S-au `ntors„acas\“ prinliteratur\

~N » PAGINILE 12-13

GYÖRGY DRAGOMÁN& ATTILA BARTIS

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

Public\m `n premier\ `n acest num\r un fragment din romanul O pas\re pe s`rm\ de Ioana Nicolaie, `n curs de apari]ie `ncolec]ia „Ego. Proz\“ a Editurii Polirom.

~N » PAGINILE 10-11

AVANPREMIER|:IOANA NICOLAIE

NR. 189 » 26 iulie – 1 august 2008 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

„S`ntem arti[ti deni[\, nu s`ntem nicipopulari, nicipopuli[ti“

Declar\ Berti Barbera

Berti Barbera [i chitaristul Nicu Patoilanseaz\ Stringasong, un album decolec]ie realizat exclusiv `n regim acustic[i interpretat `n cinstea marilor nume dinmuzica mondial\ contemporan\.

~N » PAGINILE 2-3

Graffiti – de la fresc\la manifest politic

Marius Babias

Din Pompeiul antic p`n\ `n New York-ulzilelor noastre, graffiti `[i las\ amprentele`n istoria culturii, ca o d`r\ s\lbatic\.Termenul „graffiti“ provine din italian\.„Graffio“ se refer\ la o ustensil\ de scris,cu care se grava pe pl\cu]e din cear\ sauargil\.

~N » PAGINILE 14-15

~N » PAGINILE 4-5 ~N » PAGINILE 6-7 ~N » PAGINILE 8-9

CAIUS DOBRESCU FLORINA ILIS FILIP FLORIAN

„Scrisul poate deveni o «meserie».Dar dac\ `n interior nu exist\ cevacare `]i spune c\ scrisul este sensulvie]ii tale, r\m`ne o meserie«`nv\]at\».“

„La Gallimard, exist\ o serie depoezie care cuprinde de la A la Zmarea poezie tradus\ din toat\literatura lumii: poe]ii români nuexist\...“

„Publicul [colar vrea s\ citeasc\`n 48 de pagini romane care se`nt`mpl\ `n lumi `ndep\rtate,care nu le spun nimic (...) Faptulc\ literatura vie, care se scrieast\zi, nu are loc `n [coli, fie prinprograme, fie printr-un sistem de`nt`lnire a autorilor cu publicul,este un lucru foarte prost [i careridic\ un semn de `ntrebare.“

„Eu cred c\ o carte este f\cut\ `naceea[i m\sur\ de tem\ [i de felul`n care e scris\, iar un cititoradev\rat gust\ [i scriitura, [iatmosfera, nu e `nnebunit doar detem\. Pentru asta s`nt, slav\Domnului, documentare [inumeroase alte moduri de afla maimulte despre un subiect. Iarliteratura tocmai asta `[i propune:s\ nu fie un documentar [i at`t.“

autori contemporani `ndialog cu „Suplimentulde cultur\“3

Despre proiect

MM-aamm gg`̀nnddiitt llaa uunn mmoommeenntt ddaatt cc\\ mmuuzziiccaa ppeeccaarree oo aassccuulltt ddee mmiicc,, ffiiiinndd ffooaarrttee ddiivveerrss\\ [[ii ffooaarr-ttee aattrraaccttiivv\\,, eessttee ddee mmuullttee oorrii,, `̀nn ddiissccuu]]iiii,, aarrttii-ccoollee [[ii ccllaassaammeennttee,, sseeppaarraatt\\ ddee ddiiffeerriittee ddeeffiinnii]]iiii,,ddee ddiiffeerriittee ccoonncceepp]]iiii,, iiaarr lluuccrruull aacceessttaa eessttee nnee-ddrreepptt.. Jazz-ul, muzica simfonic\, rockul s`ntlumi de multe ori separate de g`ndiri rigide, deanumite persoane care nu `n]eleg c\ este vorbade un limbaj prin care oamenii se exprim\ [iprin care `[i transmit g`nduri bune. De aceeaam luat toate aceste genuri muzicale, o bun\parte din piesele care nou\ ne-au pl\cut `ntot-deauna [i le-am pus sub acela[i context muzi-cal, iar provocarea cea mai mare a fost s\ facemceva diferit [i mai bun dec`t ce-am f\cut p`n\acum.

De ce album acustic

M-a atras ideea de a face o apropiere `ntre lumi – lumea riguroas\ [i echilibrat\ a muziciisimfonice [i lumea aceasta cu care noi s`ntemobi[nui]i, a muzicii exprimate direct: rockul [itot ce `nseamn\ muzic\ contemporan\. Eram[i `ntr-o perioad\ `n care ascultam foarte multcvartete de muzic\ de camer\, [i m-am g`nditcum ar fi ca eu [i Nicu Patoi s\ c`nt\m toateaceste piese care s`nt diferite – de la Radiohead

la Depeche Mode [i Pink Floyd – [i s\ ad\u-g\m [i un cvartet de coarde.

Nu am mai colaborat cu acest cvartet p`n\acum, este o idee proprie. S`nt patru instru-menti[ti [i eu am denumit cvartetul. Sangamvine din India [i `nseamn\ punct de `nt`lnire,un loc `n care se `nt`lnesc anumite entit\]i, en-ergii, spiritualit\]i [i `n care se `nt`mpl\ cevadeosebit.

~mi doresc s\ consider c\ am lansat uncvartet, cu toate c\ va fi foarte dificil ca `n con-tinuare s\ prezent\m albumul `n concert tottimpul `n formul\ de cvartet, pentru c\ estefoarte costisitor. Bucuria este foarte mare, s\c`n]i cu un cvartet sau cu o orchestr\ este unlucru fascinant. Am reu[it s\ facem acest disctocmai cu sentimentul c\ nu a mai f\cut ni-meni a[a ceva p`n\ la noi [i c\ am avut o ideespecial\ pe care am pus-o `n practic\. Disculpoate fi ascultat `n orice moment – po]i fi cucineva la un pahar de vin, po]i s\ `l pui unde-va s\ c`nte f\r\ s\ `l ascul]i neap\rat, `ns\ efec-tul lui este `ntotdeauna benefic pentru c\ esteun disc foarte echilibrat, nu agreseaz\ cu nimic,este foarte peaceful. El vine `ntr-o perioad\ `ncare eu studiam c`teva no]iuni de terapie muzi-cal\ [i mi-am dorit foarte mult ca acest disc s\aib\ [i un efect terapeutic, s\ fie suficient de e-chilibrat pentru ca oamenii care-l ascult\ s\aib\ un sentiment de pace [i de lini[te.

Despre selec]ie

Selec]ia am f\cut-o foarte greu pentru c\ dinc`teva mii de albume pe care le ascul]i `ntr-ovia]\ trebuie s\ alegi doar c`teva piese. Le-amales [i `n func]ie de diversitate, de c`t s`nt decunoscute – pentru c\ frumuse]ea nu se maipune, e clar c\ s`nt ni[te minun\]ii.

S`nt cover-uri pentru c\ noi nu am fost `nstare s\ scriem ni[te piese la fel de frumoase.Albumul include 14 piese din care prima [i ul-tima s`nt instrumentale, de cvartet, iar una estescris\ de Nicu Patoi, Tears. Selec]ia am f\cut-o[i `n func]ie de gusturile comune, pentru c\ eu[i Nicu avem multe gusturi comune, dar [idiferite, [i ne-am g`ndit s\ alegem c`teva piesecare ne plac foarte mult am`ndurora [i un setde piese care completeaz\ repertoriul pe carenoi deja l-am ales c`nt`nd `n doi.

Avem foarte multe piese care s`nt c`ntate cutrup\, cu orchestr\ [i pe care le-am sublimatpentru dou\ persoane, iar bucuria noastr\mare este atunci c`nd c`nt\m `n fa]a unor oa-meni care `n majoritate nu [tiu ce c`nt\m. „Cucine vii s\ c`n]i?“ „Cu Nicu.“ „{i cu cine altci-neva?“ „P\i at`t.“ „Cum adic\?“ „Pur [i simplu.Venim [i c`nt\m doi oameni. Ve]i vedea [i voicum e.“ {i la final toat\ lumea e mul]umit\, iarlucrul acesta ne bucur\.

Stringasong poate fi terapia [i surpriza, tributul [i reveren]a, mesajulcald al celor care `]i ofer\ excelen]\ muzical\ `ntr-o form\ agreabil\,albumul care a lipsit mult timp din raftul cu produc]ii unicat semnatede arti[ti autohtoni.

TERAPIE

ordinea de zi

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 189 » 26 iulie – 1 august 2008

Berti Barbera: „S`ntemarti[ti de ni[\, nu s`ntemnici populari, nici populi[ti“Berti Barbera [i chitaristul NicuPatoi lanseaz\ Stringasong, unalbum de colec]ie realizatexclusiv `n regim acustic [iinterpretat `n cinstea marilornume din muzica mondial\contemporan\. Realizat`mpreun\ cu cvartetul de coarde„Sangam“, Stringasong con]ine13 cover-uri [i piesa Tears,compus\ de Nicu Patoi. Printrepiesele incluse `n album senum\r\ Perfect Day a lui LouReed, Kashmir a celor de la LedZeppelin, Hallelujah compus\ deLeonard Cohen [i Wish YouWere Here interpretat\ `noriginal de Pink Floyd.

Nicu Patoi [i Berti Barbera

www.supliment.polirom.ro

„Selec]ia am f\cut-o foarte greu, pentru c\ din c`teva mii de albumepe care le ascul]i `ntr-o via]\ trebuie s\ alegi doar c`teva piese. Le-am ales `n func]ie de diversitate, de c`t s`nt de cunoscute – pentruc\ frumuse]ea nu se mai pune, e clar c\ s`nt ni[te minun\]ii.“

C~TEVA PIESEDIN MII DEALBUME ordinea de zi

3 «

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 189 » 26 iulie – 1 august 2008

Nu [tiu dac\ vom avea un turneu coerent, cu mai multedate pe care s\ le putem anun]a, dar cu siguran]\ toamna [iiarna aceasta vom umbla prin ]ar\ s\-l promov\m. Toatedetaliile [i informa]iile vor fi disponibile pe www.bertibar-bera.com. Discul este foarte proasp\t, abia a ie[it din fabri-c\. Urmeaz\ s\ punem la cale [i modalit\]ile de v`nzare.

Stringasong reprezint\ revenirea laexprimarea pur\, nealterat\, a in-strumentului trecut prin sim]ireauman\. Singasong este expresia princare ceri sau propui un c`ntec.Stringasong este c`ntecul transpus`ntr-un mediu sonor format numaidin corzi [i vibra]ii. Vibra]ia corzilorchitarei, a cvartetului format dindou\ viori, viol\ [i violoncel, acorzilor vocale, vibra]ia natural\ amembranelor instrumentelor de per-cu]ie, toate alimentate cu energiadat\ de pasiunea [i respectul fa]\ decei care au deschis [i deschid `ncontinuare drumuri spre muzic\.Stringasong apropie dou\ lumi penedrept separate de g`ndiri caduce[i limitate: lumea simfoniilor, a or-chestrelor [i a maximei distinc]iimuzicale [i lumea nou\ a exprim\riidirecte [i sincere, care-[i reprezint\vremurile.

Dou\ lumi diferite, dar imposibilde separat deoarece con]in esen]a

care define[te spiritul omenesc.Ave]i ocazia s\ asculta]i c`teva dintrecele mai frumoase piese scrise vreo-dat\, trecute prin spectrul unitar [irafinat al muzicii de camer\, prinechilibrul [i intimitatea de careoricine are nevoie atunci c`nd as-cult\ muzic\. Nivelul produc]iei [i almuzicienilor implica]i, precum [irepertoriul ales ne ofer\ certitudineaunei produc]ii muzicale unice prinstil [i abordare. Radiohead, Beatles,Leonard Cohen, Depeche Mode,Pink Floyd, Harry Bellafonte, LedZeppelin, Lou Reed sau Muse coe-xist\ `n armonie cu vibra]ia corzilor[i a membranelor. ~nregistr\rile aufost f\cute exclusiv `n regim acustic,f\r\ nici un fel de suprapuneri sausunete sintetizate. Totul este natural,viu [i vibrant, `ntr-o interpretare denivel interna]ional.

Fiecare personaj implicat `naceast\ poveste a fost provocat s\fac\ un pas `nainte `n propria

evolu]ie [i s\-[i `mpart\ talentul [ibun\voin]a pentru a des\v`r[i unproiect cu totul special. De la inter-pretare p`n\ la pozi]ionarea micro-foanelor, panoram\ri [i explor\riacustice spontane, toate au `nsem-nat ceva nou [i fascinant pentrufiecare artist `n parte, la fel cum au-dierea acestui album poate `nsemnapentru fiecare ascult\tor un pas`nainte `n propria `ncercare de a`n]elege muzica [i muzicienii. BertiBarbera, Nicu Patoi [i cvartetul decoarde „Sangam“ ofer\ posibilitateaunei audi]ii confortabile [i complexedeopotriv\, deschiz`nd apetitul pen-tru muzica bun\ tuturor celor careascult\, indiferent de nivelul de cul-tur\ muzical\. Albumul poate fi per-ceput ca o produc]ie complex\, cumulte detalii care pot atrage aten]iaspeciali[tilor [i `n acela[i timp poatefi un fond sonor fluent pentru oricefel de mediu.

STRINGASONG

» „Acest duo este oidee, o colaborare`ntre doi prietenic\rora le place s\c`nte `mpreun\, s\-[ipetreac\ timpul liber`mpreun\, s\ r`d\, s\c\l\toreasc\ [i s\g\seasc\ bucuria at`t`n lucrurile simple,c`t [i `n acele lucruriaparent neaccesibiletuturor. Dar de celemai multe ori, scenale ofer\ ocazia de adezlega tainaacestor lucruri [i dea le face accesibile [ialtora.“ – Berti Barbera.

Berti Barbera [iNicu Patoi»» BBeerrttii BBaarrbbeerraa a beneficiat, de-a lungul anilor, de `ncredereamarii majorit\]i a lumii muzicale din ]ar\ [i a r\mas `n contactpermanent cu personalit\]i artistice interna]ionale. Cu un spec-tru vocal flexibil [i cu un instinct ritmic care `i ofer\ posibili-tatea de a folosi mai multe instrumente de percu]ie, Berti Bar-bera reu[e[te s\ dea o form\ original\, spectaculoas\ [i accesi-bil\ oric\rei piese pe care o abordeaz\.

»» NNiiccuu PPaattooii este un chitarist cu rigoare de matematician care`[i `ndepline[te at`t rolul de excelent acompaniator [i om destudio, dar [i de membru de baz\ `n toate grupurile prin care atrecut. Din 2004, Berti Barbera [i Nicu Patoi formeaz\ un duo,particip`nd la festivaluri de jazz [i de blues din ]ar\ [i dinstr\in\tate.

DESPRE PROMOVARE

PREZEN}A PE LASTFM

Este una dintre metodele prin care `]i apropii publicul. Oa-menii trebuie s\ vad\ c\ nu e[ti paranoic, c\ nu e[ti poli]istcu muzica ta. ~ntotdeauna trebuie s\ oferi publicului posi-bilitatea de a avea acces la munca ta, la ceea ce faci tu, maiales c\ noi s`ntem arti[ti de ni[\, nu s`ntem nici populari,nici populi[ti. Nu ai s\ ne vezi `n spa]ii foarte mari, nu ai s\vezi foarte mul]i oameni venind s\ asculte muzica noastr\.

„S\ fii european nu `nseamn\ s\ adop]i tot ce se produce acoloast\zi sau ce s-a produs ieri ori alalt\ieri, ci `nseamn\ uneori [is\ ataci focarele centrale ale imaginarului european [i s\ leschimbi sensul.“

INTERVIU CUCAIUSDOBRESCU

» 4

interviu

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 189 » 26 iulie – 1 august 2008 www.supliment.polirom.ro

Interviu realizat de George Onofrei

Spunea]i `ntr-un interviu, referindu-v\la debut, c\ nu at`t crea]ia dumneavoa-str\ este interesant\, c`t sentimentul denesiguran]\, dar [i de excita]ie cu ca-re `nainta]i `n acest demers. {i ad\uga]ic\ exist\ acea senza]ie c\ „ai nimerit`ntr-o jungl\, nu [tii la ce pericole s\te a[tep]i, nu cuno[ti absolut delocregulile“. Mai ave]i [i acum aceast\senza]ie de jungl\, la destul de multtimp de la debut [i dup\ un al doilearoman care s-a v`ndut foarte repede?

S`nt dou\ lucruri aici: unul se refer\ laceea ce se `nt`mpl\ `n carte, cititorul tre-buie s\ `nainteze ca `ntr-un teritoriu re-lativ necunoscut, pentru c\ atunci c`ndare impresia c\ [tie pe unde s\ o ia, numai are acela[i haz; trebuie s\ fie un a-mestec de pl\cere [i fric\, frica `ntotdea-una intensificat\ [i generat\ de un fel despaim\; nu ajungem noi la chestiile aleagroaznice, dar o doz\ de spaim\ trebuies\ existe. Cealalt\ problem\ e `n rela]iacu via]a, care ea `ns\[i e a[a. Jungl\ mise pare `ns\ mult spus. Sun\ cumva pa-tetic, nu cred c\ e neap\rat o jungl\, darlumea `n sine [i existen]a s`nt un locplin de incertitudini. Cred c\ `ntr-un felacesta este hazul literaturii, pentru c\destul de pu]ine discursuri sau instan]ene spun acest lucru. De obicei, s`ntem`nv\]a]i cum stau lucrurile [i de biseri-c\, [i de [coal\, [i de partide, [i de insti-tu]iile statului, de Ministerul de Finan-]e, care tot timpul ne zice exact c`t avemde pl\tit [i c`te piei jupoaie de pe noi.Pu]ine instan]e ne spun `ns\ c\ `n via]\exist\ multe incertitudini. S`ntem `n con-di]ii de risc vr`nd-nevr`nd. P`n\ [i `n ceamai civilizat\ dintre lumi tot `n condi]iide risc tr\im, [i cumva asta reprezint\ [imisiunea [i hazul literaturii.

V\ sim]i]i mai mult poet sau proza-tor? ~mi aduc aminte c\ Dan Lunguspusese c\ prima poezie a scris-o pela trei ani, c`nd a copiat o poezie deCo[buc. De ce v\ aminti]i mai `nt`i,de poezie sau de proz\?

De proz\. Eu am scris o poveste primadat\ – nu [tiu dac\ asta este relevant pen-tru cercet\torii obiectivi –, pentru c\citeam povestiri nemuritoare [i m-a ful-gerat ideea c\ a[ putea s\ fac [i eu asta,la urma urmei cine m\ opre[te? Senza]iaasta era foarte stranie.

Ce v`rst\ avea]i?

Cred c\ 6-7 ani. {tiam s\ scriu, iar \staeste un indiciu c\ eram deja `n faza alfa-betizant\. Dincolo de asta, cum m\ con-sider? ~n mintea mea, cred c\ nu exist\grani]e foarte clare `ntre proz\ [i poezie[i nici `ntre, s\ spunem a[a, g`ndirea so-cial\ [i g`ndirea pur [i simplu. Cred c\[i cu Dan Lungu se `nt`mpl\ acela[i lu-cru, iar unul dintre motivele pentru careel este un autor a[a de proeminent [i debine receptat, pe bun\ dreptate, [i `n]ar\ [i `n str\in\tate ]ine [i de forma]ialui de sociolog [i de chimia care exist\`ntre ochiul lui de sociolog care desco-per\ realitatea [i talentul de prozator.Nu am s\ v\ vorbesc despre talentelemele, dar vreau s\ v\ spun c\ `n minteamea lucrurile se leag\. Literatura este oform\ de g`ndire pentru mine, de re-flec]ie asupra a ceea ce ni se `nt`mpl\,iar pe de alt\ parte, g`ndirea organizat\despre lume e o form\ care are dimen-siune poetic\ [i produce pl\cere. {i credc\ este important s\ g`ndim a[a, pentruc\ tot `ncerc\m s\ ne dezgrop\m [i s\ne expunem r\d\cinile culturale [i s\vedem c`te parale facem pe o scen\ mailarg\, s\ ne evalu\m europene[te. Or,dac\ noi facem o distinc]ie foarte clar\`ntre filosofie [i literatur\, cum vor uniicare pun literatura la col], cred c\ ie[improst de tot, pentru c\ zestrea noastr\ fi-losofic\ are [i micile ei momente de str\-lucire, dar e modestu]\ r\u. Pe c`nd dac\punem problema vie]ii intelectuale, `n-tr-o perspectiv\ mai larg\, dar care une[-te planurile, st\m mult mai bine. Credc\ avem, inclusiv din acest punct devedere, interesul s\ practic\m o rela]iemai degajat\ `ntre filosofia cu ghilimele[i filosofia f\r\ ghilimele.

Apropo de cum arat\ aceast\ pia]\ [ide faptul c\ mereu ne pl`ngem c\cititorii s`nt pu]ini. Scriitorii `[i puntot mai mult speran]a acum `n faptulc\ vor avea lecturi `n str\in\tate.P`n\ la urm\, unde se produce a-ceast\ ruptur\? De ce nu g\sim unc`mp de cititori mai mare aici, ci

a[tept\m s\ ne citeasc\ mai degrab\str\inii?

Este o idee clasic\ a lui T.S. Eliot, carezice c\ literatura de calitate preced\ camcu 30 de ani publicul [i c\ poate fi undecalaj de aproape o genera]ie. Cred c\se `nt`mpl\ ni[te fenomene de genul a-cesta, adic\ s`nt idei, teme, stiluri devia]\ care s`nt mai repede absorbite `n a-numite medii. P`n\ c`nd stilurile, imagi-narul [i valorile acestea p\trund `ntr-unpublic mai larg dureaz\, [i nu e o ches-tiune de inteligen]\, ci pur [i simplu unritm al schimb\rilor. Evident c\ socie-tatea aceasta a trecut printr-o schimbaredramatic\, poate nu chiar precum ceadin Arabia Saudit\, care a trecut de lac\mile [i nisip la zg`rie-nori de tip ame-rican, dar, oricum, a fost o zguduire pro-fund\. Oamenii au probleme pentru c\tr\iesc `ntr-o lume tehnologic\ foarte di-ferit\, iar de multe ori valorile lor s`nt ce-le rurale sau cel pu]in patriarhale, foar-te conservatoare. Deci e greu s\ le puicap la cap. Eu cred c\ scriitorii foarte in-teresan]i s`nt oameni care, ̀ ntr-un fel saualtul, au g\sit solu]ii la criza aceasta, [iprobabil `n lumea civilizat\, care a tre-cut mai devreme prin asemenea [ocuri,exist\ [i un public mai larg care simte [icu care se pot armoniza.

{i care `[i face timp [i pentru ni[tescriitori exotici cum s`nt cei români.

Sigur c\ da. ~n ceea ce prive[te exotis-mul, este un joc, e un du-te-vino. Sigurc\ e bine s\ exploatezi [i exotismul, e uncapital ca oricare altul, dar pe de alt\ par-te, e greu s\ accept\m c\su]a `n care s`n-tem pu[i. Adic\ ei s`nt spiritul, g`ndireainteligent\ – [i ia s\ `i vedem [i pe \[tiacare-s mai vii, ca ni[te maimu]oi agili. Efoarte ok c\ are succes Fanfara Cioc`rlia[i cred c\ noi exploat\m insuficient lu-crul acesta, ̀ ns\ exist\ [i altceva. Nu mi separe normal ca tot ce se face s\ fie asimi-lat Fanfarei Cioc`rlia. Eu cred c\, dincolode exotism, po]i s\ participi direct la ce se`nt`mpl\ `n lumea aceasta [i la focareleei de elaborare imaginar\ [i teoretic\. S\fii european nu `nseamn\ s\ adop]i totce se produce acolo ast\zi sau ce s-aprodus ieri ori alalt\ieri, ci `nseamn\uneori [i s\ ataci focarele centrale aleimaginarului european [i s\ le schimbisensul. De pild\, eu pot s\ m\ raportezla literatura din secolul al XVIII-lea pecare ei o cred gata ambalat\ [i `mpa-chetat\ [i s\-i schimb perspectiva, s\dovedesc c\ e c`t se poate de vie [i c\autori de atunci s`nt mai interesan]i de-c`t autori occidentali de azi, cel pu]inpentru mine.

Se ia teza de doctorat, una fals\, sescriu 900 de pagini. Pe cine a vrut s\

CAIUS DOBRESCU: DAC| FACEM O DISTINC}IE CLAR| ~NTRE FILOSOFIE {I LITERATUR|, IE{IM PROST DE TOT

Zestrea noastr\ filosofic\e modestu]\ r\u

~ntr-un alt interviu din „Suplimentul de cultur\“, f\cea]i ocompara]ie `ntre cum a]i scris primul roman [i cum l-a]iscris pe acesta. Spunea]i acolo c\ literatura nu mai trebuies\ fie acum efortul de a-]i ]ine gura la suprafa]\. F\cea]itrimitere la lipsa total\ de orizont a anilor ‘80. Am ajunsde la lipsa total\ de orizont a anilor ‘80 la ce?

Pentru foarte mul]i dintre noi apare tocmai spaimane`ngr\dirii, e psihoza aceasta a animalului care, scosdin cu[c\, unde a tr\it o via]\, are impulsul de a se`ntoarce acolo. E o senza]ie de spaim\ foarte puternic\.Eu cred `ns\ c\ dracul nu e niciodat\ a[a de negru.Sigur c\ trecem prin momente de spaim\, avemsenza]ia c\ ni se `nt`mpl\ chestiuni apocaliptice, darc`nd st\m [i ne g`ndim, vedem c\ lucrurile se maia[az\, c\ vecinii no[tri s`nt tot \ia.

Spunea]i atunci c\ acum doar calci `n ce te afundai p`n\la g`t `nainte.

Da, pentru c\ un sistem totalitar este `n esen]\ unsistem care nu prea `]i las\ ie[iri, nu prea ai cum s\optezi afar\, cum spun anglo-saxonii. Uneori nu doarmetaforic, ci chiar efectiv erai ca un cobai `n labirint.Acum, sigur, sub aspect moral continui s\ fii supusispitelor, chestia asta nu se termin\ niciodat\, ai deales `ntre bine [i r\u, nu `]i ia nimeni povara aceasta depe umeri, dar totu[i e[ti `ntr-o lume `n care ai maimulte posibilit\]i de op]iune, iar destinul t\u depinde`n mai mare m\sur\ de tine. Asta cred c\ este odimensiune important\, care pentru unii este foarteenervant\ [i incomod\, iar pentru al]ii reprezint\ odiferen]\ esen]ial\, pentru c\ nu po]i s\ ceri `n esen]\mai mult de la via]\.

„DESTINUL T|U DEPINDE ~N MAI MARE M|SUR| DE TINE“

sperie Caius Dobrescu? Pe critici saupe cititori?

Nu am vrut s\ sperii pe nimeni, cel pu-]in nu prin cantitate, nu mi-am dat sea-ma c\ ea arat\ a[a, fizic vorbind. ~n pri-mul r`nd, m-am speriat pe mine, ca s\fiu sincer, [i m-am g`ndit c\ ar trebui s\o reduc, am plecat la drum cu sentimen-tul acesta. ~n mod vinovat sau nu, p`n\la urm\ nu am reu[it s\ tai, iar din dis-cu]iile cu redactorii de carte [i cu al]icititori care au avut r\bdare cu ea, amconstatat c\ [i altora li s-a p\rut c\ lucru-rile se justificau acolo unde erau. S`ntconvins c\ p\rerile vor fi foarte `mp\r-]ite. Dincolo de asta, nu am cum s\ evitchestiunea, e vorba [i de impostura teri-bil\ [i destul de generalizat\ a sistemu-lui academic `n care tr\im. E de ajuns s\ne amintim de scandalurile de plagiat lav`rf, deci acolo unde nu te-ai fi a[teptat.Pe de alt\ parte, ]ine [i de o melancoliemai profund\, adic\ m\sura `n care noica fiin]e umane control\m sau nu reali-tatea din jurul nostru [i `n ce fel cu-noa[terea noastr\ este iluzorie, iar prinasta nu vreau s\ spun c\ imposibil\. Eucred c\ inclusiv ce fac [tiin]ele sociale, [ichiar c`t au f\cut la noi, t`r`[-gr\bi[, s`ntlucruri care trebuie re]inute undeva. ~n-s\ ai nevoie de momente `n care s\ tr\-ie[ti relativitatea lucrurilor [i s\ `]i daiseama [i c`t s`nt ele de alunecoase [i deincontrolabile.

M\ g`ndeam c\ de multe ori ne pl`n-gem de critici, de faptul c\ ei ajungmai degrab\ s\ r\sfoiasc\ un volum[i spun: „Gata, [tiu despre ce e vor-ba, am lecturi `n spate“, [i atunci a]ivrut s\ `i supune]i la un test, [i anu-me s\ vedem care e acela care va citip`n\ la cap\t [i `[i va da seama exactdespre ce e vorba.

Da, poate fi [i un test, dar poate fi [i ochestiune de disonan]\ cognitiv\,pentru c\ am urm\rit pie]e `ncare este destul de comun s\publici c\r]i a[a de groase.Dac\ v\ uita]i la ce se `n-t`mpl\ `n Statele Unitesau `n Germania, pur [isimplu nu e surprinz\torpentru nimeni. Cred c\genera]ia mea a cres-cut cu acest model.

Genera]ia dumneavoastr\... Cei carevor veni [i care vor fi studen]ii dum-neavoastr\ s`nt foarte obi[nui]i cuvariantele abreviate, le cer p\rin]ilornu varianta de 220 de pagini, ci pecea de 48.

Ave]i dreptate. Publicul [colar vrea s\ ci-teasc\ `n 48 de pagini romane care se`nt`mpl\ `n lumi `ndep\rtate, care nu lespun nimic, [i pentru c\ noi avem o gr\-mad\ de romane ]\r\ne[ti, unele dintreele foarte bune, dar la care este greu s\te raportezi. Deci problema literaturii `n[coal\ este [i c\ a pierdut de mult le-g\tura cu sensibilitatea vie a tinerilor.Sigur, nu trebuie s\ demi]i literatura im-portant\ care s-a scris, dar trebuie s\construie[ti o leg\tur\ cu ea. Faptul c\literatura vie, care se scrie ast\zi, nu areloc `n [coli, fie prin programe, fie prin-tr-un sistem de `nt`lnire a autorilor cupublicul, este un lucru foarte prost [i ca-re pune un semn de `ntrebare asupraviitorului literaturii.

Ceea ce vreau s\ spun `ns\ este c\ `nalte p\r]i exist\ [i genul acesta de pu-blic, care cite[te de pl\cere [i, iat\, chiar`ntr-o cultur\ care ni se pare pragmatic\prin excelen]\, pentru c\ ne g`ndim c\americanii nu pierd vremea cu romanede 800 de pagini, `ntruc`t trebuie s\ fac\bani. Ei, culmea este c\ acolo apar. Dar,sigur, noi nu s`ntem America, `ns\ cine[tie, poate la un moment dat vor ap\reani[e de relaxare [i `n societatea noastr\.

Faptul c\ literatura vie, care se scrie ast\zi, nu are loc `n [coli,fie prin programe, fie printr-un sistem de `nt`lnire a autorilor cupublicul, este un lucru foarte prost [i care ridic\ un semn de`ntrebare asupra viitorului literaturii.

LITERATURA ~N {COAL|

5 «

interviu

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 189 » 26 iulie – 1 august 2008

» Sigur c\ e bine s\exploatezi [i exotismul, e un capital ca oricarealtul, dar pe de alt\parte, e greu s\

accept\m c\su]a `ncare s`ntem pu[i. Adic\ ei s`nt spiritul,g`ndirea inteligent\ –[i ia s\ `i vedem [ipe \[tia care-s maivii, ca ni[temaimu]oi agili.

„Nu m\ simt delocminimalizat dac\ mi sespune scriitor“

V\ afla]i `n juriul care acord\ anual premiile „Observa-torului cultural“, s`nte]i un scriitor `ntre critici. Care ar firolul unui scriitor `ntr-un juriu de critici? Le mai tempe-reaz\ virulen]a, le explic\ mai bine ce se ascunde `n spa-tele unei c\r]i? Cum v\ sim]i]i acolo?

Trebuie s\ v\ spun c\ eu nu m\ simt deloc minima-lizat dac\ mi se spune scriitor, mai degrab\ m\ de-prim `n sinea mea dac\ se `nt`mpl\ invers. ~n leg\tur\cu felul `n care am interac]ionat cu colegii mei din ju-riu, pot s\ v\ spun c\ nu m-au ostracizat, nu s-aupurtat cu mine ca [i cu un intrus, un tip ciudat, [i nuam sim]it vreo diferen]\. Chiar a fost o atmosfer\foarte colegial\ [i relaxat\.

M\ g`ndeam la faptul c\, `n general, scriitorul pentru criticeste prada, iar prada a ajuns s\ stea la mas\ cu criticii.

Iar\[i v\ spun: `n genera]ia mea, `n general nu preaexista aceast\ diferen]\. Scriitorii erau oameni cu oforma]ie academic\ serioas\ [i care f\ceau ei `n[i[i ce-va gen critic\ [i istorie literar\, uneori chiar ca profe-sioni[ti. {i eu lucrez `ntr-o universitate, s`nt coleg cumembrii juriului m\car sub aspectul acesta, ca univer-sitar. Deci exist\ un fel de echivalare de status. Cepot s\ v\ spun e c\, `n general, criticii s`nt a[a cuscriitorii c`nd s`nt ei singuri la mas\, fa]\ `n fa]\ nuprea `ndr\znesc.

INTERVIU CUFLORINA ILIS

» 6

interviu

www.supliment.polirom.ro

„Scrisul poate deveni o «meserie». Dar dac\ `n interior nu exist\ceva care `]i spune c\ scrisul este sensul vie]ii tale, r\m`ne o meserie «`nv\]at\».“

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 189 » 26 iulie – 1 august 2008

Interviu realizat de Cristina Hermeziu

Ce poate face un t`n\r scriitor ro-mân o lun\ de zile la Paris?

La Paris m\ simt cumva ca acas\, nu[tiu de unde `mi vine asta. Umblu f\r\

hart\, am un sim] de orientarefoarte bun, a[ putea spune per-fect. Dar culmea, `n alte ora[e

m\ folosesc de h\r]i, chiar`mi place s\ le consult. F\-r\ hart\, la Paris nu m\`ntorc niciodat\ pe acela[idrum, am o viziune spa]i-al\ foarte larg\, ca [i cuma[ scana toat\ zona. S`nt lo-curi cu foarte mult\ poezie.

De exemplu, insula SaintLouis. Cartierul Saint Ger-

main, pentru universit\]i [i li-br\rii. Muzeul Evului Mediu,

unde am intratde trei ori. ~mi

place foarte mult Sainte-Chapelle, prefe-rata mea dintre toate capelele Parisului.

La Paris am intrat zilnic `n trei-patrulibr\rii: m\ intereseaz\ ce se public\,vreau s\ aflu care s`nt ultimele apari]ii.Nu pot cump\ra tot ce am v\zut, darmi-am dat seama care e pulsul, careeste mi[carea de idei a momentului.

Care e pulsul momentului `n libr\ri-ile pariziene?

Mi-am dat seama c\ spa]iile acordateliteraturii române s`nt inexistente. Nuexist\ un raft dedicat literaturii române.~n cel mai bun caz s`ntem pe raftul „li-teratur\ din Est“, f\r\ nici o demarca]ie,ca s\-]i dai seama c\ exist\ acolo [i lite-ratur\ român\. Apoi, nu avem o libr\rieromâneasc\. Am v\zut `n schimb o li-br\rie polonez\, foarte bine plasat\, peSaint Germain, un loc foarte vizibil. Olibr\rie româneasc\ ar da o vizibilitatefoarte mare literaturii române.

Dar tematic cum st\ literatura româ-n\ vizavi de pulsul de la Paris?

Nici tematic literatura român\ nu prease situeaz\ `n actualitatea european\.Revolu]ia din mai ’68 [i trecutul colo-nialist al Fran]ei, la care se adaug\ pro-blema terorismului marcheaz\ acum [itemele literare.

Nu s`nt totu[i teme efemere, uneleaniversare, altele punctuale?

E adev\rat, dar pe de alt\ parte potgenera un fel de trambulin\ pentru unanumit tip de literatur\.

Ce [ans\ are literatura român\ de a

se insera `n aceast\ mi[care de idei,pentru a deveni vizibil\, pentru a a-trage aten]ia?

Nu cred c\ acum exist\ o astfel de [ans\.Am mai remarcat ceva. La Gallimard,exist\ o serie de poezie care cuprindede la A la Z marea poezie tradus\ dintoat\ literatura lumii: poe]ii români nuexist\... Eu m-am dus s\ caut un volumde Emily Dickinson, m\ interesa vari-anta bilingv\, am g\sit imediat. Eraurafturi `ntregi cu poe]i [i nici un poetromân.

Cine ar trebui s\ fac\ ceva `n acestsens?

Autorit\]ile române din domeniul cul-turii... S-a ocupat cineva s\ discute cuGallimard, c\rora le-ar da bine, pentruprestigiul colec]iei, s\ aib\ m\car [i unpoet român acolo?

Pentru un t`n\r scriitor român venit laParis e o neputin]\, un orgoliu r\nit?

E o durere. A[ fi vrut foarte mult s\ v\dun nume românesc `n acea serie de po-e]i. Eu iubesc foarte mult poezia româ-neasc\, `ntotdeauna m-am inspirat dinlirismul [i din expresivitatea limbii ro-mâne.

Dac\ a]i fi un [ef `n domeniul cul-turii, pentru ce poet v-a]i duce s\bate]i la u[\ la Gallimard?

E o `ntrebare dificil\, nu pot alege. M-a[bate pentru to]i: `l iubesc pe Eminescu,dar ̀ mi plac [i Barbu sau Nichita St\nes-cu. ~n seria respectiv\ nu s`nt neap\rat

FLORINA ILIS:

La Paris, s`ntem `n cel mai buncaz pe raftul „literatur\ din Est“„S`nt invitat\ pe la diverseteleviziuni pentru emisiuni.R\spunsul e acela[i: nu!“,m\rturise[te Florina Ilis. ~nschimb, `i pare nespus de r\uc\ n-a putut s\ ajung\ `nacest an la `nt`lnirea scriitorilorde la Neptun, i-ar fi pl\cut s\vorbeasc\ cu Orhan Pamuk.C`nd a fost `n Israel, la un t`rgde carte, odat\ cu lansarearomanului Cruciada copiilor `ntraducere ebraic\, l-a `nt`lnitpe Amos Oz [i au schimbatc`teva cuvinte. C`ndpoveste[te, Florina Ilis are oprivire de copil fericit c\ruia is-a `mplinit, se pare, un marevis. Ca o tain\ despre care`ns\ nu vrea s\ vorbeasc\, deparc\ i-ar fi team\ c\ s-ardestr\ma. Dup\ o or\ dedialog, `]i dai seama c\ evorba despre cu totul altceva.Te `nv\luie cu discre]ia ei, cumodul nesofisticat de a fi, cuvorbe simple care nu pozeaz\niciodat\, cu r\spunsuri bine`ncuiate care nu vin orice aiface. Un amestec de fragilitate[i putere, de urme binecontrolate de autoironie [icon[tiin]a bine conturat\ c\apar]ine familiei de spiriteeminesciene. Pentru FlorinaIlis, omul-scriitor nu e dec`t uninstrument care face s\ senasc\ o viziune despre lume,cu sensurile ei ad`nci,dizolvate `n cuvinte care [i-au g\sit rostul. E ceea ceconteaz\, punct. Despreinstrumente n-ai ce spune maimult. Poate doar c\ unele [tiumai mult dec`t altele s\capteze energiile unei clipe [iale unui loc. Aflat\ pentru olun\ la Paris, unde a ob]inut oreziden]\ de crea]ie la ICR,Florina Ilis scrie `n fiecarediminea]\ [i hoin\re[te `nfiecare dup\-amiaz\, scriindaltfel, `n imagini: „Dac\ n-a[ fifost scriitor, sigur a[ fi fostfotograf“. Din fotografiile eisim]i ce nu ]i-ai fi `nchipuitprea u[or din ni[te imagini: `niunie, Parisul miroase a floride tei.

Cartea la care lucra]i (mister total!) avea nevoie deParis?

Da, avea nevoie [i de Paris. Pentru c\ `mi doreams\ citesc anumite c\r]i pe care le-am g\sit aici laParis. Mai ales pentru c\r]i, dar [i pentru o lini[tecreatoare pe care am g\sit-o la ICR [i pe careacas\, la Cluj, n-o g\sesc dec`t `n timpulvacan]elor [colare, c`nd lucrez `ntr-un mod com-pact. Lucrez, e adev\rat, [i `n timpul s\pt\m`nii,dar slujba pe care o am la bibliotec\, `n contactpermanent cu oamenii, presupune un mare con-sum de energie, a[a `nc`t prefer pentru scriss`mbetele [i duminicile.

Ave]i sentimentul c\ paginile pe care le-a]i scris aici nuse l\sau scrise astfel dec`t la Paris, sau la un momentdat lumea care se na[te din cuvinte pare at`t de au-tonom\, `nc`t poate fi scris\ oriunde?

S`nt lucruri pe care le-am nuan]at prin prisma aceea ce am citit la Paris. {i mi-au venit, cred, c`te-va idei foarte bune care cred c\ nu mi-ar fi venit laCluj. Mersul lucrurilor ar fi fost cu totul altul.

C\r]ile devin, `n palimpsest, un jurnal de idei, un jur-nal de c\l\torie...

Da, dac\ [tii s\ le cite[ti printre r`nduri. C`t am stataici, la Paris, am fost invitat\ la ICR din Viena pen-tru o lectur\ public\ `n limba german\ a c`torvapagini din Cruciada Copiilor, `n fa]a unui publicvienez nu neap\rat din zona de interes românesc.Cele c`teva zile la Viena mi-au prins bine tot pen-tru o documentare pentru cartea la care lucrez.Iat\, dac\ [tii s\ cite[ti printre r`nduri, c\r]ile unorscriitori, mai ales ale celor care nu vorbesc despreei `n[i[i, pot s\ constituie un soi de jurnal de ideisau de c\l\torie, de evolu]ie interioar\.

}ine]i un jurnal al scrisului?

}in un jurnal care nu se refer\ neap\rat la scris. Unjurnal de idei: aici, la Paris, mi-a venit ideea uneic\r]i pe care nu [tiu dac\ am s-o scriu vreodat\,dar `n jurnal am scris multe pagini despre ea. ~nacest jurnal apar probabil [i lucruri care nu vorap\rea niciodat\ `n c\r]i, dar de aceea `l [i scriu,din boala scrisului...

Ce anume s-a `nt`mplat la Paris de a ajuns pagin\ dejurnal [i idee de carte?

(r`de) Scrie acolo, `n calculator, de unde pot foarteu[or s\ dau „Delete“, „Are you sure?“, „Yes“...

Dar n-ar fi p\cat?

Nu, de ce? Nu e p\cat pentru nici o carte care nuapare. Fiecare carte are rostul [i destinul ei. E oidee ciudat\ din partea unui scriitor, dar asta ali-menteaz\ nu un mister, ci o dorin]\ de acunoa[te. ~ntotdeauna c\r]ile care n-au fost publi-cate au alimentat o nevoie de a afla [i au generatalte c\r]i la r`ndul lor.

De unde vine reflexul permanent de ap\rare, extremde eficient, al Florinei Ilis?

Nu [tiu. Poate pentru c\-mi place s\ joc [ah...

{i mie `mi place s\ joc [ah...

Atunci remiz\? Dar s\ [ti]i c\ [tiu s\ [i pierd...

„~NTOTDEAUNA C|R}ILE CARE N-AU FOST PUBLICATE AU GENERAT ALTE C|R}I LA R~NDUL LOR“

www.supliment.polirom.ro

„La Gallimard, exist\ o serie de poezie care cuprinde de la A la Zmarea poezie tradus\ din toat\ literatura lumii: poe]ii români nu exist\...“

POE}II ROMÂNI

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 189 » 26 iulie – 1 august 2008

7 «

interviu

poe]i pe care-i mai cite[te cineva: de e-xemplu pe Aragon, pe Pablo Nerudanu-i mai cite[te nimeni, nu se cump\r\`n fiecare zi, dar e o serie care „clasi-cizeaz\“ [i orienteaz\ cititorul prin fap-tul c\ ei exist\ acolo.

La ce scriitori francezi v-a]i oprit `nlibr\riile Parisului?

Eu am terminat franceza la Universita-tea din Cluj, `mi place s\-i recitesc pePascal, Rousseau, autorii clasici [i ro-mantici. Apoi Proust, am acas\ toat\ se-ria Timpului pierdut... Redeschid [i re-citesc c`te o pagin\. Dintre contempo-rani, Michel Houellebecq `mi place cascriitur\.

V\ atrage poate [i zona sa vizionar\inspirat\ din science fiction?

Exact. Se apropie de orizontul din afaravizibilului, lucruri care exist\ `ntotdeau-na, dar care nu se v\d...

Ce fel de copil\rie a avut Florina Ilis?

Una foarte fericit\. E p\cat c\ uit\m ce[tiam a[a de bine `n copil\rie, s\ fim feri-ci]i. E o aptitudine pe care o uit\m c`ndne facem mari.

Chiar [i Florina Ilis a uitat-o?

Nu. Cred c\ am mai p\strat un pic dinea. Poate asta m-a ajutat s\ cunosc sufle-tul copiilor din Cruciada copiilor.

Cartea e scris\ de un copil?

(r`de) E scris\ de to]i copiii de acolo, defiecare `n parte.

Cum v\ raporta]i la misterul acesta alscrisului?

Nu [tiu, scrisul poate deveni o „mese-rie“. Dar dac\ `n interior nu exist\ cevacare `]i spune c\ scrisul este sensul vie]iitale, r\m`ne o meserie „`nv\]at\“. ~n zi-lele noastre s`nt foarte mul]i oameni ca-re scriu „bine“, se exprim\ foarte bine `nscris, ̀ [i ordoneaz\ foarte bine ideile, darasta nu face din ei ni[te scriitori. Cred c\,`n plus, un scriitor trebuie s\ aib\ aceas-t\ flac\r\ interioar\ [i s\ fac\ din litera-tur\ nu doar un mod de a exprima sen-timentele proprii sau ale celorlal]i, ci unmod de a `n]elege sensul lumii. Cei carecitesc ajung s\ `n]eleag\ sau s\-[i doreas-c\ s\ `n]eleag\ acel sens. Este ceea cediferen]iaz\ adev\rata literatur\ de crea-]iile unora [i altora care scriu bine, facdin scris o meserie.

Exist\ ast\zi, dup\ p\rerea dumnea-voastr\, `n literatura român\, mul]iastfel de „meseria[i“ ai scrisului?

S\ [ti]i c\ m\ refer [i la public. S`nt oa-meni care scriu foarte bine. Exist\ dejaun exerci]iu al scrisului: emailurile, dis-cu]iile online, blogurile dau un bun exer-ci]iu al scrisului, iar unii pot s\ fac\ dinasta un fel de meserie. Literatura nu estenumai at`t, scrisul nu este numai at`t. E`n primul r`nd vorba de chemare.

A]i avut-o dintotdeauna?

Am avut-o [i am descoperit-o destul derepede.

Ce `nseamn\... repede? A]i fost din-tre acei copii care `nva]\ s\ scrie [i s\citeasc\ `nainte de vreme?

Nu, am `nv\]at s\ scriu [i s\ citesc `nclasa I. Am `nv\]at apoi s\ „citesc“ [i alt-ceva dec`t c\r]ile de [coal\. Primul ro-man l-am scris `ns\ la 16 ani.

Despre ce povestea romanul?

(r`de) Nu-mi place s\ vorbesc despremine... Probabil a[ fi f\cut literatur\ au-tobiografic\ dac\-mi pl\cea s\ vorbescdespre mine.

Florina Ilis nu e niciodat\ un per-sonaj?

Nu, nu e niciodat\ un personaj, [i `n a-cela[i timp e toate personajele. Inclusiv]iganca dada Angelica din Cruciada co-piilor... Asta e fascinant. Nu neap\rat s\tr\ie[ti at`tea vie]i sau experien]e, ci s\ajungi la esen]a personajului: chiar dac\apare doar pentru c`teva secunde, citi-torul s\ vad\ `n el un om viu.

S`ngele acesta viu nu vine din „per-sonajul“ Florina Ilis, care s-a `nt`lnitpoate pe strad\ cu dada Angelica?

Ba da, [i s-a `nt`lnit chiar la ea acas\!S`nt lucruri pe care le v\d, le `nregistrez,intr\ `n universul meu interior, acolo secreeaz\ [i ies la suprafa]\ c`nd e nevoie.

Ce c\uta]i la dada Angelica acas\?

(r`de) M-am dus s\ m\ documentez,nu?

S\ v\ ghiceasc\ `n palm\...

Nu, chiar s\ m\ documentez, dar cumnu puteam s\ fac o „programare de do-cumentare pentru roman“, m-am duscu un scop... personal!

Ce v-a spus despre Florina Ilis dadaAngelica?

Nu mai ]in minte... Nu cred c\ eram a-tent\ la cuvintele ei, ci la felul `n carevorbea, la atmosfera din jur, la persona-jul real dada Angelica...

Nu v-a prezis succesul personajuluiei [i al c\r]ii?

Despre asta nu cred c\ mi-a spus ni-mic... (r`de)

Cum v-a schimbat succesul c\r]ii? V-aadus ni[te prietenii literare?

Sper c\ succesul c\r]ii nu m-a schimbat`n nici un fel. Prietenii literari au r\mascei de la Cluj. Dar e vorba de situa]ia re-al\ din România. Eu tr\ind la Cluj, m\`nt`lnesc foarte rar [i adesea `n str\in\ta-te cu scriitori de la Ia[i sau de la Bucu-re[ti pe care i-am cunoscut, ne-am a-propiat [i mai schimb\m c`te un mail.Cu Florin L\z\rescu m-am cunoscut laParis, ne-am sim]it foarte bine, am statde vorb\, dar probabil ne vom maivedea la un viitor t`rg de carte sau `nstr\in\tate. Marea majoritate a scrii-torilor cunoscu]i, mediatiza]i s`nt la Bu-cure[ti, unde se `nt`lnesc `ntre ei maiu[or, au loc mai multe manifest\ri lite-rare...

V\ lipsesc manifest\rile literare?

Pe de o parte, da... Dar m\ g`ndesc c\ `nfelul acesta `mi r\m`ne mai mult timp

pentru scris, mai ales c\ am [i o meserie`n afara scrisului, lucrez la Biblioteca Uni-versitar\ din Cluj.

Prin menirea sa, scriitorul autentic econdamnat la o mare singur\tate?

Dac\ ne uit\m `n istoria literaturii uni-versale, e adev\rat. Mul]i au recunoscutc\ atunci c`nd au devenit celebri, ofen-siva de marketing care a urmat i-a con-sumat. Eu `ncerc s\-mi p\zesc cu destulde mult\ `ncr`ncenare nu izolarea delume – pentru c\ m\ inspir din lume –,ci singur\tatea creatoare.

Cei care vin la biblioteca din Cluj s\caute c\r]i se `nt`mpl\ s\ o caute [ipe scriitoarea Florina Ilis?

Se mai `nt`mpl\: `n mai a venit un tra-duc\tor spaniol care recent a tradus opies\ de Eugen Ionescu scris\ `n fran-cez\, el i-a dat [i versiunea româneasc\,[i versiunea `n spaniol\. Auzise de mine[i m-a c\utat. Vin [i studen]i cu una din-tre c\r]ile mele s\ le dau autografe. Pen-tru mine asta e bucuria cea mai mare: `nmomentul `n care vin cu o carte a mea pecare au citit-o, m\ bucur pentru ei c\citesc pentru c\ citesc, nu pentru c\ eneap\rat vorba despre cartea mea. Lu-mea c\r]ii le d\ o putere `n plus de carenu to]i s`nt con[tien]i.

Ce carte v-a schimbat [i c`nd?

Citeam ca to]i copiii: toat\ seria lui JulesVerne, Dumas, din ceea ce se g\sea `nbiblioteca [colii sau cea or\[eneasc\ dinOradea. ~n liceu, am atacat c\r]ile „se-rioase“: citeam literatur\ englez\ dinepoca elisabetan\, l-am c\utat pe Ecker-mann, Convorbirile cu Goethe.

Cum le alegea]i?

Foarte simplu: erau ̀ n acces liber la bibli-oteca or\[eneasc\ din Oradea. Rafturileerau ordonate pe edituri: [tiam c\ Edi-tura Univers `nseamn\ cele mai serioasec\r]i! Luam c\r]ile la r`nd de pe raft, raftcu raft...

Avea]i o norm\ de rafturi? C`te raf-turi a]i citit la Oradea?

(r`de) Multe... }in minte c\ am vrut s\citesc la un moment dat revista „Fami-lia“ din Oradea unde publicase Emines-cu. Voiam pur [i simplu s\ v\d cumar\ta. Era `nainte de ’89. Mi s-a explicatc\ trebuie s\ fac o cerere la directorul[colii din Oradea ca s\ am acces la re-vista „Familia“. Mi s-a p\rut at`t de ciudatc\ n-am voie s\ o citesc: faptul c\ erauc\r]i ascunse, care nu erau `n raft liber, afost pentru mine un [oc! Am f\cut pro-gramare la directorul [colii, am f\cut ce-rerea [i el s-a uitat ciudat la mine: „Dece vrei s\ cite[ti a[a ceva? De ce nu tepreg\te[ti pentru treapt\?“. Eram `n cla-sa a X-a, pe atunci se d\dea examen cas\ mergi mai departe...

La Sorbona, ce rafturi a]i luat la r`nd?

Surpriza mea a fost c\ nu s`nt prea mul-te c\r]i `n acces liber la raft... Iar `n salade periodice voiam s\ citesc ultimelenumere din magazinele literare ale Fran-]ei. M-a surprins, erau `n urm\ cu dou\trei luni. Pentru cartea la care lucrez a-cum am citit c\r]i legate de memorie [ide identitate.

FOTOGRAFII dde FFlorina IIlis

Place de la Concorde

Luvru

Vechiul Paris

„Nu trebuie s\ sper\m la succese cu totul [i cu totul uluitoare, citrebuie s\ nu mai avem jena aceea nesf`r[it\ (...) Simplul fapt dea fi acolo cred c\ este nemaipomenit.“

» 8

interviuINTERVIU CUFILIP FLORIAN

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 189 » 26 iulie – 1 august 2008

Am s\ te confrunt `n final cu trei lucruri care circul\pe Internet despre tine. ~ncep cu site-ul www.blan-ca.ro: „Filip Florian, primul scriitor român care are[ansa s\ se `mbog\]easc\ din drepturile de autor“.Te-ai `mbog\]it?

Pot s\ spun c\, din fericire, de circa doi ani [ijum\tate tr\iesc strict din asta, ceea ce este ca-tegoric un lucru minunat. Faptul c\ nu am servi-ciu [i c\ pot s\ fiu liber este fabulos de-a dreptul.

Nu te obsedeaz\ ideea c\ nu ai carte de munc\?

Pe mine m\ obsedeaz\ s\ nu am carte demunc\. S`nt extrem de fericit pentru c\supravie]uiesc a[a. Pe de alt\ parte, am datorii,din fericire nu imense, dar e foarte greu s\tr\ie[ti. Practic, `mpreun\ cu so]ia [i cu b\ie]elul

meu, fac lun\ de lun\ o echilibristic\ s\ pl\timfacturile. ~ns\ `i mul]umesc lui Dumnezeu c\ pottr\i a[a, f\r\ slujb\, dar a se spune c\ m-am`mbog\]it e de-a dreptul ridicol.

Pe un alt site: c\r]i de Noica, Filip Florian [i MirceaC\rt\rescu vor fi publicate `n str\in\tate `n 2008. Aiajuns printre clasici, unii `n via]\, ce-i drept.

E un pic caraghios [i, sincer, m\ m`hne[te pen-tru c\ lucrul acesta pe mine nu m\ atinge nici `nbine, nici `n r\u. Eu `mi [tiu m\sura, [tiu c\ demulte ori apar ni[te `n[iruiri de nume `n carepo]i fi pus anapoda. Eu s`nt `ntr-o stare deechilibru cu mine , dar m\ m`hne[te faptul c\asemenea chestiuni `i ating uneori pe oamenimai mult sau mai pu]in apropia]i de mine, carecumva `[i schimb\ pozi]ia fa]\ de mine, [i astami se pare anormal. Eu s`nt acela[i, la fel de

ochelarist, la fel de chel, nu scriu nici mai bine,nici mai r\u, fumez la fel de mult, nimic dinmine nu s-a schimbat, `ns\ m\ doare c`nd oa-menii `[i schimb\ atitudinea ca [i cum a[ fi cuceva mai breaz dac\ s`nt `ntr-o asemenea com-panie care, fire[te, te flateaz\.

O admiratoare `nfocat\ a ta, o jurnalist\, te nume[-te pe blogul ei: „Filip Florian, singurul [i adev\ratulscriitor ap\rut `n ultimii zece ani“.

B\nuiesc c\ mul]i al]i scriitori au asemenea ad-miratoare [i admiratori care pe blogurile lorscriu asemenea chestii. Sigur c\ nu ai cum s\ nute bucuri. Este una dintre micile r\spl\]i alemuncii aceleia cumplite care e scrisul, o combi-na]ie foarte bizar\ de bucurie, trud\ [i chin ini-maginabile, iar lucrurile acestea s`nt ca o bom-boan\ gustoas\, s\ zicem.

„EU S~NT ACELA{I, LA FEL DE OCHELARIST, LA FEL DE CHEL, NU SCRIU NICI MAI BINE, NICI MAI R|U“

Interviu realizat de George Onofrei

Spuneai c\, pentru România, termenulde trei luni pentru ca o editur\ s\ ci-teasc\ un manuscris este unul extremde lung. Se scrie totu[i mult peste posi-bilit\]ile unui editor de a citi, nu crezi?}i-ai mai schimbat p\rerea?

Cred c\ am spus asta cu foarte mult timp`n urm\. Sincer, m-a [i mirat auzind-o cumc\ a[ fi spus-o eu, dar parc\ ̀ mi amintesc deea, mi-o asum. Mi-am revizuit de atuncip\rerea `ntr-o anumit\ m\sur\: adic\, pede o parte, e clar c\ editurile au nevoie desuficient timp, iar cantitatea de manuscriseb\nuiesc c\ este imens\ la editurile impor-tante, dar pe de alt\ parte, cred c\ ar puteaexista [i forme diferite de lectur\. Atuncic`nd am spus trei luni nu m-am referit la pe-rioada `n care editura pur [i simplu s-ahot\r`t, vrea cartea, eventual o [i redactea-z\ `n timpul acesta, ci m-am referit la o pri-m\ lectur\. Dintr-o sut\ de manuscrise,[tii c\ nu pleac\ la co[ul de gunoi m\carzece. Asta nu `nseamn\ c\ acele zece vordeveni c\r]i, dar este o prim\ sortare. Laasta m-am referit la acea vreme.

Plec\m de la sortare [i ajungem la mo-mentul `n care apare cartea. Cum vezirela]ia autorului cu promovarea c\r]iisale? Te `ntreb asta pentru c\ exist\tab\ra acelora care spun: „Cartea aap\rut, editura m-a publicat pentruc\ s`nt bun, s\ o promoveze“, [i s`nt[i cei care aleg s\ se implice [i s\ fac\ei `n primul r`nd ceva pentru carte. ~ncare tab\r\ te-ai `nscrie?

Sincer, f\r\ conota]ia aceasta u[or ironic\,m-a[ `nscrie `n prima. Sigur c\ nu spun

c\ e treaba editurii, nu-mi pas\, nu m\intereseaz\, dar pe de alt\ parte recunoscc\ nu `mi place s\ fac eu asta. Cred c\treaba mea e s\ fac tot ce pot eu p`n\ amterminat cartea. Acolo este `ntr-adev\rtreaba mea [i acolo, dac\ se `nt`mpl\ s\ odau `n bar\, o dau `n bar\ pe limba mea,pe terenul meu. Promovarea chiar nu credc\ m\ prive[te. ~n m\sura `n care o edi-tur\ are un plan foarte exact de promo-vare a c\r]ii, pe care mi-l propune, eusigur c\ nu am cum s\ nu m\ supun lui[i s\ nu merg cot la cot cu oamenii edi-turii care fac asta, dar chiar mi se pare unpic jenant s\ dau eu din coate pentrucarte. Cred c\ dac\ ea `n sine nu reu[e[tes\ se impun\, degeaba mai dai din coate.Nu po]i s\ o faci mai bun\ dec`t este defapt.

C`nd crezi c\ are [i c`nd crezi c\ nuare leg\tur\ valoarea unei c\r]i cu nu-m\rul de exemplare v`ndute?

E foarte mi[to ̀ ntrebarea, dar ̀ mi vine greus\ r\spund. E o chestiune pe care cred c\nu a desc`lcit-o nimeni p`n\ `n ziua deazi. {i nu nimeni `n România, ci nimeninic\ieri. S`nt faimoasele juriz\ri ale editu-rilor britanice `n c\utarea mai ales a unordebutan]i, unde teoretic s`nt oameni cuo experien]\ fabuloas\ – [i cu toate asteachiar [i acolo s`nt surprize uluitoare, adi-c\ ori iau mari plase cu autori pe care mi-zeaz\, ori, dimpotriv\, resping oamenicare ulterior ajung mari nume. Chiar nu`mi dau seama. Probabil c\ exist\, ca `norice situa]ie, o cale de mijloc, undevatrebuie s\ se uneasc\ valoarea c\r]ii, cali-tatea ei literar\ [i, `n acela[i timp, accesi-bilitatea ei la public. O literatur\ foartesavant\, f\cut\ de amorul artei [i doarpentru litera]i, nu are cum s\ viseze s\ sev`nd\ `n zeci de mii de exemplare. Nu

vreau s\ spun c\ trebuie s\ faci o conce-sie, ci c\, dac\ scrii `ntr-un asemenea fel,nu ai cum s\ speri c\ se va vinde `n zecide mii de exemplare.

Ducem lips\ sau avem din bel[ug au-torit\]i critice care pot impune pe pia-]\ o carte?

Cred c\ mai degrab\ ducem lips\. Avemun fel de stil monoton [i egal. Sigur, s`ntdistinc]ii, dar p`n\ la urm\ modalitatea eaceea[i de ani [i ani. Nu cred c\ revistelestrict culturale mai au vreun efect `n pri-vin]a num\rului de exemplare v`ndute.Ele, ca s\ fim sinceri, s`nt scrise de scri-itori pentru scriitori, s`nt `ntr-un cerc maimult dec`t foarte `nchis.

Ca [i mare parte din literatur\.

{i asta e adev\rat. Chiar nu cred c\ `n zo-na asta se mai pot face tone [i tone dechestii pentru a g\si calea c\tre public.Din p\cate, de multe ori num\rul foartemare de apari]ii al unor edituri cred c\paraziteaz\, blocheaz\ pur [i simplu ser-viciul de promovare. ~mi imaginez c\ a-tunci c`nd ai sute de c\r]i pe an de pro-movat, la un moment dat nu mai po]i s\fii inventiv pentru fiecare titlu, te blochezi,devii vr`nd-nevr`nd u[or repetitiv, u[orstereotip. Cred c\ aici `ntr-adev\r se maipot face multe.

Bruma aceasta de cititori de literatur\contemporan\ o vezi `n cre[tere saucontinu\ s\ formeze un grup ciudat,undeva pe Marte, rupt de realit\]ileromâne[ti?

Pot s\ r\spund strict pe intui]ie, pentru c\realmente nu cunosc. Nici nu am acces,nici nu m\ preocup\ studiile de genul a-cesta, nici nu m\ `nt`lnesc cu foarte mul]i

autori ca s\ discut despre asta. Dar pe in-tui]ie, eu cred c\ e `n cre[tere. Senza]iamea e c\ se cite[te destul de mult, ori-cum, mult mai mult dec`t se jele[te c\ s-ar citi `n România.

Crezi c\ literatura român\ are [anse `nurm\torii zece ani s\ devin\ o mod\?{i dac\ da, avem deja c\r]ile cu care s\impunem chiar [i un val de exotism?

Nu cred c\ putem vorbi la nivelul acestade mas\, popula]ii nesf`r[ite care s\ se`nnebuneasc\ dup\ literatura român\. {inici nu cred c\ este cazul cu o literatur\,ci eventual cu unii autori. ~n acela[i timp,un lucru de care eu s`nt convins c\ se pe-trece este c\ literatura român\, prin totmai mul]i autori, `ncepe s\ existe, este pepia]a c\r]ilor. |sta deja este un lucrumare. Nu trebuie s\ sper\m la succese cutotul [i cu totul uluitoare, ci trebuie s\nu mai avem jena aceea nesf`r[it\ c\, a-tunci c`nd intr\m `n libr\rii occidentale,pur [i simplu nu exist\ autori români.Simplul fapt de a fi acolo cred c\ este ne-maipomenit. ~n fond, dac\ pl\cerea citi-tului – care `n ]\ri ca Germania, Austria,Elve]ia, Fran]a exist\ categoric – e satis-f\cut\ de c\r]ile acestea, viitorul este roz.

~ntr-o dezbatere de anul trecut, de laTescani, organizat\ de Florin L\z\res-cu, Bogdan Ghiu, `mpreun\ cu ProHelvetia, s-a n\scut ideea c\ ceea ceam avea noi mai bun de exportat chiar[i `n literatur\ ar fi o carte despre re-volu]ia român\, care nu a ap\rut `nc\.

Conteaz\ cu siguran]\ [i tema unei c\r]i.~ns\ o asemenea idee presupune din startfaptul c\ to]i oamenii care scriu, scriu lafel de bine sau de r\u. E vorba de un felde egalizare a valorilor, iar problema

„Senza]ia mea e c\ se cdec`t se jele[te c\ s-ar c

LITERATURA9 «

interviu„O literatur\ foarte savant\, f\cut\ de amorul artei [i doarpentru litera]i, nu are cum s\ viseze s\ se v`nd\ `n zeci de mii deexemplare.“

noastr\ real\ ar fi c\ nu [tim s\ ne alegemsubiectele. Ceea ce nu cred, mi se pare o go-gom\nie. Eu cred c\ o carte este f\cut\ `naceea[i m\sur\ de tem\ [i de felul `n care escris\, iar un cititor adev\rat gust\ [i scrii-tura, [i atmosfera, nu e `nnebunit doar detem\. Pentru asta s`nt, slav\ Domnului, do-cumentare [i numeroase alte moduri de aafla mai multe despre un subiect. Iar litera-tura tocmai asta `[i propune: s\ nu fie undocumentar [i at`t.

Cum ai ajuns s\ te cuno[ti cu Atilla Bar-tis [i György Dragomán [i ce sim]i c\ v\leag\ `n mod fundamental?

Cu Atilla Bartis m-am cunoscut `n mai 2006,la Berlin, [i pot s\ spun, chiar f\r\ nici unrisc de a m`nca bor[, c\ dup\ o zi `l conside-ram unul dintre vechii mei prieteni. De ce?E greu de spus. S`nt lucruri care se simt, ca`n `ndr\gostire, nu `]i trebuie o logic\ `n ma-rile `mprieteniri. Pe György Dragomán l-amcunoscut anul trecut ̀ n iunie, cu o zi `naintede a veni `n Ia[i. Nu trebuie s\ faci ceva a-nume, ci pur [i simplu consta]i cu mare `n-c`ntare c\ vorbe[ti aceea[i limb\, [i m\ re-fer pe de o parte la fericitul caz c\ putemvorbi limba român\, iar pe de alt\ parte,avem acelea[i mentalit\]i, acelea[i idei, ace-lea[i obsesii. De exemplu, una dintre mari-le obsesii ale lui György Dragomán este c\`n Ungaria arhivele Serviciilor Secrete co-muniste nu s`nt de fapt accesibile. Cred c\este o problem\ destul de comun\ [i de a-sem\n\toare. Nu doar c\ e comun\ ]\rilor,`ns\ suferin]a individului György Dragománpentru c\ aceast\ problem\ nu e rezolvat\e [i suferin]a mea `n România, fiindc\ [i eus`nt un obsedat al acestei probleme. Credc\ a[a se nasc prieteniile.

Ai fost rugat la un moment dat s\ nu-me[ti c`]iva autori români pe care i-ai

recomanda la orice or\ [i i-ai numit pePetre Barbu [i Lucian Dan Teodorovici.S-au mai ad\ugat [i al]ii?

Sigur c\ da. Atunci nu citisem, de exemplu,Trimisul nostru special, cartea lui FlorinL\z\rescu, pe Dan Lungu nu [tiu `n ce m\-sur\ mai este cazul s\ `l recomand eu, mi-apl\cut cartea Anei Maria Sandu, Fata dincasa vagon, [i asta dac\ m\ refer la oameniide v`rsta mea. Obsesia mea num\rul unu,pe care p`n\ am s\ mor nu am s\ mi-o scotdin cap, este {tefan Agopian. Mi se pare celmai flagrant caz de absurditate cultural\.Este inadmisibil ca unul dintre cei mai mariscriitori din lume din momentul acesta s\nu fie cunoscut dec`t `n România.

Cel mult ca publicist.

~n România nu doar at`t. S`nt oameni care`l ador\. Ce-i drept, e un tip de public foar-te rafinat, [i nu pentru c\ a[ vrea eu s\ m\includ printre ei, dar din p\cate ace[tias`nt, pentru c\ el nu este genul care d\ dincoate s\ ias\ `n fa]\ ca nume. El moare scri-ind, ceea ce se vede `n c\r]ile lui. Dac\ [tiis\ cite[ti o carte, la {tefan Agopian po]i s\vezi c\ [i ultimul pic de energie l-a dat scri-ind acea carte. S`nt convins `ns\ c\ oricelucru are ceasul lui [i c\ va veni [i acesta.

www.supliment.polirom.ro

» Eu cred c\ o carte este f\cut\ `naceea[i m\sur\ de tem\ [i de felul `ncare e scris\, iar un cititor adev\ratgust\ [i scriitura, [i atmosfera, nu e`nnebunit doar de tem\. Pentru astas`nt, slav\ Domnului, documentare [inumeroase alte moduri de afla mai multedespre un subiect. Iar literatura tocmaiasta `[i propune: s\ nu fie un documentar[i at`t.

» Nu cred c\ putem vorbi la nivelul acesta de mas\, popula]ii nesf`r[ite care s\ se`nnebuneasc\ dup\ literatura român\. {i nici nu cred c\ este cazul cu o literatur\,ci eventual cu unii autori.

cite[te mult mai multciti `n România“

A sus]inut lecturi publice la Literaturhaus Stuttgart [i `n cadrulT`rgului de carte din Leipzig. Prins\ `n proiectul de promovare aliteraturii europene Metropoezia, derulat `n Var[ovia `n 2008.

IOANANICOLAIE

» 10

avanpremier\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 189 » 26 iulie – 1 august 2008 www.supliment.polirom.ro

24

AAffaacceerreeaa ssee ddoovveeddii,, `̀nn ssccuurrtt ttiimmpp,, ccoollaaccuulllloorr ddee ssaallvvaarree.. Dup\ ce v`nduser\ primeleeugenii [i primele beri, merseser\ iar dup\marf\. Pu]inul pe care-l c`[tigaser\ `l rein-vestir\. ~n c`teva s\pt\m`ni reu[ir\ s\ sca-pe de datorii. Sabina `[i lu\ abonament latroleu. Eman, ̀ mp\cat, ̀ [i redescoperi gan-terele. ~l preocupa forma lui fizic\, voia s\arate c`t mai bine.

Colegii de c\min ̀ ncepur\, pe r`nd, s\le bat\ la u[\. Nu ]ineau seama de vreunorar. Cereau biscui]i diminea]a, veneau du-p\ sucuri dup\-amiaza, m`ncau ciocolat\pe sear\, aveau nevoie de bere la petre-cerea care se-ntindea p`n\ noaptea t`rziu.Sabina le `nv\]\ numele, camerele, `nt`m-pl\rile. Cioc, cioc b\teau la u[\, [i ea, caelectrocutat\, s\rea imediat. Nu conta c\f\cea cur\]enie, c\-[i transcria un curs lacare lipsise sau c\, mult dup\ miezul nop-]ii, dormea. Eman ie[ise s\ fac\ apro-vizionarea, sau poate c\ se `nt`lnea cuprietenii lui vechi, `n ora[. ~n prima pe-rioad\ a c\minului, credea Sabina, peda-lau, pe o biciclet\-tandem, `n aceea[i di-rec]ie. ~nc\ nu `ncepuse s\ se roteasc\,brusc [i aiurea, ghidonul.

~n anii petrecu]i acolo, pove[tile pali-erelor aveau s\ ajung\ `n camera 217 ai-doma unui covor f\cut din straturi din

ce `n ce mai colorate. C`te-un gest de laErika, sur`sul frumos al unui b\iat, iubitalui din liceu, camera unora de la chimie,fratele [i sora de la 318, Dante, medicul`njur`nd la meciuri aplecat pe fereastr\,trandafirii lui Ioan pentru iubita lui m\-ritat\, pl`nsul teribil al Ti]ei, mirosurile demirodenii orientale... Vali, basarabeanul,yoghina sau b\iatul acela care s-a decla-rat, dup\ o vreme, homosexual... {i alte is-torii niciodat\ `ncheiate.

~n povestea proprie, Sabina nu-[i `n-chipuia ziua `n care-avea s\-[i pun\ ba-lonzaidul albastru ca s\ mearg\ `n centru.Pe Lipscanii ̀ n ruine, spre fostele palate dom-ne[ti. Nu-[i va num\ra pa[ii, nu va vedealuciul cataramelor de la pantofi `n b\l]iler\mase de diminea]\. Pe l`ng\ Curtea Ve-che se va reflecta `n vitrine. G`ndindu-secum locul acela fusese distrus [i ref\cut maimulte sute de ani. Dup\ n\v\liri veneaucutremure, dup\ domni ̀ nce]o[a]i averilese risipeau ̀ n incendii. {i-apoi, vechile cur]icre[teau iar\[i albe din praf, dar niciodat\ca odinioar\. ~n aceea[i dup\-amiaz\ aveas\-i spun\ Roxanei:

– Mama mi-a zis o dat\, c`nd m\ po-menisem, din senin, adolescent\, c\ dra-gostea e ca un [irag de m\rgele. Femeia tra-ge-ntr-o parte, b\rbatul `n cealalt\. Dac\e echilibru, apele [i culorile se v\d mult

mai frumos. Dac\ nu e acord fin, [iragulse rupe. {i m\rgelele se risipesc `n praf.

Pentru Sabina, afacerea avea s\ `nsem-ne lungul anotimp al insomniei. Dar [i mul-]umirea c\, iat\, se descurcau mai bine `nBucure[ti. Lui Eman, `ns\, c\minul aveas\-i devin\ `ncetul cu `ncetul o povar\.Nici aici nu-i foloseau la nimic studiilefran]uze[ti...

(...)Aprovizionarea o f\ceau [i de dou\ ori

pe zi dac\ era nevoie. ~n tot ce ]inea dem`ncare, Niro n-avea egal. ~ncepuser\ s\ a-duc\ [i supe instant, pateuri, napolita-ne, croissanturi. Cu b\uturile au avut no-roc: cu timpul le-au g\sit din ce `n ce maila ̀ ndem`n\. Dac\ la-nceput mergeau dup\ele ̀ n Colentina, ̀ n ultimul an al afacerii a-junseser\ s\ le ia chiar din fa]a liceului, dinsta]ia de autobuz. Ap\ruser\ peste noaptetrei bar\ci `n care se vindeau m\rfuri en-gros.

N-aveau s\ uite niciodat\ drumurile dinprimii ani, kilometrii mirosind a bere [i-aoboseal\, strada Sportului pe care o str\b\-teau `ncovoia]i `ntr-un ianuarie incredibilde cald, ̀ n care Sabina ie[ise doar ̀ n pulover.Dar [i epidemia de grip\ din al doilea an,c`nd Eman plecase acas\ [i oasele Sabineihot\r`ser\ s\-i ias\ prin piele, cu febr\ [isf`r[eal\, [i-o cople[itoare nevoie de somn.Era singur\, [i c\mini[tii cioc\neau `n r\s-timpuri la u[\. Deschidea, p\r`ndu-i-se c\se mi[c\ pe o pilot\ uria[\. ~[i sim]ea pleoa-pele ca de metal [i nu reu[ea s\ adunetrei cifre.

~n starea aceea a ie[it s\ fac\ aprovi-zionarea. Nu-[i mai amintea cum a a[e-zat sticlele-n geanta uria[\, le-a pus pe c\-rucior [i-a nimerit `ntr-o furtun\ de z\-pad\, iscat\ din senin. Ajunsese o m\nu-[\ mare, `mpleticit\, aruncat\ de vijelie`ncolo [i-ncoace. O durea tot corpul, era`n visul `n care, aidoma unei ce[ti arun-cate de la etaj, i se f\cea ]\nd\ri tinere-]ea. Palmele Dariei aveau s\ adune restu-rile spre sear\, ca s\-i fac\ o frec]ie cu spirt.Farmacia era `ngrozitor de departe. Ge-menele din Basarabia, Ana [i Ania, veni-r\ cu ni[te antibiotice ruse[ti, care aveaus-o pun\ neap\rat pe picioare. Atunci,`n zilele febrei, s-a g`ndit pentru primadat\ c`t de u[or era, de fapt, s\ mori.

~n lunile de mijloc ale c\minului se maiaprovizionau [i dintr-un depozit ap\rutdincolo de pod, l`ng\ primele case din sat.Baraca p\rea mai zdrav\n f\cut\, nu doaro `ncropeal\. Prin fereastra z\brelit\ lu-mina se depunea ca un praf pe pungilecu zah\r [i orez, pe borcanele de bulion,pe mur\turi [i pe marii saci cu f\in\ v\r-sat\. Era iarn\ sau prim\var\, Sabina-[ilua paltonul sau o jachet\ de piele, chine-zeasc\, r\sturna sticlele goale `n gen]i,Prigat amar [i Skip, Cola, Pepsi [i Fanta,le ad\uga pe cele de bere, adunate din totc\minul, [i trecea `n dimine]i albe sau `namieze ploioase spre podul care `nnoda

partea aceea de Bucure[ti cu o alta, car-tierul Pantelimon, v\zut departe, ca obarier\ de blocuri cu zece etaje.

P\[ea lini[tit\ pe l`ng\ isteria vehicu-lelor `n mers. Se imagina v\zut\ de sus,pitic\ [i f\r\ chip, apoi se apropia totmai mult, cre[tea, ajungea la `n\l]imeareal\, la p\rul `nc\ mai lung dec`t `nainte,r\m`nea pe loc privindu-se-n ochii du-rero[i de `ncordare, ca s\ se roteasc\ a-poi u[or spre ea `ns\[i, v\zut\ din spate,trambal`nd c\ruciorul \la prea mare, cucorpul sc\z`nd [i devenind aidoma silu-etelor care-i ie[eau `nainte.

Casele `ncepeau pe partea opus\,scunde, cu aceia[i pere]i `n nuan]a chir-piciului. Pu]in mai departe era o fost\alimentar\, cu acoperi[ de tabl\ [i cu z\-brele zdr\ng\nind la fiecare deschidereau[ii. Acolo trebuia s\ miroas\ a spirt [ipe cimentul de jos sigur se imprimaser\urmele.

Sabina se oprea la depozitul en gros [i,de data asta, [i en detail. Vedea pre]urilede-afar\ – nu se mai schimbau dec`t foarterar –, `ntreb`ndu-se dac\ avea s\ g\seasc\tot ce-i trebuia, [i-apoi a[tepta dup\ clien]iasuda]i care `nc\rcau `n Dacii papuc c`tedou\zeci de l\zi de Azuga. Erau trei v`nz\-tori: dou\ femei – una cu ochi `ngu[ti [ivicleni, cealalt\ spre patruzeci, probabilpatroana – [i-un t`n\r de[irat care aduceal\zile sau marfa cerut\.

– Te ajut eu, `i zisese fetei acesta dinurm\, `nc\ din primele zile... {i ea s-ag`ndit c\ de ce nu, ̀ nc\ nu-l privise ̀ n fa]\.~n palma lui `nc\peau trei Bergenbierdeodat\, era o nimica toat\ s\ le pun\ `ngen]i. Sabina pl\tea [i, plec`nd, `[i [ter-gea totul din minte.

Femeia mai t`n\r\ o `ntreb\ o dat\ cef\ceau cu berile alea, cui le duceau. {iSabina `i spuse, ca [i celorlal]i v`nz\toride dinainte, c\ au o mic\ afacere, eraustuden]i am`ndoi [i locuiau dincolo depod, `n c\min.

– A, da? N-a[ fi zis...O vreme fusese calm, f\r\ vreo uit\-

tur\ piezi[\. Sabina cerea, cealalt\ `[i tre-cea degetele peste aparatul de calculat,era s`mb\t\, at`ta [i-at`ta, la revedere, pem`ine. Ironiile venir\ treptat [i ceva mait`rziu. V`nz\torul cel t`n\r `ncepuse s\aib\ [i fa]\, pu]in tremur\toare, cu p\rulcre] d`ndu-i `n ochi. C`ndva, prin mar-tie – erau `nflori]i corcodu[ii – Sabinaauzi prima oar\:

– }i-a venit studenta!V`nz\torul t\cuse `ncurcat. {i, cum

avea mult\ treab\, ie[ise s\ stivuiasc\ l\-zile goale. ~n ziua aceea n-o ajut\ delocpe Sabina. Abia c`nd fata ajunsese pe pod,se opri ca s\-[i [tearg\ sudoarea.

– Frumosule, ]i-a venit gagica! auziSabina `nc\ o dat\.

Cire[ul de la col]ul bar\cii se scuturade floare. Femeia se uita la ea cu un felde `nd`rjire.

Ioana NicolaieO pas\re pe s`rm\

AUTOAREA

Ioana NNicolaie ss-aa nn\scut lla 11 iiunie1974 `̀n oora[ul SS`ngeorz-BB\i, jjude]ulBistri]a NN\s\ud. A absolvit `n 1997Facultatea de Litere a Universit\]iiBucure[ti, iar `n 1998 a terminatcursurile de masterat ale aceleia[ifacult\]i. Dup\ absolvire, a lucrat `n`nv\]\m`nt, pres\ [i `n domeniuleditorial.

A debutat cu volumul de versuriPoz\ retu[at\ (Editura CarteaRomâneasc\, 2000), `n urmac`[tig\rii concursului de debut.

~n 2002 a publicat volumulNordul la Editura Paralela 45.

~n 2003 a publicat volumulCredin]a la Editura Paralela 45.

~n 2006 a publicat la aceea[ieditur\ volumul Cenotaf. A fostinclus\ `n volumele colectiveFerestre 98, Editura Aristarc, 1998,40238 Tescani, Editura Image,1999, Genera]ia 2000, EdituraPontica, 2004, [i Cartea cu bunici,Editura Humanitas, 2007. C\r]ileautoarei au fost nominalizate lapremiile ASPRO, la cele aleAsocia]iei Scriitorilor din Bucure[ti[i la premiile revistei „Observatorcultural“.

~n 2005 a publicat romanulCerul din burt\, Editura Paralela45. Volumul a fost declarat „Cartealunii iulie“ de c\tre revista„Orizont“ din Timi[oara [i a fostnominalizat la Eastern EuropeanLiterature Award, premiu dat deBank Austria Creditanstalt [iKulturKontakt Austria, `n cooperarecu Wiesser Verlag.

A publicat `n 2008 cartea pentrucopii Aventurile lui Arik la CorintJunior.

A scris textul albumuluiBucure[ti, metropol\ european\,Editura Noi Media Print, 2005.

Der Norden (Nordul) a fostpublicat de Pop Verlag, Germania,`n 2008.

Prezent\ `n mai multe antologiistr\ine dintre care: Poésie 2003:Roumanie, territoire d’Orphéeéditée par le ThéâtreMolière/Maison de la Poésie deParis, 2003, [i New EuropeanPoets, Graywolf Press, Minnesota,2008.

Invitat\ la festivaluriinterna]ionale de poezie `n Slovenia[i Italia. A sus]inut lecturi publice laLiteraturhaus Stuttgart [i `n cadrulT`rgului de carte din Leipzig. Prins\`n proiectul de promovare aliteraturii europene Metropoezia,derulat `n Var[ovia `n 2008.

Dorothea Fleiss, artist plastic dinGermania, a realizat, plec`nd de laci`teva poeme din Der Norden, maimulte c\r]i-obiect, expuse apoi laimportante manifest\riinterna]ionale de art\.

Selec]ii din versurile autoarei auap\rut `n Fran]a, Anglia, Germania,Austria, Canada, Suedia, Polonia [iBulgaria.

Insomnia venea dinspre ceilal]i [i, ca un animal de cas\, se culcu[ea la picioarele Sabinei. O sim]ea tupil`ndu-se `n c\min, [tia c`nd se apropie de u[\, `i anticipa deseori b\taia, uneori foarte u[oar\.

O PAS|RE PE S~RM|

www.supliment.polirom.ro

11 «

avanpremier\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 189 » 26 iulie – 1 august 2008

– Nu mai am sucuri de grepfruit!– Dar v\d c\ mai s`nt dou\ l\zi aco-

lo, `n spate...– S`nt v`ndute, feti]o! Dac\ te trezeai

mai devreme...– Mul]umesc, a zis nedumerit\ Sabina.S-a scotocit dup\ bani [i i-a pus v`n-

z\toarei `n palm\. Aceasta continu\ s\soarb\ din nes. ~i d\du restul f\r\ s\ opriveasc\. Sabina ie[i la gen]ile ei deafar\. I le-nc\rcase de data asta ajutorulcel t`n\r. Care, `ntre timp, [i plecase. Nud\du ochii cu el, nici pentru bun\ ziua,nici ca s\-i mul]umeasc\. ~[i lu\ marfa [ise `ndep\rt\ obosit\.

Pe aleea ce d\dea `n curtea liceului,`[i p\ru aidoma unei frunze uscate. Darg`ndul se duse [i ea str`nse din din]i. C\-ruciorul era prost uns la o roat\. Sur`sulbatjocoritor al v`nz\toarei o ̀ nso]ea. Uniioameni pur [i simplu `]i plac, al]ii nu.Ce-i c\[unase totu[i pe ea? De ce nu-id\duse nenorocitul \la de suc?

Ajuns\ ̀ n camer\, desf\cu gen]ile [i-nce-pu s\ a[eze sticlele `n Fram-ul str\vechipe care-l luaser\ pe-o nimica toat\ din sat.Nu r\cea mai deloc, n-avea congelator,dar m\car `nc\pea o gr\mad\ de marf\`n el. ~l ]ineau imediat dup\ u[\, nu-i st`n-jenea. Ordon\ sucurile, unele l`ng\ altele,f\cu loc pentru Bergenbier [i Azuga... Uimi-rea veni la scoaterea ultimelor sticle: pa-tru prigat de grepfruit! ~ncremeni cu ele`n m`n\. Pe astea sigur nu le cump\rase!

Dup\-amiaz\ `i spuse lui Eman c\ n-os\ mai mearg\ peste pod niciodat\. {i v`n-z\torul cel t`n\r r\mase ca un imprimeu

pe o pung\. Cu v`nz\toarea ar]\goas\ al\-turi, chinuindu-se s\-l trag\ spre ea.

25

Insomnia venea dinspre ceilal]i [i, ca unanimal de cas\, se culcu[ea la picioareleSabinei. O sim]ea tupil`ndu-se `n c\min,[tia c`nd se apropie de u[\, `i anticipa de-seori b\taia, uneori foarte u[oar\. S\readin pat, de pe bra]ul strivit pe dreapta subea, de l`ng\ peretele rece care, cu timpul,avea s\-i picure un reumatism la um\r.Deschidea, `l ruga pe studentul cu prici-na s\ nu mai vin\ `n miez de noapte, darel nu-[i aducea niciodat\ aminte.

~[i luau vinul c`nd petrecerea sp\r-gea un hol `n buc\]i, `[i str`ngeau p`inea`n bra]e c`nd descopereau c\ n-aveaunimic de m`ncare, `[i strecurau plicurilede nes `n buzunar ca s\ mai limpezeasc\nop]ile sesiunii... Sabina se `ntorcea l`n-g\ Eman, `n patul de o singur\ persoa-n\. Uneori ̀ i era fric\. {tia c\ oric`nd poa-te s\ viseze iar\[i m`na care o sugrum\,din spate, `n camera lor de c\min, `n a[-ternutul `n care se vedea limpede [i cum-va de sus. Trebuia s\ se mi[te, ca s\ numoar\. Cu greu, dup\ un timp nesf`r[it,reu[ea s\-[i clinteasc\ talpa. Se trezea me-reu cu aceea[i durere `n ea. ~nc\ o dat\sc\pase!

(....)~nc\ din prima lun\ a afacerii [tiur\

c`t de important era s\ r\m`n\ uni]i. Sevedeau zilnic cu Marius [i cu Daria, `nt`i

ca s\ vorbeasc\ sau s\ pun\ la cale `nc\ ostrategie iar apoi, iernile, s\ joace pockerceasuri `n [ir, dup\ ce pe u[\ lipiser\ afi-[ul cu: S`ntem la 417. Avem marfa acolo.De fapt, doar se prosteau. Sabina `nv\]\a[ii, popii, vale]ii, damele... Deprinse u[orregulile. Se-a[ezau `n mijlocul camerei[i `ncepeau jocurile din care nimeni nuc`[tiga. Pentru c\ la b\taie puneau mo-nedele care, dup\ valurile crunte ale in-fla]iei, ajunseser\ s\ nu mai `nsemne nimic.La sf`r[it, dup\ ore-ntregi de t\iat c\r]i, su-ma derizorie ajungea iar `n cutia din careaveau s\ [i-o-mpart\ `n cealalt\ sear\.

Cu asta se distrar\ o iarn\, `nv\]ar\aranjamente, reu[ir\ uneori s\ [i tri[eze.Pe Sabina o amuza mai ales c`nd pier-dea. A[a era [i-n via]\, unii c`[tigau c`t aiclipi [i altora nu li se potrivea nimic,niciodat\.

Pocker-ul se termin\ `n seara `n careSabinei i se f\cu o propunere.

– E ceva serios, `i spuse sora brunet\de la 301.

~nainte de vizita aceea, abia dac\ o v\-zuser\ pe fata scund\ [i [tears\. La cum-p\r\turi venea mai ales sora ei mai mic\.Lua zilnic dou\ croissanturi [i dou\ co-la. Asta era un r\sf\]. Aveau sigur p\-rin]i `nst\ri]i. Pu]ini din c\min o duceaula fel de bine cu banii. Ba erau unii careajungeau rarisim la ei. Poate dup\ vreunexamen luat sau la vreo aniversare...

Nici Eman [i Sabina nu d\deau iama`n ce aveau la v`nzare. ~n primele s\pt\-

m`ni fusese vital\ reinvestirea. Iar mai t`r-ziu, c`[tigul `i ajut\, de fapt, doar s\ tr\-iasc\. Modest, cu abonament RATB, cum\rul zilnic, cu legumele cump\rate c`tmai ieftin din pia]a Obor, cu o ie[ire lacinema [i, un adev\rat festin, cu c`te-osalat\ m`ncat\ `n fast-food-ul nou des-chis la Universitate... {tiau am`ndoi ceputeau s\-[i ia – pl\tind ca [i ceilal]i –din camera lor transformat\ `n magazin.~n unele zile beau c`te un suc, `n altele, mairar, deschideau un compot cu ananas.

Eugeniile erau c`[tigul cel mare. Foar-te ieftine, se vindeau repede [i nostalgic,cu fire ascunse tr\g`nd de copil\rie, cu a-nii optzeci [i miezul lor, c`nd m`ncareadisp\ruse ̀ ncetul cu ̀ ncetul din alimentare.Sabina `[i amintea cum eugeniile cump\-rate `n clasa `nt`i nu mai erau de g\sit `nclasa a doua. Cum turta dulce, pe caremama le-o aducea uneori, ajunsese o pia-tr\ sp\rg\toare de din]i. Cum ultimii aniai iubitului conduc\tor fuseser\, de fapt,ani de foamete.

Eugeniile de-acum erau altfel, maiproaspete, cu crem\ mai mult\. ~n zilelecu cursuri p`n\ seara, Sabina m`nca dou\sau trei, cu `nghi]ituri rare. Nu se pl`ngea.Dac\ i se f\cea foame, mesteca gum\ [itotul se estompa...

~n fiecare diminea]\ cioc\neau la u-[ile celor care cump\raser\ b\uturi cu ozi `nainte. Nu puteau aduce marf\ f\r\s\ `napoieze sticlele goale. La 301 des-chidea sora brunet\. Avea ochii c`rpi]i

de somn. Mereu `n pijama, b`jb`ia dup\sticlele goale. De fapt, `nc\ nu se trezise.

~i mir\, de aceea, s-o vad\, `ntr-o sear\,la ei la u[\. Mai ales c\ abia o recunoscur\.Schimbat\ total, cu p\rul aranjat, cu to-curi `nalte [i-o rochie mulat\, era foarteelegant\. Avea unghii impecabile, p\reafrumoas\ [i rafinat\. Mergea la serviciu. Oa[tepta ma[ina `n fa]a liceului. Intra searala Princess Casino. Clien]ii ap\reau dup\zece. ~[i termina programul la patru dimi-nea]a. Sim]ea un fel de uzur\, dar toat\povestea o atr\gea. Erau oameni de ne-crezut de boga]i. {i nu doar chinezi saustr\ini veni]i pentru o zi `n Bucure[ti.Clien]ilor aproape c\ nu le vorbea. Sestr\duia s\ fie mai mult un decor. Edrept c\ expert, profesional.

– Nu e u[or s\ `mpar]i c\r]ile de par-c\ ai c`nta la pian. {i nici s\ fii confun-dat\ cu masa de rulet\ de care te ocupi.

Pocker-ul lor prietenesc lu\ sf`r[itc`nd fata brunet\ `i zise Sabinei:

– N-ai vrea s\ lucrezi cu mine la cazi-nou? Tocmai a plecat o coleg\...

Din seara aceea, c\r]ile de joc `ncre-menir\-n pachet. Sabina nu se angaj\ lacazinou. {i nici, c`teva luni mai t`rziu, cadam\ de companie. Cineva, care lucra`ntr-un astfel de loc, `i strecurase ofertasub u[\: „C\ut\m fete deosebite care s\`nso]easc\ diver[i oameni de-afaceri.Pl\tim inteligen]a [i aspectul pl\cut. Enecesar\ fluen]a `n vorbirea limbilorstr\ine“.

„C`nd lucram la Regele alb, nu-mi imaginam c\ va ajunge s\ fietradus `n 25 de ]\ri, dar m\ `ntrebam adesea dac\ va fi publicat`n România. Mi se p\rea foarte important. De aceea, am fostextrem de `nc`ntat c`nd Editura Polirom a decis s\-l publice.“

IMPORTAN}AEDI}IEIROMÂNE{TI

» 12

printre r`nduri

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 189 » 26 iulie – 1 august 2008

GYÖRGY DRAGOMÁN, PENTRU „SUPLIMENTUL DE CULTUR|“:

„Faptul c\ aceast\ carte apare `nromâne[te e ca o mic\ aniversare“~n 2002, schimbamcanalele TV [i am datpeste un interviu cuHelmuth Duckadam lateleviziunea maghiar\ destat, `n cadrul unuiprogram pentruminoritatea român\. Pevremea aceea, tr\iam `nBudapesta de 15 ani deja –familia mea a plecat dinTransilvania, din T`rgu-Mure[, `n 1988.DDaarr rroommâânnaa ppee ccaarree oo `̀nnvv\\]]aasseemm llaa [[ccooaa-ll\\ [[ii llaa jjooaacc\\ eerraa ssuuffiicciieenntt ddee bbuunn\\ `̀nncc`̀ttss\\-ll `̀nn]]eelleegg ppee DDuucckkaaddaamm,, cchhiiaarr [[ii ff\\rr\\ssuubbttiittrraarree.. Povestea despre antrena-mentele f\cute dup\ Cernob`l [i ziceac\, de[i accidentul era ]inut secret, fot-bali[tilor li se spusese ce s-a `nt`mplat,iar ei, portarii, fuseser\ sf\tui]i s\ „evitecontactul cu mingea“. Evident, era opropunere absurd\ [i nu-mi venea s\cred ce aud.

O vreme, nu mi-am putut scoate dinminte cuvintele acelea... Dar nu le au-zeam spuse de un adult, ci ca [i cum arfi fost rostite de o voce de copil. Mi-amdat atunci seama c\ voi scrie o poveste[i c\ esen]a ei va fi aceast\ fraz\. A[a amg\sit vocea lui Dzsáta [i am scris Sf`r[itullumii, povestirea care urma s\ devin\ altreilea capitol din cel de-al doilea romanal meu, Regele alb.

Vocea lui Dzsáta este un fel de mono-log ]inut cu respira]ia ̀ ntret\iat\; personajulvorbe[te `ntruna, vrea s\ ne povesteasc\

toate aventurile prin care a trecut. At`tde puternic\ a fost vocea lui, `nc`t amcontinuat s\ o aud [i, dup\ ce am scris[i cea de-a treia povestire, `n care Dzsátavorbe[te cu aceea[i `nc\p\]`nare despreperipe]iile lui, mi-am dat seama c\scriu, de fapt, un roman, iar acest ro-man va fi despre copil\ria mea, o cartepe care mi-am dorit dintotdeauna s\ oscriu. {tiam c\ nu va fi o relatare obiec-tiv\ din punct de vedere istoric despreRomânia anilor ’80, ci mai degrab\ odescriere psihologic\ [i emo]ional\am\nun]it\ a unei copil\rii tr\ite `n tea-

m\ [i pericol, o carte despre libertatea`ntr-o lume `n care libertatea nu trebuias\ existe.

Pentru fiecare povestire am pornit dela obiecte [i imagini din propria meacopil\rie, dar vocea lui Dzsáta era sufi-cient de puternic\ `nc`t s\ ia totul `nst\p`nire [i s\ fac\ o aventur\ din orice.Cele 18 povestiri se `mbin\ precumpiesele dintr-un puzzle, d`nd na[tereunui roman despre copil\ria `ntr-o socie-tate totalitarist\, a c\rei atmosfer\ sea-m\n\ foarte bine cu cea din Româniacopil\riei mele.

C`nd tat\l lui este dus `ntr-un lag\r,Dzsáta `ncepe s\-[i dea seama c\, pentruel, copil\ria s-a `ncheiat. De-a lungulcelor 18 capitole, trece prin nenum\rateperipe]ii, care ne arat\ mersul absurd allucrurilor `ntr-o societate `nchis\, dinperspectiva omului obi[nuit. Dzsáta `n-cearc\ s\ duc\ o via]\ normal\ de copil,s\ mearg\ la [coal\, s\ fac\ pozne, s\ se`ndr\gosteasc\, s\ se bat\ cu g\[tile, s\caute comori – dar, de asemenea, `n-cearc\ s\-[i afle noul rol `n familie, aju-t`ndu-[i mama [i `mp\c`ndu-se cu t\cu-tul bunic, ne`ncet`nd s\ spere c\-[i varevedea tat\l `ntr-o bun\ zi.

C`nd lucram la Regele alb nu-mi ima-ginam c\ va ajunge s\ fie tradus `n 25 de]\ri, dar m\ `ntrebam adesea dac\ va fipublicat `n România. Mi se p\rea foarteimportant. De aceea, am fost extrem de`nc`ntat c`nd Editura Polirom a decis s\-lpublice. {i mai fericit am fost afl`nd c\va fi lansat `mpreun\ cu excep]ionalul ro-man al lui Attila Bartis, Plimbarea.Am`ndoi ne-am n\scut la Marosvásárhely(T`rgu-Mure[) [i cred c\ acesta este, `n-tr-un fel, un gest simbolic: a trebuit s\p\r\sim Transilvania [i România, dar a-cum c\r]ile noastre se `ntorc.

Faptul c\ aceast\ carte apare `n ro-mâne[te e ca o mic\ aniversare. N-am s\uit niciodat\ ziua `n care am primit tex-tul tradus de Ildiko Gábos-Foar]\. Fap-tul de a-l citi `n române[te a fost o expe-rien]\ sublim\; de[i româna mea e de-plorabil\, iar vocabularul nu mai e ce-afost odat\, s\-mi citesc propriul roman`n române[te a fost fascinant. Pentru c\totul a pornit de la o fraz\ rostit\ `n ro-mâne[te... Sper c\ domnului Duckadamo s\-i plac\.

Biografie

György Dragomán s-a n\scut `n1973 la T`rgu-Mure[. ~n 1988 s-astabilit cu familia `n Ungaria. Astudiat filosofia [i literaturaenglez\ la Universitatea EötvösLoránd (ELTE) din Budapesta [ilucreaz\ la o tez\ de doctoratdespre proza lui Samuel Beckett.De asemenea, i-a tradus p`n\acum `n ungure[te pe SamuelBeckett, James Joyce, Ian McEwan,Ivrine Welsh [i Mickey Donnelly.

A debutat `n 2002 cu Apusztitas konyve (Cartea des-facerii), pentru care a primitpremiul Bródy, acordat anual celuimai bun volum de proz\.

Au urmat piesa Nihil (Niciunde,2003) [i romanul A feher kiraly(Regele alb, 2005), pentru care i-au fost acordate premiile DéryTibor [i Sándor Márai. Regele alb,ap\rut anul acesta la EdituraPolirom, se afl\ `n cataloageleediturilor din toat\ lumea: StateleUnite (Houghton Mifflin), MareaBritanie (Doubleday), Germania(Suhrkamp), Fran]a (Gallimard),Italia (Einaudi), Olanda (Atlas),Israel (Modan), Finlanda (Otava),Suedia (Dorotea Bromberg),Norvegia (Pax), Danemarca(Borgen), Polonia (Czarne), Grecia(Livani), Slovenia (Didakta),Bulgaria (Ergo), Slovacia(Kalligram), Croa]ia (Fraktura),Serbia (Evrodjunti), Spania [iAmerica de Sud (RBA), Brazilia [iPortugalia (Intrinseca/Sextante).

„The Times“„Vocea lui Dzsáta este limpede [i apropiat\, deparc\ b\ie]elul s-ar uita drept `n ochii cititorilorc\rora li se adreseaz\. {i, asemenea lui Huckleber-ry Finn, un alt copil rebel devenit celebru, Dzsátaeste un maestru al evaziunii, un etern nesupus.“

„The Sunday Telegraph“ „Copil\ria lui Dzsáta pare s\ prind\ via]\ sub ochiino[tri, `n toat\ bog\]ia [i complexitatea ei. Cu untalent uluitor, György Dragomán recreeaz\ o`ntreag\ lume de gesturi [i obiecte, fragmentelede pove[ti din care este alc\tuit romanul coagu-l`ndu-se `n jurul juc\riilor artizanale [i arsenaluluiimprovizat al unui b\ie]el de unsprezece ani.“

„The Washington Post“„Dragomán creeaz\ o copil\rie nostalgic\, plin\de jocuri [i [otii, dar `n zilele `ntunecate ale statu-lui poli]ienesc condus de Ceau[escu aerul e at`t deotr\vit, fizic [i psihologic deopotriv\, `nc`t peri-colele pe care le imagineaz\ pu[tiul risc\ s\ devin\

mortale. (...) T`n\rul Dzsáta nu poate `n]elege`ntotdeauna deplina semnifica]ie a lucrurilor lacare asist\, dar, prin tonul viu [i simplu al acestorpove[ti `nfrico[\toare [i ciudat de vesele povestiri,noi reu[im.“

„The San Francisco Chronicle“„Editorii c\r]ii pun accent pe faptul c\ Dragomána tr\it sub regimul comunist, dar aceast\ tensiune`ntre autenticitatea experien]elor lui Dragomán [icredibilitatea celor prin care trece Dzsáta r\m`neproblematic\. De ce, spre exemplu, ora[ul anonimdin carte nu se nume[te Marosvásárhely? De ce s\nu-i spunem «Secretarului General de Partid» penume: Ceau[escu? De ce nu se pomene[te deRomânia? Aceasta este, p`n\ la urm\, ]ara care adifuzat `ntruna la televizor execu]ia dictatorului [ia so]iei sale `n ziua de Cr\ciun. S-ar putea s\ e-xiste o explica]ie destul de bun\. Regele alb din ti-tlul c\r]ii este o pies\ de [ah pe care Dzsáta o[terpele[te din casa unui oficial al partidului. Pen-tru el, regele alb nu este Clovnul Alb al lui Nor-man Manea – adic\ Ceau[escu –, fiindc\ acest

«circ sinistru» care-l `nconjoar\ nu este un fapt is-toric ce poate fi plasat `ntr-un context, ci un faptde via]\.“

„The New York Sun“„Dragomán ne arat\ cum psihicul unui b\ie]elpoate asimila realit\]i crude – spre exemplu, fap-tul c\ tat\l lui este de]inut politic –, `n timp cecopilul r\m`ne, p`n\ la urm\, un pu[ti normal, ce`ncepe totu[i s\ `n]eleag\ profunzimea minciunii [iperversit\]ii de care este `nconjurat.“

„Glasgow Herald“„Vocea lui Dzsáta este puternic\ [i conving\toare,iar Regele alb – o privire `nduio[\toare asupra uneiperioade tragice [i stranii din istoria Europei.“

„The Financial Times“„Deopotriv\ fermec\toare [i tulbur\toare, prozalui Dragomán vorbe[te `n [oapt\ despre cenzurapolitic\ [i emo]ional\ de dincolo de Cortina de Fier, f\r\ s\ spun\ nimic cu voce tare.“

CE SPUNE PRESA

Regele alb

Traducere din limba maghiar\ deIldikó Gábos-Foar]\, edi]ie cartonat\

~n numai doi ani de la apari]ie, laprestigioasa editur\ Magvetö dinBudapesta, Regele alb a`nregistrat un succes remarcabil,fiind publicat [i/sau `n curs depublicare `n ]\ri precum: SUA,Germania, Fran]a, Italia, Olanda,Israel, Finlanda, Suedia, Norve-gia, Danemarca, Polonia, Grecia,Slovenia, Bulgaria, Slovacia,Croa]ia, Serbia, Spania etc.

Bildungsroman plin deaventuri tragicomice relatate cusavoarea ingenuit\]ii v`rsteifragede, volumul lui Dragomán afost, vreme `ndelungat\, vedetalibr\riilor maghiare.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 189 » 26 iulie – 1 august 2008 www.supliment.polirom.ro

„Deocamdat\, nici `n Ungaria nu se v`nd bilete la lecturi, dar efoarte bine. Pentru c\ `n ]\rile noastre nu cu asta ar trebui s\ se`nceap\. ~n primul r`nd, publicul trebuie s\ se obi[nuiasc\, s\ aflec\ exist\ [i astfel de lucruri foarte diferite de lecturile anilor ’80.“

13 «

printre r`nduriLECTURI

ATTILA BARTIS:

„Aproape tot ce am suflete[tee de aici, din România“

C`t de mult comunic\ literaturile dinspa]iile noastre geografice apropiate?

Mai avem de f\cut foarte multe. Noi [timfoarte pu]in unii despre al]ii [i pentru mi-ne, din acest motiv, s`nt importante eveni-mentele literare precum „European Bor-derlands“ (acesta a reunit `n urm\ cu unan, la Ia[i [i Bucure[ti, autori din România[i din mai multe ]\ri europene, printrecare [i Attila Bartis, György Dragoman [iFilip Florian – n.r.). Nu a[tept nici unmiracol peste noapte... ~ns\ atunci a fostpentru mine momentul `n care am fostpentru prima oar\ scriitori români dinRomânia, scriitori români din Basarabia [iscriitori maghiari n\scu]i `n România.

Reprezint\ o miz\ pentru dumneavoa-str\ spa]iul românesc?

~n primul r`nd, aici m-am n\scut. Aproape totce am suflete[te e de aici, de la T`rgu-Mu-re[, unde am tr\it p`n\ `n 1984. Situa]ia

ungurilor pleca]i de aici, din România, euna special\. Ei au dou\ vetre. Au una aici,`n Ardeal, [i una ori `n Budapesta, ori `nalte p\r]i ale lumii.

Cum merg lecturile publice `n Ungaria?Aici nu s`nt prea populare `nc\...

Deocamdat\, nici `n Ungaria nu se v`ndbilete la lecturi, dar e foarte bine. Pentruc\ `n ]\rile noastre nu cu asta ar trebui s\se `nceap\. ~n primul r`nd, publicul tre-buie s\ se obi[nuiasc\, s\ afle c\ exist\ [iastfel de lucruri foarte diferite de lecturileanilor ’80. ~mi amintesc bine pentru c\ amfost la multe dintre ele `n fabricile socia-liste [i `n casele de cultur\ ale satelor.

Cum a fost la „European Borderlands“?

Am mai fost la c`teva festivaluri literare foar-te faimoase, dar din punct de vedere senti-mental, cel din România a fost de departecel mai important pentru mine.

Biografie

Attila Bartis s-a n\scut `n 1968 laT`rgu-Mure[. ~n 1984 s-a mutat,`mpreun\ cu familia sa, `nUngaria, dup\ ce tat\l s\u,jurnalist, s-a luptat mult\ vremecu cenzura. ~n prezent tr\ie[te laBudapesta. Este un fotografreputat [i, totodat\, unul dintrecei mai cunoscu]i [i maiaprecia]i scriitori maghiari aimomentului, c\r]ile sale fiindtraduse `n numeroase limbi.

A debutat `n 1995 curomanul A seta (Plimbarea,Polirom, 2008), urmat devolumul de povestiri A keklopara (Cea]a alb\struie, 1998) [ide romanele A nyugalom(Tihna), adaptat pentru scen\ [imarele ecran [i tradus `nromâne[te `n 2006, cu un succesconsiderabil `n r`ndurilecititorilor, [i A Lazar Apokrifek(Apocrifele lui Laz\r, 2005). Afost distins cu premiile TiborDery (1997), Sandor Marai(2002) [i Attila Jozsef (2005).

„Élet és Irodalom“„Dac\ ar fi dup\ mine, a[ propuneTihna pentru premiul «CarteaAnului»... Are suficient sex (i.e.pornografie), nebunie [i un strop denarcisism: categoric, nu o recomandpudicilor instabili emo]ional. Brutal\,necru]\toare. Femeile o citesc cu(pre)dilec]ie, b\rba]ii – cu o und\ demul]umire.“

„Actes Sud“„Attila Bartis [i-a cucerit deja cititoriimaghiari [i germani prin umorul s\u,prin talentul stilistic [i princapacitatea de a aborda erotismul [iviolen]a. (...) El se ridic\ deja lanivelul marilor scriitori ai EuropeiCentrale – [i ne g`ndim, evident, lascrierile de tinere]e ale lui Kundera,dar [i la primele texte ale polonezuluiAndrzej Stasiuk.“

„Chronicart.com“

„Derutant, Attila Bartis reu[e[te s\transmit\ o violen]\ sufocant\ `ntr-untext deconstruit, care pierde deseoricititorul doar pentru a-l reg\si mait`rziu, dup\ un du[ rece ca ghea]a.“

„Lire“

„Attila Bartis reu[e[te s\ exprimesuperb aceste `nchisori interioare, cuajutorul unei scriituri `mpinse p`n\ laextrem. Un roman magnific `n careistoria, politica [i destineleindividuale se `nt`lnesc [i se `ntretaieinevitabil, p`n\ `n pragul dezastrului.“

„Livres Hebdo“

„Un autor de care vom mai auzi,pentru c\ eman\ foarte mult\energie.“

CE SPUNE PRESA

Plimbarea

Traducere din limba maghiar\ deMarius Tabacu, edi]ie cartonat\

Plimbarea este povestea unuicopil abandonat al revolu]iei, unorfan al Estului la intersec]iamarilor conflicte ideologice. Esterelatarea maturiz\rii sale `ntr-olume fr\m`ntat\ de insurec]ii`mpodobite cu pene de p\un,marcat\ `n egal\ m\sur\ deostilitatea celor din jur [i dedragostea pu]inilor apropia]i, cevor c\dea pe r`nd `n bra]elemor]ii. Copilul care `nc\run]e[te`n somn, blestemat parc\ s\-ipiard\ pe to]i cei de care seata[eaz\, deap\n\ firul unei vie]ide-o stranietate care sf`r[e[te prina deveni dureros de familiar\.Concizia fermec\tor controlat\ astilului contribuie `n modsemnificativ la construirea uneiatmosfere de un cenu[iu ap\s\tor,sf`[iat pe alocuri de explozii binedozate de culori stridente.

Pagini realizate de Diana Soare

» „Cred c\, din nefericire,literaturile noastre nuprea comunic\. E destulde absurd c\ ceea ce setraduce `n România dinautorii de dincolo degrani]e se cump\r\ cadrepturi de tip\rire dela mari edituri dinstr\in\tate [i nu dintr-oc\utare imediat\ aeditorilor români pestegrani]ele apropiate. A[av\d eu situa]ia ca omcare umbl\ `n libr\rii,nu ca editor.“ – FilipFlorian

„Cititorule! Ai pus deja m`na pe aceast\ carte. Te rog s\ o r\sfoie[ti [i s\ cite[titrei fraze. Plimb\rile au efect curativ. Chiar farmec. O plimbare temeinic\poate prelungi cu ani buni via]a plimb\re]ilor, a locurilor de pelerinaj. ~n acestsens, Plimbarea nu este doar un roman, ci [i o plimbare. O for]\t\m\duitoare. Iar boala nu este dec`t decadent\. Plimbarea descrie decaden]a[i se ridic\ `mpotriva ei. A existat odinioar\ un imperiu printre ale c\rui ruinetr\im noi. Epoca lui de aur a fost una de argint, iar cea de argint a fost de fier.{i doar `n aparen]\ etern: obiectele ni s-au p\strat, `ns\ oamenii lui au muritaproape `ntotdeauna... Dar s`nt suficiente doar c`teva nume de sta]iunibalneare [i vedem aievea un imperiu `ntreg, de la Marienbad p`n\ la Tu[nad [ide la Abbazia p`n\ la B\ile Tatra. Una dintre loca]iile Plimb\rii este o sta]iunebalnear\, dar nu `n epoca ei de aur, ci mult mai t`rziu, undeva `ntre 1968 [i1992. Majoritatea celor care au apucat s\-i vad\ epoca de argint au murit `nc\de c`nd cei din genera]ia lui Attila Bartis erau copii. Acum, scriitorul epocii deplastic t`rzii le c`nt\ respectuos prohodul. Se pare c\ Plimbarea e primulroman care o face.“ (Istvan Kemeny)

Graffiti

Este o tehnic\ sportiv\ a graffiti-ului, `n care taggerul trebuie s\ [preieze`n locuri aproape inaccesibile. Sprayerii cei mai activi, adev\ra]ii insideri,s`nt cei care deseneaz\ `n metrouri [i trenuri – o practic\ cu grad `naltde dificultate, mult mai des `nt`lnit\ `n Europa dec`t `n SUA.

„EVERLASTINGTAG“

» 14

special

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 189 » 26 iulie – 1 august 2008

Marius Babias

Din Antichitate p`n\ `n secolul XX

~~nn sseeccoolluull aall XXVVIIIIII-lleeaa,, ssppeecciiaallii[[ttiiii `̀nn eeppii-ggrraaffiiee aauu ddeessccooppeerriitt iinnssccrriipp]]iiii aannttiiccee.. Des-chiz\tor de drumuri a fost Antonio Bosio,care a `ntreprins cercet\ri `n catacombeleromane. P\rintele iezuit Raffaele Garucci[i-a publicat abia `n secolul al XIX-leastudiile despre graffiti din Roma [i Pom-pei. Fie c\ este vorba de agora atenian\`n secolul al VI-lea `.Hr., de Valea Re-gilor din Egiptul Antic sau de bisericileori `nchisorile noastre medievale, ama-torii au scos la iveal\ graffiti peste tot.

~nsemnele lapidare s`nt cele mai vechiforme de graffiti pe care le cunoa[tem.Prin intermediul ̀ nsemnelor s\pate ̀ n pia-tr\, constructorii au putut, ̀ nc\ din Egip-tul anului 2200 `.Hr [i p`n\ `n secolul alXIX-lea, nu doar s\ marcheze pietrelecioplite, ci [i s\ le grupeze, `n func]ie dem\rime. Aceste `nsemne ofereau infor-ma]ii `n leg\tur\ cu numele persoaneisau cu grupul care prelucrase piatra. ~nRoma antic\ erau marcate doar pietrelecare erau prev\zute pentru construc]ie,nu [i cele destinate ornament\rii. Peleri-nii medievali, `n drumul lor c\tre Santi-ago de Compostela, l\sau grafitti, `n ur-ma lor, `n biserici. Numeroase cruci dinaceast\ vreme s`nt `nc\ vizibile la intr\-rile `n biserici, a[a se `nt`mpl\ `n ora[ulfrancez Saintes.

Mii de graffiti s-au p\strat `n Pompei.Acestea relateaz\ nu doar despre via]acotidian\ a locuitorilor Pompeiului, ci re-

prezint\ [i `nsemne-manifest ale unei al-fabetiz\ri generale, care a pierdut din`nsemn\tate odat\ cu c\derea Imperiu-lui Roman [i care a fost reinstituit\ abiala sf`r[itul secolului al XIX-lea.

~n secolele al XVIII-lea [i al XIX-lea,ho]ii [i vagabonzii comunicau prin ̀ nsem-ne codate, pe care le plasau pe zidurilecaselor. Acestea con]ineau indica]ii [iinforma]ii: „cas\ ospitalier\“, „proprie-tarii nu s`nt peste zi acas\“, „femeie u[orde avut“ sau „aten]ie, c`ine care mu[c\“.Chiar [i sp\rg\torii profesioni[ti de ast\zise folosesc de aceast\ tehnic\. Ei dispunde un inventar de `nsemne – cercuri, p\-trate, cruci sau s\ge]i –, `n vederea mar-c\rii m\surilor de securitate luate pen-tru obiectivele corespunz\toare.

Graffiti politice

~n secolul XX, numeroase grup\ri [i mi[-c\ri politice au ales graffiti ca form\ dediseminare a mesajelor lor `n spa]iul pu-blic. ~n statele autoritare, precum cel a-flat sub dictatura lui Pinochet, graffititransmiteau mesaje politice, evit`nd mij-loacele de comunicare `n mas\ care fuse-ser\ aduse la un numitor unic, expri-mau o critic\ la adresa statului militar [iacuze la adresa asupritorilor. ~n primulr\zboi mondial, pacifi[tii [i-au riscat via-]a atunci c`nd i-au instigat pe solda]ii depe front, afla]i ̀ n tran[ee, la rebeliune ̀ m-potriva ofi]erilor lor. Se pare c\, `n tim-pul revolu]iei bol[evice, un tren pictatde r\zvr\ti]i a traversat `ntreaga Rusie.

R\zboiul din Algeria din anii ’50 adat na[tere la mii de graffiti politice `nFran]a. Acestea exprimau o pozi]ie `n fa-voarea demilitariz\rii, a pacifismului, a an-

timilitarismului [i a unei „Algerii algeri-ene“. Au ap\rut `ns\ [i graffiti care pro-movau o „Algerie francez\“ [i chemau laorganizarea unei armate secrete, O.A.S.(Organisation d’Armée Secrète), care tr\-ie[te `n momentul de fa]\ o rena[tere pescena radical\ de dreapta din Fran]a. A-ceste graffiti se aflau `n concuren]\ cu ce-le antiamericane, provocate de prezen]atrupelor americane pe teritoriu francez.Pe un zid de cl\dire tipic din Fran]a ani-lor ’50 se puteau citi urm\toarele: „Algé-rie française“, „US go home“, „Algérie algé-rienne“, „Yankee go home“ [i „O.A.S.“.

Graffiti politice au devenit o institu-]ie `n anii ’60, odat\ cu ridicarea ZiduluiBerlinului. Probabil c\ de aici `[i trag ori-ginea graffiti moderne: se [tie c\ odat\ cuZidul Berlinului, graffiti s-au transformatdintr-o apari]ie marginal\ `n peisajul ora-[ului `ntr-un fenomen social. ~nc\ dina-inte de tulbur\rile studen]e[ti din 1968,Interna]ionala Situa]ionist\ reprezenta oalt\ ini]iere pentru cultura graffiti. Situa-]ioni[tii apropia]i de suprarealism dez-voltau idei politice radicale [i `ntreprin-deau ac]iuni concrete. Tulbur\rile stu-den]e[ti din 1966/’67 din Germania [idin 1968 `n Fran]a [i Italia au dus la a-propierea culturii graffiti de c\tre gru-p\ri politice c`t se poate de diverse. Ima-gina]ia apar]inea puterii [i zidurilor. Pel`ng\ graffiti, o nou\ form\ de art\ ur-ban\ s-a n\scut `n atelierele École desBeaux Arts din Paris – afi[ul politic, cares-a r\sp`ndit cu viteza fulgerului `npeisajul urban. Formele de graffiti po-litice au disp\rut practic ast\zi `n stateledin Europa de Vest, cu excep]ia regiu-nilor cu n\zuin]e separatiste precum Cor-sica, Irlanda de Nord sau }ara Bascilor.

Din Pompeiul antic p`n\ `n New York-ulzilelor noastre, graffiti `[i las\ amprentele`n istoria culturii, ca o d`r\ s\lbatic\.Termenul „graffiti“ provine din italian\.„Graffio“ se refer\ la o ustensil\ de scris,cu care se grava pe pl\cu]e din cear\ sauargil\. Latinescul „graphium“ a fost`mprumutat din grece[te, unde verbul„graphein“ avea sensul de scriere, desensau pictur\. Cuv`ntul „sgraffito“ a ap\rut`n vremea Rena[terii italiene [i desemna otehnic\ deosebit\ care era atunci `n vog\.Pe un grund (de zid\rie) de culoare`nchis\, se aplica un strat mai luminos detencuial\, care, dup\ ce se usca, erar\zuit. ~n acest fel era produs\ o fresc\.

»Jean-Michel Basquiat a fost descoperit, al\turi deKeith Harring, de galeristul new-yorkez Toni Shafrazi[i de Andy Warhol. Warhol vedea `n Basquiat unartist foarte promi]\tor.

– de la fresc\

Organiza]i `n cadrul unor scene `nchise, writerii `[i aupropriile reguli. Nu [preiaz\ peste tag-ul unui altgraffer. Se sf\tuiesc reciproc, pentru a-[i `mbun\t\]istilul sau se promoveaz\. A[a a ap\rut „EverlastingTag“, o tehnic\ sportiv\ a graffiti, `n care tagger-ultrebuie s\ [preieze `n locuri aproape inaccesibile. Evorba de asumarea celui mai mare risc cu putin]\:escaladarea unui fronton, desenarea `n cel mai `naltpunct al unui bloc, din balans, sau `ntr-un depou detrenuri – oriunde exist\ un risc extrem de mare de a fiprins. Sprayerii cei mai activi, adev\ra]ii insideri, s`ntcei care deseneaz\ `n metrouri [i trenuri – o practic\ cugrad `nalt de dificultate, mult mai des `nt`lnit\ `nEuropa dec`t `n SUA.

~n 1980, au ap\rut primele tag-uri `n Europa: laAmsterdam, trei ani mai t`rziu `n Fran]a [i Germania.Atrac]ia interzisului este ceea ce `i inspir\ p`n\ ast\zi petinerii taggeri. Piece-urile s`nt purt\toare de mesajepolitice, au un caracter antirasist [i antimilitarist [ipromoveaz\ egalitatea pentru minorit\]ile etnice. Uniitaggeri, pu]ini la num\r, au drept ]el [i distrugereabunurilor publice, spre exemplu a metrourilor [i atrenurilor. Neinteresa]i de `nfrumuse]area spa]iuluipublic, pentru a-[i preg\ti carierele artistice, ei s`ntpoate ultimii s\lbatici subversivi ai str\zii.

ULTIMII S|LBATICI SUBVERSIVI AI STR|ZILOR

»Taki 183 a c\p\tat `n ochii copiilordin Bronx alura unui prin] mistic. {i-ar\sp`ndit tag-ul `n `ntreg New York-ul,mai cu seam\ `n mijloacele de trans-port `n comun pe care le folosea demai multe ori pe zi.

Andy Warhol [i Jean-Michel Basquiat

Mi[carea stencil

Blek le Rat a ini]iat mi[carea stencil la `n-ceputul anilor ’80. {abloanele sale aug\sit rapid mul]i adep]i. Caracterul deo-sebit al tehnicii [abloanelor const\ `n a-ceea c\ [preiatul gr\bit pe strad\ este `n-locuit de procesul de crea]ie care are loc`n atelier sau acas\. ~ncep`nd cu 1981,Blek lucreaz\ pe strad\: [preiaz\ „perso-najele“ sale mai mari dec`t `n realitate `ntoate ora[ele pe care le viziteaz\.

~n aceea[i perioad\ [i-au `nceput ca-rierele [i Jean-Michel Basquiat [i KeithHarring. Ace[tia realizau graffiti `n me-trou sau pe str\zile New York-ului, p`n\ce au fost descoperi]i de galeristul new-yorkez Toni Shafrazi [i de Andy War-hol. Warhol vedea `n Basquiat un artistfoarte promi]\tor; ambii au `ntors spa-tele rapid str\zii [i s-au `ndreptat c\treimaginea pe suport – o carier\ de vis `nochii multor grafferi, c\ci nu pu]ini din-tre ace[tia v\d `n strad\ o trambulin\pentru o carier\ `n domeniul artistic.

Writing: la `nceput a fost tag-ul

Primele tag-uri au ap\rut la un an dup\parizianul Mai ’68, `n New York. Julio204 a fost ini]iatorul. Tag-ul s\u constadin semn\tura sa [i num\rul str\zii pecare locuia. Primele ̀ nsemne au fost scri-se cu un creion din fetru pe perete, ul-terior au fost utilizate tuburi cu spray.~nc\ de la `nceput, ace[ti arti[ti operau`n toate col]urile [i ungherele cu putin]\din ora[.

Dintre tinerii taggeri, Taki 183 a c\-p\tat `n ochii copiilor din Bronx aluraunui prin] mistic. {i-a r\sp`ndit tag-ul `n

`ntreg New York-ul, mai cu seam\ `nmijloacele de transport `n comun pecare le folosea de mai multe ori pe zi.Era `ntr-at`t de cunoscut, `nc`t chiar [i„New York Times“ i-a dedicat un articol.Pe baza acestui articol, mi[carea graffitia c\p\tat mul]i adep]i [i imitatori. Cei maicunoscu]i se numeau Kola 139, Sim 135,Hot 110, Flash 105 [i Spider 141. Unelepseudonime erau folosite [i de taggeriidin alte cartiere, `ndeosebi prin ad\uga-rea unei cifre romane, corespunz\toare„succesiunii la tron“, precum Spar IIIsau Clyle V.

Modelul vizual dup\ care se orientautaggerii provenea din mediul urban ne-mijlocit al anilor ’60. Reclamele lumi-noase le serveau drept referin]\ caligra-fic\. Times Square [i Broadway aveau `nacea vreme cea mai mare densitate tipo-grafic\ din lumea `ntreag\. Li se ad\ugainfluen]a comics-urilor din vremea co-pil\riei. Mickey Mouse era o componen-t\ integral\ `n opera acestor arti[ti-graf-feri, iar semn\tura lui Walt Disneyap\rea [i ea ca un fel de tag.

Chiar [i influen]e din arta modern\ potfi depistate `n graffiti americane. KeithHaring sublinia `n mod constant influ-en]a pe care Pierre Alechinsky [i mi[careaCobra o exercitaser\ asupra dezvolt\riisale artistice. Demn\ de men]ionat este [iinfluen]a tradi]iei murale central-ameri-cane asupra „piece“-urilor. ~n 1973, his-panicii au dezvoltat, `mpreun\ cu colegiinord-americani, piece-uri mari, care aco-pereau metroul new-yorkez [i care, prin-tre altele, erau dedicate cultului automo-bilului. Acest stil venit din Panama a de-venit foarte repede un fenomen la mod\pe coasta de vest a SUA, sub forma ma-[inilor tunate, care au avut un mare

ecou `n special `n interiorul comunit\]iispaniole. ~n acela[i timp, au ap\rut [ifrescele din metroul new-yorkez.

New-yorkezul Rammelzee a dezvol-tat, la sf`r[itul anilor ’70, a[a-numitulconcept de „iconoclast-panzerism“. „Ico-noclast“ reprezint\ distrugerea simbolu-rilor, `n timp ce „panzerism“ structura-rea formal\ sub form\ de tanc [i echili-brul literei `n interiorul scrisului.

Acest concept transform\ `n simboltr\s\turile de baz\ ale culturii writing:importan]a literelor [i caracterul `nchisal mi[c\rii. Writerii comunic\ prin litere`n interiorul unui sistem `nchis, aproapeintrovertit. Sprayer-ul caut\ `n acest cazrecunoa[terea de c\tre al]i sprayeri, lu-cru care `n cele din urm\ este subliniatprin dedica]ii [i salut\ri f\r\ num\r `n in-terviuri [i piece-uri. ~n cadrul unui „crew“,tinerii sprayeri s`nt instrui]i de cei maiexperimenta]i. De cele mai multe ori, ocarier\ de writer `ncepe prin `nv\]areaartei tag-ului, care este mai t`rziu apli-cat\ pe piece-uri. Un piece reprezint\ oimagine pe zid, de format mare, `n cen-trul c\reia se afl\ de cele mai multe ori unmare `nscris.

Ast\zi exist\ graffiti `n orice ora[ dinlume. Mii de tineri recurg la aceast\ form\de art\ urban\. Precum muzica rock `nanii ’60, mi[carea global\ graffiti a `nte-meiat o `ntreag\ ramur\ economic\. Exis-t\ nenum\rate reviste, filme [i event-uricomerciale legate de graffiti.

Traducere din limba german\ de Cristian Cercel

N. trad.: ~i mul]umesc Soranei Munteanupentru clarificarea anumitor termeni [iconcepte din domeniul graffiti.

www.supliment.polirom.ro

15 «

special

ULTIMIIS|LBATICISUBVERSIVI

Unii taggeri, pu]ini la num\r, au drept ]el [i distrugerea bunurilorpublice, spre exemplu a metrourilor [i a trenurilor. Neinteresa]i de`nfrumuse]area spa]iului public, pentru a-[i preg\ti cariereleartistice, ei s`nt poate ultimii s\lbatici subversivi ai str\zii.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

Colegiul eeditorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)

Redactor-[[ef: George Onofrei

Redactor-[[ef aadjunct: Anca Baraboi

Secretar ggeneral dde rredac]ie: Florin Iorga

Rubrici ppermanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), EmilBrumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.

Arte vvizuale: Matei Bejenaru, Marius Babias.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.

Edi]ia dde IIa[i: Diana Soare

Edi]ia NNa]ional\: Elena Vl\d\reanu, R. Chiru]\,Veronica D. Niculescu.

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie // AAbonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]iiRodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:export@rodipet.ro.

Tarife dde aabonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea jjuridic\ ppentru ccon]inutul aarticolului `̀i aapar]ine aautorului »» „„Suplimentul ddecultur\“ uutilizeaz\ ffluxurile dde [[tiri NNewsIn »» MManuscrisele pprimite lla rredac]ie nnu sse `̀napoiaz\

Marc\ `̀nregistrat\ –– EEditura PPolirom [[i „„Ziarul dde IIa[i“.Proiect rrealizat dde EEditura PPolirom `̀n ccolaborare ccu „Ziarul dde IIa[i“. SSe ddistribuie ggratuit `̀mpreun\ cu „„Ziarul dde IIa[i“.

la manifest politic

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 189 » 26 iulie – 1 august 2008

» Blek le Rat a ini]iat mi[carea stencil la`nceputul anilor ’80. {abloanele sale au g\sit rapid mul]i adep]i. ~ncep`nd cu1981, Blek lucreaz\ pe strad\: [preiaz\„personajele“ sale mai mari dec`t `nrealitate `n toate ora[ele pe care leviziteaz\.

Hancock (regia PeterBerg)...

...a c\rui premier\ a avut loc ([i la noi,[i la ei) pe 4 iulie, merit\ v\zut pentruprima lui jum\tate. Will Smith e un an-ti-supererou care s-a cam plictisit s\ sal-veze lumea, iar lumea s\-l boscorodeas-c\ (pentru c\ n-are ateriz\ri care s\ pro-tejeze covorul asfaltic, arat\ ca un ho-meless alcoolic etc.), dar care nu poates\ nu salveze lumea pentru c\ asta `i emenirea. Destinul lui e `ns\ mult maicomplicat dec`t pare, iar `n cea de-a do-ua parte `[i d\ toat\ silin]a s\ ne `nc`l-ceasc\ inutil neuronii. A se servi cu cu-buri de ghea]\.

Fratele meu este fiu unic(regia Daniele Luchetti)

A mai fost prezentat `n România `n fes-tivaluri, dar vara asta ajunge `n s\li. Nue comedie, nu e thriller, nu e SF, ci po-vestea unei familii dintr-un or\[el ital-ian, cu doi fra]i foarte diferi]i unul decel\lalt, care apuc\ fiecare pe alt\ cale,cu o mam\ extraordinar\ (interpretat\`n consecin]\ de Anna Bonaiuto), cu po-ve[ti de amor sc\ldate `n soarele Italiei[i pasiuni politice a[ijderea. Cu mai mul-te premii „David di Donatello“, filmul ecoerent [i solid, iar marele s\u atu `l re-prezint\ interpret\rile. El l-a lansat pe t`-n\rul Elio Germano. Premiera româneasc\

e pe 1 august. A se servi cu salat\ de cre-ve]i [i limonad\.

Kung Fu Panda (regiaMark Osborne & JohnStevenson)

Ursule]ul Po e mult mai simpatic dec`tpare `n poze. ~n general, e ca noi, oa-menii – chiar dac\ [i el e un supererou,dar ascuns `ntr-o crisalid\ adipoas\. Fil-mul are umor [i bun-sim], d`nd mereuimpresia c\ face mi[to de filmele cu su-pereroi (ceea ce f\cea [i Hancock `n pri-ma parte, p`n\ s\ intre `n hiperero-ism p`n\ la os`nz\). A se servi,fire[te, cu t\i]ei.

Cu mai multe premii „David di Donatello“, Fratele meu este fiuunic, `n regia lui Daniele Luchetti, e coerent [i solid, iar mareles\u atu `l reprezint\ interpret\rile. El l-a lansat pe t`n\rul ElioGermano. Premiera româneasc\ e pe 1 august.

UN FILMCOERENT

» 16

film

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 189 » 26 iulie – 1 august 2008 www.supliment.polirom.ro

Filme de var\, cu ulei dem\sline [i suc de l\m`ieFilme de var\, cu ulei dem\sline [i suc de l\m`ieA venit vacan]a cu trenul din Fran]a. Ce filmevedem? Mergem la vreun mall ca s\ ron]\imorice la ad\postul aerului condi]ionat? Sau`nchiriem/cump\r\m un DVD [i `l vedem dinpat, acas\? Iat\ o listu]\ de titluri care arputea r\cori spiritele `ncinse la borne prinbirouri, fabrici [i uzine. {i `ncepem cu ceofer\ s\lile de cinema.

Pagin\ realizat\ de Iulia Blaga

Sub nisip (2002, regia François Ozon)

{apte miresepentru [apte fra]i(1954, regiaStanley Donen)

E muzicalul clasic pentrucare n-ai nevoie de o con-junctur\ anume care s\ te`ndemne s\-l revezi. Poate fiservit cu `nghe]at\ de nuci,pentru c\ `]i d\ suficient\bun\ dispozi]ie c`t s\ `ncepi

s\ ]op\i aiurea prin cas\. Ase consuma, de

preferin]\, `mpreun\cu Un american laParis, C`nt`nd `nploaie (mai ales petimp de secet\)sau Ne `nt`lnim `nSt. Louis.

Ofi]er [igentleman

(1982, regiaTaylor Hackford)

Are [i un pic de mare, la unmoment dat, dar mai alesspune o poveste de dragostecredibil\, dintre o fat\ ca lu-mea [i un b\iat ca un cactusdulce pe din\untru. E genulde film pe care `l revezi f\r\probleme, pentru c\ are per-sonaje c\rnoase [i actori im-pecabili (Richard Gere [iDebra Winger). {i e [i cuavioane... A se servi cu Co-ca-Cola rece.

~nt`lnire de gradultrei (1977, regiaSteven Spielberg)

A se urm\ri cu sonorul datla maximum [i boxele binedistribuite prin camer\, ast-fel ca atunci c`nd trec navelespa]iale s\ ave]i impresia c\v\ trec pe deasupra capului.Eventual cu o por]ie de`nghe]at\ de nuci combinat\cu `nghe]at\ de c\p[uni [ide cacao, pe care s-o aranja]icu linguri]a dup\ formamuntelui spre care se`ndreapt\ personajul luiRichard Dreyfuss.

Sub nisip (2002,regia FrançoisOzon)

E suficient de vagamenin]\tor c`t s\ te aca-pareze din primele minute.

~ntreg filmul e despre o fe-meie (Charlotte Rampling)care se duce cu so]ul pe oplaj\, so]ul intr\ `n mare s\`noate [i dispare. Chiar dac\un cadavru e descoperitdup\ ceva timp, ai dubii c\e cel c\utat, filmul prelu`ndde fapt fluxul mental al fe-meii care `n plin\ izolare eb`ntuit\ de o rela]ie nu din-tre cele mai fericite. Un filmpe c`t de frumos [i dealunecos pe at`t de terori-zant. Nerecomandat celorcare pleac\ a doua zi lamare.

Omul nostru dinHavana (1959,regia Carol Reed)

E sc`nteietor [i lejer, iste] [icu un umor at`t de discret,`nc`t te r\core[te instanta-neu. Plus Alec Guinness, cu

costumele lui deschise la cu-loare [i mintea brici, pluspovestea poli]ist\ luat\ de laGraham Greene. E genul defilm care se serve[te cu [am-panie la ghea]\.

The Dirty Dozen(1967, regiaRobert Aldrich)

Un clasic delicios pentruamatorii filmelor de r\zboi,care ofer\ mai pu]in\ istoriec`t divertisment de nivelulzero. Plus o galerie de actorif\r\ de care pac-pac-ul pu[-c\ria[ilor trimi[i `n misiune`mpotriva nem]ilor n-ar fiavut nici un haz: John Cas-savetes, Lee Marvin, ErnerstBorgnine, Charles Bronson,Telly Savalas. A se consumacu ceaf\ de porc la gr\tar [icartofi pr\ji]i.

DE G|SIT PE DVD

Miami Vice (2006, regia Michael Mann)

Nu pentru ocean sau loca]ii, c`t pentru eficien]a de metronom a regiei. MichaelMann e unul dintre cei mai mari meseria[i de la Hollywood [i, de[i face film comer-cial, `l face lucr`nd foarte atent asupra stilului. Coloana sonor\ e absolut superb\,iar Colin Farrell de luat acas\. Se poate consuma [i cu bere, de[i ar fi p\cat...