19.04.2013

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro

Criza economică generează crize de personalitate...

Şefii din minerit şienergie vor venituricu multe zerouriDirectorii din mineri tul şi energia hunedoreană vor venituri cumulte zerouri în coadă. În ciuda situaţiilor financiare precare, con-tractele de mandat ale celor trei directori - de la ComplexulEnergetic Hunedoara, Societatea Naţională a Huilei şi SocietateaNaţională de Închideri Mine Valea Jiului - oferă posibilitatea unorvenituri mari. <<< Pag. 3

Directorul ComplexuluiEnergetic Hunedoara,Daniel Andronache,susţine că s-au găsit soluţiipentru depozitarea huileişi că nu există pericolulsistării aprovizionării cucărbune din Valea Jiului.

„Am găsit soluţii să depozitămhuila. Nu există posibilitatea săoprim aprovizionarea cu huilă”,a declarat Daniel Andronache.

Directorul SNH, NicolaeDrăgoi, declara, joi, la Petroşanică la Termocentrala Mintia sunt500 de mii de tone de huilă şi laParoşeni sunt 30 de mii de tone.

„La Deva mai intră producţiepentru trei sau patru zile, iar laParoşeni pentru 5 sau 6 zile”, aspus Nicolae Drăgoi.

Directorul CEH a mai pre-cizat că de săptămâna viitoaresocietatea va vinde energie pepiaţa zilnică, la preţul pieţei.

După formarea conurbaţiilor Corvina şi Valea Jiului

Activele CEH arputea fi preluate deadministraţiile locale

Workshop-ul „Exploatarea resurselor minerale convenţionale în contextul dezvoltăriidurabile” a debutat, joi, la Petroşani şi se va încheia, astăzi - vineri. Organizatorii sperăca în urma dezbaterilor şi a schimbului de idei să se desprindă soluţii la mineritul dinValea Jiului care mai apoi să fie transpuse într-un document care să constituie bazaacţiunilor factorilor de decizie. <<< Pag. 5

Dacă în oraşele Văii Jiului s-ainstalat deja primăvara, în staţiunilemontane din zonă încă se schiază.Reprezentanţii Salvamont spun căîn staţiunile Straja şi Parâng stratulde zăpadă este de 30-40 de cen-timetri, iar părtiile sunt, în ciudatemperaturilor ridicate, numai bunepentru schiat. <<< Pag. 12

Însilozarea huileinu pune în

pericol exploatareacărbunelui

La munte se poate încăLa munte se poate încăschia, în oraşe primăvaraschia, în oraşe primăvaraşi-a intrat în drepturişi-a intrat în drepturi

Vale

a Ji

ului

înt

re d

ouă

anot

impu

ri

ţă Vineriţă Vineri

Diverseţţ

Antena 1Antena 1 ProTVProTV TVR 1TVR 1 Prima Prima TVTV07:00 Ştirile Pro Tv

10:00Tânăr şiNeliniştit (R)

11:00Arest la domicil-iu (R)

13:00 Ştirile Pro Tv 14:00Tânăr şi

Neliniştit 15:00În rol de avocat 17:00 Ştirile Pro Tv 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv20:30 Românii au tal-

ent 00:00O cauză dreaptă 02:00 Ştirile Pro Tv

(R) 03:30O cauză dreaptă

(R)

08:00 'Neatza cu Răzvanşi Dani

11:10 În gura presei 12:00 Mireasă pentru

fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasă pentru

fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator20:00 Observator special 20:30 Gladiatorul 23:30 România dansează

(R) 01:30 Gladiatorul (R) 04:00 Acces direct (R) 06:00 Observator

07:00 Telejurnal 09:00 Legendele palatu-

lui: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business

(R) 11:00 Din Ţara de Foc la

Tijuana 11:30 Tribuna partidelor

parlamentare 12:00 Campionatul

European de GimnasticăArtistică, Moscova 2013

14:55 Pe scurt depreorice

15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul

României 16:30 Campionatul

European de GimnasticăArtistică, Moscova 2013

18:40 Lumea modei 18:45 Oameni care au

schimbat Lumea 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 O dată-n viaţă 00:10 Panică în oraş 01:50 Ora de business

07:30 Casa: constructie sidesign (R)

08:00 Focus Monden (R) 08:30 Totul despre mame (R) 09:30 O promisiune implinita:

Povestea Oksanei Baiul 11:45 Frumoasa Ceci 13:30 Sport, dietă şi o vedetă

(R) 14:00 Levintza prezintă (R) 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame 16:00 Cu lumea-n cap (R) 16:30 Efectul WOW (R) 17:00 Mondenii (R) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaşa de pe tort20:30 Infidela 22:30 Capcan TV (R) 23:30 Malibu: Rechinul atacă 01:00 Focus (R)

Vineri, 19 Aprilie Vineri, 19 Aprilie 20122012


ANUNŢ DE LICITAŢIE

Consiliul Local al municipiului Petroşani - Serviciul Public deAdministrare a Domeniului Public şi Privat, cu sediul în Petroşani,

str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903,cod fiscal RO16982459, adresa de email spadpp_petroş[email protected], orga-

nizează:

- licitaţie publică cu strigare în vederea vânzării terenului în suprafaţă de154 mp., situat în municipiul Petroşani, str. Tăbăcari, nr.1;

- licitaţie publică cu strigare în vederea vânzării terenului în suprafaţă de474 mp., situat în municipiul Petroşani, str. 1 Mai, nr.35;

- licitaţie publică cu strigare în vederea vânzării terenului în suprafaţă de193 mp., situat în municipiul Petroşani, str. Micu Klein, nr.4/1.

Ofertele se depun până în data de 21.05.2013, ora 10.00 şi se vordeschide în şedinţa publică din data de 21.05.2013, orele 11.00, 13.00 respectiv

15.00, în sala de şedinţe, la sediul instituţiei.

Ofertele se depun la sediul instituţiei, biroul de registratură, camera 5 sau 7.Relaţii, detalii cât şi documentaţia de atribuire, se pot obţine de la ServiciulPublic de Administrare a Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei

municipiului Petroşani, camera 45.

DIRECTOR EXECUTIV, INSPECTOR S.P.A.D.P.P.,

Aron Dumitrescu Mihaela Filipoiu

ţăţă

Actualţţ


O angajată a Spitalului deUrgenţă Petroşani a ajuns launitatea medicală la carelucrează cu ambulanţa, dupăce joi dimineaţă, în timp ce sedeplasa la serviciu, a fost ata-cată de nişte câini vagabonzi, acăzut şi s-a lovit la cap.Conducerea unităţii medicaledin Petroşani a raportat acci-dentul de muncă la ITM, iarfemeia a rămas internată subobservaţie pe secţia de neu-rologie.

Oasistentă de la secţia de psihi-atrie a Spitalului de Urgenţă

Petroşani a ajuns, joi, la spital unitateîn care a şi rămas internată. Femeiase îndrepta spre locul de muncă, darîn plină localitate a fost atacată decâini. Asistenta a fost muşcată şi întimp ce încerca să se ferească depatruped a căzut lovindu-se la cap.

Ileana Bodea, şef Sănătate şiSecuritate în Muncă ITM Petroşani, adeclarat, joi, pentru Gazeta deDimineaţă, că accidentul de muncăeste cercetat de angajator.

„Fiind vorba de un accident cuincapacitate temporară de muncă,acesta este verificat de angajator, iarla finalul cercetărilor ne este trimisspre avizare. Spitalul de UrgenţăPetroşani a raportat accidentul detraseu”, a declarat Ileana Bodea.

Victima maidanezilor a rămasinternată în unitatea medicală dinPetroşani pe secţia neurologie subsupraveghere medicală. Potrivit şefeiSSM, femeia a fost suspectă de fisurăde craniu, însă aceasta nu s-a confir-mat.

Câini comunitari lăsaţi în voiasorţii de patru luni

Reprezentanţii Primăriei Petroşani

susţin că se aşteptau să apară astfelde probleme pentru că din ianuarie,când adăpostul de câini a fost predatcelor de la Consiliul Judeţean, de pestrăzile din localitate nu a mai fostridicat niciun câine.

„Serviciul e al ConsiliuluiJudeţean Hunedoara. Le-am predatadăpostul, ei au modernizat şi dincâte am înţeles acum fac licitaţiapentru o sală de operaţie şi oautoutilitară. Din ianuarie nu a maifost ridicat niciun câine. Chiar ampus această problemă şi au spus că etreaba lor”, a declarat AronDumitrescu, şeful SPADPP Petroşani.

Potrivit sursei citate, PrimăriaPetroşani a desfiinţat serviciul deecarisaj, astfel că nu mai are cine săse ocupe de câinii comunitari.

La nivelul judeţul Hunedoara s-aînfiinţat o asociaţie de dezvoltareintracomunitară care să se ocupe deanimalele fără stăpân. Aceasta nueste însă funcţională la această oră,aşa că în municipiul Petroşani, carepână anul trecut nu a avut problememari din cauza câinilor comunitari,patrupedele s-au înmulţit semnifica-tiv.

Haitele de câini, de toate taliile şiculorile, sunt vizibile atât ziua cât şinoaptea, însă nimeni nu ia niciomăsură pentru a limita numărulcâinilor şi agresivitatea acestora.

Vicepreşedintele CJ Hunedoara,Tiberiu Balint, spunea că ADI„Serviciul judeţean pentru ocrotireaanimalelor fără stăpân” va funcţionadupă ce bugetul instituţiei va fi apro-bat. Adică undeva la finele lunii tre-cute. După cum o arată câinii de pestrăzile din Petroşani, serviciul nu adevenit funcţionabil.

Asistentă medicală,muşcată de câine, şiinternată la spitalcu lovituri la capDirectorii din mineri -

tul şi energia hune-doreană vor venituricu multe zerouri încoadă. În ciuda situ-aţiilor financiare pre-care, contractele demandat ale celor treidirectori - de laComplexul EnergeticHunedoara,Societatea Naţională aHuilei şi SocietateaNaţională de ÎnchideriMine Valea Jiului -oferă posibilitateaunor venituri mari.

Invers pro-porţionale cu ceea

ce se întâmplă în cadrul soci-etăţilor. Dacă Guvernul a lim-itat salariile directorilor dincompaniile de stat la cel alunui secretar de stat, cei dinfuncţii de conducere daudovadă de ingeniozitate pen-tru a-şi mări veniturile. Dacănu găsesc soluţii pentrurezolvarea prob-lemelor cu care seconfruntă compani-ile pe care le con-duc, directorii gen-erali găsesc resursepentru a-şi majoraveniturile proprii.

Nicolae Drăgoi:„Sub 10 mii de lei”

Directorul SocietăţiiNaţionale a Huilei vrea veni-turi de 15.000 lei lunar.Pentru că societatea pe careo conduce îşi permite, adicăare datorii de circa 15 mil-ioane de lei după câteva lunide funcţionare, directorulgeneral al SNH ar puteaavea veniturile dublate.

Surse ministeriale declarăpentru Gazeta de Dimineaţăcă se poartă discuţii pentru cala salariul directorului gener-al Nicolae Drăgoi care esteundeva la 4.700 de lei, adicănivelul salariului unui secre-tar de stat, să fie adăugateanumite sporuri. Ar putea fievidenţiat un spor de pericol- ce-i drept pericolul există,SNH aflându-se în pericoliminent de faliment, un sporde vechime – probabil sporde vechime în funcţie de con-ducere pentru că din câteştim noi sporul de vechime înmuncă se acordă deja - şi un

spor de subteran - spor decare oricum beneficiază mulţidintre angajaţii SNH care vădrar galeriile din mină. Toateacestea adunate la salariul dedirector general ar însumavenituri lunare de aproxima-tiv 15.000 mii lei lunar.

„Nu e hotărât nimic deo-camdată. Se poartă însă dis-cuţii pe această temă”, spunsursele Gazetei de Dimineaţă.

Pe de altă parte surse dinminerit spun că NicolaeDrăgoi ar fi încasat deja o„primă tranşă” de 15.000 delei.

Directorul SocietăţiiNaţionale a Huilei, NicolaeDrăgoi, nu confirmă. Maimult acesta spune că nu estevorba despre15.000 de lei,ci de o sumăce nudepăşeştepragul de10.000 de lei.

În contrac-tul de mandat

al lui Nicolae Drăgoi în frun-tea SNH există o anexă cumai multe criterii de perfor-manţă. Dacă Drăgoi vaîndeplini aceste criterii deperformanţă, aproximativ 7 lanumăr, directorul general arputea primi o primă pentrumanagementul performant decare a dat dovadă.

Daniel Andronache:„Sub 20.000 de lei”

Directorul ComplexuluiEnergetic Hunedoara, DanielAndronache, susţine că venit-ul său este confidenţial.Andronache afirmă că are un

contract de mandat pe carevrea să îl respecte, dar susţinecă nu are niciun spor, iar ven-itul său este sub 20.000 delei. Ce-i drept, aceleaşi surseministeriale, spun că lunarAndronache poate plecaacasa, la fel ca şi NicolaeDrăgoi, cu 15.000 de lei

Directroul SNÎMVJ,15.000 de lei

Nici conducerea societăţiide mine aflate pe închiderenu se lasă mai prejos. Aicilucrurile sunt mai simple,dacă activitatea tot e sub-venţionată, păi să fie. Potrivitestimărilor şi diretorului de laSocietatea Naţională deÎnchideri Mine Valea Jiului ise oferă posibilitatea, potrivit

cheltuielilor cu contractulde mandat, să încasezelunar undeva la 15.000 delei.

Drăgoescu a declarat,în mai multe rânduri, căsalariul său este de 4700

de lei, cât cel al unuisecretar destat. Câtevaluni, nivelulveniturilorîncasate deDrăgoescu afost cam lacota la care oprezintă, însălucrurile s-auschimbat.

Cresc veni-turile directorilor, se majore-ază şi indemnizaţiile celordin CA

Un venit mai mare pentrudirectorul general genereazăautomat o indemnizaţie maimare pentru membriiConsiliilor de Administraţiedin cele trei societăţi dinmineritul şi energia hune-doreană. Aşa se face că mem-brii acestor structuri arajunge ca lunar să primeascăcel puţin 2.500 de lei/pe şed-inţă, doar pentru că participăla şedinţele societăţilor.

Mihaela MIHAI

Cri

za e

conom

ică

gene

rează

criz

e de

per

sona

lita

te... Şefii din minerit şiŞefii din minerit şi

energie vor veniturienergie vor venituricu multe zerouricu multe zerouri

Nicolae Drăgoi

Daniel Andronache

Petre Drăgoescu

Gazeta dGazeta de Dimineaţă Vinerie Dimineaţă Vineri , 19 Aprilie , 19 Aprilie 20132013

Actualţţ


ANUNŢ DE LICITAŢIEConsiliul Local al municipiului Petroşani - Serviciul Public de Administrare a

Domeniului Public şi Privat, cu sediul în Petroşani, str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de e-mail

[email protected] organizează:- licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în

suprafaţă de 41,0 mp., situat în municipiul Petroşani, str. Independenţei, în vedereareconstruirii garajului existent;

- licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului însuprafaţă de 330,0 mp., situat în municipiul Petroşani, str. Enăchiţă Văcărescu, teren

care va avea destinaţia de parcare auto.Ofertele se depun într-un exemplar până la data de 09.05.2013, ora 9.00 şi se

vor deschide în şedinţa publică din data de 09.05.2013, orele 11.00 respectiv 13.00, însala de şedinţe, la sediul instituţiei. Relaţii, detalii, clarificări cât şi documentaţia de

atribuire, se pot obţine până la data de 07.05.2013, de la Serviciul Public deAdministrare a Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei municipiuluiPetroşani, camera 45, telefon 0254-541220(1), int.132. Costul documentaţiei deatribuire este de 50 lei şi se va achita la camera nr.36, et.2 din cadrul Primăriei

municipiului Petroşani.- licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenuluiaferent imobilului cu destinaţie de garaj, în suprafaţă de 25,0 mp., situat în municipiul

Petroşani, str. Independenţei;- licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în

suprafaţă de 4,0 mp., situat în municipiul Petroşani, str. 1 Decembrie 1918 (zonaPoştă), în scopul amplasării unui panou publicitar.

Ofertele se depun într-un exemplar până la data de 10.05.2013, ora 9.00 şi sevor deschide în şedinţa publică din data de 10.05.2013, orele 11.00 respectiv 12.00, însala de şedinţe, la sediul instituţiei. Relaţii, detalii, clarificări cât şi documentaţia de

atribuire, se pot obţine până la data de 08.05.2013, de la Serviciul Public deAdministrare a Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei municipiuluiPetroşani, camera 45, telefon 0254-541220(1), int.132. Costul documentaţiei deatribuire este de 50 lei şi se va achita la camera nr.36, et.2 din cadrul Primăriei

municipiului Petroşani.Ofertele se depun la sediul instituţiei, biroul de registratură, camera 5 sau 7.

DIRECTOR EXECUTIV, INSPECTOR S.P.A.D.P.P.,Aron Dumitrescu Mihaela Filipoiu

Iubitorii de maşini de colecţie vor avea o surpriză, sâmbătă, laPetroşani. Retro Club România va organiza, în premieră, o expoziţie deprezentare a unei colecţii de maşini vechi. Primăria a sprijinit aceastăacţiune inedită în Valea Jiului, în speranţa că oamenii de aici vor fi plă-cut surprinşi de automobilele de epocă.

“Considerăm că este un eveniment inedit, pe care-l organizăm în pre-mieră la Petroşani şi suntem convinşi că deşi în zona noastră sunt destulde puţini colecţionarii de autovehicule vechi, expoziţia pe care o orga-nizăm împreună cu Retro Club România va fi în măsură să constituie uninteresant punct de atracţie pentru cetăţenii din Petroşani, din ValeaJiului şi pentru cei care, în această perioadă, ne vizitează localitatea”,spune primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Expoziţia de automobile retro va avea loc sâmbătă, la Petroşani,începând cu ora 10,00. Aceasta va fi amplasată în Centrul civic în zonaPiaţa Victoriei.

Rodica Muntoi Mîrza

Descoperire macabră în curteaSpitalului Tg-Cărbuneşti. Un bebeluşnăscut la termen a fost găsit fărăsuflare aruncat în spatele secţieichirurgie. Micuţul era înfăşurat într-opungă şi a fost devorat de câini de labrâu în jos.

Infirmierele care spălau geamuri au fost celecare au văzut punga şi au anunţat imediat

medicul. Copilul era însămort. Imediat la faţa loculuia ajuns un echipaj al poliţieicare a început cercetările înacest caz. ManagerulSpitalului de Urgenţă dinTg-Cărbuneşti, ConstantinTârziu, a declarat căexclude posibilitatea cabebeluşul să provină dinmaternitatea spitalului undeultima naştere s-a înregistratpe 15 aprilie. „Am verificatla Secţia Maternitate şi toţibebeluşii sunt acolo, nulipseşte nici unul. Suntem

convinşi că a fost aruncat peste gard, pentru căera şi băgat într-o plasă cu câteva hăinuţe decopil”, a precizat Târziu. Cadavrul bebeluşului afost transportat la Serviciul de Medicină Legalăpentru stabilirea cauzei exacte a decesului şidacă s-a născut viu. Între timp, poliţiştii o cautăpe cea care l-a născut şi l-a aruncat. Se pare căbebeluşul s-a născut în perioada 17- 18 aprilie.

Costin Soare

Constantin Târziu

Bebeluş devorat de câiniîn curtea Spitalului

La Petroşani,

Maşinile de epocăvor ocupa parcareadin Piaţa VictorieiEveniment inedit în acest weekend, la Petroşani. PiaţaVictoriei din localiate va fi gazda unei expoziţii de maşiniretro. Evenimentul este organizat simultan în mai multelocalităţi din ţară.

ţţ

Actualţă Vineriţă Vineri


Workshop-ul „Exploatarearesurselor minerale con-venţionale în contextul dez-voltării durabile” a debutat,joi, la Petroşani şi se vaîncheia, astăzi - vineri.Organizatorii speră ca înurma dezbaterilor şi aschimbului de idei să sedesprindă soluţii la minerit-ul din Valea Jiului caremai apoi să fie transpuseîntr-un document care săconstituie baza acţiunilorfactorilor de decizie.

„În urma discuţiilor pecare le vom avea împre-

ună în aceste două zile vomputea să ne conturăm şi mai clarceea ce ne dorim şi ceea ce sepoate face în continuare pentru aputea exploata resursele min-erale convenţionale şi sigur căeste doar un început care amsperanţa şi credinţa că va fiurmat şi de alte întâlniri, ştiinţi-fice, pot să le numesc, care nuau scop decât acela de a veni şide a ajuta pe cei care la unmoment dat au luat sau iaudecizii în legătură cu un dome-niu sau altul, dar şi mai impor-tant, decizii care ne afecteazăsau ne influenţează viaţafiecăruia dintre noi”, a spusTiberiu Iacob-Ridzi, primarulmunicipiului Petroşani.

Potrivit primarului, ideea carea dus la organizarea workshop-ului a plecat de la faptul căsoluţiile trebuie să vină dinValea Jiului mai ales că acumdoi ani cei de la Bucureşti nucuprinseseră huila din ValeaJiului în strategia energetică a

României pe motiv că pe internetau găsit doar huilă din import.

„Era un singur rând desprehuila energetică din import şicând am întrebat noi de ce nusuntem acolo, ne-au spus că peinternet asta au găsit huila dinimport. Am fost indignaţi, ne-amspus punctul de vedere, dar nuam avut un document la noi caresă fie de aici, din zona ştiinţifică,cu aportul Universităţii. Dacăaveam un document foarte bineargumentat ştiinţific probabil cănu am mai fi fost în această situ-aţie. Este de datoria noastră sătratăm aceste probleme ţinândcont de factorul oameni. Se vor-beşte pe cifre, pe cantităţi, pecalităţi şi pe grafice care la acestmoment reprezintă o poză a uneisituaţii socio-economice care nuarată foarte bine pentru extracţia

de cărbune, însă nu putem şti cese întâmplă peste 5-10 ani. Ar fibine să luăm în calcul ceea ce s-ar putea întâmpla peste 10-20 deani sau chiar mai mult. E nevoiede astfel de dezbateri mai dese şicu participarea specialiştilor şi aoamenilor care se pricep şi abiadupă aceea, după ce de la dum-neavoastră pleacă anumitesoluţii, cei care iau decizia să

aibă de unde să aleagă în cunoşt-inţă de cauză”, a mai spus pri-marul din Petroşani.

Prefectul de Hunedoara, SorinVasilescu, a declarat că nu sepoate discuta despre dezvoltareadurabilă a Văii Jiului fără să seţină cont de minerit.

„Mineritul a fost, este şi va ficoloana vertebrală a economieidin Valea Jiului”, a spusVasilescu.

Prefectul speră ca în urmadezbaterilor să se contureze unproiect care să asigure unuiviitor complex din care să facăparte şi termocentrala Paroşeni şiexploatările miniere, o dez-voltare astfel încât să fie o via-bilitate pentru economia VăiiJiului.

„Fără un mixt de energie nu osă avem viitor, nu are cum

Paroşeniul să fie performant săproducă megawatul la cât pro-duce astăzi Hidro. Costurile laParoşeni sunt astăzi la peste 200de lei MW, iar pe piaţa zilei sevinde la 130-140 de lei. Dacădepunem eforturi şi găsim soluţiisă putem moderniza exploatărileminiere din Valea Jiului astfelîncât să încetăm a exploata încondiţiile rudimentare în care o

facem astăzi la unele exploatăriminiere şi să putem mecaniza,categoric vom avea o productivi-tate mai bună şi cu un nou grupmodern la Paroşeni vom aveaviitor. Să lăsăm metodele,tehnologia pe mâna special-iştilor, economiştii să pună într-un proiect toate acestea şi peurmă cu toţii, inclusiv clasapolitică trebuie să ne concentrămsă implementăm acest proiect”, amai spus Vasilescu.

Florin Mârza, cel care s-aocupat la un moment dat decrearea Hidroenergetica şiElectra, susţine că încă de acum20 de ani trebuia creat complex-ul, de aceea grupurile dinOltenia sunt mai performante.

„Huila va fi exploatată atâttimp cât va fi arsă în termocen-trale. Mult timp nu am înţeles

acest lucru şi am acţionat caşi când ar fi fost un scop însine. Trebuia să facem,complexul de 20 de ani,lucru ce nu s-a realizat toc-mai din această dispută -„cine să conducă”?Termoficarea e cea maiieftină sursă de încălzire,trebuie extinsă, reabilitatăastfel încât să fie ieftină.Toate aceste lucrări pot fifăcute pe fonduri europene

şi pot crea locuri de muncăîn Valea Jiului. Grupul de laParoşeni este un grup modern,este cel mai flexinil grup din sis-temul energetic naţional”,susţine Mârza.

Acesta a propus ca soluţiepentru extracţia huilei şi aenergiei hunedorene preluareaactivelor CEH de administraţialocală, constituirea conurbaţiilorCorvina şi Valea Jiului. Totodată,

la nivelul conurbaţiei ValeaJiului ar trebui constituită osocietate de termoficare care săextindă energia termică laUricani şi Petrila şi să modern-izeze reţelele actuale, o societatede colectare şi incinerare ecolog-ică a deşeurilor menajere pentruarderea cărora să se foloseascăhuilă.

Administratorul special alCEH, Gabriel Baican, a precizatşi el că în Valea Jiului s-a pier-dut timp preţios şi că trebuieluate rapid decizii care să aibă şifinanţare. Potrivit acestuia,„Perla Coroanei” eTermocentrala de la Paroşeni„care are un randament de 40 lasută” aceasta reprezentând unconsumator asigurat pentru 700de mii de tone de huilă din ValeaJiului. Baican afirmă însă că laMintia sunt probleme grave cugrupurile III şi IV şi că dacăacestea nu vor fi modernizatevor trebui închise în 2016.

Deputatul Monica Iacob-Ridzia precizat că va interveni în cot-inuare la Bucureşti pentru a ceresprijin pentru mineritul din ValeaJiului şi că va face tot ce vaputea pentru ca structura ener-getică hunedoreană săfuncţioneze, iar minerii să nu îşipiardă locurile de muncă.

Discuţiile au loc la ateliereleGerom, înainte AteliereleCentrale Petroşani, unde potrivitlui Michael Melczer se continuăde peste 100 de ani o industrieconexă mineritului, aici fiindcreată şi Coloana fără sfârşit alui Brîncuşi

Mihaela MIHAI

După formarea conurbaţiilor Corvina şi Valea Jiului

Activele CEH ar putea fi preluate de administraţiile locale

Principalul obiectiv al workshop-ului este conturareaunor scenarii privind utilizarea resurselor minerale în con-textul dezvoltării durabile a ţării, în special prin prismamineritului. În egală măsură, organizatorii îşi doresc săofere o orientare credibilă cu privire la factorii şi consider-entele-cheie care pot fi relevanţi pentru oficialităţi şi pentruinvestitori, dar şi să contureze un scurt studiu cu privire lamodul de gândire actual privitor la minerit în contextul dez-voltării durabile, cu intenţia de a oferi un temei de gândirepentru autorităţile române şi pentru investitorii români şi

străini.

ţă ţă

Actualţţ


.Echipamentele medicale performanteachiziţionate cu banii strânşi în cadrulcampaniei „Bun venit pe lume”, organiza-tă de Salvaţi Copiii au ajuns şi la Spitalulde Urgenţă Petroşani. Este vorba de unaparat de respiraţie artificială şi o lampăde fototerapie pentru nou-născuţi cu o val-oare totală de 18.000 de lei.

„Nu a fost uşor, dar la capătul acesteicampanii, filiala Hunedoara a reuşit săstrângă 14.127 de lei. Ne situăm pe locultrei pe ţară. De asemenea, s-au implicat 44de voluntari, am fost ajutaţi de către tineri,elevi de liceu din Petrila, din Petroşani,din Deva, cadre didactice şi instituţii alestatului. Susţin dăruirea tuturor angajaţilornoştri care în timpul liber au devenit vol-untari cu inimă mare pentru această cam-panie. Aşteptăm cu bucurie să fim anunţaţişi să anunţăm că aceste aparate, destul descumpe vor ajuta. Stim că este nevoie deele pentru că, sunt mulţi copii care se nascprematur de asemenea sunt mulţi copii

care mor”, a declarat ValeriaPopescu, preşedintele filialeijudeţene „Salvaţi Copiii”Hunedoara.

Echipamentele medicale sunt„mană cerească” pentru secţiade neonatologie din Petroşani.Doctorul neonatolog BursescCarmen spune că cele douăaparate sunt vitale pentru pre-maturi. Cei mai mulţi copii senasc cu insuficienţă pulmonară,iar acest aparat de respiraţieartificială îi menţine în viaţă.

„Aceste echipamente sunt undar extraordinar, nesperat pentrumaternitatea noastră. Aparatul de venti-laţie este vital, ajută la menţinerea respi-raţiei nou-născutului prematur, care decele mai multe ori suferă de o imaturitatepulmonară. Menţinerea respiraţiei esteabsolut necesară pentru cazurile grave,care trebuie transferate la Timişoara, dar

şi pentru a creşte procentul de reuşită laviaţă a micuţilor care rămân să fie trataţiîn unitatea noastră. Cel de al doilea aparat,lampa de fototerapie, ajută la tratareaicterului fiziologic, foarte frecvent întâl-nite la nou-născuţi”, a declarat doctorulCarmen Bursesc, medic neonatologSpitalul de Urgenţă Petroşani.

În anul 2012, la Spitalul de Urgenţă dinPetroşani s-au născut 527 de copii, dincare 67 au fost prematuri. Maternitatea deaici, deserveşte întreaga zonă a Văii Jiuluişi câteva localităţi din judeţul Gorj. Ratamortalităţii infantile în judeţul Hunedoaraeste de 8,9 la mie. La nivel naţional ratamortalităţii este cea mai mare din toateţările Uniunii Europene, respectiv 9,4 lamie, cauzele cele mai frecvente fiind naş-terile premature.

Pe lângă maternitatea din Petroşani,alte 14 secţii din ţară vor fi echipate cuaparatură medicală performantă şi peste2.000 de părinţi vor participa la programede educaţie parentală pentru a se preveninaşterile premature şi abandonul nou-năs-cuţilor. Valoarea totală a investiţiilor real-izate de Organizaţia „Salvaţi Copiii” estede 1.090.000 lei


Secţia de neonatologie “s-aînnoit” cu aparatură medicală performantă

La Spitalul de Urgenţă Petroşani,

Secţia de neonatologie a Spitalului de Urgenţă Petroşani afost joi dotată cu echipamente medicale performante, donate deOrganizaţia „Salvaţi Copiii”. Este vorba de un aparat de respi-

raţie artificială şi o lampă de fototerapie pentru nou-născuţi

Efectuez non-stop transportintern şi interaţional cu maşini

MAN şi Mercedes de 3,5 t, 7,5 t şi 24t la cele

mai mici preţuri. Relaţii la telefon

0721749069 şi 0763633998.

PrestăriPrestăriServiciiServicii

Vând spaţiu comercial înPetroşani,strada Maleia –

prima construcţie pe stângamai sus de Insemex. Pretabil,

depozitare, punct de des-facere, cu o suprafaţă de 350

mp şi trei nivele. Preţ 99.000 euro negociabil

Relaţii la telefon 0722779324

VânzăriVânzări

Un bărbat din Uricani a fost arestatpreventiv acesta fiind acuzat deprocurorii DIICOT Oradea de traficde droguri de risc. În acest dosar, încare anchetatorii au organizat,marţi, un flagrant pe raza municipi-ului Petroşani a mai fost arestată opersoană, iar o a treia este cercetatăîn stare de libertate.

Două persoane acuzate de trafic dedroguri după ce au vândut haşiş

adus din străinătate în judeţele Bihor şiHunedoara au fost arestate de TribunalulBihor pentru 29 de zile. Tribunalul Bihor aemis mandate de arestare preventivă pentru29 de zile pe numele unui tânăr de 23 anidin municipiul Marghita - DumitruSebastian Gigel, acuzat de trafic internaţion-al şi trafic intern de droguri de risc, respec-

tiv pe numele unui bărbat de 31 ani dinlocalitatea hunedoreană Uricani - CalotăŞofronie Cristian, acesta fiind acuzat detrafic intern de droguri de risc.

Cele două persoane sunt anchetate, ală-turi de un alt hunedorean, de 33 ani, pentrutrafic cu haşiş în judeţele Bihor şiHunedoara într-un dosar instrumentat depoliţiştii Brigăzii de Combatere aCriminalităţii Organizate şi Antidrog şiprocurorii DIICOT din Bihor.

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Bihor,agentul principal Ioana Lascău, a declarat,joi, că tânărul din Marghita a procurat douăkilograme de haşiş din Portugalia, unde s-aaflat în cursul lunii ianuarie a acestui an,marfă care a fost transportată cu autocarul înRomânia, ascunsă în bagaje şi predată apoiunui prieten al tânărului din Marghita, unbărbat de 31 ani din localitatea Uricani, sprecomercializare.

O parte din droguri au fost vândute lapreţul de 35 lei/gram în judeţele Bihor şiHunedoara, însă afacerea a intrat în atenţiapoliţiştilor antidrog din Oradea care au infil-trat doi investigatori sub acoperire în antura-jul traficanţilor, în calitate de cumpărători.

Cei doi investigatori au cerut o cantitatemare de haşiş, de 1,2 kilograme, pentru careau oferit 25.000 de lei, iar tranzacţia, care s-a derulat miercuri, în localitatea Petroşani, afost urmărită de poliţiştii Antidrog care i-aureţinut pe cei trei imediat după ce au predatdrogurile.

Faţă de bărbatul de 33 ani, procurorii audispus măsura obligării de a nu părăsi local-itatea de domiciliu pentru 30 de zile. Ceilalţidoi au fost prezentaţi Tribunalului Bihor,instanţă care a emis pe numele lor mandatede arestare preventivă pentru 29 de zile.(sursa MEDIAFAX)

Uricănean arestat pentru trafic de droguri derisc după ce a vândut haşiş adus din Portugalia

7777GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă VViinneerrii,, 1199 AApprriilliiee 22001133VViinneerrii,, 1199 AApprriilliiee 22001133

Actual

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro

O femeie din Aninoasa a plătit5000 de lei unui presupus avo-cat ce a contactat-o telefonic şii-a solicitat bani pentru a oreprezenta pe fiica ei ce acomis un accident rutier.Femeia a trimis banii la unoficiu poştal din Bucureşti, iarpoliţiştii au deschis un dosarde cercetare penală.

Ofemeie de 58 de ani, dinAninoasa, s-a prezentat,

miercuri, la poliţie pentru a reclama oînşelăciune.

Potrivit poliţiştilor, femeia le-aspus că a fost contactată telefonic decătre o persoană necunoscută care s-arecomandat a fi avocatul fiicei ei.

„Aşa-zisul avocat i-a comunicatpărţii vătămate că o reprezintă pefiica acesteia, care ar fi comis unaccident rutier (ar fi lovit, cu maşina,un copil pe o trecere de pietoni) şi i-asolicitat virarea sumei de 5000 lei,prin mandat poştal on-line, penumele unei persoane indicate de„avocat”, la un oficiu poştal dinmunicipiul Bucureşti”, se arată încomunicatul IPJ Hunedoara.

Când a constatat că a fost înşelatăfemeia a depus plângere scrisă

poliţiei, solicitând identificareaautorului şi recuperarea prejudiciului.

Potrivit comandantului PoliţieiAninoasa, Nicolae Airinei, dinprimele verificări reiese că banii aufost ridicaţi cu un buletin ce fig-urează pierdut sau furat încă de anultrecut.

“Am deschis dosar de cercetarepenală, am făcut toate formalităţilenecesare şi sperăm să prindemautorul în cel mai scurt timp”, adeclarat comandantul PoliţieiAninoasa.

O altă hunedoreancă, înşelată prin

acelaşi mod de operare, le-a dat unornecunoscuţi suma de 11.500 lei.

În ambele cazuri există suspici-unea că autorii sunt persoane încar-cerate în penitenciare.

Poliţiştii atrag atenţia cu privire laexistenţa acestui mod de operare şirecomandă ca hunedorenii să nu trim-ită sume de bani unor persoanenecunoscute şi să se adreseze celeimai apropiate unităţi de poliţie sau săapeleze numărul unic de urgenţă 112ori de câte ori suspectează că ar puteafi următoarea victimă a unei infracţi-uni de înşelăciune.

„Avocatul” loveşte „Avocatul” loveşte ş i în Valea Jiuluiş i în Valea Jiului

Va juca după cum vor cânta procurorii târgu-jieni, după ce a furat un sistem „home cine-ma” din casa unui localnic din Fărcăşeşti!Este vorba despre un tânăr de 33 de ani, dinTârgu-Jiu, care a ajuns în arest sub acuzaţiade furt calificat, după ce a intrat în casa vic-timei şi i-a furat un DVD şi sistemul audio depe birou.

Pentru un prejudiciu de 450 de lei, acesta riscă săstea acum ani buni după gratii. Pe jurnalişti i-a jig-

nit când l-au luat la întrebări. Anchetatorii au stabilit cătânărul a intrat în casa păgubitului pe uşa principală, prinfolosire unor chei potrivite, după care a sustras sistemul„home-cinema”, a cărui valoare a fost estimată la sumade 450 lei. Acesta s-a ales cu dosar penal sub aspectulsăvârşirii infracţiunii de furt calificat, fiind dispusemăsuri de recuperare a prejudiciului. El a fost prezentatParchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu cu prop-unere de arestare preventivă, urmând ca procurorii sădecidă dacă îl prezintă instanţei.

Costin Soare

A furat din casa unui gorjean din Fărcăşeşti

Autorităţile locale, sătule să totprimească tot felul de plângeridin partea localnicilor, şi-auspus că trebuie să scape deciorile din parc. Aşa că aucontractat câţiva alpinişti carestau în aceste zile în copaciidin Parcul Central şi distrugcuiburile ciorilor. În felulacesta, cel puţin deocamdată,sperie gălăgioasele păsări.

Pentru a scăpa de miile de cioridin Parcul Central din Târgu

Jiu, primăria a contractat o firmă careîn această perioadă se ocupă de dis-

trugerea cuiburilor păsărilor. Auîncercat până acum mai multe metodede a scăpa de ciori, însă s-au doveditinutile. Acţiunea de distrugere a unuisingur cuib dureaza minute bune.Zilnic, alpinştii reuşesc să distrugăcâteva sute de cuiburi.Deranjaţi de prezenţa păsărilorsunt toţi oamenii care se plim-bă prin parc sau turiştii carevin să admire operele luiBrâncuşi. Aceştia spun că zgo-motul şi mizeria făcută de ciorieste foarte mare. Mai grav estecă şi operele marelui sculptorau de suferit. Acţiunea de dis-

trugere a cuiburilor de ciori va con-tinua şi săptămâna următoare. Dinexperienţa anilor trecuţi, autorităţilecred că în două luni de zile ciorilevor fi gonite, cel puţin până când îşiconstruiesc alte cuiburi.(C.S.)

Acţiunea „cioara” îndesfăşurare la Tg-Jiu

„Lumina lină” labiserica „NaştereaMaicii Domnului”din DevaBiserica „Naşterea Maicii Domnului” din Devava fi gazda unui festival-concurs de muzicăcorală sacră. Acesta se intitulează „Luminalină” şi este organizat de Episcopia Devei şiHunedoarei.

Municipiul Deva va fi sâmbătă gazda unui festivalcu o înaltă încărcătură spirituală. Este vorba de

prima ediţie a festivalului concurs de muzică corală sacră,intitulat „Lumină lină”. Evenimentul se adresează corurilorbărbăteşti ale diferitor instituţii de învăţământ preuniversi-tar sau universitar din ţară, ale centrelor eparhiale, pro-topopeşti sau ale altor instituţii ecleziastice. La finalul con-cursului, în timpul deliberării juriului, va concerta, în pre-mieră la Deva, corul „Sanctus” al Catedralei Mitropolitanedin Iaşi, dirijat de profesorul doctor Costel Mirel Nechita.

Festivalul va avea loc la Biserica „Naşterea MaiciiDomnului” din Deva cu începere de la ora 14,00.

Această primă ediţie a manifestării cultural-bisericeştiîşi propune să intre, alături de alte festivaluri de profil, întradiţia muzical-corală hunedoreană.


ţă Vineri, ţă Vineri,

Actual

Puținisunt ochelarii desoare care sunt cunoscuți datorită calitățiilor ireproșabile și faptului că sunt chiar unbrand exclusiv de ochelari de soare, candvedem peste tot creațiile în materie deochelari ale marilor designeri vestimentarietc. Ray Ban este un brand american care afăcut istorie, care are tradiție și o aparte-nență la cultura americană ce reiese dindesignul lor clasic creat acum mai bine de80 de ani, și care încă se păstrează mereuîn tendințele modei fără a se fi demodatvreodată.

De aceea astăzi îi putem vedeaacoperind ochii celebritățiilor, de lapreședinți și oameni de stat, pană la actori,muzicieni, topmodele și opulența lumehollywodiană. Deși brandul a fost inițialcreat în scop practic de a oferi ochelari desoare de calitate, cu timpul a devenit unbrand de lux, și un produs iconic pe caretoată lumea si-l dorește și are măcar opereche de astfel de ochelari.

Cei mai cunoscuți ochelari de soare auapărut din necesitate, ca echipament„obligatoriu” pentru piloții americani. Ray-Ban își datorează faima în primul rândgeneralului MacArthur care obișnuia să-ipoarte în permanență, dar în aceeașimăsură și actorilor de la Hollywood.Marca a știut întotdeauna cum să se poz-iționeze pentru a se face remarcată.

Pentru Ray-Ban, nișa consumatorilorpare să fie una selectă în sensul frumos alcuvântului. Nimeni nu își cumpărăAviators de dragul opulenței, mai ales căîntr-o piață în care există zeci de modele„de firmă”, o ramă subțire din metal indicămai repede un preț mic.

Povestea RayBan începe în anii 1930.Mai exact, 7 mai 1937, data la care primapereche de ochelari Ray-Ban botezați Anti-Glare este patentată de către opticieniiBausch&Lomb. Cerința venise cu cevatimp înainte de la un locotenent din armataamericană, aflat în căutare de ochelaricapabili să îi protejeze ochii de razele put-ernice de soare îmbrăcați într-un designagreabil. Primii ochelari de soare cu lentileanti-reflexie aveau o ramă din metalușoară, placată cu aur. Lentilele erau verziși filtrau cu succes razele infraroșii și UV.Membrii corpului de aviație au adoptatimediat noul echipament și de aici a apărutși porecla: Aviator Glasses, un termen careastăzi definește toți ochelarii cu acest tipde design.

Recunoașterea internațională urmează întimpul celui de al Doilea Război Mondial,în momentul în care generalul DouglasMacArthur ajunge pe plaja din Filipinepurtând ochelarii de soare Ray-Ban dindotare. Imaginea care face înconjurul plan-etei are în prim-plan silueta atât de celebră

a celui mai stilat accesoriu de protecțiea ochilor.

A doua piatră de temelie în construcțiafaimei Ray-Ban este lansată în 1952.Brandul cu o filozofie funcțională seextinde în direcția modei și lansează primapereche de ochelari de soare cu ramă dinplastic. Noua invenție primește numeleWayfarer. Devine un succes peste noaptemai ales în rândul femeilor, în ciuda faptu-lui că inițial, cel puțin marca era una maidegrabă dedicată bărbaților. Un moment deglorie aduce și filmul „Breakfast atTiffany’s“ din 1961, unde Audrey Hepburnpoartă cu mândrie o pereche de Wayfarer,manevră ce a adus un boom de PR pozitivcompaniei, și a dat chiar și o imagine aces-teia: frumusețea clasică, inocența, natu-ralețea și rafinamentul actriței AufreyHepburn, a făcut ochelarii Wayfarer unmust –have pentru orice femeie pasionatăde modă.

Lista celebrităților care adoptă stilulRay-Ban crește de la zi la zi, de la BobDylan, Andy Warhol și James Dean pânăla Marlyn Monroe și John Lennon. Practictoată lumea îndrăgește ideea de ochelari desoare cu stil, doar că era disco a anilor1970 aduce un nor de umbră asupramărcii. Cel puțin succesul designuluiWayfarer pălește în fața propunerilor multmai extravagante venite din partea unordesigneri de modă precum Dior sau YvesSaint Laurent. Ray-Ban încearcă să facăfață intrării caselor de modă pe piațaochelarilor de soare, dar produsele noieșuează.

În 1982, John Belushi și Dan Akroydjoacă în filmul „The Blues Brothers“ ală-turi de ochelarii Ray-Ban Wayfarer, darvânzările nu reușesc să treacă de pragul de18.000 de perechi pe an. Totul urmează săse schimbe însă pentru că, tot atunci intrăîn vigoare un contract pe 5 ani în valoarede peste 50.000 de dolari pe an în urmacăruia Ray-Ban ajunge în peste 60 de filmeși emisiuni de televiziune. Prima victoriede proporții se resimte după ce Tom Cruiseapare purtând Wayfarer în pelicula „RiskyBusiness“, dar vânzările continuă săcrească după ce Ray-Ban își face aparițiași într-unul dintre cele mai populare serialeale anilor ’80 – Miami Vice. Nimeni nu arfi putut crede că cineva sau ceva le maipoate știrbi gloria. Nu când MichaelJackson sau Madonna poartă numai Ray-Ban. Moda anilor 1990 stârnește însăinteresul publicului pentru ramele sport șieste momentul ca marca Oakley să captezetoată atenția. Ray-Ban are din nou prob-leme, deși încearcă să se reinventeze demai multe ori.

Imaginea în vogă pecare o

cunoaștemși noi înprezent arelegătura curelansarea din2007. Ray-Bana înțeles cărăspunsul segăsește tot înistorie și a decis să

revină cu designulWayfarer ușor modi-ficat și cu rame demai multe culori șiimprimeuri.Practic, lasfârșitul uneiperioade depeste 10 anide tăcere,marcaeste maiputer-nică caniciodată.Ca semn derecunoștere a valorii, foartemulți designeri din modă se inspirădin modelele Ray-Ban și mai alesdin silueta Aviatorilor, un ever-green al design-ului con-temporan.

Astăzi Ray Bansunt cei maidorițiochelaride soarede cătretoate cate-goriile devârstă, sunt unaccesoriu chic și învogă de o calitate ire-proșabilă. De curând aulansat campania„Neverhide”,nu te

ascundenicio-dată, princarefotografi-ază tineride pretutin-deni, dintoatecolțurile lumii,purtând Ray Ban.

RoxanaTOLTEANU

Ray BanUn

brand care astăzinu mai are nevoie de

nicio descriere, cei maicunoscuți ochelari de soare, ceimai apreciați și un brand carecreează excluziv doar ochelari

de cea mai înaltă calitatecunoscută până în

prezent

ochelarii care au făcut istorie!

ţăţă ţţ


Actual

Ministrul Economiei,Varujan Vosganian, spunecă până la finalul mandat-ului acestui guvern vor fiprivatizate companiile dinportofoliul MinisteruluiEconomiei, Vosganian afăcut bilanţul primelor 100de zile din mandatul său.

“În privinţa privatizării,ne-am angajat să facem

curăţenie în sectorul de stat pânăla finalul mandatului acestuiguvern, astfel încât sectorul destat din portofoliul MinisteruluiEconomiei să nu mai fie prezentdecât prin câteva componente aleindustriei de apărare. Acolo undevoinţa politică va fi de a găsialtă formulă, la neferoase, săavem un parteneriat care să pre-

supună implicarea mediului pri-vat. Vrem să nu mai existe com-panii în care statul să nu maiaibă majoritatea", a afirmat min-istrul Varujan Vosganian.

Recent, companiile din sec-torul energiei aflate în portofoli-ul OPSPI, care reprezintă princi-palul activ al Oficiului, au fosttrecute din coordonarea luiVosganian în cea a ministruluidelegat pentru Energie,Constantin Niţă.

Oficiul Participaţiilor Statuluişi Privatizării în Industrie deţineîn portofoliu pachetul majoritarsau acţiuni minoritare la 94 com-panii din domeniul petrolier,gazelor, electricităţii şi resurselorminerale, printre care Romgaz,Transgaz, Petrotrans,Termoelectrica, complexele ener-getice Oltenia şi Hunedoara,

Hidroelectrica,Nuclearelectrica,Electrica, CN Huilei,SNLO, CN Uraniului,Minvest, AN ApeleMinerale, Salrom, SNCărbunelui,Cuprumin, RAActivităţi Nucleare(unde statul esteacţionar majoritar).

La acestea seadaugă şi 16 institutede cercetare în dome-niul energiei, cu unbogat patrimoniuimobiliar.

O parte din acestecompanii ar urma săfie privatizate sau listate pe piaţade capital, aşa cum Guvernul s-aangajat faţă de Fondul MonetarInternaţional (FMI) şi Comisia

Europeană (CE). Printre com-paniile care ar trebui privatizateîn acest an se numără CupruMin, Oltchim, Complexul

Energetic Oltenia, Electrica,Complexul Energetic Hunedoara.

Ministrul Economiei nu mai vreacompanii cu capital majoritar de stat

Varujan Vosganian

În judeţul Hunedoara,

198 de locuri de muncăoferite la Bursa Generalăa Locurilor de MuncăHunedorenii aflaţi în căutarea unui loc de muncă sunt aşteptaţivineri, între orele 09-13 , la Bursa Generală a Locurilor de Muncă.Cei 45 de angajatori care vor participa la eveniment oferă 198 delocuri de muncă, atât pentru cei cu studii medii, cât şi pentru cei custudii superioare.

Până joi, în judeţul Hunedoara şi-au anunţat participarea la BursaGenerală a Locurilor de Muncă un număr de 45 de agenţi economici,care oferă 198 locuri de muncă vacante, destinate atât şomerilor cu

studii medii cât şi celor cu studii superioare. Acestor posturi vacante li se daugă şicele 417 locuri de muncă permanente. Pentru persoanele cu studii medii şi profe-sionale sunt oferite posturi ca bucătar, ospătar, barman, patiser, şef sală, vânzător,croitor, confecţioner kett, filator, dulgher, zidar, excavatorist, strungar, montatorreglor, sudor, electrician şi agent de asigurări.

În municipiul Petroşani şi-au anunţat prezenţa la bursă şapte angajatori carepun la dispoziţia persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă 64 de posturivacante.

În judeţul Hunedoara, Bursa se desfasoară în localităţile Deva, Hunedoara,Petroşani, Brad, Oraştie, Simeria, Haţeg, Călan, Lupeni şi Vulcan.

Rodica MUNTOI MÎRZA

Numărul cazurilor de rujeolă şirubeolă în judeţul Hunedoara a fostîn creştere anul trecut din cauză că,în cele mai multe cazuri, părinţii aurefuzat să îşi vaccineze copiii. Dinacest motiv, reprezentanţii DSPHunedoara vor organiza la Deva unsimpozion care va avea ca temă„Săptămâna Europeană a Vaccinării(EIW 2013)” , iar scopul principal alacţiunii va fi stimularea creşteriiacoperirii vaccinale.

Numărul cazurilor de rubeolă şi rujeolăa crescut simţitor în anul 2012.

Astfel, anul trecut, au fost depistaţi 1171 decopii cu rubeolă în timp ce, în 2011, au fostdoar 28 de astfel de cazuri. În ceea cepriveşte rujeola, în 2012 au fost întregistrate570 de cazuri,faţă de 220 în2011.

Totodată, înprivinţa procen-tului deneprezentare lavaccinarejudeţul nostruocupa o pozitiemedie. Aceastaeste una dintrecauzele neatin-gerii ţintei deacoperireROR1(vaccinrujeola-oreion-

rubeola, administrat la vârsta de 1 an con-form schemei naţionale de imunizare) la 24de luni.

Acoperirea vaccinală la nivelul judeţuluiHunedoara a fost de 99,2% pentru BCG;84,1% pentru HB; 74,3% pentru ROR si64,5% pentru DTP-Vpi –Hib .

Reprezentanţii DSP Hunedoara vor încer-ca să intervină şi să stimuleze creştereaacoperirii vaccinale în judeţ. Ei vor marcaastfel, Săptămâna Europeană a Vaccinării, în24 aprilie , cu începere la ora 13°°, în Salade Festivităţi a Direcţiei de Sănătate PublicăHunedoara-Deva prin organizarea unui sim-pozion prin care se urmăreşte conştientizareapopulaţiei privind importanţa vaccinurilor.

La nivel naţional, Săptămâna Europeană aVaccinării se va desfăşura în perioada 20-27aprilie.

Rodica MUNTOI MÎRZA

Săptămâna viitoareva fi dedicată vaccinării copiilor

ţă Vineri , 19 Aprilie ţă Vineri , 19 Aprilie


Actualţţ

De la început menţionez ceînseamnă 1951- 1955, când înţara noastră au venit grupuri demii de copii din RepublicaCoreeană şi din Vietnam pentru afi feriţi de urgia războaielor dincele două ţări.

Câteva sute de copii coreeni şivietnamezi au fost repartizaţi laşcolile miniere din Valea Jiului,la Lupeni, Câmpulung Muscel şiFilipeştii de Pădure, vârstele lorfiind cuprinse între 10 şi 14 ani.Din câte îmi amintesc învăţaulimba română şi diverse meseriiprecum mecanic şi electricianminier, dar nu erau şi introduşi înmină.

Copiii aveau minţile ascuţiteşi erau silitori, vietnamezii fiindmai linistiţi decât coreenii carese băteau mai tot timpul între ei,fiind mai zbuciumatici. LaCâmpulung, directorul şcoliistătea mai tot timpul între ei pen-tru ca nu cumva să se bată. Credcă prin 1955, coreenii au plecatînapoi spre ţara lor, mai târziuurmându-i şi copiii vietnamezi.Eu eram şef Serviciu cu Şcolilela Ministerul Minelor Petroluluişi Geologiei cunoşteam istoriaacestor copii.

În perioada septembrie -noiembrie 1971, când eramdirector la Inteprinderea de Statpentru Cooperare Economică şiComerţ Exterior Geomin dinBucureşti, am fost membru înComisia Guvernamentală care afost invitată în RepublicaPopulară Democratică Coreeană,condusă de Kim Ir Sen. Vizita afost rezultatul întâlnirii de laPhenian, din acelaşi an, între fos-tul dictator comunist NicolaeCeauşescu cu Kim Ir Sen.

Delegaţia română a fost con-dusă de fostul ministru alComerţului Exterior, Ion Păţan,un om foarte cumsecade. Dindelegaţie au făcut parte circa 16-20 de persoane, specialişti şireprezentanţi din diverse domeniieconomice. Subsemnatulreprezenta partea minieră. Eraualţii constructori de maşini, căiferate electrice, construcţinavale, şosele, agricultură, etc.

Înainte de plecare am fostconvocaţi la sediul Consiliului deMiniştri în Bucureşti, în PiaţaVictoriei unde am vizionat filmecoreene şi am fost instruiţi cumsă ne comportăm în Coreea luiKim ir Sen.

Am călătorit de la Bucureşticu Tarom până la Moscova, deacolo cu avioanele sovieticeAeroflatTupolev pe RutaMoscova – Irkcutsk – Harbin (China) – Phenian ( PRD Coreea).

Am fost întâmpinaţi de primul

ministru al RPD Coreeană, mem-bri ai ambasadei Române. Amfost cazaţi la un mare hotel pemalul fluviului Tedongan, hranăde calitate la discreţie ţi băutură(vodkă cu jensen).

Impreşii culese. RPDCoreeană o ţară cu un relief vari-at, văi, câmpii, munţi (munţii dediamant), foarte bogaţi în floră şifaună. Climă temperată conti-nentală cu influenţa OceanuluiPacific. În subsolul ţării se găs-esc absolut toate elementelecuprinse în tabelul luiMendeleev.

Oraşul Phenian este aşezat peun important zăcământ de căr-bune antracit neexploatat, uriaşerezerve de huilă, lignit, hidrocar-buri, grafit, magneziu, minereude fier, metale colorate, metalerare şi preţioase, fosfaţi, tot ceeste necesar unei economii, unpotenţial hidroenergetic de peste10.000 de MW, mare fondforestier, peste 2/3 din suprafaţaţării acoperită cu păduri.Agricultura, plante tehnice (soia,tutun, bumbac), legume, fructe.Creşterea animalelor nu era preadezvoltată. În schimb râurile şiOceanul Pacific abundă în peşte(Marea Japoniei).

Economia RPD Coreea era oautardie, ei dezvoltau şi pro-duceau absolut totul (căi ferate,vapoare, avioane, tehnică mili-tară, silvică), furau tehnologiiavansate de la cine puteau(China, Japonia, URSS, SUA,etc.).

Fabrici multiple, am constatatcă, mare parte a timpului, munci-torii îl petrec în fabrică, acololucrează, fabrica îi îmbracă, îihrăneşte. Nuexistă noţiunea detimp liber, con-cediu, se lucracontinuu şi sâm-băta şi duminica.

Poporul erafoarte sărac, sim-plu îmbrăcat,apartamente foartesărăcăcioase, (amvăzut toamna cumfabrica le dădeavarză pe care obăgau in butoaiecu sare si o ţineaupe balcon). Se fer-eau să stea devorbă cu noi, eragreu să vezi unapartament, le erateamă, stăteauseara ore întregi înstaţiile auto, acolosunt difuzoarecare prezintăpolitica, lozinci în

permanenţă.Noi puteam călători pe unde

vroiam, peisaje foarte frumoase(toamna). Magazinele prostdotate, fără alimente, cu Vodkade orez cu şarpe în sticlă, cevahaine derizorii, mătase şi porţe-lan excepţional de Coreea.Oraşul foarte plin de militari,care depăşeau civilii ca şi număr.

Oraşul Phenian este străbătutde 3 fluvii, principalul fluviuTedongan, avea palate şi clădirimaiestuase pe maluri. Circul, ocapodoperă a arhitecturii coreene(am văzut spectacole). Carnea,de câine o specialitate scumpă(nu am mâncat). Câini specialipentru alimentaţie, se băteau pecorp să se desprindă carnea de pepiele înainte de sacrificiu, era odelicateţe scumpă.

Am aflat că o delegatăromâncă la Phenian a făcuteconomii dar într-o zi s-a dus larestaurant şi a servit o friptură, adoua zi s-a plâns la Agenţie că aplătit prea mult. Colegii româniau lămurit-o că a mâncat carnede câine, reacţie care i-a provo-cat gălbenare instantaneu.

Am fost în vizită la maluloceanului Pacific, la WoncsanHâncman unde militarii intrau cubărcile 100-200 de metri leumpleau cu heringi şi socra, lebăgau în butoaie cu sare pentruiarnă. În Coreea armata se auto-gospodăreşte, nu are venituri dela stat.

Din cauza climei presiuneaatmosferică se schimbă rapid decâteva ori şi sub influenţaOceanului Pacific, am avutdecedaţi în delegaţie (infarct).

Abasadorul român era unul

Popa de la Ploieşti (cred căpetrolist) înjura la autorităţilecoreene că nu îi dădeau autoriza-ţie de vânzare şi pescuit pe undevroia el. Şef la Angeţia econom-ică era unul Prepeliţă dar eraudoi trei tineri care ştiau limbacoreeană şi ne avertizau să fimatenţi ce şi cum vorbim că sun-tem ascultaţi( adj. şef agenţieMaghiarii).

La data de 14 octombrie 1971am fost invitaţi la prânz la Palatla preşedintele Kin Ir Sen, ne-aservit supă de burtă de rechin şispecialităţi rare orientale. Era unom degajat, vesel, abordabil. Cuaceastă ocazie s-a făcutfotografia de grup. În faţă aparepreşedintele Kim Ir Sen şi IonPăţan, eu sunt pe rândul de susprimul din partea stângă.

Tratativele economice au fostanevoioase şi au durat peste olună. Coreenii sunt dificili latratative. Ce se discuta azi şi seconvenea, mâine nu mai era vala-bil şi se lua de la început. S-auîncheiat multe protocoale peramuri. Ca urmare a acestora, înanul următor o delegaţie dinRDP Coreea a venit la Bucureşti,(cinci persoane), la Geomin treiluni purtând tratative, s-auîncheiat contracte pentru circa 10milioane de dolari, export deproiecte, aparatură, utilaje con-strucţii (am construit şi o fabricăpentru pentru componente tele-vizor în Phenian), alte delegaţiiCoreene au dus tratative la alteinstituţii în Bucureşti.

Pentru a ne face cumpărăturişi vizite domnul Ion Păţan ne-aaprobat două deplasări laBeijing în China, în timpul dele-

gaţilor.La Beijing am fost cazaţi la

hotel Pekin. Metroul tocmai seconstruia. Beijing bogat, cu marediferenţă de la cer la pământ faţăde Phenian, piaţa arhiplină cu totfelul de produse alimentareindustriale, aveau ce alege. Multălume călătorea cu bicicleta. Amcăutat un prieten, fost coleg laaparatură la Institutul de MineMoscova IEJE TZE ( floare deprimăvară). Nu l-am găsit, amaflat că în perioada cultului per-sonalităţii au cam fost lichidaţicei ce au făcut studii în URSS.

Am fost la restaurant la raţapechineză, vizitat muzee opera,parcuri, lacuri.

La înapoiere am călătorit înaceeaşi foprmaţie pe ruta,Phenian- Harbin-Irkuţk –Moscova, unde am mai stat douăzile, ne-am plimbat şi am sositapoi la Bucuireşti.

Vizita în RPD Coreea a fostfoarte instructivă, am primitcadou două vaze de porţelan deCoreea, mari specialişti în pro-ducerea porţelanului, artăstrăveche. Diferenţa fundamen-tală în concepţia orientală, faţăde muncă şi concepţia europeană.Coreenii ca şi japonezii şichinezii sunt legaţi de muncă,stau în fabrică până produc ceva,nu pleacă cu treaba neterminată,pentru ei munca este totul fărăconcediu, sau zile de repaus, săr-bători.

Desigur în RPD Coreea ţarămilitarizată, poporul o duce greu,înfometat şi nemulţumit dar nuse revoltă, se aşteaptă vremurimai bune.

Pensionar Dr. Ing. Ranţa

Primim la redacţie...

Cunosc Coreea lui Kim Ir SenCunosc Coreea lui Kim Ir Sen

Dacă la rugby, în„Dealul Institutului”,Ştiinţa Petroşani estenet favorită, în schimb,lupte grele în Liga aIII-a: la Uricani,Minerul-HerculesLupeni, la Vulcan,CS-Retezatul Haţeg.

Uricaniul şi Haţegul maisperă să „detroneze”Universitatea Petroşani, careare un program lejer în etapele26 şi 27, acasă cu GloriaGeoagiu şi CS Ghelari. Practic,

studenţii mai au un singur meci cuadevărat greu, în etapa a 28-a (4 mai)la Uricani...

„Trebuie să ne refacem moralul

după acel 1-3 la Metalul Crişcior.Cuvântul de ordine este victoria!” adeclarat Neluţu Pantelimon, preşedin-tele CS Vulcan.

„Ştiu că Lupeniul vine bine moti-vat la noi, dar eu nu cred că va existadecât un învingător, Minerul Uricani”a spus Vasile Scurtu, preşedinte şiantrenor principal la Minerul Uricani.

Aşadar, doi poli de interes înaceastă etapă de mâine la Liga a IV-a,la Vulcan şi la Uricani. Care pe care!

11111111GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Vineri,ţă Vineri, 1199 AApprriilliiee 220011331199 AApprriilliiee 22001133

Sport

An aniversarpentruUniversitateaPetroşani,65 de ani dela înfi-inţarea

instituţiei de învăţământ superior, dar şi asportului cu balonul oval, rugby-ul. Unrugby sărac, acum în 2013, dar mereu cudorinţa de performanţă, aşa cum a făcut-ode-a lungul timpului o serie de generaţii.

Ştiinţa Petroşani 2013 reprezintă o generaţie tânără,care ştie că pe umerii săi speră o tradiţie frumoasă.Ceea ce încearcă să facă acum rugbyştii Ştiinţei esteun adevărat act de eroism, în condiţii nu tocmai de răs-făţ, financiar. Băieţii lui Dandu sunt, iată, pe podium

după trei etape şi dacă vor bate mâine Aradul, îşi vorconsolida poziţia la modul cel mai solid. E posibil cala final de campionat să vedem din nou o cunună delauri... fără promovare!

Şi fotbalul stă bine, acolo sus în frunte, chiar dacă lanivelul Ligii a IV-a judeţene. Fotbaliştii chiar îşidoresc revenirea în eşalonul divizionar, dar mai auceva etape... Până una alta, performanţa în sportul dinValea Jiului, este cam concentrată acolo, sus în„Deal”...

Pagină realizată de Genu Tuţu

HH ee nn ţţ cc uu mm ââ nn aaHH ee nn ţţ cc uu mm ââ nn aaPPeerrffoorrmmaannţţaa vviinnee ddiinn „„DDeeaalluull IInnssttiittuuttuulluuii””

Sâmbătă, 20 apr. 2013Rugby, D.N.S. Etapa a 3-a, 13 apr. 2013Ştiinţa Petroşani – RCM Galaţi 39-14CSUAV Arad – Poli Agro Iaşi 6-18RC Bârlad – CS Năvodari 42-5Stejarul Buzău – CSM Bucovina Sv. 43-11

Clasament1. RC Stejarul Buzău 3 3 0 0 102-34 (2pb) 14p.2. Poli Agro Iaşi 3 3 0 0 40-6 (1pb) 13p.3. Ştiinţa Petroşani 3 2 0 1 87-53 (2pb) 10p.4. RC Bârlad 3 2 0 1 62-42 (1pb) 9p.5. CS Năvodari 3 1 0 2 61-114 (1pb) 5p.6. CSUAV Arad 3 1 0 2 42-60 4p.7. CSM Bucovina Suceava 3 0 0 3 29-67 (2pb) 2p.8. RCM Galaţi 3 0 0 3 29-76 -1p.

Etapa a 4-a, 20 apr. 2013Ştiinţa Petroşani – CSUAV AradPoli Agro Iaşi – RC BârladCS Năvodari – RC Stejarul BuzăuRCM Galaţi – CSM Bucovina Suceava

Fotbal, Liga a IV-a HunedoaraEtapa a 26-aDacia Orăştie Aurul CertejAurul Brad Inter PetrilaClubul Jiul Petroşani CFR SimeriaŞoimul Băiţa Zarandul CrisciorCS Vulcan Retezatul HaţegMinerul Uricani Hercules LupeniCS Ghelari Victoria CălanRetezatul Raul de Mori Metalul CrisciorUniv. Petroşani Gloria Geoagiu 4/21/2013

Fotbal, Camp. Jud. JunioriEtapa a 15-aUniv. Petroşani – Pro Fotbal Petroşani (jun. D)Minerul Lupeni – Jiul Petroşani (jun. D)Univ. Petroşani – Pro Fotbal (jun. C)

Handbal, Camp. Naţ. Junioare IEtapa a 4-a, 20 apr. 2013Marta Baia Mare – CSS 2 Baia MareLPS Slatina – CSS OdorheiCSS Petroşani – CSS Dinamo Braşov ora 16.00 Alexandru Lupu, antrenor Ştiinta Petroşani

Wee

k-en

d s

port

iv d

e Va

lea

Jiu

lui Haţegul şi Uricaniul,

meciuri decisive

Vasile Scurtu, antrenor-preşe -dinte Minerul Uricani

Neluţu Pantelimon, preşedinteCS Vulcan

Fotbal, juniori

Succese maricu cei mici!Rezultate notabile la cele mai miciechipe de juniori ale Jiului Petroşani,câştigătoare ale titlurilor de cam-pioane judeţene, ediţia 2012-2013. Lajuniori Hagi-Danone (gr. 2001), dupăun categoric 4-1 la Petroşani, puştiiantrenaţi de Damian Militaru aureuşit în returul finalei, la VorvinulHunedoara, un 1-1 (gol R. Şte-fănoaica), intrând în posesia trofeuluijudeţean.Şi la juniori E (gr. 2002), acelaşiDamian Militaru s-a bucurat de succescu elevii săi, la CFR Simeria, (3-1 întur), reuşind în deplasare un 2-2(goluri Dobrin şi Lampo), câştigândtrofeul judeţean.Aşadar, două titluri la acest nivel şicalificare la turneele zonale care voravea loc în cursul lunii mai a.c. laTimişoara (jun. Hagi-Danone) şi Arad

(jun. E).

Damian Militaru

ţă Vineri, ţă Vineri,

Actual

Dacă în oraşele Văii Jiului s-ainstalat deja primăvara, înstaţiunile montane din zonăîncă se schiază. ReprezentanţiiSalvamont spun că în staţiu-nile Straja şi Parâng stratul dezăpadă este de 30-40 de cen-timetri, iar părtiile sunt, înciuda temperaturilor ridicate,numai bune pentru schiat.

Deşi la orele după-amiezii înoraşele Văii Jiului avem tem-

peraturi ca în pragul verii, iar pomiiornamentali auînflorit deja, în staţi-unile montane Strajaşi Parâng pârtiilesunt numai bune deschiat. Mai mult,iubitorii sporturilorde iarnă pot să se şibronzeze pe schiuri.Pârtiile se prezintă înstare excelentă, iarstratul de zăpadă estede 30-40 de cen-timetri. Minunea va

ţine mai mult de trei zile, spun salva-montiştii, care cred că turiştii vorprinde zăpadă şi în minivacanţa dePaşte. În staţiunea Parâng, stratul dezăpadă măsoară 30 de centimetri.

„Chiar dacă la prânz tempera-turile sunt destul de ridicate, pe pârtiaB şi pe pârtia Răzvan este încăzăpadă din belşug. Astfel, cei caredoresc să urce la munte în acestweekend, se pot bucura de pârtii bătă-torite, într-o stare excelentă. Turiştiitrebuie însă să ştie că, în aceastăperioadă, funcţionează doartelescaunul, iar teleschiurile sunt

oprite”, au declarat pentru GDD,reprezentanţii Salvamont Parâng.

În Straja însă, de la 1 aprilietelegondola este oprită, motiv pentrucare, turiştii pot urca în staţiune doarcu maşinile personale. Totuşi, odatăajunşi sus, distracţia este garantată.

„Se poate schia încă aproape douăsăptămâni. Zăpada are 40 de cen-timetri pe pârtiile Constantinescu,Slalom, Mutu şi Platoul Soarelui.Teleschiurile funcţionează normal,dacă sunt solicitări”, au declarat sal-vamontiştii lupeneni.

Pentru cei care vor să uite de iarnă,soluţia este simplă. Înoraşe s-a instalat conforta-bil primăvara.Temperaturile la oreleamiezii sunt tot mai ridi-cate, motiv pentru care, înacest weekend, locuitoriiVăii Jiului pot ieşi lagrătare la iarbă verde saude ce nu, doar să se relax-eze sub razele blânde alesoarelui în parcuri.

Rodica MUNTOIMÎRZA

Vale

a Jiu

lui

într

e două

anot

impu

ri La munte se poate încăschia, în oraşe primăvaraşi-a intrat în drepturi

Ziua verde, la Petroşani

Autorităţile localeinvită petroşăneniila ecologizarealocalităţiiAdministraţia locală de la Petroşani va organi-za sâmbătă acţiunea de ecologizare a municipi-ului, sub deviza Ziua Verde, un proiect în caremunicipalitatea şi comunitatea se implică înprotecţia mediului. Evenimentul din acest an vaavea loc sub genericul „O viaţă sănătoasă într-o lume curată”.

Autorităţile publice locale de la Petroşani vor marcasâmbătă, cu începere la ora 10,30, „Ziua verde”,

o acţiune care anul trecut s-a bucurat de mult succes.Evenimentul se va desfăşura în cadrul programului deeducaţie civică a Forumului Pro Urbis, sub genericul „Oviaţă sănătoasă într-o lume curată”.

Acţiunea va debuta pe Centrul Civic, în zona TeatruluiDramatic “I.D.Sîrbu”, cu un program artistic susţiut deelevii şcolilor din localitate. Tot aici, primarul TiberiuIacob Ridzi va da oficial startul lucrărilor.

„Ziua verde” este organizată de admi¬nistraţia localădin Petroşani, iar la aceasta sunt aşteptaţi toţi petroşăneniicare vor să lase în urma lor, generaţiilor viitoare, măcarun copac.

Nu vor lipsi nici acţiunile de ecologizare a parcurilor,zonelor verzi şi a pădurilor din perimetrul turistic almunicipiului Petroşani, toate aceste acţiuni având la bazăvoluntariatul.

Franţa nu se împotriveşte repatri-erii osemintelor lui ConstantinBrâncuşi. Este declaraţiaambasadorului francez laBucureşti, Phillipe Gustin. Totul seva stabili în justiţie pentru că este ochestiune de drept privat şi doardacă moştenitorul lui Brâncuşi vafi de acord.

Ambasadorul Franţei a vrut săvadă operele lui Brancuşi de la

Tg-Jiu şi a vorbit în termeni clari despreposibilitatea repatrierii: “Nu este doar ochestiune a statului francez.

Este o chestiune de drept privat. Cândcineva moare există un executor testa-mentar care va decide repunerea unui

drept pentru o persoană decedată. Statulnu intervine”, a declarat ambasadorulfrancez la Bucureşti.Premierul VictorPonta a anunţat recent că Guvernul aangajat avocaţi pentru a rezolva aceastăproblemă.

Autorităţile locale dar mai ales rudelesculptorului din Hobiţa şi-au exprimatdorinţa de a-l reînhuma pe Brâncuşi încimitirul unde a fost îngropată şi mamalui.

De altfel, artistul a spus rudelor demai multe ori că vrea să fie înmormântatla Hobiţa. Totul depinde acum de execu-torul testamentar,cetăţeanul canadianTheodor Nicole care deţine şi drepturileasupra imaginii operelor de la Tg-Jiu.

Costin SOARE

Repatrierea lui Brâncuşi, acceptată de francezi

19.04.2013

Documents

Transcript of 19.04.2013