul, pentru a face sa fie primite cele mai neinsemnatereforme, impotriva opozitiei, a Turcilor sau chiar a Europei ;se infelege mai lamurit ce diplomatie prudenta i inteleapta autrebuit sa desfasoare reprezentantii remarcabili ce i-a avut instrainatate, loan Alecsandri la Paris si mai ales Costache Negrila Constantinopol spre a face sa fie admise cele mai neinsem-nate inovatiuni, cele mai timide incercari de reorganizare ; cerabdare i ce energie a trebuit s dovedeasca Voivodul insusiatat fata de Curtile europene care nu pierdeau nici un prilejde-al certa, cat si fata de o opozitie indaratnica...

E de dorit ca aceste acte sa fie publicate intr'o zi in intre-gime ; ele vor lamuri, mai bine decat orice alt document, viatapolitica a acestor ani de framantare si de renastere, i vicisitu-dinele unui Principe curagios i dezinteresat, hotarat sa infrunte

1 The making of Roumania, study of an international problem, z856-2-866,Oxford-London, 1931.

2 Rurnunja a Polska w XIX wieku, Lwow, 1929.3 Cf. N. Iorga, Publicatii strdine privitoare la istoria contemporand a Ro-

mdnilor, in Acad. Rom., Mem. Sect. 1st., XII (1931), p. 193-199.4 Xenopol, Domnia lui Cuza Vodd, II, p. 473.

www.dacoromanica.ro

116 GHEORGHE I. BRATIANU

toate piedicele, dar stiind bine ca fata de Otomani, mai multInca decat de diplomatia europeana, reusita nu putea rezultadecat din intrebuintarea simultana a sireteniei, a rabdarii si aunor viguroase indrazneli, indeplinite pe neasteptate dar pre-gatite din vreme si in taina," 1.

Aceast constatare obiectiva e cu atat mai binevenit, encat se pare ca nici astazi nu s'a stins cu totul ecoul patimelorsi al vrajmasiilor deslantuite in jurul acestui nume 2, cu deosebirein intervalul ce desparte pe 2 Mai 1864 de II Fevruarie 1866.

Desigur, aceste dou date constituie, prin ordinea lor insasiin cronologia moderna a Romaniei, un invatamnt al istoriei.Ele lamuresc intelepciunea i prudenta regelui Carol I, care agasit in pastrarea formelor constitutionale ale vietii de Stat che-zasia unei domnii lungi i rodnice. Dar aceste pilde ale unui trecutInca atat de viu nu pot aduce nici o scdere figurei lui CuzaVoda 3. In mintea noastr, faptele sale nu se mai opun actiuneipolitice a generatiei lui Ion C. Bratianu si a lui C. A. Rosetti ;pe adversarii din Fevruarie 1866 nu-i mai despart pasiuneledusmniile inversunate ale vremii kr, ci dimpotriva Ii unestein constiinta nationala fapta lor pozitiva i creatoare ; istoriaaseaza pe temeliile trainice ale unirii Principatelor edificiul gloriosal Independentii si al Regatului. Ea vede chiar in lovitura destat dela 1864 precedentul faptului indeplinit", care a impusPuterilor recunoasterea alegerii principelui strain, doi ani maitarziu 4.

Dar mai ales, istoricii care au cercetat documentele epociilui Cuza Voda au gasit in aceste acte, pe langa preocuparile co-varsitoare ale chestiunior de interes imediat : recunoasterea Uniriisau secularizarea averilor manastiresti, toate elementele unei po-litici prudente dar hotarate pentru pregatirea temeinica a unitatiimai departate a tuturor Romanilor. Pe baza precis a acestornumeroase marturii, se poate lamuri astazi o intrebare ce a ramasprea mult vreme deschis si se poate afirma cu hotarare ca Dorn-nitorul dela 1859 n'a fost numai alesul unei fericite intamplari,dar ca 1-a calauzit inteadevar o idee politica superioara 5, 1 c.

1 L'abdication du prince Cuza, p. 3-4.2 Cf. seclinta Adunarii Deputatilor din tz Fevruarie 1932.3 Cf. si judecata lui East, The Union of Moldavia and Wallachia, p. 164.4 Henry, op. cit., p. 9.5 Riker, The making of Roumania, p. 252, observ cu dreptate ca dela

nceput Cuza Voc15, a fost preocupat mai mult de situatia sa internationalL

www.dacoromanica.ro

POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 117

a dat scurtei sale carmuiri un tel mai inalt, vazand, dincolo degreutatile fara seaman i de luptele aprige ale timpului sau, unideal mai departat al neamului intreg.

Ideea insasi a acestii Uniri se ivise desigur mai de mult,dar ea paruse tuturor oamenilor cu judecata l cu rdspunderecea mai imposibila nebunie. Aceste idealuri i fantasii amagi-toare", cum se rostise Voevodul Bibescu in convorbirea sa cuGheorghe Barit, retinusera totusi inde-ajuns atentiunea repre-sentantilor monarhiei austriace pentru a determina pe baronulde Prokesch-Osten, internuntiul" Austriei la Constantinopol, sascrie Inca dela 1857, pomenind de o eventuala unire, sub un singurDomn, a Moldovei 0 a Valahiei : Dupa o astfel de incurajaredata pretentiilor romnesti, cum s'ar putea inchipui ca ele sase opreasca acolo ? Dar aceasta nu e in firea omeneasca I Ro-manii ar gasi atunci suzeranitatea Portii o rusine i o nedreptate.Ar gdsi tara lor prea mica, ar ravni un stat independent, cuprin-zand Bucovina, partea romaneasca a Transilvaniei, Banatulpoate o granita in Balcani. Frumoasa isprava pentru Austria !Frumos exemplu pentru Serbia Frumos prilej i pentru Rusia,la sprijinul careia aceste tari ar recurge pentru atinge scopul.Nu, nu cred Ca s'ar putea reveni la o idee respinsa la conferinteledin Viena, i care ar ameninta Austria pang in maduva oaselor" 1.Pagina des citata i viziune inteadevar profetica, in care am-basadorul austriac coprinsese cu groaza toate etapele desvoltariinoastre viitoare. Aceasta idee a unirii intr'un singur stat a tu-turor tinuturilor locuite de Romani nu era poate straina nicitanarului Alexandru Cuza, in timpul exilului din 1848 ; se ziceCa ar fi asistat atunci cu un alt tovaras de pribegie, VasileAlecsandri, la adunarea de pe campia libertatii dela Blaj 2.

Desigur, aceste evenimente nu erau uitate in momentulin care Domnitorul Principatelor Unite a numit, doisprezeceani mai tarziu, pe Simion Barnutiu, tribunul ardelean, printrecei dintai profesori ai Universittii pe care o infiintase la Iasi.

Dar ceeace se stia mai putin, e ea intreaga problema aelementului romanesc de dincolo de Carpati s'a deschis pe planuldiplomatic european chiar din intaile luni ale Unirii Principa-telor. Nu trecusera nici trei luni dela indoita alegere a lui Cuza

1 Thouvenel, Trois annes de lct question d'Orient, Paris, 1897, p. 6-7.2 V. N. Iorga, Desvoltarea ideii unitaii politice a Romeinilor, Pucuresti,

1915, P. 55.

si

a-si

www.dacoromanica.ro


Vodd, i razboiul intre Franta, Piemont si Austria izbucnea pecampiile Lombardiei. Aceste imprejurari deschid o serie de pro-bleme insemnate, a caror desfasurare ocupa, intr'o foarte largamasura, activitatea politica exterioara a Principelui si a agen-tilor &di. In unele din aceste chestiuni i fruntasii opozitiei auavut o parte activa. Voi incerca sh al-at aci desvoltarea princi-palelor chestiuni de politica externa in legatura cu ideea deunitate national, asa cum ni se infatiseaza din examinarea lu-crrilor amintite mai sus.

II. PRINICIPATELE UNITE I PREGATIREA REVOLUTIEI IN UNGARIA

Razboiul iminent cu Austria desteptase atentiunea lui Ca-your asupra necesitatii de-a ridica impotriva monarhiei primejdiaunor rascoale launtrice, care trebuiau sa atraga in alte directiitrupele destinate frontului italian i sa-i tulbure actiunea militara.

Inca din Septemvrie 1858, el intrase in tratative cu refu-giatii revolutiei maghiare din 1848-49, care cautasera adapostin Apus ; Inca de atunci se intalni la Torino cu generalul Klapka,unul din principalii kr reprezintanti 1. Barbatul de stat italiancauta astfel in Ungaria puterile can ii lipseau in Italia 2 Na-poleon al III-lea parea castigat acestei idei. Pe cand insa gu-vernul piemontez va cauta in aceasta miscare diversiunea, me-nit sa slabeasca. impotrivirea armatelor imperiale in Lombardia,sefii emigratiei maghiare i cu deosebire Kossuth cer organizareaunei legiuni, cu tot armamentul necesar, i o actiune directa lagranitele unguresti ale imperiului, sprijinita de o armata fran-cezd 3. Unirea Principatelor romane, nerecunoscuta Inca de Austria,ofera deodata, la hotarul de rasarit al monarhiei, cea mai po-trivit bazal de operatiuni. Ministru de Externe al guvernuluiTani Romanesti, a doua zi dupa Unire, e numit Dumitru Bratianu,un mazzinian", care fuse primit in audientA de Napoleon alIII-lea dupa staruinta contelui Nigra i avea cunostinta de planulfranco-italian al revolutiei din Ungaria 4. Imprejurarile erau destul

1 A. Marcu, Conspiratii conspiratori, p. 129. Cf. M. Palologue, Un grandrialiste, Cavour, Paris 1926, p. 289.

2 A. Marcu, op. cit., p. 142.3 Emerit, Victor Place, p. 86, Cf. Berzeviczy, L'imigration hongroise et

la campagne d'Italie en 1859, in Revue des it. hongr. et linnoougriennes, V (1926),p. 112-144.

4 A. Marcu, ibid., p. 143, 249. N'a falcut de-alt fel deal scurt vremeparte din Cabinet. Cf. Riker, op. cit., p. 223.

i

www.dacoromanica.ro


de favorabile pentru ca generalul Klapka sa poata pleca la Iasila inceputul liii Martie, cu scrisori de recomandatie pentru Prin-cipele Cuza si Victor Place. Hrtiile acestuia din urma pas-treaza textul unei conventiuni din 29 Martie 1859, in care seprevad depozite de arme i munitiuni pentru patriotii unguri"la Bacau, Roman, Piatra i Tg. Ocna ; 30.000 de pusti, trimisein Moldova de Imparatul francez erau destinate armatei romane

corpului de voluntari unguri. Guvernul sarb urma sa puiela clispozitie ali4ilor tunuri de munte ; o singura clang deordin politic : in schimbul sprijinului pe care guvernul moldo-valah ii acorda agentilor unguri pentru ofensiva in Ardeal, acestiaIi fagaduesc sprijinul lor pentru recucerirea Bucovinei 1 Totusila sfarsit gasim o rezerva fata de alte greutati cari se pot ividin evenimentele i complicatiunile ce se pot astepta".

Se pare intr'adevar ca ele n'au intarziat sa se produca.Vasile Alecsandri, in misiune la Torino, staruie i obtine expe-dierea transportului de arme fagaduit ; sosirea lor la Galati einsa descoperita prin indiscretiunile agentilor maghiari. Con-centrarea trupelor moldovenesti i muntene in tabara dela Fur-ceni langa Ploesti, in Aprilie, cateva zile inainte de izbucnirearazboiului din Lombardia, putea fi socotit ca inceputul actiuneimilitare impotriva Austriei. Dar la 2 Mai, scrisoarea lui CuzaVoda catre agentul piemontez dela Constantinopol inseamn ooprire hotarata in mersul acestor tratative : In ce priveste mi-siunea generalului de care imi vorbiti, scrie Principele, nu stiucine v'a putut aminti de proectele uriase ale Daco-Romaniei,ale carei limite mi se par tot atat de vagi, cat si planulFara indoiala, evenimentele ce se pregatesc pot rezerva un viitormai bun tarii ce m'a asezat in fruntea ei, i nu voi scapa nici unprilej favorabil de-ai consolida situatia. Dar nu ma arunc in aven-turi al caror scop nu-1 intrevad atat de lamurit si ale caror avan-tagii nu-mi apar destul de sigure ; in orice caz, i fara a inde-parta perspectiva unui castig teritorial, nu aceasta sperant m'ardetermina s dau ajutorul Moldo-Valahiei unei intreprinderi oare-care, cat m'ar hotari siguranta de-a asigura soarta, buna stare

libertatea a tot ce poarta numele de Roman 2".S'a ivit deci o neintelegere care opreste cooperarea ime-

diata a Romanilor cu refugiatii unguri. Fraza din urma a scri-

1 Emerit, op. cit., p. 88.2 Textul francez la Panaitescu, op. cit., p. 560.

.

i

insui.

i.

www.dacoromanica.ro


sorii lui Cuza Voda lamureste inde-ajuns ea' obstacolul Ii consti-tuie chestiunea Romnilor din Transilvania Incercarea de-a orezolva printr'un adaos la Conventiune nu pare a fi avut suc-cesul dorit. Se prevedea totusi, in acest nou text dela 20 Mai,obligatiunea de-a se inscrie in viitoarea Constitutie ungara clauzefavorabile nationalitatilor, din care extragem urmatoarele puncte

...2. Aceleasi drepturi, aceleasi libertati pentru toti locui-torii Ungariei, fara deosebire de rassa sau de religie.

3. Autonomie a comunelor si a comitatelor. Locuitorii co-mitatelor cu populatie mixed se vor intelege prieteneste intreei in privinta limbei oficiale ce va trebui adoptata (maghiara,sarba sau romana)...

5. Trupele sarbesti i valahe vor avea o organizare specialasi vor fi comandate in limba lor nationala. Egalitate complectin toate armele pentru a ajunge la toate functiunile, titluriie

demnittile.6. Pupa razboi se va convoca o adunare in Transilvania,

pentru a delibera asupra unirei administrative a acestei provinciicu Ungaria ; iar dac majoritatea hotareste ca vechea admi-nistratie autonoma a Transilvaniei s fie restabilita, Maghiariinu se vor opune..." 2.

Nu era greu de vazut ca realizarea acestor conditii era outopie. De fapt, nici aceste fagaduieli rsunatoare, nici ispitareludrii Bucovinei nu determina pasul hotartor. Intarzierea pru-dental a Domnitorului starneste chiar nemultumiri. In rapoartelelui Victor Place, tabara dela Furceni nu mai insemna acum cleatpregatirea unei lovituri de stat personale a Voevodului 3. Frantasi Italia trebuiau lamurite asupra acestor greutati. Acesta a fostrostul unei misiuni a lui Balaceanu si tot acesta pare a fi fostscopul calatoriei lui Ion C. Bratianu la Genova, la inceputul luiIulie. El incearca zadarnic s rdzbata pana la Imparatul francez,care se afla acum la Cartierul general al armatelor sale. Intre-vederea sa cu Cavour provoaca supararea barbatului de statitalian 4. Intr'adevar, promotorul aliantei romne-maghiare pri-meste dela seful partidului inaintat roman o nota, al carei cuprins

1 Necunoasterea acestor documente a lipsit pe Riker de intelegerea ace-stor tratative. Cf. op. cit., p. 268.

2 L. Kossuth, Souvenirs et crits de mon exil, Paris, 188o, p. 237. Extrasdintr'o scrisoare a gen. Klapka din 2 2 Mai 1859.

3 A. Marcu, op. cit., p. 213. a. Riker, op. cit., p. 289.4 A. Marcu, ibid., p. 230.

1.

di

www.dacoromanica.ro


ni l'au pastrat memoriile lui Kossuth : Nu cred in liberalismulsi in moderatiunea Ungurilor. Este o rnascd pentru a insela peimparat. $tiu ca sunt mai exclusivisti ca niciodata i n'am in-credere in Unguri. Dar chiar daca ar fi altfel, nu ne-am puteaniciodata intelege cu Maghiarii in privinta Transilvaniei, pe carecu nici un pret n'o putem ceda Ungariei. Romanii de dincolode Carpati vor sd se uneasca cu noi ; noi le-am fagaduit sa-i ajutam.A-i ceda Ungariei ar insemna o tradare. Dreptul istoric, invocatde Unguri, este ridicol" 1 Cdlatoria in Ardeal a lui Ion Bratianu,in anii 1850-51, nu a ramas deci f ara urmari. 2

Aceast incredere era de-altfel deplin impartasit de emi-gratii maghiari. Dovada o aflm, aproape in aceiasi termeni,in raportul agentului ungur Ludvigh, dela Belgrad, cateva sap-tamni mai thrzin : m'am convins ca generalul Klapka se in-selase, crezand ca a castigat cauzei noastre pe Principele Cuza

pe guvernul sau.Sunt dusmani ai tarii noastre... ridelitate, alianta sunt

pentru ei cuvinte fara inteles. Ceeace e mai rau e ca sunt pentruei un fel do inascd. Nu ma parseste banuiala ea' planul ce fu-Sese conceput de-a pdtrunde in Transilvania, ascunde intrigidaco-romane, pentru a anexa Transilvania Romaniei" 3.

La aceste greutati inevitabile intre Romani i Unguri, dincare rezult foarte limpede constiinta unitatii noastre nationale

amintirea vie a evenimentelor dela 1848, se adauga pentruDomnitorul Principatelor Unite nevoia de-a tine seama de re-zervele lui Napoleon al III-lea insusi. Inca inainte de-a plecain Italia, Imparatul primise la Paris pe Vasile Alecsandri, minis-trul de externe al Moldovei, i pastrase Lj de aluziile destulde directe ale acestuia o tacere semnificativa.

Poetul diplomat, aratand Suveranului pe harta provin-ciile locuite de Romani, adaugase, plimbandu-si degetul pesteBanat, Transilvania, Bucovina, Basarabia i malul drept al Du-n:aril : Vedeti Sire, cat e de intinsa adevarata Romnie i ceregat important ar constitui cu a sale noud milioane de Romanidaca providenta ar realiza visul i aspirarile lor. Pus de o manaputernica in cumpana politicei moderne, el ar hotari pentru tot-deauna solutia atat de grea a chestiei Orientului".

1 Kossuth, ihid p. 248-5o.2 V I. I. C. Bratianu, Din amintirile mole si ale altora, in Cugetul Ro-

mdnesc, no. 6, 1922, p. 519 i urm.3 Kossuth, ibid., p. 270.

si

www.dacoromanica.ro


Dar Napoleon se multumise arunce o privire patrun-zatoare i schimbase vorba. Nu era greu de constatat ca aliatiinu erau de acord in aceasta privinta : daca Italienii urmariauprin toate mijloacele diversiunea unui conflict in Orient, im-paratul francez doria sa margineasca. razboiul la hotareleItaliei 1.

Armistitiul neasteptat dela Villafranca puse capat acesteifaze a relatiunilor Domnitorului cu revolutionarii unguri. Eve-nimentele confirmau astfel prevederile lui Cuza Voda i ii jus-tificau pe deplin prudenta. Din aceste tratative neizbutite, tarase alegea totusi cu doua rezultate insemnate, unul politic 0 altulmilitar : se adusese intaia oara la cunostinta factorilor raspun-zatori din Europa problema elementului romnesc din Transit-vania ; preocuparea de-a nu compromite, printr'o alianth pripitacu revolutionarii maghiari, soarta Romanilor din Ardeal, neapare de acum inainte ca un fir conducator al politicii lui CuzaVoda. Ea tine deci searna de ambele curente ce au sta./36.'11ft perevolutionarii romani din 1848, pe acei din Tara Romneasca,adversari ai despotismului habsburgic dar i pe cei din Ardeal,aparatori in primul rand a drepturilor nationale. B cle-altfel ca-racteristic ca in memoriul sat' din 186o, Papiu Ilarian putea invocaamintirea lui Mihai Viteazul, urand Domnitorului sa-i razbunemoartea i s fie executorul fericit al planului celui mai mareDomn si Roman, ce a avut vreodata. Dacia lui Traian" 2.

Rezultatul militar a fost inarmarea micei ostiri a Princi-patelor cu cele 25000 de pusti aduse din Italia, din care io.000numai erau daruite armatei noastre, celelalte fiind trimise vo-luntarilor unguri. Sfarsitul razboiului din Italia i neintelegerileivite cu conducatorii emigratilor au impiedecat insa inarmarealor, i armele au ramas in deplina proprietate a guvernului roman.Dificultatile financiare ivite in urma au fost aplanate prin mij-locirea lui Victor Place. Plata acestor arme ar fi cerut votareaunui credit special de catre Adunarile legiuitoare, ceeace ar fidat in vileag chestiunea inarmarilor clandestine din primavara,impotriva Austriei. Principatele au ramas deci in stapanireaintregului armament, fara a mai plati nici Vrantei costul sau,nici transportul Sardiniei 3.

1 V I. Lupas, Epocile principale in istoria Romdnilor, Cluj, 1923, p. 135.2 Cf. Panaitescu, ibid., p. 561. Cf. Riker, op. cit., p. 269. 0 depes a con-

sulului austriac Eder din 29 Pevr. x86o confirm aceastb presupunere.3 Panaitescu, ibid., p. 562.

sa-i

www.dacoromanica.ro


Inainte chiar de incheierea pacii dela Zurich, legiunea ma-ghiara a fost oficial desfiintata. Dar chestiunea italiana nu erarezolvata prin anexarea Lombardiei, i noi complicatiuni erauin perspectiva. Inrolati in armata lui Garibaldi, emigratii unguriputeau spera o intorstura mai favorabila, i astfel tratativelecu Domnitorul Principatelor Unite au fost reluate in cursulanului r86o.

Atentiunea diplomatiei austriace se concentrase insa acumasupra acestei chestiuni : reprezentantii Austriei in Principatetraiau intr'o atmosfera de conspiratie i de uneltiri razboinice.I-a fost relativ usor lui Cuza Voda s dezminta zvonul prezenteilui Klapka in Moldova si at trecerii sale misterioase in rasaritulArdealului 1. Deasemenea, o nou conventie militara intre Ro-mani si Piemontezi, incheiata de Balaceanu la Turin, pentru aataca Ungaria in timpul iernii, in care se regasesc unele elementeale conventiunei reale din 1859, pare a fi numai produsul ima-ginatiei infierbantate a reprezentantilor imperiului din Principatesi din Tdrcia. E foarte probabil Ca avem a face cu un ecou in-tarziat, in cercurile austriace, at evenimentelor din anul precedent 2.

In realitate, Cuza Voda se mentinea acum numai pe ta-ramul unei neutralitati binevoitoare pentru emigratii maghiari :ingaduirrta pentru refugiatii din Ungaria de-a trece in Italia, liber-tate pentru pregatiri ascunse in Moldova, fagaduinta unui stocde arme si munitiuni pentru eventuala inarmare a legiunii un-guresti, mais rien au dela". Klapka ii dadea seama de aceasta.rezerva i. o atribuia, nu fara dreptate, intaririi situatiei Domni-torului, in afara ca si inlauntrul tarii. Succesul acestei intariri,scria el in Septemvrie 186o, ii va da o mai mare ambitie. Do-rintele sale vor spori, ideea unei Daco-Romanii va incolti Inmintea sa si va avea poate sanse de reusith". De aci interesulca proiectele Ungurilor sa fie realizate fara ajutorul efectiv allui Cuza, in ofice caz inainte ca acesta sa-si consolideze temeinicdomnia 3.

De-aci i. nevoia de-a provoca din partea Piemontului ointerventie mai hotaratd. Ea se produse la sfarsitul anului, cuprilejul unui transport de anne expediat din Genova la Galati,pe corabii piemonteze, pe care cavalerul Strambio, noul consul

1 Riker, op. cit., p. 270.2 Ibid., p. 271.3 Blarcu, op. cit., D. 259.

www.dacoromanica.ro

124 GHEORGIIE I. BRATIANU

al Sardiniei la Bucureti, urma sa-1 predea emigratilor maghiaridin Romania.

La r Decemvrie, vasele Unione" i Matilda" debarcaunumeroase ldzi de puti la Galai, unde un emisar Ungur, cuun picior, un presupus agent garibaldian, se ingrijea de primirealor 1. Precautiunile de rigoare fusesera ins atat de neglij ate,ca Austria aflase de sosirea lor Inca inainte de debarcare. Inter-ventia ei, prin consulul Eder, pentru imediata confiscare i reex-pediere a armelor, avu o nota aproape cominatorie. Dei indis-cretiunile maghiare i italiene erau de natura a-I compromite,intaia reactiune a lui Cuza Voda a fost inspirata de un sentimentde demnitate : Nu uitati, raspundea el lui Eder, ca nu sant unorgan al guvernului imperial, c trebuie sa consider i intereselealtor Puteri ; ele n'au intentia sd ma insarcineze cu functiuneade caporal austriac" 2

Nu fail abilitate, insa, se folosea de acest prilej pentrua indemna Austria la recunoaterea Unirii depline a celor doua.Principate, pe care o pregatea. Afacerea lua insa proportii ; dintoate partile consulii inmanau proteste. Rusia se ingrijora ide prezenta unor ofiteri romani in statul major al lui Victor Ema-nuel i la asediul Gaetei. Un demers colectiv, prin consulul englezGreen, pentru a impune predarea armelor Turciei, intampinainsa o impotrivire categorica. Intrevederea care urma arata c.nici autonomia Principatelor, nici demnitatea Domnitorului nuputeau fi uor incalcate" 3. Cuza Vold incerca acum sa retie ar-mele debarcate, prin cumparare sau confiscare, spre a marl Incape aceasta cale armamentul otirii romane. In fata acestei ati-tudini, consulii bateau in retragere : cateva zile mai tarzin,Green preciza ca demersul fusese doar o recomandare".

Interventia Frantei, fata de care bunele oficii ale lui Placefusesera de folos 4, aduse in sfarit ieirea din acest impas. Am-basadorul La Valette admise ca armele trebuiau s paraseascaPrincipatele. A cere insa mai mult predarea lor autorittilorturceti, cum pretindea Austria insemna o nesocotire a autono-miei Principatelor i a tratatului. Pana la urma, ambasadorulenglez interveni pentru ca transportul sa fie ridicat de doua.corabii britanice, care il adusera la Constantinopol, de unde,

1 Riker, op. cit., p. 274.2 Ibid., p. 277.3 Ibid., p. 280.4 Emerit, op. cit., p. 129-31.

www.dacoromanica.ro


dup a destul de lungi tratative intre Italia si Turcia, se pare ca.armele au fost inapoiate la Genova. Totusi aproape o suta de laziscapasera dela confiscare 1 De alta parte, dreptul de azil pentruemigrati i usurarea trecerii lor la Constantinopol erau un ras-puns la cererile de extraditie ale Austriei 2 Se poate spune,conchide d-1 Riker, ca din acest imbroglio neplacut, Cuza aiesit foarte bine... Daca ii mentinuse demnitatea impotrivaAustriei si a Turciei, el refuzase de-asemenea sa devie un in-strument i o victima a lui Cavour" 3.

Incidentul transportului de arme dela Galati n'a impiedecatinsa pastrarea bunelor rel4ii cu noul regat al Italiei. Scrisorilelui Cuza Voda catre regele Victor Emanuel al II-lea sunt in-de-ajuns de semnificative. Astfel multumindu-i, in Ianuarie 1861,pentru ordinul Sf. Mauriciu si Lazar pe care Suveranul i-1 con-ferise, Domnitorul adauga : Romania, care in marea miscarepolitica din ultimul timp, a fost cea dintai care a putut sa-si ma-nifeste liber dorintele sale, urmareste cu mai mult interes decatoricine marea lupta, in care Italia e acum angajata. MajestateaVoastra a devenit drapelul i spada unei cauze nobile, menitsa-i atraga toate popoarele ce au suferit" 4. Iar in Martie, dupproclamarea oficial a regatului, aluzia e si mai stravezie : Ita-lienii, care sunt fratii nostri mai mari, si-au atins scopul inainteanoastra. Departe insa de-ai pizmui, salutam dimpotriva izbandalor ca o chezasie i o nadejde pentru viitorul nostru" 5. IdeeaDaco-Romaniei" de care se temea Klapka, nu era parsit,dar nu era ingaduit altora sa traga folosul primejdiilor pe careRomania ar fi trebuit sa le infrunte.

Deaceea, intr'o nada' intrevedere cu Klapka, sosit in Prin-cipate in urma esecului transportului de arme, Domnitorul sementine pe linia unei atitudini prudente 6. Tratativele cu emigratiiunguri infra' de acum in faza pe care d. Marcu o defineste foartepotrivit inarmari tardive pentru o cauza pierdut" 7.

1 Riker, ibid., p. 286.2 Emerit, op. cit., p. 128 in n.3 Riker, ibid., p. 286-87.4 Acad. Rom. Mss., Arh. Cuza, vol. 4860, fol. 35.5 Panaitescu, Op. Cit., p. 562.6 Emerit, op. cit., p. 126 i urm. Cf. de-asemenea proiectul de ra'spuns-

unei delegatiuni de Rornni ardeleni, 7 Mai 1863, la Palticeni, V. Henry, op. cit.,p. 8 in n.

7 Marcu, op. cit., cap. VI.

:

www.dacoromanica.ro


Totui, in 1863, Cuza Voda se afld in fata unor noui propu-neri, aduse de generalul ungur Tiirr, ajuns aghiotant al regeluiVictor Emanuel, pe care Domnitorul 11 primeste in audientala 28 Mai la Bucuresti ; convorbirea ce a avut loc ne-a fost dinfericire pastrata in toate amanuntele ei 1. Italia, Alteta, Ii in-cepe expunerea generalului Tiirr, Italia nu poate trai asa cumeste constituita. Ea trebuie sa stapaneasca Venetia si pentru aajunge acolo, trebuie sa atace Cadrilaterul. Acest proiect a foststudiat si e verosimil ea ar fi fost executat in primavara, dacanu s'ar fi intamplat rascoala nesocotita a Poloniei, care a produso apropiere intre Franta i. Austria. Proiectul este deci amanat,dar nu este decat amanat. Dar Italia singura nu poate atacaAustria. Cum insa Austria a vazut cu ochi rai desteptarea Ro-maniei, cum ea nu iubeste nici Principatele Unite, nici pe AltetaVoastra, ne-am gandit s gdsim aci un ajutor ce-1 socotim de nea-parata trebuinta. Acest ajutor ar fi subordonat bine inteles ve-derilor i. intentiunilor Altetei Voastre si. nu ar fi in nici un cazde natura a le compromite".

Se revenea deci la vechiul plan al lui Klapka : provocareaunei rscoale in Ungaria, primul nucleu al armatei revolutionareinarmandu-se in ascuns pe teritoriul Principatelor, fr ca Dom-nitorul sa-si iee alta raspundere. Totul s'ar margini deci, in-cheie trimisul, la predarea a o mie de pusti micului nostru corpde armata". Pentru Ungaria ? ii intrerupe Domnitorul. PentruItalia, Alteo., raspunde generalul, surazand. Ora Ungariei nu asunat Inca. Inteleg foarte bine gandul ce de-tern-lira aceasta in-trebare a Altetei Voastre i voi fi in aceasta privinta tot atatde sincer. Eu nu contest nationalitatea Romanilor din Transil-vania si nu voi oferi Bucovina Altetei Voastre, asa cum a facut-ogeneralul Klapka. S lasam viitorului solutia acestor probleme".

Raspunsul lui Cuza Voda este din cele mai lamurite si maihotarate :

In ce priveste ajutorul pe care a trebui sa-1 dau proiec-tului ce mi-1 desvaluiti, aceasta este o chestiune foarte grava.Este neindoelnic ca, Austria a vazut cu ochi rai stabilirea ordineiactuale in Romania i este nu mai putin sigur ca nu ne dorestemutt bine. De alta parte, nu va ascund ca Romanii au prea pu-tine simpatii pentru Austria. Dar voi consulta inainte de toate

1 Textul francez la Panaitescu, p. 565-6, ci mai complet la Marcu, op. cit.,P. 324-28.

www.dacoromanica.ro


interesele Orli mele. Sa dam c4ile pe fata, nu-i asa? Amnupot sa nu amo deosebit simpatie pentru o chestiune de natio-nalitate. Ei bine, va declar totusi c in eventualitatea pe care oprevedeti, n'as vrea s contribui la ridicarea Ungariei inaintede-a sti cu deplina siguranta, ca Maghiarii s'au inteles in sfarsitcu Romanii de dincolo de Carpati". Fraza ce pune capt intre-vederii si care, cum se exprima cu dreptate d. Bossy 1, va rmnein Istorie. Dela aceasta hotarire Doranitorul nu se va mai abate ;el nu va ajuta miscarea maghiara cat timp nu se va tine seamde drepturile Romanilor din Transilvania" 2. Audienta provocasenedumerire in cercurile diplomatice franceze. Dealtfel, in 1863,chestiunea ungara nu mai era actuala ; iesise din sfera de acti-vitate oficiala a guvernului francez intrevederile lui loanAlecsandri la Paris, care cauta zadarnic atunci sa fie primit inaudienta de Napoleon al III-lea, o dovedesc indeajuns 2 pentrua intra in acea a agitatiilor revolutionare mult mai periculoasepentru siguranta tarii. Cuvantul de ordine nu mai pleaca acumnici dela Paris, nici dela Torino, ci mai de graba dela Caprera,de unde Garibaldi, eternul insurgent, cauta acum sa indrumezemiscarile revolutionare din Rasaritul Europei. Uneltirile con-spiratorilor maghiari adapostiti pe teritoriul nostru se confundacu acele ale comitetelor polone, care cauta la randul lor sfoloseasca, teritoriul Romaniei pentru a ajuta pe tovarasii delupta. din Polonia. Inca In Aprilie 1864, buletinul de informatiial revolutionarilor poloni arata far rezerve aceste legaturi :Scopul este eliberarea Poloniei i restauratia acestei trinitatia popoarelor revolutionare (Poloni - Unguri Italieni). Mijlocul :unirea impotriva vrajmasului secular a tuturor puterilor celortrei natiuni aliate : Polonia, Ungaria si Italia ; condotierul, infine : generalul Garibaldi" 4.

Despre Gustav Frigyesi, corespondentul lui Garibaldi sicapetenia conspiratorilor unguri in Principate, va fi deci vorbain legatura cu aceasta noua faza a activitatii revolutionare inEuropa Oriental. Dealtfel si Austria luase unele masuri de pre-vedere, cautand. sa atraga pe Romanii din Ardeal, prin articolulde lege" privitor la egala indreptatire a natiunei romane dinTransilvania si a confesiunilor ei, din 26 Octombrie 1863. Nu

1 Agentia diplomaticd a Romdniei din Paris, p. 51.2 Ibid., p. 58.3 Ibid., 534 Acad. Rom., Mss. Arh. Cuza, vol. cf. 4864, fol. 274, no. 3, Aprilie, 1864.

i urm.

www.dacoromanica.ro


este exclus ca aceste concesiuni sa fi fost in legatura ell agitatiarazboinica din Principate.

Legaturile lui Cuza Vod cu emigratii maghiari si in specialcu generalul Klapka au avut ins un epilog, care e de-altfel Ca-racteristic pentru purtarea generoas si dezinteresata a Domni-torului Unirii. Inca dela sfarsitul anului 1861, Klapka solicitaseun ajutor de 38000 de franci dela Napoleon al III-lea, intrucatamestecul sail in afacerea armelor dela Galati ii compromisesegray situatia de administrator delegat al Bancii Generale Elve-tiene la Londra s'i Constantinopol" 1. Cu toata starea critica afinantelor franceze, Impratul socotea Ca un om onorabil trebuia,ajutat. In 1866, Place, care parasise de trei ani postul san con-sular dela Iasi, il va mai ajuta din banii sai 2. Intre timp insa,fostul organizator al legiunii maghiare se adresase lui Cuza Voda,printr'o scrisoare din 7 August 1865 in care gasim, pe lnga apelulla generozitatea Domnitorului roman, si o aluzie destul de trans-parenta la hartiile privitoare la misiunea sa in Principate, pe carecreditorii nemilosi" vor pune mana, dac efectele personaleale conspiratorului vor fi sechestrate. Se aminteste si predareacelor 25000 de pusti din 1859, care au constituit armamentulprimelor forte nationale din Romania, Fara, ca s dea loc la nicio cheltuiala. Domnitorul, care se afla la Ems, i-a raspuns imediat,deoarece avem si chitanta lui Klapka, din 12 August, pentru40.000 de franci primiti ca imprumut prin colonelul Pissotzky,aghiotantul lui Cuza Voda 3.

Trei ani mai thrziu, Principele, din exilul sau dela Dobling,langa Viena, e nevoit sa-si aminteasca de imprumutul ce-1 con-simtise lui Klapka. Intr'o scrisoare care Pissotzky, a carei ciornani s'a pastrat, scrisa de mama credinciosului Baligot de Beyne,ii aminteste situatia sa acum atat de grea : Mai bine decat oricine,stiti unde am ajuns : un proces important pierdut, arendasi careplatesc rau si tot restul. Stint deci nevoit s socotesc de aproapesi am nevoie sa stiu daca pot spera inapoierea acestor patruzecide mii de franci... Aceasta nu modifica intru nimic caracteruldemersului ce-1 yeti face pe langa generalul Klapka. Nu e oafacere intre noi, e un serviciu. Pe cat am fost de bucuros de-aiface acest serviciu, pe atat imi e de neplacut de-a fi constrans

1 Marcu, op. cit., p. 298-99.3 Emerit, op. cit., p. 131.3 V. Anexele acestui articol, no. VIX.

www.dacoromanica.ro


s i-1 amintesc. Dar situatia mea de astazi are cerinte imperioase".Avem i raspunsul lui Klapka, in care arata ea toate disponibi-litatile sale sunt angajate in intreprinderea caei ferate Arad-Timisoara-Orsova i in acea a canalului Pesta-Seghedin, darca din castigul acestei afaceri spera sa fie in masura s faca fatatuturor angajamentelor sale. Am amintit aceste amanunte dincorespondenta privata a Donnitorului, pentru ea' din ele rezultain mod evident, ea pentru ajutorul dat lui Klapka in urma uneichestiuni de stat, Cuza Voda a inteles sa angajeze numai avereasa personald. E o nona dovada de dezinteresare, care nu poatefi decat spre onoarea sa '

III. ROMANIA 1 REVOLUTIA POLONA

Izbucnirea revolutiei in Polonia, impotriva asuprirei ru-sesti, in noaptea de 22 Ianuarie 1863, provoaca o serioasa mo-dificare a raporturilor diplomatice intre marile puteri. Pe child Pru-sia, dela inceput, ia o atitudine favorabila Rusiei, simtindu-se soli-dara cu ea prin stapanirea provinciilor ei polone, o intelegere franco-anglo-austriaca pare a se desemna, sustinuta de mi puternic cu-rent de opinie public, cu scopul de-a sprijini revendicarile revo-lutionare. Aceasta noua orientare politica explica rezerva pe careFranta o manifesta de acum inainte fata de actiunea emigratilorunguri, ce ar fi de natura s ingrenieze situatia Austriei. Unelezvonuri ingrijitoare care gasisera ecou in presa atribuiau chiarlui Napoleon al III-lea intentia de-a proceda la o remaniere mailarga a hartii politice a Europei, in care Austria, cedand Galitiaunui stat polon reconstituit, ar fi primit ea obiect de compensatiePrincipatele romane. In tall, opozitia din ce in ce mai darzanu-si ascundea simpatiile pentru miscarea revolutionara din taravecina si dadea de lucru autoritatilor, botarate sal pastreze o strictaneutralitate. Aceasta atitudine a guvernului roman nu excludeains tratativele. Spre a evita orice banuiala, ele se duceau laParis, de agentul roman, colonelul Alecsandri, cu sefii emigratilorpoloni care reprezintau acolo comitetul national revolutionar.Acestia erau principele Adam Czartoryski, cdruia era sa-i ur-meze fiul &du Ladislas, iar in lipsa lor, contele Zamoyski i prin-

1 Cf. Riker, op. cit., p. 197 : but he had a winning personality, and was acontrast to most of his fellows in caring nothing for luxury or personal aggran-dissernent."

www.dacoromanica.ro

130 OHEORGHE 1. BRATIANU

cipele Sapieha 1 Cele dintai demersuri priveau pe refugiatii po-loni care treceau pe teritoriul roman si transporturile de armepentru rasculati.

Aceste relatiuni au trecut printr'o faza critica, in urmanenorocitului incident dela Costangalia. Imprejurarile sunt cu-noscute : un detasament de 400 de voluntari poloni inarmati

organizati pe teritoriul turcesc, sub comanda colonelului Mil-kowski, tree Dunarea intre Reni si Ismail pe un vas englezesc,si se indreapt, prin Basarabia de miaza-zi i Moldova, spre Po-Ionia. Doud companii romne, comandate de colonelul Calinescu,se opun zddarnic inaintarii lor langa Cahul, la Costangalia, findrespinse cu pierderi simtitoare. TotuO, intaririle sosind in graba,Polonii depun armele la 17 Iulie, langa satul Ranzesti. Cuza Vodabanuia intai o manopera a beizadelei Grigore Sturdza, de careniei temutul Rossetaki" nu parea a fi strain 2. In realitate, o-pozitia din tard n'a cunoscut intentiile trupei lui Milkowski,dar ea n'a pierdut prilejul de-a arata c masurile militare luateimpotriva Polonilor erau un indiciu al politicii ruso-file a Domni-torului. Aceastd interpretare insuseste Tilos, reprezentantulfrancez din Bucuresti, iar ministrul de externe Droup de Lhuys,punand in legatura rapoartele lui Tilos cu trecerea recenta, prinRomania, a unui transport de arme trimis din Rusia pentru Serbia,de care va fi vorba mai jos, parea inclinat s dea erezare acestorversiuni. A trebuit o intreaga serie de demersuri diplomatice,la Paris, pentru a risipi aceste zvonuri defavorabile.

Purtarea autoritatilor romane fata de voluntarii poloni con-tribuia de altfel sa lamureasca lucrurile. Milkowski i tovarasiisai au fost asa de bine tratati, ea' seful polon se crezu dator smultumeasca atat prefectului de Covurlui cat i Domnitorului,pentru buna primire de care avuse parte. Li se usura tot deodatavoluntarilor trecerea in Austria, de unde puteau ajunge mai usorin Polonia. La Paris, principele Czartoryski, desaprobnd expe-ditia nesocotita. a lui Milkowski, staruia pentru acreditarea, caagent oficial al guvernului national polon pe langa Cuza Voda,a doctorului Teofil Gluck, care era i medicul particular al Dom-nitorului 3. Se intelese la Paris, ea situatia Romniei ii impuneapastrarea stricta a neutralitatii, oricat de vddite ar fi fost sim-patiile ei pentru luptatorii libertatii polone.

1 Bossy, op. cit., p. Go.2 Panaitescu, op. cit., p. 5643 Bossy, ibid., p. 66.

si

si-o

www.dacoromanica.ro


Dup moartea principelui Adam Czartoryski, se deschidinsa noi perspective intelegerii intre revolutionarii poloni si gu-vernul roman. Conducerea emigratilor din Paris trece asupralui Ladislas Czartoryski, care ia initiativa unei propuneri con-crete de alianta impotriva Rusiei pentru desrobirea tinuturilorlocuite de ambele popoare" 1. Cu aceste tratative, politica luiCuza Voda reintra in cadrul preocuparilor de unitate nationala.Punctul de plecare al acestor negocieri e acela ca i. in propu-nerile emigratilor unguri : situatia geografica a carii ofer a. deastadata impotriva Rusiei cea mai potrivit baza de operatiuni.

Principele Czartoryski, scrie Alecsandri in raportul saudin 24 Septemvrie catre Domnitor, atribuie Romanilor putereade-a-si Insui, peste putin timp, rolul pe care Suedia 1-a repudiatsi prin aceasta chiar de-a lua locul acestei puteri, in ce privesteavantagiile car are rezulta dintr'o campanie victorioasa impotrivaRusiei. In virtutea aplicarei principiilor Insei, invocate de Po-loni in sprijinul nationalitatii lor, aceste avantagii ar insemnapentru Principatele Unite castigul intregului teritoriu romancucerit dela Rusia, precum si acela care peste catva timp, arreveni viitorului regat al Poloniei prin restituirea provinciei Ga-litiei". Era deci vorba de Basarabia centrala si nordica, ramasain stapanirea Rusiei dupa tratatul din Paris, iar prin teritoriulalipit Galitiei se intelegea Bucovina, care fusese legat, dinpunct de vedere administrativ, de aceasta provincie.

In privinta zvonurilor care infatisau Principatele ca unobiect de compensatie pentru Austria, seful emigratilor poloniera nu mai putin categoric : sprijinul dat de noi sfortarilor in-surectiunei ar constitui astfel dreptul nostru la compensatii co-mune, al caror caracter ar contrasta profund cu acela al corn-pensatiilor in cari Principatele par a fi folosite pentru combina-

unor anumiti oameni de stat, avand pe unii membri ai emi-gratiei polone drept tritii si promotori... sa nadajduim c ase-menea planuri vor avea soarta tuturor intrigilor odioase si, oricare ar fi atitudinea noastra in conflictul ce preocup intreagaEuropa, trebui s felicitam pe Poloni de-a respinge, dinnainte,fatala lor adoptiune. Limbagiul principelui Czartoryski a fostfoarte categoric in aceast privinta, iar, in ce ma priveste, n'amputut decat sa-mi confirm parerea despre sentimentele inalte

1 Ibid., p. 67.2 Ibid., anexe, XXXIX, p. 292.

tiile

www.dacoromanica.ro


ce i le-am cunoscut intotdeauna". Spre deosebire deci de revo-lutionarii unguri, care aveau de ascuns scopuri nemartnrisite,atitudinea Polonilor era lean.' cavalereasca 1.

Propunerile transmise de loan Alecsandri erau desigur ispiLtitoare, dar nici acum Cuza Vod nu voia s se arunce intr'oaventurh. Domnitorul, raspunde la 14 Octomvrie seful sau decabinet, n'ar putea lua singur angajamentele pe care ar veni si le ceara la Bucuresti un delegat oarecare al guvernului nationaldin Varsovia. V'am mai spus-o i o repet : busola noastra e laParis... Principele va intelege ca interesele Romniei nu pot fipuse in joc fr o serioasa garantie ; iar aceasta garantie, Impa-ratul singur o poate da ; de altfel guvernul M. S. I. stie ce poateastepta, in acest caz, dela Principatele Unite..." 2.

Era deci neaparat necesar sa se stie ce voia Napoleon alIII-lea ; acesta a fost rostul unei noi misiuni la Paris a lui VasileAlecsandri, cu o scrisoare care e unul din documentele cele maisemnificative ale politicii lui Cuza Voda.

Sire, scria el Imparatului francez, la II Noemvrie 1863,am urmarit cu cea mai mare atentiune, dela inceputul lor, tra-tativele deschise de Planta, de Marea Britanie i de Austria infavoarea nenorocitei Polonii. Dela inceput am inteles ca spri-jinul moral dat de M. V. I. acestei mari cauze nu putea ramanefara rezultat i m'am intrebat dad. Romania n'ar putea afla,in eventualitatea unei lupte generale, fericitul prilej de a-si do-vedi in acelas timp vitalitatea, simpatiile i adanca ei recunostintacatre Suveranul care a contribuit mai temeinic la invierea sa.Acest gand, aceasta nadejde s'au desvoltat zi de zi in minteamea si am vazut fara surprindere Ca unele organe ale presei fran-ceze, anticipand asupra evenimentelor, aratau avantagiile con-siderabile pe care Principatele Unite le-ar oferi unei armate fran-ceze, ca baza de operatiune. Am constatat cu satisfactie c. aceastaeventualitate era privita in toata tam cu o bucurie generald...Astazi, M. V. I. a vorbit, a amintit printr'un cuvnt tot ce abinevoit a face pentru popoarele dela Dunre. Domnitorul Ro-manilor trebuie, el vrea s raspunda acestui apel. Romania, cares'ar ridica intreaga pentru a respinge o ocupatie rusa sau aus-triaca, va primi cu bucurie ocupatia francezd. Resursele noastresunt nesecate ; armatei mele de 25.000 de oaineni nu-i lipsesc

1 Panaitescu, op. cit., p. 565.2 Bossy, op. cit.. Anexe, CXL, p. 293.

si

www.dacoromanica.ro


decat ofiteri cu experienta, iar, afara de rari exceptii, toti ofiteriimei Niorbesc frantuzete. Un apel catre taxa. ar putea indoi acestcontingent, daca a avea arme in cantitate suficient. 0 mann-factura de arme in curs de organizare, atelierele i turnatoriace le-am. improvizat, cu slabele mijloace de care dispun, pot efectuareparatiunile unui important material de razboi. Cat despre mine,Sire, voi fi onorat de-a fi, in fruntea Romnilor mei, locotenentulMajestatei Voastre Imperiale. Voi fi mandru de-a merge alaturide ea, in mijlocul eroicilor soldati din Crimeia, dela Magenta idela Solferino" 1.

In audienta in care prezinta scrisoarea, Alecsandri avugrija s accentueze laturea preocuparilor militare. Dar de atunciImparatul se arata rezervat : Oh, nous n'en sommes pas encoreh Ui guerre..." 2

Raspunsul adresat Domnitorului cuprindea aceasta frazain deajuns de lamurita prin chiar reticentele ei : eventualitatilela care faceti aluzie, in patriotica voastra solicitudine, sunt unsecret al Providentei i yeti intelege dece ma abtin de-a insistaasupra unor evenimente a caror previziune scapa atat de uorprudentii omeneti".

Cuza Voda intelese. Dealtfel scopul lui nu era atat de-aculege alaturi de armatele Imparatului francez laurii unei gloriimilitare, cat de-a juca rolul Sardiniei in razboiul Crimeei i dea folosi imprejurarea unui nou conflict european pentru a des-vari unirea provinciilor locuite de Romani ; deasemenea trebuiasa tie pan unde se puteau continua tratativele cu revolutionariipoloni, fara a cbmpromite situatia Romniei.

Raspunsul evaziv al lui Napoleon al III-lea ii arata caceste planuri erau premature i Ii impunea o frana De aceastatotarire se resimt intreaga sa actiune diplomatica i chiar unelemasuri de ordin administrativ, in cursul anului 1864.

Intr'adevar, agitatiile revolutionarilor intetindu-se, Aus-tria i Rusia concentrasera trupe la granitele romne. Inca dela15 Aprilie, eful de cabinet al Domnitorului se plangea lui Alec-sandri de greutatea de-a pastra neutralitatea fata de organiza-tiile revolutionare polone dela Roman, Piatra i Bacau carenumara aproape 500 de oameni i abuzeaza de generozitatea

1 Panaitescu, 'op. cit., p. 567-69. ; Bossy, CXLII, p. 294-5.2 Bossy, ibid., D. 3o3. .3 Riker, op. cit., p. 438, dup un raport al lui 'Mos adresat lui Drouin de

.Lhuys, 22 Oct. 1863.,

www.dacoromanica.ro

134 GHEORGHE 1. BRAI1ANU

guvernului" 1 Cu toate aceste la I Mai, in preziva loviturii de Stat,Domnitorul releva cu vigoare amenintarea puterilor vecine intr'oscrisoare circulara adresata ministrilor de externe ai Frantei,Angliei, Prusiei i Italiei : Prin sfortarile mele i vigilenta mea,am reusit s impiedic, de mai multe ori, uneltiri daunatoare pentrulinistea statelor vecine. B. V. stie ca n'am stat la indoial, intr'oimprejurare recenta, sa-mi asez datoria deasupra sentimentelorde umanitate i s fac sa fie respectatd, cu pretul unor jertfedureroase, neutralitatea pamntului romnesc i odata cu ea,autonomia i independenta interioara a Principatelor Unite. Totusiindeplinirea acestor datorii de ordine i buna vecindtate nu-miingaduia s. raman indiferent la mizeria unui mare numar de re-fugiati, pe care soarta razboiului sau urmaririle politice ii aruncaupeste granitele noastre. Traditiile noastre de ospitalitate le des-chideau un azil sigur : m'am ingrijit de nevoile lor, cu toata li-bertatea ce o ingaduiau slabele noastre resurse. Daca aceasta ecauza pregatirilor militare, acute de cele don puteri limitrofe,trebuie s declar eh' nu voi putea ceda unor masuri cominatorii,care siluesc constiinta publica..." 2. Odata cu aceasta marturisirecuragioash a ajutorului dat refugiatilor pe teritoriul nostru,cu aceasta protestare plina de demnitate, se impuneau ins ma-suri serioase de ordine in launtrul tarii. Imprejurrile interna-tionale nu mai erau prielnice miscarilor revolutionare. Franta,ocupata de expeditia din Mexic, recomanda prudenta. Prusiasi Austria, asigurate de neutralitatea Rusiei, se intelegeau pentruexpeditia comuna din Schleswig-Holstein, iar Italia, multumitde retragerea treptata a trupelor franceze din statul pontifical,astepta imprejurarea favorabila unei aliante pentru cucerireaVenetiei. Chiar Garibaldi se arata mai rezervat in indernnurilesale la actiune ; dovada o gasim in scrisoarea trimisa dela Ca-prera lui Gustav Prigyesi, revolutionarul ungur ramas in Ro-mania, pentru a coordona miscarea maghiara cu acea a refu-giatilor poloni 3.

1 Bossy, ibid., p. 70.2 Bossy, ibid., CXCIII, p. 342.3 Caprera, 24 Sept. 1863, Mio caro Frygesy, ,ho letto attentamente le vostre

lettere e approvo quello che avete fatto. Sara assai difficile che noi possiamo per orainviarvi quanto ci chiedete, ma se i vostri e nostri amici di costi si sentono in gradod'iniziare un mote da se stessi, io e i mei compagni accorreremo ad aiutarli, e se nonsara costi, altrove certamente.

Credo perh che avrete bisogno di tutto l'inverno per prepararvi, e allora potreteanche contare-io spero-di non essere soli in Europa. Se credete utile restare costi-restate.

l

si

www.dacoromanica.ro


Despre activitatea lui Frigyesi i legatura stransa intrecomitetele revolutionare unguresti i polone se pot gasi ama-nunte interesante in vol. VIII al Arhivei lui Cuza Voda. (Acad.Rom., Mss. 4864). Se poate constata din corespondenta confiscatade autoritatile romane, cA Frigyesi fusese insarcinat de comisariiplenipotentiari ai guvernului national polon, cu organizarea uneilegiuni de emigrati unguri in serviciul revolutiei polone 1. Co-misarii poloni dela Iasi Mihail Mrezewicki si Karol I.ewakowskiatesta chiar credinta lui Frigyesi intr'o chestiune ce putea atrageasupra lui serioase

E vorba de o scrisoare adresata de conspiratorul ungur,din Galati, generalului rus Kotzebue, cerndu-i o intrevederela Odesa, i aratandu-i c. revolutionarii unguri, amagiti de gu-vernul francez, Ii indreapta sperantele catre Rusia. Comisariipoloni atestau ca.' era vorba numai de o manopera pentru a dejucasupravegherea ruseasca 2, desi legaturile cu agentii rusi dela Galatipar a fi fost mai serioase. Cartierul lui Frigyesi in Moldova erala Vaculesti, de unde semneaza la I Fevruarie 1864 o lunga pro-fesiune de credinta revolutionara 3. Activitatea mai intensa acomitetelor polone, care atrasese atentiunea guvernului rusesc,trebuie pusa in legatura cu prezenta conspiratorilor maghiari :un grup de ofiteri ai legiunei sosise la Bucuresti, cu Borzylawski

contele Czertosz. La rndul sau, bask guvernul austriac sealarmase de aceste agit4ii, dand crezare zvonului Ca i Klapka,Tarr sau chiar Kossuth sosisera in Principate. Fata de demer-surile energice ale cabinetului din Viena si de sfaturile de pru-denta dela Paris, Cuza Voda se hotari sa iee masuri impotrivarevolutionarilor : din ordinul lui Kogalniceanu, Frigyesi a fostarestat in noaptea de 23 spre 24 Iunie i hartiile sale confiscate.Cu toate protestele opozitiei de stAnga, Frigyesi fu adus in fatajudecatorului de instructie ; chestiunea relatiilor cu agentul rusdela Galati a parut insa destul de delicata, ca sarcina de a-1 in-teroga sa fie incredintata secretarului Domnitorului. Un decretdin 19 Tulle a amnistiat pe conspiratori, care au trebuit sa pa-

Io ho fiducia in voi, e son certo che i patriotti Ungheresi e Rumeni non rinegherannola loro conlidenza e ii loro concorso.

Credetemi vostro, G. GaribaldiAcad. Rom., Mss. Ariz. Cuza, vol. 4864, fol. 67, trad. fr. la fol. 75.1 Cf. Anexe, no. IV.2 Arh. Cuza, Acad. Rom., 4864, fol. 95 0 109.3 Ibid., f. 178-185.

banuieli.

si

www.dacoromanica.ro


raseasc a. tara, iar un memoriu documentat a fost inaintat Imp5-ratului Napoleon la 20 Septemvrie 1. Din acest rezumat al unuivoluminos dosar, se desprind o serie de fapte interesante : lega--Write lui Frigyesi cu Rosetti si cu. beizadeaua Grigore Sturdza,planul de campanie intocmit de Garibaldi pentru o actiune re-volutionar in Galitia, agitatia in satele unguresti" ale Cian-gailor din Moldova 2. Se pusese capat unei actiuni ce putea de-veni foarte serioasa si atrage grave complicatiuni europene. Varaanului 1864 a insemnat deci, dup inabusirea revoltei din Po-Ionia, i incetarea agitatiilor revolutionare unguresti i polonepe teritoriul roman.

In legaturile sale cu rasculatii poloni, Cuza Voda nu s'adepartat dela principiile ce-1 caluzisera in tratativele cu emigratiimaghiari din 1859 : nu pierduse nici un prilej de-a obtine recu-noasterea unui drept al natiunii sale asupra unui teritoriu, ceii putea reveni in cazul unui razboi european, dar tinuse seamain toate imprejurarile, de parerea guvernului francez, spre anu compromite, printr'o actiune pripit, situatia Romaniei deabia consolidata dupa unire. Conspiratiile urzite pe teritoriul-Orli erau straine de interesele ei prezente i viitoare. A fi intelesdeplin acest lucru ramne unul din meritele principale ale in-drumarii, pe care Cuza Vod. a clat-o politicii externe a Romaniei.

IV. ROMANIA F INTAILE PROIECTE DE ALIANTA BALCANICA

Cand prevazatorul internuntiu al Austriei la Constanti-nopol ii exprimase Inca dela 1857 temerile sale, ca Unirea Prin-cipatelor era s insemne numai inceputul unei serii indraznetede revendicari ale Romanilor de pretutindeni, el vazuse tot atatde limpede i nazuhrtele de neatarnare, pe care noul stat trebuiain chip firesc s le manifeste. De altfel cuvintele independentainterioara" ne intampina destul de des in corespondenta diplo-matica a lui Cuza Voda. Dela aceasta formula la afirmarea inde-pendent:ei exterioare i totale a Romaniei unite, nu era cleat tinpas de fcut si pasul acesta, avem dovada c Domnitorul se pre-gatea sa-1 indeplineasca.

Din legaturile sale cu emigratii unguri i poloni, se poatedesprinde grija staruitoare a inarrnarii si a pregatirii temeinice

1 V. Anexe, V.2 Acad. Rom., 4864, fol. 474-510. Memoriul ar trebui publicat in in-

tregime.

www.dacoromanica.ro


a armatei, cdreia nu nita aminteasca, in ordinele de zi ce ile adresa, cd tara m'a ales din randurile voastre : stiu ea am fostColonel. Acest rang si uniforma imi sunt dragi. Doresc dar cauniforma armatei romane s fie pururea iubita i respectata".Catre sfarsitul Domniei, el rezuma astfel, intr'o scrisoare adre-sata lui Napoleon al III-lea, progresele militare indeplinite cuajutorul unei misiuni franceze : Atunci and am fost ales, Prin-cipatele Unite n'aveau decat 4 sau 5000 de pusti, din vremeaimparatesei Ecaterina, i vre-o zece tunuri fara valoare, de pro-venienta turceasca, rusa sau austriaca. Pulbere, proiectile, cap-sule nu veneau decat din Austria : nu puteam trage un singur focde arma fara voia ei. Astdzi posed 70.000 de pusti ghintuite, cum-parate In Franta. Cele 25.000 de pusti neghintuite, ce le datorescgenerozittii M. V. I. au fost impartite comunelor, in care aminstituit un serviciu de paza, care da populatiunii rurale obis-nuinta armelor i o pregdteste, la ofi-ce intamplare, pentru apd-rarea vetrelor ei. Artileria mea numara 72 de tunuri ghintuite,construite in Franta, dup modele franceze. Am gasit 13000de oameni, recrutati exclusiv dintre tarani, rau inarmati, ranechipati, ascultand de porunci rusesti sau austriace ; am astzi12.000 de graniceri, S000 de jandarmi pedestri i calari i o ar-math* regulata d.e 20.000 de oameni, recrutata din toate claselesocietatii, bine inarmatd, bine echipatd, in masur intreiefectivele normale prin chemarea unor rezerve de doua ori mai nu-meroase i formata la marea scoald a princijAilor militare aleFrantei 1"

Aceastd preocupare constanta a problemelor serioase deaparare nationala e o lature fundamentala a domniei lui Cuza.El vedea in armata instrumentul indeplinirii destinelor mari,la care socotea ca neamul romanesc este chemat.

In aceste planuri de intarire militara a Orli, el intalnea launtil din vecinii sai dela Dunare ganduri i aspiratiuni identice.Mihail al III-lea Obrenovici, Principele Serbiei, incepuse Incadin intaiul an de domnie pregatirea unei armate de 5o.000 deoameni ; ministrul sau de razboi era un ofiter francez.2 Prezentaunei garnizoane otomane la Belgrad i ramsitele portilor vechiicetati turcesti in mijlocul capitalei preau o sfidare a sentimen-tului national sarb, care se afirma, sub impulsiunea energica a

1 Bossy, op. cit., coocx, p. 384.2 Miller, The ottoman Empire and its succesors, Cambridge, 1927, p. 2 53

sd-i

de-a-0

www.dacoromanica.ro

138 GHEORGHE I. ERATIANU

noului Domnitor, CU o putere mereu sporita. Nu e deci de mirareca Inca din Aprilie 1861 au inceput convorbiri secrete intre Re-nieris, ministrul Greciei la Constantinopol i Garasanin, trirnisulprincipelui Serbiei, pentru a pregati o intelegere intre statele cres-tine din Balcani si dela Dunre. Dar daca Garasanin era sigurde adesiunea Muntenegrului, ale carui virtuti razboinice se afir-masera de curand pe podisul dela Grahovo, el punea la indoialavaloarea aliantei moldovalahe", asteptndu-se la apropiate tul-burari lduntrice si la rasturnarea lui Cuza Voda. 1 Omul de statsarb anticipase prea mult astpra evenimentelor de f apt, toamnaanului 1862 era sa aduca rascoala din Grecia i abdicarea regeluiOtto I. Ceasul aliantei balcanice nu sunase Inca. In vara aceluiasian, armata lui Omer Pasa izbutise s infranga rezistenta eroicaa Muntenegrinilor. La 17 Iunie, in urma unor incidente intre sohdatii turci i politia sarbeasca, cetatea Belgradului deschise focul

bombarold cinci ceasuri orasul dezarmat. Interventia Puteriloraduse o restrangere a ocupatiei otomane i evacuarea populatieicivile turcesti din capitala Serbiei, dar situatia paradoxala afortaretei pazite de trupele otomane era sa mai dainuiasca panala 1867.

Era deci firesc ca i dincolo de Dunare sa se ia masuriimpotriva primejdiei unei incalcari a autonomiei obtinute cuatata greutate. La 24 August 1862, maiorul de artilerie Herckt

viitorul general al lui Carol I -- pleca intr'o misiune confi-dentiala la Belgrad, pentru a vizita noua turnatorie de tunuria Principelui Mihail 2 B foarte probabil Ca s'a stabilit, cu acestprilej, o intelegere pentru alte inarmari. Inca in cursul anuluiconsulii fuseser alarmati de debarcarea unor pusti franceze laBraila 3. Nu se potolise 'Inca zvonul acestor evenimente i ras-coala din Grecia ameninta s aprinda praful de pusca delaNauplia la Marea Neagra" 4. Un corp de observatie al armateiromne era concentrat la Gruia, in Oltenia 5, in asteptarea unuirdzboi intre Sarbi i Turd.

In astfel de irnprejurari, ajunse la 22 Noemvrie, la consula-tele britanice i austriace din Bucuresti, stirea sensationala ca 500

1 S. Th. Lascaris, La premiere alliance entre la Grace et la Serbie, in LeMonde Slave, III (1926), p. 394.

2 V. Ane.re, I.3 Riker, op. cit., p. 3834 Ibid., p. 385.5 Bossy, op. cit., p.

si

41

www.dacoromanica.ro


de cdrute incarcate cu arme i echipament de razboi trecuserdgranita Basarabiei langa Bolgrad, venind din Rusia i indrep-tandu-se spre Dunare La 23, consulii respectivi se infatisau Dom-nitorului, cerncl lamuriri. Cuza Voda se arata extrem de surprins ;prefectul de Covurlui nu stia decht de 40 de carute cu arme aleotirii romane din Basarabia, pe care le expediase la Bucuresti.Dar vice-consulul austriac din Galati aflase si el despre trecereacelor 5oo de carute, trimise dela granita ruseasca spre Oltenia,de unde era de asteptat ca urmau sa fie trecute in Serbia. Ali Pasacerea sechestrarea armelor, iar consulii banuiau acum c Domni-torul roman stia mai mult decht voia sa le spuna. Se zicea ca oparte a transportului de arme, ascunse pe mosia lui Vogoride, IaNamoloasa, trebuia sa piece in Serbia, iar restul in Bulgaria, undese pregatea o Tasman.. 0 nou cerere dela Constantinopol, ca ar-mele s fie predate lui Omer Pasa, a intampinat un ref uz hotarat.Timpul trecea i experienta trasportului neizbutit de arme pentruUnguri era Inca proaspata ; Cuza Voda telegrafie la Belgrad, iarPrincipele Mihail raspunse Ca intr'adevr armele erau curnparatede el, dar c. nestiind drumul pe care urmau sd-i fie expediate, nuputuse, din nefericire" sa instiinteze pe vecinul su despre tre-cerea lor prin Romania. Sechestrul ce se aplicase de forma tran-sportului a fost ridicat de indata, i intregul armament a ajuns ladestinatie prin Turnu Severin 2.

Europa, in persoana consulilor ei, era pusa din nou in fatafaptului indeplinit. Mai tarziu, vrednicii reprezentanti ai Puteri-lor protectoare erau sa se obisnuiasca cu asemenea situatii nepla-cute. Acum insa, Viena i Londra socotira ca o reactiune vigu-roasa se impunea. Dup vizite infructuoase ale baronului Ederla ministrul Arsaki si la Domnitor nu fara ironie, acestia il in-demnau acum sa se adreseze lui Mihail Obrenovici nu mai ra-manea decat demersnl colectiv al consulilor Austriei, Angliei,Prusiei si Prantei la Cuza Voda. Consulul rus Giers nu fusese in-vitat de-a lua parte la manifestarea colegilor si, ceeace ii usuramult refuzul de-a se amesteca in aceasta chestiune. Domnitorul,primind la 13 Decemvrie pe reprezentantii celor patru puteri, iiascult cu mult sange-rece, iar la cererea lor a unui raspuns imediat,le declara, cuprinzator i limpede : Atata vreme cat ati tratatchestiunea cu mine, am examinat-o cu D-voastra. Dar v'ati adresat

1 Pentru cele ce urmeaz, v. Riker, ibid., p. 385 i urm.2 Bossy, ibid., p.

I.

40.

www.dacoromanica.ro


guvernului meu, i acum trebuie sa asteptati raspunsul guver-nului". Consulii indignati raspunsera cu un ultimatum de doua-zeci i patru de ore. Fara pierde cumpatul, Cuza Voda replica,aratand ca intreaga chestiune fusese infatisat ambasadorilor, laConstantinopol. Ea se discuta acum peste capul consulilor delaBucuresti.

Intre acesti ambasadori, concertul european nu era usor derealizat. Austria incerca sa obtie trimiterea unui comisar otomanin Principate. Rusia se opunea fireste acestei cereri, iar ambasa-dorul francez, Moustier, arata ea excesul de severitate impotrivalui Cuza nu era la locul liii, atunci cand nimeni nu cerea socotealdlui Mihail Obrenovici. Un conflict intre acesti Domnitori i marilePaten, pe chestiunea armelor, nu putea decat sa le sporeasca po-pularitatea. In sfarsit, in Ianuarie 1863, se ajunse la solutia putinstralucit de-a convinge pe Principe le roman sa trimita, un emisarla Constantinopol, spre a da Inaltei Porti lamuriri i asigurarisatisictoare.

In toata aceasta chestiune, Cuza Voda se bucurase de spri-jinul Prantei, desi consulul Tillos, la Bucuresti, vadise sentimen-tele sale de ostilitate personal, luand parte la demersul neizbutital colegilor sai. Ioan Alecsandri avea insa dreptate s. insemnecu entuziasm : Son Altesse agit comme doit agir un Prince 1" 1. Ati-tudinea de mandrie si de barbatie nationala a Domnitorului nu sedesmintise in aceasta imprejurare. Cat priveste sentimentele ade-varate ale lui Cuza Voda, ajunge s citim cele doua scrisori adre-sate de el, la 31 Ianuarie 1863, ambasadorului englez la Constan-tinopol, pentru a protesta impotriva banuielilor turcesti i Prin-cipelui Serbiei, in care i arata, fara inconjur, bucuria ca intre-prinderea transportului de arme a reusit atat de bine 2 E foarteprobabil ea de atunci au inceput legaturi mai strnse cu MihailObrenovici 3. Nici darurile n'au lipsit ; se mai pastreaza un bogatserviciu de ceai, in argint frumos lucrat, cu armele Obrenovicilor,

o sabie cu teaca de aur batuta en smaragde, pe care Domni-torul a purtat-o la 15 Noemvrie 1863, la deschiderea Adundriilegiuitoare ; pe teaca se gasesc alaturate in briliante initialelelui Alexandru Ioan I si ale ml Mihail al III-lea, iar pe lamasabiei, in slove de aur, sunt sapate aceste cuvinte al caror inteles

1 Bossy, ibid., p. 41.2 Cf. Anexe, II i III.3 E greu de precizat dac a contribuit la aceasta i Principesa Maria

-Obreno vici. .

a-si

si

www.dacoromanica.ro


nu e greu de ghicit : Arnim certus in re incerta. Pe mnerul deaur masiv, la picioarele Sf. Andrei, patronul Serbiei, un lentin vultur Serbia i Romania se lupta cu sarpele otoman 1.

Dar legaturile politice i militare intre cei doi Principi ref or-matori par a fi lasat i urme mai precise decat aceste amintirisimbolice.Inca in August 1863, beizadeaua Iancu Ghika a demi-sionat din postul de ministru de externe, vazandu-se cu totul strainde tratativele romano-sarbe, conduse direct de Domnitor 2.

Consulul grec din Bucuresti, Ghionis, a aflat tocmai inAugust 1866 despre semnarea unui tratat de alianta defensiva

ofensiv impotriva Turciei, intre Principii Serbiei i Romniei.Textul tratatului, care ii fusese comunicat de un functionar alministerului roman de Externe, ar fi fost semnat la 14/26 Mai1866 deci trei zile dupd proclamarea lui Carol I 3.

0 scurta examinare a textului arata ins ca data e in oricecaz gresit. Ministrul de externe al Principelui Valahiei i alMoldovei, D-1 N. Valanesco" nu e altul decat Nicolae RosettiBdlcinescu, ministru de externe al lui Cuza Voda dela 17/29 August1863 la Tz/a9 Qdombrie 1865, sub guvernele lui Nicolae Kretzu-lescu, Mihail Kogalniceanu i Constantin Bozianu. La 14 Mai1866 ministrul de externe al Domnitorului Carol era Petru Ma-vrogheni. Reprezentantul lui Mihail al III-lea era senatorul Ga-rasanin, al carui rol in intaile proiecte de alianta balcanica nee cunoscut. Tratatul, daca a fost semnat, apartine deci domnieilui Cuza Voda.

Obiectul urmarit de semnatarii tratatului era de a eliberastatele lor de sub suzeranitatea turceasca, refuzand de-a efectua,la o data fixate; de comun acord, orice plati decurgand din acestdrept de suzeranitate. Un sprijin reciproc de cel putin cinci miide oameni era prevazut pentru cazul unui conflict ; in caz deizbanda, i de castig teritorial al Serbiei, Principatele trebuiausa obtina o compensatie baneascd, fiind delimitate in mod na-tural de Dunare". In caz de infrangere i dupa o prealabila in-telegere, protectiunea Rusiei putea fi invocata. Se prevedea de-asemenea i colaborarea Muntenegrului. Nu e sigur daca textulce ne-a ajuns a fost intr'adevar investit de semnaturile pleni-potentiarilor sau daca avem a face numai cu un proiect de alianfa.

1 V Riker, op. cit., . 429.2 Bossy, op. cit., p. 9.3 Cf. Lascaris, op. cit., p. 402-4-

i.

sis

www.dacoromanica.ro

142 GHEoRGHE I. BRATIANIJ

Informatii din sursa ruseasca arata cd Principe le Serbiei ar fiezitat s-1 ratifice. In mice caz n'a fost executat, deoarece o nouintelegere a fost incheiata la 1868, sub Carol I. E insa caracte-ristic ca din timpul domniei lui Cuza Voda, se intrevede prega-tirea evenimentelor ce au d.us, doisprezece ani mai tarziu, la aliantacu Rusia i la rzboiul neatarnarei.

Vo m incheia aceasta scurta expunere a politicii balcanicea lui Cuza Voda, amintind ca tot cu ajutorul sau, a luat fiint,la 1864, intaia scoala intemeiata pentru Aromnii din Macedonia 1

aci preocupdrile sale prevestesc amestecul mai activ al Ro-maniei in chestiunea macedoneana, la sfarsitul secolului si inintaiul deceniu al veacului urmator. Se poate spune intr'adevarc ori unde ne indreptam privirile, ori unde urmarim naznintelelegitime ale statului romanesc, ori unde cautam originele uneipolitici constiente, care A. raspunda dorintelor noastre firestide independenta si de unitate aflam pretutindeni la temelienumele Domnitorului Intii Uniri.

V. RELATIILE CU FRANTA I ACTIUNEA DOMNITORULUIIN POLITICA EXTERNA

Aceasta concluzie e cu atat mai izbitoare, cu cat n'am exa-minat deCat acea lature a politicii lui Cuza Vodd care poate fipusa in legatura cu ideea unui stat roman independent si cu na-zuintele atat de indraznete in aceasta vreme -- de desavarsirea unitatii nationale a Romnilor. Dar problemele de interes ime-diat erau de o covarsitoare importanta si presintau in acelatimp un caracter de urgenta si imperioas necesitate. Preocu-'parile mai departate despre soarta Romanilor din Ardeal, Bu-covina sau Basarabia, planurile rasboinice impotriva suzerani-tatii otomane, erau mereu intunecate de realitati care se asezaupe primul plan : unirea politica si administrativa a Principatelor,chestiunea averilor manastiresti, reforma agrara a impamante-nirii, organizarea intregului aparat al unui stat chemat sa treaca,aproape far tranzitie, ca si Japonia erei noi dela 1868, dela tra-ditiile medievale ale unui regim patriarhal la viata complexaa unei tari carmuite si gospodarite dui:4 modelul marilor natiunidin Europa occidental.

1 V. Papacostea, Documente aromdnesti dintre 186o si 1870, in RevistaAromdneascd I (1929), p. 167 0 urm.

www.dacoromanica.ro


De-altfel, spre a intelege mai complect problemele de po-litica externa ale acestei domnii, nu trebuie sa uitam urmatoareleimprejurri : in virtutea regimului de protectorat al marilorPuteri, orice reforma in administratia launtric a tarii capatadela inceput, prin interventia consulilor dela Bucureti i dela

sau prin amestecul ambasadorilor dela Constantinopol, ca-racterul unei probleme de politica externa I Dibacia lui CuzaVoda i. a colaboratorilor sai era de-a fi inteles ca fiecare din Pu-terile protectoare reprezinta, in sine, un factor insemnat, de acarui presiune diplomatia i administratia tandrului stat roma-nesc trebuiau s tie seama, dar c in concertul puterilor protec-toare o actiune unitara era foarte grea de realizat. In acest inteles,desigur ca Austria sau Rusia, considerate izolat, erau mult maide temut, in relatiile exterioare ale Principatelor Unite, decatEuropa conferintei ambasadorilor din capitala imperiului otoman.De alt parte, in sfertal de veac care desparte congresul din Paris,ce incheia razboiul Crimeei, de noua impartire teritoriala oran-duita la congresul din Berlin, regiunile dintre Carpati i Balcanis'au aflat mereu in centrul preocuparilor de politica generalamai mult Inca din punct de vedere politic decat al intereseloreconomice, a caror grij a nu lipsea totu0 nici atunci. Orice chestiune,cat de neinsemnata, in viata statului roman, avea astf el un ecouinternational imediat, atat in presa marilor capitale europenecat i in tratativele i in corespondenta cancelariilor.

Deasemenea, legaturile dintre micarile politice din taraacele din strainatate erau foarte stranse. Fie prin contactul per-sonal, pe care il stabilisera in vremea pribegiei lor, exilatii revo-lutiei din 1848, fie prin societatile secrete ale timpului, a caroractiune va trebui intr'o zi lamurita mai deplin i mai temeinicpentru intelegerea evenimentelor, cuvantul fruntailor opozitieiinaintate gasea un larg rasunet, cu deosebire in ziarele franceze

italiene 2 Conducerea politicii externe a Romaniei, in asemeneaimprejurari era o misiune deosebit de anevoioasa i de delicat.

In toate aceste greutti, Cuza Voda a aflat totu5i un reazempermanent in Pranta lui Napoleon al III-lea. Deaceea relatiileamicale cu guvernul din Paris pot fi considerate ca parghia prin-cipala de sustinere a intregii sale actiuni diplomatice. Aceste

1 V in aceast privirrp Bossy, op. cit., cap. VI, VII si VIII si Riker, op.cit., cap. XI, XII si XIV.

2 Cf. Bossy, op. cit., p. 135, ecoul loviturii de stat din 1864.

Iasi,

i

1

si

www.dacoromanica.ro


legaturi ne lamuresc dealtfel i conceptia sa atat de indrazneata,a revendicdrilor iredentiste de unitate nationala, impotriva Aus-triei, a Rusiei, sau a aspiratiunilor de independenta care urmareauinlaturarea suzeranitatii turcesti. El intelesese gandul impara-tului francez tot atat de limpede ca Lord Cowley, cand acestdiplomat englez scria Ducelui de Clarendon, Inca din Mai 1857 :adunarea populatiunilor de acelas neam, sub o singura stapa-nire, e o tema pe care Imparatul o ascult cu atata placere, cMajestatea Sa ar primi cu bunavointa orice plan ce ar urmarirestaurarea unei nationalitti. De alt parte, convingerea Majes--Calif Sale Ca imperiul turcesc nu poate dainui, c legea musul-man i civilizatia nu pot vietui la olalta i ea' ar fi o fericire dinpunct de vedere general, ca Semiluna sa fie peste tot inlocuitde Cruce, o face sa dispuie cu usurinta, prin anticipare, de par-tile ce alcatuiesc un imperiu, a carui disolutiune o prevede dep e acum"

Domnitorul stiuse, deasemenea, s. culeaga, probabil din eve-nimentele din primavara anului 1859, care pregatisera razboiulde unitate al Italiei 2, invatamantul ca el avea totul de castigat,mentinandu-se nu numai in axa politicii franceze, dar in liniaacestor conceptii personale ale Imparatului. Deaceea aflam intr'oscrisoare a lui Baligot de Beyne catre Ioan Alecsandri, afirmareafoarte categorica a acestui dubln aspect al politicii franceze :o politica pentru clipa de fat, cunoscuta de guvern, i unapentru viitorul mai indepartat, pregatita in taina de suveran" 3.De aci memoriile inaintate direct sefului de cabinet al Impa-ratului, senatorul Mocquart, in mai multe imprejurari insemnate,sau scrisorile adresate Suveranului francez prin emisari speciali,fara a mai instiinta pe Thouvenel sau pe Drouin de Lhuys,

sai de externe din acest rastimp.Existenta unei politici personale a lui Napoleon al III-lea,

in serviciul principiului nationalitatilor, care trebuia sa fie prin-cipalul sau indreptar in chestiunile externe, explica i actiuneadirecta a Dornnitorului roman in toate aceste imprejurari. Eaera necesara din doua puncte de vedere : relatiile cu Imparatulfrancez, sau cu principele Napoleon si cu ducele de Morny, carecunosteau aceasta lature a vederilor suveranului, trebuiau pas-

1 East, op. cit., Appendix, III, p. 195.2 V. Bourgin, La formation de l'Unit italienne, D. 125 urm.3 Bossy, op. cit., p. 52 i Anexe, XCXI. Cf. si Thouvenel, Le secret de l'Em-

pereur, Paris, 1889, 2 vol.

1.

mi-nistrii

5i

www.dacoromanica.ro


trate intr'o atmosfera de stricta discretiune. Deaceea, cum s'aspus cu mult dreptate, in Principatele Unite, mini0rii aface-rilor straine nu erau decAt titulari administrativi ai departamen-telor lor, toata activitatea diplomatica fiind indrumata, in tainacabinetului princiar, de catre secretariatul particular al domni-torului, care se afla in corespondenta direct cu agentii din strai-natate, clandu-le instructiuni i primind rapoarte" 1 Cuza Voclase tia atAt de strans legat de politica napoleoniana, ale careidirective le urma, poate cu mai putin discernamnt, 0 in ches-tiunile interne ale tarii, ca a considerat probabil situatia sapersonala in functie de creterea sau de scaderea influentiifranceze in Europa rasariteana. E interesant de observat caccentul de siguranta in rezolvarea problemelor externe, ce-i

.caracterizeaza actiunea dela alegerea sa pAna la inabu0rea ras-coalei din Polonia, coincide cu o perioada in care influentaFrantei a parut precumpanitoare in politica generala a Europei,ca 0 in vicisitudinele chestiunii Orientului.

De aci incolo, insa, Franta imperiala, angajata in neno-rocita intreprindere a expeditiei din Mexic, nu mai oferea Dom-nitorului sprijinul permanent de care avea trebuinta. Rezerva.ce s'a impus lui Napoleon al III-lea in chestiunea ducatelorin razboiul austro-pruso-danez, a fost desigur pentru Domni-torul Unirii un fapt semnificativ. Rezultat i expresiune a uneiactiuni inchinate ideii de na-tionalitate, domnia lui Cuza Voclanu-0 afla alt rost in politica generala a timpului sau.

Presupusa lui rusofilie s'a dovedit o legenda. Dimpotriva,contiinta acestei schimbari in atitudinea Frantei 0 in politicasuveranului ei, care se indrepta 0 din punct de vedere internspre anii de declin ai imperiului liberal", a zdruncinat incre-derea Domnitorului in situatia sa proprie. La aceasta se adaugains i comentariile defavorabile ale unor reprezentanti diplo-matici francezi asupra atmosferei politice tot mai grele din tara,racirea treptat a relatiilor personale cu consulii Tillos 0 Place,articolele, de inspiratie oficioas, din Moniteur Universel",actiunea mai puternica a opozitiei dincolo de granite 0 in specialcreterea influentii lui Ion Bratianu la Paris, catre sf Ar0tul anului1865 2. De atunci, ideea unei abdicari, care dealtfel niciodata nu

1 Ibid., p. 8.2 Pentru aceast perioada, v. i I. Hudita, Contributiuni la istoria lui

Cuza-Vodd. in Arhiva, XXXVIII (1931), p. x41 i urm.

i

*

www.dacoromanica.ro


i-a fost cu totul straina, a prins radacini i s'a intarit. D. Henrya analizat cu multa patrundere aceast lature a preocuparilorlui Cuza Voda din ultimul an de domnie, care se vadesc in scri-soarea trimisa lui Napoleon III-lea la i Octomvrie 1865 0 inraspunsul ce-1 d demersului consulilor dela inceputul anului1866, in care deschide din nou, cu o hotarire semnificativa, ches-tiunea principelui strain 1 Acest sentiment al unei situatii po-litice ,ubrede, progresele unei boli istovitoare i oarecare nepa-sare naturala in fata primejdiei constituiesc elementele care ne potlamuri sangele rece i resemnarea aproape indiferent, ce le-aardtat conspiratorilor din noaptea de II revruarie. Partida erapierduta mai de mult, dar caracterul sau dezinteresat 1-a deter-minat sa joace aceast ultima carte fara amaraciune egoista 0fra impotrivire inutila.

Dar interventia direct a liii Cuza Voda in chestirmile depolitica externa mai avea i o alta indreptatire. Intre ministerulde externe al Principatelor Unite, unificat de-abia dela sfar0tu1anului 1861 i agentii diplomatici din capitalele Europei, nu sepirtusera stabili, intr'un rastimp atat de scurt, legaturile i tra-diiile unui serviciu diplomatic bine constituit, lucrnddup directive permanente i cu contiinta limpede a tuturorintereselor ce le reprezinta. Era deci firesc i chiar necesar, inintaii ani de indrumare a tarii spre o viata politica occidentald,ca actiunea personal a capului statului sa intervie in chestiunileatat de complexe ce se iveau zilnic in rel4iile cu puterile pro-tectoare, cu statele cre0ine din Balcani sau chiar cu organizatiinationale ce nu capatasera recunoatere oficiala, dar a cdrorinraurire era nu mai putin efectiva cum erau comitetele emi-gratilor unguri sau polorii. Nu se poate tagadui meritul foarteinsemnat ce revine agerrtilor romni in strainatate, printre carese aeaza in primul plan figura de o nobila abnegatiune a hli Cos-tache Negri 0 nu se poate indeajuns accentua dibacia i -inte-ligenta ce au desfaurat aceti intemeietori ai corpului nostrudiplomatic, intr'o situatie pe cat de modesta, pe atat de grea.Nu e insa mai putin adevarat ca din conceptia inalta a misiuniisale, ce o avea Domnitorul, din purtarea sa generoasa i cava-lereasca, politica externa a Romaniei, in perioada critica in carea luat fiint statul nostru modern, a catigat in autoritate, in8iguranta i in prestigiu. Politica externa a lui Cuza Voda con-

3 Henry, op. cit., p. 25-28.

inerente

www.dacoromanica.ro


stituie deci un element hotarator in judecata definitiva pe careistoria o va rosti asupra unei domnii atat de mult si de aprigdiscutate.

S'a spus Ca sfarsitul domniei adauga umbre la stralucitultablou al unor curagioase infaptuiri. Nu atat in ce priveste scan-dalurile la cari dadeau loc dezonlinele vietii sale private", pecare le-au insemnat i rnemoriile regelui Carol I ; ele n'au avutalt insemnatate decat de a da adversarilor sai o nou arma delupta. Aceste moravuri nu erau prea neobisnuite nici timpuluisau, nici clasei sale ; legdturile aceste nu par insa a fi determinatnici o hotarire mai insemnata de carmuire, iar caracterul lornelegitira a fost indeajuns de acoperit prin resemnarea demna Principesii Elena, care n'a inteles nici o clipa sa alxlice delarolul ei de Doamnd si de sotie, oricat de anevoios i se va fi inftisat. Mai mult i-a stricat desigur camarila prea putin recomanda-bild, compusa din oameni de afaceri ca Librecht i Docan, careizbutise in cele din urma, sa-1 izoleze de adevaratii sal prieteni

sa-i ascunda caracterul de gravitate al situatiei financiare 1 :bugetul ramasese mereu neechilibrat, imprumuturile de stat pa-reau oneroase, iar aplicarea impamntenirii sporise Inca greutatileeconomice.

De alt parte, temperamentul lui Alexandru loan I eratotdeauna pornit spre actiuni de raspundere personal. Ele eraunecesare, in unele imprejurari, pentru infaptuirea mai grabnica unor reforme radicale, dar pana la urma i-au stirbit autoritatea

i-au fost daunatoare in framntarile politicii noastre interne.Inteo destul de laaga mdsura i se poate deci aplica judecata

istoricului englez William Miller, asupra domniei contimporanuluisau, regele Otto I al Greciei daca si-ar fi guvernat tara mai

descendentii sai ar mai fi poate i astazi pe tronul Eladei" 2,cu deosebirea insa, ca. Domnitorul roman n'a avut niciodataambitia de-a intemeia o dinastie parnanteana ; coroana o con-sidera ca un depozit sacru", pe care se ardta gata sa-1 restituieoricand. natiunii ce-1 asezase in fruntea ei.

Politica sa externa acopere ins cu prisosinta aceste scaderi.Se poate spune ea ea contine in germene intreaga noastra des-voltare politica viitoare. Cine o examineaza, in perspectiva isto-rica a evenimentelor care au determinat independenta i intre-

1 Henry, op. cit., p. 1.2 The foundation of the ottoman Empire, p. 269.

si

www.dacoromanica.ro

148 GHEORGHE I. I3RATIANU

girea Romniei, afl in directivele ei preocupari ce nu pot fi strainenici astazi diplomatului si omului politic. In noua asezare teri-toriala a Europei de dupa razboi, principiul nationalitatilor si-aimpus biruinta ; totusi unele laturi caracteristice ale politicii luiCuza Voda pastreaza, in decorul schimbat al imprejurarilor vea-cului nostru, un caracter de necontestata actualitate. Reaze-mul statornic al aliantei franceze, intelegerea cu statul polonce trebuia sa fie, legaturile trainice cu Serbia sunt si acumelemente permanente in orientarea exterioara a statului ro-man, iar apropierea dintre Rusia si. Prusia, expansiunea Italieide-abia unificate si. sprijinul ce-1 dadea

1932.pdf

Documents

Transcript of 1932.pdf