BIsERIcA

ORTHODOXA REAMRevista Periodica Eclesiastica.

ANUL AL XVII -Iea, No. 9.

C R. I _

TABLA MATERIILOR.

P ag.

I Acte Oficiale 673II Documente inedite 678

Acte Oficiale 705IV Serviciul Cuv. Paraschiva §i a St

Grigorie Decapolitul 708V Mortea P. S. Episcop de Buzeii. 716VI Regulamentul Seminarielor . . 719

VII Mitropolia de Bucure§ti 745VIII Facultatea de Teologie . . 763

iX Pomenirea familiei Regale. . 768

54. Sir. frrtsgcipatelt- Unite, 34.1 8 9 3.

II

v., e vi-7z75

III

.

i5\ve_ttcg--F-,44

e..967454; dLe&ceoes>email

'

/yd//7tY#ALWA~ToffiV~AY tilt

C

. . . . . .

. . . .

. . .

.

. .

OJ 77.

A

11

www.dacoromanica.ro

AWL XVII BISERICA ORTODOXA ROMANA Nr. 9.

ACTE OFICIALE.

Epistola D. D. Neofet Patriarh al Constantino-polului, ca respuns la incunostiintarea facuta deI. P. S. Mitropolit Primat al Romania, ca s'a alesin acesta inalta demnitate.

Preasfintite §i prea respectate Metropolite al Un-grovlahia, Exarhe a t6tii Romania si Preqedinteal SfantuluY Sinod al Biserica Ortodoxe autocefale aRomania, in Christos DumnecleU prea Yubite §i preadorite frate qi conliturgisitor al modesties n6stre,Domnule Ghenadie, frate§te in Domnul salutamTubita none respectata vastra preasfintenie qi res-pectabilitate.

Bucuro§T am primit fratesca Vostra scris6re din3 ale trecutei lunT Iunie, prin care din socotinta in-bitare de frate atl bine-voit a ne anunta cele cedupe buna-vointa dumnecleeasca de curand s'ati se-verqit in Biserica Romania, incunoqtiintandu-ne ca,dupe ce predecesorul Vostru, prea, respectatul fost

www.dacoromanica.ro

674 ACTH OFICIALE

Mitropolit al Ungro-Vlahid Domnul Iosif prin demi-sie canonich s'a retras de la acest preasf ant tron, A-dunarea alegetorilor privind asupra respectabilitateTV6stre prea dorith nou6 V'a investit cu acesta dem-nitate insemnath, alegendu-Ve Mitropolit al Ungro-VlahieT, Exarh a tots Romania qi Preqedinte al Sfan-tuluX Sinod, incunoqtiintandu-ne tot-odata ca, Majes-tatea Sa Regele Romania Carol I, confirmand ale-gerea ail luat deja in manT administratia Spiritualsce vi s'a Incredintat. A ceste cunoscute, ail produsfire§te multh bucurie nou6 §i. SfintituluT Sinoddin jurul nostru, preveclend in totul degetul preainteleptd ProniT a luT Dumnesleti, care §i acum n'atrecut cu vederea Sfanta Biserich autocefala a ere-dindoqilor din Romania, cea in leghtura credinteT §ia dragosteT membra, care face parte nestramutath aund sfinte, Catolice §i Apostolice Biserid, ci a dis-pus a se gasi, prin dumnecleescul har, preqedintevrednic, cu aprobarea poporului onorabil, avendadanca cunoqtinta de inalta sa sfintita misiune qide respunderea ce -f urmeaza. Acesta prea cu pia-cere o recun6qtem din scris6rea Vostrh intre frac/explicat6re de zelul dumneqeese li din asigurareaprovenith de la sine-V6 (personala), ca in serviciulspinos vetT avea de conducetor numal hotararile Sfin-telor SinodeEcumenice §i locale qi traditiunele Sfin-td Biserid Ortodoxe a luT Christos, Tar de bazh' nu-maT dumnecleeqtele §i sfintele dogme ale ne'ntinateTnostre credinte. Bucurandu-ne decT de acestea, cugrabs V6 arathm felicitarile nos tre din inima qi a sfin-tituluT Sinod din jurulnostru, a Preasfintitilor li prea

www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 675

onorabililor Arhiere pentru fericita VOstrh radicarela cel intaT preasfintit tron al surore BisericI Orto-doxe a Romania, qi avem convingere tare ca plinide acest fel de evsevie ski devojiune chtea sfintitelea§ezeminte ale Bisericd, cu siguranth vetY conducespre phqura mantuitore turma cuventatore liYubit6rede Christos incredintath Vou6. Dorind deci, ca leg6-tura unird cea in Christos §i a OM sfintelor Bise-rid a luY Dumnecleil sh se phstreze neintrerupt intot-d6una §i nezgudit, Yar credinta evsevioOlor qiOrtodoxilor cretin sh se intareasch spre marireai lauda numelM Domnulul §i DumnecleuluT qi Man-

tuitoruluf nostru Iisus Christos, neincetat ne rughmLuT ca sh inthr4sca qi s6 conduch pe prea respec-tata dorita nou6 Preasfintenie qi respectabilitate aVOstra, hhetizindu-Ve anT cat Dud mulcT, sanatoqipentru amendou6 mantuitorl.

1893, Septemvrie 7.

Al prea doritel none a VostrApreasfintenie li-respectabilitate lubit in Christos frate

in totul gata,

Al Constantinopolului NEOFET.

Adresa:PreasfinVtulut §i prea respectabilulut Metropolit al Ungrovlahiet,

Exarh a tdtet Romania, §i Pre§edinte SfinVtulut Sinod al BisericetOrtodoxa Autocefala a Romciniet, in Christos Dumneieu prea Wit§i prea dorit frate §i conliturgisitor al modestiet ndstre DomnulutGHENAD1E.

qi

rti

t

www.dacoromanica.ro

676 ACTS OFICTALE

Epistola D. D. Pal lade Mitropolit al imperatescu-luY oral al Sf. Petru, ca respuns la incunostiintareafacuth de I. P. S. Mitropolit Primat al Romania, cas'a ales in acesta inalta demnitate.

Inalt Prea Sdn lia Vostra, Prea milostiv arhipas-tor, in Dumnec,lefi iubite irate tovarey al smere-nie ndstre.

Prin prea cinstita scrisdre din 3 Iulie anul curge-tor, No. 1693, a bine-voit Inalt Prea Santia Vostrhsh me incunostinteze despre alegerea Vostrh cuvoTa Providenta DumuecleeqtT, de catre marea A-dunare a poporuluT, Sinod, Senat qi Camera depu-tatilor la demnitatea de Mitropolit al Ungro-Vla-hid, Exarh al partilor d'imprejur, Arhiepiscop alBucureqtilor, loc-tutor al ScaunuluT din CesariaCapadocieT, Primat al Romania, Preqedinte al San-tuluT Sinod al sfinta drept credincicisa qi de sinestatatare BiserieT din regatul Romania, precum §idespre intarirea Vostrh in ac4sta 'Malta demnitateprin Majestatea Sa Regele Carol I al Romania.

Bucurandu-me din tdth inima de indeplinita a-legere a Inalt Prea Santie Vdstre in vhduvitulScaun al PrimatuluT RomanieT si intampinandu-Vecu cele maT sincere sentimente de Tubire frhtescapentru radicarea V6strh la o atat de inalta demni-tate, inalt rughcTunT chldurose catre Arhiphstorulceresc Domnul nostru Iisus Christos, ca sa intareschputerile V6stre, ca sa Ve dhruiasch dorita shnetatesi indelunga viata, ca sit continue a van& d'asupraVostrh cu inabelsugare tote bine-facerile luY, ca cu

i

www.dacoromanica.ro

ACTE OFiCIALe 677

dreptate sa indepliniti cuventul adevdrului pentrubinele qi mantuirea turmeY drept credinciase incre-dintate Vou6.

Implorand qi din partea mea preote§tele V6strerugh",ciunY pentru smerenia mea §i pentru binele qimantuirea turmeY incredintate mie de Dumnecleti,imbrAti§indu-V6 in Sfantul Dub, cu sentimentelefrateqtei qi nesfarOteY YubirT in Domnul, a nestrA-mutatului devotament i Ina AO cinsti, am on6re aremilnea, al Ina lt Prea SAntiei Vostre, prea zelosrugator qi prea supus serv,

PALLA DE,Mitropolit al ImperesculuY ()rag al Sf. Petru.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE INEDITE

Estrase fii tradnse din

CARTEA INTITULATA: ACTA PATRIARCHATUS CONSTANTINOPOLITATI

relative la

Istoria Iigioliala si Biseric6sca a Romani lor

DE LA FINEA SECULULUI AL XIV-lea.

In num6rul 7 al Revistel Biserica Ortodoxa Roman % ",tratfind existenta Ierarhiel Bisericel Romane tntre seculiial IX-lea Oa, la finele Secululul al XIV, am promis c6vom publica in tot, cuprinderea for documentele pe carene-am sprijinit, dovedind vechimea Ierarhiei Bisericei Ro-mane. Acum ne indeplinim obligaOunea luatA. lath, aceledocumente :

Prin documentul ce urmeaea, stt constath, ca Me-tropolitul grec, trimis de Patriarhat la Suceava, caqef al Bisericei Mavrovlahiei (Moldova), este alun-gat de acolo de cittra Arhiereii Romani Iosif qi Me-letie ; Yar Patriarhul pentru ac6sta fapta a for 1aforiseqte dinpreuna cu tot poporul. Metropolitultrimis de el, neputend sta in Moldova, este invoit a

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE INEDITE RELATIVE LA 679

tad §i exercita cele ale graduluY sai in Metropoliade TArnova, qi in Moldova numeqte, dupd dreptulce pretinda Patriarhul ca are asuprit Bisericel Mol-dova, un protopop-Petru, pe care-1 investelte cut6te drepturile Metropolitane, afarh de hirotoniefoi-1 numeqte exarh al ski. Acestea se petrec intreaniT 6902=1394. In document nu se dice nicairYca acest Metropolit ar fi eel intiliti la RomaniT dinMoldova. Acest fapt a avut loc sub Domnia lulPetru Muqat 1391-1394.

Acta patriarchates Constantinopolitani Vol. 111pag. 223, anul 1394.

Permisiunea data celul al Mavrovlahie dus laTarnova.

I) t Preasfintite Metropolite al Mavro-Vlahiel li prea ono-rate, fn SfAntul Spirit lubite frate al modestiel n6stre Iliconliturgisitor. Modestia nOstr5, Invoeste si da permisiunesfinteniel VOstre, ea dacA te dud, cu ajutorul lul Dum-necleti, la preasfAnta BisericA a TArnovuluT, sfi al permi-siune sl s6varlalti acolo tote cele ce se cuvin arhieriel, ne-oprit §i ne'npedicat, afarA numal de flederea in sfintitulTron. Datoresti decl sA te ocupi de ac6stA prea sfanta Bi-sericYci se Inveti pe (poporul) ce se aft in ea si sa -1 indemialqi sA li explicl cele ce contribuese spre mftntuirea for qi fo-losul sufletesc, ca alegat sinodic la ac6sta de smerenianostra. Decl pentru acesta s'a dat sfinteniel tale si acestascrisOre de permisiune a modesties nOstre, pentru sigu-rantA. t

Are si de cinstita mina patriarhiceascg aceste, Luna AugustIndictionul al II.

La anul 1395, sub Domnia luY tefan Lid Muqatun Metropolit al Romitnilor Moldovent-Isachie, in-china doue MAnastirT Romane§ti cu veniturile forPatriarhuluf, Tar acesta primeqte inchinarea for qi

www.dacoromanica.ro

680 ISTORIA NATIONALA. Sr BISERICSCA A ROMANTLOR

reguleazh modul cum sa se gereze afacerile acelorManhstirT inchinate patriarhatuluT de chtra Metropo-litiT dup6 timpurT aT MavrovlahieT. Acest documentne spune cu siguranth ca in Moldova era o Ierarhiestability de mult, ca eratl manastiri qi ca PatriarhiTlipsiti fiind de mijlace materiale chutati Inca de peatuncT a trage orT supune sub sine Biserica Moldo-veT qi prin acOsta a beneficia de veniturile Monas-tirilor avute, lucru ce s'a realisat maT tarqiii. AcestMetropolit al MavrovlahieT Isachie trhYa maT multin Constantinopol.

Pag. 241, vol. 11, anal 1395, Maio. indic. 111. Adnotationes Synodicae

II) f Luna Maiti, Indictionul al III. Jsachi eel din Ma.vrovlahia a seris Preasf. nostru St6pan despre veniturilemonasti6relor lul din Mavrovlahia, a Preasfintel (NAse6t6-rel de Dumnecleti) si a Sfantulul Dimitrie si a rugat pemarea sa sfinIanie ca as primeasel acestea etitoriceste,care primind anaforala sa a bine-voit la acestea si a datcinstita sa scrisore pentru acestea, ca ctitoria monastiarelorEa fie patriarhiceasca, lar arhiereul aflat dup6 vrnni sa albavenitul canonic al set. si pomenire dupe obiceiti de la el.De aceea pentru stiin0 s'a Insemnat aid. f

Documentul urm6tor este o nota push in condicaPatriarhalh la 1395 in care spune, ca protopopulPetru este numit locotenent de Metropolit in Ma-vrovlahia, eh ceT doT EpiscopT Romani, Iosif qi Me-letie, sint afurisitY qi ca Metropolitul grec alungatdin Moldova se afla la Thrnova, unde i s'a dat voea servi cele ale gradului seri.

III) f In acelasi luny s'a dat cinstita scris6re patriarhiceas-cA, ca sa se fact stepan prea sfintel Metropolil a MavrovlathieI protopopul dus acolo, Chir Petru, $i sa lucreze to--

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTEI 1NEDITS RHLATIVE LA 681

cele biserice§ti acolo, afar/ de chirotonie, sa se ingrijascAtnc ca al se alunge de acolo prevdoepiscopii aflatoriacolo, caltige tot poporul Voe vodul ertare deaforisirea data asupra lui de demult. S'a dispus sa se faceacesta, adiel ca sa se afle de drept protopopul la acea Me_tropolie, pane se va face indreptare lucrurilor, ade-veratul Metropolit al Mavrovlahiel se va duce acolo (cadacum umbla pe la TArnova), on se va face alt ceva malvindicator de cAt acesta. De aceea spre §tiinta s'a tnsemnat

acesta aicea.(Acela§1 volum §i pagina).

Tot in acest an 1395, iT (IA Patriarhul carte lamansbTaApA--ordin, prin care 11 recun6qte ca lo-cotiitor al sett in Mavrovlahia qi-i prescrie indatori-rile sale. Este curios ca 'Ana aci tate documentelenumesc Moldova Mavrovlahia, Tar cele dou6 carevor urma o numesc Roso-Vlahia. Excomunicareapronuntata de Sinodul endemic din Constantinopol seintinde §i asupra poporuluT Roman qi asupra Dom-nitoruluT. De aid s'ar putea deduce multe, dar ceeace pate fi maT positiv, ar fi : MoldoveniT volt cunicT un pret sa maT sufere, ca Biserica for sa fieadministrate direct de la Constantinopol, de acolosa li se numeasca qi trimita Mitropolit; ci s'ati ho-Vara a'e alege qi numi eT pe Mitropolitul lor, sa fieindependenti qi biserice§te, Tar Mitropolitul sa steain tars. Aceste drepturT le-au §i ca§tigat MoldoveniTcurand, cum vom vedea.

Anul 1395, Maio. ind. 111. pag. 241-243. vol. 11.

t Ordin

IV) -I- Modestia n6strA prin acesta presents scrisore predaprea onoratulul protopop a Roso-Vlahief, Chir Petru, in

aaa s

n'ad

si¢i Qi

rti orT

si

t

www.dacoromanica.ro

682 ISTORIA NAT. SI BISER10EASCA, A ROMANILOR

Sftintul Spirit fit lubit al modestiel n6stre, economisireasi administrarea preasfintel Metropolii a RosoVlahiel, caremergend acolo datoreste sa ingrijasca cu dreptul smere-mid n6stre, de acea preasfanta Metropolie, cu t6te dreptu-rile si prerogativele ce le are ea si sa, se ocupe de conso-lidarea el, avend si putere de a judeca si cerceta pricinelevenite la el bisericestl si politico si, dup6 cum cere drep-tul lul Dumne4eA, sit se pronunte asupra lor, pedepsindpe preotil vinovatl si bine conducendu-I canonic ; anagnostiA face din cel din ea, sa maze parintl spirituall pe celvrednici, A sflatasca sflntitele tOi d-neleeitele Biserici, dup6obicelul predat din inceput ; tar pe eel venitl la vredniciapreotiel si cerend chirotonia de diacon sait de preot, sa-1aprecieze, ea -1 cerceteze, sa-I intrebe $i, data va afla viatalor neprihanita, se primeasca marturiile pentru el si sa-1trimita pe aceea tetra unul din arhiereil vecinl si asa cusocotinta acelula sa primeasca acila chirotonia ; Tar farede socotintA si vointa acelula 4icem ca nimenl sa nu se hi-tonesca, si A Inv* pe poporul Domnului cel en numelelul Christos de acolo. Si prin Indemnurl sfatuim sa-1 intro-duce, la lucrarea legel lul Dumne4eA si a poruncelor lull,cad ala si acesta din folosul lor va lua plata de la Dum-ne4eA. Apol datoresc Ai toil calif se afla in acesta Roso-Vlahie $i in t6tA enoria (laturea el) sa-1 lubeasea si sa -1respecte ca pe al meld de drept ci sa, asculte cuvintele siinv6tAtura lul si sit -s face pe ci ca se cun6sca ca acestaeste mftntuirea sufletulul lor. Cad acest protopop aceleali va face lor, care folosesc si trupul si sufletul ; de aceeaci testi datoresc sa-1 asculte, inainte de el preotil, leromona-hil, monahil $i efttl slut din ordinea sfintita, ctiind ca lu-birea tetra el si cinstea se refers la mine, care l'am puspe el in locul meA ca de drept, ca pe un intelept ci bun;$i el va avea bine-cuventare si rugaclune din partea mea,data se va arata credinclos ci bun cu drepturile mele, alt-fel NAV me voila mania asupra acelula care nu-1 va nrimica pe mine, nice va asculta de el. De aceea s'a dat 4isulul

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE iNEDITE RELATIVE LA 683

protopop qi cu dreptul modestiel n6stre li acht& present,scris6re. f

t Are §i de cinstita mAna patriarhiceasek" acesta. Luna Main,Indietionul III.

In documentul urmator sh spune, ca DomnitorulTdra Moldova, pe &and s'a intamplat excomunica-rea celor doh EpiscopY Rom AnT si s'a numit protopo-pul Petru ca administrator provisoriti. MetropolidMoldova, era un 'Site/an, pe care textul grecesc itnumeste prea bray. Acesta-I tefan Murat din Leto-pisitele n6stre. Patriarhul dand carte sinodalh, saridecret, cum dicem ast5,-0, luY Petru protopopul,face cunoscut ac6sth, dispositie a marel Biserid siDomnitomlui. Ma, asa ca documentul ce urmezaeste o corespundenth oficiara. Mai( observ, ca inacest document Patriarhul afirma, ea Biserica Mol-dova este Biserica lul. De aicea ar urma natural,ca phna la acest timp MetropolitiT Romfinilor eratihirotonitT la Constantinopol sail cel putin se trimi-teari direct de acolo, asa dar erail pendintY de Pa-triarhat. Tata dar pentru ce nu cunastem complectnumerul Metropolitilor nostri. Numai publicarea ac-telor vechi din Patriarhia Constantinopolului ar pu-tea da pe fath lucruri, evenimente si nume de per-s6ne lerarhice de ale Romani lor, necunoscute piinaacum.

Pagina 243-244, volumul 11, acelaf an.

V) t Prea nobile, prea bravule qi prea int6leptule mareVoevod qi Domn a Roso-VIshieT, in Sfantul Spirit Tubitefill al modestiel n6stre, Domnule Stefane , har, pace, millili bine-cuvgntare de la Dumnedel atot-tiitorul doreqte no-bletei tale modestia nostrA. Prea cucernicul protopop, ChirPetru, a adus modestiel n6stre scrisorile noblecel tale, qi

www.dacoromanica.ro

684 1STORIA NAT. $1 B1 iERR1SCA A ROMANII OR

s'a rugat si acesta mult, ca A bine-cuventarn pe Episcopl,

si sA-1 lAsAm in Cara ta Decl not pentru lubirea nobleteltale, data alt ceva al cere, neinterclis de afintele can6ne,am fi facut acesta, dar sA 1Asam pe Episcopil td, ca sahirotoneascA si 85 liturgisascA, niel. ()data nu vom faceacesta, pentru el, Dumnec,let si modestia 'Astra II are peel nebine-euventatl, ca furl si precurvarl si talharY, fiind-cAcontra vointel sfantulul si marelul Sinod all rapit Bise-rica Rosovlahid, si dae5, IV fac ceva, este spre vAtAmareasufletelor v6stre si spre stricaciunea, 16rel vostre, cad Dum-neqeit este mAniat asupra for forte. Deci data voestl caDumneeleil sa fie in tot-deuna cu tine si sa te bine- cuvin-teze si sA, ajute pe poporul tAil, si tara ta, alungA-I de latine, si eti ca pArinte at to si Patriarh Ecumenic te voidavea ca ertat in Sfantul Spirit si bine-euventat si tot po-porul si tara ta, si pe top reposatil tel. Pentru Bisericamea, ce se ail& acolo In Sara ta, am voit sA fac pe proto-popul, Chir Petru, exarh si cu drept at modesti-ei nOstre,ca sa lucreze el tote cele bisericeqtl, si el de Joe n'a voit,l'am silit mult, si el nu ne-a ascultat. Am voit s5,-I lad sipreotia si sA-1 am nebine-cuventat si de aceea numal afost silit si m'a ascultat si a luat scrigrea mea, ca sitst6paneaseA acesta Biserica, ca de drept a modestiel n6stre.SA aibA dar si de la nobleta ta lubire si cinste si ajutorca Fla alunge pe pseudo-episcopi, si and va bine-voi Dum-negeu, dupre cum scriem, atuncl ne vom ingriji sA-1 facE,mpe el si cu voYa ta Metropolit, ca sa bine-cuvinteze si sesfinteasca pe top, fiindc1 acela va veni acolo cu sfintelecan6ne si traditiile apostolice, si va avea si bine-euvAnta-rea marelul Sinod. RugAcTunea si bine -euventarea mea fiecu nobleta ta si tot poporul tn..

www.dacoromanica.ro

bOCUMENTE INEDITP RELATIVE LA 685

Tot din acest an avem i incuno§tiintarea hota-fire Sinodului patriarhal catra eel doi EpiscoplRomanY,Iosif i Meletie, prin care le face cunoscutasituatia lor, numindu-I nedrepti, calcato4 de lege,

Biserica Ronidnilor etc, ect. In fine lespune hotaritor, ca nu pot sckpa de acea situatie,de Cat sa villa la Sinod iu Constantinopol, ca acolosa, fie judecatIO sa-§l primeasca, pedeapsa canonicapentru vina lor, fiind-ca ati alungat din BisericaMoldovel pe Metropolitul lor trimes de Sinod. ETins6 nu s'ati dus acolo, liar cearta s'a terminat subDomnitorul Alexandru eel Bun, cum vom vedea.

Pagina 245, vol. 11, acela§ an,

VI) -I- Episcopii fay din Roso-Vlahia, tu Iosife $i tu Me-letie, sa stiti, ea de curind v'a scris modestia mea, $i v'aargosit afurisit, ca pe ni§te 6meni nedrepti $i calettorlde lege $i caril umblati afarit de dumnelee§tele si sfintelecanone, pentru el ati rlpit Biserica, la care nu faced parte,

o st6paniti $i at1 alungat pe Metropolitul eel bine-cu-veatat de mine, care o tinea, el suntett betrani $i nuye temeti nici de cum de m6rte, ci void ca sa ve duceti $isl ye pedepsiti in acea osanda nesfar§ita, care nu se umplenici °data. A venit aicea $i nrotnnonnbio acolo inSfantul Spirit cubit al smereniel N6stre, Chir Petru, $i m'arugat mult ca IBA ye left, $i nu l'am ascultat de loe, cif-amdes: ca pe 6menii nedrepti $i caleatori de lege nu ne lasade loc can6nele n6stre ca sa-1 lertam, cat 6menil aceia sun-tett voi $i prea nerusinati, pentru-ca, dupe ce v'a afurisitMetropolitul vostru, lar liturgisili, $i dael nu aveti altacesta este de ajuns ca sa ye fad, mult r6t, De aceea ve

ca Biserica mea am predat'o protopopului ea safad, cute c is canonele male, caPi este om intelept, inv6tat$i bun, §i l'am prima pe el, far voile larAsi ye sernl, cada,ca nu yeti fugi de la acesta Biserica, ye consider ca ar-

rapitoil ai

.fish.

salt,

rli

rti

yi

www.dacoromanica.ro

686 ISTORIA NAT. BSI BISERIaSCA A ROMANILOR

gosicl si afurishl si ca caleatorI de lege, si de omenl rel sifurl, si preacurvarl si talharl. Deel, dacA vo4I sl aflatImAntuirea vbstra, ven41 aiel, ca sit ye eanonisiti de mareleSinod de eke ati gresit, ca ea nu ve perdeti sufletul vos-tru. Alt lucru nu exists, care sA ajute sufletulul vostru, decat sa venitl aicea. t

t Are §i de cinstita maul patriarhiceasa, acesta : Luna Malu inindictionul III.

Documentul urm6tor este o scris6re a patriarhu-luT adresata cleruluT qi poporuluT Roman din Mol-dova, prin care-T indeamnh a nu fi in relatil i aisgoni pe EpiscopiT aforisitl din Cara for qi a nu-Tchema la servicil biserice§tY. Tot prin acesta be re-comanda pe protopopul Petru de a-1 recun6qte carepresentant al sea in Biserica Moldovei, pe careare a o administra in numele sea.

VII) t Prea cucernicil clerici, aflati in prea sfanta Metro-polie a Roso-Vlahiei, preop, leromonahi, monahl, boerl si cel-1-alt popor al Domnulul cu numele de Christos, fil inDomnul Yubip, aT modestiel nostre, Har fie youe tuturor,si pace de la DumnecleA a tot- iitorul.

A venit aicea prea onoratul vostru protopop, fit Tubitdupe Spirit al modestiel nostre, Chir Petru, Ili a cerut caBA ve foram de afurisirea ce v'a afurisit smerenia nostrasi Metropolitul vostru, pentru ca nu 1'4 primit, ciizgonit, si avel acolo Episcopl reI si afurisiti, si alun-gat pe bine-cuygntatul vostru Mitropolit. Deel pentru cam'a rugat mult protopopul vostru, de aceea ye scriA, Insma ve lert si Ye bine-euvintez, data veil alunga de acolope mesa Episcopl 1.61 si afurisip, si nebine-euventatl sifal 1, si ca nici unul dintre voi sA nu primeasea sad bine-euventarea for sau hirotonia lor, ci sA fugitl de eI ca debmeniT ce aunt afarii, de marea BisaricA a Stepanulul nos.

l'actap

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE fNEDITE RELATIVE LA 687

tru, a lur Christos ; Tar pe protopopul vostru, pentru cal'am velut om bun si Intelept si invetat, 1-am predat a-cestft sfantA BisericA, ea sA ye sfinteaseA, sft stepaneascaBiserica si sft tie be de Metropolit la vol, sA judece, sli,faca confesorY, BA faeft anagnostr, sA sfinteascA sfinte Bise-riel, sa cerceteze pe cati vin la preotie si dupe ce 11 vacerceta, sA-1 trimita la Metropolitul care este vecin si slt-1hirotoniasca, sft alba voe art Invete pe 6menl, A bine-cu-vinteze pe femel dupe lege, li sA, Inv* pe 6men1 sft facftcele bune pentru sufletul tor. Luptati-ve dar si-1 lubitlli-1 einstitl acuma si mat mult si ea al moil, pentru eft esteom bun si dace, II einstit1 pe el tmI facet1 mie acesta.Cad pe el l'am hotarat ca si, stepAneasea Biserica mea,sA fad, ate chic can6nele, Ora cand sat. Metropolitul vos-tru va veni acolo sari ye vom face voile alt lucru bun, ce(lie can6nele si legile n6stre. RugAcIunea si bine-euven-tarea mea cu vol toti ; vom avea si pe reposaVI ertatl sibine-cuveatati, data vol me veil asculta. t

t Are qi de cinstita mAna patriarhicesa acesta : Luna Maiii,indictionul III. (Acela§ an 1395).

Tot in anul 1395 in luna lul Septemvrie, Patri-arhul trimite'pe Metropolitul MitilineT in Orile Ro-manilor, in Valahia pentru a face 6re-care 4-Azadpe care i le ordonase verbal qi le §tia §i Domnul dinscris6rea ce-T trimisese Patriarhul. Apol dup6 ce vatermina afacerile ordonase in Valahia sa treach inMoldova, §i sA nu intre in nicI o relatie cu Episco-piT afurisitT, Tar pentru popor se slujasch qi se facht6te dup6 obiceTul loculuT, ca representant al set.Avea scrisort §i catra Domnitor. Ce cuprindea acelescrisori not nu qtim.

Anzil 1395, Septembrie. Ind. 4, pag. 256. vol. 11-lea

VIII) t Preasfir4ite Metropolite al Mitilinel, prea onorate

www.dacoromanica.ro

688 1STORIA NAT. §I 13.SV.R1(hCA A ROMANILOR

in Sfantul Spirit Iubite frate al modesties n6stre si conli-turgisitor.

Dupe hotararea prea bunulul si sfantului met Auto-crator si cu vointa si soeotinta Sinodala a smereniel n6s-tre, to -al ales ca sa to duel in partile Vlahiel si sa reaseet6te, si cate din gura ti s'a spur de smerenia nostra, Ili

cate se cuprind in scrisorile catra. Dornnii de acolo, dato-restl, prin presenta scris6re poruncit6re a modestiel n6stre,sa mergi si in partile Mavrovlahid, si fiind-ca cu catvatimp inainte, din causa provocata de niste Episcopi s'a pro-nuntat asupra for si greutatea atorisirel, its ordonam : carespectiv de Episcopi si nu voesti sa fad nimic, Iar res-pectiv de popor 41 permitem sa lucrezi, dupe cum velafla la el, tinendu-se insa in OM acurateta canonica, cadasa vor avea Iubire si de la smerenia n6stra asa, duprecum data am fi present, dar lipsind dispuncm acestea ca sale lucrezf. Dees datorestl dupe ordin si inscris si cele dingura, vorbite tie de modestia 'Astra, t6te ea le fad dupecum ti s'a incredintat cu multa ingrijire, ca intelept sipractic, ajutandu-ti tie in t6te harul lul Dumnelet. Pentrusiguranta ti s'a eliberat sfinceniel tale de modestia nostra,presenta scris6re poruncitare.

SA vede ca Metropolitul Mitilind n'a isprAvit ni-mic insemnat in Moldova, de aceea la 1397 trimitedin not Patriarhul in Moldova qi Galicia pe alt Me-tropolit, al BitleemuluI, cu o misiune specials qi cuun program determinat, adeca ce trebue sa, fats inon -ce localitate on Ora. Dup6 ce documentul faceistoricul Episcopilor aforisicI, il institue sinodiceqtepe acest Metropolit de a oficia qi hirotoni qi hiro-tesi pentru Moldova, de a inveca pe popor, a sfintiqi a administra Bisericile, fail drept insa de a stain tronul Metropolitan. Ceea ce este insemnat

www.dacoromanica.ro

DOC. INPID. RELATIVZ LA IST. NAT. $T B S. A ROMANILNR 689

pentru noT in acest document qi chiar surprindetor,este faptul ca acest Metropolit al Betleemulul §tialimba Ord romane§te, Tar ?lied ales cc are cu e re-

fandliaritate din causa acelulas dialect 59ifi de alt-fel fund cunoscut Sri prieten nu nu-

mat boerilor, ci mad la infreg cela-l-alt popor. Ur-meaza, dupe acest document, oh limba romana eravorbith §i serish pe la finele secululuT al XIV-lea§i de str6nY, pentru ca acest Metropolit al Bet le-emuluT n'afost de buns seams Roman i Metropolital BetleemuluT pe acele timpurT, ci ocasional traindintre RomanT a invetat limba lor.

Anul 1397, lanuarie, Ind. V. pagina 278, vol. I1-lea.

t Ordin dat Arhiepiscopului de Betleem venindin Rosia a dota órä. t

IX) -1- nind-ca creltinil aflap in prea-sfintele Bisericl gi aMavro-Vlahiet §i a Galitiel, at. trebuinta de multa ingrijirespirituals §i cercetare ; Galicia per4endull prin morte pepastoral sett, tar Mavrovlahia de cal -va ant deja lipsitafiind de propriul set. arhiereil, pentru unele pricinl nefiindmum lucru ugor ca el sa se duca acolo, de aceea qi pentru ca,pustit fiind aceste Biserict de propril for pastorl §i inveta_torI, vrajma§ul protivnicul comun al cre§tinilor, gasindbe introduce pe unit ca lupl, predicAnd dogme contrareBisericel nostre marl ortodoxe universale apostolice a lulChristos, conrump spiritele de acolo, qi le rapesc dininanile lui Damnecleti, alcil sperjuri fiind, faarnicindpreciia, liturgisesc ducendu-se acolo, i sev6r1e§c t6ta far&de legea spre perderea sufletelor for acelor ce-I primescqi-I asculta pre el, dupe cum pe not prin scrisori multide acolo ne-ati in0iinOt de ajuns ; modestia nostra, ca dinpartea lut Dumnelleti incredinVandu-ni-se grija sufletelor a-

Biserica Ortodoe 2,

latiun't iUmbel,

li

li

li

li

tti

somas.

www.dacoromanica.ro

690 DOCUMENTE 1NED1TE RELATIVE LA

celora, si datorindu-1 lu1 respundere, dacA nu 1 vom in-drepta, cercetandu-1 dupe putintA, pans dud D-44 de sus leva da si le va trimite for pastorl inveifitori adeverap, ceeace ni s'a pArut acum de nevoe sA facem pentru cercetareafor si Indepartarea reuluf, aceea si facem cu ajutorul lulDumne4ett. i decl gAsind pe preasfincitul Arhiepiscop alBetleemulul, lubit In Domnul frate al modesties nostresi conliturgisitor, Chir Mihail, om putAnd prin propria lulsirguinca si ingrijire sA serveasca forte mult lul Dumneqedsi Bisericel lul si sA foloseseA si sa ajute crestinilor de a-colo, avend conajutor la acesta si propria stiinta si eco-nomic) si abilitate, lar mat ales ea are cu el relaciunl sifamiliaritate din causa acelulas dialect si limbA, si de alt-fel fiind cunoscut si prietin nu numat boerilor de acolo,ci si mat la intreg alt popor, pe acesta-1 trimitemacolo cu ajutorul si sprijinul lul DumnegeA de aceea sidatoreste duc6ndu-se acolo se invqe pe poporul Domnululin Bisericile lor, si sA-1 Intareasca in adeverata, neintinatasi Ortodoxa nostra credinpt, pe care sfanta si marea Bisericaa lul Christos, si Eu ecumenicul Pattiarh si ce1-1-alp im-preunA cu mine Preasfintip Patriarhl ; al AlexandrieT, alAntiohiei Si al Ierusalimulul, o inv4Am o predicA,m ; incare credinVA ate si cregut de la Inceput crestinii de acolo

botezat, cu care credinca at si reposat si sa vor In-china Domnulul si Dumne4eil si MantuitoruluI Christos Inacea 4i a judecAid. Dupe aceea sa cerceteze si se afle sipe eel pangArip intrap acolo si BA s alunge si s5. depar-teze din locul acela ca pe lups si stricAtori ripitori asturmel (societAteI) spirituale a lul Christos si sA shijasea sisA bine curinicze si BA 8th:ua pe top crestinil de acolo,guvernatorl si gavernap, femet gi copii ; dacA va trebui sefaca (hirotonlasca) si preop pe eel ce-I va afla vredniel, §ianagnostl sa intitreasca si biserici sit sfinteasca si orl-cealt servicid bisericesc sA &ea, ate se cuvin lul, afarA decederea in sfinptul tron, datorind si top eel sfinpp de a-

cola -I

si

Ri s'au

1

ci

si

www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. SI BISERI,t iCA A ROMANILOR 691

colo, monahi, boerl i tote plinirea cea cu num.le de Chris-tos dea cuvenita cinste supunere, nu numal ca celulde drept $i exarh al modesties n6stre, ci ca unuia cesutere pentru el §i pentru mantuirea for si propAsirea forsufleteasca ci folosul, ostenelelor si primejdielor si suferinte-lor ate alte greutap aduc depArtarea cea mare a cite!, pen.tru care in adever si este vrednic de multe laude, de maremultamire primire din partea for a tuturor, sit primescasi se lubeasca tote cele (lift de el spre Interesul si sfin-tenia for sit le indeplineasea acestea cu tot/ buna-vointa

cu bucurie sufleteasca ; cats la acele II va Indemna,sfatui si inveta sit &ea, eke privese spre folosul for sufle-tesc. T6te acestea datoresc sit be faci panti, sand seva afla cu el acolo, lar elnd se va Intorce aicea, dato-resc cu mare cinste si lubire si cu comvoid deajuns, pentru a se inturna farit primej die, pentru ca Qimodestia nostra audind acestea ci primind socotinca si dis-positia lor, pe care o aratA tetra invetatoril for spiritual!,

primeasca pe top acela sit -I bine cuviuteze ca pe al selfit si adeverap In Chtistos. Inca permitem si dam voe mo.destia n6stre lisulul Preasfintit Metropolit an3etleemulut,dupe Domnul lubit frate al modesties n6stre conlitur-gisitor, el dac/ ar fi nevoe sit serveasca el, ducendu-aesad intoreendu-se cu Dumneclet, in o Biserica v6duvita,pentru sfintenia hit sad pentru hirotonia de preot, sadpentru sfintire de Biserica, sad pentru inmormentarea, orlpomenirea vreunul reposat, sI faca acestea ne'npedicat,dupe vechia ordine ci traditie bisericeasca prea domnit6rela acestea, abstinendu-se In tote de a sta In sfintitulPentru aceea dar i se dl lul acdsta presenta scis6re po-runcit6re a modesties n6stre spre siguranta. Anul 6905.

t Are §i prin einatita mane patriarhala: Luna Ianuarie. In-dietionul al V.

qi

lul,

se,-1 trimita

sa-t ci

el -I 1i

¢i si

sirli

yi

si

tron,

tt

www.dacoromanica.ro

692 DOCUMENTI3 INEDITE RELATIVE LA

Acest document in atata numaT are valdre pen-tru noT, intru cat se probeaza prin el starea Bise-rice Ortodoxe la finele secululuT al si incare intre altele se spune cum era situatia BisericeTMoldovlahieT. Nod( am v6c1ut ca Inca de demultMetropolia Moldovel era in lupta pentru indepen-denta eT, pentru care cuvent Domnitorul, Clerul sipoporul alungase pe Metropolitul Ieremia, trimisdin Constantinopol, Tar Patriarhul aforisise pe Me-tropolitul Iosif, care era local din Moldova subpretext ca ar fi intrat cu de la sine putere in a-cesta Biserica, ce sustinea Patriarhul ca ar fi asa.I se da apoT linia de purtare ce trebue sa aTbk fatsde Moldova, adeca sá se lese lucrurile in statul quopans la alts imprejurare maT favorabila. Documen-tul ne maY vorbeste si de adunarea unuT SinodEcumenic in Rosin pentru diferite afacerl generaleale OrtodoxismuluT, si in special pentru a se luamasurT contra UniatieT, ce se respandea prinRosia. Descrie in fine starea ImperiuluT Bizantin,ca incunjurat de Musulmani si ca slut in neputintamembrit BisericeT ca sa Tasa din Constantinopol,cu atat maT putin ceT-l-altT PatriarhY. Raga insape Metropolitul ChievuluT de a starui catea RegeleRosieT ca sa se radice cu resboi contra Turcilorspre a se salva situatia Ortodoxilor, cand apoT sepdte aduna acel Sinod Ecumenic propus de Me-tropolitul ChievuluT.

A9all 13[17 lanuarie. incl. V. pag. 282. vol. 11.

t Pitac patriarhicesc dat Preasf. Metropolit alChievulul qi a tota Rosia. t

X) t Preasfintite Metropolite al ChievuluT a t6ta R osiaprea onorate in Sfantul Spirit lubite frate at modestie

XIV-lea

qi

gi

lili

www.dacoromanica.ro

!STOMA NAT. 13ISRR1COSCA A ROMANiLOR 693

n6stre qi conliturgisitor, bar fie qi pace de la Dunne( lettsfintenief tale. Scrisorile sfinteniel tale s'att adus aicea filis'ar'i cetit sinodice§te. Am vegut deci t6te acele despre careseriT §i raportezi. Pentru multele ostenell li umblari alesfinteniel tale pe care le suferi qi le suporti, de eand to -aldus acolo, pentru Biserica lul Christog li a creltinilor desub tine, ae6sta este datoria adev6ratului pastor qi arhierell0 dascal, dupe tine, de a to lupta 0 pana la sange pen-tru turma spirituals ce ti s'a incredintat, adica poruncaDomnului catra not tots, on drumul apostolic pe care da-toreqte sa m6rga on -ce arhierett, pentru o ast-fel de luptaFili cale Christos este pus ineoronator, marele li intaiuiArhierett, ceea ce li dorim, ca aca fiind, ca 0:0 fie qitie, celul ce percurgi ac6sta, tale, conducetor cii ajutator filideseverlitor acestul lucru gi datator de resplatirile prega.-tite celor ce sufar ast-fel. Lupta-te dar tai de acum pentruacesta frate al nostru lubite tli conliturgisitor. Iar despreunirea bisericilor kii conintelegerea lor t}i noi dorim sa, fieac4sta, dar ae6sta nu este niet al timpulul present, i nicllocul nu da, (permite) acdsta, in care be sfintenia to serifsa se adune Sinodul ; caci faptul leelama sa se faca Sinodecumenic, nu local, Tar timpul nu ingadue ca sa %sit ci-ne-va dintre Patriarhl din locul lor, sail locotiitorit lor,nicl care-va dintre arhiereil noOri, nick macar unul dintreeel de aprope al noltri, pentru ea, resbelul este in jurulnostru, inehigendu-ne ori-ce intrare 0 mipandu-se puter-nie asupra n6str,, dad cum-va s'ar face 0 pace loculRosiel este cu totul nepotrivit pentru Sinod Ecumenic.Cael de a eli din oracul nostru lie barbatI inv6tati pen-tru acolo 0 sa vital acolo, este ci greti, dar lima data s'arintampla cand-va, din Egipt sa se duea tine -va acoloin timpul present este cu neputinta. Dar data mal alesvoelte prea nobilul Oral' sa faca un lucru generos ci vred-nic de on6rea Jul 0 de card ci de G-uvern, cestiunea unirelbisericilor s'o lose acum, find ca slut multe pedicl, sa las&

Fl

www.dacoromanica.ro

694 bOCUMENTE 1NEDITE RELATIVE LA

(cu arme) acum el insusi pentru crestini uneascrt-se cuprea nobilul Rege al Ungariel lupte-se si el pentru nu-mele lul Christos sfarimarea necredinciosilor, caril se

inceard a inghiti t6t/ lumea. Facendu-se acesta am aveanol libertatea ndstra a pleca unde am voi si pe altil a

chiema la not, atuncl Sinod p6te a/ se fad unde se vasocoti folositor. Celui ce ar conlucra la acdsta cu prea no-bilul Oral cor6ne de la Dumnegen si de la nollaude multamiri. Peel acdsta nimene altul mal ales pdtesä fad de cat sfintenia ta, fiind-ca, dupe cum Buil, iveste bun prieten Cralul. Ocupa.te dar despre adsta camai 11101 sit se fad. Cat despre preasfanta Metropolie aMavrovlahiel nits voim ca sit se fad acolo ceva nelegluitsi afar/ de candne, nici dud timpul va cere spre indrep-tarea for nu vom neglija, acum ins/. s'a ineurcat lucruasa, ca nol forte tare sin tern intristati de ea, pentru caeste de atata Limp far/ episcop, nits are vindecare lu-crul, de nu exarhic, prtnrt cared traeste adeveratul Metro-polit al el, Chir Ieremia. Dad. s'ar face alt. ceva afar/ deacdsta, ar lovi in sfintitele candne eel ce ar face acdsta. Tardespre preasfanta Metropolie a Galitiei Qtie sfintenia ta,ca acesta s'a promovat s'a radicat la Metropolie, gi s'attscris uncle scrisorl despre ea la al Rosiel, Chir Alexieacela, de cittrfi preasfintitul pururea amintitul Patriarh,Chir pe dud Inca sfinlenia ta nu eras hirotonisitArhieren, care aceste tote s'ar'i trecut $i in slintitele codiciale bisericel pentru neschimbare. Deci acestea asa fiind,in ingrijirea modesties ndstre este ea, $i la dumneqeesculi sfantul Sinod ne vom ingriji si despre adeveratul es

Arhieren, tend Dumnecien lucrurile vor permite. Ceeace s'a &cut pAnA acum de catra sfintenia ta la aceea,cum scri!, cA al hirotonisit pe unul din episcopil el, nus'a facut bine. Despre Episcopul Lotzicului, Vava, cundstec. nici s'a facut ceva mal mull despre el, Biel srt va face,de cat ceea ce Itil, data este posibil sA se lepede de in-

si plate,

si

sisi

ti

Qi

si

1i

si

1i

Qi

si

@i

Filotetl,

1i

www.dacoromanica.ro

ISTORIA NATIONALA SI 13ISERICASCA A ROMA NII OR 695

vinuirile vorbite asupra lul §i va ser1e si sfintenia ta, cine vet instiinta despre tote cele asupra lul si vet cerceta celedespre el acum mat bine de cat intata data, fiind acolo siYubitorul de Dumnecleh. Episcop al Vladimirulul. lar prea-s fintitul arhiepiscop al Betleemului, frate lubit in sfantulSpirit al modestiel n6stre It conliturgisitor, s'a ales $i s'atriads acolo, si pe langa altele cu care s'a insArcinat de eatramodestia n6strA, dupe aceste, ca sa, vada si se visiteze $i(Tiede preasfinte Metropolil, Mavrovlahia $i Galitia, ca exarhsi cu dreptul nostru, si ca sa se indrepteze cele ce s'atif6 cut r611 in ele si sa intAreascit larAst ceea ce s'a fficutbine, ca -3t aucTim ca multe din cele sevgrsite in ele allDevoe de tndreptare spirituals, dup6 cum a scris si sfin-enia ta, dar n'am putut, si pentru present ce este de fa-cut alt, de cat sa trimitem pe acesta acolo. Vine si pentrualtele, pe care le vet aucji de la el si pe care sa le primectlca cuvinte ale n6stre, dar si pentru cercetarea (visita-rea) bisericilor. Acosta o ctie si sfintenia ta pentru ca esteci prietenul tAtl si lludatul tAd, dar instiintazete $i de lamine, mult te lubeste, te lauds ci te admira. Decl caprieten al tell si al meti ci bun $i laudabil $i omul lulDumnegeit $i gata a servi Biserica lul Christos, unde i seordona, albs datorita Iubire ci de la sfintenia ta ci conaju-a-I la cate ar voi, ci la ceea ce te-ar ruga acum pe sfintenia tasail prin scrisorl sau prin 6menit lul, on pentru prea nobilul Crain orl alurea si void considera acesta torte mult.Cad ceea ce se va face lul trece la modestia n6stra, HarulDomnulut fie cu sfintenia ta. f

f Are qi de cinstita raging patriarhala acesta : Luna IanuarieIndictionul V. t

Notele ce urmeaz6, le-am publicat numal pentruca in ele se vorbeqte de un Metropolit al Ungro-Vialaid in partea SeverinuluYpeste Olt.

www.dacoromanica.ro

696 DOCUMENTE trrriTt RELATIVE LA

La pagina 312, anul 1400, cetesc aceste note.

XI) f HieromonachusTMacarius a Palriarcha Mathaeoconsentientibus Metropolita Gothiae, locum tenente Metro-politae Ephesi et Metropolitis Heracleae, Ancyrae, Ungro-Vlachiae (co-6 Myypo(3Xaxiaq ti S xovrci Tbv l'EpEpilvov) et electi

Cysicensis constituitur Metropolita Laodiceae et gapxo4740fIC, (1)puyia4 Kairocrictv.71c,

t Heromonachus Theognotus, notvu vZoS Trpocraethv rc

ecitw you xxXoyilpy, T4) iyulyratcp xoti otxoutLemt6:3 TcsccOpx-ri,

constituitur Metropolita Cyzici et totius Hellesponti, i1v

Tcev -71 -/v6 .5v ptetptOr% consentientibus metropolita Got-thiae, locum tenenti Metropolitae Ephesi, Metropolitis Ancy-rite, Neocaesariae, Ungrovlachiae '614 Xata TOV IE(3EpiiVOVet electi Heracleensis.

Un anume Isidor preot a fost argosit, adica sus-pendat din oficiul preatieT de catra MetropolitulUngro-NlahieT. Acest preot reclama la Patriarhieca a fost nedreptalit, fiind ca el a cetit aforiseniaasupra poporuluY i cleruluT Moldova dup6 cum is'a ordonat de Patriarhat. Dup6 relatiile primite dela acest preot Patriarhul scrie MetropolituluY Un-gro-Vlahid, ca data numaY pentru acesta pricingl'a argosit, atunci i se face cunoscut ca sinodiceqtea fost ertat de argosire, qi dar sa-T permits a servicele ale preotia. MaT spune documentul, ca popo-rul ValahieT era lipsit de confesorY hirotesitY qi-T im-pune a face canoniceqte confesorT i a-T trimite pela locurile unde este trebuin0 spre a se evita de-sordinile existente.

Anul 1401, pug. 494. vol. II.

XII) 1- Preasfintite Metropolite al Ungrovlahiel, prea ono-rate qi Exarhe a OM Ungaria §i al PlaTurilor, in Santul Spi-

t

t

www.dacoromanica.ro

1STORTA NAT. ST B1SER-:}1.-CX A ROMANI! OR 697

rit lubite frate al modestiel n6stre si conliturgisitor, har fie sipace sfinteniel tale de la Dumnecleil, A venit aicea acestde fatA preot de la Rosovlahia, cum spune, Isidor, simi -a relatat eft sfintenia ta Pal argosit pentru nesupunereaRosovlahilor si pentru pronuntarea aforisirel asupra tuturoracelora, pentru ca n'att primit pe Metropolitul lor, ChirIeremia, ci nesupus si l'au alungat, de aceea s'at. siaforisit. Decl data numal ac6sta este causa si nicl unaalta, cum dice, si s'a judecat mal fntaiu sinodiceste, candtot poporul s'a lertat sinodiceste si preotii lor, nu-mat boeril, ca pricinuitori al nesupunerel, acuzat siEpiscopii au remas sub argosire, pang cand sinodiceste seva cerceta cele privitore la el, si cum se va pArea si des-pre el ; Tar poporul tot si preotil at fog lertatt si dintM,si acum asa s'ail parut sinodiceste, vorbind el despre ac6sta.Dee! dace, nu este nimicA altA impedicAtor preotiel 14 decat ac6sta, cum spune, si cum 41 aratam tie, ! -am con-cedat luT preotia sa serveascA si el si fitul sets Petru saindeplineascA gradul de anagnost, data s'a hirotesit si deextra Iosif Episcopul, de si este sub villa acela, dar nu,este nesfintit, In cat sa se opreascl si hirotoniile Dad,este asa, cum dice, si numa! acesta, este pentru care Paloprit de preotie, Tarty -I si tu ac6sta, pentru a asa s'ajudecat sinodiceste. Acesta a spus eti in enoria ta negt-sindu-se preotl duhovnicl, sint nevoitt 6menil si se duela preotl sä se mArturisascA, caril pentru eft nu au sfin-tire ordinat6re de la tine, ft alungA de la eI si r6man6menii nemftrturisitt. Decl ace! preotl aI tel lie ca binefac, neprimind mArturisirile lor, neordinandu-li-se lor deefttra sfintenia ta, tu ins' datorestI euvent lu! Dumneleiipentru acestea, si fa la ac6sta cuvenita indreptare lucru-

asazA fie -cares localitati a enoriel tale parinte con-fesor, dintre eel mal probati ce al, pentru ea sa pbta saprimeaseA mArturisirile celor ce vin la el, si fa ac6sta cuingrijire, fiind-ca este dintre cele mal necesare vietel ems-

s'ail

wail

lui.

si

si

www.dacoromanica.ro

698 DOCUMENTE INEDITE RELATIVE LA

tinilor qi purtarei. Harul lui Dumne4eu fie cu sfintenia ta. ft Are qi de cinstita naanN, patriarhicesc4 acesta ; Luna Mal,

indictionul IX. f

Domnitorul Moldova, Alexandru Cel Bun, tri-mite la 1401 o deputatie din boerT qi clerul Mol-dova la Constantinopol in scop de a mijloci paci-ficarea BisericeT rationale, ce sta de atata timp inschizma. Acea deputatie a sprijinit inaintea Sinodu-luT din Constantinopol canonicitatea MetropolituluTfor Iosif, basandu-se pe urmAtorele argumente : Can'a venit de aTurea in Moldova, ci ca -T local Mol-dovean, rude cu DomnitoriT, ca, a fost hirotonit deMetropolitul Galicia cu invoire Sinodich qi cu voTaera. Dupe acesta intervenire din partea tera tetrapatriarhat, se hotriraqte prin Sinodul Cons tantino-politan de a se trimite comisarT de acolo patriar-halT spre a cerceta causa luT Iosif la fate loculuT,intreband qi supunend la marturisirT atat pe boerTcat qi pe tot clerul de a da informatiile ce qtiii a-supra hirotonieT luT Iosif. Dach aceqtY comisarT vorgasi ca asa este lucrul cum l'a spus deputatia mol-dovenilor, atuncT se,-T invoTasca. MetropolituluT Iosifa servi cele ale Epis3opieT §i a-1 declara absulvitde aforisire, pentru care li s'a dat §i chill' intru a-cesta. Cat despre Ieremia, trimisul Metropolit laMoldova din Constantinopol, qi care acum trATaservind cele ale EpiscopatuluT la Tfirnova, slice do-cumentul ca n'ar maT avea drept de a maT reclamaMetropolia Moldova, data s'ar constata ca acelIosif a fost legal qi canonic hirotonit qi ca este lo-cal. In fine i se prescrie MetropolituluT Iosif de anu hirotoni candidati de diaconT de cat la etateade 25 de anT, Tar preotT la cea de 30 anT implinitT.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. $1 BISERICtSCA. A ROMANILOR 699

Avid 1401, Julie 26, indict. IX. rag. 528. Vol. II.

.1- Mateia cu mila lul Dumnecieu Arhiepiscop Con -stantinopolulul, Romer Noud, Patriarh Ecumenic. -1.

-1- Prin Proteedicul Eugenie. .1.

XIII) Prea nobilul mare Voevod a OM Moldovlahia,Domnul Alexanaru, trimitend representancl boerl de alsel tli leromonahi catrA modestia nostra §i oitra dumne-cleescul fisi sfantul Sinod a pretins si ne a rugat ca se gfi-sasch ertare Episcopul ce se aft acolo, Chir Iosif, pe carel'a argosit sinodic preasfintitul qi pururea pomenitul Pa-triarhul acela, Chir Antonie, cAci se clicea, cA, Serb Epis-cop find, cum a ocupat acesta Biserica, pentru aceea lia trimis In Moldovlahia Arhiereil pe Chir Ieremia pentruaceste cuvinte; ducendu-se acolo s'a intors %al pentruea, a gAsit acolo Episcop pe amintitul Chir Iosif, de aceeaa li aforisit tot poporul, a argosit titi aforisit qi pe Chir Io-sif dup6 aceea rugat a ertat tot poporul rli pe Episcop deaforisenie, dar l'a lasat argos, pans se va cerceta despreel sinodic, present fiind li Chir Ieremia. Acum de curAndne-a raportat §i amintitul mare Voevod §i toti boeril NIqi clericiY, TeromonahT ksi monahT kii prin scrisorT si prin a-pocrisiaril for li a rugat pe modestia nostra li pe dumne-cleescul Ili sfinitul Sinod ca sa afle ertare qiaul EpiscopChir Iosif, ca sl slujascA ci sit-I sfinteasca pe el, qi sti nufie mal mult timp poporul for eel atAt de numeros nilEpiscop, fiind-ca acum qi Chir Ieremia este cu neputintaSinodic sA as infAtoseze si si se judece cu Chir bait,land voe de la Biserica lul Christos s'a trimis la Tarnovapentru ca se lucreze acolo cele ale Arhieriel , ail referatIDEA li qilil apocrisiari, a acest Episcop, Chip Iosif, n'avenit de alurea la 0, cum spuneail mail, cAnd s'a hiroto-nit Ieremia, cum se (lice, ci de acolo find qi local si rudacu Domnil loculul, s'a trimis de cAtra toti la Metropolitul

www.dacoromanica.ro

700 DOCUMENTS INFDITEI RELATIVE LA

Galitiel, invoire land Sinodica ca s5, hirotoniasca Epis-copl la episcopatele Rosiel mid, intro care erail $i As-procastrul (Cetatea alba), si s'a hirotonit de acela adev6-rat Episcop al lor, s'a venit de atunci la el, nu nAvAlindde aiurea asupra Bisericei lor, cum s'a vorbit. Acesteaascultandu-le sinodic am inteles si am hotarit, cu socotintasi a intamplAtorilor arhierei si prea onorati, in SfantulSpirit Iubiti fratl al modestiel n6stre $i conliturgisitort,si am trimis acolo $i pe prea onoratul intro Ieromona-hi, parinte duhovnicesc si calugAr al meld, Chir Gri-gorie, si pe prea onoratul dascal al Sfintel Evangelil, Dia-con, Chir Manuel Arhondele, in SfAntul Spirit Iubitt fil almodestiel nostre, ca se cerceteze acolo local ac6sta pentrumal multA sigurantA $i aflarea adeverului, §i data vor afla,fAcendu-se acolo cercetare locals cu toti marturil, si a Dom-nitorilor loculut, a boerilor si a clericilor, leromonahi simonahi, ca ast-fel s'a hirotonit de cAtrA al Galitiel din in-ceput Episcop adeverat in Moldovlahia, si nu aiurea, casa -1 invoeascA hi 4i§ii al nostri sa, serveasca si s5, hiroto-niascA, sa sever§eascl t6te cele bisericestt ne'npedicat, sihirotonia ipodiaconilor, diaconilor si preotilor si color-I-alpclerici Ili sfintirea duunnedeestilor biserici, si in genere t6tetole bisericestl 86, be s6versascA ne'npedicat. Jar Chir Ie-remia venind, daca nu sta in pace si nu se linisteste, cicauta judecata, ti ebue sa se miste si A se fats despreceea ce se va prea canonic despre amendol si drept, ina-into Ins de judecata s'a phut nedrept, c5, acela 85 albacintea cuvenit5, ci serviciul Episcopal, far acesta sa fie ar-gosit, dacA se va dovedi, cá n'a navalit, ci s'a hirotonitpentru o ast-fel de biseric5, de cAtra cel ce avea permisiu-nea de a hirotoni la aceste Episcop, care sa si dovedeascA caacolo s'a hirotonit mai fatal, si land activitatea (lucrarea)datorecte sa fie bland, si pacinic si cAtrA clericit lui si catra,eel ce n'al facut nimic nedrept si afar de lege etc. etc.Se cuvine insa eft diaconul ce se va hirotoni sa fie de 25

www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. SI BISERICEASCA A ROMANILOR 701

de anl, si nimic se nu lipseasca intAmplator din acestimp; Tar preotul ce are a se face se cuvine sa fie de 30de ani ; Tar pe eel ce calca etatea canonica sfintitele sidumnecieestele can6ne Ii supun epitimiilor. DecI acesteadatoreste luand lucrarea sa le tie cu sfintenie, ca A segaseasca si Episcop canonic, cu harul luT Chri tos si alTa resplata de Episcop in clita infricoqatA a dreptel res-platirT. CAci pentru aratarea acestia si siguranta s'a facut_si presenta dejudecare si hotarire a modestieT n6stre spreIntarire, In luna Iulit1 a curgat6rel acum, indictionul al

noulea, anul 6909, s'a dat in 26. tt Are §i de mans cinstitg patriarhara acesta : Mateiu, cu mila

mai Dumuedeu Arhiepiscop Constantinopolului, Romei Noue qi Pa-triarh Ecumenic. f

Documentul ce urmeaza trateaza tot cestiunearegularei Metropolitului Iosif. Mai intai ne spunece ail istorisit deputatii Moldoveni in cestiunea luTIosif. Cum Exarhul Chir Teodosie n'a ispravit nimicin cestiunea impacarei Bisericei, de asemenea cumExarhul Betleemului cauta sa calce si sa subjugeBiserica Moldovei, si dar deputatii cer pe Iosif deMetropolit ca unul ce este local si canoniceste hi-rotonit. Asupra acusarei aduse de Patriarhie, pen-tru ce n'a instiintat indata Iosif Patriarhatul desprehirotonia lui, ci a intrat in Biserica Moldovei cude la sine putere? Respund: Ca era tam in res-boiti, in schimbari de DomuiT si nu putea face in-cunostiintarea canonica. In urma acestor explicatiise trimit apocrisiaril PatriarhatuluT carii instaleazape Iosif de Metropolit, si Cu acesta incefeaza schiz-ma. In fine raga pe Domnitorul Alexandru eel Bunde a primi bine si a da cinstea cuvenita trimisului.Acest document este adresat direct DomnitoruluXAlexandru Cel Bun.

www.dacoromanica.ro

702 DOCUMENIT INEDITE RELATIVE LA

Fara data.

XIV) f Prea nobile, prea gloriosule, prea inteleptulemare Voevod al Moldovlahia, Domnule Alexandre, inSfantul Spirit prea dorite firu al modestia nostre, vi se dore§tehar, pace §i stuilitate Domniel tale de catr5, modestia nos-trA de la Dumnecleti atot-tiitorul. Apocrisiarit Domniel taleas venit aicea la modestia nostrft Fiii la dumnecleescul §i

Sfintitul Sinod li as spas E:,i cuvintele Domniel tale dinguilt, ad aratat Ing §i scrisorile tale qi s'au cetit Sinodicqi s'aii ascultat. Am intrebat li pe apocrisiari despre E-piscopul ce se aflft in Cara Domniatulul tea, Chir Iosif,de unde era li and s'a hirotonit §'a venit ci s'a aleciatacolo, li cum de atata ani ffi nimic n'a vorbit, fi,i acum vor-be§te fl,i cere ca A fie acolo ca Episcop, §i as 4is apocri.siaril Domniel tale : Cft Chir Iosif este om local, al Egretnostre qi rudft Domnilor noltri, qi s'a, hirotonit EpiscopMoldovlahiei de catrA al Galicia, Chir Antonie acela, linimic nu vorbecte, ci numal cere ca sft'l bine-euvintezemarea ta sfinCenie ca cretin qi eftlugar, ca sa cal& sa cautede enoria lui, tar Chir Iosif pentru eft este Episcop local, sa-1bine-euvinteze marea ta sfinCenie cu SfAntul tea Sinod, casa ne bine-cuvinteze qi sa ne sfinteascal pentru ea demulti ani sintem in ispite , cad a venit qi acel Chir Teo-dosie qi de aceea nu s'a odihnit, dar s'a tutors curand, ssilarall Chir Ieremia §i nici acesta n'a foot in linicte, fiindeft a intrat Ili acela in ispite li ne-at begat li pe nos( tli

de atund §i Wind acum sintem in i pite, qi intre acesteYaraql a venit eel al Betleemulul Ili cam voeqte sa calceBiserica nostra, li se pare eft avem Episcop li not nu a-vem " De aceea s'all rugat ca se miluim locul Domnieltale, ell, este mult ci mare, c1 este aprope nebine-cuventatli fait Episcop, §i sa iertam pe Chir Iosif O. ye bine-cu-vinteze. Pentru eft nimic n'a scris on n'a trimis pans a-cum apocrisiar Chir Iosif, au 4is: eft a fost resboiii in

www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. EISERTCEASCA A ROMANILOR 703

Sara i schimbare de Domn, eand a volt sA trimith,atuncl a fost tmpedicat. Aceste a cjis apocrisiarii Dom.nie! tale §i au eerut ; acestea le au audit modestia nestra,

sfintitul dumneleeseul Sinod. Deel mail din arhierelcestiunea ati judecat'o de dreaptA, tar la cuvinte ati avutmulta indolala, ca nu cum -va lucrul se, fie alt-fel. De a-ceea a judecat modestia nostrA ca este drept, impreuna cutots Arhiereil, ca se trimitem in Domniatul teu apocrisiarilno§tri. Dect trimitem acolo pe Area onoratul tntre le-romonaht pArinte duhovnieesc, Chir Grigorie, calugarulchiliel mele §i pe prea onoratul dascal al Sfintel Evangelila preasfintel nostre marl biseriel a lui Dumnedeil, Diaco-nul Chir Manuel Arhodele, in Sfantul Spirit TubitI fit al mo-destiel n6stre, omeni cinstil, vrednicT i bunt, eArora le-am

ordonat, ca sA facA aka : ca cu vola Domniel tale sAadune pe boeril notabill, pe monahl aT Orel Dom-

niel tale sa eereeteze lucrul eu seumpatate lamuritse pronunte intre el aforisenie din partea modestiel n6s-

tre, dupe cum s'at insareinat fnvetat de mine, cti datavor aucji Bi de la el, ca Chir Iosif s'a hirotonit de eel alGalitiel pentru Moldovlahia, sa-1 acolo pe el Epis-cop adeverat prin serisorea Sinodieg a modestiel nostre pecare o posed, eh sa serveasea sa sfinOasee, F;ti BA Mat

t6te ca adeverat Metropolit, BA lucreze tote eate se cuvinlul, fiind-ea ala este drept, dupre cum §i dumnedeesculsfintitul Sinod a socotit Qi modestia n6strA a hotarit. Iardael alt fel este lucrul, de cat ceea ee cjicem, sa vin aicea

sA dea cuvinte la modestia n6stra qi la dumnedeeseul§i Sfantul Sinod, data se va 'Area drept, atuncl se vaface, intro acestea data -1 vor afla hirotonisit Episcop acolode Mira al Galiciei, datorese aeeqtl apoeris;arl al modes-

tiel nostre intareasca introneze ca pe un adeve-rat Episcop invqator acelel Berl a Moldovlahiel, ca sA vebine- cuvinteze ve sfint6sek pe tog Tar Chir Ieremia eandse va presenta la modestia n6stra orl la dumnegeeseulSfantul Sinod, atuncl sA va face judecata, iutru cat este

li

§i li

§i

ci

§i

preott §ili li

§i

§i

alele

ili

fiti

li§i

sil,'1 §i salli

sit ;

li.

SI

www.dacoromanica.ro

704 DOC. INED. PRIV. LA IST. NAT. Sr BIB. A ROMANILOR

drept, pentru ca nici voeste modestia n6strA sa fill vol ne-bine-cuventati i fdra Episcop, care sA p6tA sA ye sfinteasca,nicl admite ca sA vin multi tai sa calce ca episcopi taraDomniatulul teu, ci voeste ca unul sA fie adeverat, care sAp6tA se, ye sfinteascA pe vol, fiind-ca gi dumnegeestelesfintitele can6ne acesta invoese. PrimeascA deci Domniata si pe acesti apocrisiarl ai nostri i sa -1 odihneascAsal cinsteascA $i sa-1 conajute sprijine la acesta cescriem $i la cafe se vor rugs Domniel tale. Rugaciuneabine-cuventarea mea fie cu Domnia ta tai cu casa ta Qi cut6tA tara ta.

t Are g de cinstita mans patriarhald aeesta: Luna Tulin,indict. 1X. t

NB. Acest document de sigur, dup6 continutul sell, estetot din 1401, si adresat Domnitorului Alexandru eel Bun,pentru a inlesni i invoi cercetarea comisarilor Patriar-hiel, ceea ce a si facut Domnitorul, in scop de a lua sfarcitschisma din Biserica Moldovel.

Acestea aunt t6te documentele privit6re la existenta ie.rarhiei Bisericelor Romane,tm primate in Acta PatriarchatusConatantinopolitani" despre care avut cunostintanici vechil nostri eronicari si nici istoricil nostri pAna dudut fost imprimate la 1862 de catra Fr. Miklosich Ios.

Documentul privitor la inchinarea Monastirel SantilorArhangheli de Mr° Dragon Patriarhului de Constantino-poli nu 1-am mai reprodus find publicat alts -data in Bi-serica OrtodoxA Romana" in intregul sett

C. Erbiceanu.

ci

n'an

6i

1i siti

si

Muller.

www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE.

Epistola D. D. Spiridon Patriarh al Alexandria,ca respuns la incunoqtiintarea facutA cre I. P. S.Mitropolit Primat al Romania, ca s'a ales 4n acestainalth demnitate.

Prea Sfinritulul Mitropolit al U.ngro-Vllahiel,Preaonorat si Exarh al Plaiurilor, Locotqnent al Ce-sariel Capadociai, cel intai intre Ierarhii Roma,-niel si Presedinte Sfintitulul Sinod a, pa,' zitel deDumnecletz Biserici a Regatului Ro.ma,niel,in Chris-tos Dumnedeil prea lutit (rate si conliturgisitoral modestiel NOstre, Domnului G,henadie.

SPIRIDON, cu mila lul Dumnettda Patriarh a ma-re' CetatI a lul Dumnedeil Antiohia a tot Resari-tul, Ve trimitem salutarea cea in uriristos din inimafratasca.

De curend ni s'a adus noud prea dorita intere-santa scris6re, din 3 Iunie anul present, a TubitarespectateY Preasfincenia V6stre, in care, urmandobicaurilor bune din vechime, predominante in sfin-citele BisericT, Ni vestitT ca, dup6 ce a dat dimisiepredicesorul Vostru Preasfincitul Domnul Iosif, pen-tru cuvinte de sanetate, la 1 Aprilie anul curgetor,prin alegerea unanima a celor ce a u drept de vot,

Bisarica Ortodoxi Romani[. P.

i

qi

www.dacoromanica.ro

706 ACTH OFIC1ALE

in comformitate cu legea relativa organich a t6-reT, prin aprobarea qi a MajestateT Sale RegeluTRomanieT, V'acT ales, cu buna-vointh a luT Dumne-cleti, Mitropolit al Ungro-VlahieT, prea onoratExarh al PlaTurilor, Locotenent al Cesariei Capa-docieT, cel intal intre IerarhiT Romania si PreqedinteSfintituluT Sinod.

Pentru buna stare a BisericeT Ortodoxa in totlocul, Tar mar ales a phzituluT de Dumnecled Regatal Romania pururea rugandu-Ne, i inthrirea si la-tirea sfintei nostre credintT ortodoxa prea multpretuind, Ne-am bucurat i Ne-am veselit pentrupromovarea dupe vrednicie, prin harul dumneqeesteTPronif, a TubiteT qi respectateT Vdstre PreasfinteniT,pentru evsevia (religiositatea) si virtutile evangelice,dupe cum din renume cunosteam ca sinteg impo-dobit, si prin dispositia TubireT frateFAT ce aratatTchtra Nor, Tar in special eh prin asigurhrile pretidsedin scrisdrea Vastrh despre nestranautata alipirea Vastrh, catra dogmele prea SfinteT BisericT Orto-doxh qi a phstrareT de chtra VoT nezguduite a sfin-titelor hotarirT, a candn.elor, obiceTurilor si a tra-ditiilor eT, s'a facut unirea, dupe DumnOeti maT a-propiata, aratandu-Ve asociat credinteT si TubireT.DecT manifestand sincera 'Astra bucurie pentru aces-tea, venim din tot sufletul felicit'and pe Tubita si res-pectata \Tasted Preasfintenie, pentru cele seversiteasupra Vastra prin harul dumnajeesc si, imbrato-§indu-Ve cu sarutare sfanth, Ve asiguram de Tubirea'Astra, cerendu-V6 tot-odath ca sa purtatT respecti Tubire reciproca si catra betranul Preasfant A-

postolic qi Patriarhal tron, si chtrh cele-l-alte res-pectabile Apostolice tronurT patriarhale ale BMA-rituluT, pentru ca top una sh cugethm qi se facemmaT tare leghtura unireT credinteT i TubireT. Acestepron,untandu-Vi-le ca felicithrT, Ne rughm MireluT

rli

www.dacoromanica.ro

ACTH OFICIALE 707

Ceresc qi fundatoruluT Bisericd, SupremuluT qi Ma-reluT Arhiered, DomnuluT Dumnedeii qi Mantuito-rului Nostru Iisus Christos, ca sa intareasch qi salumineze pe Tubita §irespectata V6stra Preasfinteniespre a indeplini cu folos Inalta qi Sfintita servire in-credintata Vou6 prin dumnedeeasca sa voe, CA peniqte Table de Dumned.ed scrise, cinstindu-o cii pas-trhnd dumnedeeqtele qi apostolicile hothrirT qi pa-rinteqtele qi sinodiceqtele inv6thturi qi ordine, Tarpe Biserica cea Ortodoxa a p6zituluT de DumneqetiBegat al Romania sa o apere §i sa bine-cuvintezedin cerTu pe evseviosul popor romanesc, prin rugh-dunele prea Curate Lui Ma Tee, a pururea Feciordqi NhscetoreT de Dumnedeti Maria, a sfintilor mhri-tilor §i laudatilor Apostoh qi a tuturor celor bine-placup din veac sfinti. Amin.

In sfanta nostra Monastire patriarhala a Vele-montuluT, in 3 Octomvrie, anul 1893. Indictio-nul al qaselea.

Iubit in Christos frate,Patriarhul Alexandria S PIRIDON.

Adresa :Prea Sfinfitula Mitropolit al Ungro- Vlahia, Prea onorat §i E-

ccarh al Platurilor, Locotenent al Cesaria Capadociet, cel intdiu in-tre lerarhit Romdnie §i Pre§edinte SfinMului' &nod, in Christos Dum-ne4ett izzbit frate fi conliturgisitor al modesties ndstre, DomnullA GHE-NAD1E.

La Bum/ruff.

...--.4- .443:4- -4...--...........

www.dacoromanica.ro

Serviciul Cuviosei Maicei nOstre Parascheva§I A

SF. GRIGORIE DECAPOLITUL,Editia din 1692.

'AKOAOTOIAI rirl; -re 6664 Mri-rpO4 ip.Ctiv apacrxept14 744

Nia; xal TO5 oCTiOV Ilatpb.; iwribv PpYrropiou TO AEXITCOXETOU,

aka kli TiOV npoopticov r?; iv 'VP Nalii Eicraou -air; crnepayia;®Eovixou, Sta 'LO ovimciRTELV Xas" airrilv Tiiv iglipav xal Tipioprip TO &y(ou. TurzoOdcra npocrtryij xai 87741 T05 &XIV.-Tcpo-cdtou, iv;oEcrr&Tou xxi xpto-TtaVIVOTiTOQ 'Icoavvou Kcovcrtav-

Tivou 1117sacrapZp.rca 50p1368% 7:&crric, 015yxpof3Xxxiac, 8tec T6 top-

TgEcrOcci Xx.p.Tcpck Tily v.vti.riv M171T6P! X'XT' ITO; i'v Tij .9locppilfl

Taijr9 abOEvtsicf OUyxpoPAaxiac.

'Ev ti Buxupurricp 'mil; 06yxpor31axiaq 1692, xaTi. ilifiva'Iodvtov.

Ilapa TO ilaxiatou iv '1Epou.ovdcxot4 'AvOtp.ou rou g Ifilpia4.

17Serviciile Cuvidset Ma cet ndstre Parascheva cea noudfi a Cuviosulut pdrintelui nostru Grigorie Decapolitul,

Impreuna qi Inainte prAznuirea a IntrArei in BisericA afreasfintei Nasc6t6rei de Dumne4eil, pentru cA In aceemi

www.dacoromanica.ro

SERVICIUL CUV. PARASCHEVA $I A SF. GRIGOR1E DECAP. 709

4i cade li serbat6rea Sfantulul, tiparite din ordinul qi cucheltulala prea stralucitului, prea Gloriosulul ai prea Creqtinului Ioan Constantin Bararab, Voevod a WA Ungro-Vlahia, ca sa se serbeze stralucit amintirea for anual inacesta de Dumnetpati lubitii. Domnie a Ungro-vlahiei.

In Bueure0ii Ungro-Vlahiei 1692. In luna Iunie.

De cel mat mic intre leromonala Anthim din Iviria".Pe contra pagina este imprimata Sterna Terel, de-asupra

caria ceteac inscriptia urmatore : loan Constantin BasarabVoevod, cu mils lul Dumnecleg Domn pi Egemon a tooUngro vlahia.

Dupe acesta urmeaza o introducere scrisa de Serban aldoilea logofet, In care se descrie activitatea literara, intre-prinsa de Constantin Brancoveanu, indata dupe suirea sape tronul Valahiel.

Acosta carte este de mare pret fiind cea intala intre im-primatele lul Antim Ivireanu. Iata acum in traducere ro-mans cuprinsul acestel introducerl :

prea Gloriosului, prea stralucitului, prea Inaltatulul liprea maretului Domn qi Egemon a tog Ung-rovlahia, Dom-nulul Doran Ioan Constantin Basarab Voevod, Stepanuluimeth milostiv in tote §i Domnulal bine-facetor impreunacu inchinaclunea servilii, tote cele bune li de mantuire.

Dupre cum nu se cun6§te artistul cel mai bun al arteizugraviel in alt chip, de cat numal dud se adopera sa zu-graveasci figura iiii pers6na aseminea in totul cu prototipul,Eti mal ales cand va desemna cea mal escelenta parte aomuluiadica capul cu o analogie li potrivire (io-op.E.rpiav)nealterala la tote semnele si estensiunele, marirnele qi Ingenere cele intamplatOre qi care-I urmeaza; ast-fel nueste cu putinta a se arata omul acela, care conserve, chipul§i asemanarea adeveratului li de viata datatorulul fli pro-totipuluiDumnelet, ci numal and se arata pe sine cumca se lupta li cauta A severlascit acele ce Dumneletl, cel

www.dacoromanica.ro

710 SERGICIUL CUVI6SEI PARASCHEAA $1 A

ce le preconisaza, Iubeste, si doreste sA se efectue si sa seintample. In adev6r sint multe acele mij16ce si intreprin-dee necesare care prin credin0 precedent& due pe om laacel stop, dar organul cel mai escelent din tote si ca 0;lie Elsa principalul tuturor este, dud cine:va cu t6ta in-grijire se deda ca sA imfrumuseteze Biserica lul Dumne4eilcu bunurI obstestl si care contribuesc la tota plinirea cres-tinatatel Ortodoxilor. Aceea ce 4ic cunosegnd bine, pio-sitatea V6stril, prea stralucite si lubitorule de ChristosDomn, V'ap dedat si V6 ocupag cu tot& bursa -voin0 siingrijire ca sa VA aratap la tot& Biserica universals, faptacea bun& real& ascunsa In tine, ce al In aces% preconi-sare, si pentru aceea pe Mpg& alte bunurl ce 4ilnie s6ver-cesti pentru folosul multora, al tiparit si tiparestl incacartl diferite in limba Elin& si ValahA, pentru a se aratala top Adev6rul conostintei adeverate. De aceea si acumal imprimat acesta spre cinstea sfintilor ce se laud& in ea,lar in realitate spre lauda si glorificarea insall a lui Dam-ne4eA, cad dup6 dunmegeescul loan Damaschin, cinsteaServilor catra cei ce ail recunostinca, dovedeste respectulMr& St6pAnul obstesc, care carte cuprinde serviciul Cuvi6-eel nostre Malce Paraschiva cea Noun, cum si serviciul Cu-viosulul pArintelul nostru Grigorie Decapolitul si viata a-cestula in limba vorbit6re, a carul sfinOte melte se aflain acesta de DumnecleA pa4ita Domnie a Valahiel, insfinOta si domneasca Monastire BistriIa, care s'a zidit sire'noit de prea gloriosil si pururea amint4ii Vostri strA-modi. i fiind-ca cade In aceeasl 4i, adic& la 20 ale lunelNoembrie si Inainte-S6rbarea IntrArel in Biserica a Prea-sfintel Nase6t6rei de Dumnelet, s'a tipArit in ea si ca-nonul sArbatorel acestia, pentru ca serviciul sA fie Intregsi larautit. i decl, s'a impartit la tote sfintitele Monastirisi Biserici ca sA se serbeze si 0, se laude amintirile 4ililorsfintl cu o privighiere mal intinsa si religiositate. Acestesint, Area Inaltate, acele ce reprezintA intern, religiosi-

www.dacoromanica.ro

Sr. GRIGORIE DECAPOLITUL 711

tatea V6stre, crestineasce, si prerogativele cele de Dum-nedeti imitet6re a 1e Vostre, fiind-ca dilnie folositi cu im-belsugare nu numal Patria cu tipografie nationalet, ci $ipe tott Ortodoxil, ca un alt sore luminezY cu ingrijirea ceal ca sd respande0i prin tipar cartile sfinta Biseric alut Christos, de aceea fie O. se ye pezasce senetos si seye fereasce pe InelOmea to in tronul Domnesc, in senetatesi fericire, in asezare pacinice si deseversite multemirepane la adanci betrenet,e si la isfersit se ye inyredniceascesi Imperetie ceresti si se ye harezasce acele, care, dupedumnedescul Apostol, ochiul nu lea vedut, urechia nule-a audit $i la inima omulul nu s'ail suit, pe care le-apregetit Dumneclei1 celor ce'L lubesc pe El".

In ora§ul Bueure§tii Ungrovlahiei. 1692, luna Iunie.

Al strelucirei V6stre eel mal micsi credincios sere.

,,S'erban al 11-lea Logof6t.

Cartea mai cuprinde si urmet6rele insemneri, scrise-pecoperta ei §i care find din acelasi timp guise, le reproducaicea :

1) Aceste carte este a sfintei si dumnecleNtei Monag-till Glayaciogului, date de PreasfinOtul Metropolit Theo-dosie. Leat 7206=1692".

2) Scris-am ell Logofetul Mihal ot Metropolie za Bu-curesti".

3) Scris-am ell Vasi1ie Laudatu Tipograhul ot Magu-rele. Leat 7206=1692".

4) Aceste stante $i dumnedeeasca cartea este daruitede luminat si milostiv Doran Ioan Constantin Voevoddumnedeestel Manastiri Glayaclogul, in clilele Preasfin0-tulni Metropolit Chiriu Chir Theodosie. Leat 7210, Ghe-nar 21".

5) Se se stie de sand ati venit popa Ion ot Chiriac deat &cut Sfanta liturghie d'inpreuna cu diaconul Stefan, iu

www.dacoromanica.ro

712 SERVIBIUL CUV 6 3Ef PARASCHEVA 11 A

lilele Domnulul Ioan Constantin Basarab Voevod, in lunalul Dechemvrie, qiva 17. Leat 7206=1692".

In aceste insemna,r1 ni s'at oonservat : 1) Datina vechede a stt ditrui de cAtrA Domnl carp pe la Bisericl. 2) Nu-mele unul gramatic al Metropoliel de pe atunci Mihail,3) Numele unul tipograf necunoscut din Magurele, VasilieLaudatu, tai al 4) ca un preot loan en un diacon Stefan

servit liturgia la Giamaclog, ceea ce se vede cA era caun evenement acdsta pe atunel.

Continutul cartel. Cartea cuprinde, dup6 prefata, maiintAl serviciul Vesperinel midi Qi apoliticul (troparul) In-tru tine male& cu osirdie s'a mantuit"... Acest tropar, ob-serv, a foot inlocuit la 1817 cu altele dout, unul compusde Dimitrie Goudela, profesor in IV de filosofie, tar altulde Benedict Diaconul din Rusicu in Muntele Athonulul. A-ceste tropare stunt acomodate la locul unde stnt sfintelemakite vi intro altele cetesc in cel intAI : .... 11171tEp 7ravb-

Tive, mo),2464 .ra xxi.lx.rn.s../ TO CFETCTOV, xxi (3aPakt", ispouTiTK

flapacrxEk.... MaIcA prea laudattt, a Moldova lauda ceaprea cinstitA tai sigura protect6re Paraschevo... 1). DuptVesperina cea mica urmeaza cea mare. Obsery et, la Sti-h6vnit, MArirea cuprinde laude oralulul Moldovei, dovadA7cA la 2692 Cuvi6sa Pararcheva era serblitorita de totl Ro-mania ca protect6re, Tath ce 'AraXou iv Kupicp itatc

I4IoX8713ixq iv x6XTcoi.; XOCTgxoucra o-x-iivg TO Tit; Bucu-rA-te in Domnul cetatea Moldovel in sinuri tiind cortulCuvioseI...." Cine este autorul acelteI Marini ? Nu estecunoscut. Probabil BA fie Meletie Sirig, cum vom vedeaTot serviciul dar pIna la can6ne este forte vechit. Ca-nonul insa este compus de Meletie Sirig=Tcoilvt MeXETiouTou EopiriFacerea lul Meletie Sirig. Acest servicitt l'acompus Meletie Sirig in fall pe timpul lul Vasilie Lupu,pentru cA el a luat parte §i la Sinodul din NI, trimis de

1) Vech ed4iaSlikjba, Cluviosei Maicei ndstre Parascheva", 1842,fn Grece§te Ai Romanegte, in tipografia Metropoliei din Iaqi.

aii

dice:

www.dacoromanica.ro

SF. GRIGORIE D.SCAPOL1TUL 713

Patriarhul din Constantinopol qi uncle a stat maT multt anT.MaT qtim ea tot acest Meletie Sirig a scris in Iasi "KaT4 TeijvK Aptvetiv xcpoCkexior., xxi KupRAou TOO Aouv*Eco.;Contra capitulilor Calvinice §i a intrebarilor luT Ciril Lu-caris". De asemenea a tradus in greceqte din ruselte Mar-turisirea Ortodoxa a lul Petru MovilA la Sinodul din NI1642, precum ci parafrasarea din limba veche a Basilica-lilor in limba vorbit6re greaca, din care apoT a extras citradus in romanelte Logof6tul Eustratie legile ImOrate§ti,imprimate sub Vasilie Lupu. Din acestea results, ea Me-letie Sirig a jucat un rol insemnat in literatura roman,din Moldova pe timpul lul Vasilie Lupu. El ctia pe langagrecelte, latineqte italienecte, pentru ca studiase inVenetia 1).

Prin urmare serviciul Cuvi6sel Mated n6stre Paraschevaeste parte f6rte vechit, inainte de a fi aduse sfintele elm6§te in Moldova de Vasilie Lupu, iar canonul este scrisin Iafg de Meletie Sirig intro aniT 1641--1644.

La acest servieid s'a maT adaus la inceputul seculululpresent doll() tropare, unul de Dimitrie Goudela i altulde Benedict. Acest serviciti a fost acomodat la timpullocul unde i s'a adus m6§tele 2).

MaT cuprinde serviciul Cuviosulul parintelul nostruGrigorie Decapolitul, care se Oa in respectata MonastireBistrita Valahie.

Peste din servicid qi aicea este molt maT vechiti, Tarparte este scris in Valahia de Mateid Metropolitul Mirelorci fost Egumen la Manastirea Dealulul de langa Targo-vi§te. La seria a II-a a stihirilor de la Vesperina eetesc :TTEpot crc vocpec ¶05 diyiOU 6v.otx, TrOnw.oc MccrOcticp 117porcoliTY)

1) Ve41 Edtacc Neos),X7ritx. cptXoXoyia, pag. 255-260, idem lia-naSonoti)soo Bpto vol. I, pag. 246, idem .Natriov Woiva)v. Za.(3i.pctpag. 443-448.

2) NA' edilia greco-romans din Ia§i, 1842.

iproTirrecov

si

si

si

www.dacoromanica.ro

714 SERVICIUL CLIV16SE1 PARASCHEVA §1 A

M,JpicovAlte stihirl ale Sfantului asemenea, facerea luTMateit Metropolitul Mire lor. La Stihira I-a chTar vtd a-acestA frasA : Alrcio-Tprra CTEPOWOC,, zz-calau.-

7tp6VETO xCiptCYL T1T4 OCUT0.5, xxi iicrEt inavtAige-nIar Bistrita,respectata Monastire" s'a strAlucit cu harurile lul s'a a-dapat cu vindecare. Acdsta inseamnA, ca serviciul a fostcompus in tart, Qi s'a acomodat loculuI. Apol se mal vedeacesta §i din MArirea de la Vesperina unde se ceteqte

Ecbcrov (Zvi irpocriurt; crou T6V TC(CTOT'XTOV ITTEOval

xo:1 ;v3poIocav ockOv iv iluipc;c 7Z0) 41.0'J. `TTCEp &p Til; EUTE-

Pitaq aratEint .9'Epti(64Salveaza sfinte cu rugacIuneletale pe prea credinciosul nostru Domnitor, li-lpaza§te preel in ilita resboluluI. Cad pentru buna credinta se luptacu cAldura".

Acosta inseamna larasl, ca serviciul a fost scris in tailacomodat loculuI, invocAnd ajutorul Sfantulul asupra

Domnitorulul RomAnilor din Valahia, ce purta resb6e cuneortodoxil si pAganil pentru apararea Religiel strAmoseqtt

Canonele stilt dot* unul facerea lui Iosif, care-I matvechit si altul a lul Mateit Metropolitul Mirelor, in carela Oda a III-a sá dice : Cel intre sfintii ascetl, Grigorie,rod, pe facAtorul tuturor si St6panul pentru intru tot pio-sul (Down) pe care -] pAzelte in resbde, Tar hordele bar-bare, pe tote supune-le acestula ". i aiel se vede clar, ca,Domnul timpului era in grele imprejurAri din partea bar-barilor Ili a vecinilor, cu caril batea resboT si MetropolitulMateit invoca ajutorul SfAntulul Grigorie asupra Dom-nulul Orei. Iar1§1 dar localisare si acomodare imprejura-rilorlucru permis de BisericA.Oare sA nu fi fost acestDomnitor resbolnic pentru credintA qi independenta chiarMarele Viteaz al Romanilor Mihait ? Forte probabil mi separe, pentru ca. Metropolitul Mateit. al Mirelor era lAzatorin Valahiala Monastirea Dealuldupe cum constat din-tr'un manuscript autograf al set si care porta data 1600si pe care-1 posed in biblieteca mea.

8E, ovrl

Ilp.651)

si

Qi

1a-

rast:

to

www.dacoromanica.ro

SF. GRICORIE DECAPOLITUL 715

Cine a fost acum qi acest Mateit al Mirilor? El era deorigins grec din Pogoniana, era un om inv6tat ft'a scris liasupra istoriei Ungro-vlahiei in versurl incepend de la er-ban Voda pang. la Mihait Bravul. Pe cand era ca Egumenla Monattirea Dealului, intre anil 1590-1621 a scris Iliacest serviciti pe lungs alte opere ale sale, a mai scris Fili

asupra papistaqilor ').Formatul. Este in quarto, pe hartie de panza, litera

cicero, dar c'am uzata. Am intanapinat in text multe erorl.Ornamentarea este simply de tot, se potrivelte cu cea in-trebuiatata in Pravila mica de la Govora.

C. E.

') Vecli Eaace NsosXX.rivott cpcXoXoTioc, pag. 403, idem `EXX7pcxhyesiTpov Oirb Zapipa pag. 418, idem IlcumaoroUXou Bpsvo5, vol. II,pag. 38. Idem Bibliotheque Grecque Vulgaire publiee par EmileLegrand, Tome II, pag. 131-332 of Introducerea la acest volumpag. LXXXIIILXXXVI.

www.dacoromanica.ro

Cu multalintristare §i mall-nire sufleteasca anuntam ince-tarea din viata a

Preasfilltitului lnotelltie Chip] len,

EPISCOP EPARHIEI DE BUZEU,

SambAta la 13 ale lunei spreDuminica la 10 ore noptea §'adat sufletul in maim fdcetoruluia tote DUMNEDEV. Preasfin-ia Sa s'a nascut la 1819, in Bu-

cure§ti, in Suburbia Popescu(Jignita), era flu de preot, pentrucare cuvent si el u§or a imbra-to§at misiunea preotiei. Studiilesale §i le-a tacut in SeminariulSf. Mitropolil din Bucure§ti, in

, . . --, - ..*:.,7 .-41.,..:..i....a..,::,....at- --,......: "":::::::-, .... ;;,:'47.-'t ig;:--4,-.1,;-..''....A.r.:.--,;:1, ..-.:-...%. -,:.:

:,,-..-.77.,'-!,: ".

:. ,-,,:_, , ._ . =..

. . . . _.................._......,-,i_J-.17....,:,, .!,.....--,......:...... :,..... _.. .....:,......-_,........ ---,;5!,',..;.,:.

:.;.;:.-r..:1 ''''...;;

10,

.1..

....7;.),...i,:.11.... ,

.z

.:.,...x.:,i}:i .

. .

If, ,.... -:!i, :1!,',V .

::.".., "I '.1.:Z

*,1,

11 I,

-16.

to,

41.1,

PI;*,:t

;

-%

3 t's"if.P1`.1

31.7'

1.li 4r,f 11{1511

s3;11.1,,P

stbi tlyt:41

:Mr*,

..t&ellrf r7.1141.i'""*"'"'6' 4 It.' -7-`"t , - (yr

r "1" Tr. ;i1tASTATIATy4

www.dacoromanica.ro

MORTEA P. S. EP1SOOP DE BLIZO 717

Liceul Sf. Sava, §i in urmg. §i le-a desd-ver§it la Universitatea din Pesta, trimisacolo cu stipendiul Statului. La 1843 aimbracat schima monahala in sf. Metro -

polie din Bucure§ti, iar la 1846 a fost hi-rotonit diacon §i la 1852 preot. De la1850 §i pana la 1863 a fost profesor qidirector Seminariului metropolitan din Bu-cure§ti.. In acest interval a fost onorat §icu rangurile biserice§ti de Protosinghel §i§i. Arhimandrit de catra Nifon Metropo-litul. In anul 1860 a fost numit si Egu-men la Monastirea Dealulul pe care aadministrat'o pang la 1868, de la care timps'a numit Locotenent al Episcopiei Rim-nicului-Noul Severin, vdduva find aceaEparhie prin incetarea din viata. a Epis-copului Calinic. La 1872 a fost hirotonit E-piscop titular de card Metropolitul Nifon,cu numirea Stavropoleos, far la 1873 afost ales de marele colegiii electoral, corn-form legei promulgate in acel an, Episcopal Eparhiei Buzeului. De la 1873 §i panala 1893, Noembrie in 13 a pastorit ne-intrerupt acea Eparhie, timp de 20 deani. Preasflntia Sa avea o natura blanda§i lini§tita, un suflet pacinic ci conciliator,ura rdsbunarea, fugea de intrigi §i dive-tiri, ducea o viata mai mult retrasa §isinguratica. Ca administrator al EparhieiSale era ne'ntrecut, drept catra top', ne-,

www.dacoromanica.ro

718 ARTEA P. S. EPISCOP DE BUZEtt

abusiv si de o exactitate rara in indepli-nirea dispositiilor disciplinare si adminis-trative, a§a ca de sigur incetarea sa dinviapa a lasat, cele mai vii regrete atat pas-toritilor set spirituals, cat si la tot ClerulEparhiei Sale. A trecut de la nos, dupeo _scurta suferintg, in Oa cunostinta §ilini§teas, in vrasta de 74 ant, regulandu-§I sin-gur Inca fiind in viata, prin dispositii tes-tamentarea, chipul cum trebue sa se ur-meze cu averea sa dupe morte. Tot a-vutul set §i l'a afierosit Institutiilor debine-facer! ale Terel. Fie-i tarina uOra !

.1r

C. Erbiceanu.

www.dacoromanica.ro

Regulamentul Seminarielor,

Dispositiuni generale.

Art. 1. Instructiunea personalului clerical inferior se dAnumat in seminaril.

Seminaristii sunt : intern!, bursierl ci solvent!.Art. 2. Elevii Seminariulul Nifon Mitropolitul vor avea

aceleall drepturi si indatoriri ca §i elevil Seminariilor Sta-tului, indata ce ministrul ins tructiunel publice va constata,printr'o decisiune publicata in buletinul ministerulul, c6,Seminarul Nifon a adoptat intru totul programa Semina-rielor Statului.

La ori-ce abatere, acestA, decisiune se va putea revoca,§i in acest cas, elevil Seminariulul Nifon nu se vor malputea bucura de drepturile seminariltilor Statului.

PAna la clasa a IV-a elevil Seminarului Nifon pot trecela alte §coli secundare, trecend examenul de diferenta ma-teriilor dintre programa Seminarielor li aceea a scale! incare voesc Ed intre.

De la clasa a IV-a in sus, elevil Seminariulul Nifon, sprea putea trece la alte roll secundare, vor trece examen deadmitere asupra tuturor materielor clasei inferiore aceleeain care voesc A fie primiti.

Art. 3. Pe langa fie-care Seminar cu curs superior va fiqi o cic616, de aplicatie. Organisarea acestel scale este ceaprev64uta prin regulamentul legel inv6titme'utului primar§i normal prirnar.

Art. 4. Pans la votarea legel inv6tamentului secundar,materiile prev6clute in programa Seminarielor se imparttitre urmatorul numer de profesori :

www.dacoromanica.ro

720 REGULAMENTUL SEMINARIELOR

a) La Seminar ul superior.

Un profesor de limba rouafinA.Un profesor de limba latina.Un profesor de limba germanA.Un profesor de matematica.Un profesor de istorie tli geografie.Un profesor de stiintele fisice qi naturale.Un profesor de ltiintele religi6se.Un profesor de caligrafie li desemn.Un maestru de musica bisericesca.Un maestru de musica vocals.Un maestru de gimnastica li jocuri gimnastice.

b) La Senzinariul inferior.

Un profesor de limba elena.Un profesor de limba latina.Un profesor de limba romans,.Un profesor de limba germane,.Un profesor de stiintele matematice.Un profesor de stiintele fisice, chimice §i agronomice,Un profesor de istorie qi geografie.Un profesor de igiena, medicina popularA, anatomie /ifisiologie umana. Acesta va fi li medicul internatului.Un profesor de filosofie §i pedagogie.Un profesor de desemn li caligrafie.Un maestru de musica bisericesca.Un maestru de musica vocals.Un maestru de gimnastiea, si jocuri gimnastice.Un maestru de lucru manual.Studiile religi6se vor fi impaqite de ministru Intro doul

sail cel mult trei profesori. Pans la noui dispositiuni a-ceste studit vor fi impartite intre tree profesori si anume :

Un profesor de esegetica si istoria bisericesca.Un profesor de dogmatics, morale, qi dreptul canonic.Un profesor pentru pastorale, liturgies, omiletica li

exerciO de predica.On de cats on ministrul va crede cu cale, el va putea,

cu avisul inspectorilor invelAmentulul secundar, uni cate-dra de limba latina cu cea de limba romans on cu oparte a limber elene, catedra de matematica cu cea deFl.tiince fisice naturale or cu stfintele fisicochimice §i agro-nomice, catedra de musica vocals cu cea de musica bi-

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL SEMINARIELOR 72i

sericesca si catedra de stiintele religiose din cursul infe-rior cu cea de limba romans sail de istorie si geografie.

Ministrul instructiunei p6te, de va gag cu tale, sa deaprofesorului de limba elena, sat un al doilea profesor,sail pedagogi ajutatori insarcinati numai cu supraveghiarealucrarilor sedge ale elevelilor. Acesti pedagogi nu numerlintro pedagogil insarcinati cu serviciul interior. De ase-menea pedagogi, in conditiunile de mai sus, se pot dasi pentru limbele Latina, si romans. Cand ministrul unestecatedra de matematici cu cea de stiintele fisice $i agro-nomics, parte din aceste din urma le pote da unui profe-sor platit cu diurna, ce se va fixa prin budget.

Art. 5. Pentru studiul limbei germane, atat in semina-riile inferi6re cat §i in seminariile superi6re, vor fi peda-gogi specials, insarcinati sa supravegheze lucrarile scriseale elevilor, li sa fats cu densil exertil de convorbire inlimba germana in anume ore de meditatie, can se vor fixade catre profesorul de limba germana, cu aprobarea inspec-torilor invetamentului secundar.

Art. 6. Pedagogic specials de care se face mentiune inarticolele precedente von putea fi retribuici cu retributiunemai mare de cat cei-l-alp pedagogi.

Art. 7. Pans la votarea legei invetArnentului secundar,profesorii seminariilor vor primi retributiunile preveclutein legea de la 1883. Suplinitorilor de catedre, can at maimult de 14 ore pe septemana si can ar putea fi impartitein doue catedre, nu li se va face retinerea de 30 la mita.

Art. 8. Scolaril seminariilor superi6re nu pot trece laalte stole secundare, Mei a se presinta la bacalaureat, decat dupe ce all respuns fiscului suma cheltuita de Stat cuintretinerea for din anul intrarel for in seminarid. Acostasum& se fixeza la lei 400 pe an penttu solvent! si 700lei pe an pentru blirsieri.

Dispensa de restituirea acestei sume nu se p6te acordade cat In casul capetaret unei infirmitati, care face pe se-minarist neapt pentru cariera clericals,. Acosta infirmitatese va dovedi de catra medicul internatului, si ministrulnu va putea acorda dispensa de cat dupe ce a luat si a-visul episcopului respectiv.

Pentru trecerea in kicoli profesionale, $i anume: de a-gricultura, de comerciti si de meserii, ministrul p6te acordadispense on sand.

Bissrica Ortodo' Romini, 4,

www.dacoromanica.ro

722 kEGULAIVIElstl'UL SEMINARIELNR

Cele-l-alte conditiunl cu carii eleviI seminarian pot trecela alte 1c6le secundare sad a se presinta la bacalaureat,se vor fixa prin regulamentele respective.

In on -ce cas elevil seminariilor superiore vor trebui sibtreat, examene de t6te materiile, Ian nu numal de diferintg.

Examenele trecute sad diplomele cAptState cu violareadispositiunilor din nest articol aunt nule.

Examenul de absolvire.

Art. 9. EleviI seminariqq, absolventl al clasel a opta,vor trece un examen general de absolvirea Seminarului.

Acest examen se trece in urma examenului clasel a optain luna Iunie. Acest examen consta din doll() probe : unain eerie qi alta orals :

Proba in scris se va compune din :O versiune din limba eleng, in limba romans.O compositiune in limba romans, (un subject istoric).O temA din limba roman, in cea germane.Proba orals se va compune din :Citirea tli explicarea unel bucgt1 din literatura roman *,

ales& din autoril eititl in cursul Seminarulul superior.Intrebarl din dogmatics, liturgieg sad istoria biserieescA.Citirea dintr'un autor german li explicarea in limba

germane.Citirea li explicarea unul autor elen din eel cititi in class.O predica scurta luand de tema un text din evangelie

ales de elev. In apreciarea acestel probe se va tine in semi&curItenia limber li coreetiunea fraset

Seriile de absolventl at Seminarului superior, cari dinpricing, cg ad urmat sub vechile programe, nu ad avutIn clasg, limba germana sad altele din studiile de mai sus,vor fi dispensatl de aceste materil.

In fie-care an ministrul va lua m6suri pentru aplicareadispositiet din aliniatul precedent.

Art. 10. Mat la probele in eerie cat §i la probele orale,notele se dad de la 0-10.

Candidatul care nu are eel putin nota 5 la fiecare dinaceste materil li eel putin media 6 nu cap6ta diploma deabsolvire. El se pote presenta din nod in anul urmator.Dup6 acesta nu se mal p6te presenta.

Art. 11. Media se calculeza in parte pentru proba scrisaqi pentru proba orals, li media general, se face adunendaceste douo medil.

www.dacoromanica.ro

12 EGULAM ONTUL S ShiNARIELOR (23

Art. 12 Candidatil cari nu obtin diploma de absolvirenu se pot nicl inscrie la facultatea de teologie, nici bucurade drepturile acordate seminaristilor prin legea clerululmirean si a seminariilor.

Art. 13. Examenul de care se vorbeste in articoleleprecedents se va trece dinaintea unel comisiunl de trelmembri, numitl de ministru dintre profesoril seminarululsuperior. Atha comisiune va fi presidata, atat la Iast eat§i la Bucuresti, de un profesor al facultateI de teologie,delegat de ministru.

In cas de diverginta, votul serf este hotitritor.Procedura examenului va fi aceeasi ca la examenul de

admisiune al seminaristilor, asa cum se hotitraste mal la vale.Art 14. Pentru absolventil Seruinarului superior, exa-

menele preve4ute de legea invetamantulul primar si delegea clerulul mirean, pentru a le da dreptul sit fie numitlinve0tori, se vor trees la inceputul lunel Septemvrie.

Comisiunea, dinaintea ciria se vor trees aceste exame-ne, se va alcatui, de catre ministrul instructiund publice,dintre profesorit Seminarulul si al scolelor normals de in-vetatorl, dup6 normele stabilite in regulamentul lege! in-vat a mentului primar.

Despre seminaristil cari vor reusi la aceste examene seva tine, la ministerul instructiunel publice, un tabloll separate

Despre admiterea in Seminar.

Art. 15. Seminaristh aunt : intern!, bursierl si solventl.Bursele se dal prin concurs.Solventil pot fi dispensatl de tare, dash se dieting la

gtudii si la purtare, alit cum se va fixa mal la vale.Art. 16. Locurile vacante de intern!, bursierl si solventl

in seminaril se dail. prin concurs, si numal pentru clasa Isi a IV, in casul in care locurile vacante in clasa IV nuse pot umple cu absolvent! SeminariuluI inferior.

Art. 17. Numerul locurilor vacante in diversele semi-narii se vor publics prin Monitorul oficial" si buletinulministerulul pe clitla de 15 Julie.

Art. 18. De la 1-27 August, concurentil, prin repro-sentantil lor, vor trebui sit se adreseze la directia Semi-nariulul pentru cari doresc a concura.

Art. 19. Cererile vor fi insotite de urmat6rele acte ;a) Pentru clasa I;

www.dacoromanica.ro

724 REGULAMENTUL SEMINARIELOR

1. Actul de naltere, prin care sa se constate cA. are verstaintre 12 qi 13 ani ;

2. Actul de vaccinA sail dovada ca a zacut de v6rsat ;3. Actul doveditor ca este roman. Acest act va fi dat

de primar ;4. Actul de botez ;5. Certificat c& a terminat cursurile unel Icele primare

superiere, sail ca, trecend cursurile unel ffc6le primare in-feriere, a depta la vent o qc61a primary din tall., rural&sail urbana, un examen de diferinta dintre cursurile ccole1primare inferi6re li ale Icelel primare superiere ;

6. Certificat de buna purtare liberat de dire* qc6leiunde a urmat cursul primal..

b) Pentru class a IV :

1. Actul de nakitere prin care sa se constate ca are verstalitre 15-16 ani ;

2. Actul de vaccinii sail dovada ea a zacut de versat ;3. Certificatul prin care se constatA ca a absolvit trei

Blase gimnasiale, sail un alt curs secundar declarat echi-valent ;

4. Certificat de buna purtare, liberat de directia qc61e1unde a urmat;

5. Actul doveditor ca este roman. Acest act se va li-bera de primarie ;

6, Actul de botez.Pentru t6te aceste ver,te se p6te acorda de minister

dispense pana la maximum doi ani In plus.Art. 20. In sera de 27 August, direetorul Seminariulul

inchide inscrierea ci procede la facerea tabloulul concuren-tilor, cu arAtarea tutulor calitAtilor lor, top, cum u'a cerutmal sus.

Art. 21. In clilla de 30 August, inspectorni invetamen-tului secundar intocmelte o comisie de trel membri dintreprofesoril §c61el.

Inspeetorul sail un delegat al ministerulul pete lua parteoil cand in aceste comisiuni. In acest cas el are preqeden-Oa, t.i in cas de divergenta parerea sa hotaraqte.

Art. 22. La 1 Septembrie se face examinarea medical&a tutulor candidatilor. Medicul va respinge pe toil eel cenu aunt de constitutiune exelenta, pe tot' eel nedesvoltati,

www.dacoromanica.ro

RFGULAMENTUL SRMINARIELOR 725

sad cari ate simptome de bole E reditare, precum pecari nu au o infatilare potrivita cerintelor canonice pen-tru acel ce doresc a deveni preotl.

Art. 23. Candidatil admio de medic §i cari vor posedaactele In regula vor fi supuO la dou6 serif de probe, scrisei orale.

Probelele scrise vor fi :A) Pentru clasa I:a) Din limba romans (o pagina dictate in care sa se

aprecieze corectitudinea limber caligrafia. Subiectul seva alege din religie) ;

b) Din aritmetica (un exercititt u§or cu numere intreglsad qecimale).

B) Pentru clasa 1V :a) Din limba romand, (o compositiune uOra, naratiune,

scris6re, etc.).b) Din aritmetica (o problems de forta celor ce se dad

in clasa a III-a a liceelor clasice);c) Din caligrafie (o pagina dictando alta caligrafie

propridExamenul in scris se tine la 2 Septembre.Art. 24. Pentru fie-care probe scrisa se acordA eel mult

o ors jumaate.Art. 25 In sala de examen nu intra de cat candidatil,

purtand asupra for necesariile pentru scris (cernela, con-penite, hArtie sugAtore, curate) Iii profesoril insarci-

natI der priveghieze. Elevil cari vor intra in sala de exa-men cu carp, caiete sad foi scrise se elimineza de la con-curs, incheiandu-se un proces.verbal constatator de Licata.

Art. 26. Fie-cdrui candidat '1 se va da la intrarea insaid, doa tole de hartie alba, semnate de preqedintele co-misiunel, pe care candidatul le va inapola dup6 ce'IT vascrie teza.

Art. 27. Fie.care candidat semneza, teza la coltul de josdin dr6pta paginel a 3-a. Coltul apol, induoit in mod.uniform, va fi lipit cu c6rn rosie de profesorul suprave-ghiator.

Art. 28. Intro Wit, sub priveghiarea unul profesor, nupot luena mai mult de 25 candidati. Grupurile de 25 sevor forma de pe tabloul scris in ordinea alfabetica. Datacomisia crede necesar p6te miclora num6rul ce formezao grupa.

Qi eel

Oa).

si

deiti,

si

si

www.dacoromanica.ro

726 ilEGOLAMENTUL SEMINARIELOR

Cand candidatil aunt mat numero§i, preqedintele p6tedelega un supraveghiator ad -hoc pentru grupa la care nuajunge num6rul membrilor din juria.

Tote grupurile lucreza acelaqi subject in acelali timp.Art 29. Subiectul it trimite in plic inchis insp.ctorul

general al invetanantului secundar, afara de proba decaligrafie, care se alege de pre§edintele juriulul. Acest plicse deschide in dimineta 010 de 2 Septembrie, fata cujunul, in momentul de a se ineepe luerarea scrist.

Art. 30. Fi-care membru supraveghiator comunica ime-diat candidatilor subiectul in sala respective.

Art. 31. Probe le scrise, semnate de profesorul prive-ghiator, se cercet6za de comisie care hotaralte.

Art. 32. La fie care proba scrisg se pune o not' variinddup6 valOrea tezel de la 1-10. Suma notelor de la toteprobele impartita cu numerul probelor da media exame-nului scris.

Art. 33. Candidatul care va avea media scrisulul 6,avend in acelaci timp la fie-care materie in parte eel putinpatru, se admit° la oral. Pentru clasa 1 proba scrisa nueste eliminatorie.

Art. 34. Numele candidatilor, declarati admisibili inconformitate cu aliniatul precedent, se anunta imediat prinafil, pus pe zidul Icalei, sub semnatura preledintelui.

Art. 35. In 4iiia urmatore, dup6 pronuntarea resultatu-lul examenului scris, se incepe examenul oral.

Probe le orale vor fi :A) Pentru clasa I:a) Intrebarl asupra limbei romane ;b) Istoria li geografia terei ;c) Matematicl (exercitil ulore);d) Intrebaxi asupra istoriei sacre ,B) Pentru clasa 1V :Examenul oral se va face asupra materiilor cuprinse in

programul celor trel clase gimnasiale clasice, cestiuni a-supra limbei romfine, matematicelor, limbei latine, istorieiili geografiel.

Art. 36 La notarea 0 calcularea mediei exam euuluoral se va observa norma de la examenul scris (art. 32)Media examenului scris adunata cu a examenuluf oral kiiimpartial, cu dou6 va da media generala.

Art. 37. Ordinea clasificarei se face dup6 media generala

www.dacoromanica.ro

RrGULAMPNTUT S' MiNARIRI OR 727

qi se declara bursieri, la rand, In limita locurilor vacante,eel cari au media general& de eel putin 7. Resultatul con-eursului se va afila spre qtiinta tuturor.

Art. 38. Data locurile vacante nu se pot ocupa in con-ditiunile artieolului precedent, comisiunea le pote completacu solvent( dintre candidatii cari ail obtinut media gene-ralA peste 6.50 la concursul de burse, li cari declara elprimesc conditiunile preve4ute mat jos pentru solvents.

In lips& se pot primi solvents :?,i far& concurs, cari atimedia ultimului an al §colei ce ail frecuentat, peste 7.50.

Art. 39. LucrArile comisiunei se vor inainta ministeru-lui spre aprobare.

Probele serise ale candidatilor se vor pastra timp de unan in arhiva F} colei.

Bursieril declarati admit ,I 'Ana la aprob area luerArilorde minister pot fi primiti provisoriil in internat de catradirectorul Seminariului.

Art. 40. Ministerul hotArAkde papa la 15 Iulie call dinsolvent,[ din Seminar vor fi dispensati de plata taxelor.Aceltia se vor alege in ordinea clasificarei far& a trecenisi odata mai jos de eel cari ail obtinut media generals 8.Intro eel cu media generalA 8, ministerul va alege pe eelcu purtarea mat bunk.

Solventul este dispensat de taxe numai pentru un an.Pentru a se bucura (1.i de aci inainte de dispensa, el

va trebui sa capete in anul urmator eel putin media 7.50li al alba o purtare buna.

Conditiunile solventilor.

Art. 41, Se vor pereepe urmat6rele taxe anuale pentruun solvent :

300 lei pentru solventii intrati din clasa I, qi 400 leipentru eel intrati din clam IV. In ace§ti bans nu se cu-prind hainele, rufele (1,i cartile.

Art. 42. Taxele se vor plAti in done rate : prima la in-ceputul anului Icolar in Septembrie, a do-da la 1 Fevruar.

Art. 43. and un solvent va fi departat definitiv din§cola pentru nedisciplina, sail se va retrage de buns voedin internat, dupe 15 ytile de la plata unei rate, nu i seva restitui nimic.

Art. 44. Taxele se vor depune la una din easieriile ge-nerale ca venit la Stat. Chitantele se vor inainta direetiu-nei seminariilor respective.

www.dacoromanica.ro

728 laGULAMgNITIL SEMINARIMOR

Art. 45. Directorul primind recepisele de plata ale so'.ventilor, le va tnainta ministerulut. El va tine un registrude veniturile ce resulti de la solvent!.

Art. 46. La inceputul anului polar, solventul nu va fiprimit de catra director de cat presintandu'I chitanta caa achitat taxa. Daca nu se achita rata a dolls, la termen,dupe 15 4ile solventul se indeparteaza din internat.

Art. 47. Directorul va cere internilor, la intrarea insc61a, obiectele necesarit pentru instalare, de pe numitalista aprobata de minister, $i care se va publica prin Mo-nitorul oficial".

Art. 48, Ministerul va putea reserva, in fie-care an, unnum& de locurt in seminariile inferiors, care nu va trecepeste unu la 10 din bursele vacante, pentru candidatil n6s-cutl in Dobrogea fl cari vor fi dispensati de concurs.

Mid num6rul candidatilor este mat mare de cat al lo-curilor reservate, se va da preferinta celor cari at maibuns ate,tate de studil anteriore.

Art. 49 si eel din urma. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentul cultelor si instructiuneI publice este in-sarcinat cu aducerea la indeplinire a acestuf decret.

Dat in Castelul Peles, la 11 Octombre 1893.CAROL.

Ministru cultelorsiinstructiuneI publice,

TAKE IONESCIL Nr. 3459.Ilk

Regulamentul interiorDe ordine qi disciplina al Serninarielor.

Alt. 1. Fiecare Seminar sta sub inalta privighiare siobladuire a Episcopului respectiv §i a ministerulut cultelorsi instructiune! publice.

Conducerea nemijlocita a SeminariuluI, atat respectiv demoralitate, cat $i in privinta intelectuala si materials, estede atributiunea directoruluf, care are ca ajut6re mat multirepetitori sail veghiatorl de ordine, lar la seroinariele cucurs superior ci un spiritual.

Art. 2. Directorul este obligat a avea grija pentru strictaobservare a regulamentuluT, cum si pentru meutinerea or-dine! In Seminar.

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL SEMINARIELOR 729

El este autorisat a lua dispositiunile ce le va crede deeuviinta pentru casurile ce n'ar fi prevOute in regulamen-tul de fats, si despre care n'ar avea timp sa consulte au-toritatea superiara. In urma, va comunica ministerului dis-positiunea ce a luat, cerend aprobar a ei.

Tata corespondenta $i luerarile pI ivitare la conducereaSeminariului se fac de catra director si sub a sa respundere.

Art. 3. Persona lul administrativ inferior al Seminariuluise numeste de minister in urma recomandatiunet direc-torului.

Art. 4. Directorul noq numit se instalLa in serviciulsell de un delegat al Chiriarhului respectiv si de un dele-gat al ministeriului.

El se presinta de ace§ti delegati, atat profesorilor Semi-naiiului, cat si celui-l-alt personal administrativ, ci elevilor,ca superior al tor.

Art. 5. Directorul este dator sa, privighiaze, ca atat pro-fesorii, cat si personalul administrativ si de serviciti al Se-minariului, swe frnplineasca cu exactitate datoriile tor. Iiface atenti confidential la cas de veil- o gre§e16, qi le ini-pArtAqe§te chTar instructiuni, asupra serviciului tor, far&ilia. a le atinge libertatea in exercitarea atributiunilor tor.

El este obligat a face cunoscut ministerului eventualeleabateri de la datorii ale personalului Seminarului, cerenddeslegare de urmare.

Art. 6. Directorul are dreptul a convoca aiat profesoriT,cat pe cell alt personal administrativ al Seminariului inconferinta, in care se vor delibera cestiunile de disciplinesi de ordine interns casnica.

In cestiuni pur didactice, conferinta se va tine numaiintre profesori, sub presedinta directorului.

Art. 7. La sfarcitul fie-ca'ret luni, directorul se va in-truni impreuna cu spiritualul cii cu veghiatoril de ordine,spre a clasifica conduita si aplicatiunea elevilor Tar lasfarsitul fie-carui an ecolar, directorul va raporta atat mi-nisterului cultelor, cat si Chiriarhului respectiv, starea mo-rals a Seminariului in decursul intregului an.

Art. 8. Directorul ca ci spiritualul veghifitorii de or-dine cunt obligati a locui in internatul Seminariului,

Nu este permis directorului a parasi internatul Semina-riului fax% o prealabila permisiune din partea ministerului,

cu conditiune ea, pe tot timpul absentei sale, sa fie

Qi

;

¢i

gi

www.dacoromanica.ro

730 iRTGUL AMENTUI, SENI1NAT(ETL OR

suplinit de spiritual said de vre-unul din profesoril Se-minariula

Aceeatia obligatiune se impune si spiritualulul si veghia-torilor de ordine, cu deosebire ca invoirea pentru congediulfor o ineuviinteza directorul.

Art. 9. Directorul cand nu este profesor va fi plAtit culefa unui profesor de seminar.

Cand este ci profesor, el va primi o diurng, de 150 lelpe luntt.

Deosebit de leftt, atat directorul, cat si spiritualul si ve-ghiatorii de ordine SsI at tbta intrernerea de la internatulSerninariulul.

Art. 10. In calitatea sa de parinte duhovnicese al ele-vilor seminarists, directorul este dator a se purta cu el cublandete, qi atat din vorbele, cat qi din faptele sale, sanu transpire de cat dragoste evangelica, ca veclend faptelelul, si elevil sa se patrunda de sentimentul dragostel creff-tineltl.

Art. 11. Pe MAIO obligarunile impure directorulul deregulamentul de faca, el mai este dator ca, in fie-careDuminica si serbatorl, cum f;ti la ocasiuni potrivite, sa ex-plice elevilor datoriile ce le incumba misiunea for sAntd,cancl vor deveni preor.

Cu deosebire sa'l fnvete a respecta si iubi pe SuveranulTerel si pe Chiriarhul for respectiv, a fi Impacluitoril cer-telor de on -ce naturA Sntre cre§tinS, qi a streluei prin viatafor maY mult de cat ors -care crectin, ca vegendu-li se fap-tele for morale, top sa preamareasca pe Tatal nostru eeldin cerurl.

In fine, directorul va avea deosebita grija ea tot ceeace se prevede in acest regulament sa fie adus la indeplinire.

Spiritualul.Art. 12. Spiritualul este parintele duho micesc al ele"

vilor seminariltl ci imediat ceful for conducetor, dupedirector.

Spiritualul va fi cleric. El va avea o cultura teologica.Spiritualul se numelte de caul ministerul cultelor, dupe

recomandarunea directorulul.Art. 13. Atriburunile spiritualulul aunt :a) A asista tot-de-una pe director la indeplinirea obli-

gaOunilor ce i se impun prin regulamentul de fa0 ;

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL S LMINARIEL OR 731

b) A sfatui pe elevi, la vreme priinciosa, ca sa dud, oviata religiosa morals, potrivita misiunel ce'qi vor lua, dupece vor esi din Seminar ;

c) A fi de fats in tot-de-una la rugadunile de dimi-neta qi de sera, ciind se sc616 §i se culca elevil, esi, incalitatea sa de preot, sa, dea binecuvesntarea la inceputulqi sfar§itul fie -caret rugacluni ;

d) A bine-cuventa tot-deuna prftnzul §i cina elevilor ;e) A inveta pe elevii din clasa VIIa li a VIII-a tipicul

qi t6te ierurgiile biserice0i, pe cart urmeza a le severciiun preot la tote trebuinele vietel cre§tine§th

Practica tipiculul, cum qi a ierurgiilor bisericeltl o vaface spiritualul impreuna cu elevil inteuna din salele se-minariuluI.

Aceste practice se vor face in anume ore din cele con-sacrate meditatiel, ore cari se vor :.tabili de catra directorimpreuna cu inspectorul invetamentului secundar.

Art. 14. In fiecare Duminica §i serbatore, spiritualul,indata dupe scularea elevilor, seve'rqeqte, impreuna cu ele-vii, utrenia in capela SennnariuluI, sad in lipsa de capelaintr'o Bala a intetnatului sail gi chiar in biserica Semina-riului, data va fi apr6p, Ian la ora 8 qi jumetate se duceimpreuna cu elevii la biserica Seminariului spre a ascultaserviciul Santel Liturgil.

Art. 15. Dupe severqirea serviciulut divin de la biserica,gi IntOrcerea In localul Seminariului, spiritualul este datora intruni pe elevi in conferinta in sala de rugacIune aSeminariului li a le explica pe scurt eat mersul serviciu-lui divin, cum ti ce trebue sa intelega din ceea ce s'a cititin biserica din Apostol §si Evanghelle.

Art. 16. Spiritualul este dator sa ingrijesca, ca elevil sase marturisesca li as se impartalesca in posturile cele orAn-duite de biserica, li pe cel ce s'ar sustrage de la acestadatorie cre§tineasca sa raporteze directorulul, pentru cu-venita indreptare.

Art. 17. Spiritualul este obligat a observa ca elevil se-minari§ti sa fie provegutI cu cart' de rugaciune qi de can-taxi, pentru care va avea deosebita grija ca elevil sä sefamiliariseze bine cu ale in ceea ce prive§te tote rhnduelilebisericecal, pentru on -ce trebuinta din viata cresfinulul.

Art. 18. Spiritualul depinde intru tote de director §4ieste dator a aduce la indeplinire tot ceea ce directorul it

www.dacoromanica.ro

732 REGULAMENTUL SEMINARIVILOR

va insareina, in marginile acestui regulament si a altordispositiuni ce se vor lua de minister sail de Chiriarbulrespectiv.

Art. 19. Pe rang% t6tA intretinerea ce o va avea dininternat, spiritualul va primi $i o lea, care se va fixa prinbu dgetul anual.

Veghidtorif de ordine.

Art. 20. VeghiAtorii de ordine aunt ajut6rele directoru-lui si ale spiritualului, in conducerea administrative a Se-minariului.

El se numesc de ministerul cultelor, dupe recomandatiu-nea directorului.

VeghiAtoril de ordine trebue sA fie barbati plini de pie-tate, de religiositate si cu bune purtari sociale, ca nu prindefectele for morale BA aducA vatAmare sufletescA elevilorseminari st.T.

El vor avea versta de eel putin 20 ant.Art. 21. VeghiAtorit de ordine aunt obligati a fi pe cat

se p6te nelipsitl de pe rang& elevl, cu deosebire ei urmez§,a fi fate in repetitorii, si a explica elevilor t6te nedumeri-rile ce ar avea, cum si a le revedea temele ce le-au pentrua doila 4i.

De asemenea ei vor indeplini t6te obligatiunile ce leaunt impuse prin acest regulament.

Serviciul economidut Seminariulut.

Art. 22. La fie care Seminar va fi un econom, care vaavea atributiunile de gospodaril ale easel.

Art. 23. Supraveghiarea economies a internatului estede atiibutiunea directorului.

El va lua dispositiuni pentru t6te obiectele $i repara-Ounile necesare, si va observa ca economul internatuluisA tine compturl exacte de primirea, predarea sail intre-buintarea banilor, sail a obiectelor ce i se incredintezA dedirector pentru trebuintele case.

Art. 24. Iconomul se numerate de minister, dupe reco-mandatiunea directorului, si depune jurAment de credintAski de onestitate in fata directorului.

El este plata cu o diurna care se va fixa prin budget.Art. 25. Economul este dator a regula comptabilitatea

www.dacoromanica.ro

RECULAMENTUL SEZNARIELOR 73A

internatulul, in marginile budgetului ; Tar ca functionaral internatulul este subordinat directoruluT, care it va pri-veghia in exereitiul functiunei si la necesitate in va somaca sa'fia indeplineascA datoria.

Tete adeverintele ili compturile date de econom se vorface in numele directiunel li se vor subscrie de directorqi econom.

Asemenea directorul este dator ea, din timp in timp,srt confrunteze--cu ajutorul unuT veghiAtor de ordinestarea obieetelor SeminariuluT, dupe inv entariA, compturileIli adeverintele de procurarea nutrimentulul si a le controla.

Art. 26. In cas de MIA, congediA Bait altA impedicarea economuluT, despre care el in tot-de una este dator ainqtiinta pe director, acesta va avea grija ca sit Ta mesu-surile necesare pentru suplinirea luT.

Art. 27. eful tuturor servitorilor internatulul oste eco-nomul.

El recomandii directoruluT emenii de serviciti gi ingri-je§te ca aceqtia sa fie onesiti, neviciotp qi exacts la datoril ;alt-fel, tot economul raporteazi direetoruluT pentru depAr-tarea for de la serviciA.

Art. 28. Directorul este dator a observa ca edificiulSeminariuluT, ca qi ors -ce obiecte li reehisite, BA se pAs-treze in buns stare, Tar ori ce stricAcTune facutA ea se re-pare imediat.

Art. 29. Directorul este obligat a avea grije ca elevilA primeasca la timp imbracAmintea qi rufArta hotAratA,sa fie nutritl cu manarl egatose qi curat gAtite li sä fieservite cuviinclos. In special se vor evita mancarile grase.

De asemenea salele Seminariulul qi dormitoriile sA fieaerisite qi pAstrate in cea maT mare curAtenie si ordine.

El este obligat sä dea elevilor bolnavi cea maT buns,cautare qi Ingrijire li a nu trece cu vederea nimic dincele ce medicul a recunoscut ca necesar pentru restabi-lirea sAnetatel lor.

Curdtitul ,si, imbetitul eievilor.

Art. 30. Una din conditiunile esentiale pentru o des-voltare sAnetesA, fisicA qi morals este regimul igienic pecare urmezA al duce elevil, de aceea :

Directorul este obligat a cAuta ca top elevil sA fie catse pete de curati li cá eel putin de doue on pe septe-want elevil stt se Imbaeze.

www.dacoromanica.ro

734 REGULAMEIN1tJL SE?tLNARIEL0R

Imbaiarea se va face in tote anotimpurile sit pe cat po-sibil se vor prefera baffle de apA rece.

Portarul ,si servitorii seminarielor.

Art. 31. Portarul internatulul trebue al fie om sAnetos,moral, fart vicia si cu stiintA de carte.

El se numeste de director, care'l si !Ate departa pentrucause bine-cuventate.

Portarul depune juramentul legiuit inaintea directorulul,spintualulul si veghiatorilor de ordine, ftgaduind credintAin serviciul sta.

Art. 32. Portarul este dator a pAstra, in decursul cjilel,cheile incredintate lul de director, a avea grijL de a des-chide si inchide porta si usile la timp, la la 9 ore serapredit directorulul, sat loco-tiitorul 866, cheile dinpreuntCu condica, in care noteza tote intardierile elevilor in cur-sul 4ilei; lar a dota cii, la orele 5 dimineta, le is inapol.

Art. 33. Portarul este dator a stima si a asculta pe totlsuperioril Seminariulul si a intimpina pe top visitatorilSeminariulul si pe elevi tot-deuna cu respectul cuvenit.

El este dator a intreba pe fie-care elev ce fese din in-ternat data are bilet de voie de la director spre a esi.

Portarul va tine in tot-de-una porta inchist, si a o des-chide numal la trebuintA.

Art. 34. Portarul este obligat a priveghia ca nimenl sAnu introduce, in internat si pentru elevi articole oprite, cabtuturI spirtuose, tutun si alte de asemenea.

El este dator a suna clopotelul, atat pentru scularea,cat si pentru culcarea elevilor, precum Eli pentru inceperea si finirea orelor de studit sat de clase.

Clopotelul pentru mast 11 va suna unul din sufragil.Art. 35. Ce1-1-alt1 servitorl at seminarielor de asemenea

se numesc §i se depgrtezA de director..

El trebue sA fie amens °nest, fart, vicil, $i cu supunerela tot ce li se dice st, indeplinescl directorul $i eel-I-alpsuperiorl al seminariulul.

Servitoril Bunt rtspunporT de tote obiectele ce le auntincredintate de cAtrt. director pentru serviciul lor.

Ordinea interna din seminarii.

Art. 36. Tote mi§carile elevilor in lAuntrul Seminariulul,e la sculare §i pane, la culcare, se vor regula prin su-area clopoteluluI, dup6 cum urrazit;

www.dacoromanica.ro

RRdEJLAMLNTVL SEM1NARIELOR '135

a) De la 5-5 jumetate dimineta in timp de vara si dela 6-6 jum. in timp de Yana, scularea, spAlarea, imbra-carea si rugaelunile diminetel, in comun ciise, pe rand infie-care Ali, de catre elevi, la care va asista spiritualul incalitate de preot, si veghiAtoril de ordine ;

b) La ora 5 jumetate dimineta in timp de vara si la 6jum. in timp de iarnA, elevii tree in repetitor sA'sf preparelectiunile clasel. Veghifitori1 de ordine, cari vor trebui sAstea in repetitoril impreunA cu elevii, le explicA acestora,in cas de trebuinta, locurile mai grele, reved caietele sitemele elaborate;

c) La 6rele 7 jumetate, elevil se due in ordine in refector, unde se dice mat intAi de un elev rugAcTunea °bid-fluid, spot se face gustarea ;

Dupe gustare, precum si dupe prang si cina, se diceiarAsi rugaciunea obicinuitA;

d) Dupe gustare elevii tree in repetitor, spre a'si luacArtile si cele necesare pentru class,, si pe urmA se due,sub conducerea privegbifttorilor de ordine, in clasele res-pective, unde stall pana ce se finest lectiunile de diminetadin qiiia aceea ;

e) Dupe ce'si finest cursurile, Oa, la ora 12, elevii vorfi in recreatiune ; Tar la orele 12 tree in refeetor, larAsiin ordine, spre a lua prat:14111 ,

f) Dupe prang eleviT es in curtea seminariulul pentrurecreatie ;

g) Cu o jumetate de ora inainte de lectii, elevii intrA inrepetitor spre a'si revedea lectiunile ce le all dupe pran4,apoT eleviT tree in clasele respective, in ordine cuviinci6s5.,unde stet pana la finitul orelor de clash de dupe amia4i,din acea 4i;

h) Dupe clase elevii tree in recreatie sail in repetitor,dupe orariul Seminariulul.

Acest orariu se va intoemi ast-fel ca orele de meditatiesA nu trecA peste trel, mult patru pe 4i ;

i) La ora 6 si jumetate va fi cina.In timpul cinel se va citi din Santil Parinti o bucatA de

catre uniT din veghiatoril de ordine ;j) Dupe chart, elevii infra in repetitor, studiand lectiu-

nile pentru 4itit urmA,t6re si fil.cendu'll temele.La orele 9 si jumetate larna si 10 vara, 4icendu-se rugA-

ciunile spre somn, tree cu totii in dormitor pentru culcare.

www.dacoromanica.ro

786 REGULAMRIVIt7f, SEMINARIELOR

Elevilor celor din urml trei anT, directorul le p6te in-cuviinta ca culcarea sit se facia cel mult cu o ora mat tarliti.

Art. 37. Dormitorul va fi iluminat noptea. pia dor-mitorul este inchis si nici unul elev nu'l este permis a intra.

Art. 38. In dilele in cari, conform programer, dupeprang este liber, elevil se vor deda la jocurl si alte re-creatiunl.

De done on pe s6pt6manfi, afar& de Duminec! si ser-bgtori, elevil vor esi din internat si vor face plimbari, subconducerea priveghiatorilor de ordine. Aceste plimbari nuvor fi nicT °data mar scurte de o orA. Ele se vor face peon -ce timp, atat vara, cat si lama, afara de casurile ex-ceptionale.

Art. 39. Dumineca si serbatorea, elevil se vor scula laorele 5 si jumetate si, dupe ce se vor spala si imbraca,se vor duce cu totii la ora 6 in repetitor, unde se vor ocupacu cantarile si citirile bisericesti, pana la. orele 6 si jume-tate, lar de la orele 6 si jumetate vor intra in capela Seminariuluf, lar in lipsa acesteea, intr'o sala mar mare ainstitutului, unde se va face ortrina sub conducerea spi-ritualulu! Seminariulul, in ealitate de preot.

IndatA dupe sfarsirea ortrine!, care in tot casul urnieza,a fi terminata la orele 8, elevil vor merge in corpore labiserica seminariulu!, trnpreuna cu spiritualul si veghia-torif de ordine, spre a asculta serviciul Sante! Liturgic.

Serviciul de cantareti si slujitorl bisericest!, in timpulserviciulul divin, va fi tinut de elevi, atat in capela Semi-nariulul, in timpul ortrine!, cat si in biserica, in timpulSante! Liturgii.

Liturgia de asemenea va fi cantata de elevil Semina-riuluT in cor.

Dupe esirea din biserica si intOrcerea la localul Semi-nariului. elevil vor trece in refector, spre a face gustareaobicinuita, apol vor avea recreatie.

In t6te Duminecile si serbatorile, atat vara, cat si lama,pe orI-ce timp, afara de casurile exceptionale, devil, subconducerea veghiatorilor de ordine, vor esi la plimbareafar& din oral, la camp, made vor face jocurf, far& insa,a se imprastia si a se depfirta astfel in cat 0, nit pOta fiveduti si privegiati.

La orele 6 si jumetate gra va fi cina, dupe care apolse vor regula cele-l-alte ocupatiuni pentru studio, conformregulamentului de f4&.

........4

www.dacoromanica.ro

REGULAMEDVITL SEMINARIELOR 73?

Daca internatul Seminariulut va avea o grAdinti, elevitin timp de vara vor putea studia lectiunile si in gradini.

De asemenea dacA curtea Seminariului o permite, el vorface exercivii practice de gradinarie-sub conducerea pro-fesorulul de agronomie.

Furtarea elevilor in timpul eand sunt in ciao.

Art. 40. Elevil, intraiad in clasele respective, se vor a-seda fie-care la locul sell.

Intrarea profesorilor in class o vor saluta, sculandu-secu toOt in pici6re.

Asemenea vor face cand va intra directorul.Indata dupe intrarea profesorulul In class, unul din

elev.' rosteste rugAciunea Imperate ceresc mangaitorule...",si dupe terminarea lecOuneI se sfarseste tot ast fel.

Art. 41. Elevil aunt datorl a veni in class nu numaicnratI, 80,14 $i pieptanap, ci $i pregAtip toi-de-una cucartile $i rechisitele necesaril pentru studiA, pe can le vorLinea in buns stare.

Elevil bolnavi vor fi rqinutl in infirmeria SeminariuluI.Art. 42. In timpul lectiunilor, elevil vor fi cu cea mai

mare atentiune la explicatiunile sat intrebarile profesorulul.Sgomotul, soptirea sat orlce alts desordine aunt oprite.Art. 43. Lipsind verIun elev de la apelul nominal, ce

veghiatorii de ordine aunt datorl a face in momentul intra .

re in clase si Inainte de a intra profesorul in class, se vacomunica directorului spre stiin0.

Art. 44. Cand un elev din causa de b615, nu va puteamerge in class, va face acesta cunoscut directorulut, careva trimite pe elev in infirmerie, pAnA, la cAutarea holnavulm de catra medicul internatulul.

Ars. 45. Lipsurile ocasionate prin intorcerea tardie laSeminar, dupe vacanta cea mare de Iulie $i August, saildupe vacana de CraciunI si Pasce, si cari lipsurt vor tracepeste o septamana, vor atrage elevulul penalitafea de a fiexpulsat din Seminar, de nu va putea sit legitimPze acelelipsirl.

Art. 46. Elevil sunt datorl a cruta mobilierul scOlel, anu'l sgaria, ciopli cu cuOtul sat a scri pe el cu creionul,creta sail alt-ceva.

Art. 47. Orl-ce abatere de la prescriMiunile articolului

%mica Ortodol Romani. 6.

www.dacoromanica.ro

738 REGULAMENTUL SEMINARIELOR

precedent se va aduce indat& la euno§tinta: direetoruluI,care va pedepsi pe elevul vinovat.

Clasificatiunea elevilor din seminari.

Art. 48. Gradul diligentel al aplioatiunel elevilor lastudil, la purtare, se va nota prin.,Lcifra de la 1 -- -10, acAror val6re este cea urmAt6re :

10 echival6zA Cu f6rte bine sail eminent, ; 9 gi 8 echi-valdza cu bine cu distinctiune; 7 §i'6 echivaldzA cu bine ;5 gi 4 echivalezA cu mediocru ; 3, 2 gi 1 echivalezA cu r611.

Art. 49. Notele meritate de un elev in decursul unellunl, la fie-care obiect de studid, cum gi la purtare, se vortrece la finele fie-cArei luni in matricula Seminarulul deell/A director.

DacA un'elev, sail pArintil lul, sail tutorii, ar dori sAcun6scA gradul de studid al elevulut pe una sad mai multeluni, i se p6te da de cAtr& director un certificat, cutarea notelor elevulut atat la studil, cat gi la purtare.

Art. 50. Cand consiliul profesoral va gAsi pe un elevin totul inapt pentru exereitiile gimnastice sail pentru de-semn, nota la aceste studii nu se va mal ealeula in mediageneral&

Art. 51. Nota de la purtare, find mal important& chiarde cat cele ale studiulul, elevul seminarist, care la purtareva avea media general mal jos de nota 6, va pierde drop.tul -de a mai continua studiul in Seminar, chYar cand laobiectele de studid va fi eminent.

Art. 52. Indatl dupe terminarea examenului din tune,consiliul profesoral, sub preqedinta directorulul, va procedela clasificarea elevilor din clasa":JespectivA

Art. 53. Clasificarea elevilor in fie-care clasa se va facedupe notele dobandite de el, atat in decursul anului, catgi la examene, gi anume :

Clasificat intAl va fi elevul care, atat la purtare, cat qila studid, are cea mal mare nota intre elevl.

Clasificat al doilea va fi elevul care va avea imediatnota mal inferiora de cat intAiul clasificat, gi tot aqa, seva urma Oa. la eel din urmg, elev.

Media de clasificare este suma mediilor generale Impar-tit& cu numeral lor.

Art. 54. Media general& se compune din media anualit

aril.-

si

cell -alit

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL S, MINAtiELOR IJ9

a fie-carui obiect, plus media examenului si impartita pedin doue.

Art. 55. Nota medic de promovare dintr'o clasa intr'aItava fi de cel putin 6.

Mediile partiale nu vor putea ti mai mid de 6 la limbaromans si studiile religi6se, nici mai midi de 5 la cele-1 site obiecte de studio.

Elevul care nu va avea acesta notA, replan° repetent,data la Did until din studii nu are mai putin de 4, sidach media de clasificare nu este mai jos de 5.

Alt-fel elevul va fi eliminat.Seminaristul nu pete fi de cat odata repot( nt in tot cur-

sul color 8 ani de Seminar.'Seminaristii dobrogeni admisflfttra concurs in Semina-

riul inferior, in cursul seminariului pot fi tolerati repetenpdoi ad, bine inteles nu in aceeasi Asa.

Seminaristil cari in cursul unui an, in top eel 8 an! destudit, ar fi holnavi de o bola vindecabila si care nu a-trage dupe densa consecinte ulteri6re, pot fi tolerati, cuconsimtementul corpului profesoral si al directoruld, etremand repetenti si in afara de dispositiunile de mai sus.AcLta ins& cu conditie ca seminaristul sa fi cerut de ladirectie acesth fav6re inainte de a trece examenul de fi-nele anului.

Art. 56. La finele fie-card an de studio, pane, Exclusivclasa a VIII a, elevii vor primi de la director un certifi-cat dintr'un registru cu match, In care se va trece clasace a frecuentat elevul, gradul invetaturei, cu aratarea denotele apetate la fie-care obiect de studio, nota de la pur-tare si media generals, numerul lipsurilor motivate si ne-motivate, si pedepsele ce vor fi primit in decursul anului.

Purtarea elevilor seminarioL

Art. 57. Elevil seminarist' sunt datori respect si supu-nere directorului, spiritualului, profesorilor si veghiatorilorde ordine.

Se pedepsesc aspru devil earl nu observe cuviinta ca-tre profesoril si superioril lor, cercOnd al insela prin as-cunderea adeverului, primind cu nepasare invetAtura sisfaturile lor, si mai cu slime criticandu'i si vorbindu'ide r6t..

Cea mai gravy culpit, care atrage dupe sine expulsiu.

www.dacoromanica.ro

740 REGULAMENTUL SEMINAR1ELOR

nea imediata din Seminar, este impotrivirea ce ar cutezaelevil sa arate directorului sail profesorilor, precum si in-cerearea de a indupleca si pe alp elevl la nesupunere si re-volts contra lor.

Art. 58. Modestia si moderatiunea fiind calitatile careimpodobesc pe finer!, mal ales pe ace! cari vor devenipreop, servitor! al lul DumnecleA si inv6tator1 a! cres-tinflor. Seminaristit pretutindenea si in tot locul se vorpurta en bunaeuviinO, far& a da, prin miscall, vorbeBall fapte, ocasiune la scandalur!.

Observaciunile ce directorul, spiritualul si veghiatorii deordine vor face elevilor pentru or! -ce neregularitap, in, siafar& de localul Seminariulul, seminaristi! aunt datorl a sesupune si a le primi imediat.

Art. 59. Dragostea cresting, flied suma tuturor virtuti-lor crestine, elevil seminarist! aunt datorl sä fie patrunslin mintea si sufletul lor de acest& virtute crestineasca, siatat air& colegit lor, cat si catra top semenil lor, a& ex-celeze in Iubire si stima evangelica, dar mal ales cu co-legif lor, a& lege prietenie fratesea, far& viclesug sat alt-ceva de acest fel.

Art. 60. Potrivit celor cupringe in articolul precedenteste strans oprit elevilor a se purta necuviinclos unul ca-tra altul.

Blandetea, urmand sa formeze caracteristica vietet lormorale, el aunt datorl a intinde acesta bland* nu numalcatra colegil lor, dar si catra servitor! si chlar catra a-nimale.

Art. 61. Nu este permis elevilor a introduce in seminarcarp cari nu privesc la studiul lor far& permisia direc-torulul.

Art. 62. Nu este permis elevilor a primi visitele pers6-nelor straine de cat in sala de vorbit in 4ilele si in orelehotarite de director.

Art. 63. La cas de insubordonaciune a unda sail malmultor elase sail de cointelegere intre elevi spre a se in-subordona, sail a face alte acte de asa naturA, directoruleste autorisat a expulsa imediat pe culpabilI, si a raportape data ministerulu!.

Aceeall pedepsa de expulsiune se va putea da Bernina-ristilor cari, prin vill grain, prin fapte sail prin scris, is1vor permite a defaima religiunea, statul si morala.

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL SEMINARIELOR 741

Congediile elevilor.

Art. 64. Elirea din internatul Seminarului, farA permi-siunea directorulul, este interlisA. Contravenitoril se vorpedepsi pentru prima 6rA cu arest, pentru a dolla brA cuexpulsiunea.

Cand un elev va eFti din Snminar farA permisiunea di-rectorulul, qi va remAnea n6ptea afarA, se va considera caexpulsat din Seminar.

Art. 65. Elevii earl at pArinti, rude sat corespondentl,in oraqul undo se aflA seminariul, li se va putea da, decatrA director, voia de a eqi Duminica qi serbAtorea dininternat.

Congediul se va da numaI elevilor eu bunA purtare ifiearl n'ai fost pedepsiI cu interlicerea de a parasi inter-natul pe un timp 6recare.

Congediul se va da elevilor cu condiiie de a nu lipside la serviciul religios.

Elevii can n'ad 064, rude sail corespondenti, vorputea eqi din internat cu permisiunea directoruluY, in ga-rantia parintilor, rudelor sat corespondentilor altor eleviinterns, dui:16 cererea parintilor acelor elevi sat cores-ponden(.

Art. 66. Elevii nu vor putea eli din internat de cat pur-rand uniforma SeminariuluY, care se va regula de minister.

Er vor trebui sA albA Ili bilet de libera elire din parteadirectorulul.

Art. 67. Elevilor le este oprit, pe timpul cand slant incongedill, ca sa visiteze balurile publice, cafenele, casino,taverne qi alte asemenea stabilimente, nici chiar cu pA-rintil lor. La grAdini publice §i la locurl de preumblarevor putea sA se ducA, insi insotitt. de parinti, rude sat.corespondents.

Este asemenea interclis elevilor de a avea relatiunY cupersdne de reputatiunea rea §i cu purtarea bAnuitA.

Pedepse.

Art. 68. Contraventiunile la dispositiunile acestul regu-lament vor fi pedepsite cu urmAtbrele pedepse :

a) Mustrarea in particular;b) Mustrarea in class ;c). Oprirea de la reereatiuno in curte si impunerea de

a r6manea in repetitor ;

www.dacoromanica.ro

742 RF GULAMEN1 SEM1NAR1EL OR

d) Oprirea de la preumblare in dile de DuminiciserbAtorl ;

e) Oprirea de a eci din internat in tiny de o hind satemai mutt ;

f) Camera care nu va trece de 4 ore peg) Gonirea din internat.Art. 69. Vinele ci pedepsele date elevilor se vor trece

in registrul disciplinar, la rubrica numelul elevulaPedepsele, enumerate in articolul precedent, se vor a-

plica gradat de la cele ma! uc6re la cele mai grele, afarade oasurile grave and directorul este autorisat a expulsaimediat pe elevul culpabil ci a raporta ministerului.

Ped6psa de sub lit. g din articolul precedent se va a-plica tot-d6-una dupe decisiunea consiliulul profesoral alSeminariului, ci atuncl directorul va incunoctiinta indatitpe pttrinlil, rudele sail corespondentil elevilor.

Atat directorul at ci parinOT, rudele sau corespondentilvor putea apela la minister contra hotararei corpului pro-fesoi al in casul art. 68, alin. g.

Igiena.

Art. 70. Medicul Seminariulul este obligat a visita eelputin de trei on pa septAmane, acest institut, ci dupe tre-buintd mai de multe on pe di.

Art. 71. In cas de Ma a vre-unui e'ev, directorul vatrimite pe elevul bolnav la infirmerie pant la venirea me-dicului. Elevul va fi tratat in internat.

Cand ins& maladia, dupe declaratiunea mediculuI, va fide nature, a nu se putea trata in internat, atunci bolnavulse va transporta intr'un spital.

Perintil, rudele sad corespondentil pot lua pe bolnavacasii pans la insdnetocire, and atuncI vor fi obligati a'linapoia in internat.

Art. 72. Daca b6la until elev, dupe declararea medi-culu1, far% a fi gravA, cere totuci un tinup ma! indelungatde tratament ci un regim incompatibil cu viata din inter-nat, directorul p6te da elevulu1 un congediil de o lundspre a se auto, de bald la parintI, rude sail corespon-dentT ; lar pentru un congedid mai indelungat, va cereaprobarea inspeotorului general prin raport insotit de cer-tificatul mediculul.

Elevil in congediil pentru autarea sAnetatel data vor

qi

ae

qi

;

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL SEMINARIELOR 743

intardia, cei diu oraq 5 4ile peste termen, iar eel eel dela sate 15 cjile, se vor §terge din numerul elevilor.

Directorul va raporta despre acesta ministerului.

Garderoba.

Art. 73. Elevil seminarilti vor purta o inabracAminteuniforms, potrivita cu misiunea pentru care se pregatesc,de pe modelul ce se va hotari de minister.

Art. 74. Efectele elevilor, atat cele de imbracAminte,cat qi ruferia, se vor primi cu inventariil, ce se va treceinteun registru special, li, dupe ce se vor insemna cumarca internatului li se vor insemna cu numerul de ordineal fie-carui elev, se vor pastra tntr'o camera destinata pen-tru acdsta.

Art. 75 Elevii seminariqti se vor premeni eel putin dedone on pe septemana in timp de iarna, §i de trei on peseptemana in timp de vara, Cu MO, ruferia.

Veghiatoril de ordine ad obligatiunea specials A observeca elevil ss fie tot-de-una curati §i la timp premeniti.

Examenele.

Art. 76. La fie-care Seminar se va tine In fie-care anun examen, care va incepe la 6 Iunie qi se va terminala 21 Iunie.

Cursul lectiunilor va inceta la 25 Mai al fie - carol an,pentru ea elevii A alba timp de preparat pan& in 4itaiin care vor intra la examen.

In anul al VIII-lea examenul de fine de an se va incepela 25 Mai, pentru ca la 19 Iunie sA pota incepe examenulgeneral de absolvire.

Art. 77. Cu cate-va (Tile inaintea fie -carol examen, con-siliul profesoral va elabora programa de Vele qi orele des-tinate pentru -fie care obiect de studill gi directorul o vaafila spre ltiinta elevilor, li tot de-odata o va comunicaministerului cultelor §i Chiriarhulul respectiv.

Art. 78. Atat ministerul, cat §i Chiriarhul respectiv asdreptul de a numi delegatl earl sl asiste la aceste exa-mene §i cari vor fi obligati de a raporta, celui care '1-adelegat, mersul intelectual §i moral al qcOlei

Art. 79. Cand un elev, din motive bine cuvgntate, arlipsi de la examen, legitimandull lipsirea inaintea direc-

www.dacoromanica.ro

744 REGULAMENTUL SEMINARIELOR

torului, se va dispune examinarea lui sat In primele Bileale Jul Septembrie, sat chiar In sesiunea de Iunie, datava mai fi timp. Neputenduli legitima lipsirea, va perdedreptul de a fi examinat.

Premiarea.

Art. 80. Distributiunea premiilor la elevil, cari in de-cursul anulul s'ati. distins mai mutt la studitt §i la bunapurtare, se va face in 4ita de 29 Iunie, in localul Semi-nariului.

La distributiune va asista Chiriarhul respectiv §i mi-nistrul cultelor sat delegatii acestora.

Regularea premiilor se va face dup6 ordinea maximuluinotelor anuale meritate de elevi.

Pentru fie care class vor fi trei premii pentru studiipro priti Oise §1 unul pentru musica bisericesca.

Premiul I se da elevului care a e§it eel filial la clasi-ficatiune;

Premiul II se da elevului care a e§it al doilea la cla-sificatiune, Tar

Premiul III se da tuturor elevilor cari at o medie maimare de opt.

Niel un premit nu se da elevilor cari at media sub opt.Art. 81. Elevul cu nota mai jos de 8 la "purtare va

perde dreptul la premiti, on care ar fi notele de la studit.Art. 82 §i eel din lama. Ministrul Nostru secretar de

Stat la departameitul cultelor qi instructiunei publice esteinsarcinat cu aducerea la indeplinire a acestui decret.

Dat in Castelul Peleg, la 11 Octombrie 1893.CAROL.

Ministru cultelor §iinstructiuneT publice,

TAKE IONESCU.

-I -1,---.*--+

No. 3460.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLIA DE BUCUREV1,

Dupe domnia glori6 a a lul Mater Basarab, care faceepoch In Istoria Bisericet romane, urmh pe tron alesul na-tiunei intregT Constantin Serban (1654-1658), fiul lul Raduerban, care domni de la anul 1601-1611, in care timp

se infiinth §i Monastirea Cernica. Atat tatel, cat §i fiul sebucurail de mare popularitate §i sh luptati din resputerlin contra streinilor, cari incepuse a ocupa functiuni insem-nate in Stat.

Cronicarul 1) dice, ca. Constantin Yodel ureandu-se petron, se sili a indrepta ranile pricinuite prin revoltele seT-menilor si alte greuthti ce venire, preste tare. El lartat6te naph§tile si platelte Turcilor haracTul din propria luiavere, scutind Cara de bir, pentru treT luni de Mile si ler-land dorobantilor si calaragilor (militiele Ord) zecimile sioleritul, imbrAcandu-1 pe tett din averea luT cu postavbun, Tar pe capitanil for cu catifea, damasc §i atlaz. LefInca he da, si §edeall la masa cu densul; judecati dreptefecea si mila din destul ;i pe nimene nu obijdula si cublandete si cu cuvinte dulct pe top TT mangaTal si gandi

1) Vecji Mag. ist. IV, p. 336. Engel Geschiche der Valachey,p. 298.

www.dacoromanica.ro

746 MITROF0,1A DB BUCURB§11

sa facA mult bine tares li se bucurati top qi moimeni il,iatreini multamind lui Dumneclet, cad le-au harAzit domnbun ii intelept gi milostiv".

Mates Basarab, pentru a purta cu succes luptele sale,cu contimpuranul s66 Vasile Lupu, avu trebuinta de multistrains simbriall, cad se pare ca romAnii nu se puteah.decide a lua armele in contra fratilor lor. Pacea se Wucu. adeverat creqtine§te, radicandu- se monumente, destinatecultului divin, care exists li pans asta-di qi care ai}teptAbine-voit6rea atentiune a comisiunei pentru monumenteleistorice, ca sa fie demne de faptele istorice ce represinta.Aces strains insA nu erat multamiti cu acea pace frAteascA,care sa ineheiA in mod ma de demn §i, creqtinesc, ei voiatsit jtifulascA li sa li se platesea solda. De aceea indatA cese alese Domn Constandin erban, Selmenil sub conduce-rea lui Hrizea, se resculara in contra boierilor, call sfii-tuirit pre Domn sa desiiinteze acest corp strain li periculostares. Constandin Voda sa indrepta catra armata adeve-rata a Orel, catrA dorobanti li chlarall, il' scuteqte de darl,le face uniforme qi sa incercA a alunga pe Selment Darlucrul nu era ala de lesne. Si numai cu concursul luiRacoti, Principe le Transilvaniel, putu sa-1 invingA in ba-talia de la Simplea pe TeleajAn. 0 parte din Someni re-cunosc gre§ala for li sa rugA MAriei Sale sit-i ierte. Separe ca in urma acestui resboiA, Constandin VodA, sa ho-tarAlte a zidi o mAnAstire. El alese in scopul acesta po-sitia cea mai frum6sa din marginea Bucureqtilor, dealulMitropoliei, unde radicA frum6sa bisericA, care sa afla §iast1-41, facutA dupe stilul vestitului monument de la Cur-tea de Argeq. Dar acum se vede nu mai era un alt MeterManole qi nici imprejurarile nu permiteat a se face orna-mentarile, care impodobesc frum6sa eatedrala de la Curteade Argel. Abea un an kii ate-va lunt tree de la punereatemeliei, §i bunul Domn Constandin Serban este mazilit inIanuarie 1.658 sub pretext, ca ar fi ajutat pe Racoti in luptasa contra Polonilor.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLIA DB BUCIIRESI 1 747

In locul set vine pe tron Mihnea al III-lea (1658-1659), care de ci purta un nume romanesc, era omul eelmai conrupt, care nu vedea en °chi bunt reformele luiConstandin Voda. Fiii lui Hrizea cauta a se pune bine peYang& noul Domn, si Incep opera de resbunare in contrafostului Domn, rapind mai multe mosii, pe care Constan-din Voda le inchinase Manastirel Intemelate de d'ensul inon6rea sfintilor Imperatt Constandin ci Elena.

Intr'o scris6re a lui Constandin Voda, catra Stefan Mi-tropolitul Ungro Vlahiel, cu data de 13 Martie 1665 (7173),si pe care o reproducem in anexe, declara ca mociele, Li-poveV, Runcanii ci CrAsanii, pe care le cumperasera cubanil set si pa care voiati sit pue mana fecioril Hrizii, suntInchinate manastirat pentru hrana si pentru pomenirea sa.La plecarea sa din tad, Constandin Voda incredirOse actele musielor acestora until calla& din Plumbuita, Manas-tire rang& sColentina, partea nordica a orasului, anumeNechifor, pe care'l insarcinase cu executarea luerarilor bi-sericei incepute de el, dar care constrAns find de Mihnea,a da actele lul Constandin Voda, a fost nevoit a fugi ciast-fel a 4nstreinat ci actele. R6ga pe Mitropolitul Stefan alila acesta Man Astir& sub scutul sell $i a Interveni pe Wig&Domnul de atunci Radu Leon, fiul lul Leon Tomea (16291633), ci sa marturiseasca, ca mociele aunt luate cu banii861, precum ctiu ci boieril Divanulul. Mitropolitul Stefanindata ce primeste acesta imputernicire la In stepanireasa Manastirea lui Constandin Vodit ci stramuta aid rele-dinta sa din Bucurecti, care pana acum fusese la bisericaSt. Gheorghe vechiil.

Nu mult dup6 acesta ocupa scaunul metropolitan Teo-dosie, fost egumen la Manastirea Argesului, care terrain&biserica lui Constandin Voda ci care din causa imprejura-rilor nenorocite de atunci, remasese mai mult timp in pa-rasire. El acne lui Constandin Voda despre acest eveni-ment, amintindu-I cu acesta, ocasie de randul sfintei Mitro-polii, pentru randul mocielor, al cartilor ci zapiselor.

www.dacoromanica.ro

748 M1TROPOLTA DE BUCURqTY

In o scrisere Cu data de 8 Aprilie, acelal an, ConstandinVoda ifil esprima multAmirea sufleteascA, cad a inteles,c§, acum este Mitropolitul Teodosie nevoitor al sfintel Mi-tropolil, asigurAndu-1 ca t6te I:Article moqielor le-ail dat InnAna pArintelul Nechifor, care at fost egumen Manastireivi imputernicelte pe Mitropolit a le Linea a§a precum le-allaflat de la altl pArintl, dandu-1 vi o insemnare de acelemolil pe o foita iscAlitA, de densul.

Mitropolitul Teodosie sA pune cu tea ravna pentru Infrumsetarea vi inavutirea acestul sfant local. El zideltereledinta mitropolitana impreuna cu paraclisul de langaea. Inca de pe timpul Mitropolitulul Stefan, JupaneasaRuxandra din Beri 'WI, sotia luI Gavrila SpAtarul feclorullul MArza Vornicul, ditruise sfintel Mitropolil (1664 Tulle12), 5 funil de movie in Bed 1601. Acosta movie a fost van-dug, de Mitropolitul Antim lul Preda Capitanul de laGherghita, ca A inzestreze biserica zidita de el in Gher-ghita (30 Mal 1709) vi pe care apol o inchinA sA fie me-toh sfintel Mitropolil (1714 Martie 25).

Pe langa moviele amintite (Lipoveti, Runcanif si era-sanil), Constandin Voda cumperA satul Tegenii dupe Pa-Berea de langa Lipo vet, fost a lul Hrizea Vornicul, care amurit in qilele lul Matel VodA, care-1 cumpera de la UdreaComisul fiul lui Hrizea. Pe timpul lut Constandin Voda,Hrizea Spatarul rescumpera satul, Tar Udrea aulind it luAde la el 0-1 vendu 1W Constandin Voda, care'l darui Mi-tro poliei.

La 1669, Radu Voda Leon dA un hrisov 1W Teodosiepentru mera din Cucuetl. Tar la 1672 MAnailA Aprodul,dimpreuna cu fratil lul, anume Tudor, i Stolan ot Crasaniot sud Elhov, in gilele lui Antonio Voda, vend lul VladicaTeodosie partea for de movie din CrAsanI. In anu11677,marele Vornic Socol, impreunA cu nepotul seti. Dragnea,daruesc 100 stanjinl din Crasani, partea for parinteascA.

In anul 1696, Popa Fiera, numit din cAlugArie Ieromo-uahul Filotei, inchina biserica zidita de el (Feresca) vi mo-

www.dacoromanica.ro

W1TROPOL1A DH BUCURETTI l49

sia Bajestii sfintel Mitropolii. Aasta danie este confirmata(1701), prin o carte de blestem a Patriarhului AntiohieiAtanasie.

La 1702, Constandin Brancoveanu intareste st6pAnireaMitropoliei asupra Crasanilor. La 1703, Teodosie cump6rade la Ivan, mosia Frumusanii, 'cu 170 taleri, luati de laConstandin Voda si and schimb mosia Copficenit. La1680, JupAneasa Maria, fata lut lane Sluger, darueite Mi-tropoliel mosia Borusul. Acbta danie este confirmatA deSerban Voda (1681) si Constandin Voda (1690).

Reproducem mai multe documente privitOre la averea Mitro-poliel.

Ghera8im

Antim mila lui Dumnecleit Arhiepiscop al Ungro-vlahietPrea cinstit pi Exarh Plaurilor.

Lucrul judecatoriulul este, sa caute cu nevointa si cuminte intr4ga judecatile tuturor, neuitandu-se nici decumin fata ci cu dreptate si far' de fatiirie sA, judecesi sa dea fiesciiruia drept ate. Cael judecata este a lui Dum-neq.et, dupe cum dice Sfanta Scripture. Iar mal vgrtos sitcuvine judecatoriulul si are datorie sa se nevoiasca sa ju-dece pe cel saraci si sa indrepteze pe v6duve. Cad maeste porunca lul Dumnec,leu. Pentru ca sa nu supue sil-niciet pe cel neputinciosi si sit le impresOre dreptatea.Drept aceea dar alergand la judecata smereniel ndstre, dinporunca prea luminatulul Domnului nostru Io ConstantinB. V. V. Dospina vaduva, carea era jupaneasti reposatuluiConstantin Corbenul biv. vel. post. carele vrea sa o lip-sescA sA, o instreineze din cele eke fost lAsat socula la mortea lul cu drepta diata. Velend nol drept aceeaarta for impreuna en cinstitif boerl Radu Golescul VelVornic si Grigorie BA,16nul Vornic al Targovistii, carifost randuit de Domnul sA, fie de fa0 la acesta judecata,

Tim*

cu"

cul -va,

I-au

lau

si

www.dacoromanica.ro

750 MITROPOLIA DE BLCURE*T1

Si anultaud cu socotinta cuvintele amenduror partilor siiscodind si cu tot dinadinsul diata r6posatulul ConstantinPitariul. Si aflandu-o a este drepta si canonicesca si mar-turisita inaintea smerenieT nestre, de muma si de surorilereposatului si de eel ce a scris'o. Intru Duhul Sfant ne a-ratan) inteun gand si-Y respundem dimpreuna cu cinstitifbolerT ce sunt maT sus dig!, ca sit alba Volnicie jupanesaDospina sa tie cu buns pace Oa, intr'un cap de ata tetecite 1-ail. lasat sotul eT Constantin Pitariul la mortea luiscris in diata. Cad ca s'ail'a,flat si s'ai adeverit, cad 1-aulasat cum ca sunt d.repte ale lui castigurl, Tar nu de laparinti. Tar de se va afla tine va inprotivnic si-i va dice :Cum ca din mosiele ce s'ail dat Dospinei sa, le stepanesca,ail din tigani, at, din rumani ca aunt de la parinti si nuse cuvine sa, le tie ea. Neareua marilor Imperati Leon siConstantin poruncesc : Ca de va vrea sa faca nestine diatape partea luT ce 1au r6mas de la parinti, nu sa opreste,macar de ar avea si fratl, list 284. Si ce va darui bar-batul la m6rtea lui femeTei sale neavend macar si copii 0,in in soma. Drept aceea dar cu vrednicia cea Arhierescace ni s'ai1 dat de la Dumnedeil, adeverim sa fie nemiscataacea diata a reposatului Constantin Pitarul care o am is-alit impreuna cu boiarii, si o intarim si o marturisim ca-tra top a fl pre lege si canonicesca si dam volnicie cu a-cesta carte a smereniei nestre ca sa stepanesca jupanesaDospina en buns pace de catra postelnicul Mihail Corbe-nul. Tote cate 1-au .Jasat sotul el In dicta. Si spre lucre-dintarea si adeverinta celor mai sus dise, am intarit'o cuiscalitura nestra si cu pecetea, iscfilita si de boleri. Si i s'atidat spre aratarea tuturor, in Targoviste la let 7219 Dec. 15.

Antim al Ungrovlahia.Radu Golescu vel Vornic, Grigorie Balenul vel Vorn.

Targoviste.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLIA DE BUCUkErf 751

La al nostru cinstit si de milostivul Dumnegeil daruitparinte sufietesc si bun prilaten si de bine-voitor, sfintillui Stefan Mitropolitul Orel muntenesti.

Pohtim pre milostivul Dumnecleksa, dfirmasca sfintieltale preotie sfanta cu lino viata si train cu multa sanetatesi cu bun& pace intru darul Duhului Sfant. Alta, Intam-plandu-se aici, veni Stan Vornicul, scrisu-ml -al sfintia ta,pentru mosiele care am fost dat sfintel Manastiri, pentruLipoveti, di 1 -ati luat fecioril Hrizii, lar Runcanil si Ora-sanil si site mosil t6te le-ail luat Plumbuianii. Cred, sfintiata stil bine, cá nol n'am facut snit nimulul. Ci am dattoil banii gata, ca sa fie sfintel Mnnastiri de hrann, si nou6pomana. Ci me rog sfintiel tale sa nu las! sit incape fe-clorii Hrizil, ci sa mere la Maria Sa fratele nostru RaduVoevod, sa marturi esti precum stil sfintia ta, ca am dattot bani gata, si gtiti top bolerii Divanului, lar zapiselele-am dat pe mana parintelui Nichifor, data el va fi yidsi acum sal ajuti sfintia ta cu o scris6re sa trimita zapi-sile Manastirei, ca noi n'am cumparat mosii teciorilorHrizii. Ci am cumparat ca sa fie de pomana la sfantaManastire. Alijderea me rog sfintiel tale,' 0, fil si sfintiata inteajutor la sfanta Manastire, sa nu sa scacla, ci sa seadauga. Ca sa fie si sfintiei tale de pomana ca si noun,.De acesta pohtesc pe sfintia ta, milostivul Dumneleil sä-tidaruiasca multa sanetate sfintiel tale of Christos. Amin.

Mart 13 It. 7173.

lo Constandin Voevod.

t Cu mila lui Dumne4ell Mitropolitul Teodosie terelmuntenesti, pace si sanetate pohtim sa-t1 daruiasell, milos-tivul Dumneleti, sfintiel tale. Alta, de scrisori ce ni-alserif!, sfintia ta de t6te pe rand inteles-am si multnmimsfintiel tale, cad nu ne-al uitat, ci ne-al cercat sfintia ta

www.dacoromanica.ro

X152 M1TROPOLIA DE EUCUREpi

cu scrisorea, de am putut §ti de bung, sankatel sfintieltale. Alta, multamesc sfintieT tale ca am inteles ci e§t1

sfintia ta nevoitor cu manta Mitropolie. De alta c ..zi

scris sfintia ta, pentru randul sfintel Mitropolii, pentru ran-dul mo§iilor, pentru randul cartilor zapisilor, care amcump6rat molii la sfanta Mitropolie, acelea tote le-am datin mana parintelui Nichifor, care a lost egumen la mamas-tire, de care lucru fac Itire sfintiei tale, cg, noT nu am fost6meni ca aceia sg, luam moQiile nimunui far' de bani, cile-am dat tot bani gata, Tar sfintia ta tine cum al aflat dela alti parinti, precum its voiii insemna in foitg, cu isca-litura nOstra. De acesta dam tire sfintiel tale, qi acestascris6re a nostrit sA afle pe sfintia ta saatos of Hristos.Amin pis.

Apr. 8 4i1o.Io Constandin Voevod.

t Pre foita ce a trimis Constandin Voevod s'au &cutsfitocul cel mare adeca Hristovul cel cu pecetea de argint.

-I- eodosie milost. Bj. Arhiepiscop i Nitropolit VseaZeml. Ungrovlahia.

Dat-am cartea Vladiciei mele la mama popel Fierea dela BAjastf, cum sa §tie ca ajungend el la vreme de slabi-dune, au socotit dintru inima lul, de nimenea indemnat,nici silit, de all venit la vladicia mea, §i ad inchinat sfintelMitropoliT, pentru sufletul 1111 §i al parintilor lui, intal bi-serica de aice din Bucurelti §i cu o pivnita care este pelocul bisericeT, §i mo§ia luT din Baja§ti pe jum6tate §i dinhele§teil, §i din more Tar pe jumetate, §i cinci pog6nede vile in dealul Dobrotenilor §i a facut §i zapis, care l'aascris insull el cu mana lui la sfanta Mitropolie intarit §i cumare blestem asupra acelor ce nu s'ar Linea de acea toc-mela ce ati facut el, insa aqa s'au tocmit s'au a§eza.t,

§i

az

li

www.dacoromanica.ro

MITROPOL1A DE BUCURET11 753

cat va trai el salt stepanesca aceste ce mai sus acrid t6tecu buns pace, ca as se hranesca cu densele, Tar dupe mOrtealui sa le stepfineasea sfanta Mitropolie t6te cu buns pace,dupe cum aerie In zapisul lui. Drept aceea am dat acestacarte a Vladiciei mele la mana lul, sa si le tie $i sa si lestepanescA cu pace. Tar dupe mOrte sa le tie si EA le BOO,-neasca sffinta Mitropolie. Iar pentru ceea-l-alts jumetatede movie cu jumetate de helesteA si din wort jumetate,care o ad dat fie-sa Maria zestrd, sa albA a $i.o stepani eacu barbatul eT Mate, sa n'albA nice o bantulala de catresfAnta Mitropolie, si din ce ar fi venitul mosiet $i din he-levtert si din morT, sA, aibl ali lua ea din t6te pe jumetate,Jar alta, suparare sa n'aibA nici de v1A.dicia mea, nici dinalp frail mitropolitl, cari va orandui Dumnedell s& fie inurma vladieiei mele, nici sa'sI alega sfanta Mitropolie partede movie nu sa hotArasea. Ci precum s'a c,Iis ma! sus sA,fie din done. Iar tine ar strica sail ar cAlca acesta cartea Vladieiet mele si le-ar face vre-o strImbatate, sa fie bles-tematt ne iertati de Dumnedet. A tot tiitorul, proelep,afurisitT, anatema, hterul i pietrele sa se topesea si saputrezescA, Tar trupul acelora in veci sa stea netopitnedeslegat, ins& afara din plugurile MitropolieT care vor araacolo, on tine ar mat ara, veil din 6menil nostri, sadyeti tine, de la tot omul sa alba Matel lua partea In!de dijma pe jumetate dupe cum aerie maT sus. Aceataacriem, Mart 5, 7204 (1696).

Atanasie, din mila tut Dunznecleu Patriarh atrnard dumnecleeptei cetd(1 al Antiohiel pi a tot Rnel-ritului.

Inaintea Patriarhiel n6stre venit-ad leromonah Filotel,care se chema pe mirenie Hera din sat din Bajasti of sudIlhov, de ad mArturisit, cum cA, el petrecend in valurilelumei acestia, s'at indemnat din rfivna Dunn:L*68A de

Biserica Ortodosi Reseal' ilt. 6.

i

vi

intatulpi

1i

www.dacoromanica.ro

754 MITROPOLTA DE BUCURE*TI

ate facut o sfanta biserica In °rail In Bucurelti, In cinsteasfintel de D-cjeti Naseet6rei pururea fecierei Maria (hrainVovedenia) pentru a lui vecinica pomenire si a parintilorlul pentru sufletesca mantuire. Deci dupe petrecaniapteotesel lut, au lOcuit cats -va ant vecluv v64end ca-1ajunge i se apropie vremea caletorieT lul dinteacesta lumein cea vecinica, au vrut mai n'ainte pomenesca alelui sa le rAndulasea, dupe obicelul nemulut omenesc,

intai de tete avend o fats, singura nascuta, o au dat lacasa ei, 1ati dat pe fangs vole -1 alto zestre Qi jumetate demovie din sat din Bajasti, din amp, din padure, din apitci din heleqtei'l pe jumetate, §i din mora, pe jumetate $i 4pog6ne de vie in delul dobrotenilor of sud saak, caremosie I-ail fost Jul dupe parintY, qi cumperatere pe banidieptl al lul agonisiti, Tar cea-l-alts jumetate de movie, dincamp, din pfidure, din apa, ci din helestet si din m6ra slcinci pog6ne de vie in delul dobrotenilor, o au insemnatla sfanta Mitropolie din Targoviste, undo este hramulInaltarel Domnulul nostru liens Chri,tos §i la sfanta Mi-tropolie din Bucureqtr, hramul marilor si intocmaY Cu apos-toliT Imperap Constantin §ii Elena, pentru sufletul qi at pa.-rintilor lui, precum aratat i zapisul de l'am veclut,cu mijloc ca acela. Vert ce Mitropolit va rAndui Dumnecleila fi pastor, sa alba datorie sa porte grija de biserica cemai sus scriem, ce s'aii facut de eel cis leromonahl a odrege ci a o capui de vole ce vor trebul, ca sa nu sastrive, ail sa se risipesca din venitul acel mocil, pana vorsta mitropoliele. Deci dupe tocmela acesta ce s'ati facutla mijloc pentru nestingerea pomenirel Mr, au cercut ci car-tea patriarciel nestre, cu blestem, ca sa fie in be de hrisov,pentru intemeierea ace! mocil tocmelil acestia nemilcatA.i neclatita in vecl de la mitropolil. De care lucru soco-

tind ci noT ca este cu tale ci cu dreptate ci tocmela acestaadeverim ci hotaram. Acea movie sa nu sa instreineze dela sflntele Mitropolil, nicl cu un fel de mijloc sate cu vre-o

of

ci

of

of

sailof

Ili

of

ni-atl

ci

www.dacoromanica.ro

M1TROFOLIA DE BUCURES11 755

pricing nici din partea nemului lul, nici din partea Mi-tropolitilor, aft pe banl, aft schimbul mosief pentru movie,pentru o voe vecinatA, vre o friel a vre-unul om mare.Sal verf pentru ce. C. cele inchinate lul Dumne4eA Ina-poi nu se intorc. Tar de ar vrea tine -va sa strice tocmelaacesta cu vre-un mijloe ail din partea mitropolitilor, sao vencla, aft despre vre-un obraz mare va vrea sA o laIn silg, aft cu schimbul. aft pe banl. Pe unit ca acela tlsupunem sub gr6znic infricosat blestem, afurisit sA fie$i blestemat ne lertat de Dumnerleil a tot-tiitoriul,nedeslegat dupe m6rte. Pfetrile, lemnele, hierul sa putre-zeaseg $i sg se topeseg, tar trupurile acelora nici de cum ;BA crape pamentul i sA-1 inghitg de vii ea pe Datan sipe Aviron. SA mostenescA bubele lul G-hiezi, si spAnzura-rea Jude! si procopsalA sA nu vadA in tot v6cu1, sA aibAci blesteraul a 318 sfinp pArintl din Nechea si a celor-l-altesfinte sAb6rA mat apot sa fie si anatema, far tine va da

va intari va milui, acela sA fie blagoslovit de pu-ternicul si a tot-tiitorul Dumne4et, a carufa este lauda

Pnerea in veci, amin. 8 Fevr. 7209.

AdecA eft jupanesa Roxanda din Berilestf, ce am fostjupanesA luf GavrilA Spat. fectorul Marzei Vornicul. ScriA

mArturisesc cu al mall acest zapis, ca sA fie de mareeredintA la mana sfintio sale PArintelul VlAdicAf, Chir

tefan Mitropolitul. Cum O. se ctie eä am dat de pomanAsfintef Mitropolif din Bucurestl, unde easte hramul sfan-tulul i toemai cu apostolil imperatul Constantin i mtlego Elena, movie din sat din Beril(ti din judetul Illovu-luf cat Taste partea mea alesg, insa funif 5 peste tot hota-rul, din camp, din pAdure, din spa si din sezutul satuluf,precum selie si in carp, ca sA fie sfintel Mitropolif de In-.tarire $i noao poreenA. Pentru ca, acesta ce aerie mat susmovie, fost -au lasata mie de la sotul melt GavrilA Spatarla martea lul, si tot o am tinut cu bung, pace pAnA acum.

ci

vi

ail

si

8i

si ji

yi

www.dacoromanica.ro

756 MITROPOLIA DE BUCURE§TI

Iar acum vedend socotindu-m6, cum sant o jupaneasaisingura far' de cocoa Datu.am ;fintei Mitropolil de po-mana. i am scris numele sotului meu si al meil si al pa-rintilor nostri ca sa se pornenescA pururea la sfantuljertfelnic, pe la sfintele liturghit. marturii cari 1 1 vorpune numele maY jos, pentru adev6rata credinta, pus'am

iscalitura mea.Pis az Negoe.

Iulie 12 Mile 7172 (1664).

0 Roxanda Spat. 0 Nedelcu Paharnic, nepot Jupan6silRoxanda. Az. Jupanesa Stanca, sora Jupanesel Alexandria,marturie. Mares Vel Ban, marturie. Draghiel vel Spat.marturie, Tordache, marturie. Filotheti Ierumonah. HranitLogof. marturie. Ioanas Log. marturie.

0 Antim milostiu Bojilu Arhiepiscop i Mitropolit vseazernlea Ungrovlah.

Taste porunca dumnedeeasca sa cinst6sca fies-care crestinpe Dumneden pentru averile sudorile ostenintelor sale,

taste ac6sta insemnata in sfanta Scripture, la Parimiilelul Solomon in treI capete unde (lice : Cinsteste pe Domnuldin ale tale ostenele. Si da ineepatura lul din ale tale'r6deale dreptAtel. Drept aeeea i D-1u1 Preda Cap. of Gherghita,feclorul re'pogq.tului Paraschivet Vornicul, ca un crestini Tubitor de Christos vrand dintru ostenelele sale sa dea

slava lul Du.nnedeh, nu z;dit din temelie cu a sa ch4tu-iala, bes6rica ce se vede asta,-4r in orasul Gherghitel, intrucinstea pomenirea marelul mucenic, izvoritorul de mirDimitrie. Care biserica o au impodobit, pe din launtru$i pe din afara o au inzestrat'o dintru ale sale dreptecastiguri, ce daruit milostivul Dumnedell, pentru easit se laude ci sa se maresca intru densa Dumnedeg,

prin mijlocul dumnedeestelor jertfe, ce se vor seversiintr'ensa in t6te dilele, sa alba $i Dumnelui si parintiiDumnelui pomenire vecinica mantuire suflet6sca. Avend

Si

si

si

si

si

si

si

sisi

sitat

si

www.dacoromanica.ro

MITROPO LTA DE BU_',UREST1 757

drept aceea dragoste §i cucerie Mil sffinta Mitropolian6stra. S'all indemnat dintru a sa bunk vointk, de at. in-chinat'o Fla fie metoh ; pentru ca sa alba, de la densa spri-jinelk ci cautare pururea. Si au hotarit Dumnelut sk allaka da acest schit in top snit la arhierescul nostru Scaun,vin, vedre 140, unt, °ea 44 ci bani gata talerl dou6-4eci,tar mai mult de atfita sa n'atbk sffinta Mitropolie BA ceara.De vreme ce ail lasat ci la stanta Mitropolie ot cu mid,cinci-cleci, stupi cinci-qect, ramktort cinci-gect, bot 6, vacs6, tape patru, cal cinct ci bani gata talerl cinct sute. Dreptaceea ci smerenia n6stra ve4end rfivna dumitale cea crec-tines* ci dragostea care o au arktat spre nol, am dat a-cest hrisov arhieresc acelul schit. Ca BA, fie acezkmentulacesta nemiccat ci nestramutat. Pentru aceea rugam inDomnul pe tubitoril noctri intru Christos &act ci intocmatslujitori arhierel, pe sfintil mitropolitt, can vor fi dupevreml, ci-t juram pe numele lul Dumnecleil ca Fla alb&acest schit pururea cercetare ci cautare de dencil, pentruca sit nu slabesca, dintru ale sale, ci sa fie indestulati cuacea mild, ce s'at hotarit mat sus. Si Inca sa aibit schitulacesta un preot ci un diacon de mir tertap atata de birulcel de lark, cat ci de poclonul sfintei Mitropolit, ca sa fiede paza besericel. Si a.9a hotarit sa fie ac6stA, legatura, spremarturie vecinica intemetata.

S'ail dat in sfanta Mitropolie in Scaunul Bucurectilor,la leat 7222 Mart 25.

Smeritul Mitropolit al Ungro-Vlahiel, Antim.Daniaschin, Episcop Rinanicului. Ioasaf, Episcop Buzeu-

lul. Nicodim, egumen ot Tismana. Ioasaf Delenul. TeofanIerm. eg. ot Dolgopoi (?) Stefan Ierom. egum. ot Bistrica.Stefan Term. Eg. ot Glavaclog. Mihail proeg. Cozianul.Daniil Ieromonah eg, ot Anin6sa. Loan eg. ot Sadova. Ni--codim, Egum. ot Caldorocant.

www.dacoromanica.ro

758 INTROPOLTA DE BUCURP VI

Antim Bornu milostiu Arhiepiscop i Mitropo lit vseazeml. Ungro-Vlah.

Dat-am cartea smereniel nostre, ca A fie de buna cre-dinta la mans. Domniet sale Predil Cap. of Gherghita, cumsa se stie ea avand Banta Mitropolie mosie in Berilestt,in judecul Ilfovulut, funil 5 si funia de stanjint 100, carefac stanjint 500, care movie o ail fost inchinat de pomanala sfanta Mitropolie din Bucurestl jupanesa Roxanda, ceau fost jupanesa lul Gavrila Spat. feclorul MItrzil VornInca mat dinainte vreme, si tot o au inut'o si ail stepa-nit' o sfAnta Mitropolie cu buna pace pana acum. Iar candau fost acum o am vendut Dumisale Predil Cap. drepttalerl 200, cu care banl am facut alte lucrurl ce au tre-buit la sfanta Mitropolie, si Dum. au dat acesta movie laschitul lul din Ghergh4a, care schit Pau inchinat la sfantaMitropolie. Drept aceea se, aiba voie a o .tinere si a o ate-pani schitul ce scrie mai sus cu bung, pace, ci sa, fie mosiestatatOre si ohabnica in veci, dandu-I ci cartile si zapiselecele vechi, ce am avut pe acesta mode qi marturii carilail iscalit mai jos, inthrind cartea acesta cu pecetea sfintelMitropolil si cu iscalitura smereniel nostre ca rid se creza.

Mai 30 Ole 7217.

Lucrurile cele bune ce sa fac pe la sfintele manestirlpentru thantuirea sufletelor, de tubitoril de Dumnegeticrest-int, aunt cinstite si laudate de Dumnecleii si de 6ment,pe care nu este Cu tale, nicl cu dreptate a le zaticni, nictcu un mijloc, ci mat buna intarire si adeverinta le trebue...Drept aceea si eii r6ba lul Dumnec,leu Stanca, flea repo-satulul Dositel monah Brailoiul, socia Dumnelut Constan-din Obedenul biv. vel. Paharnie. Iar dupe mama mea,fata reposatel Maricat, film MarieT Bb,nesei Filipesat, ju-panesa reposatulul Barbulut Banulul Milescul. Cunoscenddesertaetunea acesteT vied trecet6re, si de cea nimica sta-tornicia el, care cu nimic nu se osibeste, pe langa, alte a--

www.dacoromanica.ro

MITROPOLIA DS BUCURPI§TT 759

sezeimAnturi ce voiti s6, fac cu dika, pentru r6scumpArareap6catelor mele, am socotit din bunA vointa inimeT Inge,fArA de nicT o silA, Inca find In sanatatea vietei meet deam mers la sfintia sa, Prea cinstitul vi Prea sfintitul Mi-tropolit al Oro Chir Neofit vi al mien sufletesc parinte, deam inchinat danie sfintei Mitropolii, unde se praznueltehramul sfantulul Imperat Constantin vi maicasa Elena,o movie din sud Ilk, ce sa numevte Berilevtil,care seestA move sa, hotAravte pe din jos cu o movie asfintei Mitropolii ce sa ehiama tar Berile§ti, Tar pe din sussa hotAravte cu movia targului GherghitaI i cu movia MA-nfistirei Gruloul vi la apa se hotarkte cu movia Caldoro-vanii, dupe cum ins& scrie zapisele cele vecht de cumpa-rat6re. i acesta movie fat Taste vi mie de la pftrintii mei,ce mi s'au venit in parte dup. mortea tatani-men cand.ne-am Impartit cu frate-men Toma. Deci fiind-ca §i re-posata maIcA-mea Maria Mildsca, vi reposatul movu-men.Banul Barbul Milescul vi trei frail al mei aunt ingropatiin sfanta Mitropolie aid in Bucurevti, unde vi en multpecat6sa vi gresita lul Dumnedeu voesc dupe severvireavietei mele, sa mi se ingrope vi osele rode, vi macar demi se va intampla cum-va sever§itul vietei m6le peste Oltvi nu aid, las cu sufletul mien si alba sfintia sa datoriea pune nevointA la nemul men, sami fats anacomidi sa -miaduca oasele mele aici in Bucurevti sa le ingrope in mor-mgnt, unde aunt oasele mates -mea vi ale nemului men.Drept aceea dar, ca sA, fie acdsta movie ohabnica sfinteiMitropolii Intru stepanire pururea, Tar mie vi pgrintilor meiveclnica pomenire la sfantul jertfelnic, unde vi numeleni s'ad stria la pomenicul eel mare, are dat acestA cartede danie de inching ciunea acestei mo§il, la prea cinstitadrepta sfintiel sale pgrintelui Mitropolitului vi la sfantaMitropolie. Tar zapisele movies cele vechi, nefiind acumaicl, vi fiind la CraIova, aducendu-le de acolo, iaravi levoid da sfintio sale, ca sa fie la sfanta Mitropolie,preunA cu adsta carte de danie, tar care s'ar ispiti a da

vi

im-

www.dacoromanica.ro

760 MITROPOL1A DE BUCURE$T1

ac4sta mosie schimb all. pe bani, ail ar sta tmpotriva, safie supt blestemul Sfantului Imperat Constantin. Si ellpentru mai bung, adeverinta, ml -am iscalit numele cu maimmea si mi--am pus si pecetea mai jos, care si alti eins 41veliti boiart se vor iscali mai jos, ca A se erNa.

Mt. Dec. 29. 7261.0 Stanca Okcignca.

Mireon Grigorios Martiras. Constantin Vel. Dvornic.Stefan Vole vel Lolofet.

Adeea, et Constandin Filipescul biv. vel. medel. dim-preuna eft sotia mea Maria, fata Dumisale reposatului Const.Obed4nu. Dat-am scris6rea mea la mina Prea sfintiei saleParintelui Mitropolitului Chiriu Chir Grigoiie si la sfantaMitropolie, ca sa fie de adeverinta, precum sa se stie, car6posata socra-mea Stanca Obedenca, Inca find in stareasi JAnatatea Dumneci, traind reposatul socru-men Obecle.nul. Din /Iva, Dumnedeeasca find Ind natal Inca dindilele reposatului Neofit Mitropolitul, ii fost dat danieEfintel Mitropobi, o mosie anume ZIdurt e i Berilestii dinsud Ilfov, fiind muma Dumneel ing path' la sfanta Mi-tropolie, ca sa se ponaenesca, In veci Care mosie cat alltrait Dunned, 1-at lust tot Dumneei venitul, iar cand at.lost la m6rtea Dumneei, m'aii lasat pe mine epitrop, casa 'fail si sa daft, dupe &eta Durnne I, unde fiind ca ailprisosit mai multi datoria de cat cele ce au remas si neavend en ce respunde datornicilor, am dat jalba la MariaSa Voda, si Maria Sa ne-an orinduit la Dumnelor velitilboeri sä is soma de aceste pricini ; care vedend dumnelorea datoriile stall jos, si n'at de unde se plati, aft hotarltea sa se la daniele kit sa se platesca datoriele, nude amapucat si pe sfanta Mitropolie, ca A Ian' acele mai susnumite mosii. Dar sfintia sa reposatul Filaret Mitropolitul.n'au ingaduit, ci au exit cu mine inaintea Mariei Sale luiVoda, si judecandu-ne, asa ail gasit Maria Sa cu cale.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLIA DE BUCURE$TI 761

Ca de vreme ce acesta danie, nu Taste data la mortea Dum-fiind in lipsa, ci Taste data Inca fiind in starea Dum-

neel traind reposatul socru-met so1ul Dumneei ConstandinObedenul, ki nu Taste cu cale a se lua de la :finta Mi-tropolie, asa au remas cat at trait Filaret Mitropolitul.Tar dupe ce s'au facut Preasfintia sa parintele Mitropolit,ve4end not ca n'avem cu ce respunde datornicilor, amcaclut cu rugaciune la Preasfintia sa. §i Sfintia sa veclendca no numaT pentru o datorie parintescA am intrat epi-tropl si cunoscend ea mi se pricinueste stingere easel din..teacesta, s'au milostivit sfintia sa din buna vola sfintielsale, si ne-at dat tal. septa sute cinci-4ecl, cu care ban!sa platesc datornicilor, Ili mosiele aceste sa remae tot lasfanta Mitropolie, care halal i-am luat totT deplin in manamea. nand s; et acest zapis la mana Prea sfintlet saleca sa-1 stepanesca cu bun& pace precum eerie cartes dedanie a reposatei soacrarnii, silindu-me eu si umbland intot chipul a gain qi zapisele cele vechi, atata a le Zidurilorcat ii ale Berilestilor si sa le drai Preasfintiel sale. Devreme ce reposata soacreemea apucat sa le dea lasante Mitropolie, far' de numal carte de danie. Asijdereame leg cu sfintia sa pentru BerilefAi, de vreme ce s'ar'isculat cumnata-met Iordache Brailoiul, fecTorul TomeiBrailolului, fratele reposatel soacramiT, cu un catastahcalit de reposatul socru-met, *i de Dumnelui Constandin.Strambenul biv. vel. Vister, aratand cum ca. Taste dat luipentru lipsa zestrel mume -sel, pentru care $i et am datPreasfinOeT sale o foica de imparjela, iscalita de insuslTome Brailoiul tetanal Iordache, fratele soacramil, datala mane, soacramil de impartela intru care! iscalit Dum-nelui reposatul vornic Grecenul, Grigorie, fiind judecetor,dinpreunai cu o carte larasi a Dumisale de judecata,intru care aratg, ca acestIkBerilesti s'at venit la impartelama! veche a soacrg-mel ; pentru care am esit la judeeatainaintea Dumisale Constandin Vel. Dvornic. i tot intea-cestas chip Wail hotarit, ca sa le stepanesca sfanta Mitre-

n4eT

is-.

si

@i

si

www.dacoromanica.ro

762 MITROFOLIA DE BUCUREQ11

polielcu bunt pace. Iar de care cum-va vre-odatit sa vascula Iordache cumnata-meit sail alt tine -va cu niscare -vascrisorl, si se va lua mosia Berilestit de la Mitropolie, a-tuncl et. sa alb a r6spunds on la ce judecAp si pricingvor fi, si sA &Al banit acestia indArat la Preasfin0a sa, devreme ce acestl bang 1-all dat sfit4ia sa mal mult pentruBerilesti. Deci, pentru mal bung, incredinOre, am dat acestzapis Preasfintiet sale, iscalit si intArit cu pececile nostresi cu alli bolari marl de cinste ca sA se crega.

Mat 3 4ile 1761.

0 Constandin Filipescu biv. vel. Mend. 0 Maria Fili-p6sca. Constandin Dud. vel Dvornie, mArturie. tefan VA-eArescul biv. vel. banul mArturie Constandin Nasturel biv.vel. Ban mArturie. Biv. vel. Ban Creplescul. ConstandinBrancovenul vel. Jog. Parvul Cantacuzino. Log. Dumi-trascu Vist. mArturie.

(Va urma).

--------c;---.'",k,"'r=--

www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE TEOLOGIE.

I. P. S. Mitropolit al ITngro-Vlahiei, Primat al Roma-niei tl.i Pre§edinte al S-tulut Sinod, ilia. de pe cand. eraEpiscop de Argeg, in sesiunnea de tonina a S-tului Sinoddin 1880, qi-a esprimat dorinta de a dota Facultatea deTeologie en soma de 30,000 lei numal pentru a se puteaincepe acestA c616. Asta-qi aces dorinth exprimata a de-venit realitate sporind Inca sum, promisa atunci de la 30la 50,000 lei ca fond, din al carui venit sa se intrqie inInternatul Facia Itace de Teologie tints bursierl.

lath area propunere a I. P. S. Sale in t6ta cuprinde-rea et si care este precedata de o aprectare a jurnaluluiRomania Libera" din 10 Noemvrie 1880:

Fie care om. care dore§te ca neamul romanesc sa inainteze catma' mult pe s alea culture' §i a civilisatiunei, a vedut cu intristarecum Biserica Romana, care este un factor insemnat in cultura nos-tra a remas inapoi, qi Clerul Roman neavend o cultura inalta nupote sa'§i indephneasca sacra misiune cu delimitate. Au fort tim-pun in vechime, sand chiar poporele vecine veneau §i se adapaucu §tiintele in qcolele nostre. Fratit no§tri din Bucovina §i din.Transilvania au. coli inalte de teologie §i numal Romania inde-pendents sa nu aiba o asemenea rola?

In acesta stare de decadere a Bisericei lata, ca un Episcop cusimtiminte generose t5i romane§tt a propus in 5edinta Sinodului deeri, ca sa se infiinteze o facultate de Teologie nu cu mijloceleguvernului, ci sacrificand chiar salariul seu, pentru a vedea on

www.dacoromanica.ro

764 FACULTATEA DE TEOLOG B

un teas mai inainte clerul roman ajuns la treapta, ce i se cuvine.Acest demn Episcop este Ghenadie al Argeoului, pe care in toteimprejurarile fl vedem cel dintai a sacrifica pentru Scold oi pen_tru Biserica. Wore acestiii demn Episcop ! Iata of propunerea

Prea Sfinfitt Parinti ,si frati,Intru Christos Mitropoliti of Episcopi of membri ai S-tulur Sinod-

Primind toiagul Pastoriei Eparhiei Argeoulm, gandirea meaa lost cli i nopte pironita Ja ideia, cum s'ar putea face, ea simtalreligios oi moralitatea poporului, care din ce in ce merge spre de-eadere, sa se inalte of Biserica Romana sa infloreasca oi sa se ra-dice la acea stralucire din vremile vechi, caul chiar poporele vecineveneau of se adapau cu otiinta. teologica In scolele romane.

Din esperienta de tote clitele of din caletoriile mete in terileapusene, mai inaintate in cultura oi in civi isatiune de cat no!,am capatat ccInving-rea, ea simtulreligios sine o; moralitateapoporului of Biserica, care este hranitorea acestor simtiminte, nuse pot radica de eat printr'un cler luminat.

Dar acest cler luminat se formeaza nunail intr'o ocola inelta deteologie, care sa fie alaturata la Universitate pe langa cele-l-alteocoli inalte de filosofie, de drept of altele.

In adever seminariele actuale, avendu-se in vedere, ca preotiinootri de acuni 40 de ani abia puteau sa scrie oi sa citeasca, aulacut malt pentru lurninarea Clerului. Intro preoti vedem muttbarbatt cu cuno0inte intinse cu zel pentru Biseri 'a. Acostainsa nu este destul, pentru ca Clerul sa fie pe aceeaoi treapta, decultura oi inaintare in otiinta Cu societatea laica.

Acesta trebuinta o simtim cu totii §i de aceea Stat tl din ca-adin cand trimite tineri, ea sa studieze teologia in strein, a e, pre -cum in Germania in Rusia, in Grecia of in alt- parts. Chiar gu-vernnl austriac simtind trebuinta de o cultura mar inaltt a CleruluiOrtodox din Bucovina, a facut o facultate de teologie, in careotiintele teologice se predau mai malt in limba germana. In Sibiu.prin silintele of sacrificiile fericitului Mitropolit iaguua este in-fiintata de mai multi ani o rola inalta de teologie of ch ar miculregat al G-reciei poseda o facultate de teologie.

Aceste institute matte au facut ca fratii noOri din Bucovivadin Transilvania sa, alba cler malt mai luminat oi crescut pen-tru Biserica, de cat al nostru. Apoi data la fratii nootri de substepanirea Austriei se afla asemenea institute inalte, in Romaniaindependenta, in centrul romanismului, sa nu putem infiinta o fa-cultate de teologie, de unde sa iasa preoti cu ereotere oi cunootinteinalte dupe cerintele timpului de feta?

Cat despre mijlocele, en can s'ar putea infiinta o facultate deTeologie, se pot gasi uoor. Avern barbatr distino, can pot fortebine figura ca profesori la o facu tate de teologie. Ast-fel suntPrea Sfintia So, parintele Arhiereu Suhopan in Iaoi, doctoral BarbaConstantinescu i altir in Bu aireot, Par. *tefaneli in Cernautr,Arhimandritul Yopea in Sibiu, Arhimandritul Hewn. in Arad,sari sunt recunoseutt pentru eruditiunea for teologica.

oiu

of

s

si

www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE TI OLCGIE 765

Insa, fiind ea, Statul are in timpul present multe nevol, la ear:trebue sa faca fa,ta, eu crez, ca acum ni sa da prilegiu cu acestaImprejurare sa aratam tunnel', ce pastorim, ca suntem adeverataucenici aT lui Christos si vrednici urmast at strabunilor nostri Mi-tropoliti si Episcopi, cari 'si puneau viata, in primeidie si nu setemeau chiar de morte, cand era vorba sa apere Biserica si po-porul Roman, atat in potriva vrajinasilor din afara, cat si a impi-latorilor din nauntru.

Intemeiat pe aeeste considerente si cretlend, ca. si Inalt PreaSantiile lor Mitropolitii si fratii mei intru Christos Episcopi, suntinspirata de zelul sacru de a face ea Patria si Biserica Romana sainfloreasca, via eu smeritul si eel mat mie intro Episcopi a veraga sa primitt urmatorea propunere :

1. Sa se roge Onor. Minister a infiinta imediat facultatea teo-logica in capitala Romanies.

2. Sa se numeasca profesorl roman: eunoseut) prin eruditiuneafor teologica., ca sa se inceapa cat mat eurand anal intat de teo-logie, si

3. Pentru acoperirea cheltuelelor trebuinciose oferesc guvernuluajumetate din salariul men pe timpul de dot ant, si rog smerit si peInalt Prea SI. Vostra Mitropolitt si fratt Episcopi sa ne unim eutot: a sacrifica jumetate din salariile nostre pe timpul de dot antpentru radicarea until asemenea mbnoment national. Pentru carefapta generosa Biserica si poporul roman ye vor fi recunoseetortsi ve vor bine-cuventa".

Episcop al Argesului, GHENADIE II-lea,

Tata acum si ocasiunea cu care I. P. Sa a ftcut dona-tiunea :

La 17 ale curentel Inalt Preasf. Mitropolit al Ungro-Vlahiei si Primat ai Romauiei, D D. Ghenadie, a serbat ono-mastica Sa, cu care ocasiune a fost calduros felicitat atatde Membrit S tulut Simi, de Clerul Ciipitaliel, de eel alEparhiel Sale, de Societatea Clerului, cat si de corpul pro-fesoral al FacultAtAi de Teologie, de eel al SeminariululIii de studentit teoiogi. La tote felicitarile, Inalt Preasf. Saa respuns a parte, accentuand viii dorinta ce are pentruprosperarea si cultivarea intelectualg si moralii, a Clerului.Cuvintele I. P. Sale ail fost adese Intrerumpte prin aplauseleunanime ale color presenti. Era o adeverata 8,5rbAtore, careimpunea si prin multime si prin cultura color ce o representa. De acesta Imprejurare bine-venita profitand InaltPreasf. Metropolit, transportat de salutrtrile §i urArile pri-

www.dacoromanica.ro

766 ACT DE DONATIE

mite, prin inspiratie divine, de odate, s'a manifestat publicsentimentul Sell de Ina lt Pastor si bine-facetor, declarand:ca, de asta-clt 17 Noembrie dau anual din avutul megpropriii, cat voila trai in viata, cinci burse de cate 500let fie-care, pentru studentit teologt merito,1 ,si lipsitt demijl6ce, pe care burse Corpul profesoral at Facultatet leva distribui prin concurs dup8 cum va socoti ; tar acestain scop de a se instrui si educa Clerul Roman, spre arespunde pe deplin menirei Sale de adeveratt Apostollat Evangeliet Domnulut nostru lisus Christos, caruta dinpruncie ,si eil Smeritul I-am servit". Aceste cuvinte, au-(lite pe neasteptate de intrdga adunare a Clerulul si Pro-fesorilor, lesite din gura Eminentiel Sale cu o hotarireferrua din un suflet mare si o inima marinimosa, ail fostacoperite indelung cu aplause de multamirl si urerl. Ma-retia sufletulul si generositatea inimd I. P. Sale spun siva spune in seculi indepartati gandirea nobila st aspiratiu-nele marl ce a purtat in sufletul See. pentru cultura Ole-ruin! Roman Inalt Preasfintitul Metropolit Ghenadie. DataInalt Preasf. Sa n'ar fi mat facut nice un act altul de bine-facere afara de acesta, totusl si numal acesta singur esteprea destul spre a-I imortalisa numele.

A afiero,i eful Clerulul. din averea Sa pentru instruc-tia si edueatia Clerului, a incepe Inca in viata fiind, dea-$i consacra o parte din averea Sa pentru ajutorareastudentilor lipsiti de mijkice, in scop de a'si putea urmastudiile speciale teologice, aceste marl Qi ne'ntrecute actede donatiuue in qilele n6stre, de, pe fate, puterea sufletululSeth §i nobleta inimet donatoruluiadeveratului Pastor ces'a depus obolul Set. pentru Clerul Set. Dea Dumneq.eil cabucuria si veselia ce a simtit'o Clerul intreg in acesta qi aonomasticel Inalt Preasf. Sale se, fie cu El pururea int6te 4ilele vietei Sale pe acest pame'nt si se, i se trasmitaac6sta bucurie si in eternitate de Cel ce resplateste tuturort6te dupe fapteDumnecleil!

Iate, adresa I. P. S. Mitropolit Primat extra Dl. Decanal Facultatel de Teologie :

DoinnuluI Decan al FacultAtel de Teologie.

Cu on6re ve facem cunoscut, ce, Mereurl 17 a curenteIde iitia. onomasticel Nostre, am oferit cinci burse a 500

www.dacoromanica.ro

ACT DE DONATIE 767

lei fie-care, pentru Facultatea de Teologie, ce aveti on6rea dirige cu invitatiunea de a stabili in consiliul facultatelconditiunile de admisibilitate la aceste burse.

Primiti v6 rog arhipAstoresca Nostra bine-cuventare.Ghenadie, Mitropolit Primat.

* *

Tot la qida onomasticei I. P. Sale si P. S. Episcop de Rim-nic Noul-Severin a hariizit Bibliotecei Facultatei de Teo logietote operile Sfinti lor Parinci Oriente 11 si 0 3cidentali, edi-tiunea Migne, carte de cea mai mare important $i indis-pensabila unei sc61e de Teologie. Tot atunci Preasantia Sa amai donat o burs§, perpetua pentru studencii lipsiti de mij-16ce din Facultatea de Teologie. Aceste acte de dArniciezugravesc inima nobila qi sufletul mare si al acestui distinsPre lat al Ierarhiei n6stre. Faptele fiind mai eloquente decat vorbele, ne abcinem de a le comenta.

** 4e

In fine Yubitul si distinsul Profesor de la Facultatea deTeologie, Preasf. Gherasim Timus Pitesteanu, actualul Locotenent de Episcop la Argos, a donat si el o bursa perpetuapentru studentil lipsip de mijloce, fiind nurnai ca simpluProfesor. Dupe cat cunostem, Preast. Sa a ajutat, ajuta Iliva ajuta de sigur ii de acum inainte tinerimea teologica,de eate on i se va presenta ocasie. Laudele aunt de prisos,and faptele vorbesc.

** *

Corpul profesoral al Facultatei de Teologie rectmovetorIn veci Inalt Prea Santitului Primat si P. S.S. Episcopldonator!, se simte fericit de zelul alduros cu. care esteprivity acesta sc61A ina, de la Inceput, fiind ca prin ase-menea acte mArinim6se sa uureaza multor studenti caleala studiu, si li se incal4este inima v64end pe Sefii BisericelRomanesti imbratisand cu atata ravna Sc6la Bisericesca.

Tote aceste burse se vor da prin concurs de ConsiliulFacultatei tinerilor color mai talentati si cu mai bune pur-tarT, dup6 un anume regalement primit si de donator!.

*

4- -4.?,- -?+- -+-

www.dacoromanica.ro

Modelul dup6 care se va pomeni in Bisericile dinRegatul Romania Familia Regalh, comform hothrirdluate de S-tul Sinod, in sesiunea presenter 1893.

entru Prea Inaltatul si deChristos iubitorul Domnul

nostru Carol I Regele Roma-niei, sotia Sa DOmna si Regi-

na Elisabeta si pentru iubitorul deChristos Principele Ferdinand Mo--stenitorul Tronului si sotia Sa Prin-cipesa Maria, cu bine credinciosulfor fiiiii Principele Carol si toter au-gusta familie.

-...--,>71.6.......-..

:if:Trcrs:)g,

www.dacoromanica.ro