/ \I/..` 01, ..11,74' ','''

B1SERIcA. A

ROMANAORTHODOXA

Revista Periodica. Eclesiastica.

ANUL AL XII lea..

CI CT 0 MV R I E

tg3UCUIESTI

':/;;167?(7 tri relej4434. Princitatele- Unite, 34.

I 8 8 8.

);:fro6oco 663.r..csococr:- ,

1/.10, 1 , t ;;;,T., I

ffi..):44

;.

..moocc.oacocothow000

SECT IA;

'10 4frekt 00,...),..Ct§ PkO 0O

111

0

Afira..7,-00. - -,) rg,fr, '

'. I ) '4.' ,

I

'....t/... ,7_2,-.

r<s%

Vo

)' ' ',qr S - 1

rCZ . ', ..--

r . ( ..... r.:. I(iK 'I,

.t1/: ?,

4 -

/71- t ,

, I, '':14 , - _- --

r

Ts 4

.1

No. 7.

.1

cgit:Jeltec)el

..SYr.

'

577)r'7st-ss.")'1L7106.0Arl.(11 ,10.)*IL 11

,

1`7:10R12www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA.

CRESTINISMUL SI PROGRESUL.

Este un fapt insetnnat §i constatat prin istoria tuturorveacurilor, c necredinta, contrastul cre§tinisnaulm, nicairin'a adus idei norm in lume; din contra s'a dovedit o maresterilitate in privinta ideilor. Si nici nu p6te fi alt-feliu. Cinetrece odata din cercul luminos al cre.stinis.mului, de bunas4ma se afla in intunerec, uncle nu se mat vede nici unadever mat malt. Ochiul sell sufletesc este orbit §i nup6teclari nici o lumina spre a putea afla vre o ideie matinalta. De aceia necredinta a intrebuintat o alta tactica.Ideile cele marl, pe care le-a adus crestinismul in lume,le-a usurpat ea ale sale, mai intein le-a schimonosit §i a-pot le-a proclamat ea inventiune a sa. i fiind-ca le-ascris pe stindardul sea, ca productiune a sa, §i tar a rtt-;fine, se laucla, ca ea a inzestrat lumen en acele idei, tot-deuna a amagit multe spirite naive, §i de acele care nuerau Inca convinse de starea lucrurilor, princlendu-le incursele sale. Dar acesta nu este alt ceva decht o hope derttnd, faeuta in dauna crestinismulut, o minciuna neru0-nata cu care cauta a arnagi pre eel' slab]. Nu este de a-juns a combate ratacirea, necredinta, caderea dela cresti-natate, ci mat ales este de trebuinta ca acele idei marl ceati fost rapite cre§tinismului §i prefacute in minciuna safie iarii§i luate, restabilite din noti in insemnarea for ade-verata redate tarilst cre§tinismului, care le poseda inadever Nu trebue sa ingaduim ca necredinta sa se im.

li

www.dacoromanica.ro

4i66 CRWI'INISMUL BSI PROGRESUL

podob4sca en gene streine, nu trebue sa suferim ca sascliimbe marele ides ale. crestinismului si sa le intrebuin-teze in folosul sal; trebue ale revindeca iarasi crestinis-mului; trebue ale sadi din non in acel loc de unde aufost smulse si au resarit mai inlein. caci nu mai acolo pu-teau sa cr4sca si se aducil fructe folositdre pentru tots.Pe etita vreme nu se va, face acesta. apararea crestinis-mului va fi nu mai pe jumetate in contra inimicului self ;ea va fi insiti deplina sand vom reusi a deslega si acestaproblema.

Intre ideile, pe care necredinta din timpul nostril le-arapit crestinismului prefacendu-le in contrar, este si ideiaprogresulul. Cand necredinta in secolul trecut, sub mascainselatore a filosofiei incepu lupta contra crestinismului sia biserieei; atunci se rapist crestinismului iarasi tree marl'idei: de libertate, egalitate si fraternitate, pe care le-adesfigurat in minciuna, le a inscris pe stindardul sell, si

sub acest stindard combatu tot ce era anal sftint pentruomenire. Lupta avu succes, si Inca" ce succes ! Ingrozitorresuna strigatul de libertate, egalitate §i fraternitate, in re-volutia francesa, peste o mare de singe si de lacrinn,peste un noun de ateism, sete de singe si tiranie !

mai ales resuna cuventul progres, care este luat caparola alaturea en liberalismul neeredincios ; progresuleste instrumentul cu care sq. servesc spre dariimarea zi-diurilor bisericei ; progresul pe care insuseste libera-lismul, Tara crestinismulin si biserieei i se arunca impu-tarea de stagnatiune si regres. i ea t6te acestea, Ideiade progres este a crestinismultd; nu mai crestinismul a a-dus in lume progresul si foldsele lu, ; numai crestinismulgaranteza acest progres si indata ce crestinismul va pa-rasi lumea, la moment va disparea si ideia acesta. Ne ince-tat trebue a striga si cu hotarire a intona: progresul a-partine numai crestinismului, crestinismul este religiuneaprogresultd; acesta nu se p6te desparti de crestinism.dsta voini a demonstra in cele urmatore:

,As-

ta-gi

si-I

A-

www.dacoromanica.ro

CREF1INISMUL PROGitESUL 461

I.

Ce este prof-peva? Pentru ca cuventul progres sä albavre un int,eles, negresit trebue sat, alba in vedere un scopeatre care sa, tinda, el, Cu care trebue sa merga neincetatpe o tale hotarita. i acest ,,cop trebue sa fie positiv, a-deal sa, urtnar4sc,. ceva positiv, un bun positiv ; cact dataprogresul nu este indreptat catre ceva positiv, eatre unbun positiv, ci spre ceva contrar, atunci negresit nu scmat pate ninth progres; ci ar fi r.n regres dela bine, oindepartare de aceia ce omul trebue sa aspire. Mai de-parte, acel scop positiv, eatre care trebue sit' fie progresulindreptat, trebue sa fie potrivit cu natura onten6sca, safie reelatnat de natura omen6sca; crici" niunal en conditiaac6sta se va infatisa progresul demo de ore, nu mai enconditia ac6sta va consuma cu problema, ce are sa o des-lege omul aicl. `Pinta de veltarei nature' omenestt si a so-cietatet este perfectiunea siast-feliti este si problema ome-niret §i a °ambit aim jos de a nazui spre pojectiune.Un alt progres afara de progresul catre perfectiune nupate fi; pe can vreme ctiventul progres va fi intrebuin-tat pentru o miscare, care nu are de scop perfectiunea,i se va da aceste ides o insemnare streina. Asa dar sedeterminiti ideia de progres prin aceia. ca el consta intr'omiscare continua spre perfectiune, intr'o apropiere totmai mare de perfectiune, spre a ajunge in fine cea maimare perfectiune ca scop ultim.

Perfectiunea catre care pate sit nitizu6seil si trebue setinda omenirea aim jos, este de tret intelectuald,morale si social'. Perfectiunea intelectualit consta in o en-nostintii pe cat se p6te mai intinsa si mai profunda a a-deverulm ; cam cunostinta adeverului este aceia care per-fection6za mintea si en cat mai intinsa mat adancli esteacesta cunostinp., en atat sporeste perfectiunea omululin privinta intelectuala. Negresit este nu mai o umbra aacelet perfectiuni Matte, pe care o ast6pta omul in cen

felon :

pi

www.dacoromanica.ro

4C8 CR$TINISMUL $1 PROGRE8UL

lume, uncle se va impArtas,d de nemijlocita privire a luiDumnecleu si a adeve'rului in Duninei,leii; dar totusi esteea o pregatire aim pre parnent pentru acea perfectiunecer6sca, si trebue sa spor6scd dorinta ardet6re a omuluipentru acea perfectiune eeresca a cuno§tintei sale. Per-fectiunea morala consta in aceia, ca omul sa-si eonfor-meze vointa sa cu poruncile Dumnedeesti in tote privin-tele, sip renunte la vointa sa proprie si in tote afacerilesale sa alba in vedere nu mai vointa Itti Dumneden. A-cdstil conformitate a vointei otnenesti en vointa, Dumne-de6sca constitue fiinta virtutei si de aceia putem dice cAperfectiunea morala a omului consta in virtute. Asa darcu eat un orn esle mai virtuos, san en alte euvinte, cucat isi conformezil vointa sa en vointa lui Dumnedeu, Cuatata este mai perfect moralminte, si cu eat va domni inomenire virtutea, en cat va reusi a fi mai respandith ten-dinta pentru petrundere, ca sa se is de norma pentrutote afacerile nu mai vointa dumnezeescli, cu atat va sta maisus perfectiunea morala a omenirei. In fine perfectiuneasocia/d consta in desvoltarea sanatosa a ordinei sociale sia legaturilor sociale, intru cat acele suet conforme si prinurmare reclamate de natura societatei si legile naturale cese afla desvoitate in ea. Societatea omenesca la urma ur-mei este un lucru a lin Dumnedeu; atat dupa natura sacat si dupa desvoltarea sa naturala este preformata inideia diving si prin urmare si legile desvoltarei sale stintpose de Dunmedeu in natura sa. Intra societatea intr'odesvoltare sanat6sa dupa norma acestor legi, se inalta eala deplina conformitate cu Ideia intru acestaconsta perfectiunea sa conrespundet6re. Ace,ta perfeetiunesociala este tot odata si conditimpa principals pentruprosperitatea sociabi; ac6sta se aflii deja in aceia. Caciperfectiunea unei fiinti tontine in sine si adeverata pros-perare.

Conform cu aceste trei feliuri de perfectiune, catre caretinde omenirea, se afla si tree feliuri de progres si anume :

divind;si

www.dacoromanica.ro

CRESTINISMUL .$1 PROGRESL'L 469

intelectual, moral §i social. Progresul intelectual este progresul in cunostinta, si consta in aceia ca spiritul °me-nese nazueste a :e inalta la o cunostinta tot mai intinsiisi mai profunda a adeverului in tote ramuile cunostinteiomenesti si se nu obosOsca in acesta nazuintrt. Caci prinaceia se apropie tot mai mult de culmea celei mai inalteperfectium a cunostintei, intru cat este cu putinta aici sitot ()data se pregiiteste catre acea inaltime supranaturaliia cunostintei, care se va impartisi in cea-lalta lame in ne-mijlocita privire a lui Durtmeileu.

Progresul moral mai departe este progresul in virtute ;consta in aceia, ca 6menii in nazuintele for morale catmai mult se tinda a esprima vointa divina si legea Dum-ne4e6sca at at in viata din afara cat si in interior, ca prin-cip normal si donanitoriii; sa indeptteze din ce in cemai mult egoismul care instreineza de Dumneqeu si seconformeze vointa dupa voia lui Dumne4eu. Caci tocniaiaci stir apropierea constanta de tinta celei mai inalte per -fectiuni morale, care este puss in santenie adeca in ase-menarea perfecta cu Dumne4eti. In fine progresul socialeste progresul in desvoltarea socials naturala: consta inaceia, ca ordinea soeiala in mod natural, adeca dupa le-gile de desvoltare prise de Dumne;leit in natura societateTdin ce in ce mai mult si mai bine sa se formeze si sase cultive si ast-felin sa se inalte tot mai sus si mai multspre a se conforma cu ideia DUMrialeetiCa. Cad §i aiciapropierea constanta de cel prey inalt ne face cunoscuticu ideia de progres. Cu acesta progresul este dat tot-odatasi spre prosperarea cea mai inalta sociala, fiind-ca, pre-curn s'a qis, buna starea sociala este ne despartita de per-fectiunea sociala.

Acesta este intelesul ce-1 dam noT cuventului progres.De are acest cuvent vre un inteles, apoi nu mai in sensulacesta trebue lamurit, are insa si indreptatirea sa. Fie-care om precum omenirea este menita spre progres inintelesul acesta, este problerna sa, a intra pe calea pro

ri

www.dacoromanica.ro

470 CTE$T1NISMUL PROGRESUL

gresului si a merge pe ea necontenit farm sovitire tot ina-inte. Spiritul omenesc trebue a iargi dorneniul cunostintetsale din ce in ce mai mult si se caute a se aprofunda totmai limit in adeverul recunoscut, cam pentru aceia estecreat dupa chipul lui Dumnedeu si inzestrat cu putereade a cundste. Adeverul este Bonum intellectus, si fiind-caspiritul omenesc are mai ales ca tema a unnari binele,

prin aceia a se perfectiona, i se pate da si acesta caproblema a tinde spre cunostinta adeverului ca B0112(111

intellectus si a fi nestremutat in acesta staruinta. Omultrebue apol sa fie din ce in ce mai perfect in privinta mo-rala; el trebue pue tote puterile, ca sa fie cat sepate de virtuos si a nimici in launtrul ;ncliiratniciasi egoismul : caci nu mai cu conditia acesta va primi cu-nuna biruintei, care-1 asteptil, in ceia lume ca resplatii.Societatea omenesca trebue sit tinda necontenit la o des-voltare deplina si intinsa; acesta este vointa lui Dumne-lett; caci El voeste, ea tot ce a creat el, sub condiicereaprovidentei sale sit apace pe calea desvoltarei sale natu-rale si prin acesta a pune in evidenta ideia diving ce seafla in ea cu tdta avutia contimitultu ei; voeste ca ome-nirea castige si aici prosperarea pamentesca si sii as-pire la progresul social, fiind-ca aceia este legata cu a-cesta. Ast-feliu Intreitul progres, de care am vorbit mat sus,este pentru neamul omenesc nu numai o posibilitate te-meinica, ci si o problema a sa. Si acesta problema trebuesa o deslege omenirea cu tote puterile sale, fiind-ea prinacesta isi implineste menirea ce is dat-o creatoriul

Acestea stabilite, sa trecem acum la intrebarea cc seimpure dela sine : Cum sta crestinismul cu acele trei fe-lun de progres, in care neamul omenesc a intrat duprevointa lui Dumnedeu?

II.

Ideia de progres in adeveratul inteles al euventului res-

kit

salt:en

si

as -st

www.dacoromanica.ro

CRE5TINISMUL 5I PROGRESUL 471

pundem nol la intrebarea pusa este in realitate si ne-desp5tit unita cu erestinismul ; el serveste progresulm,da impuls la acesta, reclama chiar. Crestinismul estein realitate isvorul si principiul miscator al progresultu a-deverat si ales, atat its privinta intelectuala cat si in pri-vinta morala si sociala. Spre a dovedi acesta nu este niceo greutate.

1). Crestinismul a intrat in lume ca descoperire a ade-verulm etern. In urma caderet, adeverul pentru neamulomenesc a devenit din ce in ce mai intunecat, in loculcunostintei lamurite a intrat nestiinta si ratacirea; 6menAcunoscend pre Dumnecleu, cum dice apostolul (Rom. 12125), nu ca pre Dumne;leu l-au prea-merit, nict i-au multil-mit, ci au devenit zadarnici in cugetele sale si s' au intunecatinima for cea neinrelegOore. De aceta au mutat a slava lutDumnecleg celul nestricacios 'Mint asemanarea chipuha omv-ba celul stricacios si al paserilor si al celor cu patru picioregi al celor ce se Brest; cavil au mutat adeverul lul Dumne-cleu intru minciuna, si au cinstit si au slujit fapturel si nufacetoriulul, carele este bine-cuventat in veci". Astfel ade-verul a disparut pentru neamul omenesc, si chiar aceleadeverun, care grin sine indestuleza mintea omen4sca, aufost intunecate in cunostinta omen4sca sari chiar disparutedin orisontul spiritual. De aceia a venit crestinismul si aadus de sus, dela Parintele laminelor neamului omenescadeverul perdut ; intunerecul nestiintel a disparut si sd-rele adeverului a resarit iarasi pe orisontul spiritului orne-nese. Dar pogorindu-se adeverul etern !aritsi din cer prepament, si intrand neamul omenesc in atmosfera lui, a

radicat indata, viata cea amortita a spiritului omenesc sia desteptat iarasi deplina et actixitate. Descoperirea, ye-nita dela Christos, nu este imam un dar a lui Durnnedeti,ci a devenit principiul uuei vieti nowt in sinul omeniref.Oamenii nu trebue sa fie indestulati numm cu acesta, dea prim: cu credinta adeverul descoperit din manile Cuven-tului intrupat; eI ar trebui sa se indeletnicescii, ca cat

www.dacoromanica.ro

472 CREVINISMUL PROGRESUL

mai adane sai, patrunda continutul adeverului descoperit,spre a ajunge la deplina cunostinta, a aceluea pre eat estecu putintai mintei n6stre rnarginite. Credinta trebue sa fieterneitil pentru cercetarea stiintifica in bogatul cuprins aldo scoperiret , acesta trebue sit fie fructul ce esa din rada-cinele credintei in campul cunostintet. Tesaurul eel bogatai adev6rului descoperit trebue sa fie esploatat in trite par-tile de spiritul omenesc. Comora acesta este nesfarsita simai ales misterele erestinismului, care sunt nepatrunse binede spiritul omenesc, pot se indenme la o eercetare curatstiintifica , dar tocmai ac6sta nesfiirsire a comarei discoperirel pate si trebue sa fie un impuls pentru spiritul owe-nese, in de.-groparea comdrei cunostintei, care se afla indescoperirea. Dummccleesa, sa nu inceteze, ci tot-dettnadin nou salt reculega puterile sale, spre a scale din a-danca si nesfarsita cornOra a ade crestinesc, tot-dettna alte pietre scumpe.

Observand cineva cu luare aminte, lesne pate sa vadaea crestinismul in domeniul cunostintel, maT ales child estevorba de adeverul mai inalt, ideal, nu numai ea face caprogresul sti fie posibil, ci tot-odata tinde si da impuls catreel. Face ca progresul sa fie posibil intru cunostinta, intru catcrestinismul ca descoperire a ltu Dunmet,leu ne aduce nonedeplinatatea adev6rulm ; tinde §i da impuls spre progres,intru eat Inc-Minna spiritul omenesc ca sa patrunda totmai adane in cuprinsul adeve'rului dat de Dumne4eu sisa intrebuinteze comorile lui. Astfel in ceia ce privestecunostinta mat inalta progresul este nedespartit de cre--tinism, emana dela el, precurn lumina dela sore si e,adin credinta, ca fructul din sementa ; seurt, crestinisnmleste, in domeniul cunostintet intelectuale maT inalte, datane este dermis a slice, cu adeverat progresist.

2). Tot asemenea si cand este vorba de alt domeniual cunostintet n6stre, pe care 1-am putea numi empiric,anume in cunostinta nature! si a legilor sale. Det.,ti in pri-vinta ac6sta crestinismul se pare ea sta departe, totu.,i si

st

www.dacoromanica.ro

CRESTINISMUL .1 PROGRESUL 473

in acesta privintrt reclama progresul, serveste, si nuin mod intamplAtor, ci sta cliiar in fiinta crestinistnuluia da impels spiritulm omenesc spre progresul in cunos-tinta nuture1 si a legilor sale. Crestinismul este acela carene-a invotat, ca natura cu t6te puterile si legile sale aretinta sa cca mai apropiata in om. Natura este pusa lapicierele omulm ; el trebue sa o donmesea, el trebue sase servesca de ea si de puterile sale spre satisfacerea tre-buintelor sale si spre indulcirea vietel sale. Cliventul pecare 1 a rostit Dumnedeu primula] om dupii creatiuneCrE,stett ,si ye innuiltitt" umplett pamatal, stapanip,pre el, stapani(i p(,scit nova ,si paserile ceriului si toteclubikkele, care se tirCsc pre pcvnalut Gen. 1, 2S)princretinism a venit larasi la cunostinta neumulin omenesc.Dar pentru acem crestinismul indemna pre einem a es-plora puterile si legile nature] spre a afla secretelepentru ca natura, cu puterile si legile sa, fie in servi-ciul seu si sa le petit folosi pentru acele in ventium, carestint necesare san folositere pentru indestularea trebuin-telor indulcirea vietel sale. Cael cum va putea omulsa stapanesca natura, cum sa o pue in serviciul sou, candel nu o cuneste pe ea, nici legile sale! Cu cat o en-miste mai molt, cu cat maT adane patrunde in atelierilecele ascunse ale puterilor nature] si le scate la luminadile], cu atat maI molt le pete folosi spre trebuinta sa,cu atilt mai bogate, mai Nitrite si mai puternice pot fiinventiunile, in care sileste el puterile nature' a servi sco-purilor sale care aici pre pamant sunt de mare insemna-tate si de mare inriurire atilt pentru viata privata cat sipentru cea sociala. Paganismul a induninecleit natura, con-siderand-o ca Dumnedeu san ca un vestment in care seinvaleste principiul divin. Cu acesta paganismul a pusnatura mai pre sus de om ; nu omul trebuea sa stapa-nesca natura, ce din contra natura ca inzeita trebuea sadomnesca preste om si sip primesca serviciulm im. Acestprincip insa nu pate sa dea impult spre cercetarea na-

si -i

,si,

ei

nice

pi pi-1

si

www.dacoromanica.ro

474 CRE§TINISMUL PRCGRESUL

turei si a legilor sale; din contra acest impuls trebueasa fie inadusit in germene. CAci odata ce sa dice ca na-tura ca sta ma' pre sus de om, si acesta trebuesa -i serv4sca; orf -ce nazninta a omului de a afla secre-tele naturei, a cerceta puterile si legile ei si a o pune inserviciul sari este un atentat la majestatea, naturei, o in-tervertire a relatiunelor normale in care se afla omul fata,ea natura si natura fata cu omul. PagAnismul nu putusa inaugureze nicT un progres in cunostinta nature'', acolounde se aflfi 6re-care urme de cunostinta naturei, s'auputut face numai in contra principiilor religi6se, care seaflau in constiinta priganismului. Numai crestinismul esteinvestit cu marea sa invetatu a despre supunerea natu-re' omului, a advice progresul in cunostinta naturei siprin influinta sa puternica deli adesea necunoseuta a im-pinge spiritul omenesc din ce in ce mai mult pe caleaprogre ului. i in privinta ac4sia este crestinismul pro-oTesist.

TII.

Dar nu numai progresul intelectual, progresul in t6teramurile cunostintei omenesci s'a indrumat F,6 s'a inaintatin adever prin crestinism, ci si progresul moral. Pro-gresul moral pune omului inainte un ideal, care servesteomului de esemplu in cercurile si nevointele morale, si

care i se aratA spre a tinde la el ca la problema sa. Pen-tru ca omul sa fie invingAtor in lupta cea crancena con-tra egoismulA si contra reuluf spre agonisi perfectiu-nea morala si a castiga premiul de our al virtutei, tie-hue sá alba inaintea ochilor un ideal al perfectiunei mo-rale; ctlei numai cu conditiunea acesta, se umple inimade entusiasmul vesel pentru bine, precum si curajul siindrasa:a in lupta morala. De asemenea trebue, ca omuleel ce voeste a se sui la inaltimea perfectiunel morale safie inzestrat cu o putere energica a vointei; cacT luptaspre a ajunge la inaltime nu este lucru usor ; ea cere

71

Dloti

a-st

www.dacoromanica.ro

CRE§TINISMUL §I PROGRESLL 475

tiirie mare si putere durabila. Omul trebue sa le posadadata nu voeste a cadea in mijlocul drumultn celui grewsi anevoios.

Ambele cerinte ]e -a implinit cre.s.tinismul cu prison. Pen-tru cea dintat a ;Lis Mantuitorul : Fitt desevc12741, precunisi Tatal vostru cel din ceriw t desevarfit este (Hut. 5, 48).Cu acesta ne a aratat idealul perfectiunei morale si ne-apa inainte tinta, pe care trebue sa o ajunga omul in nevo-inta sa morala, si care nii este alta ceva, decat Dumnedeu.Nesfarsita perfectiune a lin Dumnedeu trebue sa se res-franga. negresit cu o imitatiune slabs, dar totust cut imitatiune, in perfectiunea morala a omultu acolo trebuesa tinda omul, a fi asen enea en Dunmeden care este ne-sfar;it perfect, sa, voia ea a castiga acea perfectiune mo-rala, pe care pate si trebue sa o eastige. Dar cu acelccuvinte nu numai ca i s'a aratat idealul perfectiunei mo-rale, ce i s'a impus si datoria a ajunge acel ideal. Fillclescvarrn, precurn si Tata/ vostru ccl din ceriurY desevar-

cste. Cuventul Domnulm este in imperativ. Nu sta inlibertatea omului de a tinde sau nu la acel ideal, ce is'a, impus ea o datorie morala; trebue sa tindii la tintaindieata, si trebue sa merga necontenit pe calea care con-duce acolo ; nu trebue sa stea de lac, cam oil ce popaseste un regres. In prig inta acesta niniie nu lipseste

cad ce-] este neeesar, ca sa m6rga pe calea progre-sului moral si a-1 indemna ca necontenit sa inainteze pe a-asta tale..

Dar si cealaltt conditiune s'a implinit prin crestinism.Crestinismul imprumuta omulm si o putere mare suprana-turala, sere a invinge in lupta morala, ea cn curaj si sta-ruinta sa sue inaltimea cea prapasti6sa, a perfectiunei mo-rale, ca fare obosala sa un6rga pe calea perfectiunei moralesi sa inlatureze tate obstacolele ce i s'ar pune in tale. Estedarul 1m Dumnedeu. Precum perfectiunea, la care trebuesa tindit omul, dupa invatMura crestinismultn este supra-naturala, astfel si omul este inzestrat prin harul Milutuito-

°mu-lti],

fit

www.dacoromanica.ro

476 CREST1NISNIUL $1 PROGRESUL

rultu en putere supranaturala, spre a se apropia tot maimult de tinta aceia, si a merge necontenit si cn staruintape calea progresulut moral care este problema ce i s'a dat.Ac4sta este evident. Crestinisrnul era menit mai ales sprea inaugura progresul moral; el cere acosta necontenit; ni-mene nu se pcite lauda, ca a primit spiritul cre§tinisrnulni,data nu implineste ac6sta cerinta, nimene nu pote sa qicaca acestit cerinta este neindreptAtitii, pentru ca crestinis-mul a implinit tote conditiunile, care stint de neapiirata tre-buinta spre a putea fi implinita..Progresul moral este strinslegat en crestinismul, intru eta este o cerinta reala a a-cestuea, crestinismul este si in privil.ta, acesta progresist.

Pagttnismul nu cunostea progresul moral §i nu putea sa-1cundsca. Caci mai intAt nu era in -tare a pune inainte in-chinatorilor of un idea] al perfectiunei morale. Deis set nuerau alto ceva deck putere de ale nature' personificate sailomen] indumnedeiti, ale caror scadert morale, adesea in-trecea pe ale 6menilor de rend. Cum puteati piste asernent-det sit serv4sca de ideale ale perfectinnet morale! Si a) dol-ma, pagnismul nu putea da omului puterea spre a seurea pe o trdpta mat inalta a perfectiunet morale. Parasitede Dunmer Jen nu puteau poseda vre o putere mai inaltasi nits nu avea dela tine o imprumuta , voira sa-st ga-sesca o nnangitere in misterh, in care eufundara pre eelmai eminentt adepts at s61; acolo domnea numai entusi-asnaul, numai orgiile, care fiind necontenit atitate serveaumat mult ca instrumentc putetilor demonice, spre a-§i batejot de omenire! Cum se produca acestea ca fruct un a-vent mat inalt moral! Nuniat crestinismul are puterea aconduce pe om la progresul moral, si fiind eA, are putereaae6sta, se cere si din partea omului spre a intrebuinta a-cesta putere ca sa progreseze in bine.

IV.

Tot asemenea este si Cu progresul social. Si aici serveste

www.dacoromanica.ro

CRESTINISMUL SI PROGRESUL 477

crestinismul ca principiu inclemnator i staruitor. Progre-sul social consul mai ales in aceia, ca in t6te afacerile viPtiiprivate, publice internationale sa intrebuinteze si sa secc nduea dupa legile eterne ale dreptului ca principii nor-male si regulat6re. Caci numai pe baza dreptului se p6teinjgheba o desvoltare temeinica a tuturor relatiunilor so-ciale. Legile eterne ale dreptulm stint pentru societateaomen6sca acele ce sunt pentru tin organism vin legile dedesvoltare ce sunt puse in natura sa. Precum un astfel deorganism se desvoita pe tale normala si temeinica numaicu conditiunea, ca desvoltarea sa sit nierga dupa legile cese afla in natura acestui organism, tot asemenea i realisa-rea legelor eterne ale dreptului este si pentru organismulsocial conditia neevitabila a stares si desvoltriei sale te-meinice i normale. Indata ce se inlatura dreptul din so-cietate, s'a dus desvoltarea normala a acestia, si in lo-cul relatiunelor sociale infra o pocitura i o strhmbiltura.Prin urmare i realisarea unet propasiri sociale este Cu ne-putinta. Dreptul este prin urmare singura eonditiune pen-tru progresul social ; dreptul trebue sa fie intregit prinlubire, chnd este vorba de un progres social folositor. Dra-gostea este legatura care leaga si tine stransi unite intreolalta pe naembrii corpurilor sociale; dreptul organizaza,iubirea uneste. i precum intr'un organism vies, puterea or-ganiziitOre si cea impreunat6re se ajuta una pe alta, chnde vorba de o desvoltare sanat6sa a acestuf organism, totpentru acelasi stop si in organismul moral al socie-tatei, atilt puterea dreptului cat cea a iubirei: trebue safie active si astfel sit se ajute nna pe alta i sa se intre-gesca.

Dar crestinismul a proclamat legile eterne ale dreptuluiin fata impel intregi. A radicat Tarasi principiul egalitateidrepturilor omenesti, decaclut prin institutul paganesc alsclaviei si astfel a pus temelia cea mai puternieri si maineeesarli pentru on ce desvoltare sociala a societatei ome-ne§ti; a facut din decalogul mosaic, acel scurf, dar ne-

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

478 CRESTINISVILTL dRESUL

sfarsit resumat al legilor eterne ale morales si dreptului,codicele de legs al societate: si a constrani omenirea a seservi in t6te afacerile sociale de cuprinsul acestm codice,a deterrninat drepturile autoritate: si ale supusilor, punendautoritatea sub legea divina si dandu-: ae6sta lege divinaca dreptariul eel mai sigur in tOta activitatea sa autoritativa, lar pre supusi indatorit la ascultare de auto-ritate in f6te cele ce nu ar fi in contra leget divine. Scurf,crestinismul a inscris pe stindardul sei dreptul, si vo-este ca numa: el sit domnesca in t6te afacerile vietei sociale.

Tot astfel stiff, si cu al doilea principiu social, iubirea.Pretiosul bun, pe care Finl lui Dumnedeti 1-a adus dinceriu pre pament este iubirea. El a proclamat ac6stil dra-goste ca cea ma: mare porunca a crestinismulu: si tot-odata a revarsat in inimile 6menilor principiul dragostetin santele darun. Set iubesU pre Domnul Dumnegleul tea,(lice Mantuitoriul, si pre apr6pele tea ca pre tine 'insu0 ! inaceste dou8' porunca stet t6ta legea si proroci. (Mat. 22,37-40). i apostolul intareste cuventul Donmulm prinurmatorele: Dragostea lut Dumnedeu s' au vdrsat 2ntru ini-mile nostre prin Spiritul Sant, eel ce s' aa dat 11.02( (Rom.5. 5). Principiul iubire: s'a introdus in inimile mistre prinSpiritul sant, maT ales principiul inbiret de Dunmedeti, dar

iubirea de Dumneleu este nedespartita de iubirea,de apr6pele, impreuna en principiul iubire: de Dunmedens'a introdus si principiul iubire: catre asemenii nostri.fiindc Fiul lut Dunmedeti ne-a adus din ceriu pre pa-ment, comOra nesecata a iubire:, de care paganismul n'ti--yea nice o idele, a dat el si apostoli: se: 6rnenilor tin mo-del de iubire devotata, care nu p6te fi mai sublima. Tes-tamentul pe care 1-a lasat ucenicul iubi al Donmulut inultimele momente ale viete: sale indelungate: Fiilor iubi-ti-v6 unul pe altul! (1 16:: 4, 7). Tot cuprinsul poruncilorDonmulm se afla in ac6sta porunca a iubireT si (Ind vetsinplini acesta poruncii at: fault vointa lu:". Acest testa-ment, dic, ne aratii liimurit, cum este si cum trebue sa

hind -ca

Si

www.dacoromanica.ro

CitE§TINISMUL $1 PROGRESuf, 479

fie dragostea in creltinism §i cum trebue sa fie striiniunilT toti membrit societiith omene§ti dupit spiritul cre§-tinisatultti cu o iubire neinfranta. Astfe]in cre§tinisnutla inplrtntat in sinul societatel ambele principit pe carese bazazii, progresul social acel principiu nu trebue safie nedescoperit, in tocmat ca s'ementa unef placate, cetrebue sa se desvolte §i sa er4sca, de asernenea §i ere§tinis-mul en marele prineipii ale dreptulut §i dragostel a trebuitsa inaugureze numai decht desvoltarea tememicrt a societa-

prin urmare progresul social ; cu alte cuvinte : Cre;;ti-nismul este i in privinta sociala progresist.

(Va urina).

Arb. Glierasini T. Pitieteatin.

si

%et,

www.dacoromanica.ro

Material pentru IstoriaeArtei la Romani.

Invatatura cartel Romane;911 prin Biserica 'in se-culul trecut.

Este un adevar necontestat ca invatatura limberrom'ane§tt a fost cultivate in tot timpul de catra I3i-serica ndstra romanesca nationala, prin clericiiset Pe lfinga traditia inradacinata in popor, capopa are patrn ocht", adica Sie carte, apoT mat a-vem §i date sigure : ca scalele romanest au fost sus-tinute baneste, si ajutate de servitorii Altarului ro-manese. Alta data am adus un 'turner insetnnat defapte din istoria neamului nostru, prin care am pro-bat ca aprdpe tote manuseriptele veebY rom'aneti,monumentele limbei nostre stramosestT, au de autoripe cleric' orT seriitorit bisericesti de prin Monastin;Episcopate, Metropolis si Biseriet. ApoT chiar impri-matele cele mat vechT sunt iara§i tot dela Bisericanostra Romanesca. Gland mar cousideram §i faptulca asupra clerului era inca de demult o dare spe-ciala pentru intretinerea scalelor romane§ti, atuncise face o lumina si maT mare asupra serviciuluT ceni-a adus santa nastra Biserica Nationale stramo-§asca. Streinii chiar, cal-4' din imprejurati politiceajungeati la demnitatile cele mar inalte in Terarhia

11111'016400

www.dacoromanica.ro

MATERIAL PENTRU IS'IORIA iNVgrAMENTULUi 481

BisericeT n6stre Nationala, la Episcopate si Metro-poliate, nu indrasneati a suprima actiunea CleruluTin desvoltarea cartei romanesti prin scoh, ci eelmult introduceati alAturea cu cultura limbeT natio-nale si a limbel grecestl si slavone. Monumenteleliterare conservate in manuscripte si imprimate neconving pe deplin asupra acesteT cestiunt Sunt con-vins ca simtul si dorul de cartea romftnesca si gra-iul stramosesc a :xistat in tot-derma la Romani. sicare s'a si desvoltat de chte-ore a fost cu putinta. Dato-rim dar BisericeT nostre nationale conservarea si cul-tivarea foculuz sacra, inteleg a &arta si graiuluT ro-mhnesc, si prin acesta conservarea si desvoltareasimtuluT patriotic si national.

Indemn la acesta scurta tratare a cestiuneT ni-aprocurat-o o carte pentru in.vittatura cdrtei rom an esti,imprimate la, Romnic, la anul 7257 1749. Eti cu-nosceam ca in Moldova Metropolitul Jacob Put-nenu la 1755 a imprimat si el o carte de felul acestia,numita Bucvar, insa acesta dela Bornuic este maiveche cleat area a MitropolituluT Jacob Putnenu siprin urmare merita a ne ocupa de ea in interesul marales a istoricl invetamentuhn cartel sfinte si limbernationale Ronihne, dupre cum se exprima Nauru.

Cartea despre care vorba este in formatul 16si cuprinde 80 de file; litera cirilica este acea a ne-rnuritoruluT Antim Ivirenul, Mitropolitul Ungro-Vlahiel. ; Tar la fine cartea are si Invatatura Bise-ricesca a Vladirai Antim, adoua ore tiparita in o-rasul Bucurestilor, in tipografia scold Vacarestilor,la anul 1741". Iata titlul complect a acesteT cartede invatatura romaneasca ,,Buc6vnii pentru invata-tura pruucilor, intru care se cuprind buchele si slo-vele si cele e ce porund ce au dat luT Moisi,si Simbolul CredinteT si cele clece fericiri, cu talcu-iala for peseurt. Acum intaiu tiparita cu blagoslo-

Biserica OrtodoxI RominA. 2.

www.dacoromanica.ro

482 CARTEI LA ROMANI.

venia si porunca SfintieT Sale de D-clew iubitoriuluTChir Grigorie Episcopul RemniculuT, in Sfanta Epis-copie a RomniculuT, la anul 7257 1749. Prin dior-tosirea (corectarea) luT Lavrentie Ieromonahul Di-mitrievid. De Constantin Athanasievid, tipograful".

PREDOSLOVIEClitrd to pravoslavnicii creflinl".

Grigorie cu mila luT Dumnecleri Episcop al Rom-niculuT Noul Severin, cucernieilor Preoti, i diaconi,si tuturor pravoslavniei crestim, catT ve afiati in e-parhia smereniei nostre. Dela prea puternicul Dum-nec,leu ve rugarn miles, pace, san6tate, si viata curates,si spasenie sufletesca. Iar dela smerenia nOstra, mo-litva si blagoslovenie trimitem tuturor de obste,ca unor ai nostri iubitT fig.

Nu numaT cu pa,Tne va fi viu omul, o 1111310 110-tri fii prayslavnicT cresting, ci cu tot cuventul cecase din gura luT Dumne4eu. Mather.: cap. 4. Pentrucare si Apostol Pavel propoveduitoriul credinteT in-.vata graind, 2 Tim. 3 : Tata Scriptura cea de Dum-neq.eu insufletita de folos caste catra invetatura sidojana, ca aPeia indrepteza catra cunostinta sidreptate, si face desavarsit pre out a fi al lug Dum-ned.eti, indreptandu-1 spre tot -Meru bun, pentru a-ceia si noT stiind testa folosinta sufletesca are cu-vismtul lur Dumnecleu, asa propoveduim precum siscrie, si dupa datoriea nostra nu vom sa ye lasainpre voT a fi lipsitg de Durnned.eestile cuvinte, si sfinteporuncile Jul. Ci ve punem inainte acesta de gandsi Duhovnicesca masa, plina si gata de Duhovni-cesca hranh, adeca de Dumnecleestile cuvinte, car-tea acesta zic, ce cuprinde intru sine Buchile de in-vetiitura pruncilor, si talcuiala celor zece porunci alelug Dumneq.eii, si talcuiala Simvolului credintei., si

www.dacoromanica.ro

MATERIAL PENTRU ISTORIA iNVt fAMENTVLI. 1 483

cele zece fericiri. PriimitT dar cartea acesta, si ce-titi cele dintrInsa, si intelegetT puterea cuvinte-lor, ca sa puteti a indrepta viiata vdstra, si a umblain poruncile lui Dumnecieti, (care sa cuvine tuturorpravoslavnicilor crestim) si voao fiilor, si celora-lalti ay vostri, dupa a vostra datorie asijde-rea sa -T indrepta ,1" dela farA randuialele lor, si s5,-Tinvetati. legea lui Dninnecleti, maT vartos sa cu-vine voao cucernicilor Protopopi, si celora-laltTPreotT, sa invetati pe noriasii vostri legea lui Darn-necleu cu tata ostirdia ; ca aveti a da euvhnt pen-tru dansii la infricosata judecata a lui Christos.Nu lenindu-v6 dar, ci trezindu-ve intru tote, sa-iintorceti pre d'ansiT de catra tote nedreptatile lor,invatandu-I pre dansii si en cuvantul, si cu lucru,precum Pavel graiaste: 1. Tim. 4. Fiti chip credin-ciosilor, cu cuventul, cu viiata, cu dragostea, cu Du-hul, cu credinta, cu curatia, si te pazeste pre tineintru invetatura, si petrecY intru ansa ; ca acesteafacend si pre tine insuti te veT spasi, Si pre cei cete vor asculta pre tine

Pupa acesta indenare pentru invetatura cartelronahnesti, urineza : Randueala vecerniei, apoi ran-dueala liturgies, care-1 fcirte de trebuinta crestinu-lui, pentru ea asistand la sfauta Liturgie, are cuno-stinta de Misterul ce se sevhrseste pentru el decatra preot. Ar fi forte bine a se re'ntroduce acestadeprindere romanesca, pentru ca astach crestiniicand stau de fata in Liturgie nu still si nu intelegceea ce se efectua de preot. Tot odata obsery carespunsurile dupa Evangelie si 'Ana la finele Sf.Liturgii sunt in dou6 lilnbi, greceste cu litere cirilicesi romaneste. Acesta dovedeste marea influinta cea avut in seculul trecut limba green in Bisericandstrd. In fine simbolul Sf. Atanasie. Apoi cele 1e-ce porund explicate. Explicarile sunt o fantanA vie

casnicT

tli

www.dacoromanica.ro

484 CARTE/ LA ROMANI.

a nAravurilor rele din societatea nOstrA si pe care lecombate, aratand cum trebue sa se parte crestinul.SA citam exemple : Cine gresesc in protiva porunciiacestia (a patra). (pag. 30).

1. Cine nu ports grijA de rugaciunea cea sAbor-nicesch in BisericA, sail nu vine la BisericA, sat desi vine nu asculta cAntarea si invatAtura.

2. Gresesc inprotiva poruncii acestia Preotii siceialalti clirici, carii sail lasa cantarea, si invata-tura, sail o fac cu nebAgare de semi, fart ran-duiala, fart smereuie, forte cu de grabs; si pen-tru aceea si fara folos. Indoit Taste pAcatul forpentru CA si singuri nu proslavesc, ci maT vartosmanie pre Dumnezeil, si pre norod lipsesc de pros-lavirea luT Dumnezeil.

3. Mai vartos Taste protivnic poruncii acestia o-biceiul cel rhu intru norade, ea zioa cea de praz-nic o petrec in betie, in batae cu pumnul, si intr'altedesfAtarT si zmintele; dar asa sa cade a proslavipre Dumnecleil ?

Intrebare : Oare totdeuna iaste pacat a lucra inzilele praznicelor ?

Raspuns : Sail clis maT sus, ca sa cade a pArAsilucrurile cele cit ostenela si de slujba, ca sa nu safact inpiedecare despre lauda luT Dunaneci.eil, dara sialte lucrurT toate macar de nu sunt de slujba, ca-rora le trebue vreme indelungata, si fac inpiede-care tetra cea vestita proslavire a lift' Dumnecleii,datori suntem a le lasa. Precum sant judecatile Ce-tatilor, si vanzarile jderilor. Inca cu putintA iastesi uniori datorT suntem a face fieste care lucru inzioa de praznic, pentru acestea doao pricini : intai,de va fi asuprita primejdie, adeca, arderea de foc,nAvalirea nepriiatenilor, boala vecinuluT, cAria IT

trebue ajutor, si altele ; adoua, de nu iaste apropeBiserica, si sa nu auza dela nimenT in cast ruga-

www.dacoromanica.ro

MATERIAL PENTRU ISTORIA NvErAmENTuLui 485

ciunT, cetire, si invatatura, si acela cu totul va fineinvatat, Intru o intamplare ca aceea maT bine iastea lucra, deck in carciuma a chiui si a sa nebuni.

Pana aici merg patru poruncT pentru dragosteacAtra Dumnedeil, Celelalte case Bunt pentru dra-gostea atm eel de aprope".

Despre datoriile parintilor catra fii si a fiilorparinti se exprima asa: (pag. 34).

Trei lucruri mai vartos sunt datorT parintiT co-conilor sei:

1. A-i hrani, si a pazi sanatatea lor 'Ana la varstalor cea desavarsita; incA si dupa aceea aT chivernisidin averile sale dupa putere, si precum poruncesclegile cetatilor.

2. A-T indrepta din pruncie intru frica lul Dum-neqeil, Intru blagocestie si Intru obiceiii bun.

3. A chivernisi pre dansii spre invataturA buna,dupa put' rea miiitii lor, si dupa plecaciunea lor,ca sa pot. si el prin purtarea sa de grija a-sT plinitrebuintele sale. Tara, coconii datorT sunt parintilorIntru toata osardia a iubi pre dansii din inima, cusmerenie a umbla inpreuna cu &Ansi', a nu mergeintocmal cu dansii, a nu siidea Inaintea lor, faranumaT prin purunca lor cu blandete, si cu binere-nie intru tete a sa supune lor, si fara de blagoslo-venia lor a nu incepe nicT un lucru not, mai var-tos a nu-sT alege randuiala vietiT nuntii, sail a ch.-lugarieT; au: dupa aceia de vor veni parintiT lalipsh pentru slabiciunea batranetelor, sari pentruvre-o intAmplare rea, datori sunt coconiT dupa ceadesavarsita a sa putinta a cauta pre dansii pana lamarte. i de va dob'andi fiTul invatatura buna, simai bine deck parintii va cundste calea mantuireT,dator iaste a indrepta pre phrinti, insa cu blandetesi cu plecAciune ca un intelept doftor, Tar nu ca unstaprinitoriti. De acesta randuiala parintesca, si ceT

ca-tea

www.dacoromanica.ro

486 CARTEI LA ROMANI.

maT marl dupes sange sa tin, s-; rudeniile, adecamosul, moasa si fratele eel mai mare; si aceea a-ceiasi datorie si cinste sit aiba asemene en parintii,macar de nu sunt intocma la rnasura.

4. Randuiala parintesca sunt fachtoril de bine,si asemene facatorit1 de bine acela Taste, carele nudupes datoria sa, ci pentru drag-ostea in dar, Tar nupe plata face altuea vre un bine are-carele stiut;mai vartos carele pre sarac, sat pre omul eel ase-mene saracului hraneste, indestuleza, si la cinstitaviata it indrepteza, pre unul ca acela dator Tasteeel ce sa hraneste a-I iubi, si a-I cinsti pans la mdrteintocma ca pre parinti.

5. Randuiala parintesca sunt invatatorii, cariisail invataturile cartii, sail mestesugul de mana in-vata, si sunt datorl acela, adeca invatatorii a-i in-vata cu denadinsul, fares pizmit, si cat ar putea ingrabs Para de vointa desarta. lar ucenicil datorlsunt maT vartos cand sa invata, a arata dragoste sicinste, si ascultare catra, dansii ca catra parinti,macar de-T invata, si pe plata, dar cu cat mai multcand IT invata in dar, pentru eh acest feliii de invg-tatori sunt din randuiala a patra acelor marl faca-toil de bine".

Despre furl si hotl iata ce dice : (pag. 40 si urmare).,Intrebare: Care sunt chipurile rapiril eel pe as-

cuns? Raspuns: Multe sunt, din care vom spuneunele la aratare:

1. Cel obicinuit furtisag pe ascuns al pungasilor,carele caste in multe chipurl si mestesugit.

2. Al furilor celora ce filed casele, pravaliile,jitnitile, poetile, helesteele cu peste, viile, grridi-nile, tarinile, padurile, fanurile, si altele.

3. Al furilor celor marl' carii fura pe ascuns vis-teriea dornnesca, visteriea Beserecii, sail a manas-tirei, sail a bolnitiT, sail a easel eel primitare de

www.dacoromanica.ro

MATERIAL PENTRU ISTORIA iNvtrAmE'NTITLIA 487

streinl, si acesta furtisag de sfinte ; deacest numar sá tine si furtisagul mormanturilor.aceste furtisagml maT grele pacate sunt, si la maTmare osanda sunt supuse deck cele dintal.

4. i aceia furtisag pe ascuns Taste, sand cinevagasind vre-un lucru pierdut it va ascunde, sail do-bitocul eel pierdut, sail vre-un rob strein fugar as-cunzindu -1 11 va tinea.

5. Forte furtisag pe ascuns far4 stiintii Taste,cand cineva din arderea foculul sail din corabia 4fá-ramata va fura lucrurl, ca un fur cu totul fara o-menie, ca acela lucrul ce Taste in primejdie, si lu-crul eel sfaramat sfarama.

Intrebare: Care sunt chipurile rapiril eel de fata?Raspuns: Multe sunt si de multe feluri:

1. Talhiiria, And talharii cu nAvalirea for ceasilnica, si cu ingrozirea mortii, rapesc, dobitoculsi averile calatorilor. Iar cari tallihrind ucid, aceiagresesc inprotiva adoua porunci, inprotiva acestiaa opta, si inprotiva eel maT sus qise, a sasea.

2. Rapirea cea cu de a sila, child stapanitor delaeel supus, sail eel puternic dela eel neputinciosfapeste averea, casa, cele de prin prejur, si slugile,pamantul, si altele, si acesta tot thlharie Taste.

3. Luarea intru trebuinta cu deasila a lucrululstrein, adeca, cand cineva ne avand stapanie, niclporunca dela stapanitori, rapeste podvoade, porun-ceste slujbe, in pamant strain ar6ipame luisT, insila in intru trebuinta vase streine, vanza, vase deapa, card, scule, si arme, si altele.

4. Taste targul cu deasila, child cineva sileste precineva sa-T vanzA, lm, curtea, pamantul, sail at lu-cru, si incsa in pret putin. Sail child cineva silestepre cineva cumpere Orece, macar de nu Tax sifi intru trebuinta aceluia.

5. Intru acestasl numar sunt si acele viineari

Sisa chiama

www.dacoromanica.ro

488 CARTEl LA RON4ANT.

fara stiinta : cand cineva vazand cea de tot primej-die acelul de aprope, adeca in vreme de fdmete,vazand cea de tot lipsa de paine, nu-I vinde luTpaine, fara numaT cu pret forte mare, sau vindepe bani, ci sá insoteste pe casa luT, iubind ceva dela dansul, calul, sau casa, sail mosia, si altele; sailcand intru cea de tot primej die a cuiva fagadulastea -i da ajutorill supt grea tocmela, macar de ar fi sifara ostenela da ajutoriii, adecA: a trece presterill pre eel ce fuge de vrajmasi, sail a merge cuvasul la eel ce sa ineca, si altele.

6. De acesta sa tine si camata cea cu asupra,cand cineva vazand primejdia celui de aprdpe,da inprumut bani, paine, si altele, fan numaT cer-cand nedrepta camata, carea in voialui o tocmeste,preste masura cea obicinuita in norod.

7. Taste oprirea cea in sila a lucruri streine, a-deca, a datoriilor, sail a averilor celor date pe semaspre paza, sau a simbrieT, si a tocmelei ce sa cu-vine pentru lucru si pentru slujba.

8. Taste zapisul eel cu sila, si robia 6menilor ce-lor slobozT.

9. Taste asuprela argatilor chtra mai marl oste-nele, maT presus de tocmela, si de asazamant.

10. Taste navalirea spre jafuirea altor limbl invreme de pace.

Intrebare: Care sunt chipurile rapirei eel cuin salaci une ?

Raspuns: Multe sunt din care vom pune uneleinainte :

1. Insalaeiunea intre dobit6ce, cand cineva do-bitoc prost, in Joe de bun vinde, adech calul bateauzice ca. Taste tandr, sau insala lucrul eel ce sá vindeprin adaogerea amtariultu, sail a cumpenel ; ames-teal in paine tarate, in yin baga apa, sau alt feliude lucru prost vinde in loculul celui bun, piatra

nu-i

a-i

nu-1

www.dacoromanica.ro

MATERIAL PENTRU ISTORIA iNVtTAMENTULUT 489

prOsta in locul adamantuluT. jderul in locul samu-altele.

2. Insalaciunea in pretul targuialelor, and ci-neva vinde un lucru Ere-carele cu pret mai maredecAt sa cade.

3. Insalaciunea caste in mdsurT, si in cumpene,and cineva micsoreza masurile sau cmnpAna.

4. Insalaciunea ceaintru yam', pacatul cel obici-nuit al vamesilor, earl cauta sa Ta mai mult dechtTaste asazdan'antul.

5. Insalaciunea in banT, and cineva banul eelmincinos it cla in locul celuT bun.

6. Osebit si mare pacat caste and cineva faceintru ascuns barn' mincinosi, pentru ca acela si no-rodelor face strambatate, si pre diinsul sa face vi-novat pedepseT Domnului.

7. Insalaciunea intru cererea milosteniT, andomul eel sandtos sd, face pre sine bolnav, sari bo-gatul sa, face sdrac, sau izvodeste niscare primejdiTale sale sire -care, acleca de arderea foculm, sau deValhan, sau de alta tamplare Ere -carea ar fi venitla mare primejdie, si pentru acesta cere milostenie.Sau cere milostenie cu minciuna pe numele altora,adeca spre dregerea Biserecilor, spre rascumpara-rea color robitT, si altele.

8. Inca sa in de acest numar eiocoil sicarii orT ce 'at, nu pentru slujba i lei pentru

mertic, tote acelea cu insalaciune le fura.9. Insalaciune fatarnica Taste, and cineva sa

face pre sine sfant, si dobandeste damn dela oa-meniT ceT prosti.

10. Insalaciune Taste. intru prefacerea mastelor,cum ca sunt ale sfintelor, si icanelor, cum ca suntfacat6re de minunY, ca sa insale pre norod spredaruire.

11. Insdliiciune Taste intru slujba, and sluga

ruluT, si

mertica-siT,

www.dacoromanica.ro

490 CARThI LA ROMANI

cea tocmita pe simbrie isT petrece vremea cusail nu lucreza asa cum sa cade, pentru ea, totcela ce Ta plata sa deplina intr'acesta chip, atatafura diutrInsa, cat all fost lipsa in slujba luT pen-tru lenea lul, si pentru nepurtarea de grija, careTaste mare pacat. Intru acest numar sunt top lu-cratorif ceT pe multi simbrie, can sa ostinesc faracredinta si fara purtare de grija.

12. Insalaciune Taste intru mostenire, and ci-neva cu diata mincinOsa aceluT mort, stapaneste a-verea luT, sari child cineva sa face pre sine ca Tastefecior, sari singe de aprope celuT mort, si asa saface mosten luT.

13. Inselaciune Taste intru ispravnicie, cAnd is-pravnicul visteriet sail al altuT venit ascunde, sariface maT mare cheltuiala stapaau-sa u, sail le face inpotriva, si dintru aceia furs luisT. Acela macar deva fi si in ispravnicie mica, pacat mare are. DarmaT vartos cela ce va fi mare si ingreuiatil in mareispravnicie de veniturile si de cheltuialele Domni-lor, unde sa face chivernisela a toata domnia, siInca maT presus de acesta. Taste trebuinta a punepre norod daja marl, si a da. DecT la aceste greo-tatT vinovat Taste tot carele va fura visteria dom-nesca.

14. Insalaciune Taste in judecatii, cand judeca-toriul va judeca pe mita, macar de ar judeca dreptmacar ne drept, fura, luund mita.

15. Insalaciunea intru sfintire la stepena Arhie-resca, si preotesca si la alte randuiale besericestT,de vor fi pe plata, care nelegiuire sa numeste cum-parare de sfintenie, si simonie.

16. Insalaciunea intru darea stepenilor celor sta-panitore la ceT netrebnicl. si nevrednicT, macar denu sa da pe mita, dar deca sa da celor netrebnicT,

lene,

www.dacoromanica.ro

MATERIAL PENTRU ISTORIA itNI7gTAMENTTULIJI 491

lath lipsiaste eel vrednic, Inca si visteria sthpAneschin desart piare.

Acestea din destul sunt pentru furtisag si pen-tru rapire, cá rnacar de nu sa va afla numit vre unfeliii al rapirii, ins:i din cele numite aicT cunoscutva fi. i sa iai sema, ca sunt doao instiintari pen-tru pacatul acesta, ca sa poti mai bine a to feri de el.

Intai: pentru ca pacatul acesta sa naste, sail dinlacomie, adeca din iubirea de averT cea fara satit,sail din Mile si din Oderea fara lucru. Lacomul nefiind indestulat cu aceia ce are, pururea rapeste sifurA cat pate. Iar omul eel lenes si eel ce sadefara lucru viind la lipsa, sa sileste sá uciga §i safure, sail intr'alt chip nedrept sa-sT plinesca lipsasa. Deci tine nu sa va pazi de aceste douil bale,nu pate pAzi acesta porunca a opta. i asa puru-rea va ramAnea intru asteptarea osandiriT ceT vecT-nice.

Adoua sa stiT: ca acest pacat nu sa iarta, pananu sa intarce la stapanu -sail bunatatea cea rapitastriina, si socoteste cat e de mare ticalosia acestuTpacat, adeca, care]e negucatoriil cu insalaciunealuund pret maT mare va voi a intarce, Tar dobandanu va intarce, nu va fi ertat. Asa si ceislalti, carirapesc lucruri streine intru ascuns, sail de fata, sailcu insalaciune".

Dupa esplicarea celor 10 poruncT urmezA espli-carea cred.uluT si a fericitilor si Inchee Bucavna cucuvintele acestea : (pag. 71).

Acestea tate, pentru legea luT Dumnecleil, pen-tru rugaciunea DomnuluT, pentru simbolul pravos-lavnicii credinte, si pentru noao fericire; sail tipA-rit cu talcuiala pe scurt, pentru cea dint'ai indrep-tare a coconilor; Tar Cliricit cari invata pre coconT,datorT sunt aceste talcuiale singurT de rost ale in-vata, ca sa path, maT bine a invata pre cocoa si

www.dacoromanica.ro

492 CARTET LA ROMANT.

invAtandu-1, sa-i intrebe rAspunsurile spre intarireapravoslavnicii credillte a unuia in Troita slavitDumnedeii., a caruia caste imparatia §i stsapania innesfar§itiT veer. Amin.

In fine un mic catihis §i inviitatura Bisericesca aVladicai Anthim.

Acestd carticica are mare valdre pentru istoriainvetamentului carter Romane§ti pentru ca -T ceaintara, tiparita in Romnic §i care ni-au conservat tra-ditia invetamentului cartel in lirnba stramosasca.

C. Erbicenn.

646,811,-0-

www.dacoromanica.ro

IMBUNATATIREA MATERIALAA PREOTULUI.

Cestiunea imbunatatirei sorto clerului este una din ces-tinnile de actualitate mai interesanta. Opiniunea public6 re-cunOste ca clerul a fost dat mtaret, ca Biserica, care in tim-purl de grea cumpana pentru Ora nOstra a fost singurulsprijin al natiunet nostre, asta-qi se afla in o stare, care nuconrespunde en gradul de desvoltare la care a ajuns statulnostru. Fie-care recunOste ca e timpul a se face ceva sipentru elasa de 6mem. menita a respandi bine-facerile reli-ginnei asuprt until popor, care e in stare inalta de propa-sire. Atat Santul Sinod cat si Guvernul, in diferite randuriau aratat dispositiuni bine- voitdre pentru deslegarea aces -teT Un inceput s'a si facut prin infiintarea Facul-t4ei de Teologie si prin proiectul de fixare a parohiilor,care este.la ordinea dileT in sesiunea de t6runa a Santu luiSinod

Positiunea materiala a clerului in Romania a ajuns inasa stare, ea nu se p6te mai rea. Ministrul altariultu, se-versitoriul tainelor Dumnecjeesti si impartitoriul darurilorspirituale a ajuns asta-41, ca nu are unde sLI.st piece capul.El nu are un salar fix, fie si maT modest, cu care sa-si pota,sus inea familia! Trebue sa lucreze cu manile sale pentruca sa-si path, agonisi hrana de tote qilele Prin comune nuse afla Cate o casa parohiala demna pentru un pastor sufle-tese. Totul este lasat la voia intamplarei. Desi maT inaintepreotul se sustinea din veniturile castigate pentru serviciilebisericesti, lumea era maT religiosa si bisericile in c,lile deserbatore eratt prea mici pentru a cuprinde pe credinciost;

cestiuni.

www.dacoromanica.ro

494 fiVIBUNATATIR EA MATERIALA A PREOTULUT

de aci necesitatea inmultirei bisericilo si a preotilor, cariimai ales in posturt nu puteati birui serviciile ce li se ofe-reati. Starea mai inalta a societatei nu se rusina de celesante, precum cunt aratand o indiferenta culpabilacatre cele bisericesti, din contra, precum slice P. S. Mel-hisedec, in memoriul sell, era o fala pentru et ca pu-teatit sa is parte la serviciul divin, ca cant ireti sari ceteti.Fie-care proprietar de movie ingrija de biserica sa si remit-nera prodigios personalul acelei biserici. In orasele mat in-semnate, pe langa bisericile dotnnesti, care erati Inzestratecu mai multe mosii, erau bisericile sustinute de enoriasi.Fie-care br4sla 'si avea biserica sa si sustinea clerul trebu-incios. Astti-di total a Intrat in o stare anormala. Biseri-cile boeresti in mare parte sent in ruing. Breslele desfiin-tindu-se, au femas si bisericile lot neingrijite. Spiritul tim-pulut an schimbat tote. Inditerenta cats cele religiose atipatruns pana si prin sate. La serviciul religios nu mai a-sista decat forte putint credinciosi. Budgetul cultelor nu-mai in timp de 10 ant a scaclut cu 2 milione, asa ca asth-r,11se margineste la cifra de aprope 3 milione en tendit.ta descadere. Cum dar sä nu :tea clerul in acesta stare? Demirare ca se mai g Isesc Inca tineri, cant' sa imbratiseze o a-seminea stare. Este dar legitima cerinta tuturor de a se a-meliora positiunea clerului. Un protect de lege s'a votatdeja de Senat, dar nisi pang asta-di n'a fost votat de Corpu-

legiuit6re, din causa ea numerulpreotilor este prea maresi nu se gasesc fonduri pentru a salaria pre tote. Nu estelocul aici a arata locurilor competente, de unde sa se for-meze acele fonduri. Comunile ar putea fi in stare a plati unparoh cu eel putin 50 lei lunar, dupa cum plateste pre pri-mar, notar, invetator etc. Tot aseminea si statul care bene-ficiaza de averile bisericei ar putea inscrie in bugetul seaeel putin 50 lei de fie-care paroh. Speriim cii ac6stA inbu-ni-itacire se va face cat mai curand. Pana atunci Insa Ina ltPrea Santitul Mitropolit Primat, care aiva si noptea estepreocupat cu solutiunea acestet cestium, a cautat a-I da odeslegare mai practica si anume: la bi ericile statulni undein budget aunt prev6cluti cite trei preoti, data se face ireun loc vacant nu mai hirotoniseste pe altul, ci a mijlocit laOnor. Minister ca salariul preotului decedat sa fie impartitla cet reniasl. Acosta dispositie a fost aprobata de Dl. Mi-nistru, si ast-fel la biserica Udricanit d. e. unde erau trei

asta-di,

rilr

www.dacoromanica.ro

TAIBUNATATIREA MATERIALA A PREOTULUT 495

preor, asta-di se aflii un preot platit cu 180 lei lunar si undiacon cu 120 lei. Aseminea si I. P. S. Mitropolit al Mol-dovei a intrebuintat alt naijloc, care larasi este in folosulpreotilor. In Iasi se aflii mat multe manastiri platite de stat,dar multe biserici de ale breslelor, care nu mai cunt as-

I. P. S. Mitropolit a dat preotilor can se afla pe laaseminea biserici sarace i ate un loc pe la bisericile sta-tului. Am putea cita biserica Barnovsclii, Barboiu, Galataetc. Ac4sta mesura intelepta luata de I. P. Santia Sa a usu-rat mult positiunea unor preor din Iasi, can traesc f6rtegreu din causa nutnerului restrins de populatiune crestina.

Reducerea numerului preotilor este bine primita de preo-th actual' i ca dovada publicam mai jos o adrasa de mul-tamire a preotilor din Praliova. Acdsta mesura este luatade tor P. S. Episcopi eparhioti.

Pentru crearea unm fond cu care sa se 1)60 salaria preotiise propune monopolisarea lumina rilor de veva si in scopulacesta s'a si format un comitet sub presedenta I. P. S. Mi-tropolit Primat, care silse ocupe cu un protect de lege. Spe-rrim ca se vor gasi si alte mijlace.

Spre intirirea celor dise, publicam aci lirmatorele acte:

Doninuluz Alinistru al Cultelor.

Una din preocupatiunile cele mat de capetenie atat ale Chili-arehilor eat si a Guvernului este fara indoiala astadt aceea dea se putea sti si gasi rnijlocul pentru o imbunatatire reala, cetrebue sa se aduca preotilor nostri de mir, preocupatiune carepana asta),1 a remas infructuOsa, de ore ce nict Biserica niceStatul nu putea face nimic, neap end mijlocele in indemena, spre aputea in adever sa dea o solutiune favorabila num cestiunr atatde insemnata sub tote raporturile. tiro ca buna voint t n'a lipsitnice odati, rile' din o parte, flier din alta, dar in fata imposibili-tatet materiale, a tr.buit negresit sa lasam cestiunea acesta rtsapalm la o ocasie favorabila, ocasie care in ade \'er n'ar puteagaranta pana in un cert pullet realisarea liner legitime dorintegenerale si implinirea unei datorii sante ce cu totir avem fatacu servitorit altarului lui Dumnecleu. Motivrtt intro aseste atatde buna voitOre despositiune a Domniet VOstre fata de Biserica,cat si de transarea pana in ore -care mesura a mares i importanteicestiunt a imbunatatirei starer materiale a clerului mirean, m'amgandit Domnule Ministru, ea cea dinteiu cestiune care trebue sao resolv in scopul acesta, este imputinarea hirotonielor pe in Bi-sericele intretinute de Stat, cat si la acele de enorit, sau asanumitele Biserici parohiale, pentru ea cu modul acesta sa darn

sita-clt.

www.dacoromanica.ro

496 1MBUNATATIREA MATERIALL A PREOTULUT

primele ajutore posibile atat preotului nostru pentru o sustineremai usOra si mat demna, in raport cu chemarea sa santa sidatoriile ce-lprivese, cat si Statului, carele o data cand va fi po-sibil a face ceva si cu preotul, sa, nu se lovesca iarasi de imposi-bilitati materiale, avend inaintea sa un numer escesiv de preott,cu care n'ar putea face nimic, nu le ar putea gasi nice o sursa,n'ar putea in fine pune in spatele terei nice o greutate prea,mare pentru intretinerea lor.

Reducerea sau imputinarea treptata a preotilor este inijloculcel mai salutar dupa mine si eel mai sigur de a putea ajungela aceia ce dorim scaparea preotului roman din prapastia mize-riei.Yreotit in felul acesta imputinati sau redusi la numer, voravea Para indoiala si mai multa greutate morala, si mai mareinfluenta parintesca asupra popotulut, cats prin reducerea saubuna intelegere se va, cauta negresit a se luvesti cu darul santal preotiet puma' pe ace' ce vor proba ca poseda in adeverfondul moral suficieut, pentru a corespunde inaltet misiuni sacer-dotale, si va cauta cu alte cuvinte a da poporului roman sacer-doti, tar nu meseriasi, carii sa-si implinesca datoria din sacerdotiusi a fi intr'adever realii moralisatori a fiilor lor sulletestt si das-cali poporulut. carii sa-i povetuiasca atat in indeplinirea datoriilotlor crestinesti cat si cetatenesti.

Dar data vom ajunge la realisarea acestei sublime ides, si sperca vom ajunge, se impute de la sine cred, Domnule Ministru, siresolvirea mare' si grelet intrebari, aceia, de a se sti ce se facecu imbunatatirea stare). lor materiale ? Trebue sa lasatn pe preotsa, seDaca

uevoiasca tot in cercul acesta restrans de mijloce materiale?cerem de la et Inuit trebue sa be dam pulin? Tata s;estiunea

de capetenie, care in special face astach obiectul adresel molecatra Domnia Vostra.

Domnule Ministru, ca la Ora nu ne putem adresa directea sa is pe spatele sale Inca o greutate. Nu putem cere o spori-re in plus in budgetul Statului, care are atatea si atatea nevotale sale, de care este dator sa porte cu scumpatate grije.

Acesta in cat priveste pe masa preotilor din tota Cara cred envom putea gasi mijlocul cu care sa le amelioram sorta.

Pentru preotit t:e In orage insa, si mat ales pentru preotit dela Bisericile intretinute de Stat, cee ce putem face este, ea totin limitele actualulut budget al preotilor sa ne gandim a facesa se aduca o ameliorare stares lor.

Domnule Ministru, in Capitala ca si in unele provincii carefac parte din acesta Eparhie sunt mat multe Biserici Intretinutede Stat, care preyed in budgetul fie caret Biserict cate dot sifret preott retribuitt fie care mensual cu cate una suta let saumat putin. tiut este ca atunci cand s'au lust asupra Statulutaceste Biserici, s'a ivat asa cum s'a gasit cu numeral preotilorcum se afla pe atunct si tot ast-fel cu acest numer prevquts'a format si budgetul fie-carit Biserici si in felul acesta cu a-cest numer si cu aceesi suma acordata de Stat s'a condus si s'a

www.dacoromanica.ro

IMBUNATATIREA MATFRIALA A PREOTULUI 497

intretinut Bisericile i preotit et. Experienta insa a probatprobeza mai ales asta zt rand exegiirtele morale §i materiale suntman, ca pe calea acesta nu putem merge mai departe eel putincu Bisericile Statulut. Nevoe de dot ysi tret preott numai e pen-tru atan Biserici, §i deci dara trebue sa lasam a se reduce dela sine a iinbunatati materialmente pe ace( ce se vor socotiea sunt de trebuinta.

Exemplu 1-am dat eu in acesta privinta eu ocasiunea vacantetde preot ce s'a facet in Biserica Udricant din Capita la §i desprecare la timp am comunicat Domniet VOstre cu adresa No. 2123. a, c.

Daca nu s'a putut face ceva in sensul mijlociret mele atunci,cred arum, Domnule Ministra, ca in consideratiunea celor cepreced vett aproba mesura voiu avea onore a propane DomnietV6stre in general pentru tote Bisericile intretinute de Stat §iacum special pentru Biserica U lrieant. In budgetul statute( pen-tut Biserica Udricant se preyed dot preott §i un diaeon ; untildin a ,qtt preott decedand, dupa mesura stabilita unneza ca laacesta Biserica sa renme numat un singur preot, cum §i a remas.Preotul acesta, dupa cele ce avuseiti onore a ye arata in cele cepreced, ii este absolut imposibil a trai cu salariul 100 de leL cepritne§te m usual, dupa, cum nu pot trai in conditiunea acestamet eel lalta preott de in Bisericile Statulur. Positiunea tuttrebue deer arneliorata ; i iata, cum. Cred ca este bine ea inbudgetul anulut viitor sa, se sporiasca retributiunea preotulut enhums ce primea colegul seu dece tat, qi ea acesta vow ajungenegreOt tocniat la aceia ce cu totit dorim imbunatatirea realatreptata a, Preotulut nostru fara sa se a,duca de o cam-data ogreutate in spatele t re]. sau Statului ; de Ore ce nu se cere niettin fel de sporire budgetara, §i cu modul acesta greutttea ceamare ce o avem inaint-a nostra, cred ca incetul cn incetal va(lisp ',pea §i a§a treptat, treptat, pe nesimtrte vow ajunge acolouncle tintirn de a vedea pe preotul roman scapat din intzerie.Cam nn lucru treba. sa se tie bine, Domnule Ministra, ea inst a ea de desvoltare in care ne aflain not acum ea societatemoderna, nice ea mu merge a incre linta misiunea preotesea fiee trot, care nu e coast ut de ea §i care nu e apt a o purta cudelimitate. Preott de acum trebue Sd. se Mega din tot ce e matbun, din tot ce atat ca fond intelectuul cat §i moral Eike sa ofere.Ca sa ajungem aci ne trebuesc mijlOce. cart nimenea nu va puteaintra iu cler, daca nu va §ti ca e bine asigurat cu existenta, sa .Pentru aceste motive §i avand in vedere ea de acum vow aveatin coutigent insemnat din absolventit Facultatet de Teologie,carir negre§it vor cere a intra in der cu conditiunea de a fimat bine retribuiti, avend in vedere nPcesitatea imperiOsa ce sesimte de o imbunatatire reala, ye rog, Domnule Ministru, sa binevoitt a dispune ca i t budgetul auulut viitor st incepa exemplucu Biserica Udricant din Capitala, sporindu-se retributiunea men-suala a aetualului preot cu suma ce primea decedatul sett coleg.

(Semnat) IOSIF Mitropolit(S) Director Dr. I. Cornoiu.

Biserica On d alt R mini 3.

si

$i

ce

si

Mutat.

www.dacoromanica.ro

498 iMBUNA.TA.TIREA MATERIALA A PREOTULUI

Copie dupA adresa MinisteruluT Cultefor. No.11100 din Septembre 12. 1888.

Rah Prea Sfinte Mitropolit Pimat.

Chiar in zioa dintai, in care am avut onOrea sa intra in ra-portal.] oficiale cu Ina lt Prea Stintia Ta, chibzuind impreuna a-supra imbunatatirei sortel clerului de jos, 'ml-att aratat pe langanoua organisare a parohiilor gi pe langa reforma seminarilor cao mesura practica pentru a procura o parte din mijlocele mate-riale necesarii acelei imbunatatiri, infiintarea monopolului vendariifacliilor pentru tote bisericile gi stabilirea unor fabric' de ocam data in doue Alonastiri mat marl, d. e. Neamtu gi Caldaru-

pent.tu producerea in calitatea gi cantitatea ceruta a acelorobiecte necesarie cultulut religios.

Sosind momentul de a putea realisa bunul gand al Ina lt PreaSantiet Tale gi dupa intelegerea luata cu co legit met din Mini-steritt, am (more a ve ruga sa primiti a face parte dintr'o comi-sie, care sa mat fie compusa din P. S. S. Episcopal 1VIelltisedekal Romanului, de D-nii George Gr. Cantacuzin, fost Ministru,George Lahovari, membru la lnalta Curte de Comturi, gi PetraPoni, profesor de chimie gi care comisie sub pegedinta Ina ltPrea Santiei Tale sa propuna Ministeriului mesurile ce trebtiegeMate pentru pregatirea gi iufiintarea acelut monopol.

Dea Domnul ca sub Primatal Inalt Prea Sairtiei Tale sa se faeainceputul temeinic al mull agteptatei imbunatatiri cuvenite cle-rului miren.

Din partea guvernulut veti gasi intru acesta tot sprijinulputincios.

Sunt, cu writhe respect al Ina lt PreaSantiel Tale supus fiu sufletese.(S) T. Maiorescu.Ministrueultelor si instructiunal Publice.

Copie dupii actul de multumire adresat I. P. S. Mi-tropolit Primat de preotii din oraul

Ina lt Prea Sfintite Stcpane.

Sub-semnati preotT din oragul Ploegti, adanc migcati de sa-lutarile gi inaltele dispositiunt ce ati bine voit a lua de a nu semat hirotoni preoti pe viitor in enoriile acelea uncle nu se matsimte necesitate din causa numerulut celui mare de preoti, earnmulti prin diferite mijlke gi protectiuni piezige s'au hirotonitpreste mesura in cat au ajuns la on ce enorie cat de mica sa

ganif,

Ploesti.

www.dacoromanica.ro

IMBUNATATIREA MATERIALA. A PREOTULUT 499

figureze cite tree preoti si pe alocurea i eke un diaeon, dupacum exists, asta-ch ehiar in ora§ul nostru Ploe§ti.

Venim cu cel mai profund respect si adanea smerenie a veruga lnalt Prea Santite Stepaue, sa bine voiti a primi ardintelenostre multumiri §i eterna recunostinta ea am avut ferieirea dea videa o tata realisata acesta mesara, care pans la o imbuna-tatire din partel Ina Ruin' Guvern, numat area dispositiuue sigura'Ate alina suterintele Si neajunsurile ce atata timp induram notpreotii, 'asap lipsiti cu totul de on -ce ajutOre imbunatatirimateria le..

(39 preop, semna(1)

NECESITATEA PENTRU NOI ROMANI1

DE A INFIINTA

ICONOGRAFIE ROMANESCA.Natura ornen4sca flind compusa din suflet si corp, fie-

care parte isI cauta indeplirea cerintelor -sale spreajunge scopul pentru care sunt create. Mintea reclamastera sa de activitate realisaza desvoltandu-se priniuvat aura c ate, a cugetfirei si a experienteT ce-superceptorii fenomenelor externe, pe care le comunica ner-

carii aunt vehiculit corporals, primind impresiunilesiinturilor le transmit intr'un mod misticintelegintei, din carein urma se form6z1 materialul variat al cunostintelor ndstre.Sert§ii dar jdca un rol forte inseumat in chstigarea si inmul-tirea cuno§tintelor omenesti. Cu cat un individ este mai putincult, cu attita cerinta de a-si castiga cunostinti rnaT mult prinsense devine o necesitate. Traind in natura vedutii omuldoreste si voeste totul sa concretiseze chiar si lucrurilecele ideale si abstracte, de aceea chiar omul eel mai cultnu se pate dispensa de representatium. Actiunea repre-sentatiunilor primite prin sense, adaug °multii cunostintipreste cunostinti, fac mai intelese ideile silucrurile abstracte,concretisandu-le si sustin putetnic exi,tenta lumei spiri-

gi

a-s1

senaii,

viler,

igi

gi

www.dacoromanica.ro

500 NECESITATEA PENTRU NOi ROMANIT

tuale. Simbolistnul si in religium, ea si in alto cat aledesvoltarei omenesti, a jticat si jOca un rol forte insem-nat, tar achta conform cerintet celor done nature diferitece constituesc unitatea luf omenesc.

Viata nostra, clilnica ne da proba cea mai convinge-tdre despre nevoia cea mat simtita de representatiuni,imaginT, icone, facend abstractiune de om cult on necult,pentru cuventul ca, tote locuintele publice si" private alenOstre sunt pline de portrete si icone.

Biserica nostra,crestin:i, ortodoxit a honrit contra Icono-mahilor, conform vechet sale traditinni sante, atat in Si-nodul Ecurne-,,ic al VII, cat si in Epistola Patriarhilor din1723, adresata Bisericet Anglicane, ca obligatore pentrucrestinul ortodox inchinarea si cinstirea santeloP icone,respectarea si venerarea representatiunilor on simbolelor sia obiectelor intrebuintate in sttnta Bisericii. De aceea, intote santele n6stre Biserici, din tota, vechimea, au existatsi exista,, in tot ortodoxismul, ca si la not la. Romani', santeicone itnpodobind Bisericile lllt Durnnecyu ba pe alocureachiar tOta Biserica este imfrumusetata en figurile stintilor,martirilor si a altor scene martirice din viata lor. Ac4stasanta Traditie a hranit si hrancste puternic simtul religiosintre crestim si In special an mentinut depositul stint alortodoxiet fata de cele-lalte ritun crestine eterodoxe. San-tele icone in Biserici, ca §i in casele crestinestt, sunt eartilcvii, nutrimentul dilnic al ociiinlin care redestepta in cres-tin memoria asupra sujetultu zugravit pe santa ic6t siprovoca pe individ la respect, imitare in fapte bune, siindeplinirea datoriilor sale religiose. S'a ve;lut adesea capoporul nostru renunta chiar la nevoi1e sale dilnice spre

putea procura o icona in asuta sa simpla si mizera.Exista din vechime o datina in neamul nostru, ca tineri-lor insuriltei sa li se dea din partea socrilor miresei cazestre si o ic6na, care nici odata nu lipseste, on cat des6racT ar fi eT. In on -ce easa crestina exist icone, si ceamat mare injurie ce s'ar putea aduce uneT case crestine,

a-s1

www.dacoromanica.ro

DE A INFIINTA ICONOGRAFIE ROMAN gscA 501

este a -I necinsti santele icOnelucru pe care -1 practicatinumat tam)." si tatarit! Nu s'a pomenit a se jdui ic6-nele din case, pentru respectul mare ce li se da- -ca pro-tector) al easel In multe localitati crestine se ved icOnechiar prin piete, prin respinteni, pe la tontant si alte cht-din de bine-facers si nimem nu se ating de ele. Stint darsantele icone un element puternic a vieteinostre religiosecrestine, si tin stimulent sant catra fapte bune si viatamorala.

Este un adever necontradis 6 santele dogme si inve-taturile morale ale crestinismulta ortodox an un continutuniversal, crestinisnml dar nu i proprietatea exclusive nitsa Greculut nisi a Turculut, nice a Rusilor, nice a Serbilorsau l3ulgarilor, dupre, cum niei a Romanilor, ci este a tu-turor in genere si a nimarm in parte. Cu trite aceste pu-nerea in practice, aplicatiunea crestinismultn in viata po-pOrelor se constata istoric ca s'au acomodat nevoilor lo-cale, datinelor, deprinderilor, climatulut si tuturor cerin-telor loculut, care acestea nu lovea in esenta dogmelorsi in santenia morales crestine. De aicea, dela acdsta li-bertate justificata, existents in santa ndstra Biserica orto-doxa, a resultat o desvoltare partiala in partea practice acrestinismulto ortodox Asa pe cand constatam ea la unpopor crestin ortodox sent usante si deprinden de un fel,si care-s cerute acolo de situatia ace'et ten, la alt poporlipsesc acelea, dar stint altele, reclamate de nevoile locultu,pe care nu le are un al treilea popor. De exemplu: Lanot, la Rult, etc. se desgr6pa mortis, la, Greet nu.

La Rust is pennis a se manta peste in postal eel mare,la no!, la Grew, Serb' si 13algart nu. La not, la Serb]si 13ulgari etc. se fac pomene si prasnice la morti, de fretdile, none disc, 40 de (Tile etc. La Greet si in Orient nu.Lis Rini si la It imam se ci nta marimurile. in Orient sila Greet nu. La Greet in Regat sa cctuta ivaiute de Evan-gelie In Biserica o do\ologie pentru liege si familie, lanot nu. etc.

www.dacoromanica.ro

502 NECESITATEA PENTRU NO! ROMANI!

Cu tote aceste nuance de diferinti unitatea credintet sia morale! este in totul aceiasi la diferite popore ortodoxe.

Tot ast-fel se intrimpla lucrul si cu iconografia, ba sicu respectul, inclinatiunea de venerare pentru ic6nele san-tilor ; la unele popore este o mai mare venerare cAtra unsant, ca patron set protector, pe canal la altele acestavenerare este indreptatit catra alt sant. Asa la Rust san-tul Neculai etc. este protectorul a multor stabilimente pub]icesi este in mare veneratie in popor, pe &and la Romanieste santul Gheorghe, st. Dimitrie, Maica Domnulut etc.La Greet santul Spiridon, santul Nicolae etc.

Apoi si gustul estetic in ceea ce priveste pictura sailzugravitura pe icdne Inca pOrtil nuante insemnate de de-osebire la diferitele pop6re ortodoxe, conform desvoltarcipoporulm, datinei vechi, si cerintelor locale. Asa ic6nelezugnivite in Rusia pOrta apr6pe fisionomia poporulm rus,figure mai blonde, colon aprinse si putin variate, etc. haineacomodate, celor locale, dupa cat iI cu putinta. La Ro-mani zugravitura iconelor are ale sale nuante, dupa catam velut din resturile de icOne vechi lucrate in tara nos-til, tip mai brun, colors mai putin aprinse, mai variate, simai mult apropiate de tipul ic6nelor Bisantine. In Orienteste un tip cu totul special, figurile uscative, vesmintelemai mult orientale si colorurile mai putin pronuntate.

Prin urmare si in iconografie fie-care popor ortodox s'attacomodat picturaiconelor dupa gustul estetic a acelui popor.

DacA s'ar incerca un popor a imprumuta portul unuialt popor, prin acesta i s'ar altera acelut popor gustul settestetec, i s'ar lovi datinele si deprinderile sale, si cu incetuls'ar pierde cu timpul caracterul seu de popor deosebit. Totasemenea daces s'ar incerca un popor a-si introduce pie-turile sale religi6se la alt popor, prin ac6sta an nerespectagustul estetic a acelui popor, ce s'ar supune a i le priori,ar impieta asupra datinelor si deprinderilor sale, si la urmaurmel ar altera gustul estetec a acelui popor si Par a,imilacuraud poporului exploatator.

www.dacoromanica.ro

DE A INFIINTA ICONOGRAFIE ROMANSCA 503

De aicea urraza imperiosa necesitate de a-si desvoltafie-care popor a parte iconografia sa religi6sa, dupe datin-ele si deprinderile sale poporale, spre putea mentineagustul sett estetic particular si a si salva caracterul settpoporal.

Noi Romanii, popor crestin ortodox Inca din timpul A-postolilor, ati trebuit sa avem un tip special de iconografie,Cu multi seculi in urma, dar timpurile pline de peripetiiprin care am trecut nu ne-au lasat urme macar, asa ca a-bea din timpurile lui Neagoe si a lui Alexandru eel Bun,avem cite -va specimene de iconografie nationals romhn6sca.

In timpurile mai moderne, si in special in epoca pre-domnirei G-recilor fanarioti iconografia Romfindsca a fortapr6pe inlocuita en cea Bisantina, on era executata deniste zugravi ignorant], carora mai usor li s'ar potrivi nu-mirea de boiangii decat de pictori si de ic6ne Bisericesti.De abea din cand in child se ivesc pe ici colea, ca la Znagov,exemplare de iconografie care ar putea sustinea istoria des-yoltare] iconografiei la Romani.

In timpurile n6stre, de si avem scoli de pictura, dar ico-nografia Bisericesca este forte putin incurajata si cautatasi Inca si mai putin apreciata si recompesata, de aceia nuse devot6z 1, la acest gen de artit decht forte putini.

Necesitatea ing6, reclamata de trebuinta icdnelor, pentruca, fie-care cap de famine Romana, ba si pers6ne particulate,cauta, cer, umbla fart astarnpar spre gasi ic6ne dea-si le pone prin casele lor, Nu exists cast Romanesca cres-tina fart ic6na. De unde sa le cumpere? Dela pictorii nos-tri renumiti nu si le pot procura, pentru a's scumpesi insuficiente. Apoi Romanul are trei patru ic6ne in casa sa.

Deci pentru a se indeplini ae6sta cerinta cresting, co-mercianti streini din neamul nostru, Rusi si Unguri,child ic6ne bisericesti pentru trebuintele in special ale ta-ranului nostru, yin in tara la not si le vhnd poporului Ro-m5nesc !

Prin ac6sta, trebue sa o simtim cu totii si sa o stim, ca

fhbri-

a-si

of

www.dacoromanica.ro

504 NECESITATEA P. NO1 ROMANII DE A INF1INTA ICON. ROM.

sii altereza gustul estetic a-I Oranulm nostru, prin urmarea tares; sa loveste in datinele si deprinderile vecln Romtt-nesti, inlocuindu-se pe nesimtite on altele straine si tarei sineamului nostru ; sa radica infiuinta morala si religiOsa aortodoxismulm national, si se inlocueste en influintl straine,nenationale, si daunatdre tares ; sa nimiceste iconografianationala si prin ea gustul si ambitia de romtmism. si se in-locueste cu gust strain si en tipuri de ic6ne curi6se, bizareopuse tendintel si traditiei stramosesti

Tote aceste considerente si multe altele de ordine politicasi economica nationala ne indatoresc imperios a ne gandisa, nu perdem timp si s1 infiintam un atelier de iconografieromiinesca spre a nutri simtul religios la RomiintBomtmeste, si a scapa populatia rurala, pe taranul si fratelenostru din ghiarele exploatatorilor de miserie, carii nu maigust si simt RomAnese n'ait de sand se introduc en ast-felde marfa in tam Romanilor !

Pentru a se putea satisface eererile justificate ale locui-torilor cresting Renattni din Regatul Romanies, de a aveade unde procure Sf. ic6nele trebuinci6se vietel for reli-giose si prin acesta a se inlatura afluenta iconarilor sttimdin tarn, carii conrump si :-iintul de romanism si eel de re-ligiusitate nationala in Cara nOstra, falsifica si pervertescgustul estetic religios, socot ea nu esista alt mijloc decat a seinsista Cu grabire pe langa Inaltul G-uvern de a se prevedea osoma suficienta in budgetul anulm viitor, en care sa se ins-taleze in stabilimentul Tipografiei Cartilor Bisericesti a San-tului Sinod un atelier a parte pentru iconografia Biserieesca-Romtmesea.

C. Erbicenu.

sail

!

religiOsa,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERIUSCA

In vedere cu actualul program al sccilelor secon-dare, si pentru inlesnirea Profesorilor de Iteligiune,incepem si vom continua a publica 111 Revista nos-tra o scurta privire asupra Istoriei Bisericesti, pre-lucrata dupre Doctorul Vladimir Guettee si alciautori ; si mai-cu-sema dupre i111 Manuscris ce amcapatat dela Iconomul Dlicliail Moisiu, Profesorelede religiune dela Lyceul din BotosaM, carea sa pcItaservi de manual pentru predarea acestut object,data se va giisi de cuviincA si nimerit.

Redact) mica.

ISTORIA BISERICEI.

Ce este Biserioa ?Biserica este societatea adeveratilor discipuli si urmatori

ai lui Iisus Christos, Find lut Dumnedeu, rescumperato-riul

Care sunt basele Bisericei lin Iisus Christos ?Basele pe care este intemeeta ac6sta societate spirituals

sunt o invgatura positiva si o organisare, ast-feliu precumBiserica lean primit dela dumnedeescul et Fundatoritt.

De cand s'a luat inceputul Biserica?Char dela crearea primarilor ptrinti ai neamultu o-

minesc, carii din capul locului au fo t in contact cu Duna-nedeu, si prin urmare ruembre a 13isericei sale.

Cum s'a continuat Biserica ?

lame!.

www.dacoromanica.ro

506 ISTORTA BISERICET

Mai antes prin santil patriarhi ante- deluviani si post-dein\ iam, pang la Moisi, caril profesati credinta in unulDumneclea si in Rescumperatoriul promis, care avea siascape neamul ominesc de pecat, blestem si mOrte.

Cum s'a eontinuat dupa aceea ?Prin vechea alianta, ce Dunaneclert a contrletat en po-

porul Israilten, prin mijlocirea lui Moisi, eel mai vechiulegislator si unul intre eel mai mart profet. in fine,prin noua alianta sau Noul Testament, inchetat intre Durn-neclea si intregul neam ominese, prin unijlocirea lui lisusChristos insust.

Ce deosebire constatam intre aceste done aliante ?Tata deosebirea: Vechea alianta- n'a lost contractatacu poporul lut Israil, si in stop de a 'Astra promisiunea

data de Dumnacleu pentru trimiterea doritulm Re"scum-peratoriu, care trebuia sa lasa din acest popor ; si acestaalianta n'are deal un caracter local si trecatoriti. Nonaalianta insa a fost data pentru tote popOrele ; si de aeeeacaracterul et esentjal este universalitatea sari catolicitatea,in ace' inteles ea tGte natiunile, fart exceptie snot chematesa to parte la ea, si ea ea (aitanta, Biserica) trebne sarenAna permanents si hiealterata, pitna, la finitul lumet (').

Child pate fi privita Biserica ca universala sau catolica ?Biserica pdte fi privita ast-feliti in tote timpurile, ince-

pond dela fundarea sa. Asa, numele de universala saucatolica se da bisericei si atunm ei nd acOsta societatecrestina se compunea abia dintr'un forte mic numer deeredinciosi.

Asemenea, fie care Biseriea particulars p6te fi privitast numita universala sari catolica, Indata ce invetatura siorganisarea ei este comforma cu invetatura si organisareaesentiala a restinismultu, si nu amesteca, eletnente orni-ne5ti intre cele divine.

Care este asa dar obiectul Istoriet Bisericestt ?Istoria Biserie6se are de object biserica in universa-

litatea sa, asa precum apare ea in epolia fundaret si pre-cum s'a perpetuat in tots seculii. Ea urmareste Biserica

1). Sa se is aininte bine : In intrebarea adoua §i aiee sunt a§-termite prin ipiite dupre care s'a jtuteeat §i se von judeca qi invlitor bisenicile particulate, , pre a se §ti data state san nu peadeveratele base, daca sunt ortodoxe, shismatiee, sau eretice.

de-cAt

St

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICEI 507

prin t6te epocele si la tote natiunile, constatand existenta el identica si nestriimutatit. Ea not6zit in trecat schim-barite ce a suferit Biserica in partea el dogmatica la cmtare popor, in cutare moment al existentei sale. Aratadiferinta ce extsta intre bisericile particulare care formezamembrele corpului adeverater biserici, spre a e vedea incare din ele se gaseste doctrina si organisareasi care sunt acelea ce all modificat plarml divin, si carepentru ac6sta nu ma au dreptul, deck cu restrictiune, latitlul de Biserica crestinit

Asa dar, sub ce caracter sa presinta Istoria Bisericescii?'storm biseric6sca nu este o simply istorisire a faptelor

care apartin existentel exteridre a socientel CI estine, darsi a faptelor de invetiiment dogmatic, care exprima exis-tenta

Care sunt isvorele Istoriei bisericesti ?Done feliuri de isv6re diferite dau nastere Istoriei bi-

sericesti Isvdrele curat istorice §i isvOrde doctrinale. Dinambele aceste priviri documentele sunt numer6se (i).

Care anume sunt documentele Istoriei bisericesti ?In prima linie sunt scrierile inspirate de Duinneqeu,

care formeza cartea caria se da numirea de Noul Testa-lament ; anume : cele patru Evangelii, Faptele Apostoli-lor, Epistolele Santului Apostol Pavel, si cele septe nu-mite catolice, si in fine, Apocalipsul, sae cartea profeticaa Santului Joan.

Aceste documente ni se vor presenta la inceputul Bi-sericei ca unicul element al vietel sale, si ca primite delapers6ne inspirate de Dumnecleu.

Din ce anume se probeza taria si val6rea acestor do-cum ente ?

Din aceea, ca nice un monument istoric nu intrune;te caace.4tea atatea dovecli de autenticitate, caci Him until altulnu are in favOrea sa marturia permanents a unei socie-tt' universale, incepend dela origins ee si pang astitql ;mai ales ca ac6sta societate a vietuit tot-deuna cu viatast6rsa asa qicand munai din aceste sante arti, care sunt

[1]. Este fOrte bine eunoseut de toti, ca ort ce istorie nu potefi primita de ad,verata, dace nu s, sustin prin locumente au-tentiee, produce annum in timpill acela a carte imprejaau Se deeie Si de persOne identice si demue de credinta.

et intiml.

primitive,

:

www.dacoromanica.ro

508 ISTORIA BISERICET

asa de respandite pe fata globulin precum nu este nicio carte alta.

Ce deosebire exista intre cartile nestre sacre si intrecartile falselor ieligium ?

Cartile sacre nle falselor religiuni n'au decat o originaobseura, , ele au r6mas pentru tot-deuna w] mister pen-tru popere, si cunoscute numai castelor saccrdotale.autenticitatea, niel integritatea lor, nu pot fi laniurit con-statate ; pe ettnd cartile sacre ale erestinilor isl au originacunoscuta de tot]. Rksplindite, din capul locului, la o m Id-time de popere de diferite moravur], ele au fost necon-tenit cetite comentate si esplicate in am'aza mare ; muiteaintelectuala cu care an fost tot deuna urmarite, nu le, asciumbat integritatea. Fiind traduse in tote limbile,tot-deuna si pretutindenea se gases], aeelesi ; cit gren sepot arata caste -va variante, de putina importanta, cu totsignorantat-g negligenta copistilor.

Ce isvere mai are Istoria bisericesca afara, de cartileNoulm Testament ?

Istoria 13isericesca se intemedza inch pe traditiunea u-niversala si pe serierile bAntilor porinti, ceea cc pri-veste constatarea aceleiasi credint] si a aceleiasi oganisa-tium a biserieei, in tote locurile si timpurile, si mai alesin ceea ce priveste desvoltarea l3iserieei in pantile saleexteriore.

Noi vedem in lume IDA]. n ite sintem deerdrept sa iutrebm de L./1de ele si care este cea

adeverata ?Numai la prere ; caci n'a fost nici-o-data in lume de-

cttt o singura religiune, si isvorul acestei religiuni esteinsusi Dumnedeu. 'Tote sistemele religiose se lega prininceputul si prin invetatura for principals de acesta re-ligiune unica si revelata. Omit], deli are notion] forte po-sitive despre Dumnedeu, despre, L; birea intre bine sireu, ace to notium stint elemente ales nature]. :.ale moralesi stint esential religiose ; dar ele n'au format la nici unpopor, intr'un chip absolut, ceea ce se numeste PcliJirc-nea.

Clore, este dar or.gina ace-4)r invetminte religiose ?taut care: Religiunea hind de o ordine superi6ra, DU111-

ne4ett insusi a trebuit s t comunice omuliu and 1-a cre-eat, niste notium positive despre ea, notium pe care nu

Niel

nieairi

in

e-ligium,in previa

.iC

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICEI 509

putea omul sa le gas4sca in sine insusi. Altniinterea nus'ar putea expliea acest fond de invetaminte identice carestint ca bast, courant" tuturor

Si care stint aceste invetuninte fundamentale, ce se in-talnesc in tote religiunile ?

T6te, faro exeptie, se inteme6za pe dogma unei reve-latium divine. In istoria poparelor se intimpinA tot -donnasi pretutindenea ace t fapt de capitenie : Ca Dumne4eus'a descoperit ( 'a revelat) Omenilor iniciat in 6re-care invetaminte. Se p6te cline ca faptul evelatiunei luiDumneqeu in omenire este ca punctul de plecare al ana-lelor tuturor natiunhlor (1).

Pe ce se intemek r acest fapt. bine constatat ?Acest fapt se intemeeza pe ideea despre un Dumnecleu

personal, despre o fiint5, deosebita de nattuii. Acest Dum-qeu e to privit tot-o-data ca until si multiplu. Acest Duni-neileu se descopere intrupiradu-se. sau lutind firea omenesca.

Niste asemenea notiuni despre Dutnneleu se gasesc inChina, tot asa ca in Eg;pt, in India ca si in terile polareFie ca acest Durnedeu, unu/si mutiplu, se numeste Brama,Chiven si Visnu, si face treimea Indienilor ; fie cii se nit-meste Fo sau Buda, manifestandu-se in doue sari tree forme;num6sea-se El Durrinecleul PerOor, care naste pre cuventul,care si ae6sta da nastere celor doue principii, a bineluisi a reulm. Fie Chronosul grecilor Sall Necunoscutul carea dat nastere lm Saturn, si acesta a produs trinitatea careguvern6za lumea Neptun si Pluton. Fie ea la ra-sele galice Teutates, principal eelora-lalte divinitati ; sauca la Scandmavi, parintele unei trinitati comprise din Odin,Vil si Ve ;in -fondul tuturor acestor teogonii si mai pre-sus de tote accste forme locale, se presinta forte lamuritmarea idee de Dumnegeu, unul, triply, creator si revelator.

Mai intillnim in religiunile false si alte eredinti, carese apropie de ale nostre ?

Da, gasim in tote religiunile credinta ca e\ista mar"nuke categoric de fiinti ntijlocir intre Dumne;leil si na-ua veqluta, genii bone si genii rele, influentirad in bine

sau in reu asupra omului si a naturei. Gasim la totecredinta despre caderea omultu primar, si aceea a res-

I). bine, aei este tot secretul religiunilor. Nurnat ceiee ignoreza acest secret indraznesc a confunda creptinismul inBadisra. etc.

religiunilor.

si 'a-a

: Iupiter,

Notati

www.dacoromanica.ro

510 1STORIA BISERICEI

cumperarei prin un trimis divin. Acosta credinta, mai ales,este asa de universal respandita, hick filosofil au indicat-oea idee fundamentala care a dat nastere tuturor religiu-nilor. Ceea ce va sii cliciL, a Ina partea drept causa siprincip a totttitt4; afirmatiune falsa.

Ce conchidem noi din cele enumerate phna aci ?Conchidem ca niste aseminea doctrine nu sunt notiuni

naturale ale spiiituku omenesc. Omul n'a putut s,q lecapete nici din fenomenile nature], nici din traditii na-tionale. Trebue, prin urmae sa admitem ca omenireale-a captitat nu dela sine ci dintr'un isvor contan.

Si care este acest isvor comun ?Revelatiunea, sad descoperirea lur DuainecleuUnde o gasim noi ?Este un popor care are o istorie ma] sigura deck a

tuturor celor-lalte pop:ire ; o istorie neintrerupta eu aju-torn! ca -it el se sue pint la origina lumei, si care ni-apastrat rcvelatiunea care este tipul tuturor religiunilor.Acesta, este poporul Ebreu. Cartile lui sacre sent, fartindoa, monumentul eel mai demn de credinta din coteposeda istoria primitiva, a lumei, si singurele in care segaseste explieatiunea marelm fapt al identitate, cedinte-lor extra naturale in sinul omenirei.

Cum eonstatam noi ac4sta ?Dupre cartile sacre ale poporulul ebreti, Dumnegeu este

mt/ si tripht in fiinta sa ; el a ereat lumea prin euven-tul sea, si Spiritu] Lur acopere lumea intrega eu influ-enta sa. Dumner,leu a creat fiinti mijloch intre El si bane.Priritre aceste flint' curat spirituale, unele au remas butte,altele abusand de libertatea for an devenit rele. Si unilesi altele au o influents a-atpra lumei, bunt sau rea, duprenatura lor.

Ce mai vedem noi in aceste carti, relativ la om?Omul creat fericit sufera influenta vetamatore a Spi-

ritului cella rea ; cade din starea sa primitiva si lumeadegenerate a simtit nevoea de un Rescumperatoriu. Duni-ne;leu promite, si credinta in acest fiitor 11ThiAtuitoritlfu punctul central a toter religiuni. Insust poporul ebreildevine simbol al aeestui Rescumperator. Cultul it figurain tote riturile sale ; profetr veniau din timp in timp saanunte data venires sale, nasterea Lui, caracterele care -1

'1

insusl.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICEI 511

distingeait, pan5 i diversele imprejuran ale vietei sale siale jertvei sale rescumperatore.

Ei bine, cum aceste credinti devenira univenale ?Diverse le popare elite din aceesi tulpina, imprastiindu-se

pe fata a tot pamentul, au dus en ele gi aceste credinti ;si era forte natural sa se piistreze mai curate in Iudea,in Asia centrala, carea fu punctul de plecare a popdrelor.

Dar pentru ce nu s'au pastrat uniform la tote poparele?Din causa diferintet intre localitati si climate ; cam na-

tura indata a oferit imaginatiunei celor stabiliti in dife-rite departari, fenomene noue, dupre climate ; apoi, fie-care popor si-a format traditiunile sale nationale ; ast-feliu,printre notiunile religiunei primitive, se amestecara ele-mente eterogene, care, mai Inuit san mat putin, a trebuitsa le desfigureze. Iaca de uncle pro\ in atatea diverseforme ce intalnim in religium, alaturea cu un fond i-dentic, care domneste pretutindenea.

Care fu rolul crestinisnmliu in privinta acestor credinti?Cand a venit in lume Dumnecleu-omul Thus Christos,

nu putea sa i propuna ca stop de a distruge revelatiu-nea primitive ; cici ac6sta pleeand dela Dumneclett, esteinsust adeverul, i adeverul trebuia sa remana vecmic.De aceea, in invetiitura e' angelica trebue neaparat sacrasim dogmele fundamentale ale tuturor religiunilor, des-facute insa de tote ermile locale.

Mai mult incd, Dumneqeu a pus in om, ea basa a na-ture] sale morale, confliinta, adec L niste notiuni capitalede bine ; inteligenta, adeca un spirit 1 uninat de primeleadeverur]. Aceste notiuni esentiale an de autor pre Dum-negeu ; ele ail fost sunt desvoltate prin filosofie. EgosChristos nu putea sa distruga nice ac4stii revelatiune na-turalet, precum n'a distrus pre cea positivd (1).

De aice provin raporturile cele atilt de lovitOre ce seintimpina intre Evangelie si religiunile vechi de o parte,

intre Crestinism Filosofia bine intel6sa, de altaparte.

Ora !Irma).Innocent M Ploeltiniu

(I). Positive se name* religiunea naturala datl in srris lui Moisimai antei, apoi, prin. lisus Christos, apotolilor bisericei.0

ii

si ti

ei

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.D-sora Maria T. Apostol, D. Filip T. Apostol si

D-na Elena C. Fleva, ati oferit bisericei St. Apostolidin conmna GurgueV, Jud. Braila Shntele vase invalare de 500 lei.

D-nul Aldea Panaitescu din comuna MagurelilePl. Cricovu Jud. Prahova, a (bruit bisericei din co-muna, ScaiosiT catunul Fundeiii o truce mare pentruVabodul din Joia mare.

Protosincelul Dionise Niculaiovici superiorul Mo-nastired Tismana, esprima prin publicitate multa-mirile sale Domnulm Ministru al Cultelor si D-lmArhitect Savulescu pentru re,paratiunile facute anulacesta la acea monastire.

6)tg,

www.dacoromanica.ro

TA LO UDe nunicrul comunelor, al cdtunelor, al Bisericilor, al

Preotilor ,si al locuitorilor din Eparhia S-tet MitropoliaMoldova i Suceve.

Wrmare. Ver;11: No. 6, aunt XII. pag. 464.

"t4° 9'z 5

C:, ,74 -aComuna C a t u n a A ,,-,,, ''s, g Observatil

4 P-, a.

Lespezile 2 1 132Heciu 1 1 317Siretelu 1 1 226114 LespezileStolniceni-Slobozia 1. 1 215Badilita 1 1 101Hartopele 1 1 227CristetI 1 2 403Motca 1 2 320

115 Cristesti Bourenif 1 1 164Here§tii 1 1 161Honnta 1 1 110

f Stolniceni 2 2 182116 Stoln. PrijescuiCosm e.,iti 1 1 166Sasca mare 1 1 167Sasca miefi, 1 60

117 Sasca Bogata 1 99Paisenii 1 1 173

118 Baia Baia 1 2 513Bogdanetii 1 1 462

119 .. I Ra ca 1 2 411' Slatiara 1 1 99

f` FAntana Mare 1 1 126120 Fint mare Cotu Bad 1 1 112

1 Dumbravitele 1 125' Ciumulqtil 1 1 1561

Nigote§tii 1 1 118'MestecmilMovilenii

2419

121 Ciumulesti Camarzanif 1 8Leucusestii Dimitriu 1 1 28Leucusestii Softa 24Ioneasa 1 1 59

122 Tatarusu Tatitru§ii. .

2 2 44742

123 Uidestil 1 oleltii 1 1 182ForktiT 1 1 163

Billerica Ortodoxii Reraing 4.

e'

I

1

1

www.dacoromanica.ro

514 TAM STATSTIC

c;'074

Comuna CotunaOq

Observa0

123

124

125

126

127

128

129

130

131

132

133

Uidesti.l

UpiceniiRosioriiDriiganestiTBrusturiiSevestiiSohnarestii

Draganestii Ton0Poeana PriseciiOrtestiiGiulestiiDragusenii

Dragusenii BrosteniiSirbiiBoroaeaMoisa

Boroaea BarastilTarziaGrosiiaru

Sam Dornel PanaciuPaltinisuBrosteniiCotargasu

Brostenii Ho ldaCruceaCojociiFarcasa

j CrapatureleFarcasa Parau Pante Ste-

jarNegra Sarului

Negra Sarului, erirrul1 1Vladeiu

taleiil / Parau Car jii

ICozonestiiGura Negri):Dorna

1 G-eosenii(Ort6ea)( 1VIalinid

Malillii { StanisaracuValeni

1 1 1241 1 1141 1 1711 1 1951 1 951 1 481 1 321 1 351 1 511 1 1182 2 295

1141 1 501 2 5191 1 1241 1 671 1 731 1 671 2 2811 1 2441 1 1651 1 1681 1 1071 1 1521 1 1451 1 1001 1 1231 1 78

2 1 1271 2 343

1 2641 1 921 1 1131 1 2391 1 2371 3 500

200

Oti

i

I

i

1

-

1

t.

www.dacoromanica.ro

AL MITROPOLIET MOLDOVEI 515

rI

F. Comuna Cotuna 6 6 9- Obserialli?;')

133 Malinii

134 Sabasa135 Borca

136

H

CD

0H

0

1

I

Dracenii 1 1 315Gainestii 1 2 300Sabasa 1 1 173Borca, 1 1 211

Judetu I Botogani

Adormirea Mai-

eel(Uspenia)

St. GheorghieS VoivoziIntrarea in Bi-

serich a Mai-eel Domnului(Vovidenie)

St. NiculaeSt. Ion Botezat.S-tii Trei-IerarhiSt SpiridonPogorireast. DubSt. DimitrieSt. IliePrea Cuviosa Pa-

raschivaIntim pin D-luiSt. Nicolae (Po

pan 0)St. Pantelimon si

st. loan I3ote-zatorul capelaSpitalului

Invierea st. La-zar dela cimi-tirul Eternit.

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

321

7936

100

3 362 GOO

2 2502 2241 1353 5002 201 200

1 I 2 GO

1 2 30

1 I 2 112

1

1 1 1 30

c

PI

F-.

Domnului

1

6

a-7a a'

41

0I

www.dacoromanica.ro

516 TABLOt STATISTC

u,, ,

° $L) omunaZ 5 C a t u n a A; 5), cs

ciii 4,.A; g, Observant

Rachi tele 1 1 95Cismeaua 1 1 49

137 Popautii Rosioru 92Teascul 18Luizoea 15B al u senii 1 1 130Sta tic milTochilenil

1

1

1

1

12261

138 Balusenii Buz enii 1 1 114ZoiceF,;til 1 59Co -tileni.1 21Tulburenii 1 1 46Costine§til 2 1 145

139 COStilleStiiLeorda Arapu 1 -- 154

I Dolina 1 1 81

GhrbAnestii 1 1 135Van Atorii 66BrAndestil 1 1 50

140 GarbanestiiTalpa 30Siliscanii 1 50Tomestii 1 1 83SQrocenii 1 40Burla 21Zlatunoea 1 2 220StAnestil 1 45Stroestii 1 1 150

141 mon BaznosaCernestil

1

111

15065

Iuresta 1 80Garbestii 1 50Coseiugenii 1 50Draqanii. 1 1 236

142 Dracsanii Dracsinii 1 1 224Cerchezenk 1 1 130

143 Targu Sully. Targu Sulica 1 2 160

144 CostestiiJ Costestil 1 1 150

1 1 130

-*

0,s

., 4

,._'3

I

www.dacoromanica.ro

AL MITROPOLIEI MOLDOVO 517

C01111117 a Cotuna 3 T. Observap

144

145

146

147

148

149

150

151

152153

154

Costestii

Cocoranit

II

1

Manastirenii

oldanestii

Curtestii

Copalku

Uricenii

Flamanzii

CosulaSlobozia Sacat.

Feredienii

Dorobantul 1 200Teisora 1 1 701Cothrgaciu 1 1 60Cocoranii 1 1 99Cervicestil 1 1 92Ipote§tii 1 1 43

771MAna stirenil 1 120

0 ntenii 1 1 150CalugareniI 1 1 200IonoF,4enii 1 1 190

olcilinetiff 1 58So cruj enil 1 1 100Viforenif 95Starosata 1 11513atiinqtii 1 95Curte§til 1 1 76

1 92OrAsenii 1 1 225Stances;ti cu Boto§anca 1 232

13aisa 1 1

M-re Doamnei 1 82Agatonul 1 1 51CopalAu 1 1 257Uricenii (Rosin -igenii) 1 1 108

Tulburea 46Stahna 84ChitoveniI 1 1 45

Fl Adrian qii 2 1 201llama nzil 1 1 156Poiana Prisacani 1 46Cosula 1 2 350

Slobozia Sachtura 1 1 276Feredienil 1 112Poeana 50Unsa 55

,_

T,. ° .- °:4zt

. 2.5 I.co

6 2

II

Cititim6rek;tii

Baicenii

1

I

www.dacoromanica.ro

518 TABLOt STATISTIC

; Comuna Cotuna0

O. ;" _8

:7-13 abSerVatill

°

155 CristestilCriste§tiiSchitul Ortienii

1 21

( Delenii 1 2

156 Delenilj Slobozia Delta 1

I Maxutul 1

Parcovacii 1 1

Lath ii 1 1

157 Latall Priljenii 1

I Storestii 2 1

158 StOreP I SandrenhT firgu Fru m u §i ca

Radenh 1 1

Boscotenii159 Radenii Maul Bals

BahluiulVladenii 1 1

( St. G-heorghie 1 1

St. Dimitrie 1 1160 Urba Harlaul St. Nicolae 1 1

Capela spitalului 1 1

161 TirguBurdujeni Targu Burdujeni 1 2

Satu Burdujeni 1

Plopenii 1 1

Fete§tii162 Satu Burduj. IVIirenii

Prilipca 1 1

Tes,wu0Bucecea 1 2Tfirgu BuceceaGrigore§tii 1 1

163 CalifieSti Snninicea Micles-cu 1 1

Calinestii 1 2

Fantanelele 1 1

Slobozia164 Fantanelele 1 1

Bane tii 1 1

44843

2805070805070

iii59

20130

201010

190115115123

129223200

4517

1069

2995096

11415012070

169160

° 2

{

Roc,leanii

I

www.dacoromanica.ro

AL MITROPOLIEI MOLDOVEI 519

Comuna CotunaF.

Cz z Observatil

164 Fantanelelel

165 Conn

166 Salcea

167 Brehuesti

168 Poeana Lung

169 Dumbrayenif

170 Nora 1,

171 Thrg §teranqti

Satul Ste- 1172Mush 1

173 Trusestii

Jolde§ti1Baluseni (Stama-

ti)Sarafine§tilCornilSalceaSiminicea Bal§Brelme§tiiVladenii cu Hu-.,

SI/1.1111

Mandre§tiiHri§caniiBursucenilCorocae§tiiHanceaPoeana LungaIcu§enilProtopopenaVorona NouaChiscovataVorona MusteataVorona Dobro-vosebi

Dumbrilvenii.VarateculSalageniiVere§tiITudoraVorona MareTargu tef the titSatul teffine§tilBadiutitStancaTrue§tilMascateniiHulubu

1 1 186

1 1 2041 1 1871 2 3281 1 2951 1 3821 1 299

1 1 3001 1 2011 1 361 1 1291 1 1341 761 1 1471 1 75

6416

1 981 9

1 312 3 6001 1 921 90

901 1 4431 1 104

1 2 921 180

1 1 781 1251 2 2741 1 87

1 139

1

1

(

(

(

'111

i

J

www.dacoromanica.ro

-11-

111-

'11-

1-11

111-

1-1'

1" -

1-1-

1--1

1

5 2 0 TABLOt STATISTIC

o P Cornuna CotunaZ =1

V

MihalapniiBratenii

174 Bratenil PaunuNastaseSloboziaBabiceniiBro§tenii

175 Babicenii GurandaBarsane§tiiDurnetii

176 DurnqtilCucutenil. Teas-cu

Cueutenii Raze§i17 7 BobuleSii Bobuletii

Ungurenii1 78 Ungurenii Epurenii

VicoleniiReusenii

179 Cominfir0 CoinAndare§tiiPogorA§tiiRediulDangeniiStrahotinulBuhacenil

180 Dangenii Bivolariila cobeniiRumeniiCo§teniiTodirenii

181 Todirenii HlipiceniiCobiceniiBuimitieeniiPetre§tii

182 BuirnaceniiSatrareniiCrAciuneniiJumAtMenilAlbetil

....c

...-, I zd;.., LL

t-z

Al Observalli

1

1

1

-1

1

1

1

1

1

i1

1

1

1

I

1

1

1

1

I1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

11

1

1

122184

54459068329336

120

5030

225269111

47125

283035

11751

12125

1042615

147174416534403630

165

1,2

www.dacoromanica.ro

.4..

° ..(13 Comunaz'-'U

182

183

184

185

Buimacenii

Dobaracenii{

Ostopcenii

Ranghilestii

186 Mafia Rupta

187 Ri DglillleStil I

188 Urba Doroboitil

189 Braestil

190 Corlatenil

191 Vaculestii {

AL MITROPOLIET MOLDOVFI 521

Cotunac,

OF-1X ,94)-

cia

.:4=-'

O 0X 4

n-i

O 5z8._

Observatil

Capu Piidurel 12Dobarcenil 1 1 168Ci§mane§til 1 59OstopceniIltaze§) 1 65Romane§tii 1 30Ostopcenii Bats 1 60

1Bascacenil 1 60Damidenil 1 80Ranghile§tiI 1 1 200Berza 1 1 60Ili§enii 40Barosenil 40Dorne§tii Mitro-

polil 1 1 20Santa Maria 90Ripiceni1 1 1 120Lehne§til, 1 1 120Movila Ruptit 1 1 60

(sarata) 1 1 100Ceornohalul 1 1 120Calarali1 200

Judetal Doroboiu

AdormireaSt. Nicola):

1

1

2 )452

Brae§tI GherghelBrae§ti GhelemePopenifBusnicenilCorlsatenil

1

1

1

1

1

1

1

1

1557030

13011230

VladeniiDavid6ea 1 1 150

CarasaMiclauleniiVacule§tiiSanemita

1

1

1

120424148

_1

1

Jivertenii

2

...:

lull

www.dacoromanica.ro

522 TABLOID STATISTIC

clo ornuna Cotuna

eo

44

0r--I

Prilipcile 1 1191 Vaculestil Horlacenil 1

Gorovei 1Sindriceni1 Cana-

1 1Sindricenii Gther-

192 Sindricenii gllel 1 1Buthaiu 1 1

Cobala 1Stracora 1

193 Hantestil Hantetif 1 2Virful carnpuluiMaghiru 1 2

194 Virful Campu-

luiIonh§eniiDobrananti-ba-

3

pal 1 1

195 Hiliseu CurtHi li§eu CurtHi lileu Gafencu

1

1 1

Zarnosfea 1 2

196 Zamostea Ceomartanu 1

Balinestii 1 1Lozna 1 1

197 Lozna Caline§triGrhmestii 1 2Verpolia 1 1

198 Gramestii Budetii 1

Botsinita

199 AdancataAdancataMitocu

1

1

1

200 TureatcaSenhutiiPuenil

1

11

Darsca 1 1

Candestil 1 1

201 DerscaNegru

Yladenii1

1

1

Vitcanif 1 1

Talpa 1

z Obserygil

938111

420

405200

246

21917

1365

292144

9040

340144120

7032

0)

0Z..

n FLU

PitrA,u

z.

0 Ez

www.dacoromanica.ro

AL MITROPOLIEI MOLDOVET 523

z° 9 Comuna

202 Dimachenti

203 Zvoristea

204 Urbea205 Pilipautil {

206 Pomarla

207 Cordareni

208

209

210

211

Hudqtii marl

Tarnauca

Hriatca

Mamornita I

Cotuna °z .73'

Dirnachenii 1

Matieni 1

Vatra 1Dealu 1Poeana 1

erbrtnestii 1

Berestii 1

2Satu MareLunca 2Pomarla 1Corjautii 1

Hihseu Basota 1

Dumenil 1

ipotenii 1

Varcolici 1

Cord'grenii 1

Grivita Ghin-ghe6ea

Slobozia 1

Cracalia 1

Liveni Sofiani 1

Liveni Varnov 1

Lupenil 1

AlbaConcesti 1

Vatra 1BascuTarnauca 1

Probotestii 1Patrasceni 1

Hriatca1

Godinesti 1

Becestil 1

Mamornita 1

Locovita 1

Sinihal 1

-6 Observatii4

1 15552

1 2961 283

841 130

2272 200

1 3021 21631 4321 5841 1671 97

151 130

1 251 60

1 38J 1 42

127

1 1851 217

2011 169

86

1 2741 3031 1821 1951 1501 "1001 64

661 184

1

(

I 75:

I

Mi Judicial

www.dacoromanica.ro

1

cure

nt

524 TABLOt STATISTIC

Comp na C o t u n a.-. rat .f. 7r.-='

.:3%..- ':3-1 :fg

a r ig ,:lObservatfi

211 MaMOrnita If Cot. Hotinu

Streanga4074

Buda mare 1 1 94Buda mica' 1 92Slobozia 1 42212 Buda Pasatu 1 98Mogo§e§ti 1 162Mihoreni 1 G6

{ Fundu Hertel' 2 1 150213 Movila Baranca

IPoeanaOroftiana de sus 1 1 250Oroftiana de jos

214 Oroftiana Osebitil de Ord-{

tianaSuhara' u 1 1 250Livia 1 1 100

215 Suhardd Comanesti 1 1 100Mien Anti' 2 1 100Havarna 1 2 438

216 Havarna1 Garbeniii Hane§tii 2 2 376

217 Hato CristineFAii 1 1 169Damilenii 1 106

( Bivolu Mare 1 1 193218 Bivolu (̀ B' lul Micwo 67

( Isnova tu 1 1 196219 Radauci

( Racirtuti 1 1 199Mitocul 1 2 1

Ghirenii Curt 1550Crasnalenca 1 1 t

220 Mitocul BodranuZoitanuPanait6ea

{ Stinbienii221 Stiubienti 1 Chischrenh

t Petricani 2 2 470

--

_

www.dacoromanica.ro

AL MITROPOLIET MOLDOVEI 525

° F' Comuna5U

7. .....

g0

Cotuna ;',. t 1--i,- a' .7.6 ObSerVatil...,.c,aas

221 Stiubienll( Ibhnesa( Cotul Negru( Mileanca 1 1222 Hem( TatarAsenii 1 1

.383172

1 Horodistea 1 1 86

223 Horodisteaj CrAinicenil

Cuzlitu1

11 134

62Slobozia 1 48Targu Sevenii

1

2 2224 Sevenii Satul Sevenii

{ Bozieni' Donaosenii Flon-

dura 1 1 72Tescurenii 29Manoleasa DA-

moseni 36Hrittinii 26

225 ManoleasaBoldu

Taco-1 8

vachi ____ 35Volovatu Stroici 1 70ManolesaHritani 26

1. erpinita 41

Livenii 1 122Athisenii 1 / 130

226 Ylasinesti Vlasinesti 1 1 175Cociusca 1 1 144Wureni Tautu 1 63

227 CotiuscaPutiurenii 48Ichimenii Softa

}Ichinaenii Pisos-cbi 1 } 49

1 Darabanii )228 Darabani Cornestii ) 1 2 497i

Bajura 1 1 185229 Paltinip

( Paltinisu 1 2 299( Ivancamivi 1 1 170

....

Z

Volova4u

_

www.dacoromanica.ro

No.

Icur

ent

526 TABLOU STATISTIC

Comuna-74 U t.Cotuna z 1, '=' ..1 3 T.: Observatii

w :, o0,,,1

as z

229 Pa Itinisu Tei6sa 1 1 145230 Vornicen11 Vornicenit 1 2 460

Plopenii marii 1 1 240Plopenit midBarzestiPodul231 Barzestii StamatiThutestiiVicalenii

I

1

Hanestii 1 1 292

232 Sarbii Slobozia HanestiMora jori;

233 Hudestii midt

Meoreanii 1 1 427234 Hertea Hertea 1 1 105

235 Broschtli ( Briroseautii( 1 restian.

21

21

480114

Avramenii 1 1 150AdAsenii 1 99

236 Avramenii Borolea 119Zahoreni SO

Dragusenii de jos 1 1 101Dragurnii de

237 Draguselliisus

Podriga1 96

96Niehitenii 52

I chin eni 1 62

Urbea Iasi

238 Biserica Banu 1 3 40St. Gheorob li Lo-

:t zonshi 1 1 150t

..z., 1) CuviOsa de susNasterea Maiei

1 1 85.,;-

,,,' D-lui 3 23= St. Treime 1 201

77Toma Coznia 2 200

°'

-4

www.dacoromanica.ro

Conmna

THH

THHH

H

AL MITROPOLIEI MOLDOVEI 527

.... , .. . 1::Cotuna O :EZ, 0 = 0 .9ObservatliZi ?I, z E z -5

az Q. ......!

St. Trei Ierarlii 3St. Andrei 2 95St. Vasile Nico-lina 2 62

Frum6salnaltarea S-tei

3 65

Cruel 2 100

St. 40 Martini 2 50St. Ion Boteza-torul 1 40

St. Teodor 1 40Dancu 3St. Sava 3Buna Vestire 3 185St. Atanasie §iChiril 1 28

St. Dimitrie (Mt-1) 1 16

St. Ilie 3 6

Mitocu 3 30Vovidenia 1 58Vulpea 1 20St. Stefan 1 150St. Haralambie 2 100St. Neculai de

sus 1 38Golia 3

Barboiu 3st. Iongura de our 3 400Curalari 1 34St. Pantelimon 2Biserica Alba 1Barnovschi 3

St. Lazar 3St. Nec. Don:mese 4St. Imparati 1 60St. Nicolai Sosea 2 250

H

Pi

f

s-

z3

[II

rA

.

El

W

W

A o,

_

www.dacoromanica.ro

cure

nt

No.

Bis

eric

ilor

No.

preo

til o

r

528 TABLOC STATISTIC

t' manna C o t u n at

Z. ObservatiiO,,

St. Voevozi (Ru-feni) 1 50

St. Vasi lie 1 150Nicorita 3 100St. Dimitrie Mi-sai 1 30

St. Neculai (ciur-chi) 2 350

st. Voivozi (Rosca) 2 100

RECAPITULATJ E_

A; JUDETUL13

F:

Oo

=64

.;?:00

75

i.r.:'''

co

1 Jud. Iasi 43 257 170 1502 Neamtu 52 161 183 197

3 Suceava 40 150 133 1504 Botosani 52 196 165 160

5 Dorohoi 50 174 128 1146 Urba Iasi --- 43 85

237. 938. 822. 856.

t''' r58

EQ

--

y

www.dacoromanica.ro