TITU MAIORKSCU

DISCURSURI PARLAMENTARECU

PRIVIRI ASUPRA DESVOLTARII POLITICE A ROMANIEI

SUB

DOMNIA LUI CAROL I.

VOLUMUL

(1876 -1881)

BUCUREFIEDITURA LIBRARIEI SOCECU & Comp.

21, CALEA VICTORIET, 21.1 8 9 7.

1

)

,A

N II.

1 )1 r

t...,

I

I

.7

4

TITU MAIORKSCU

DISCINSIJIII PARLAMENTARECU

PRIVIRI ASUPRA DESVOLTARII POLITICE A, ROMANIEI

SUB

DOMNIA LUI CAROL 1.

VOLUMUL II.

(1870-1881)

BUCURESTIEDITURA. LIBRARIEI SOCEM) & Comp.

21, CALEA VICTORIEI, 21.1 8 9 7-

TITU MAIORESCU

DISQURSURI PARLAMENTARK

Stabilimentul grafip I. V. Socecn. Bucureti.56e

III.

CADEREA I DAREA IN JUDECATA

A MINISTERULUI LASCAR CATARGI

LA. 1876.

In ultimele pagine ale voiumui precedentsga aratat,. sub ce imprejurari Catargi afost adus la diSolvarea Senatului 5i la alegeriledin lVfartle 1876, In urma carora a trebuitse retraga de la guvern.

A fost aderea ministerului conservator ju-stificata, §i spre folosul t6rei in acel moment ?

Noi credem ca da.A provenit ea din aciunea oposiiei cres-

cende in parlament §i a opositiei coalizate inafara de parlament?

Noi credem Ca pu.Cercetarea adeVgratelor caue ale acestei

schimbari de guvern se impune or cui vrea368 1

to La.

sä

2

dea seam, de mersul politicei noastre con.timporane.

Ministerul de la 11 1artie 1871, in gu-vernarea sa de 5 ani, i§i indeplinise cu succesprima misiune de a menVne ordinea monar-

ica §i de a inaugura epoca unei stabilitati re-lative in afacerile publice. La meritele relevatemai nainte (vol. I, pag. 36-38) se adaogacrearea §i sporirea veniturilor din monopolultytunurilor, din lice* §i din timbre spre arpspunde trebuintelor militare §i intinderii tailorferate, precum §i importanta introducere a ren-tei romane pe pietele occidentale semnul cre-ditului nostru in afara. Aceasta buna politicafinanciara, este opera lui P. Mavrogeni. (Emi-siunea efectiva, a primei rente de 29 milioanese face insa in Aprilie 1875 de succesorul soud. G. Gr. Cantacuzin. Vezi vol. I, pag. 541 1.

11 Mentionatele imposite indirecte sunt de mutt obisnuitein alto state. geritul regimului conservator sta in curajul dea le fl introdus in contra curentului de impopularitate, creatprin agitarea oposijiei liberale, care promitea aleeitorilor abrogarea for acuga monopolul chiar de violareaart. 12 din Constitutiune, confund ndu-1 cu monopolul de clasa,socials. Se intelegeoca dupa venirea liberalilor la guvern nna mai fost vorba de abrogare ; din contra toata administrareade aproape 12 ani a ministerului Bratianu, in ceeae pri-vests finantele, s'ra intemeiat mai ales pe cresterea sdccesivaa acelor venituri ale statului.

s3 -3i

si tatunurilor

3

Nu mai putin efectiva junctionare a dru-mului de fier la Verciorova §i pregatirea junc-tionarii la Predeal dovedesc energiat_ccu careministerul L. Catargi §tia sa mai sustie aventuleconomic al Ai. Ce e drept, concesia data luiCrawley in 1875 pentru linia Ploie§ti-Predeal aaruncat o patc, asupra majoritatii conservatoare,injghebate atunci sub conducerea lui Vasile Ale-xandri, §i a. format trista paralela concesieiStrousberg data la 1868 de majoritatea liberalain urma acelora§ manopere condamnabile. Drarcel putin la 1875 ministerul s'a impotrivit eXta putut in contra lui Crawley §i a majority iisale, §i din chiar sinul partidului conservators%a format sub conducerea d-lui`P. Carp opot-tia celor 44 deputati in contra acestui soi deconcesii: vorba de Sultan- Alezat, cu care au foststigmatizate in §edinta de la 21 'cunie 1875, ea d-lui loan Lahovari. De atunci incoace §iparasit sistemul intreprinderilor concesionate di-rect de parlament.

La activul ministerului L. Catargi (margi-nindu-ne in politica lui genera], §i fail a intrain resorturile speciale, unde s/au facut uneleimbunatatiri durabile) se cuvine sa mai adao-gam conventia comerciala cu Austro-Ungaria,negotiate sub ministerul de externe al lui B.

s(a

A

4

Boerescu §i semnata la "in Iunie 1875 de G.Costa foru, agentul diplomatic la Viena, decontele Andrassy, ministrul de externe al Au-stro-Ungariei. Or care ar fi fost valoarea econo-mica a acestei conventii, dealtminterila 10 ani §i denuntata inauntrul acestui ter-min, valoarea ei politica a fost din cele maisemnificative. Pentru a o intelege, trebuie sä neaducem aminte, ca in chiar firmanul pentru in-vestitura PrinciPelui Carol din 23 Oct. 1866.Ina lta Poarta pune anume conditiar ca statulnostru sa nu incheie nici o conventie direct&cu vre p tutere straina, §i ca prin arb. 7 i

19 ale trwtatului de comert din Constantinopolde la 3 110evruarie 1862 Turcia stipulase undrept vanial de 8 "/0 ad valorem de la toate-articolele importate in Principatele unite Mol-dova 0 Valahia", dispunend astfel de not fart,a ne intreba. Iar acum o Vare Vutere occiden-tala, sub inspirarea unui adeverat om de stat,recuno0ea in mod ostentativ emanciparea eco-nomica a Romaniei de sub suzeranitatea Portii§i prevestea recunoaterea deplinei indepen-dente.

Pala cu un asemenea pas facut intru rea-lizarea ultimei aspirari nationale din programuldivanului ad-hoc, Impotrivirea opokiei coalizate

limitata.

1i

5

vi demisioparea din Camera a membrilor ei (M.Kostaki, Kogalniceanu, I. Bratianu, Vernescu,A. G. Golescu, Chitu, Stolojian, Candiano-Po-pescu, Fusea §1 Furculescu) la 30 runie 1875,nu a putut insemna nimic, precum nimic nu.au insemnat nici violentele expresii ale ziaruluiRomdnul din aceeq, zi (30 Cire§ar 12 Cup-tor"): Teri lunie s'a infipt cutitul pang. laA;m4ner in pNntecelel Romaniei : corpul ei palpi-thd Inca, fu imbrancit la picioarele conteluiwAndrassy. ,Contele Andrassy este Domn, su-veran absolut al robitei Romanii is

Dupa mentionatele merite ale cabinetuluiL. Catargi, parasirea lui succesiva din parteaunor fclti aderent,i pe motive nevalabile 2' nu1-a putut zdruncina. qirea lui Manolache KO-staid din minister §i trecerea sa la liberali, fiindcanu se primise idea unui credit fonciar cu capi-taNti straini, a rOinas in defavoarea demisio-narului i nu a ministerului. Atacul generaluluiTell in contra d-lui Lascar Catargi pentru ches-

1) i acest nungir al -Ronzeinului este fncadrat In negru,ca num6rul de la 17 pbyruarie 1871 cand cu intrarea arma-tei germane In Paris (vol. I, pag, 32); am5ndou5 datele sevine fn adever sa poarte doliul vechiului organ liberal ca semna clod) marl erori politico ale partidului s6u.

Vezi vol. I, pag. 186, 256, 568.

9

cu.

s'

@i

6

tia Mavrogeni cand cu procesul 9ffenheim s(aresfrint asemenea asupra celui ce a atacat. De-misia lui Mavrogeni a slabit ce e dreptcabinetul in actiunea sa de guvern, dar Ma.vu9-geni, consecvent in politica cum era, or catemotive legitime de nemultumire personals ar fiavut, a remas un sustiitor credincios al mini-sterului pans la sfirit. Nici trecerea in opogitiea lui B. Boerescu nu putea fi o zdruncinarepentru guvern. Boerescu, pricepend foarte istetnoua situatie economical precum staruise la in-fiintarea legii creditelor fonciare, i§i mdreptaseacum activitatea §i spre alte intreprinderi (so-cietatea de asigurare Dacia") §i tindea sa cre-eze Banta de Bucurqti", din al carei comitetdirigent voia sä Lea, parte ca membru fundatorimpreuna cu d. G. G-r. Cantacuzino, pe candamendoi erau Inca minitri. In contra acesteiparticipari incompatibile s'au opus ceilalti co-legi din minister. D. Cantacdzin a avut atuncitactul de a parasi banca de comert §i nu bancaministeriala ; dar B. Boerescu, in congediu laParis, §i-a dat asupra acestui incident demisiadin minister, iar decretur pentru functionareaBancei de BucureV" cu membrii fundatoriFrincipele Dimitrie Ghica, B. Boerescu, StefanIoanid, Salomon Ascher, etc., s;a publicat in

7

Monitorul de la 25 Noenwrie 1875. Fire§te ca a§aceva nu putea sa fie in defavoarea unui gu-vern. Cu atat mai putin it puteau slabi atacu-rile unor deputati, ca dd. Aristid Pascal, Mei-tani, G. Bratianu, Gr. Ventura, care nu aveaunici o greutate. §i dovada pentru cele zise maisus este, ca dupa demisionarea pro forma acabinetulul Catargi la 29 Ianuarie 1876, in urmavotului de blam in contra ministrului §coalelor,Beizadea" Dimitrie Ghica, prezidentul Camerei,nu a fost in stare sa formeze un cabinet cu B.Boerescu, mai ales din pricina refuzului lui Ma-vrogeni de a participa, §i tot d. Lascar Catargia mai continuat vrio doue luni. Iar cand autrecut Beizadea 1Dimitrie Ghica §i d. G. Gr.Cantacuzin in opo,Sitie, fapta for a fost numaisemnul exterior, ca guvernul era ca cazutdin alte cause, a caror cercetare remane sa ofacem, indata ce ne vom fi dat seamy de acti-unea opositiei extra-parlamentare.

Opositia extra-parlamentard, numita coaliiade la Mazar-Pa§a" dupa locul, unde se aduna(o casa din strada Biserica Ieni, pe atunci a en-glezului Lakeman, fost in serviciul turcesc subnumele de Mazar-Pa§a §i casatorit cu o ro-manca), se compunea in 1875-76 din C. A.Rosetti, M. Kogalniceanu, fraii Bratianu, Man.

1i

5i

8

Kostaki, I. Ghica, D. A. Sturdza, G. Vernescu,colonel Lecca, colonel Dabija, P. Gradi§teanu,G. Marzescu, E. Statescu, I. Campineanu, A.Candiano-Popescu,- etc., etc.

Toate manifestarile ei politice, intru catnu s'au sfiit a se arata in public, n'au avutvre-o insemnatate reala. Plangerile in contrapretinselor violari de Constitutiune §i in contrafalsificgrii alegerilor erau Inca de pe atunciarmele tocite ale or-carii opositii bogate indorinte §1 sarace in idei. Combaterea conven-tiei comerciale cu Austro-Ungaria nu avea maimulta valoare, si agitarea nechibzuita in contraa chiar promulgarii conventiei votate de corpu-rile legiuitoare din an-indou6 statele s'a rezbu-nat indata prin faptul, ca menibrii coalitiei a-jun§i la guvern au promulgat-o ei in§ii. Demi-sionarea colectiva din parlament a fost §1 deasta data, ca totdeauna, o gre§ala de procedarepolitica §i s'a resbunat §i ea prin faptul, caaceimi membri ai coalitiei s'au vezut siliti deimprejurari sa is parte la alegerile din Martie1876 sub acela§ guvern §i sa, reintre in legali-tatea constitutionals.

Dar e§irea din parlament era poate numaisimptomul exterior al unei alte actiuni, care tre-buia sa remae mai secreta §i care schimba coa-

9

litia de la Mazar-Pala in conspiratie. Actiuneaaceasta avea de scop resturnarea PrincipeluiCarol §i inlocuirea sa prinr'un Domnitor indi-gen. Se pare chiar, ca bietul colonel Dabija eradesignatul succesor §1 ca. d. Dimitrie A. Sturdza,prin anticipatie, se §i purta inaintea lui ca unsupus inaintea Suveranu]ui 1).

Rolul de a face plausibila aceasta. tendentaprin publicitatea din tan, §i din Austria (cad inGermania ar fi fost in zadar §i in Franta numai avea pe atunci importanta, de §1 se stre-curau §1 acolo articole anti-dinastice prin tablet-tes d'un spectateur §1 prin alte ziare) §1 1-au luatd-nii Dimitrie A. Sturdza §i Gheorghe Marzescu,alaturi cu ziarele Romanul, Alegetorul Liber,Ghimpele, etc. far rolul declararilor sincere"pare a-1 fi avut Than Campineanu, care intro§edinta a Camerei (vezi §1 vol. I, pag. 39) ros-tise cunoscutele cuvinte : intre Tara §i Troneste un abis" 2).

') In casa colonalului Nicolae Iamandi la Iasi, In pre-zenta a vr'o -20 de coalizati, it Intitula cu Maria Tau.

2) Abisul lui Campineanu a fast destul de mic pentru ase.acoperi cu eel dintai portofoliu ministerial, atribuit dsale la.27 Ianuarie 1877. In senstl notelor ctin vol. I, pag. 9, 21 ip 25se cuvine sa adlogam, cit de atunci Ioan Campineanu $i -aschimbat simtimintele §i a fost pana la sfit*tul vietei sale celmai dinastic ministru, primar al Capitalei §i guvernator alSancti Nationale.

Un exemplu analog ni-1 va da mai tarziu Nicolae Bla-remberg.

10

D. Sturdza stria in Politik de la Praga, or-ganul important al feudalilor din Bohemia, subpseudonimul Erdmann von Hahn, iii traduceacele scrise acolo §i le republica prin Romdnul(8 §i 9 Octombre 1875), le Scotea apoi in bro-§ura sub titlul Germania, Romania §i Principe leCarol de Hohenzollern". Aicea zicea intre altele :Cand Principele Carol de Hohenzollern se urea,pe tronul Romaniei, or cine era convins, cade aci inainte va prinde radacini in tail cul-tura germana, sinceritatea germana §i simtulgerman pentru datoria, §i arta germana...)70r cine va observa cu inteligenp, cele ce sepetrec in Romania, trebue sa marturiseasc5,ca din acele sperante nici macar una nu s'a.implinit §i ca influetIa german . asupra pop)-))rului roman s'a nimicit cu desavir§ire.

Fire§te, in Austria de atunci d. Sturdza. tre-buia sa -bata in struna germana pentru a atacape Principele Carol, pe cand in tail Romdnul(26 Noemvrie 1875) it ataca prin acusarea, caimbrince§te Romania in prada lacomului vul-tur german" doue linii diferite, convergentespre acela§ stop.

d-nul Sturdza continua : De s'ar imputaRomanilor cat de mult pe drept sau nedrept,trebue sa li se recunoasca, ca nu ei singuri

§tiir0

i

11

nsint vinovati de trista for situatiune, ci ca mainmult slut responsabile relele apucaturi ale Prin-cipelui Carol in prima linie ". §i apoi vorbe§tede reaoa administrare a finantelor de la 1871incoace, de mentinerea la guvern a ministeru-lui Lascar Catargi cu ajutorul oamenilor calormai necinstiti §i mai paati", de si Principe leCarol ar putea gasi in Romania barb4, a ca-ror onestitate §i spirit de dreptate, etc., 0mentioneaza in deosebi cu lauda pe ministrul dofinance de la sfiqitul anului 1870, care era in-sus d. Dimitrie A. Sturdza in cabinetul Ion Ghica.Apoi imputa Domnitorului de a se fi inconjuratde o camarila nedemna §i sfir§este prin a de-clara : Ap dar Romanii n'au gasit in Princi-pele de Hohenzollern pe omul ce cautauu 1).

Paralel cu d. Sturdza in atacul contra Dom-nitorului 0 contra oamenilor necinstiti §i pa-tati ", stria d. Marzescu pentru tail cele 42 depagine ale broprei sale Spionul Prusian sauPrincipele Carol de Hohenzollern, Domn al Ro-maniei". Crutam pe cetitori cu extrase din

1) In contra d-lui Sturdza-Erdmann von Hahn au aparutatunci paginele intitulate asupra brourei Germania, Romaniaqi Principole Carol de Hohenzolern (Ia§1, 1875), scrise de au-torul publicarii de fats.

12

aceasta, brovra; titlul ei o caracterizeaza in-destul 1).

Alaturi cu broprile de calibru mai Bros agi-tau In tail micile articole din ziarele partidului.Romcinul cornbAtea or-ce incercare de a regulachestia din nou pendepta a cAilor ferate Strous-berg, §i pe de alta parte, prevozend isbucnireacrizei orientale, reproducea stria (2 §i 15 No-emvrie 1875) :

Par& temei s'a atribuit d-lui Dimitrie A. Sturdza paterni-tatea Spiontilui Prusian". Pe coperta rosie a brogurei Bgureazaca autor pseudonimul Jordache Vulpescu ". Inspirata de at-mosfera de la Mazar-Pasa, scrisa in intregul ei de d. Marzescu,brosura a fost adusa cu precautiune in Bucuresti si de aicipretutindeni imprastiata, mai ales prin activitatea, intru toateneobosita, a dlui Dimitrie A. Sturdza. Deci paternitate nu,ins& connivent& da.

In sensul notei de la pag. 9 sintem datori sa mentionam,ea, acelag d. Dimitrie A. Sturdza, mai ales de la reintrarea sain ministerul I. Bratianu la Noemvrie 1878, s'a distins prindinasticismul sau manifestant, s'a folosit si se foloseste de or-ce ocasie, la minister si la Academie, spre agl arata venera-tiunea pentru Regele Carol si Regina Elisabeta Carmen-Sylva,

avOnd fericita insusire de a uita trecutul declara inparlament: Dinasticismul meu e foarte solid, dinasticismulmeu este ca religiunea mea gi nu-mi este rusine nici de Chris-tos nici de dinasticismul meu" (sedinta Camerei din 30 Noem-vrie 1887).

Pe o treapta mai jos gi d Marzescu, astazi ministru (Mar-tie 1897), a devenit credinciosul supus at Regelui Carol, pecare it recunoaste acum ca pe cel mai intelept Doninitor atEuropei.

'1

13

In Europa nu mai este un secret pentru ni-n meni, c Principe le Carol are veleitAti de glo-,,rie militarA, de mArire politica, §i In acesteveleitati Basarabia ar fi sacrificata in schimbulaltor pretioase avantagii... Se intelege, ce sor-ginte de reardicare ni s'a redat prin Basara-bia, ce bine imens este pentru not aceasta, Ba-sarabie. Basarabia este theia prop4irii §i pu-terii Romaniei. Ce este aspiratiunea de a nenemancipa de darul anual ce facem Turciei; censint vanitoasele preocupari ca §etul statuluiroman sa se intituleze prin imitatiune strains,Majestatea Sa Regele in be de a1 numi pe17romanete Maria Sa Voda ; ce sint aeestea I

Deprtaciune pe ling, mare*. aspiratiunede a pastra Basarabia I.

i la 10 Ian. 1876, vorbind de-a dreptul deschimbul Basarabiei pentru Dobrogea en Con-stanta port la Mama Neaga, zice, ca data,ar prirni Principele Carol aceasta, el ar sub-scrie propria sa detronare.

Iar Alegetorul Liber, noul organ inspirat deliberali ca dnii E. Statescu, M. Pherekide, I.Campineanu, stria (23 §i 27 Fevr. 1876): De la1870 mai ales nu este demers in intru i chiarin afar., care sa nu se fi facut spre a aducede nu resturnarea, eel putin prefacerea Con-,,stituliiinii, ceruta chiar sub amenintare de ab-

14

f)dicare... Vina opositii, vina terii este dar, dace,lupta din anti ministerial, se preface din zi inn z i mai mult in lupta anti-dinastica?"

i pentru cei mai de rind o foaie zisa umo-ristica, Ghimpele, sub redactia lui Orapanu §icu colaborarea vremelnica a d-lui G. Dem. Teo-dorescu, publica poesii de batjocura in contradinastiei §i da ilustratii ca cea din numerul dela 9 Noemvrie 1875, unde se insulta viata pri-vata, a Domnitorului 1).

Din cele aratate mai sus se intelege pe de-plin programul politic al partidului liberal, coa-lizat la Mazar Pa§a cu alte elemente.

Primul punct al programului era a§a dar res.turnarea Principelui Carol i inlocuirea sa cu undomn indigen, adeca iara§ surparea unuia dinfundamentele politicei nationale harazite de ladivanurile ad-hoc.

Dar daca idea acestei resturnari era absurdala August 1870 (And cu revolta de la Ploei§ti,§i la Martie 187e cand cu micarea de la salaSlatineanu, ea era §i mai absurda, era politi-ce§te imposibila in iarna 1875-1876. Dupe, do-

') Oraseanu a primit $i purtat mai pe urma medaliaBenealferenti, data lui din initiativa Principelui. Iar d. G. Dem.Teodorescu este astazi directorul Fundatiunii universitare" aRegelui Carol I.

15

vada de stabilitate data in Lard prin guvernulconservator de 5 ani, iar in privinta situatieiexterne dupd intelegerea dintre Rusia, Germa-nia §i Austria (Drei-Kaiserbund) asupra chestieiorientale tap, cu revolta Bosniei §i Herzegovi-nei din vara anului 1875, soarta Romdniei eraidentificata cu domnia lui Carol I. Nici un omcu minte nu putea avea indoiald asupra aces-tui punct, §i de altminteri, in urma unei cdla-torii de informatii a lui M. Kogdlniceanu prinstrainatate, insu§ capii coalitiei de la Mazar Pa§apardsiserd or-ce asemenea Band, §i d-nii Dimi-tile A. Sturdza §i Gheorghe Marzescu cu bro§u-rele d-lor, precum 0 cei ce mai scriau articoleanti-dinastice prin ziarele mentionate, erau in-trebuintati numai ca ni§te sperietori lipsiti decon§tiinta scopului urmarit de adevergii condu-cetori. De aceea coalitia §i a luat drept §ef inacel moment pe Manolache Kostaki, semnul §igarantia atitudinii schimbate, prin mijlocul cd-ruia putea sä ajunga la guvern.

Celelalte puncte din manifestarile opositiei dela Mazar Pa§a erau tot a§a de putin valabile.

i combaterea promulgAni conventiei comercialecu Austria, §i impotrivirea la noua solutiune achestiei drumurilor de fier, §i opunerea la ideagenerala a unei revisuiri a Constitutiunii, §i re-

16

pudiarea gloriei militare §i a Regatului pentrurisicul de a pierde Basarabia... toate aceste idei,denunate de coalizatii de la Mazar-Pa§a Incain primavara anului 1876 ca tradare nationals,au fost realizate sub insu§ partidul national-liberal dupa ce a ajuns la guvern.

Este dar vederat, ca nu prin acea actiunea opositiei din iarna 1875-1876 a putut sacalla ministerul Lascar Catargi. Un guvern cadede regula prin propriile sale gre§eli, dar nuprin gre§elile adversarilor. Actiunea opositieiin genere, necum actiunea ratacita a coalitieide la Mazar Pa§a cu toate articolele din ziare,cu toata violenta expresiilor, cu toate neadeve-rurile respandite, cu toate intrunirile sgomotoase,nu ajunge la nici un resultut practic, cata vremeguvernul nu comite insu§ eroii sau nu dove-de§te insu§ insuficienta in chestiile mai impor-tante ale politicei momentului.

Revenind acum la adeverata causa a cade-rii rninisterului Catargi in Aprilie 1876, vom §ti

dupa cele zise mai sus, ca avem sa o cautamin vre o insuficienta sau in vre o eroare a luiin privinta unor chestii de insemnatate, a carorresolvire era neaparat ceruta de situatia politicade atunci.

Aceste chestii erau douO:

17

Era mai antai noua complicatie a vechei greu-tali cu drumul de fier Roman-Verciorova. Dupainsolvabilitatea concesionarului Strousberg, ad-ministrarea marei intreprinderi trecuse asuprasocietatii actionarilor din Berlin representatamai ales prin Bleichroeder §i Hansemann.Pentru terminarea constructiilor §i darea intre-gei linii In circulare (lanuarie 1875), societateaera silita sä faca un nou imprumut de 78 mi-lioane franci, §i spre garantarea obligatiilor cuprioritate voia sa obtie dreptul de inscriptiehipotecara asupra liniei. Acest drept nu i seputea concede, cu toata staruinta consiliaruluiintim Reinhard trimis la Bucure§ti. Din parteaguvernului nostru s'a dus la Berlin ministrullucrarilor publice, d. Teodor Rosetti, pentru adiscuta alte solutiuni, precum §i modalitatilerescumpararii cel putin partiale a liniei ferate(a trunchiului Roman-Galati sau Galati-Vercio-rova). Deocamdata era vorba sa in ainteze statulroman suma de 78 milioane, scazend-o din capi-talul de 248 milioane. D. Teodor Rosetti ajun-sese in Berlin la o intelegere cu societatea,ihsa mandatul d-sale era numai ad referendum,§1 cand s'a intors in Bucure§ti, majoritatea con-siliului de mini§tri nu s'a putut hotari pentrunici o solutiune.

568 2

18

Chestia se traganea intr'un mod intolerabil.Dupe, o convorbire cu d-nii de Billow §i de Ra-dowitz in Reichs-Kanzleramt din Berlin, autorulacestei publicari face d-lui Catargi o dare deseamy asupra necesitatii politice a unei grab-nice deslegari (scrisoare de la 5 August 1875,citita mai pe urma in Camera de ministrul deexterne al Cabinetului Bratianu, §edinta de la12 Ianuarie 1880). De la Septembrie inaintenumeroase discuii in consiliul de ministri seocupg, de aceasta afacere. La 12 Decemvrie 1875agentul nostru diplomatic de la Berlin ne tele-grafiaza, ca in Reichs-Kanzleramt se vorbe§techiar de ruperea relatiilor diplomatice, daca nuajungem la o decisie. Toate in zadar: mai alesministrul de final*, d. G. G-r. Cantacuzin std,la indoiala, §i toata chestia remane in starea eiamenintatoare1). Aceasta lips, de hotarire do-vede§te insuficienta guvernului de a face fatssituatiei in una din cele mai importante cerinteale ei.

Un amanunt caracteristic : cand cu citata mi-siune a d-lui Teodor Rosetti la Berlin, Princi-pele Bismarck, in decursul convorbirii asupra

') Vezi §i memoarele Regelui Awe dem Leben Kcinig Sarisvon Bumeinien, vol. II. pag. 484.

19

acelei afaceri, it intreba deodata, dad, este in-rudit cu C. A. Rosetti, relevand insemnatateaacestui om politic. Indiciul era clar, §i aici nuera vorba de presiune, ci de prevedere : datapartidul d lui Teodor Rosetti nu putea sa re-solve chestia, romanea sa o resolve partidul luiC. A. Rosetti. Caci resolvita trebuia sa fie.

§i Principele Bismarck avea dreptate in sta-ruinta sa, at ,t pentru interesul terii sale, cat§i pentru interesul terii noastre. Nu numai ma-rile angajari ale unor persoane influente dinaristocratia germana, ci §i micile capitaluri alemultor burghezi din Berlin erau 'prinse in ac-tiile tailor ferate, tot creditul statului nostruera in joc, §i bunele raporturi dintre Germania§i Romania atirnau de la o convenabila lichi-dare a afacerii tocmai in momentul, in care sea§tepta isbucnirea crizei orientale §i in care spri-jinul puternicei Germanii era de cea mai mareimportanta, pentru noi.

i astfel chestia drumurilor de fier se corn-plicase iara§ cu alta chestie, Inuit mai grava,care apasa asupra situatiei politice din iarna1875-1876: cu atitudinea statului nostru inresboiul inevitabil dintre Rusia i Turcia. Lup-tele din Bosnia si Herzegovina, intretinute cumijloacele panslavi§tilor, nu se mai potoleau.

20

Concentrarea trupelor ruse§ti la grania Basa-rabiei in Noemvrie §i Decemvrie 1875 nu era.un secret pentru nimeni. Ignatiev indrasnea saspue agentului nostru la Constantinopol, caRusia dupa imprejurari va putea fi silita saocupe Romania ca zalog. §i cu toata dupla-nia cunoscuta intre Ignatiev §i cancelarul Gorciacov (casuri analoage sunt frecvente in di-plomapa ruseasca), directia reprezentata prinIgnatiev era pe atunci evident predomnitoare.Domnitorul nostru era in curent cu multipleloincidente in prespectiva resboiului, care insa nuavea sa isbucneasca decat mai tarziu, in prima-vara anului 1877, anul 1876 find ocupat cuzadarnicele tratative diplomatice, cu mtvareaSoftalelor pentru detronarea Sultanului AbdulAziz inlocuirea lui cu alienatul Murad II, ca-ruia ii urmeaza in curind fratele sou AbdulHamid, etc.

Numai agentul nostru din St. Petersburg, d.G. Philippescu, pe la Noemvrie 1875 in con-gediu la Bucure§ti, era de parere, ca deocam-data Rusia nu voia resboiul.

Dealtminteri d. Zinoviev, consulul general alRusiei, intorcendu-se de as o intrevedere cu Igna-tiev din Constantinopol (tot in Noemvrie 1875),ne-a pus deadreptul intrebarea: ce atitudine va.

i

21

avea Romania in viitoarea criza orientala? Inmulte consilii de ministri din ultimele sept6-mani ale anului 1875 am discutat asupra gra-vei intrebari §i asupra gravei respunderi. Ar fide prisos sa aratam aici parerile individuale alefie carui ministru ; pentru intelegerea mersuluipoliticei noastre §i a schimbarii de guvern in-tervenite in curind, este de ajuns sa consemnamresultatul discutiilor : resultatul a fost inactiu-nea. A predominat vechea idee a neutralitatii.

Dar ce send mai putea avea neutralitateanoastra in anul 1876? Neutralitatea garantatade eine ? Si cum respectata in positia noastrageografica? Cele trei Imperii erau intelese incontra Turciei, Franta nu conta Inca, Italia nuconta destiil, Anglia sub isteata conducere alui Disraeli se asigurase pana la oare-care punctprin cumpararea majoritatii actiilor canaluluide Suez (Noemvrie 1875), §i energica agitare incontra Turciei din partea opositiei liberale subimpulsiunea lui Gladstone. nu putea ren-ane faraefect asupra politicei engleze. i apoi nu eramnot un stat cu aspirari de independent, ?care alt moment ni le putea Indeplinl, daca nutocmai isbucnirea crizei orientale ? Iar daca in-dependenta trebuia sa o dobindim, se cuveneajunelui stat sa o a§tepte in pasivitate smerita

Si

22

de la vre-o combinare viitoare a diplomatieistraine, care cine stie cum ar fi exit, sau eradatoria, onoarea si dovada sa de vitalitate dea si-o cucerl cu sangele armatei sale ?

Evident, singura politica indicate, de interesulnostru national in anul 1876 era: ca interne-iati pe sprijinul Germaniei si al Austro-Ungarieisa ne intelegem din vreme cu Rusia asupraparticiparii noastre la resboi.

Dar majoritatea ministerului Lascar Catarginu se gandea dent la neutralitate ; si aceastaeroare politica a fost al doilea rapt, care a jus-tificat caderea cabinetului conservator.

§i poate a fost bine ca s'a intimplat asa. Nue vorba, un minister conservator ar fi rescum-parat caile ferate probabil in conditii financiaremai bune ; si cat pentru participarea la resboi,armata condusa de Domnitorul Carol ar fi fosttot asa de biruitoare sub ministerul Catargi, casi sub ministerul Bratianu. Dar data si cu un gu-vern conservator se putea lua Plevna, numaicu un guvern liberal se putea pierde Basarabiafare o adinca zdruncinare inauntrul terei.

§i aici se vede odata mai molt folosul alter-narii guvernelor intr'o monarchie representativ0..

In once cas retragerea ministerului Catargi s'aprodus constitutional corect in urma alegerilor

23

senatoriale de la sfir§itul lui Martie 1876, lacare s'a prezentat cu succes opositia coalizata,§i dupe, un scurt minister de transitie (curioscompus de generalul I. Em. Florescu cu Dim.Korne la externe, generalul Tell la finance, ge-neralul Tobias Ghergheli la lucrAri publice, P.Vioreanu la justitie §i Al. OrAscu la culte), inzioa de 27 Aprilie 1876, in urma alegerii luiManolache Kostaki la vice-prezidenta noului Senat,al carui prezident era Mitropolitul Primat, vinerninisterul opozitiei coalizate, ast-fel format :

Manolache Kostaki, prezident lucrari publice,M. Kogalniceanu, externe,I. C. Bratianu, finance,G. Vernescu, interne,Colonel G. Slg,niceanu, rsboi,G. Chitu, culte,M. Pherekyde, justitie1).

1 D. Mihail Pherekyde, care la 27 Iunie 1875, intr'o adu-nare de la Alegetorul liber, propusese gi apoi prezentase Dom-nitorului o petitie cu multe iscalituri incontra chiar promul-gArii conventiei comerciale cu Austro-Ungaria, nu se sfiegtede a contrasemna insult aceasta promulgare in decretul de la20 Mai 1872. SA 11 luat ma.:ar congediu pe cateva zile! A-celag d. Pherekyde ca deputat, cand cu rescumpararea drumu-rilor de fier, prezenta importantul amandament ca sediul mte-rimarei directii a tailor (orate sa fie deindatt la Bucuregti,dupA 13 s6pttimani, in gedinta Camerei de la 12 Ianuarie 1880,tot d-sa sustine respingerea amandamentului s6u. Dar vezi

nota de la pag. 28.

gi

gi

si

24

Noul minister disolva Camera la 3 Mai 1876,§i din alegerile de la inceputul lui Iunie iese ocovir§itoare majoritate, aproape unanimitate li-berala. Prezident al Camerei devine C. A. Rosetti.

Care era sa fie cel dintai act al partiduluiliberal ajuns ast-fel la stapinire ?

Lunga durata de peste 5 ani a ministeru-lui conservator fapt unic pana atunci in tine-rele noastre anale parlamentare , in loc sa fifort primita de toti oamenii politici ca o do-vada de progres, nu facuse decat sa aprinda inmajoritatea liberalilor setea de resbunare, de-§teptata Inca, din August 1870 din Martie1871, de cand cu nabu§irea turburarilor §i aveleitatilor republicane.

Dar setea de resbunare este un reu sfa-tuitor : ea a indemnat Camera la darea in jude-cata a tutulor ministrilor de la 11 Martie 1871pana la 3 Aprilie 1876, cu exceptia d-lor I. Ba-laceanu §i I. Strat, §i fire§te a lui ManolacheKostaki. In primul moment se exceptase §i d.Teodor Rosetti, numit de la 31 Martie 1876membru al Curtii de casa0e. Dar dupa o scri-soare a d-sale catre Prezidentul Adunarii Legiui-toare, prin care reclaim dreptul §i onoarea dea figura In acest proces" (scrisoarea e publicata

Timpul de la 23 Iulie 1876), Camera are

§i

25

naivitatea de a-i face pe plac de a hotari §iacusarea d-sale.

Ast-fel prin voturile de la 20, 21 §i 22Iu lie 1876, dupa o propunere semnata de 80deputati, in cap cu d. Eugenie Statescu, citita ded. Stolojian in §edinta de la 10 Iu lie, Cameraliberals da in judecata, pe fotii mini§tri in nu-mei- de un-spre zece: Lascar Catargi, I. Em. Florescu, P. Mavrogeni, Al. Lahovari, B. Boerescu

1Crezzulescu, G-. Costafora, P. Carp, TeodorRosPtti, G-. Gr. Cantacuzin §i. T. Maiorescu,iar pe doilspre-zecelea, pe generalul Tell, de§i cuprins in propunerea de la 10 Iu lie, it scoatedin proces.... Prea era de la 481

§i cu toate aceste, programul ministeruluiliberal cetit la 25 Aprilie 1876 in Camera §iSenat declarase anume : Venim la guvern fararecrirninatiuni, fara spirit de resbunare, venimcu via dorinta de a potoll patimele qi urile dintara". i chiar in Mesagiul de deschidere al Ca-merei nou alese, cetit in prima qedinta de la20 Iulie 1876, se zicea : Fac cu atat mai multapel la patriotismul §i la moderatiunea d-voastrain momentele actuale, cu cat la hotarele noastreagitatiunile dureaza §i orizontul politic este de-parte de a fi senin". §i in asemenea momente§i deabia 20 de zile dupa asemenea declarare so-

pi

al

26

lemna a guvernului sustinut de Camera, aproapeunanimitatea Camerei cere §i apoi voteaza da-rea in judecata a ministrilor partidului advers.

In comitetul de acusare se aleg (24 §i 25Julie 1876), §apte membri, dd. Dimitrie Brati-anu (prezident), N. Voinov (vice-prezident), A.Stolojian, N. Fleva, D. Giani, Emil Costinescu §iG. Misail (secretar).

Asupra atributiilor acestui comitet parla-mentar se nasc ce]e mai grele Artico-lele 101 i 102 din Constitutie prescriu, cafiecare din ambele Adunari precum §i Regele audreptul de a acusa pe mini§tri §i a-i trimite di-naintea Curtii de casatie §i justitie, insa cer olege speciala, care sä determine casurile de res-ponsabilitate i modul de urmarire, iar pang,atunci, tot Curtea de casatie sä alba §i putereade a caracteriza delictul §i de a hotari pe-depsele.

Legea speciala asupra responsabilitatii mi-nisteriale §i a modului de urmarire inu era Incafacuta (ea 1.:a lost promulgate deabia la 2 Mai1879) de §i Papiu-Ilarianu in calitate de pro-curor general al Curtii de casatie -o ceruse for-mal Inca de la 16 August 1866, sub ministe-rul Ion Ghica, ce e drept cu adaosul cuvinte-lor : Eu cred, ca simtul peste putin

discutii.

legalitatii

27

va deveni simtul Romaniei intregi in guvern§i in popor, §i nu voi sa am cea mai mica indo-,iala, ca sub domnia lui Carol 'I, Alesul Roma-nilor, sabia lui Goliath va sta suspensa in tern-plul justitiei romane spre a fi dea pururea in17vederea §i aducerea aminte a tuturor acelor

ce se cuvine, dar ca nici o data nu se va simti7)nevoie de a o intrebuinta. Se vede, ca re-

posatul Papiu-Ilarianu Mill cuno§tea partizan ii,precum pare a nu fi cunoscut nici unele dateistorice, cand in citatul de mai sus confundape grecul Damocles cu filisteanul Goliat dintestamentul vechiu.

In starea legislatiei de la 1876 un Comitetde acusare rninisteriala, ales de Camera, aveafara indoiala dreptul §i datoria de a culege toateinformatiile, precum le poate culege or ce an-cheta parlamentara ; dar procedura mai departe,procedura judiciary in intelesul strict reveneade drept Curtii de casatie, care avea §i singurachemarea de a caracteriza delictul. De alminteriart. 104 din Constitutie prescrie formal : Nicio juridictiune nu se poate infiinta decat numaiin puterea unei anume legi. Comisiuni §i tribu-nals extraordinare nu se pot crea sub nici unfel de numire §i sub nici un fel de cuvint.

Insa aceasta restrictie legala nu convenea

28

pornirilor majoritatii liberale. Camera decide dincontra (§edinta de la 22 Julie 1876) sg, dea Co-mitetului sell de acusare toate atributiile ceacesta §i le va credo necesare pentru conduce-rea instructiei; §i dreptul mandatelor de adu-cere cu sila §i dreptul arestului preventiv incontra acusatilor. (Ca in fapt to§tii ministri con-servatori nu au fost arestati, se datore§te in:tervenirii personale a Domnitorului).

Primul efect al exorbitantei decisii de la22 Iu lie 1876 este demisionarea ministrilor Ko-galniceanu §i Pherekyde 1). Impreuna cu ei se re-trag din minister §1 Manolache Kostaki, care §ifall de aceasta nu mai putea sta la guverndupg. darea in judecata a fo§tilor s6i colegiconservatori §i declarase in aceea§ §edinta aCamerei, ca se OA in mijlocul ei ea un copilorfan" lucru firesc pentru cine i§i parase§teparintii fora a fi fost adoptat in regula de altii.

La 24 Iulie 1876 se reconstitue ministerulast-fel :

I. C. Bratianu, prezident §i finance,G. I. Vernescu, interne,D. A. Sturdza, lucrari publice,

1) Dupa cele constatate mai sus in nota de la pag. 23aceasta tArie a convingerilor juridtce din partea (Hui M. Phe-rekyde merit& sa, fie cu atat mai mule seinnalatA.

29

Eugenie Statescu, justitie,Colonel G. Slaniceanu, resboi,G. Chitu, culte,N. Ionescu, externe.

Inaintarea lui loan Bratianu la prezidentaConsiliului de ministri, pe end fratele sou Di-mitrie remanea §ters la prezidenta comitetuluide acusare, era in toate privirile indicate, desituatie. La justitie se cadea st vie In aseme-nea imprejurari d. Eug. Statescu, de oare-ce fu-sese in capul propunerii pentru darea in judecataa fo§tilor ministri. §i d. Dimitrie Sturdza intl.&natural in noul minister: d-sa §i d. Ion Ghica,de care era Inca subjugat, se aflau totdeaunadispu§i se acuse pe altii. Pentru a mai avea unmpldovean in minister, loan Bratianu s'a adre-sat la d. Nicolae Ionescu, profesorul fraction*de istorie al Universitatii din Ia0 indiPiu si-gur, Ca evenimente importante nu se mai a-teptau pentru anul 1876.

Dupa o aka reformare a cabinetului, noulministru de justqie d. Statescu §i vechiul mi-nistru de interne d. Vernescu se grabesc a puneparchetul, judecatorii de instructie i organeleputerii executive la dispoAia Comitetului dea cusare.

Comitetul incepe acum faimoasa instrucie,

30

care dureaza peste 6 luni §i (precum aratit involuminosul sOu raport de 946 pagine impri-mate in 4° !) cere de pe la diferitele autoritati dintail peste 500 de dosare, memorii §i informa-tiuni, se pune in relatiune cu toate ministerele,cu toate prefecturele, tribunalele, parchetele, con-siliile judetene §i comunale, in fine cu tot ce sepoate zice o autoritate constituita,. . . . , faceperchisitiunile necesare Ia prefectii, de care s'auservit ministrii dati in judecata l), pune sa. se

1 Aceste perchisitiuni" se faceau, dupe, insArcinareaComitetului de acusare, de judecatorul de instructie gi de pro-curorul tribunalului local, carora li so asocia cats un dep itatliberal. La Vaslui, in contra fostului prefect d-lui D. Donici,perchizitia a fost condusa de d. deputat A. Vizanti, profesorla Universitatea din Iagi. Aid i s'au secvestrat d-lui Donici giscrisorile private, care n'aveau a face cc politica, fare attelegi urmatoarea :

Domnule prefect,

Sunteg ordonat, ca in minut dupe, primirea acesteia caye luati tarabutele gi in interesul serviciului se, veniti on din-sele la, gazda la d. ministru al lucrarilor publice, uncle avetitot-deauna o odaie care ye agteapte, gi un tacam la dejun gimasa. Vi se face tot °data aspra luare aminte la necuviintade a Ye duce Ia crigma, in loc de a vent dupe datorie la su-periorul d voastra, care ye saruta dulce.

Ministru secretar de Statla departamentul nalosiilor publice.

T. Rosetti.

Aceasta glum& prietineasc& se yede publicata la pag.

31

descifreze §i copieze 140 dosare de Icorespon-denta secret, a fostului guvern, prime§te 600comunicari de la autoritile publice §i persoaneprivate" etc. (pag. 2).

Ce emotie, ce teroare respandita prin toatedistrictele ! Caci multi erau adinc impresionatide procedura comitetului de acusare §i nu pu-teau imparta§1 ironica indiferenta a unora dinministrii dati in judecata, care aveau destulacuno§tina de oameni §i de imprejurAri pentrua prevedea resultatul lucrarii d-lui Misail §1 ce-lor deopotriva cu d-sa.

In decursul acestei lungi instructii comite-tul trebue sA, se hotarasca in sfir§it a da cuochii §i de in§ii ministrii acusati, §i la 7 De-cemvrie 1876, dupe, 6 luni de la acusare, letrimite mandate de infati§are" pentru terminulde 16 Decemvrie. Spre ilustrarea acestui curiosepisod al Istoriei noastre contimporane, repro-ducem mandatul in fac-simile.

207 a marelui raport al dlui Misail printre actele" de acusarecu titlul pompos de idea ce avea d. Teodor Rosetti de inaltapositiune ce i se incredintase ca ministru al Orei" I

Despre perchezitia neizbutit la fostul prefect de Neamtd. Colonel Roznovanu, vezi mai jos.

32

ADUNAREA DEPUTATILOR

COMITETUL DE ACUZARE A FOSTILOR MINISTRI DATI IN lUDECA TA

MANDAT DE INFACISIARE

Fn basa resolutuanIor Adundni {i a art. 101 din Constatdtune. subscry0 lunar, al ca.

mitetultd, cholmdm Pe D

../..47.9 profenwn

dcnnicitos s compare inatmea ward pentru data de

.14.':a."7.4e ;Le

in locale! Adumint Deputap1or spre a 6 haerogai Aitupra.,fapiclor ce se. ',vat& st-pea

tru cart este dal in judecani prim void Adundn1 de in cunosabid cd la car de

neurmare se ea da In cotural mandat de aducere.

Afoul to prdortul nostru din (Ocala( didunara, add-41 1a nne"- arce.e..uese, eres".

Ih Bucurescl

de

#44,.....1-ede,a4

,e, Adze

,

33

Se intelege, ca niei unul din not nu s'a infa-ti§at, pentru motivele cuprinse in urmatoareaadresa, trimisa comitetului la 12 Decemvrie 1876:

Domnilor,

La chemarea ce mi adresati de a mo in-fatisa inaintea d voastra in ziva de 16 alecurentei, m6 grabesc a intimpina, ca. inlipsa unei legi nu ye pot recunoaste drop-turile si atributiunile de judecatori de in-structiune si ca prin nrmare sint hotarit anu respunde la nici un fel de interogatoriuce mi-ati face.

Ast-fel fiind, este de prison de a vera In-aintea d-voastrA. Voi r6spunde si mg voiapara numai inaintea judecatorilor mei le-gali, adica inaintea Inaltei Curti de Casati-une li Justitie.

Primiti, d-lor, incredinIarea deosebitei melecon sideit ri.

T. MATORESCU,fost n i i stru.

Asemenea adrese au fost trimise §i de ceilaTacusati.

Dupa cate-va zile, la 21 Decemvrie dimineata,se presenta la autorul acestei scrieri comisarul))colorii de ro§u", 0. Vasilescu, insotit de d. lo-cotenent de gendarmi Fanuta, i-i da urmatorulmandat de aducere", adaogand in termini poli-

568 8

34

ticqi invitarea de a se infO,tip de buna voie,cici alt-fel ar fi obligat s t intrebuinteze forta.

ADUNAREA DEPUTATELOR

Comitetul de acusare a fo§tilor mini§tri dati in judecata.

MANDAT DE ADUCEREIn basa resolutiunilor Adunarei si a arti-

colului 101 din Constitutiune, rnandam siordonam tutor agentiior puterei publice,In temeiul acestui mandat, s aduca. Inain-tea noastra pe d-nul Titu Maiorescu, de pro-fesiune advocat, domiciliat in comuna Bu-cureV, pentru a fi interogat asupra faptelorce i se impute, ca fost ministru de Culte.

Cerem de la toti depositarii puterii pu-blice de a da mama. de ajutor la cas de ne-cesitate, spre esecutarea mandatului de fats.

Facut In pretoriul nostru din localul A-dunarei ast6zi la 16 Decemvrie 1876, ora3 p. m. in Bucuresti.

Vice preledinte (semnat) N. Voinov.Membrii (semnati) N. Fleva, D Giani.

Secretar (semnat) G.

Pentru conformitate cu originalu :Corn. coloarea rosie, C. P. Vasilescu.

No. 527.

Totdeodata, se cere subscrierea unei dovezi deprimire astfel concepute :

Mesail.

sit

35

Dovadet.

Am prim it copie duna mandatul de adu-cere al comitetului de acuzare a fo§tilorMin*rii dati in judecata a adunarii Depu-tatilor sub No. 627 din 16 Dec. anul 1876de la d. Comisar al Culorii ro§ie, atestatac6, este conforma cu originalul, §i m6 obligca astazi 21 Dec. a. c. pang, la ora 3 dupaamiazi fix sa m6 present inaintea Comite-tului adunarii Deputatilor din Curtea Mitro-poliei, conform textului mandatului Pantpe persoana mea.

1876, Dec. 21.Bucuresci.

Dar sul/semnarea acestei dovezi se refuzg, decel citat i se inlocuete cu urmg,torul text, soilspe_ aceea paging, :

Am primit copia, despre care se vorbe§temai sus, iar obligatia de a me presenta in-naintea suscitatului Comitet" o iau numaifata cu agentii fortei publice, d. Comisar derop i d. Locotenent de gendarmi Fanuta,cedend puterii unei autoritati constituite, dela care :ti d-lor au primit ordin, adica Pre-fecturei Politiei Capitalei.

T. Maiorescu.

21 Decenzvrie 1876.2 lanuarie 1877.

36

Prefect al poliVei d-lui G. Vernescu era peatunci reposatul Protopopescu Pake.

Tot pentru acea zi §i cu forme identice a fostcitat d. Lascar Catargi, §i pe la 3 ore ne amdus impreuna in aceea§ trasura la Camera. A-colo ne-a Intimpinat deputatul locotenent-colonelGhergheli, care, vestind pe membrii Comitetuluidespre sosirea noastra, a poftit antai pe d. Las-car Catargi la Comitet. (Comitetul lucra intr'unmic cabinet al Prezidentului Camerei, in fundulsalii la stinga. Nu se facusera Inca reparatiiled-lui Dimancea).

Dupa o jumatate de ora plecand d. Catargi,a fost introdus autorul acestei publicari inainteaComitetului. A gasit presenti in odaita pe dd.Fleva, Giani, Costinescu §i Misail, §ezind in jurulunei mese.

Scurta scena, ce se petrece acum, o reprodu-cem dupa o consemnare facuta in aceea§ zi:

N. Fleva (foarte politicos). Bine-voiti a e-dea, domnule Maiorescu.

T. Maiorescu (saint& in Were ri face un gestde refus).

N. Fleva. Sunteti dat in judecat6, de A-dunarea deputatilor pentru mai multe raptece vi se imputA impreuna cu colegii d-voastrA,i mai antai ca, ati falsificat alegerile, lipsind

37

pe cetateni de la liberul exercitiu al drep-tului for electoral. Ce aveti de r6spuns ?

T. Maiorescu. Precum am avut onoare av6 declara In scris, nu v6 pot recunoa§teatributiunile unor judecatori de instructiune,fiindca nu vi le-a dat nici o 1Pge. Prin ur-m are nu voi r6spunde la intrebarile d-voastra.

N. Fleva. Acesta este tot r6spunsuld-voastra §i pentru celelalte capete de a-cusare ?

T. Maiorescu. Da.N. _Neva. Atunci binevoiti a scrie res.

punsul pe aceasta coal, (ii presents un for-mular tipArit ca al judecatorilor de instructie .

T. Maiorescu. Scrieti d-voastra, dad, v6intereseaza. Eu nu scriu.

N. Fleva (dup5. co a scris). Vo rog is caliti,dace, v6 pare exact.

T. Maiorescu. Nu pot iscall un act, a ca.-rui legalitate o contest.

N. Fleva. Atunci se va face mentiune, caati refusat iscalitura.

T. Maiorescu. Faceti cum credeti. Pe minenu m6 priveste.

N. Fleva. V6 puteti retrage, domnule Ma-iorescu.

T. Maiorescu (sputa in tacere si ese).

Cam in acelal mod se vor fi petrecut lucru-rile V. cu dd. General Florescu §i Al. Lahovari,

38

chiemati cu trei zile inainte, §1 cu d. Mavrogeni,chiemat la 22 Ian. 1877.

Deabia in ziva de 10 Martie 1877 (care find-c , era tocmai aniversara turburarilor de la salaSlatineanu?) se depun in sfir§it pe biuroul Ca-merei 3 volume din raportul final al Comitetu-lui de acusare §i la 15 Martie se depune al4-lea §1 cel din urma voluni. Cu redactarea in-tregului raport a fost ins6rcinat d. G. Misail *).

Cine a citit vre o date, ceva de d. Misail (cadmulte scrieri au e§it din calimarile acestui au-tor), f§i poate inchipul stilul §1 mai ales lungi-mea rapoltului.

Vin astazi", zice d. Misail, cu aceea§ impar-Aialitate, de care a fost dominat Comitetul inlucrgrile sale, a ye supune resultatul laboarein noastre de 6 luni"...

Mandatul comitetului d-v. a fost onoratrz,Insl grew §i plin de respundere Pundnd,,in practica, ni§te principii, ni§te aforisme cu to-tul not pentru not ", etc.

Inainte de or-ce, permitetine a ne da seam,

*) Bunii alegere, cfmd era vorba de acusarea dlor Lascar Ca-targi ri Petru Mavrogeni, do vreme ce d. Misail fusese irl co-pilarie adapostit la curtea d-lui Costin Catargi din Marase§ti,tatal d-nei Olga Mavrogeni I

39

despre inalta idee de stat §i de conservare,71care a dominat la darea in judecata a acestui

minister", (Pag. 3).Cu inalta idee de stat" §i cu aforismele cu

totul not pentru noi" ale d-lui Misail, comitetulde acusare, dupa laborarea" de 6 luni, ajungela urmatorul resultat :

Din cei 11 ministri dati in judecata, comite-tul scoate de sub acusare :

pe d. P. Carp, fiind-ca in contra d-sale nua gasit nici un cap de acusare",

pe G. Costaforu, fiind-ca a murit,pe N. Krezzulescu, fiind-ca descoperirile fa-

cute in povara sa nu sunt de natura a provocaun verdict de condamnare".

Cat pentru d. G. Gr. Cantacuzino, pe care itacusa de ingerinte in alegeri, de calcarea Con-stitutiunii, de falsificarea budgetului §i de risipabanilor publici,

d. Teodor Rosetti, pe care it acusa de inge-rinte in alegeri, de violarea Constitutiunii, demodificarea traseului drumului ferat Ploe§ti-Pre-deal §i de acordarea unor subventiuni nepermisede lege, §i

B. Boerescu, pe care it acusa de complicitatecu colegii soi la crimele, delictele §i risipele e-numerate":

40

Comitetul se refere la apretiarea suverana aAdunarii.

Definitiv se mentine acusarea numai in contracelorlalti 5 ministri in ordinea urmatoare : L.Catargi, Al. Lahovari, I. Ern. Florescu, T. Ma-iorescu, P. Mavrogeni, pentru calcare de Constitutiune, ingerinte §i corupere in alegeri, \Tersare de sange al cetatenilor bivolari din Giur-giu", risipa banilor publici, etc., etc. (pag. 246,247).

Camera in §edintele de la 19 §i 21 Martiementine acusarea acestor 5 ministri, admitescoaterea celorlalti, afara de a d-lui B. Boerescu,in privinta caruia, dupe, doue voturi ogle, decidela al treilea scrutin cu 49 voturi contra 17 säremae sub acusare.

Iar Romdnul de la 13 Martie 1877 lauda lu-crarea partidului liberal ca facuta cu lealitate,cu dreptate §i cu cea mai rare, §i nobila modera-tiune".

Dar de aci mai departe intreaga actiune lan-ceze§te. Actele instructiei terminate nu se inainteaza Curtii de casatie, de §i insu§ prezidentulCamerei C. A. Rosetti o cere Inca in §edinta dela 16 Martie. Insa in locul procedurei regulatese aplica pe tale administrative, o alta proceduralo manopera, pentru a car.i calificare nici un cu-

.

41

vint nu este prea tare. Dupa propunerea d-luiN. Dimancea, resumatul punctelor de acusare,fara sa se fi comunicat vre odata celor dati injudecata, se a4aza pretutindeni pe la comuneledin tan, pentru ca militarii, §colarii, satenii saafle invinuirile aduse in contra guvernului con-servator.

§i cu toate aceste inscenari de imitaVe jaco-bina. taxa, de cate on se poate manifesta inmod legal, se pronunVA, fara pvaire in contrapornirilor de resbunare ale partidului liberal. Cadipe lingo, foVi mini ri se \Ted dati in judecata

unii din functionarii for administrativi, aceVain procedure regulate. la tribunate §i la curti.Insa toti far exceptie sunt desvinovani.

Relevam casul d-lui colonel Roznovanu, fostprefect ]a Piatra -Neam, care, vozenduli domi-ciliul ealcat de deputatul oarec pentru perchi-sitia ordonata de comitetul de acusare, a dat a-fara pe acel deputat liberal" §i apoi, fiind a-cusat pentru aceasta resistenta, a fost achitatde Curtea de apel din Ia§i prin decisiunea de la17 Septembrie 1876, care a recunoscut per.ohi-siVa nelegala §i prin urmare resistenta indrep-tatita.

1) Unul din judeeAtorii Curtii de Apel, N. Casimir, precum §iPrezidentul Tribunalului de Roman, d. G. Bali, care se pro-

§i

42

Mai relevam pe cei trei fo§ti prefecti, dd. Ia-covaki, Nicolaide §i Popescu, achitati in 1877de curtile cu jurati, §i pe fostul director al im-primeriei statului, d. I. A. (Zizin) Cantacusin, infavoarea caruia chiar judecatorul de instructiedin Bucure§ti, cu toata intimidarea magistratu-rei amovibile din acel timp, nu a putut decatsa dea o ordonanta de ne-urmarire (4 August1875). Top patru au fost aparati de autorulscrierii de fats,, el insu§ fiind inch, sub acusare(pentru d. Iacovaki a pledat §i d. Cantilli).

Casul d-lui I. A. Cantacuzin merits, sa fiernentionat §i in alta privinta. D-sa fusese dat injudecata de d. G. Vernescu, ministru de interne,sub grava acusare de delapidare de bani pu-blici", fiind-ca tiparise In imprimeria statului zi-arele Curierul Bucure§tilor §i Economiste Rou-main, de §i d. Vernescu vezuse din chiar dosa-rul ministerului sou, ca, aceasta tiparire era exe-cutata din ordinul expres al ministiului de in-terne (jurnalul consiliului de mini§tri No. 2 din

nuntase pentru condamnarea deputatului oarec, au fost indata,departati din functie de d. ministru Statescu. Celalaltjudeatorde Ia Curte, E. Filipescu-Dubau, a dimisionat. Acelas ministrua mai destituit pe judecatorul de instructie de Ia TribunalulPiatra-Neamt, Iuliano, care refuzase sä facii impreunit cu de-putatul *oarec perchisitia la d. Colonel Roznovanu.

43

1875) §i de §i era evident, ca directorul impri-meriei statului nu avea cadere sg, examineze §1sä refuze rE anuscriptele trimise la tipar de mi-nistrul seu. Fapta d-lui Vernescu era ala de a-busivg, incat d. Cantacuzin, indatg, ce a primitordonanta de ne-urmarire, a actionat la rinduls6u pe d. Vernescu dinaintea tribunalului Ilfovpe temeiul art. 298 din codul penal, care pe-depse§te pe cel ce aduce o acusare mincinoase.

Plangerea a fost primitg, de primul-prezidental tribunalului Ilfov (dosar No. 1544 din 1876 ,

trimisa spre judecare la sectia II §i sorocita peziva de 15 Aprilie 1877, pentru care d. Canta-cuzin a §i primit citatia No. 8973. La ziva so-rocita, d. Cantacuzin, inso tit de autorul acesteipublicari, se presintg, la Tribunal. Spre mareanoastra mirare de pe rolul proceselor din acea zilipsete procesul Cantacuzin-Vernescu. La intra-rea Tribunalului in §edinta, publica, prezidentulne spune, ca procesul este scos din rol" dupao adresa a primului-prezident (pe temeiul jurna-lului No. 5432, incheiat de Trib. sectia I la 24Noemvrie 1876, in camera de consiliu, WA, ci-tarea partilor §i cu toate ca procesul apartineasectiei II). Protestarea noastra e intrerupta deprezident cu sunarea clopotelului §i cu vorbele:)) nu admit nici o discutie".

44

Pentru or ce cunoscetor de legi acest nepil-duit incident nu mai are trebuinta de comentar;el dovede§te starea, in care ajunsese tenera ma-gistrature, incurajata de partidul liberal din acelevremuri, dupa ce in Aprilie §i Mai 1875 cademonstratie in contra alegerilor facute sub mi-nisterul L. Catargi cu d. AL Lahovari la 'just-tie yea 23 de magistraV, in cap cu prezidentiiTribunalului Ilfov I. Pretor §i M. Poenaru Bor-dea, cu procurorii Ciru Economu §i I. Vilacros§i cu asociatii de la Curtea de Apel C. Nacu §iB. Arvenesso, ili dasera demisia, fusesera sar-batoriti la un banchet public prin discursurile.d-lor Ion Ghic.a, I. Bratianu, G. Vernescu, N.Blaremberg §i E. Statescu, §i apoi toi cati augasit de folosul for sa reintre in magistrature,la venirea regimului liberal din 1876, inaintatide acest regim, de §1 chiar faptul demisionariifor sub forma unei manifestari politice dovedea,ca be lipse§te una din calitape indispensabile alemagistratului. (Cali -va din ei, dd. Ciru Economu,M. Zenide, B. Arvenesso, M. Poenaru-Bordeasunt §i cei dintai martori ascultati de comitetulde acusare ai fo§tilor mini§tri conservatori).

Fire§te, data intreaga magistrature ar fi fostamovibila §i la dispositia guvernului, cum fusesein casul dlui I. A. Cantacuzin, s'ar fi continuat

45

si procedura in contra celor 6 ministri remasi-sub aeusai e. Dar Curtea de Casatie, in judecatacareia trebuiau sa fie trimisi, era inamovibila,si guvernul liberal, cu toata presiunea ce a in-cercat-o, nu era sigur de verdictul ei. Idea dea desfiinta cati-va judecatori, propusa in comi-sia budgetary a Camerei, sau de a alcatul o ma-joritate ad hoc prin adaogarea unei intregi sectiila Curtea de Casatie, se parasise ca prea greude realizat, si de altminteri d. Eugenie Statescu,capabil de asa ceva, fusese inlocuit la justitiecu d. Campineanu (27 Ianuarie 1877).

De aceea, dupa faimoasa afisare prin comune,nu se mai face nimic. In zadar staruese acu-satii sa fie insfirsit trimisi inaintea judecatorilorfor naturali, in zadar se adreseaza pentru aceastachiar la Domnitor prin petitia colectiva de la21 Mai 1877: partidul liberal nu indrasneste sa,urmareasca procesul mai departe. Din contra,membrii comitetului de acusare demisioneazaunii dupa. altii. Inceteaza antai mandatul d-luiVoinov, fiind-ca nu mai e deputat, demisioneaza,apoi formal dd. D. Bratianu , E. Costinescu,Fleva si Misail, acest din urma cu motivarea in-teresanta, ca mai curend isi da demisia din Ca-mera decat sa sustie acusarea iaintea Curtii deCasatie avend convingerea ca nu e bine privit

46

de unii membri de la inalta Curte" (§edinta dela 2l Martie 1877). Asupra acestor demisii Ca-mera alege §1 realege pe dd. E. Statescu, G.Vernescu (amindoi acum simpli deputati), N.Fleva, G. Misail §i G. Danielopolu. Dar toti (afardde d. Fleva) declara ca nu primesc, §i atuncidemisioneaza §i d. D. Giant Camera nu-§i maida osteneala sa aleaga, pe altii in locul lor, cile respinge numai demisiile. Insa, ei de fapt re-fusa de a participa la o lucrare, pe care decla-rasera, ca nu vor sa o is asuprd-le. Numai d.Anastasie Stolojian remane neturburat membrual comitetului §tirbit.

Ast-fel fo§tii ministri dati in judecata, dupa oinstructie de 9 luni, mai reman alte 10 luni insituatia fantastica a unor oameni definitiv acu-sati, dar indefinit nejudecati. Nu acusatii, ci a-cusatorii dosesc de la judecata, §i toata actiunea,precum fusese inceputd in mod nechibzui setermina in mod ridicol. Guvernul liberal pan-de§te cu nerabdare prilejul de a scapa din im-pas, nerabdare cu atat mai explicabild, cu catla inceputul anului 1878, precum vom vedeadin capitolul urnadtor, situatia intern4ionala atern devenise ingrijitoarea si respunderea gu-vernului foarte grea.

Acest prileji i se da in sfir§it, dar i se dd cum

iu se Wepta: sub forma uneiisemnidcative a opiniei publice. In 2latparie 1878 aveau sa se fact, mai mute ale

partiale de deputati, printre care una la co-legiul I din Iasi §i alta la colegiul I din Roma-nati. In amindoue colegiile se aleg iara§ doi dinro§tii ministri r6ma§i sub judecata: la Romanatigeneralul Florescu, la Iasi autorul acestei scrieri,dupl. ce Inca in Aprilie 1877 dd. Lascar Catargi§i B. Boerescu (impreuna cu dd. P. Carp G.Gr. Cantacuzin) fusesera ale§i la Senat.

Dace, in spiritul §i litera Constitutiei, depu-Itatul ales nu represents numai colegiul sell e-lectoral, .ci intreaga tarn, verdictul terii era acunipronuntat ; §i imediat ministrul-prezident I. Bra-tianu, in §edinta de la 26 Iandarie 1878, cereCamerei sfirpasca odata cu aceasta neno-rocita cestiune", iar Camera, cu toata impotri-virea lui Pantazi Ghica, voteaza fan, discutiere_tragerea acusadi ministrilor conservatori. Votulse d cu 55 bile contra 6, Alonitora7 cm LathAplausele deputatilor, aceloraj deputati, care -utin an i jumatate in urma aplaudasera dared.iri judecata.

.FESfri

pi

sa

SUB MINISTERUL JOAN BRATIANU

RESBOIUL SI PROCLAMAREA RGATULUI

24 IULIE 1876-14 MARTIE 1881.

Pe end inauntrul terii Camera liberal, isipierde vremea cu incidentele acusarii ministeriale,in urma cArora Manolache Kostaki, prezidentulCabinetului de la 27 Aprilie 1876, dupe, deabLatrei luni de slab, guvernare, cedeaza locul mi-nisterului mai omogen format de I. C. Bratianu :evenirpentele istorice din Orient se desfAsuracu T f cesitatea prevezutA.

tOscoala din Boznia si Herzegovina se reper-,cateaza in primavara anului 1876 Ora in Bu'garia, unde se l&teste, cu toate salbaticele .m-cercari de nAbusire din partea Turcilor (Glad-stone : bulgarian atrocities). Marile Puteri, inscop de a prevent sau cel puffin de a localiza

N.

49

un eventual resboi regulat, incearea acum obi§-nuita actiune diplomatica asupra Turciei, une-ori cu aparenta deplinei intelegeri nitre ele, a-deseori insa cu transparenta diversitatii intere-selor. Dupa o prima intervenire formals, pre-sentata Inaltei Poll de Conte le A ndrassy innumele Austro-Ungariei, al G-ermaniei §i al Ru-siei (Ian. 1876), conferenta celor trei canoe-lari" Bismarck, Andrassy i Gortiacov, adunatain Berlin, stabilqte la 1/13 Mai 1876 a§a nu-mitul memorandum de la Berlin, primit i deItalia §i de Franta, nu insa de Anglia, dincausa careia se zadarnicesc cele 5 puncte dereform e impaciuitoare 1).

In Iulie 1876 Serbia §i Montenegrul, ajutatecu arme psi voluntari (generalul Cernaiev) tre-cull din Rusia prin Romania, Incep §i ele res-boiul in contra Turcilor. Montenegrinii romanbiruitori, dar Serbii sunt indata batuti la Ti-

Autorul acestei scrieri (trimis de ministerul L. Catargiin Martie 1876 pentru negotiarea conventiei comerciale cuGermania, dupg a arei incheiere prealabila a demisionat la2 Julie fat,a, cu situatia schimbata in tail) se afla in timpuimemoranetului ca agent diplomatic la Berlin. Felul primirilsale, In 'deosebire de primirea putin simpatia facut5, nou-lui aimbasador turcesc Edhem Pa§a, era un simptom alJAPatelOr dispositii pentru Romania in contra Turcilor §i a fost§1 astfel semnalat intr'o scrisoare dare ministrul de externeca o prevestire a rolulul nostru in rbsboiul viitor.

568 4

I)

50

moc (24 Iu lie). Puterile propun un simplu ar-mistitiu, Turcia it refusa, luptele continua ; insain momentul pericolului unei desaviiVte nimi-ciri a Serbiei, Rusia intervine la 16/28 Octomvriecu un ultimatum, In care cere Turciei

neconditionat pe 6 s6ptemani. Guvernulenglez, sub conducerea lordului Beaconsfield(Disraeli), is o atitudine amenintatoare in contraRusiei; pentru a preven1 conflagratia generala,ambasadorii Puterilor se aduna in conferenta laConstantinopol, 11/23 Decemvrie. Deasta-data

Europene ajung la o intelegere, si la 3/15lanuarie 1877 lordul Salisbury, al doilea trimisal Angliei, cite§te propunerile convenite in pri-vinta Montenegrului, a Serbiei, Bosniei, Herm-govinei §i Bulgariei.

Dar Inalta Poarta, sub noul Sultan Abdul-insceneaza in acelal timp curioasa Con-

stitutie a lui Midhat-Pap cu libertatea presei,religiei, a Intrunirilor (o ironie in contra Ru-

iej-)7 cu un fel de Camera (Mamie Sfat), corn-Rasa din 225 membri, etc. §i o promulga inchiar zioa deschiderii conferentei ambasadorilor;iar propunerile diplomatice le supune acum,,Marelui Sfat ", care le respinge. Turcia acoaralnumai Serbiei si Montenegrului un armistitiu

armisti-tiul

51

pAnd, la 19 Fevruarie, in restimpul cdruia In-cheie pacea cu Serbia, dar nu cu Montenegru.

Calculul politic al Inaltei Porti se arata gre-§it, ffind-ca se bizue prea mult pe antagonismuldintre Anglia, Rusia §i Austria, care tocmai inacest moment este imblanzit, aproape inlaturat.Anglia, desaproband resjstenta Turciei in contradiplomatiei Puterilor, a§teapta acum mai magifoloase de la slabirea Rusiei §i a Turciei inurma unui resboi intre ele; iar Rusia, Incredin--tatd de amicitia Germaniei (Bismarck in §edintaReichstagului de la 5 Decemvrie 1876: cat&vreme vom sta not la acest loc, nimic nu vaputea atinge amicitia noastra seculara cu Rusia"),i§i asigurase §1 bine-voitoarea neutralitatA a Au-striei prin intelegerea secreta de la Reichstadt(8 Iulie 1876), care incuviinta viitoarea ocuparea Bosniei §i Herzegovinei de care Austria1).

1) Probabil §i reluarea Basarabiei noastre do care Rusia.Este de mirare, cum un diplomat consumat ca Benedetti, entoatA dubioasa reputatie co i-a r6mas din timpul functionariisale ca ambapdor la Berlin 1864-1870, a mai putut sA Berlein Revue des deux mondes de ]a 1 lanuarie 1897 (ce e drept, lavirsta de 79 de ani): Au congris de Berlin on se concerta pourlimiter d'une facon derisoire les avantages stipules par la Russie aSan-Stefano .... On a rani a la Porte la Bosnie et l'Herzegovine,dont on con/ia Padministration temporaire a l'Autriche ... III. deBismarck a ete, dans une pensee interessee, le promoteur des avan-

52

Puterile Europene mai fac o ultima incercarepentru a evita Turciei izbucnirea conflictului cuImperiul de la Nord. Toti reprezentantii forafar, de cel otoman se aduna intr'o noul, con-ferenta, la Londra, §i semneaza acolo la 19/31

Martie 1877 un protocol", ale carui conclusiiinsa Turcia le refuse, iaral, §i acum Rusia de-clara formal resboiul.

Care este, in inijlocul acestor peripetii diplo-matice, atitudinea statului roman?

Ministrul-prezident loan Bratianu, inaltat laguvern in fruntea unui partid numeros §i binedisciplinat, incepe ali sitnti. §i ali desvolta in-cetul cu incetul calitatile omului de stat, pecare in tot partidul sou el singur le avea. Pa-rasind in curend frasele §i apucaturile revolu-tionare, cu care se deprinsese in tineretea saturbulenta, marele sou simt politic, care adese-ori i-a putut acoperi lacuna unei culturi mai

tages faits a l'Autriche qui, pour prix de ses bienfaits, noua ran-née suivante une etroite alliance avec l'Allemagne. Bismarck afort aka de putin promotorul acestui avantage, ca din contraprealabila itntelegere directs intro Rusia §i Austria la Reich-stadt trebuia, in intentia Rusiei, s& itmaie ascunsl Germanieikii nu i-a fost descoperita decac ceva mai tarziu, printr'o confi-dent& din partea Austriei, provocata de alte descoperiri curioaseasupra planurilor ruseqti. (Vezi intro altole gi Neues zur Bis.niarck'schen Politik In N. Fr. Presse de la 4 Noemvrie 1896).

53

aprofundate, ii inlesnWe intelegerea situatieireale: el devine mai accesibil sfaturilor Princi-pelui Carol in chestiile internationale qi poatepentru prima oars i§i da seams de toata im-portal*, Domnului hereditar dintr'o casa suve-rana a Europei.

Principe le Carol, dupe, 10 ani de domnie, a-junsese a cunoa§te oamenii §1 lucrurile din tarn,

precum iii insqise intelesul istoric al limbeinoastre in contra neologismelor pripite, se pa-trunsese de toata aspirarea nationala a genera-tiei divanului ad-hoc, §i in aceasta privintadevenise, a romas i este recunoscut ca Cel maiRoman dintre Romani.

Pricepetor al politicei europene, in positie dea afla amanuntele ei mai intime, el a avut dincapul locului simtimentul, Ca in aceasta crisaorientall Ro Mania era chiemata sa-§i manifesteputerea ei militara §i valoarea ei de stat, princare sa-§i clobindeasca adeverata suveranitate aindependentei 1).

1) Aceasta atitudine a Domnitoruiui merita cu atat maimult recuno§tinta cu cat era in contrazicere cu sfatu-rile ce i is da insu§ tatal seu, Principe le Anton, din Sigma-ringen §i marele strateg Moltke din Berlin. (Vezi DeutscheRevue, Aprilie 1897, Zur Vorgeschichte des Krieges von .1877,pag 49 §i 51).

§i

Ted,

54

Insg Domn constitutional precum era, el nuputea sa impue politica sa ca un autocrat, citrebuia sg, caute a o inspira mini§trilor sei. Indeosebire de prea prudentul cabinet Lascar Ca-targi, la care imtimpinase credinta in neutrali-tatea absoluta, gase§te in ministerul liberal unguvern mai mlgdios, §i loan Bratianu se iden-tilica treptat-treptat cu noua §i curajoasa con-ceptiune.

Numai treptat, §i nu de indata, §i nu cutoata energia. In primele 6 luni politica externaa lui Than Bratianu e prea §ovaitoare. Inca inDecemvrie 1876, la conferenta ambasadorilordin Constantinopol, trimisul t6rii, Dimitrie Bra-tianu, insista cu tot dinadinsul asupra garan-tarii neutralitatii noastre, pe care o ceruse inNoemvrie §i memoriul lui Ion Ghica catre gu-vernul englez. Precum era de a§teptat, cerereaRomaniei intimpina refusul Puterilor.

Poate Ioan Bratianu sta la indoiall §1 dincausa parerilor d-lor Ion Ghica §i Dimitrie A.Sturdza. Ion Ghica, fiind-cg fusese cat-va timpBey de Samos, trecea de cel mai bun cunosco-tor al intrigilor orientale, iar d. Dimitrie A.Sturdza era pe atunci simplul seu adept, amin-doi partizani hotariti ai neutralitatii §i vezendnumai in aceasta atitudine scaparea.

55

Poate era in defavoarea cabinetului liberal §ifaptul, ca avea ca ministru de externe pe d.Nicolae Ionescu, care fusese primit cu ga,ndulprea u§or, ca. deocamdata nu vor fi interesemai grave de ingrijit. Locul era aici §i atunciindicat pentru Mihail Kogalniceanu, care insanu reintra in cabinet decat la 3 Apri lie1877.

Cu asemenea dispositii nehotarite, calatorialui Ioan Bratianu la Livadia, in Octomvrie 1876,nu pare a fi avut tot succesul ce poate 1-ar fiavut in alte imprejurari.

La Livadia Imporatul Alexandru al II erainsotit de cancelarul s6u Gorciacov, de ministrulde resboi Miliutin §i de ambasadorul din Con-stantinopol Ignatiev. Pe Ioan Bratianu it insoto to numai ministrul de r6sboi, colonelul Sig.-niceanu, fire§te nu §i ministrul de externe d.Nicolae Ionescu.

Totu§ faptul acestei intilniri a lui Bratianucu Imperatul Rusiei dovede§te inceputul uneimai bune intelegeri a necesitatii politicei ro-mane in fata crizei orientale.

Ce se va fi desbatut la Livadia este greu deconstatat in toate amanuntele. Than Bratianunu era om de condei ; raporturi scrise, necummemoare personale, nu a lasat din timpul mi-

56

nisterului s6u. Suntem dar red0 la simpleconjecturi 1). Ca s'a stabilit un fel de intelegereprealabila asupra trecerii armatelor rusesti printeritoriul nostru, ne pare sigur: eVrea la ivealaa conventiei formale de la 4 Aprilie 1877 omarturisWe. Dar me a fost contra-valoareaceruta de Bratianu? A insistat el asupra uneialiante intru deplina co-operare a armatei noa-stre alaturi cu cea ruseasca in contra Turciei`;Sau o asemenea politica energica nu era Incahotarita in propriul lui cuget §i in or ce casnu fusese diplomatice§te destul de pregatitapentru a avea si sprijinul Germaniei §i al Aus-triei pe langg, Tarul Alexandru? S'a preocupat

1) De cand am scris aceste rinduri, au aparut In DeutscheRevue (Aprilie si Mai 1897), cateva revelari asupra tratativelorpremergetoare itsboiulni de la 1877. Ele nu stint de natura amodifica textul de mai sus. Extragem din ele urmatoarele: La16 Oct. se intoarce Bratianu din Livadia si raporteaza, ca res-boiul trece de inevitabil... Conte le Ignatiev i-a explicat nece-sitatea neaparata a unei conventii pentru trecerea armatei ru-sesti prin Romania, el insa a raspuns evasiv... La plecare i-azis Printul Gorciacov: Daca e r6sboi, ne vom intelege not cum-va,Romania nu poate decat sa castige, si Bratianu i-a respuns, cao intelegere este de sigur in interesul amendoror state si cael eAte dispus a cerceta chestia mai deaproape . . . In mi-nisterul roman d. Sturdza sustinea neutralitatea absoluta cacea mai buns politics, pe cand Bratianu vedea din contra inintelegerea en Rusia cea mai inteleapta m6sura. Principele Carolimpartasea parerea ministrului prezident".

57

indestul de soarta Basarabiei, a carei pierdereo prevedea Romdnul Inca din 15 Noemvrie1875? Sau ceea ce ar fi mai gray Bratianus'a intors de la Livadia cu impresia, ca Basa-rabia tot- era pierduta pentru noi, §1 redactareacam vaga a conveniei de la 4 Aprilie 1877,despre care vom vorbi mai jos, §i declarareaulterioara a Parlamentului, ca nu cedeaza, Basa-rabia §i nu admite nici un schimb de teritoriu,erau numai ni§te inscenari de ocasie pentru ascapa aparentele §1 a-§i pastra popularitateafata cu periculoasa atitudine, ce o luase coalitiade la Mazar-Pa§a tocmai asupra acestei chestii(vezi mai sus pag. 13)?

Dupa respunsul, ce un om nepartinitor, cu-noscend odata exact toate amanuntele, it va dala aceste intrebari, va atirna judecata asuprameritului sau demeritului actiunii politice a gu-vernului liberal din acest timp.

Or cum ar fi, realitatea evenimentelor, careeste mai puternica decat inchipuirile individuale,impune in curend lui Ioan Bratianu linia deconduita §i insa§ Turcia se insarcineaza sa-igrabeasca hotarirea, eel putin in ceea ce pri-ve§te relatiile noastre cu Puterea suzerana.

Caci faimoasa Constitutie, plasmuita de Midhat-Pa§a §i promu]gata la 11 Decemvrie 1876, ne-

58

tiind seama de capitulatiuni1P, la a caror res.pectare Inalta Poarta se angajase si prin con-ventia de la Paris, vorbe§te in art. 1, 7 §i 8 deprovinciile' privilegiate ale Imperiului Otoman§1, dupa cum declara ministrul de externe SavfetPa§a, guvernului nostru, intelege sa supue §1

Romania sub aceasta, denumire.Acura era destul I Pe de o parte sfaturile

staruitoare ale Principelui Carol, pe de alta ne-vointa Marilor Puteri de a ne garanta neutrali-tatea §i insfir§it nechibzuita vatamare a drep-turilor noastre prin Constitutia lui Midhat, pro-duc in cugetul lui Bratianu hotarirea definitive,§i de la 21 Fevruarie 1877 inainte, politica gu-vernului liberal tinde spre ruperea relathlor cuTurcia §i spre cucerirea independentei prinarme.

Fixam data de 21 Fevruarie 1877 dupa untermometru caracteristic pentru §ovairile ante-rioare ale lui Bratianu : acest termometru ested. Dimitrie A. Sturdza. D. Sturdza se apropiasau se departa de guvernul liberal, dupa cumacesta se apropia sau se departa de Turcia. In-trat in cabinetul lui Ioan Bratianu la 24 Iulie1876, d. Sturdza it parase§te la 7 Ianuarie1877, reintra in cabinet dupa 20 de zile, darit parase§te iara§ dupa alte 24 de zile, adea ,

59

tocmai la 21 Fevruarie 1877, §i remane adver-sar al politicei partidului liberal in tot timpulresboiului §i pana tarziu dupa incheerea Oende la Berlin.

D-sa, ca §i Ion Ghica, sunt §i reman parti-zani absoluti ai neutralitati, §i chiar pe la Martie1877, cu o lung inaintea inceperii resboiului,d. Ion Ghica In bro§ura sa cugetare poli-tic,, 1877" ne sfatul: Idea, care ni s'arp area mai nemerita, ar fi de a nu incurajaprin atitudfnea i prin cuvintele noastre nicipe Turci nici pe Ru§i, a nu arata nici unuianici altuia nici simpatii nici antipatie. A 'Astra,cum s'au rostit corpurile legiuitoare, neutrali-,,tatea noastra, o neutralitate adeverata, iar nu

o neutralitate cu me§te§uguri, a nu inlesnlnici impedica trecerea, iar in cas de trecerefie a unuia fie a celuilalt sa protestam sus §i

tare inaintea Europei in contra violarii terito-riului nostru i sa ne reservam actiunea pe

viitor, retrtgend armata noastra din ochii tru-pelor straine ; sa ne manifestam dorintele §isperantele ca sa obligam pe Europa sa ne ga-27ranteze pe viitor acea neutralitate, de 'careavem atata trebuinta, §i care li este chiar eiatat de necesara. bar aci se de§teapta un sen-

timent de cavalerism reu Inteles. i apoi sä

MI,a,

2)

60

,,te mai tii cuvintele cele maxi! Nu voiu salas tara mea sa fie umilita", zice unul. Nueu voiu consimti ca dupe atatea sacrificii ce

am facut cu brava §i iubita noastra armatense las pe strain" ... zice altul. Sa protestgmcu sange", striga §i o mie de alte cu-21vinte frumoase pe care le-ar invidia Racine §i

Corneille, care atrag aplaude §i stringeri demana patriotice, dar care din nenorocire riu

pot fi decat cuvinte".i apoi mai adaoga par'ca In rindurile de

mai sus nu era destula smerenie:Cat pentru onoarea armatei, le respundem

cg, nu credem, ca onoarea unei armate, care7/se retrage dinaintea altei armate, cu care nuse poate m6sura in lupta, sa fie compromise,nici ca ar fi mai umilitor de a se retrage di-naintea numerului decat de a fi batuta sau

J)silita a depune armele dinainteaCe slab sfatuitor, ce reu prooroc a fost Ion

Ghica! i aceastg, ncugetare politica" era peatunci evanghelia d-lui Dimitrie A. Sturdza; O.ava de inradaeinat era d. Sturdza in credintasa, Incat chiar mai tarziu, pe timpul dis-cutiilor parlamentare pentru aplicarea tractatu-lui de la Berlin, roste§te In §edinta Senatuluide la 28 Septemvrie 1878 un discurs de opo-

multi;

61

sitie in contra guvernului lui Than BrAtianu §iatribue acestui act politic al d-sale destulA im-portanO, pentru a-1 scoate §i a-1 rospandl Inbro§urg, deosebitA sub titlul Bessarabia §i Do-brogea" (Bucure§ti, 1878)1).

Din norocire Ioan Bratianu de pe la sfirFullui Fevruarie 1877 iii hotArVe atitudinea poll-ticA in contra parerii d-lor Ion Ghica §i DimitrieSturdza, i pentru a avea Data de gravitateasituaei externe un Parlament mai mladios, di-solra ales Inca sub ministerul LascarCatargi, §i convoaca pentru zilele 21 26 Apri-

1) Un om public de insemn&tatea d -Iui Dimitrie A. Sturdzase cuvine s& fie judecat dupa, exacta constatare a diferitelorsale faze. De la 1 August 1882, ca.nd a parasit pe IonGhica gi a reintrat in cabinetul lui Ioan Bratianu, sub a c&ruiinfluent& a r6mas, gi mai ales de la 1894, de and a ajuns Incapul partidului national-liberal, d. Sturdza vorbegte mereu decredinta sa in Joan BrAtianu gi de scumpatatea, cu care if pa,-streaz& traditia. Dar pentru respectul adevtirului, far& a in-sista asupra vechiei scrisori, ce a publicat-o d-sa impreuna cud. BillAceanu In contra lui BrAtianu la 15 Martie 1869 (vex iIndependance Roumaine de la 4 Ian. 1887), este necesar& amin-tirea, ca in una din actiunile principals ale lui BrAtianu, incare s'a manifestat valoarea acestuia ca om de stat, adecitin participarea la rtisboiul ruso-turc, d. Dimitrie Sturdza i-a fostadversar hotarit gi c5, poate aceasta ostilitate a d-sale gi alui Ion Ghica a Impiedicat partidul liberal de a apuca mai detimpuriu calea cea dreapt& In criza oriental& gi de a dobindipentru tar& mai multe foloase decat s'au dobfndit dupe atatagovAire.

Senatul,

62

lie colegiile electorale. Insa evenimentele se pre-cipita peste a§teptarea guvernului reu informat.Deabia se disolvase Senatul la 23 Martie, §1inceperea resboiului ruso-turcesc, prin urmarenecesitatea trecerii arrnatei ruse§ti peste terito-riul nostru, se anunta ca iminenta. In toatapripa guvernul trebue sa dea acum o forma le-gala intelegerii asupra intrarii trupelor de laNord in Romania, despre care se vorbise Ja.Livadia cu 6 luni inainte §i a carei redactie sestabilise (la spatele titularului de la externe,d-lui Nicolae Ionescu) Inca, pe la sfir§itul luiNoemvrie intre loan Bratianu §i Nelidov. (Nelidovsosise in secret de la Constantinopol §i re-masese ascuns la baronul Stuart in consulatulrusesc din Bucure§ti).

La 4 Aprilie 1877 se subscrie formal con-ventia cu Rusia de baronul Dimitri Stuart §i deMihail Kogalniceanu, numit in ajun ministru deexterne 1).

Spre ugura rtispunderea, Ioan Bratianu indeamna pePrincipe le Carol la consultarea mai multor oameni politicidin diferite partide, care ins& constata numai predomnirea p&-rerii d-lor 'art Ghica gi Dimitrie A. Sturdza pentru neutralitate2 Apr. 1877).

Caracteristica este recenta polemic& iscata in ziarele noa-stre (Mai 1897) asupra participarii conservatorilor §i in deosebia d-lui Lascar Catargi la aceast& consultare. Ea dovedegte oslab& cunoagtere a color petrecute in tar prea putina ju-

a-§i

§i

63

Reproducem aici textul oficial al memorabi-lului act:

decata. D. Lascar Catargi nu a fost chiemat la acea consultare, ginici nu putea sa fie chiemat. Deabia cu 12 zile inainte Cameraliberal& votase acusarea definitiva a color vase minigtri con-servatori pentru crime gi delicte". Ar fl fost o monstruositateconstitutionala, ca in acelag timp sa, fie chiemati de guvernla o consultare politica! Daca ar fl fost chiemati, unii din eide gi nu d. Lascar Catargi, s'ar fl aratat de sigur partizani alresboiului incontra Turcilor. Este gtiut, ca generalul Florescua facut toate incercarile putincioase ca sa is parte la actiuneaarmatei, dar cu o rara. cruzime s'a refuzat vechiului mi-litar indeplinirea acestei supreme datorii patriotice. Uitat-aupublicigtii nogtri strigatul de indignare ce poetul nationalal RomAnilor, Vasilie Alexandri, l-a adresat generalului Flo-rescu ?

Din sinul Terii noastre o mandra oaste-apare!Menita ca sa'ntreach a lumii agteptarePrin fapte glorioase din timpi de alts -data,Ea sboara 'n foc gi iese cu fruntea 'ncoronata!

i insa tu, victims de-o oarba prigonire,Ai fost ca un netrebnic lasat in parasire!Netrebnic, tu, netrebnic! Decand, o! Doamne 'n lumeLumina zilei poarta al noptii negru nume?Decand netrebnic este acel ce cu iubireConsacra-o viata 'ntreaga l'a patriei marire?Decand netrebnic omul cu inima mare*,Ce 'n lupta pentru tars der& brat gi viata ?Decand netrebnic geful ce, or cum bate vintul,Igi apart stindardul gi gi tine juramintul? . . .

Acum, in loe de arme curate, lucitoare,Eu veld ca so prefer& hulirea minjitoare.Or'cine stn 'n arena, de tins are parte.Eu, nedeprins cu tina, mel tin de ea departe*'agtept se yeti sub trasnet hidoasa pocituraCare-au sadit in tarn invidie gi urn.

.

64

Lucrand in intelegere cu cele-lalte marlPuteri pentru a ameliora conditiunile deexistenta ale crestinilor supusi dominatiuneiSultanului, guvernul imperial al Rusiei aatras atentiunea Cabinetelor garante asupranecesitatei de a asigura inteun chip eficaceexecutarea reformelor cerute de la Poarta.

De oare-ce Intaritarea Musulmanilor sislabiciunea invederata a guvernului otomannu lash, a se spera mesuri serioase de exe-cutare din partea autoritatilor turce, o in-terventiune military din afara poate deveninecesara. In casul cand desvoltarea ulteri-oara a afacerilor politico in Orient ar sillpe Rusia sa lea asupra-si aceasta sarcina sia dirige armata sa spre Turcia din Europa,1guvernul imperial, dorind a respecta inviolabilitarea terioriala a Statului Roman, s'aInteles de a incheia cu guvernul Al tetei.Sale Domnitorul Carol I o conventiune spe-cialh, relativa la trecerea trupelor ruse prinRomania.

Prin urmare au fost desemnati ca ple-nipotentiari :

Din partea Majestatei Sale Imperatorultutulor Rusiilor, baronul Dimitri Stuart,consular de stat, agent diplomatic i con-sul general al Rusiei In Romania, cavaleral ordinului St. Vladimir clasa III, al St.Anei clasa II, al St. Stanislas clasa II si alordinelor streine: Leul si Soarele clasa II

568

65

cu plats, Medgidie, clasa III, Muntenegruclasa II cu plan, si al Crucei de ofiter alMantuitorulul;

Din partea Altetei Sale Domnitorul Ro-maniei, d. M. Kogalniceanu, ministrul Soual afacerilor streine, mare Cruce al ordinu-lui St. Ana clasa I, al Vulturului rop clasa I,al Medgidiei clasa I, al Coroanei de fierclasa I.

Cari, dupa ce si-au preschimbat depli-nele for puteri, gasite In buns regulate,forma, s'au invoit asupra articolelor urrna-toare :

Art. .1. Guvernul Altetei Sale DomnitorulRomaniei Carol I asigura armatei ruse, careva fi chemata a merge in Turcia, liberatrecere prin teritoriul Romaniei tractareaeservata armatelor amice,

Toate cheltuelele, care ar putea fi oca-sionate de trebuintele armatei ruse, de tran-sportul sou precum i pentru satisfacerPatutulor trebuintelor sale, cad bine IntelesIn sarcina guvernului imperial.

Art. 2. Pentru ca nici un inconvenientsau pericol sa nu resulte pentru Romaniadin faptul trecerei trupelor ruse pe terito-riul sOu, guvernul Majestatei Sale Impera-torul tutulor Rusiilor se obliga a mentine

a face a se respects drepturile politiceale Statului roman, ast-fel cum results dinlegile interioare si tractatele existente, pre-

5

si

si

6i

66

cum i a mentine si a apara integritateaactuala a RomAniei.

Art. 3. Toate amanuntele relative la trecerea trupelor ruse, la relatiunile for cu autori-tWle locale, precum si toate Invoielile, cariar trebul sA fie facute pentru acest sfir§it,vor fi consemnate intr'o conventiune spe-ciala, care va fi incheiata de delegatii am-belor guverne, si ratificatl in acelq timpca §i cea de fats, §i va intra in lucrare deodath.

Art. 4. Guvernul Altetei Sale DomnitorulRomaniei se IndatoreazA a obtine pentru Con-ventiunea de fats, precum §i cea mentio-natO, la art. precedent, ratificarea ceruta delegile romane, si a face imediat executoriestipulatiunile coprinse inteensele.

Drept aceea plenipotentiarii respectiviau pus pe conventiunea din fats, semnatu-rile for si sigiliul armelor lor.

FacutA In Bucureti la 4 (16) Aprilieanul mantuirei una mie opt sute apte-zecisi sapte.

Pentru deosebita important l a artico]ului 2de mai sus, dAm i textul oficial al redactieifranceze :

Art. 2. Afin qu'aucun inconvenient oudanger ne resulte pour la Roumanie du fait

67

du passage des troupes russes sur son ter-ritoire, le Gouvernement de Sa Majest61'Empereur de toutes les Russies s'engageA maintenir et A faire respecter les droitspolitiques de l'Etat Roumain tels qu'ils r6-sultent des lois interieures et traites exis-tants, ainsi qu'a maintenir et A defendrer_integrite actuelle de la Roumanie.

Cand recitim asthzi acest act i ne aducem.aminte de marturisirea facuta de Kogalniceanu.in §edinta Camerei din 30 Sept. 1878, Ca Inca,la Iunie 1877, putin dupa incheerea conventiei§i inainte de trecerea armatei noastre peste Du-Dare in ajutorul Rusiei, cancelarul Gorciacov iispusese la Ploeti ca ne cere Basarabia 1) : nerevin asupra actiunii diplomatice a guvernu-lui liberal toate indoelile, de care am vorbitmai sus.

Prea este carioasa redactarea conventiei dela 4 Aprilie. Faimosul articol 2 zicea, ca Rusia

s'engage a 9natintenir les droits politiques de

l'Etat Roumain tels re'sultent des traite'sexistants (aka dar supunerea sub suzeranitateaTurciei?), ainsi qu'a maintenir inte:q rite actuelle

de la Roumanie.

') Vezi discursul 40 din acest volum.

qu'ils

68

Acest text cuprindea pericolul unei reservatiomentalis din partea Rusiei §i putea da loc la ointerpretare contrail celei presupuse de Romani.Caci Rusia, prin tractatul Pontului, semnat inLondra la 1/13 Martie 1871 (vezi vol. I, pag.35) obtinuse anularea tractatului de la Parisdin 1856 in ceea ce privea Mama Neagra.

i pe de alta parte noi in§i-ne it §tirbisemprin Unirea de la 1859 §i prin instituirea Dom-nului hereditar strain de la 1866, amindoueaceste acte fiind admise de Puteri in fapt, darnu recunoscute in drept. In a§a stare de lu-cruri, mai era oare tractatul de la Paris, pentruRusia fata de noi, un traite existant? 'i l'inte'grite"actuelle de la Roumanie, interpretata cu oare-care siretenie, mai era integritatea cea de la1856 pans, la 1870, adeca cea conforma cutractatul de la Paris, care ne dase Basarabia ?Dealtminteri chiar art. 21 al tractatului de laParis zicea : Le territoire (en Bassarabie) ce'cle" parla Russie sera annexe ci la Principautd de Mol-davie, sous la suzerainete de la Sublime Porte. Esemnificativa relevarea suzeranitatii in acest ar-ticol. Care e puterea Suzeranului asupra terito-riului? Cuventul, ca termin de drept interna-tional, nu are inteles precis. Ca precedent isto-ric, Austria ne luase la 1775 Bucovina §i Rusia

69

la 1812 Basarabia prin intelegere directg cuTurcia. Gorciacov ne va aduce aminte de acea-sta la 1878.

Dace, era vorba sa, se previe o aka interpretareingratg din partea Rusiei, atunci textul artico-lului 2 trebuia sa cuprinda anume garantareaBasarabiei.

Iar dacg era vorba sa, romae redactia a§ade vaga, fiind-ca tot nu mai puteam pastra Ba-sarabia fats, de pretentiile puternicei Rusii, a-tunci trebuia din vreme pregatita compensatiade bung voie, care ar fi fost incomparabil maimare, decat partea r6u limitata din Dobrogea,pe care am primit-o mai la urma cu dea sila.

$i un asemenea act guvernul lui loan Bra.-tianu se vede nevoit sa-1 incheie §i sa -1 publice inlipsa Parlamentului ; iar dupg 7 zile, la 11 A-prilie, primele trupe ruse§ti tree peste Prut §iintra in Cara.

Art. 123 din Constitutie prescrie, cg nici otrupa straina nu va putea trece pe teritoriulRomaniei decat in puterea unei anume legi".Cum sa indeplineasca guvernul liberal aceastaprescriere constitutionals, tend din lipsa de pre-vedere tocmai in acest moment Senatul era di-solvat §i epoca alegerilor fixata de abia la 2126 Aprilie ?

70,

Pentru a reintra mai curend in legalitate, celputin in aceasta privinta, ministerul comise anoun, violare de lege §i, scurtand terminul mi-nimal de 21 zile prevezut de art. 46 din legeaelectorala, modifica, prin decretul de la 3 A-prilie 1877 convocarea colegiilor i o fixeazaintre 9 §i 13 Aprilie.

Alegerile dau o mare majoritate guvernamen-tala, insa din fo§tii miniltri conservatori intrain noul Senat dd. Lascar Catargi, P. Carp, B.Boerescu §i G. G-r. Cantacuzin.

Parlamentul se deschide la 14 Aprilie 1877,§i la 16 §i 17 Aprilie, amindou6 Corpurile le-giuitoare primesc conventia cu Rusia §i dau mi-nisterului un bil de indemnitate pentru violarilede lege comise.

Atitudinea opositiei conservatoare in acestmoment important al Istoriei noastre contim-porane merita sa, fie relevata. In organul forrecunoscut, Timpul, conservatorii publica la, 26Aprilie urmatoarea declarare demna:

Impregiurarile cunt de o gravitate ex-ceptionala. Armatele rusqti ocupa terito-riul nostru. 0 conventie iscalita de guver-nul roman §i aprobata de majoritatea cor-purilor legiuitoare, a fixat rolul, ce Roma-nia este chemata, a juca in situatia actuala.

71

Constatam, c aceasta conventie a fost su-pusa, Carnerei si Senatului, dupg, ce armataimperialg, a Rusiei trecuse Prutul §i oeu-pase o parte a terii.

In fata acestor fapte implinite, in fataunor impregiurki, de la care poate atirnaviitorul Statului nostru, not conservatoriicredem, c ar fi 0 nepatriotic fi inoportunde a crea guvernului, cdruia evenimenteleiau incredintat soarta terii, dificultegi inchestiile exterioare.

Opinia noastra, despre acest guvern estecunoscuta; ea nu s'a schimbat intru nimic.Pentru moment ins credem, ca o pplemicain contra politicei sale din afara nu este lalocul ei".

Cu toat conventia de la 4 Aprilie, relatiilenoastre cu Rusia sunt foarte precare.

Fratele Imporatului Alexandra II, MamieDuce Nicolae, caruia ii era incredintat coman-damentul suprem al armatei, isi permite a a-dresa la 11 Aprilie un manifest catre locui-torii romani", in care le zice intre altele :

Prin porunca Majesta,tii Sale Impgratuluitutulor Rusiilor, armata Sa ce am sub amea comanda,, insarcinata, a combate incontra Turcilor, intra astazi in lara voa-stra, care nu pentru a,ntgia§ data a intim-pinat cu bucurie ostirile ruse§ti.

72

Vestindu-vi aceasta, vg declar a venimla Voi ca vechi prieteni §i voitori de bine;nadajduesc sä gasesc la Voi aceiq sufle-teasca primire care au aratat strabuniiVqtri qtirilor noastire In trecutele resbelece le-am avut cu Turcii...

V6 invit dar prin aceasta a v6 urma inpace indeletnicirile i a uqura armatei chi-pul de a satisface nevoile §i trebuintelesale, etc.

Par-ca suntem Inca sub protectoratul de laAkierman §1 Ba lta-Liman! Rusia §i de asta-data considers tractatul de la Paris din 1856ca ne mai avend fiinta.

Pe de alts parte Turcia vede acum in statulRoman un du§man, sile§te pe representantulnostru sa plece din Constantinopol §1 la 26Aprilie incepe din Vidin bombardarea Calafatu-lui, careia Ii urmeaza pang la 14 Mai §i bom-bardarea Giurgiului, Oltenitei, Islazului, Beche-tului §i Corabiei.

In astfel de situatie, Parlamentul nostru isact de Inceperea ostilitatilor efective din parteaTurciei §i, dupg o discutie prealabill in §edintaCamerei de la 29 Aprilie, care se termina cuprimirea unei motiuni de incredere, propuse ded. P. Gradi§teanu (voteaza contra dd. Nicolae

73

Ionescu, Pantazi Ghica,. A. Vizanti), AdunareaLegiuitoare hotarqte la 9 Mai 1877 cu unani-mitatea voturilor exprimate (se abtin dd. Ni-colae Ionescu §i N. B. Locusteanu) : Camerania act, ca resbelul intre Romania §i Turcia, Caruperea legaturilor noastre cu Poarta §i Inde-

pendenta Absoluta a Romaniei au primit con-)] sacrarea for oficialau.

In aceea-t zi Senatul voteaza legea pentruinstituirea ordinului Steaoa Romaniei ca semnal Suveranitatii, care lege se primete §i deCamera §i se sanctioneazA a doua zi, 10 Mai.La aceasta serbare nationall (Marti in 10 Mai1877) o deosebita solemnitate accentueaza actulAavir§it: ministrul-prezident loan Bratianu, Mi-

tropolitul Moldovei Sucevei Iosif Naniescu,vice-prezidentul Senatului Dimitrie Bratianu, pre-zidentul Camerei C. A. Rosetti, primul-prezidental Curtii de casatie Al. Cretescu §i prezidentulCurtii de conturi Em. Gradi§teanu in discur-suri inaintea Domnitortilui §i-1 pentru in-dependenta declarata.

E de notat, ca aceasta (cam acoperita) de-clarare a independentei provoaca in prima linienemultumirea Rusiei, care se §i grabe§te a oexprima prin o note, a d-lui de Nelidov. Politica

§i

felicity

74

ruseascd fad cu micile state era vederatd :Tarul voia sa le albs in decursul resboiului ladispositia sa i, dup. izbinda, sa le procureoare-care foloase ca resultat al generositatiisale. La vre-un ajutor din partea armatelor a-cestor state (adeca a Romaniei §i a Greciei,caci Serbii erau batuti, i Montenegrinii preapuVni la numer) nu se gandea Rusia: incercdrileguvernului roman de a face sa se admits coo-perarea regulata a armatei noastre le respingecu trufie.

Dar in curOnd soarta armelor aduce situ-atia la expresia adevOratd a valorilor reale.Cdci Rusia se arata reu pregatita pentru unasemenea resboi. Influentata poate de ilusiilelui Ignatiev, care fata en pretinsa decaden0. aTurciei vorbea de o simpla plimbare militara,Rusia trimite la inceput pe campul de resboieuropean, unde efectivul turcesc este de aproape400,000 luptatori, numai 150,000, care cu vr'O10,000 cazaci din aka numitul corp combinat(svodny) §i cu personalul technic insumeaza de-abia un efectiv de 170,000 oameni 1); iar inten-

1) Aus dem Leben Kdniq Karls von .Rumanien (vol. III, pag. 156).Statul-major roman da cifra de 135 la 140 mii oameni" (vol.I, pag. 54). Cartea statului nostru major este intitulata Is-

75

denta este concesionata unor intreprinderi pri-vate : pentru transporturi lui Warschawsky,pentru aprovizionari consortiului Horwitz, Gregr§i Kohan, a caror exploatare ajunge dupa sfir-§itul rosboiului in cercetarea instantelor ell-minale.

Cu mi§carea intarziata prin ploile torentialedin primavara anului 1877, armata ruseasca i§iface trecerea peste Dunare deabia intre 10 §i15 Iunie, iar la 16 Iunie trece §i Imp6ratulAlexandru cu Mamie Duce Nicolae. Centrul ar-matei, sub geneneralul Gurco, ocupa Tirnovala 25 Iunie, strabate cu o surprinzetoare re-peziciune Balcanii prin pasul Hainkioi §i ajungela 5 Iulie pang. la Cazanlic. Insa Turcii se re-culeg dupa prima ameteala, Suleiman-Pa§a batepe Ru§i la Eski-Zagra (18 Iulie), §i la 23 Iulietrupele lui Gurco se intorc lard§ la Tirnova.

Dar indriisnea.ta inaintare era §i fara de aceastaYlericlitata prin evenimentele intimplate in acela§

toriculii Ri3sboiului din 1877-1878. Participarea Romanies laacestii riisboiu. Lucrare facuta de mai multi ofiteri". Partea I.(Bucuregti, 1887). Lucrarea cuprmde atatea neajunsuri detot felul, incat se intelege, pentru ce se prezenta, sub o formaanonima gi oarecum ne-oficiala. Totug este de regretat, ca. dupa20 de ani de la rOsboi gi 10 ani de la publicarea volumuluiantai, n'a aparut anca volumul al doilea gi cel mai important,in care a r6mas O. se descrie luarea Plevnei.

76

timp la baza, de operatie ling Dunare. Spre aWO aceasta baza, aripa dreapta a armatei subgeneralul Krildener, lasand deocamdata Plevnala o parte (de si Principe le Carol, intr'un con-siliu de resboi tinut la Mamie Duce Nicolae inPloe§ti, aratase Inca de la 20 Mai necesitatea dea pune cat mai curOnd mana pe acest punct deincruci§areu§or lucru pe la sfir§itul lui Iunie,cand era reocupat numai de putine batalioaneturce§ti), se indreptase spre Nicopoli §i dupa oscurta bombardare, dar cu relativ mari pierderi,intrase la 3 Iu lie seara in aceasta cetatue. Insain restimp Osman-Pala, ne mai putend sosi dela Vidin in ajutorul Nicopolii §i intelegend pede alta parte marea importanta strategics, aPlevnei, concentrase aici toate trupele disponi-bile (de la inceput peste 1,000 oameni) §i incateva zile de o activitate febrila izbutise sa,

fac . din aceasta pozitie, de la sine favorizataprin dealurile dimprejur §i prin vaile laterale,cea mai strapica intaritura. Statul-major rusescordona generalului Schilder-Schuldner sa plecede la Nicopoli §i sä is Plevna. Nefericitul ge-neral o ataca la 8 Iu lie cu deabia 8,000 oameni,fara recunoa§teri prealabile, fall trupe de rezer-va, §i este respins cu pierderea unei treimi dinsoldatii sei.

77

Pentru a restabill cat mai curend prestigiularmelor ruse§ti, generalii Krillener, ahovscoi§i Scobelev ataca la 18 Tulle Plevna pentru adoua oars, de astadata cu vr'o 32,000 oameniinfanterie, 3 brigade de cavalerie §i 186 tunuri;dar §i Osman-Pala adunase OM atunci in inta-riturile sale cam acela§ numer de combatanti cu54 tunuri. Ru§ii sufer o a doua §1 mult maicruda infrangere §i au sa deplanga pierdereaexorbitanta a vr'o 7,000 oameni cu aproape 200ofiteri.

Situatia for devine din cele mai critice ; inaceea§ zi este batut §i Gurco la Eski-Zagra inBalcani, toata soarta resboiului e pusa la in-doiala.

Acura inceteaza or ce trufie. Marele Duce Ni:colae intervine deadreptul pe linga Domnitorulnostru §i-i cere ajutor prin memorabila depe§ede la 19 Iulie 1877, al carei text it vom re-produce mai jos. Totdeodata se ordona chie-marea unui spor de peste 100,000 oameni dinRusia, §i ministrul rusesc la Atena prime§te in-sarcinarea de a provoca §i intrarea Grecilor inresboi. Chiar §i Serbilor, cu toata infrangereadin anal precedent, li se adreseaza pe la sfir§i-tul lul Octomvrie aceea§ cerere. Iar Montene-

78

grinii reincep de la sine lupta deabia intre-rupta1).

Ce facuse pans atunci armata romans ?Mobilizata in luna lui Aprilie 1877, cu un

efectiv de 50,000 oameni i 180 tunuri (dupe,ce In decursul iernei se construisera cu bunk,

1) In contra Grecilor Turcia asezase un corp de observarela granite din Tesalia. In casul unui atac efectiv din parteaGreciei, acest corp trebuia intern prin detasarea de trupe dinSudul Balcanilor, si astfel s'ar fi slabit resistenta contra Ru-§ilor din pasurile *ipca si Hainkioi. Dar Saburov, pe atunciministrul Rusiei la Atena, cunoscend starea deplorabila a ar-matei grecesti si temendu-se ca aceasta sa nu fie indata nimi-cite, si atunci din contra trupele turcesti din Tesalia se, poen,spori contingentul din Balcani, a luat asupra-§i de a nu exe-cute ordinul primit, ci de a sfatui pe Greci se, remae in pace.Inteligenta nesupunere, marturisita mai tarziu Tarului de insusSaburov, i-a procurat inaintarea la ambasada din Berlin.Deabia dupe, incheierea armistit,iului de la 19 Ianuarie 1878 introRusi si Turci, cand se stabilisers si bazele pacii, Grecia declareresboiul si intra cu 12,000 oameni in Tesalia, pentru a-si daaerul de beligerant si a putea reclama, o sporire de teritoriu.

In ce priveste Serbia, Principele Milan (spre maroa nemul-tumire a Imperatului Alexandru) nu se poate hotari la actiune.Tocmai pe la Decemvrie (6 zile dupe caderea Plevnei 0 isi punearmata in miscare spre Sofia si spre Vidin, ocupa la 11 De-cemvrie Adlie si Mramor, la 16 Pirot, etc.

Cat pentru Montenegrini, ei continua cu vechiul cliraj mi-cile atacuri locale in muntii greu accesibili de la granita for sisilesc cetatnia Antivari sa capituleze (27 Decemvrie). Antivarise si anexeaza, Montenegrului prin tractatul de la Berlin.

79

prevedere intAririle de la BarbV §i Calafat), ar-mata noastra este impartit4 prin ordinea debatae din 26 Aprilie in doue corpuri, fiecare cucate doue diviziuni, sub comanda supremO, aDomnitorului Carol, avend ca §ef a] statului-major general pe colonelul G. Slaniceanu1). Pri-mul corp de armata este comandat de genera-lul G. Lupu, al doilea de generalul Al. Radovici,iar comandantii celor 4 divizii sunt coloneliiM. (Christodulo) Cerchez, 1. Lbgadi, G. Ange-lescu 1 generalul G. Manu (numit general cucateva zile mai nainte, impreunO, cu N. Ha-ralambie, cOruia i se incredinteaza comanda

Intr'o consfatuire tinuta la Pl.& 4ti, (7 Mai),Mare le Duce Nicolae iii exprima personal do-rinta unei cooperAri a armatei romane ; Princi-pele Carol se arata animat de aceea dorinta,

1) Cifrele de 50,000 oameni si 180 tunuri le luam din carteacitata. Aus dem Leben Konig Karls (vol. III, pag. 149), care eva-lueaza intreaga putere armata a Orli din acel moment, cu mi-litii, eu garda nationala cu tot, la 70,000. Publicarea statuluinostru major (partea I, pag. 75) vorbeste de un efectiv mobi-lizat de 58,700 oameni cu 190 tunuri, plus 14,000 oameni dincontingentul anului 1877, plus 33,000 din batalioanele de militii,afara de garda oraseneasca si de depositele trupelor de linie.Probabil cifrele statului-major erau pe hartie, pe cand relatiaasupra vietei Regelui ne cla realitatea.

mill-tiilor).

80

cere insa prealabila stabilire a con dqiilor mili-tare pentru o asemenea actiune §i in or ce caso baza proprie de operaie in Bulgaria ; deocam-data promite in princip ajutorul trupelor roman°la trecerea armatei ruse§ti peste Dunare.

Insa intro dorinta Marelui Duce Nicolae, mi-litareVe foarte justificata, §i atitudinea diploma-tiei ruse§ti este o mare deosebire, precum este,in dauna noastra, o deosebire §i intro cuvintelemai rezervate ale Domnitorului §i actiunea pe-tulanta a ministerului sou. Acesta insista preamult asupra cooperarii armatei romane V se ex-pune la nota d-lui de Nelidov de la 16 Mai, carezice intre altele : Le Gmtvernenzent Roumain availfait des &marches aupres du cabinet Imperial pourtemoigner de son &sir de cooperer d l'action de l' armeeRusse au dela du Danube, et poser les conditions,auxquellPs cette cooperation serait possible. .LaRus si en' a pas besoin du contours de l'armee Rou-maine. Les forces qu'clle a mises en mouve-ment pour combattre la Turquie, sont plus quesuffis antes pour atteindre ce but eleve que l'Empereurs'est pose en commencant la guerre actuelle. D'autrepart la securite exte'rieure d° la Roumanie ne l' obligeguere d attaquer la Turquie. Si done, par des consi-derations personnelles d'une nature differente, et que le

gouvernement Roumain tient et ne pas devoiler, maisqui ressortent assez clairement du langage de la presselocale, it se croit tenu d'honneur et entreprendre une

Si

action offensive contre l'Empire Ottoman, cette action nedoit en aucun cas gener l'execution du plan generades grandes operations de l'armee Busse, d l'ombredesquelles exclusivement ont pu etre jetties lesbases des distinees futures de l'Etat Rou-main1).

Cu toate aceste, ajutorul fagaduit de not pen-tru trecerea armatei ruse§ti peste Dunare se dacu prisosinta. In acel moment armata romanaeste astfel a§ezata : divizia antai la Calafat, adoua la Cetate, a treia la Baile§ti, a patra laCorabia-Izlaz. Dupa in§tiintarea despre timpul §ilocul trecerii (pana atunci tinute secrete), bate-riile romane de la Islaz pana la Calafat intretinin zilele de 14-16 Iunie un foc viu §i nein-trerupt, i, ocupand astfel trupele turce§ti, apa-ra transportarea materialului de pod (150 pon-toane §i 60 plute) din gura Oltului pe Dunarein jos de Nicopoli spre Zimnicea-Si§tov. Cu acestmaterial sosit intact la destinatie i in aseme-nea imprejurari intregul corp VIII al armateiruse§ti incepe sa tread, Dunarea chiar in noap-

1) Cand, uncle i cu tine ? La Livadia cu Ioan Bratianu ?Dar Basarabia ? Si dad acolo, sau poate la Bucuresti, in tim-pul tratarilor cu Nelidov pentru conventia de la 4 Aprilie, s'auasternut bazele destinelor viitoare ale Statului Roman", nuera atunci, inainte de a fi intrat Rusii pe teritoriul nostru, mo-mentul de a hotari cooperarea armatei roman% pentru caBA nu se poata zice acum, ca viitorul Romaniei este pus exclu-sic In umbra operatiilor rusesti ?

568 6

ci

82

tea de 14 spre 15 Iunie §i poate sa ocupe Si§-tovul in seara de 15, iar a doua zi trece siImperatul Alexandru II in Bulgaria.

Dar in lungul raport, ce Mamie Duce Nicolaeit adreseaza Imperatului asupra intimplarilor dela inceputul r6sboiului OM la 15 Iunie, nu sezice nici un cuvent despre armata roman, cise aduc numai plangeri in contra cailor noastreferate !

Cand §i corpul IX al armatei ruse§ti, Ora-sind Turnu-Magurele, trece Dunarea, regimenteromane din divizia a patra se asaza aim, §i pazabateriilor ruse§ti din aceasta parte a maluluisting al Dunarii le este incredintata. Astfel ar-mata roman, formeaza, in fapt continuarea ari-pei drepte a armatei ruse§ti. Dupa intelegereaavuta la Magurele intre generalul rus Stolypin§i generalul Manu, trupele noastre urmeaza cubombardarea Nicopolii Inca pana la 30 Iunie,pentru apararea altor plute rusep, care trecdin gura Oltului spre Zimnicea.

i la 3 Iulie, atacul generalului Krildener asu-pra Nicopolii este puternic ajutat din parteanoastra prin neintrerupta bombardare de la ba-teriile din Flamanda, Magurele §i Islaz si prinfocul de pu§ti al infanteriei romane asupra celeiturce0 dinspre riul Osma.

83

Insa cand KrUdener dupa, cucerirea Nicopolii,spre all putea indrepta toate trupele spre Plev-na, cere de la generalul Manu sa ocupe Nico-poli i sa ingrijeasca de transportul celor 7,000de prisonieri turd, generalul roman cu dreptcuvent refuza, neavend de la Principe le nostruautorizarea de a intra in Bulgaria. La interve-nirea Marelui Duce Nicolae §i chiar a Impora-tului Alexandru, Principe Carol respunde, ca,fail stabilirea unei baze proprii de operatie pen-tru armata romans, aceasta nu va trece Du-narea.

Astfel generalul Kradener e snit sa retieo parte a trupelor sale la Nicopoli §i nu poatetrimite in contra Plevnei cleat acei 8000 oa-meni sub comanda lui Schildner-Schuldner, caresufer infrangerea de la 8 Julie, despre care amvorbit.

Mamie Duce Nicolae arunca vina asupra noa-stra §i se face ca uita atitudinea diplomatieiruseV. Dar dupa o noun intervenire a sa §i aImperatului Alexandru §i dupa ce §i cancelarulGorciacov recunoa§te acum trebuinta neaparataa cooperarii armatei romane in Bulgaria, gene-ralul Manu prime§te la 12 Julie ordinul de aocupa Nicopoli, §i la 17 Julie steagul roman seMalta deasupra acestei cetatui turceti.

84

Cu toata considerabila sporire a trupelor deatac in contra Plevnei, Kradener mai cere dela generalul Manu trimiterea a patru regimenteromane in ajutorul lor, ceea ce in lipsa auto-rizarii Domnitorului se refuse iarAq. Ru§iisunt pentru a doua oars. batuti la Plevna (18Iulie), §i in sfir§it Mamie Duce Nicolae adre-seaza Principelui Carol depe§a hotAritoare pentruchiemarea in ajutor. Depea este astfel conce-puta :

Mardi, 19(31 Juillet 1877.

PRINCE CHARLES DE ROUMANIE

A Pendroit oil, se trouve le Quartier-General Roumain.

Les Turas ayant amasse lei plus grandesmasses d Plevna, nous abiment. Prie de fairefusion, demonstration et, si possible, passagedu Danube que Tu desires faire. Entre leJiul et Corabia cette demonstration est indis-pensable pour faciliter mes mouvements.

NICOLAS 1).

Un nou moment de grea cumpana pentrupolitica romans ! Chiar acum, prin inoportuna

') E mare deosebire intro acest text autentic si cuvinteleapocrife traduse in publicarea statului major roman, in carteadlui T. C. Vacarescu si in prklegerile d-lui general FalcOianuasupra rasboiului. Expresiile exagerate, atribuite acolo MareluiDuce Nicolae (Treci Dunarea sub ce conditiuni vei voles ,Causacrestina este pierduta") erau din capul locului suspects.

85

insistenta anterioara a guvernului nostru intrucooperarea armatei romane (insistenta tardivadupa incheerea conventiei de la 4 Aprilie §ipremature inaintea infrangerilor de la Plevna),situatia Romaniei fats de Rusia nu era atat defavorabila, pe cat ar fi putut fi, i depe§a Ma-relui Duce Nicolae catre Principe le Carol vor-be§te de passage du Danube que Tic de'sires faire,par'ca, ajutorul invocat ar fi mai ales o impli-nire a dorintelor noastre. Dar or cum ar fi re-dactata depe§a Marelui Duce, remane totu§constatat, ca Ru§ii cer acum formal conlucrareaarmatei noastre in Bulgaria i ea, fiind zdro-biti (abime-s) la Plevna, aceastd demonstratie le

este indisp ens abil a pentru a facilita mira-rile lor.

Actiunea military ce ni se cerea, era pentrunot din toate punctele de vedere de o impor-tanta supreme. Ea se cuvenea sa fie insotita decea mai prevezetoare actiune politica., mai alesdupa, declararea cancelarului Gorciacov din lunatrecuta in privinta Basarabiei §i dup. nota d-luide Nelidov cu destinees futures de l' Etat Roumain.Dar pe cand Principele Carol vrea sa, garantezesoarta prii printr'un nou tractat cu Rusia,inainte de a intra cu toata armata In Bulgaria,Ioan Bratianu starue sa le dam simplu qifranc" ajutorul putincios, fiindca Romania, la o

86

respingere a Ruilor peste Dunare, ar fi in pe-ricol de a deveni teatrul rOsboiului fiindcA

un nou tractat ar desfiinta garantiile §i foloa-sele (!) conventiei de la 4 Aprilie 1).

Domnitorul cedeaz1 ministrului sou, dar celputin asigura armatei romane o situatie cuviin-cioasa incontra multiplelor incercari ale genera-lilor rui de a dispune de ea ca de proprielefor trope. Cu o intarziere intentionata §1 cuneclintita hotarire de a 'Astra comanda deosebitlasupra armatei sale, Principele Carol mai a§teaptacateva interveniri din partea Marelui DuceNicolae, care i se adreseaza, §i respundeinsflr§it la 10 A ugust :

Dans ses rapports avec l'armee Imperiale,ram& Roumaine devra conserver, ainsi queVotre Altesse Impe'riale a bien voulu is re-connaitre Elle-meme clans Sa derniere lettre,son individualite et son unite de commande-ment, tout en operant bien entendu d'apresle plan general et les dispositions de V. A. I.A cet effet je serai tres heureux de pouvoirme rencontrer avec T. A. I. a Nicopoli ouailleurs, afin de re'gler a titre definitif lamarche de nos operations contre Plevna. Jeprie V. A. de vouloir bien fixer le jouret l'endroit de cette entrevue.

1) .elus dent Leben Konig Karls. (vol. III, pag. 213). Vezi§i discursul 40 din volumul de fats.

si

si

I.

87

Intrevederea se hotare§te pentru 16 August.In acea zi, spre 8 ore seara, Principe le sose§tein cartierul imperial la G-ornia-Studena, undoeste intimpinat de Imporatul Alexandru II §ide Mare le Duce Nicolae. Pe fata celui dintai eintiparita durerea pentru pierderile suferite sigrija de viitor. Cu mare cordialitate ImpOratulili exprima multumirea de a vedea pe Princi-pele nostru in Bulgaria §i speranta, Ca de acuminainte toate greutatile vor fi inlaturate. IarMare le Duce intreaba indata, daca Principe leare intentia de a comanda armata romans, inpersoana. La respunsul Principelui, ca aceastase intelege de la sine", Mamie Duce intim-pind, ca s'ar produce prea multe greutati,fiindca Principe le Carol nu ar putea fi tlus subordinele unui general rus. Fire§te ca. nu",respunde Domnitorul nostru, insa zece gene-rali rqi ar putea fi pu§i sub ordinile mele".Imp6ratul Alexandru asculta discutia in Were,apoi conduce pe Principe le Carol la cortul ce-iera pregatit, el insq se retrage in simpla casabulgareasca, in care locuia. Peste putine mi-nute sose§te Marele Duce Nicolae in cort §i, innumele Imperatului, ofere Principelui nostrucomandamentul superior asupra tutulor trupelorruse. ti dinaintea Plevnei. Mare onoare, si maimare respundere !

88

Dupa un timp de reflectie, Principe le pri-me§te, de §i numerul soldatilor ru§i concentratila Plevna nu trece peste 30,000 §i din trupeleromane nu poate fi deocamdatd adus in ajutordent acela§ numer de oameni slab contin-gent rata cu armata §1 cu positia lui Osman.

A doua zi Principe le Carol pleacd inapoi §i,putend deabia sd se strecoare spre §i§tov prinnesfir§ita multime de cdrute cu rdnitii de la §ipua§i prin coloanele de tren, sose§te seara la Zim-nicea, gazduit in aceea§ casa, din care cu pu-tine septemdni inainte Imporatul Alexandrupornise peste Dunare plin de increderea intr'ograbnicd izbinda.

In Corabia, la 19 August, Principe le tine unconsiliu de resboi, la care iau parte loan Bra-tianu, generalul Cernat, colonelii Anion, Cerchez,Barozzi, Dabija, Slaniceanu §i maiorul J. Laho-vari. Conform parerii maiorului Lahovari §1 alui luau Bratianu, §i in contra parerii celorlalti,Principe le hotare§te trecerea trupelor romanepeste Dunare chiar pentru a doua zi.

Trecerea avea sä se Lea pe podul eel marede 800 metri, care cu invingerea atator greu-tati deabia se construise de colonelul EraclieAnion §i loc.-colonelul Anton Berendei la Sili-§tioara-Magura lingd Corabia §i care acuni, inintelesul celor convenite la G-ornia-Studena, tre-

89

buia desfacut §i reconstruit la Nicopoli, precum0 toate dile de etape §i proviant treabuiaualtfel stabilite conform nouei baze de operatie.

0 ordine de zi de la 23 Iu lie modificase or-ganizarea armatei active prin impartirea in ar-mata de operatiuni 0 armata de observatiune.Remaind intact corpul II sub generalul A. Ra-dovici (numai generalul Manu se nume§te co-mandant al artileriei armatei de operatiuni §ieste inlocuit la divizia a 4-a prin colonelul A.Angelescu), cele doue divizii ale corpului I, for-mand armata de observatiune sub generalulLupu, sunt incredintate colonelilor Pencovici §iM. Holban, i din trupele for se mai for-meaza o reserve, generals, avend aici colonelulCerchez comanda infanteriei, colonelul Creteanua cavaleriei §i colonelul E. Arlon a artileriei.

In zioa de 20 August pe la amiaz, dupa ser-viciul divin celebrat sub cerul liber de EpiscopulRimnicului, divizia de rezerva §i o brigade, adiviziei a 3 a incep trecerea peste Dunare pela Sili§tioara. La capul podului, in mijlocul emo-tiei generale, sub alta, tropicala a soarelui,Principele Carol, insotit de ininistrul-prezidentI. Bratianu i de prezidentul Camerei C. A.Rosetti, asista ore intregi la marele eveniment.

Trupele au ordin sa continue toata noapteamar§ul for spre Plevna.

90

In aceea§ zi generalul Cernat pArasWe mi-nisterul de rOsboi, inlocuit ad-interim de IoanBratianu, §i este numit comandantul armateiromane de operatiune sub ordinile imediate alePrincipelui Carol.

La 21 August Dornnitorul nostru pleacd dinTurnuMd.gurele prin Nicopoli §1 sose§te dupaamiaz in satuletul bulgar Poradim (40 kilorn.spre Sud de la Nicopoli, 7 spre rOsarit de la§anturile turce§ti din Plevna), unde intr'o casaparaginita, fara u§i, cu hartie lipita la ferestre,In aerul de putreziciune, ce-1 rospandesc nenu-moratele cadavre din jurul Plevnei panic, laGornia-Studena, i§i stabile§te cartierul general.Pe tot drumul este insotit de bubuitul tunuri-lor in urma vigurosului atac de trei zile al luiOsmanPa§a in contra Peli§atului, la care ins.Ru§ii pot resista.

In aceea§ seara §i a doua zi prime§te rapor-turile generalilor Sotov, acum §eful statului soumajor, Kriidener, comandantul corpului IX r u-sesc, Krylov, comandantul corpului IV. In cu-rend i se prezenta, §i generalii Imeritinski §iScobelev, sositi de la Lovcea, pe care o lua-sera la 22 August, intrerupand astfel comuni-catiile Iui Osman Pa§a spre sud.

Dupa sosirea armatei romane, situatia esteconsiderabil imbunatatita. Cel putin in contra,

91

celor 65,000 soldati turci din Plevna (pe careins, Ru§ii fi evaluau gre§it numai la 4050000) sU acum un efectiv de tot atati oameniai armatei aliate ruso-romane, dintre care 35,000(cu 108 tunuri) sunt romani §i 30,000 (cu182 tunuri) ru§i, astfel a§ezati in jurul Plevnei:

OTMAGURELE

UN A R E*Nicopoll

4-

Etropo0 Opcuiez

°Men oBristan,

Bivolar

ConDubnieO

0 CaliFovap

oVrbita,0Cojulaveect

OTrsteniz

Plevna Grrvi fa °ParaffinoRadisovoc

OPelifatOTuRenitec

OBogot

oLovc ea

?.

92

In Vrbita, pe un platou dinaintea Grivitei,divizia 4 romana ; la spatele ei, in Cali§ovat,divizia 3 ; in Brislan divizia de rezerva ; cava-leria acestor divizii le acoperea la dreapta spreVid. In Peli§at corpul IX rus, divizia de ca-valerie Lo§carev stabilea legatura cu divizia 4romana ; intre Peli§at §1 Radi§ova corpul IV;la spatele lui, in Tucenita, deta§amentul Imeri-tiI1Ski.

Din primul moment al sosirii trupelor ro-mane, statul major al Marelui Duce Nicolae, incap cu Nepocoicitzki, insista asupra unui nouatac incontra Plevnei. Principele Carol se im-potrive§te. Il Taut attaquer absolument, intimpinainsa Marele Duce, inainte ca armata lui Sulei-man Pa§a sa poata sosi de la sud-vest in aju-torul lui Osman. Si astfel reincepe la 26 Au-gust bombardarea intariturilor turce§ti, bine in-tretinuta de artileria roman. (Ils sont cranes,les petits Roumains, exclama colonelul Gaillard,ata§atul militar francez 1). A doua zi, 27 Au-gust, bombardarea e deosebit de vie, 400 guride foc cutremura cerul. In partea Romanilorartileria diviziei 4 este impiedicata in actiuneaei prin focul infanteriei turce§ti dintr'un redan

1) T. C. Vatarescu Luptele Romanilor in resbelul din1877-1878". (Edit. II, pag. 291 §i 292).

93

de lingd tabia Abdul-Kerim (numita de not re-duta Grivita), numai la 900 metri distantg depositic noastra. Regimentul 13 de dorobanti(Vaslui §1 Ia§i), condus de loc.-colonelul SergieVoinescu, porne§te la asalt sub ploaia de §rap-nele din tabia Abdul-Kerim §i, luptandu-se pieptla piept cu du§manul oterit, izbute§te sg, intro§i sg, se mentie in acel redan, ilustrand astfelbotezul de foc al armelor romane 1). Pentru30 August (ziva Imperatului!) se hotare§te ata-cul general, cu toata parerea contrary a Prin-cipelui Carol, care aratg, putinul efect al born-bardarii de patru zile §1 gase§te armata aliatainca prea slaba pentru o asemenea actiune ; darremaind singur de parerea sa, trebue s& cedeze,pentru a nu face sa se creada, cg-i este team&de valoarea tinerelor trupe romane.

La 30 August se da a§a dar a treia bgtalieinaintea Plevnei. Noaptea precedenta ploase §i

1) Vasilie Alecsandri: Penef Curcanul.Plecat-am noub din Vaslui

Si cu sergentul zece ...Toti dorobanti, toti caciulari,

Romani de vita veche,Purtand opinci, suman, itari

*i cu§ma peo ureche.Ne dase nume de Curcani

Un hatru bun de glume,Noi am schimbat linga Balcani

Porecla in Renume !

Precum Albcsandri in poesie, a§2, Grigorescu in picturti aufAcut din dorobant tipul eel mai popular al osta§ilor no§tri.

94

dimineata mai ploa, toata incunjurimea Plevneiera in ceata. Atacul fusese hotarit pentru ora3 dupa amiazi. Dar cu mult inainte, pe la 11ore, incep a se auzi de la aripa stinga, dinspreRadiova violente impu§caturi §i o canonada,care tine cateva ore. Dupa, felul nedisciplinat algeneralilor ru§i, trupele lui Scobelev atacaserainaintea orei hotarite §i atrasesera in lupta §ibatalioane din corpul lui Krylov. Pripita incer-cge este respinsa cu marl pierderi pentruRu§i.

Din punctul de observare deasupra satuluiGrivita Principe le Carol da la ora 3 ordinulpentru asaltul general. Ceata se impra§tiase, darreincepuse ploaia. De unde se afla, Principe lepoate vedea o mare parte a campului de batae ;insa pana la extrema stingy ruaasca sunt 16kilometri. La dreapta, in partea romana, obiec-tul de atac este reduta Grivita. Cu eel maimare avOnt diviziile 3 §i 4 navalesc asupra§anturilor, dar focul Turcilor le nimice§te, gra-natele plesnesc in pamentul de linga Principe ;de doue on trupele inainteaza OM la pnt, dedoue on sunt respinse, lasand drumul for aco-perit de morti, printre care maiorul ontu i

capitanul Valter Maracineanu, ale caror cadavresunt intipte de Turci pe parapetul redutei catrofee ! Pe Principe nu-1 mai rabda la locul de

95

observare; el se repede in mijlocul trupelor sale§i le imbarbateaza la un al treilea atac. Acumse Intelesese cauza neizbindei §i a marilor pier-deri : nu o singura reduta avea Grivita, cum se'Area §i cum arata harta ruseasca, ci doue, legateintre ele printr'un an formand un fel de cor-Una, dar a doua, rnai spre resarit, nu se puteazarl cleat dupa trecerea unei vai, de pe o inaltimedinainte-i. Sunt 5 ore trecute; Principe le se indrepteaza spre primele ambulante, Inca sub foculturcesc ; aici prime§te §tirea, ca, atacul este respinspe toata linia! 0 singura speran1a rnai remaneapentru un succes partial: resultatul ultimuluiatac al Romanilor asupra redutei No. 1 de laGrivita. Pentru a patra oars, In amurgultrupele remase din divizia 4, sub conducerealocot.-colonelului Voinescu §i a capitanului Groza,se arunca asupra teribilei redute, dinaintea ca-reia Ru§ii pierdusera a doua for batalie de la 18 Iu-lie. Dupa cea mai crincena, lupta batalionul 2 devenatori (major Al. Candiano-Popescu), regi-mentele 14 §i 16 de dorobanti §i 5 de linieizbutesc sä intre in reduta, de unde Turcii seretrag pas cu pas in reduta a doua, incercandin zadar sa ca§tige positia pierduta. Un steagturcesc §i trei tunuri cad in manile Romanilor 1).

') Dou6 din aceste tunuri sunt acum agezate linga statualui Mihai Viteazul gi unul la garda Palatului din Bucuregti.

serif,

96

Onoarea zilei este scapan, valoarea arrnateiromane este de acum inainte doveditl in ochiitutulor ; dar pierderile aliatilor sunt enorme

peste 16,000 moili §i rAniti, dintre care inpartea noastra, 2,600 cu 59 ofiteri; mai alesbrigada 1 a colonelului Iptitescu §i in deosebiregimentul 8 (loc.-colonel Poenaru) sunt deci-mate.

ImpOratul Alexandru e cuprins de descura-jare. Dintr'un extrem in altul, Si Mamie DuceNicolae cu statul s6u major, generalii Nepocoi-citzki §i Levitzki, propun retragerea tutulor tru-pelor dinaintea Plevnei pAna dincolo de valeaOsmei. Dar ministrul de resboi Miliutin se im-potrive§te, §i Principele Carol starue cu energie,ca armata aliatA sä remae in positille ocupate§i sä le intareasca. prin §anturi sistematice, pen-tru care cel putin armata romans, este inzes-trata cu sape Liman §i le poate imprumuta §isoldatilor ru§i. Altfel sunt acum ascultate sfa-turile Principelui nostru ; parerea lui prevaleaza,§i in consiliul de r6sboi de la 1 Septemvrie sedecide insfir§it, ca Plevna sa fie investita prinblocare regulatl, s5., se a§tepte cu atacul finalWO, la sosirea trupelor din Rusia §i sa sechieme indata din Petersburg generalul Todle-ben, celebrul apArAtor al Sevastopolului de la

97

1854, pentru a dirige lucrarile in contra nouluiSevastopol turcesc de la 1877.

Luptele partiale continua neintrerupt in jurulPlevnei. Turcii incearca de mai multe on sa neis inapoi reduta G-rivita, dar totdeauna in zadar.Reduta ocupata de not fiind insa sub focurileturceti din reduta No. 2, Principe le ordonapentru 6 Septemvrie un nou asalt asupra celeidin urrna, sub comanda colonelului Sachelarie;de patru on trupele romane (din regimentele 9§i 15 de dorobanti, 1 §i 7 de linie) navalescpana la glasiul redutei, dar sunt in definitiv re-spinse cu pierderea a 583 soldati i 20 ofiteri,morti §i raniti.

Timpul trece cu greu ; armatele ruse0 dincelelalte carnpuri de resboi stau pe loc: toateprivirile sunt atintite asupra Plevnei. Aici, sprecalamitatea trupelor aliate, ploua mereu §i pela sfir§itul lui Septemvrie incepe sa §i ninga.Trupele au multi bolnavi. Cel putin aprovizio-narea armatei noastre este destul de bine in-grijita prin activitatea interimarului ministru deresboi Than Bratianu, dar §i Osman-Pap pri-me§te din spre apus coloane de munitiuni §ide proviant. Spre a-i taia comunicarile in acea-stA parte, Principele trimite pe Krylov cu ca-valeria ruso-romans, peste Vid; dar generalul

568 7

98

rus se aratl incapabil §i, dupa propunerea Prin-cipelui, este departat de la comanda sa.

La 15 Septemvrie sose§te insfir§it genera-lul Todleben §i este numit adlatus al Principe-lui Carol, spre marea multumire a amindora,iar Printul Imeritinski §ef al statului major inlocul lui Sotov. Acura incepe blocarea intregeiPlevne prin intarituri de pament jur imprejur,ceea ce insa, in deosebi pentru a inchide cerculspre Vid, mai reclama sosirea mult a§teptatelortrupe din Rusia.

La 26 Septemvrie incep a sosi §i aceste.Trupele puse sub comanda Principelui Carol sesporesc pana aproape la '100,000 oameni, dea-bia de ajuns pentru blocarea §i cucerirea P1ev-nei, cu toate ilusiile Marelui Duce Nicolae.

De la 1 Octomvrie vreme frumoasa, dar §ifrig neobi§nuit. La imbolnavirile de pan'acumse adaoga degerarile. Ambulantele noastre suntinsa relativ bine tinute , multumita energieilui Davila §i a medicilor militari de sub ordinilelui. Ranitii §i bolnavii transportabili sunt eva-cuati peste Dunare, unde intimpina deosebitaingrijire organizata de Elisabeta Doamna, des-pre care vom vorbi mai tarziu.

In ziva de 7 Octomvrie regimentul 7 de linie,batalionul 1 de vOnatori §1 cate un batalion din

99

regimentele 5 si 13 de dorobanti incearca unnou atac incontra redutei a doua de la Grivita,dar atacul este din nou respins cu pierderea ao mie soldati si 22 ofiteri, mai ales in urmanechibzuintei colonelului Al. Angelescu, care sieste inlaturat de la comanda diviziei 4 si tri-mis indarat la corpul de observatie din Calafat1).

Spre inchiderea cercului de blocada la apus,se arata necesara luarea marei redute turcestide la Gorni-Dubnic, de-a stinga Vidului. Princi-pele Carol ordona aceasta actiune importantapentru 12 Octomvrie si, spre a o masca, o corn-bina cu o bombardare generala in jurul P1ev-nei. Atacul principal este incredintat gardei ru-sesti sub conducerea lui G-urco; Romanii parti-cipa la bombardare (colonelul C. Buditeanu eranit in transee); Rusii se lupta inviersunat siizbutesc seara tarziu sa pue mana pe Gorni-Dubnic prin surprindere, facend pe AhmedHifzi Pasa prisonier cu 2,300 oameni si 53 0-teri. Insa pierderile Rusilor sunt iaras excesivde mari, din pricina obiceiului de a inainta fan,

1) Ceea ce nu impiedicA inaintarea lui la gradul de general§i chiar numirea de ministru al resbuiului in cabinetul IoanBratianu la 21 Fevr. 1886! Culpabila lui administrare ministe-rial& §i devine una din ocasiile caderii lui Bratianu la 1888.

100

lucrari simultane de acoperire §i indeob§te dinpricina lipsei de crutare a trupelor din parteacom andan Won

Dar or cat de mari ar fi fost pierderile, re-sultatul ca§tigat le covir§e§te ; clef scum Plevnaeste in adever blocata, iar de la soarta Plevneiatirna soarta intregului resboi.

Romanii i§i intind liniile fortificate de dina-intea redutelor turce§ti de la Opanez pana laBivolar (uncle comandeaza colonelul Roznovanu),iar Ru§ii de la Etropol pana peste Gorni-Dub-nic. Vreo 30 de intarituri, lunete, redane §1redute se construesc de trupele noastre de ge-niu, sub conducerea colonelului Berendei §i amaiorului Gheorghiu, in trei linii succesive deaparare intre Grivita §i Riben. i dincolo deVid, pana aproape de Gorni-Dubnic, lucreazaRomanii cateva intarituri, in care se adapos-tese apoi grenadirii ruse§ti. Generalul Manu, co-mandantul artileriei, recunoa§te mereu posTilebateriilor.

Deprimatul Imperat Alexandru se muta laPoradim, in casa deabia reparata a PrinoipeluiCarol, pe care i-o oferise acesta. Principele seinstaleaza intr'o coliba sub acoperi§ de pale,avend numai o odaie cu vatra §i o camarutaumea, lipita cu pament. Zilele de 21-22 Oc-

101

tomvrie le intrebuinteaza pentru inspectii din-colo de Vid, sub focurile redutelor turce§ti, pe§oseaoa dinspre Sofia, de unde se veste§te, cao parte a armatei lui Suleiman sub MehemedAli Pa§a vrea sa incerce deblocarea Plevnei.Intre aceste griji mai are sä se ocupe §i cu a-planarea neintelegerilor dintre Mare le Duce Ni-colae Si generalul Todleben.

In acela§ timp Gurco desvolta planul pentrua doua trecere peste Balcani ; insa Marele DuceNicolae amana tot pang dupa caderea Plevnei.D eocam data se formeaza, sub conducerea lui Gurco,un mare deta§ament, caruia i se alipe§te bri-gada Cantilli din divizia 4, pentru a impiedicadincolo de Vid apropierea Turcilor de la Orha-nie sau o eventual, e§ire a lui Osman Pa§a, §1se pregatesc in acela§ scop instructiile catretrupele romane pentru luarea Rahovei.

La 7 Noemvrie trupele romane (6,000 oa-meni : regimentul 10 de dorobanti, cate un ba-talion din regimentele 1, 4 §1 15, o companiedin regimentul 6, o companie de geniu §1 regi-mentele 2, 7 §i 9 de calara§i cu 22 tunuri) subcomanda colonelului Slaniceanu incep actiuneaincontra Rahovei, ajutate dinspre apus §i sudde vreo 600 ru§i sub generalul Meyendorf, carecomanda §i un regiment de ulani, o 11rigada de

102

roiori §i ate o baterie romang, §i ruseasca, jarde pe malul sting al Dunarii de generalul Lupu curegimentul 3 de dorobanti §i 2 baterii postate la Be-chet. La 9 ore dimineata toate bateriile dimprejurIncep un foc concentrat asupra intariturilor Ra-hovei, care tine trei ore ; Turcii respund cu viol-ciune ; regimentul 10 de dorobanti dupa maripierderi is cu asalt o mica reduta inaintatg, §iapoi reincepe violenta canonada, urmata de asal-tul asupra celorlalte redute. Trupele inainteazapang, la anturi, dar nu pot rezista ploaei deprojectile. Colonelul Slaniceanu ordona retrage-rea §i o executa ap, de precipitat, incat lasapositiile Turcilor fara observare. Generalul Me-yendorf, intarit de un batalion din regimentul1 de dorobanti, se mentine insa in buna pozi-tie la riul Ogost, §i maiorul de marina N. Di-mitrescu-Maican scufunda monitorul turcesc dinfata Canapei. (Un alt monitor, ling Macin, itscufundase maiorul Murgescu la inceputul res-boiului). A doua zi ceata impiedeca reluarea ope-ratiilor. Dar la 9 Noemvrie, Inca de cu noapte,Turcii incearoa qirea navAlind incontra doro-bantilor de la Ogost. Acetia resista, cu tarie, i

dupg, energica ofensiva a capitanului Meri§escu,care inlocue§te pe ranitul major Mateescu, Tur-cii sunt siliti sa se abata in josul podului de la

103

Skit, unde pierd jumatate din soldatii for ; ceai-lalta jumatate scapa, neputend fi urmarita dinpricina negurei. La amiazi ROmanii intra in Ra-hova, primiti cu entuziasm de populatia bul-gall.

Romanii au pierdut inaintea Rahovei 200 sol-dati §1 5 o4eri, printre ace§tia maiorii Iene §1Giurescu. Colon elul Slaniceanu, care se aratasenedestoinic, e inlocuit prin colonelul Leccal). De-altrninteri luarea Rahovei consfinte§te in ochiiRu§ilor prestigiul armatei romane. Cu. deosebit,lauda sunt amintiti in raportul generalului Me-yendorf colonelul Creteanu, maiorul Mateescu,eroicul" capitan Meri§escu (pe care PrincipeleCarol it inainteaza indatA la gradul de maior),capitanul de artilerie Hepites §i locotenentul destat-major Lambrino, la care activitatea, age-rimea §i bravura sunt trecute in obicei". IarMamie Duce Nicolae scrie Principelui Carol :J'ai toujours ete heureux de reconnctitre la bravoure etles solider qualites militaires de l'armee Romaine. Lesucces de Rahova appartient tout entier aux armes Rou-?mines.

Intr'un consiliu de resboi, tinut la Impora-

1 Ceea ce nu impiedecii, inaintarea lui Slaniceanu la rangulde general gi revenirea sa la ministerul de ri3sboi in cabinetulloan Br.tianu.

104

tul, se hotare§te (13 Noemvrie), ca trupele noa-stre sa continue operatiile in Bulgaria apuseana,§i Rahova cu Nicopoli sä remae ocupate tot denot pans la incheerea pacii. (Administratia ci-vild o pastreaza Ru0). Dar incercarile lui Bra-tianu de a ne asigura participarea la viitoareletratari de pace, nu primesc de la ImperatulAlexandru nici un respuns lamurit.

In urma acelui consiliu de resboi se face onoud, impartire a armatei romane : diviziile 2,3 §i 4 formeaza corpul I sub generalul CernatInaintea Plevnei, divizia 1 §i divizia de reserva dinCalafat corpul II sub generalul Haralambie cumenirea de a opera in Bulgaria de la apus.Colonelul St. Falcoianu fusese numit Inca dinOctomvrie §ef al statului-major general in lo-cul colonelului C. Barozzi, trecut ca director laministerul de resboi.

Cu sosirea iernii comunicatia spre Romania de-vine nesigurd, podul de la Nicopoli e zilnic ame-nintat de gheturi, cel de fier (de mult comandatIn Rusia) se iiitarzie prin obipuita negligenta aadministratiei ruse ti ; trupele sufer de lipsalemnelor de foc. Pe de alta parte insa mijloa-cele de resistenta ale lui Osman-Pala, de candi s'a taiat or ce legatura cu lumea din afara,

105

sunt sleite, §i predarea Plevnei sau o incercarede e§ire nu, mai pot intarzia.

De la 26 Noemvrie tunurile turce§ti ili sla-bisera, focul ; la 27 it incetara cu totul.

Insfir§it, in memorabila zi de 28 Noemvrie(10 Decemvrie) 1877, la 71/2 ore dimineata, prinnegura deasA, care impedeca vederea, bubuitultunurilor din bateriile turce§ti de pe inaltnnelede linga Vid semnaleaza inceputul actiunii fi-nale. In curend coloane de trupe din armatalui Osman tree peste cele doue poduri de lingOpanez §i navalesc asupra redutei de la Gorni-Etropol. °data cu e§irea din Plevna, Turcii parasesctabiile de la nord, ti faimoasa reduta No. 2 delinga Grivita, in care intra Romanii. Principe leCarol dase des de dimineata ordin generaluluiCernat de a trimite 4 batalioane cu 3 bateriiale brigadei Sachelarie spre intarirea diviziei 4peste Vid. Acum alearga in a doua reduta aGrivitei §i afland aici, ca §1 Bucova e eva,cuata(locot.-colonelul Algiu intrase acolo), porunce§tediviziei 2 sa inainteze pe toata linia.

In acest timp grenadirii ruse§ti dela Etro-pol nu pot resista surprinzetorului atac al Tur-cilor §i pierd reduta cu 8 tunuri. Reduta ur-matoare este de asemenea luata de asaltulturcesc. Dar peste putin cele dou6 divizii de

106

grenadiri se reculeg, artileria incepe a lucracu putere, navala Turcilor este oprita. Insadesperatele for incercari de sparge dru-mul inainte aduc diviziile ruseti in cea maicritica situatie. Se facusera 10 ore. In acestmoment sosesc trupele romane in lancul dreptal diqmanului, pe cand o brigada a diviziei adoua de grenadiri ii ataca de la stinga. Turciisunt sili i sa se apere din trei WV, iar altecete ale lor, vr'o 12,000 oameni, coborindu-secu gramada din redute, ii inghesue de la spate§i le impiedeca intoarcerea inapoi. Batalia seinvirte§te in loc §i acopere campul inghetatcu mii de morti §i de raniti. Macelul continuapang la amiazi. Trupele romane din divizia 3

luasera dou6 redute de la Opanez cu asalt (bri-gadele Boranescu-Sachelarie §i coloanele condusede colonelii Sachelarie §i Dona §i de maiorul C.Pruncu, artileria comandata de generalul Manu);a treia reduta de la Opanez se preda cu 7,000oameni §i 6 tunuri. Iar divizia noastra 4, in-naintand spre Vid, se intilne§te cu brigada ru-seasca de grenadiri, care incunjurase flancul sting.Astfel armata turceasca se vede pretutindeniimpresurata. SA inainteze nu mai poate, §i dru-mul spre Plevna inapoi ii este taiat. Osman-Pala, sarind de pe calul impucat sub el, e

ali

107

ranit la piciorul sting Si transportat intr'o ca-sup, linga podul de piatra peste Vid. La ora 1dupa, amiazi aparatorul Plevnei, pierzend or cena.dejde de scapare, porunce§te sa se ridice stea-gul alb §i trimite un sol la, cel mai apropiat co-mandant al trupelor protivnice.

Acesta e colonelul Cerchez, care prin focurileturce§ti inaintase de la Bucova spre Vid. Colo-nelul Cerchez, insotit de colonelii Anion §i Be-rendei, urmeaza pe trimisul turcesc i impreunaintra in casqa de lingA, pod, unde clau de Os-man. Cu respect saluta ofiterii romani pe mareleosta§ ; acesta le declara predarea sa §1 a ar-matei, §i, oferindu-§i sabia, incredinteaza marini-miei biruitorilor pe soldatii sei §i pe locuitoriidin ora§. Colonelul Cerchez, adinc miVat, refusasabia eroului de la Plevna pana va hotari Prin-cipele. Carol ; dar sosind generalul Ganetzki im-preuna cu adjutantul Imperatului, generalul Stru-cov, acesta cere lui Osman-Pa§a sabia §i necondi-tionata predare a intregei armate. In starea des-perata, in care se afla, Osman sta catva timppe ganduri, apoi fan, a zice un cuvent i§i des-cinge sabia impodobita cu pietre scumpe undar al Sultanului §i o preda, in manile ru-se§ti.

108

Principe le Carol, la §tirea predarii lui Osman,trece prin Opanez, unde e primit cu entuziasmde divizia a treia, §i indreptandu-se spre Vid,deabia, poate inainta prin neinchi-puita, a coloanelor de prisonieri cu escortele ]or,a transporturilor de raniti, a miilor de care culocuitorii fugari din Plevna. Aproape de pod seintilne§te cu trasura pazita de calgra§i din re-gimentul 3, care ducea pe Osman spre oraulpustiit ; lingg, el se afla Tevfic Pa§a, iscusitulinginer-constructor al intariturilor de pamint dinjurul Plevnei. Osman, sprijinindu-se de copltrasurii, se ridica in picioare, iar Principele iiintinde mana §i-i exprimg, cu caldura admirareasa pentru eroica aparare.

A doua zi, 29 Noemvrie, Domnul. Romanieiinsote§te pe Imporatul Alexandru II §i pe Ma-

rele Duce Nicolae la intrarea solemn in Plevna§i prime§te din toate partile felicitari pentrupartea ce a luat-o armata roman, la mult a-teptata cucerire. Osman-Pa§a este adus Inaintealor. Impera tul ii restitue sabia, §i numero§ii oft-teri ru§i §1 romani, care umpleau curtea, ii facovatiuni. Ilustrul prisonier este apoi escortatpang. la Bucure§ti §i de aici spre Kiev in Rusia,unde remane pe timpul cat mai tine resboiul.La intoarcerea in Constantinopol (Martie 1878),

invalm4ala

109

Padi§ahul, harazindu-i numele de Gazi, ii incingesabia vechiului Sultan Abdul-Hamid I, ,,biruitorca tine".

Cu luarea Plevnei soarta resboiului este ca §ihotarita, iar participarea armatei romane se apro-pie de sfir§it. La 1 Decemvrie 1877 Principe leCarol, printr'un ordin de zi cetit de Printul Ime-ritinski, depune comanda peste armata ruseascade la Vest, §i la 5 Decemvrie Imperatul Ale-xandru sose§te in Bucure§ti, de unde i§i con-tinua drumul spre Petersburg. In ultimele doueconsilii de resboi, tinute la Imporatul intre Prin-cipele Carol §i Mare le Duce Nicolae cu generaliiTodleben, Miliutin, Obrucev §i Nepocoicitzki, sedispune pe de o parte reinceperea actiunii luiGurco §i a lui Radetzki in Balcani, lAsandu-seIn observarea Corpului Zimmermann din Dobro-gea cvadrilaterul Rusciuc-Silistria-§umla-Varnape de alta se mentine planul ca trupele romane,care anca de la 17 Noemvrie ocupasera Lom-Pa-lanca, sa, atace Vidinul spre a curatl termul dreptal Dunarii de rema§itele armatei turce§ti. Tot-deodatit se iau mesurile necesare pentru pri-sonierii de la Plevna : 40,000 de soldati cu 10pa§ale §i 2,128 ofiteri cazusera aici in manilealiatilor. Dintre ei, 15,000 de oameni aveau sa fie

;

110

internati in Romania, ceilalti sa fie escortati deuna din diviziile noastre pang, la granita ru-seasca.

Conform acestor dispositii Principe le Carol,dupg, ce a inaintat generali pe colonelii M. Cer-chez si G. Anghelescu si a distins pe generalulManu si pe multi alti ofiteri pantru meritele forIn resboi, ordona la 7 Decemvrie ultima impar-tire a armatei romane. Corpul de Vest, sub co-manda generalului Haralambie, cu diviziile 1 si4 (colonel Lecca si general G. Anghelescu, sefide stat-major Baicoianu si Argetoianu, artileriasub Horbatchi), ceva mai tarziu si cu divizia 2 (ge-neral Cerchez), e destinat sa opereze spre Vidin ;o divizie de rezerva sub colonelul Slaniceanuremane In Calafat , iar divizia 3 sub generalulRacovita e intrebuintatg la escortarea prisonie-rilor pang. la Prut.

Acura insfirsit Domnitorul se poate intoarcela Bucuresti. De 6 luni lipsea din capitala teal.Dar tocrnai in zilele de 7, 8 si 9 Decemvrie unnemai pomenit viscol acopere intreaga vale aDunarii, din Balcani pang, In Carpati, cu dealuride zapada. Gerul ajunge la 22 grade, si precumaduce tutulor trupelor active cele mai grele su-ferinte, pricinueste moartea multor raniti siprisonieri. Liniile de etape de la Plevna spre

111

Bucure§ti sunt insemnate cu cadavrele celor de-gerati.

Deabia la 10 Decemvrie Principe le poate pornidin Poradim §i spre noapte ajunge pana la Ni-copoli. Cu primejduirea vietei trece a doua ziDunarea ifiteo §alupa (sloiurile de ghiata rup-sesera podul) §i nu sose§te dent tarziu in sarade 14 Decemvrie la Pite§ti. Aici prime§te adre-sele Parlamentului, deschis de la 15 Noem-vrie (adresele erau sa-i fie aduse pe campul der6sboi, dar delegatiunea parlamentara se troie-nise in Caracal), §i la 15 Decemvrie i§i face ceamai sarbatorita intrare in capitala.

Intre aceste, pe termul drept al Dunarii, ar-mata romana inainteaza spre Vidin. Divizia 1

ocupa la 10 Decemvrie Arcer-Palanca, §i la 12Decemvrie recunoa§terile regimentului 2 de Ca-lara§1 se intind pana la Vitbol, aproape de Vidin.In aceea§ zi generalul Gurco cu 80,000 oamenisose§te la Orhanie : in time de 9 zile, dupa,grozave opintiri §i cu pierderea a mii de soldati,i§i termina faimoasa a doua trecere peste Bal-cani in mijlocul iernei §i ocupa Sofia. §i ge-neralul Radetzki strabate pasul Sipca, silindpe Vezel-Pa§a cu 25,000 oameni sa capituleze,§i la 29 Decemvrie intra in Cazanlic.

112

Tot la 29 Decemvrie colonelul Lecca, dupa olupta de doue ore, alungd pe Turci din Nazir-Mahala §i Vitbol §i incinge astfel blocarea Vi-dinului, desavir§ita spre sud-vest prin ocupareaAdliei de cdtre Sprbi. Cetatuia Belgradjic, la 50kilometri in sudul Vidinului, inatacabila in vir-furile ei de stincd, remane sub observarea bri-gadei Cantilli.

In zioa de 12 Ianuarie 1878, pentru a maistringe impresurarea Vidinului, aparat de 12,000turci sub Izet-Pap, se face un atac general asu-pra redutelor inaintate. Era iard§ o zi de ceata.Divizia 1 izbute§te In curend sa is Rupcea i

Rainovcea. Divizia 4 opereaza incontra Tatar-gicului §i Novoselei, dar brigada Crutescu fiindslab condusa, numai Tatargicul se poate lua,Novosela remane in manile Turcilor1). Insa celemai importante obiecte ale atacului erau Smir-danul §i Hinova. Aceste positii, intarite prin 3redute impreunate cu tran§ee, alcdtuiau cheiaVidinului. Dupd, amiazi, in urma actiunii divizii-lor 1 §i 4, generalul Haralambie da ordin divi-ziei 2, sub generalul Cerchez, sa inceapa asaltul.Dintre trupele de atac, comandate de locot-co-

1) Ceea ce nu impedica mai tarziu fnaintarea colonelului Cru-tescu la rangt.1 de general.

113

lonelul Cotrut, regimentul 4 de linie, in cap cumaiorul Stoilov, navale§te la centru asupra celordouo redute de la Smirdan, pe cand maiorulTeleman din regimentul 6 de linie ocole§te po-sitia i sose§te in momentul cel mai critic pen-tru a intarl lupta crancena, a regimentului 4 ;atunci §i regimentul 8 de dorobanti, dat de di-vizia 1 §i condus de locot.-colonelul Holbancu maiorul Stroja, se repede prin apa i ghetu-rile piriului Delena §i cu mari pierderi ocupareduta Hinova. La 6 ore seara succesul in-semnatului atac este asigurat.

Aceasta a fost cea din urma isbinda a ar-matei romane. Caci de §i mai ales acum born-bardarea Vidinului reincepe cu energie, toataactiunea este intrerupta prin incheerea armisti-tiului. Luptele inceteaza la 19 Ianuarie pretu-tindeni. Dupe, o conventie incheiata intre gene-ralul Manu §i Izet-Pap, trupele romane intra la12 Fevruarie in Vidin ; la 13 Fevruarie Sulei-man-Efendi cedean colonelului Cantilli garni-zoana Belgradjicului.

In contrast cu glorioasele fapte de resboi, po-vestite in paginele precedente, actiunea diplo-matic, de care trebue sa ne ocupam acum,

j68 8

114

arunca o alta, lumina asupra politicei guvernuluinostru liberal.

Inca de la 27 Decemvrie ministrul de resboiturcesc deschisese cu Ru§ii vorba de armistitiu.Dar Mare le Duce Nicolae respunde, ca fara sta-bilirea simultana a conditiilor de pace nu poatetrata. Dupa ce la 8 Ianuarie Adrianopolulrade in manile RuVor, Turcia nu mai resista,§i in zioa de 19/n Ianuarie 1878 se semneazala Adrianopol protocolul constatand acceptareabazelor prealabile de pace ai conventia de ar-mistitiu".

Guvernul roman, nelini§tit indata ce afla despreinceperea tratarilor, sthrue din nou sa participela ele. Pentru aceasta trimite la 2 Ianuarie pecolonelul E. Arlon in cartierul general rusesc depeste Balcani, a carui cancelarie diplomatica seafla sub directia d-lui de Nelidov. Dar la noti-ficarea misiunii colonelului Arlon, Nelidov res-punde (9 Ianuarie), ca dorintele noastre trebuescadresate direct la Petersburg. Din Petersburginsa ne telegrafiaza agentul nostru diplomatic,generalul I. Ghica, ca dupa vederile ruseti Ro-mania nu poate figura la tratarile de pace, ne-fiindu-i Inca recunoscuta independenta din parteaPuterilor europene, §i ca pana atunci datoria dea-i reprezenta interesele cade in sarcina Rusiei.

i

115

§i in adever, protocolul de la Adrianopol sesemneaza fail .tirea, necum participarea noa-stra, §i tot ast-fel se inchee Intro Rusia 0 Tur-cia tractatul preliminar" de la San Stefano(19 Fevruarie 1878), care la art. 2 stipuleazarecunoa§terea independenei Romaniei din par-tea Inaltei Poqi, insa la art. 18 atribue Rusieisandjacul Tulcea", cu rezerva facultatii de a-I

schimba contra Basarabiei noastre.In zadar mai intervine guvernul roman pe

linga diplomatia ruseasca, i pe linga reprezen-tanVi celorlalte Puteri. Nelidov respunde colo-nelului Anion, cu oare-care ironie, ca dupapresupunerea sa toate conditiile Romanilortrebuiau sa fi fost stabilite de ministrul Bra-tianu in intrevederile cu Imperatul Alexandrula Poradim I Iar Gorciacov intimpina, ca redo-bindirea Basarabiei e o chestie de demnitatepentru Rusia, ca, dealtminteri a cel teritoriu nufusese dat Romaniei", ci Mold ovei", §i cain lipsa unei bune intelegeri cu noistipulareadefinitive o va face cu Puterea Suzeranci. (Vezimai sus, pag. 68).

Fata cu atitudinea hotarita a Rusiei in acea-sta chestie, ce ne puteau folosl guvernele sta-telor mai indepartate? Austria se gandea la in-teresul sell imediat i aitepta indeplinirea celor

116

convenite la Reichstadt (Bosnia §i Herzegovina);Principe le Bismarck se rezerva pentru rolul desamsar cinstit" in viitorul congress ambasa-dorul Angliei din Viena explica d-lui Balaceanu,ca 'Puterile nu au obiceiul sa intervie in cer-tele dintre aliati", §i Lordul Lyons spunead-lui Calimah-Catargi la Paris, 0, retrocedareaBasarabiei o crezuse de mai nainte aprobata deguv ernul roman.

Fire§te ! Cine saii fi inchipuit, Ca, dup. cu-noa§terea pretentiilor ruse§ti asupra Basarabiei,armata roman, trecuse Dunarea in ajutorul ce-lor nabimati" la Plevna, fart, o prealabila Rite-legere precis, asupra conditiilor politice §1 teri-toriale ?

A§a find lucrurile, nici resolutia unanima aParlamentului nostru de la 26 Ianuarie 1878incontra or carii instrainari §i compensari teri-toriale, nici platonica amenintare cu resistentaarmata nu schimba situatia. Atat numai, ca neinvrajbe§te raporturile cu Rusia §i inlatura dela sine interesanta incercare facuta prin Igna-tiev de a ne ademeni cu propunerea tronuluiBulgariei pentru Domnitorul Romaniei.

Dar §i cu alte Puteri raporturile Rusiei a-jung la oare-care tensiune. Partea ce §i-o facuseImperiul de la Nord in tractatul de la San Ste-

117

fano era excesiva, §i atingea interesele generaleale Europei. Crearea unui principat bulgar de oa§a mare Intindere da puterea asupra peninsuleibalcanice in manile panslavismului ; iar Inddrd-tul cedarii Dobrogei §i a retroceddrii Basarabieise ridica intreaga chestie a Dunarii.

In Austria cre§te resistenta in contra tenden-telor ruse§ti, §i Ungurii se dedau la manifestarizgomotoase in favoarea iTurciei. Anglia incura-jazd protestul Grecilor in contra proiectateipreponderante bulgare, §i o notd a LorduluiSalisbury (numit ministru de externe in cabi-netul Beaconsfield) da tutulor nemultumirilorcea mai energica expresie (1 Aprilie 1878).

Ru§ii se lied snip sa, admitd intrunirea unuicongres al Marilor Puteri, In care sa se revizu-iasca, stipuldrile numai bilaterale de la San Ste-fano §1 sa se incheie pacea printr'un tractateuropean. De altminteri Rusia prev6zuse insa§aceasta eventualitate §i calificase actul de laSan Stefano din capul locului de preliminar.Astfel se deschide la 2/14 lunie 1878 congresulde la Berlin.

Inainte insa de a vorbl, In acest scurt rezu-mat istoric, despre cele petrecute la congresul

118

din Berlin, trebue sa ne coborim privirile spreCamera noastra din Bucuresti, pe care la sfir-situl capitolului precedent o lasasem in mo-mentul, cand Isi retragea acusarea incontra mi-nistrilor conservatori dupa alegerea de deputata generalului Florescu si a autorului acesteiscrieri.

Ce soarta au avut cele doue alegeri In Ca-mera liberala, ar fi de prisos sa, mai spunem,data incidentul nu ar fi cu deosebire caracte-ristic pentru nivelul intelectual al majoritatiiguvernamentale de atunci : iar cunoasterea ace-lei majoritati chiemata sa reprezente tarn le-gala" in una din cele mai grele situatii istorice,este necesara, pentru explicarea celcr intimplatela not in timpul tractatului de la Berlin si aaplicarii lui.

Generalul Florescu fusese ales la 24 Ianuarie1878 de colegiul I din Rornanati. In sedintaCamerei de la 13 Februarie comisia de verifi-care propune proclamarea deputatului ; dar ma-joritatea, cu toata impotrivirea d-lor Costi-nescu, Chitu si Vernescu, numeste un comitetjudiciar pentru cercetarea alegerii contestate.Deabia la 16 Martie se prezenta raportul co-mitetului. §i atunci Camera liberala, in aceleexceptionale imprejurari politice, cand Tara

119

dupl terminarea resboiului se afla in fata corn-plicatiflor premergetoare congresului de la Ber-lin §i cand, in urma retragerii acusarii ministe-riale, era in drept sa, se a§tepte anume la con-lucrarea tutulor barbatilor ei de valo are, inva-lideaza cu 57 voturi contra 17 alegerea gene-ralului Florescu pe temeiul discursurilor unordeputai ca dd. Andrei Vizanti, Pantazi Ghica§1 Eliodor Vergati.

Ce insemnAtate mai putea avea Camera, Bacanici acele grave imprejurari generale nu fuse-sera in stare sa.-i dea un graunte de simt po-litic 1

Alegerea deputatului colegiului I din Ialiajunge in desbaterea Camerei la 6 Fevruarie.Comisia de verificare propune §i aici proclama-rea deputatului ; insa Camera prime§te, cu 47voturi contra 36, a propunere a d-lui Al. Hol-ban (pe atunci tot fractionist), care, incepend enfraza contestez alegerea", sfir§este cu fraza

27conchid la invalidare". In zadar dd. G. Ver-

nescu §i P. Gradi§teanu, in corect parlamenta-rism, cer conform acestui vot proclamarea de-putatului, de oare-ce invalidarea propusa nu in-trunise cele doue treimi regulamentare. D-niiHolban, Dimancea §i Pantazi Ghica, in urmaanuntArii votului, schimba sensul propunerii, §i

120

Camera numete iara un comitet juditiar",compus din dd. Locusteanu, Patarlageanu, Di-mancea, Pantazi Ghica §i Eraclide. ComitetultrAganeaza luerarea; deabia pe la Martie se ducesa. fad, ancheta juditiare asupra alegaorilordin Iasi. Resultatul e un raport final, care sepronunta fire to pentru invalidare. La noua dis-cutie, in §edinta de la 1 Aprilie 1878, d. Hol-ban ataca int.§ alegerea Ie§ana, §i vorbe§te, ca§i in rindul trecut, incontra unor pretinse teoriifilosofice ale candidatului ales. Atunci ins, in-tervine prezidentul Camerei, C. A. Rosetti, §isfir§itul fenomenalei discutii merit, sa fie re-produs din Monitorul oficial:

A. Holban. Domnilor, nu voi sh treenici de filosof nici de invOtat universal, dartiu sh constat ch tot ceea ce zic este exact,tiu sh probez ch am dat o interpretarejust,, veridich inaintea d-v. in privinta doc-trmei acestei scoale funeste, care in Mol-dova se numWe noua direcie §i al chriad. Maiorescu este §i fundatorele qi mareleprofet. Each am aci e-Tanghelia acestei scoale,Convorbiri literare ", unde cunt traduse lipropagate de d. Maiorescu principiile luiSchopenhauer...

D. pregedinte. SA-nth dea voie d. oratoreai atrage atentiunea, ch, dada ne vom pune

121

pe teremul acesta, ne-am putea pe toatazioa exclude unii pe altii sub pretextul opi-niunilor ce profesam. (Zgomot).

Voci. Prea bine.D. pregedinte. Nu este permis, mai cu

seama unui partid democratic, sa atace oalegere pentru opiniunile filosofice ale can-didatului, §i protestez din parte-mi.

A. Holban. Inainte de toate, partidulnational democratic si liberal are de ceaint& datorie sa apere proprietatea, onoareasi castitatea familiei, patria. . . are de da-torie sa propage in popor onoarea, morali-tatea, virtutea, iar nu materialismul ab-jectului Schopenhauer, care ,propaga concu-binatul, dreptul Wall cu biciul, dispretulamorului de patrie §i sentimentelor de o-

noare. .. Aceste lucrari sunt bune la sel-batici, nu la noi . ..

D. pregedinte. i noi am fost acusati casuntem contra proprietaiiii, contra familiei,i de multe altele, §i cu toate acestea fap-

tele noastre au desmintit acele acusari. Euprotestez contra acestei discutiuni, protes-tez pentru ca se aduce la bara acesteiAdunari opiniunile filosofice ale ale0lor! Cutoate acestea, data Adunarea prime§te dis-cutiunea pe acest terem, nu am decat a me';supune.

Voci. Nu, nu, protestam si noi.

122

D. prefedinte. Pun la vot, dace, Cameraprimelte s5, se dispute opiniunile filosofice.

A. Holban. Nu mai puneti la vot,dle presedinte, caci atunci renunt la cu-vent.

Se pune la vot inchiderea discutiunii§i se primeste.

Se pune la vot conclusiunile rapor-tului, si resultatul scrutinului este cel ur-mator :

Votanti . . . . . . 71Majoritate de dou6 treimi . . 48Bile albe pentru conclusii . 45

Mai lipsesc trei voturi pentru invalidare, andinsu§ prezidentul Camerei, coborindu-se de pescaunul s6u, pune ostensibil in urna o bila nea-gra incontra raportului, ceea ce mai atrage cate-va bile in acela§ sens ; §i astfel autorul acesteiscrieri este proclamat deputat al colegiului I deIa§i, 68 de zile dupa alegere 1).

k) In doub articole, publicate in Timpul de la 8 Fevruarie gi9 Aprilie 1878, Eminescuredactorul ziarului cu neintrecutavirulent, a stilului s6u, caraeterizeaza acea discutie a Oamerei,precum i ignoranta celor ce falsiflcau pe idealistul Schopen-hauer. De atunci incoace au disnarut din Parlamentul nostrudoctrinele filosofice. Numai d. Dimitrie A. Sturdza continuatraditia, pe care insult d. liolban a parasit-o de mule, ne maiataca (gedinta Senatului de la 22 Decemvrie 189:5) pe temapesimismului" lui Schopenhauer.

gi

123

De la o asemenea Camera ce ajutor puteapnml guvernul in a§a Brea situatie internatio-nala ?

Era fara indoiala om politic loan Bratianu,dar istoric era numai Kogalniceanu, iar C. A.Rosetti era agitator de idei revolutionare; forle lipsea pe atunci or ce afinitate cu guver-nele europene conduse de conservatori. Insa grinnefericita acusare ministeriala se deschisese unabis intre liberalii §i conservatorii din Romania.Nici o consfatuire macar nu se incercase. §i in-tr'un moment, cand conlucrarea tutulor capaci-tatilor torii deabia ar fi fost de ajuns, guvernulera cu desavirire instrainat de o parte insemnataa lor. In chiar partidul stsu, ministrul-prezident inurma conventiei cu Rusia se desbinase de Di-mitrie Bratianu/ de Ion Ghica, de d. DimitrieSturdza. Ce e drept, in timpul tratarilor pen-tru convocarea congresului de la Berlin d.Sturdza a pliblicat In limba germana o broprabine intentionata, de scrisa cu prea multaura in contra Rusiei. §i d. Ion Ghica a fostinduplecat sa primeasca o misiune in Anglia ;poate i§i mai facea iluzii asupra sprijinului en-glez. Dar ce ne putea folosi o bro§ura §i cumera sa ne ajute Anglia? Istetul Disraeli-Beacons-field aflase despre pretentiile Rusiei asupra Ba-

.9,i

124

sarabiei Inc, din Mai al anului trecut 1877(inainte chiar de Kogalniceanu sau cel putininainte de epoca marturisita de Kogalniceanuin Camera), §i dacd in memorandul de la 18/30Mai 1878 mai vorbelte de Basarabia, este nu-mai ca presiune in contra Rusiei, cu care ajungeindatd la o intelegere secretg. asupra, :modifi-carii tractatului de la San Stefano in interesulenglezesc. i cu Turcia incheie Beaconsfield la4 Iunie 1878 o conventie secreta, asigurd,insula Cipru. Cu aceste doue tractate in buzunar,Englezul se duce lini§tit la congres, fail a semai preocupa de soarta Romaniei.

§i astfel in Ltd, areopagului european guver-nul nostru se afla redus la insuficienta partidu-lui sell. Sub asemenea auspicii, Than Bratianu §iMihail Kogalniceanu sosesc la Berlin §i in pre-ziva deschiderii congresului cer de la Principe leBismark, prezidentul designat, sa fie admi§i ausein du Congres, afin, d'y exposer et defendre lesdroits de leur pays; inainte de a primi unpuns, li mai prezenta la 12/24 Iunie un memo-riu, ou sont resumes les points dont la Roumaniesollicite l'adoption par l'Europe:

Aceste puncte erau cinci. Patru se impuneaude la sine §i ar fi fost formulate de or ce gu.vern roman. Le citarn din memoriul delegatilor

§i-§i

res-

123

noWi in ordine inverse : 1. Recunoaterea sau2)consacrarea definitive" a independentei. Memo-

riul mai adaogd, aici cererea neutralizarii teri-toriului, de §i era de prevezut, ca nu ni se vaa corda, §i Rusia ne declarase de mai nainte,ca ar considera cererea ca o ofensa. 2. Indern-nizarea pentru cheltuelele resboiului. 3. Insuleledin Delta Dunarii i Insula erpilor. 4. Opri-rea armatelor ruseti de a trece peste teritoriulroman in timpul aproximativ de doi ani, ceRusia §i-1 reservase la San-Stefano pentru ocu-parea Bulgariei.

Dar in privinta punctului al cincilea, care inmemoriu este pus cel dintai, exista pe atunciin tarn §i exista §i astd,zi in judecata oamenilorpolitici cea mai pronuntata controversa. Eravorba de greaoa alternative : sau de a refusaretrocedarea celor 3 districte din Basarabia, saude a consimp la inevitabilul fapt, primind insao mare compensatie teritoriala §i finantiara. Bis-marck ne sfatuia se ne hotarim pentru a douaparte a alternativei. (Tenet la drage'e haute!). Inacest cas chiar Rusia, scapand de imputarea in-gratitudinii §i a restalmacirii conventiei de la4 Aprilie cu integritatea teritoriului", ne arfi ajutat se obtinem o foarte large despagu-bire (se vorbea de atribuirea Dobrogei cu

126

teritoriul din sud-vest Ora la Varna-Rusciuc§i de 200 milioane franci). Principe le Carol parea fi inclinat spre aceasta solutiune §i Kogalni-ceanu ar fi preferit-o. Dar Joan Bratianu a sta-ruit cu toata puterea in sensul celalalt, §i astfelrnemoriul cere de la Congres, ca nici o partea teritoriului actual set nu fie deslipita de Romd-nia. Ada zicea §i motiunea d-lui Vernescu, vo-tata de Parlament la 26 Ianuarie.

Aceste 5 puncte le mai sustin amindoi dele-gatii nqtri §i din viu grai inaintea Congresului,in unica pdinta; la care sunt admi§i, in cea dela 19 Iunie (1 Iulie).

§i resultatul?Cand dupa multele deliberari reprezentantii

Puterilor europene semneaza la 1/13 Julie 1878tractul definitiv de la Berlin, care modificape cel preliminar de la San-Stefano, precum

i pe cel de la Paris din 30 Martie 1856,ei preyed in articolele 22 i 43 pana la 56 dis-positiile relative la Romania din cele 5 punctecerute ne atribuesc Delta Dunarii cu Insula §er-pilor, ne impun retrocedarea districtelor din Ba-sarabia, ne dau Dobrogea cu o linie de granip,(mai pe urma defavorabil fixata) de la resarit deSilistria pana in sud de Mangalia spre nou cre-atul Principat al Bulgariei, nu admit vreoalta,

;

0i

127

despagubire pentru cheltue]ele noastre de res-boi, ne oblige, sä suferim trecerea trupelor ru-se§ti pe timp de un an, panA, cand aceste voravea sä evacueze Bulgaria ; iar recunomtereaindependentei Statului nostru, pentru care ni seadmite acum insfir§it numele de Romdnia, o

supun pe ling, conditia retrocedarii Basara-biei §i la conditia modificArii articolului 7

din Constitutia noastra in sensul tolerantei re-ligioase la exercitarea drepturilor politice.

Hotaririle congresului european produc o adin-ca deceptie in tarn. La pierderea Basarabiei sea§tepta lumea noastra politic, ; dar ca, dupa oa§a jertfa, nici independenta nu ni se recuno§-tea fara conditii prealabile, aceasta trecea pestetemerile celor mai pesimisti. Nu e vorba, influ-enta ce o avusese fractia liberA §i indepen-dente asupra Constituantei de la 1866 intru ne-chibzuita redactare a articolului 7 trebuia sä sepedepseasca °data, , dar in chiar acest moment,in mijlocul aventului general al torii, dupa oglorioasa, participare la resboi, dispositia tracta-tului de la Berlin ni se infati§a ca o umilirenemeritata.

Cu un asemenea resultat al diplomatiei sale,situatia ministerului Ioan Bratianu devine foartegrea in tars. Crescenda opositie it face respun-

128

zetor de toata neizbinda politicei externe §i

acusa partidul liberal pentru temeritatea de afi voit sa conduca Statul roman, in cele maigrele rnomente, cu excluderea desavir§ita a con-servatorilor prin o acusare ministeriala, care eainsa§ dupa felul ei trebuia sa slabeasca incre-derea Puterilor straine in desvoltarea noastraviitoare.

Bratianu insa se mentine cu or ce pret laguvern, nu numai pana la indeplinirea conditii-lor tractatului de la Berlin, ci §i mai pre urma,cauta deocamdata sa arunce vina asupra luiKogalniceanu, care iscalise conventia de la 4Aprilie (de §i o cuno§tea numai de cateva ore,pe cand Bratianu o desbatuse §i stabilise culuni intregi inainte !), impaca elementele recal-citrante din partidul liberal prin chiemarea d-luiSturdza in minister §i trimiterea lui DimitrieBratianu la Constantinopol, §tie sa ademeneascape fo§tii ministri acuzati N. Krezzulescu §i B.Boerescu, pe care ii introduce in Cabinet, sprea obtine cu ajutorul for cele doue treimi alevoturilor cerute pentru revizuirea articolului 7din Constitutie, §i improspatand astfel cuputin scrupul, dar cu multa abilitate vazapartidului liberal, izbute§te la 14 Martie 1881sa incoroneze aspirarea nationals de la diva-

129

nurile ad-hoc incoace prin proclamarea Rega-tului.

De aceea, or ego intimpinari se pot face §ile-am facut §i not in paginele precedente in contraactiunii politice a guvernului liberal din aceaepoca, meritul lui Ioan Bratianu de a fi partici-pat la resboi §i de a fi provocat proclamarea §irecunoWerea Regatului, remane coviritor. Nu-mele sou este pentru totdeauna impreunat cucel mai mare eveniment al Istoriei noastre con-timporane.

IntrerupOnd aici §irul acestei expuneri, pentrua-1 continua in volumul al 3-lea pana la cade-rea mimsterului Ioan Bratianu, .ne marginim catpentru volumul de fata la reproducerea discur-surilor tinute de not in Camera de la 16' Mai1878 pana la 14 Martie 1881, fiindca din ele sevor intelege mai bine diferitele faze ale mira-rii politice, mai ales in ceea ce privete aplica-rea tractatului de la Berlin, primirea Dobrogei§i revizuirea articolului 7 din Constitutie.

Inainte insa de a termina, se cuvine sa, nedam sama de progresul, ce 1-a facut tara duparOsboiul de la 1877 intru consolidarea monar-chiei hereditare, a care/ importanta am incer-

568 9

180

cat sa o aratam din primele pagine de introdu-cere ale i4pestei scrieri.

PrincipOle Carol, deabia hotarit sa-§i continueDomnia n urma celor intimplate la 10 Martie187/, se vezuse, dupa 5 ani de minister con-servator, din nou amenintat prin conspiratia dela Mazar-Pa§a. Cu o ran, prude* politica, inprevederea izbucnirii crizei orientate, Domnito-rul iii formeaza ministerul de la Iu lie 1876 dinchiar mijlocul conspiratorilor i incredinteaza luiloan Bratianu §i lui C. A. Rosetti conducereaterii. Dar prudenta politica e o insu§ire perso-nals (§i insuirile personale sunt o conditie ne-aparata pentru prima intemeiere a unei Dinastii),care nu bate la ochi, care nu poate fi apretiatain valoarea ei decat dupa o vreme mai inde-lungata §i numai de un numer restrins de oameni.§i tenacitatea Principelui in urmarirea telului,rabdarea §i indulge* sa, inaltarea peste or cesimtimint de resbunare, neobosita regularitatein indeplinirea zilnicelor datorii, lipsa de or ceintrigi, de or ce camarill., de or ce amestec inrelatiile private, exemplara viata casnica.----toateaceste semne de caracter, in ala contrast cuunele Domnii precedente, erau prea intime prinnatura for pentru a produce un efect imediatIn publicul cel mare. Pe de alta parte curentul

131

,economic al tern nu avusese Inca timp §i mij-loace sa se de§tepte ; reteaoa cailor ferate eradeabia terminata_in_ linia principals. Iar armata,de §i foarte mult sporita §i imbunatg tita in or-ganizarea §i inzestrarea ei, sta tot apasata subgreutatea noptii de la 11 Fevruarie 1866. Ni-naic nu se intimplase ca sad regenereze spirituldin fundament.

Raportul intre Domn §i Tara nu era dar In-chiegat. Lipsea ceva, ceva hotaritor, ceva caresa poata contopl cugetul poporului cu Dinastiace §io alesese de forma.

Atunci intervine resboiul, §i deodata starealucrurilor se schimba. Osta§i din toate unghiu-rile terii, adunati sub conducerea Domnitorului,se intilnesc cu el de la om la om. El le stainaintea ochilor ca o pilda vie la grelele nevoi.Impreuna cu ei sufere §i el §i se imbarbateaza§1 el. Sub acoperi§ul de paie al colibei de laPoradim, pe ploaie §i pe ger in campul liber,-cand mai bine nand mai rel.' hranit, mergendzioa §1 noaptea in mijlocul lor, expunendu-se lagloantele du§manului, cautand de raniti, dar §iporuncind unei armate ruse§ti §i stand alaturi depravoslavnicul Imporat, deopotriva cu el : pe a-cest Domnitor Romanul din popor it simte pen-tru antaia§ data ca domnitorul Mt, la El se

132

uita, de El este mandru, in El a prins incre-dere. ASS cand se intorc de la resboi, soldati §iofiteri, cu fala biruintei smulse dupa atatea,jertfe, statul roman are o armata §i un popor,care a inceput sa-§i simta misiunea, sa sepriceapa ca un intreg §i impaminteneasca.pe Domnitorul pang, atunci strain, jar de acuminainte intrupat cu aspirarea nationals ca o nä-dejde §i o chezVe a viitorului.

i pe cand Principe le Carol devine in adev6rDomnul Romaniei pe campul de resboi, inaun-trul tens Principesa Elisabeta devine Doamna.Mai nainte Inca, Principesa se deosebise de toatesemenele ei din Europa prin o neobi§nuita in-deletnicire in ale literaturei §i ale artelor fru-moase. Sosita in tan §i invatand incurend limbaromans, ea contribuise prin numeroase tradu-ceri ss lateasca, in strainatate cunoaterea lite-ratur0 noastre, §i scrierile sale originale, alcaror cuprins era adese luat din legendele ro-mane, atrasesera interesul oamenilor culti, maiales din Germania, asupra vietei unui poporpang, atunci prea ignorat. Dar in starea, incare ne aflam not Inca, activitatea literary erapretuita intr'un cerc foarte restrins. Mai apro-piata de Cara, fusese o alta cugetare a Prince-sei, aceasta se §i respandise pe alocurea insi

133

popor: ingrijirea de a face sa se pastreze fru-mosul port national al terancelor romane, careincepea sa dispara, staruinta de a-1 introduce laCurte i de a obliga damele romane §i strainesa se impodobeasca la certe ocasii cu el. §i gu-stul i mica industrie casnica §i intarirea simti-mentului etnic au ca§tigat prin buna initiative.

Dar ceea ce in adever a patruns in simtireamaselor celor marl §i le-a cucerit inima, a fostactiunea personals a Doamnei intru eautarearanitilor adu§i de pe campul de rOsboi. Cea maigrea sarcina umanitara se impusee deodataunei t6ri, pans, atunci a§a de putin pregatita.Caci unde era sa ajunga pentru coviritoareamultime a victimelor unui crincen resboi obi§-nuita organizare a serviciilor medicale militare,care dealtminteri lucrau mai toate in Bulgaria?Cu miile soseau de peste Dunare in Ro-mania soldatii raniti, degerati, bolnavi, atat ro-mani §i ru§i cat i turci, §i cu sutele se cereauoameni pentru ingrijirea for in ambulantele im-provizate. Aici societatea civila era chiemata sadea ajutorul sell in cea mai larga mosura, §ieforiile spitalelor din tail, precum §i societateaCrucea-rqie (prezident Printul Dimitrie G-hica)au facut tot ce au putut. Dar tot ce au pututele, era departe sa fie de ajuns. Atunci Elisa-

134

beta Doamna, cu exceptionala sa putere demunca, a organizat alaturi cea rnai intinsa retea,de suplinire Pe de o parte folosindu-se de re-latiile ce avea la Curtile din Berlin §i din Dresda,ne-a adus de acolo medici militari §i surori decaritate, pe de alta a §tiut sa de§tepte in fe-meile romane o activitate fara Seaman intru a-linarea suferintelor. Ce bine venea acum urrulacces la Curtea noastra. (in aceasta privinta cea,mai democratica din Europa), prin care Prin-cesa Elisabeta se aflase de mult in contact per-sonal cu intreaga societatel Dame §i domnioaredin toate treptele, dar mai ales §i mai neWeptatdin cele de sus, multe prin indemnul compatimirii,altele prin magulirea de a lucra alaturi deDoamna Torii, se devoteaza celor mai grele in-datoriri. Stapaninduli aversiunea flreasca, asistape medici la operatiuni, invata, sa, schimbe pan-samentele, se ingrijesc de mesurile higienice,dau doftoriile prescrise, se fac secretare pentrucorespondenta bolnavilor. Cad nu ca apa-renta de moda, ci in aspra realitate le deprindeDoamna la serviciul ambulantelor, Ea insa§ su-puindu-se cea dintai in baracele spitale, ce §i lealcatuise la Cotroceni sub conducerea doctoruluiKremnitz, tutulor indatoririlor. Cu nepilduitaabnegatiune imbarbateaza pe cei supui la ope-

135

rape chirurgicale, lini§te§e in bratele Ei pro-prii pe cei cuprini de tetanos, da celor in ago-nie o ultima mangaiere.

Dupa un asemenea exemplu pornit de sus,damele romane instituesc ambulante in Iqi, inPloeV, la Bufta, la Iepureni, in multe alte lo-curi, slujesc pretutindeni ca surori de caritateunele insotesc trenurile cu ranitii pe dile fe-rate, zi i noapte, de la Turnu-Magurele la Bu-cureV, de la Bucure§ti la Ia,§i.

Cum sa nu fi remas nqtearsa in amintireaTerii aceasta fapta a Doamnei? Nu e sat locuitde Romani, in care sa nu fi patruns renumeleei i sa, nu fie pomenita cu recunVinta mamaranitilor".

In aka chip Elisabeta Doamna, daca n'a avutfericirea sa nasca pe urma§ul Tronului, a con-tribuit totus pentru partea sa la intemeiereaDinastiei in Cara noastra. §i cand ]a 1881, caresultat al resboiului §i al nouei situatii createstatului, Romania se proclama Regat, coroanade otel este in toata insemnatatea cuventului ocoroana populara.

DISCURSURI PARLAMENTARE 1818-1881

36.

Asupra legii comunale.

(5'edinla Camerei de la 16 Mai 181'8).

Ministerul din acel timp.

I. C. Brdtianu, prezident si interne, dela 26 Mai lucrari publice in locul d-lui P.S. Aurelian.

C. A. Rosetti, interne (de la 26 Mai).M. Kogdlniceanu, externe.Gene). at Cernat, r6sboi.I. Campineanu, finance.Eug. Stdtescu, justitie.G. Chip, culte.Precum se vede din insemnarea de mai

sus, In greaoa situatie, in care ajunsese Caradupll, tractatul preliminar de la San Stefanosi in timpul congresului de la Berlin, loan

137

Biatianu formeaza cel mai tare ministerce-1 putea da partidul liberal la acea epoca,dupa ce participarea la resboiul incontraTurcilor Ii instrainase o parte din aderenti.Parlamentul remane deschis pans tarziuvara, §1 pentru a nu-1 "Asa fara ocupare inmijlocul framintarii generale, guvernul cautasa-i dea un derivativ, prezentand Camereireforms legii comunale. Se intelege ca inasemenea imprejurari discutarea unei legi,de altmintPri as,a de incisive, se face numaipe apucate. Opositia conservatoare era re-prezentata, in Camera numai prin trei mem-bri, dd. D. Donici, G. Grata §i (de la Apri-lie) autorul acestei scrieri. Cei doi dintaineavend obiceiul sa vorbeasca in Parlament,cel din urma is singur cuventul incontraproiectului de lege la discutia generala.

D-lor deputati, cred ca ye va parea lucru fi-resc, ca intr'o materie a§a de insemnata O. zits,§i opositia cuvintul ei, opositie prea mica lanumer, caci din intimplare astazi sunt singurde aceastg, coloare politica in mijlocul d-v....

0 voce. Cu atat mai mare merit.Titu Maiorescu. Nu este meritul atat de mare,

cat este greutatea de a vorbi In singuratate cuun singur vot, care se va numora. Insa poate,data argumentele vor fi tari, atunci unul saualtul din d-v. va relua aceste argumente §i le

138

va desvolta intr'un mod mai accesibil acesteimajoritati.

Dior, pang acum nu am avut ocasie sa vor-besc inaintea d-v. Cestiuni mai importante, la acaror discutie am asistat, au fost, pe cat §tiu,numai doue : era o interpelare facuta cu ocasiasosirii d-lui pre§edinte al consiliului din straina-tate, §i creditul de trei sau patru milioane ce-rut pentru armata. Opositia insa, avend in ve-dere situatia, in care se afla tara, §i simtind ca§i d-v., ca in aceste imprejurari guvernul, carerepresenta tara in strainatate, or de ce coloarear fi, are trebuinta de tot prestigiul seu in in-teresul terii, a crezut de datoria sa patrioticade a lasa la o parte opositia, reservanduli sazica cuvintul ski la un timp mai oportun. Re-mane insa cestiunea dinauntru, §i aci avend de-plina libertate de actiune §i de cuvint, dati-nevoie sa spunem parerea noastra in materie.

D-lor, am ascultat cu multa luare aminte ceeace au vorbit onor. preopinenti ; am cetit maicu seamy cu multa luare aminte lucrarea d-luiraportor.

Un lucru nu 1-am inteles bine din acest ra-port : pentru ce schimbati legea de la 1864 ?Caci legea de la 1874 in acea parte, pe cared-voastra o numiti quasi feudala, este schim-

139

bats, adica in ceea ce prive§te comunele ruraleati pus-o afara din aplicare §i ati reinfiintat le-gea din 1864. Va sa zica pericolele aristocra-tice, de care se vorbea, nu mai sunt in joc.

Atunci care este pripa cea mare ce ye facesa schimbati acum, in imprejurari a§a de grele,legea comunala, sa remaniati fundamentul orga-.nizarii statului Roman chiar acum, la Mai 1878 ?D. raportor pune un cuvint inainte: Constitu-tiunea, care cere sa se faca p lege comunall maidescentralizatoare §1 sa se dea independenta co-munei.

D-lor, scuzati data pentru un minut, andpronunt cuvintul Constitutiune, trebue sa vO faco declarare, declarare care sunt silit a o face,fiindca, intemeindu-mO §1 eu pe Constitutiune,voesc sa dau toata taria ce pot da argumen-tarii mele.

Eu, d-lor, am avut onoare sa subscriu opetitie, care s'a relevat in aceasta Camera

Holban. Celebra petitie.Maiorescu. Da, in adever celebrA. Am avut

onoare sä subscriu aka numita petitie de laIa§i,1) unde alaturi cu mine era subscris §i d.Emanoil Kostaki Iepureanu, primul pre§edinte al

Vezi vol. pag. 70.

....

1,

140

coalitiei, care a ajuns ca representanta a d-v.la guvern dupa caderea noastra din minister.In acea petitie ceream reforma Constitutiunii.

Arqi admite, d-lor deputati, ca atunci, candse cerea o reforma constitutionala prin chiarcalea, pe care insa§ Constitutiunea o indicapentru reforma ei, se facea un act, care estein sine constitutional, fie bune, fie rele parerilece de almintrelea le coprindea o asemenea pro-punere. Numai constitutionalitatea acestei pro-cedari nu se poate pune la indoiala. 0 zic a-ceasta pentru a avea dreptul de a vorbi in vir-tutea Constitutiunii, pe care ca pact fundamentalin genere voim §i noi sa-1 respectam §i sa-1

vedem respectat. Mai adaog Inca la declara-rea mea:

Am cetit cate-va foi de publicitate §i am au-zit zicendu-se, ca conservatorii ar fi. in staresa-§i uite calitatea for de patrioti romani 'Anainteatat, incat sa se uneasca cu aspiratiunileunei puteri straine pentru a resturna Constitu-tiunea. Ei bine, am onoare a ye declara, ca a-ceasta este o calomnie, ca nici unul din con-servatorii ce-i cunosc, nici unul din aceia, cucare stall in relatie, nu s'au gandit vre-o datala un asemenea lucru ; §i ca. de §i noi am fostaceia, care am cerut reforma acestei Constitu-

141

tiuni in sens conservator, cand ar veni cine-vasa o atace prin influence §i forte straine, am ficei dintai alaturi cu d-voastra s'o aparam a§acum este. (Aplause).

-Pod. Foarte bine.T. Maiorescu. Fiindca o reforms constitutio-

nals not trebue sa, o facem, si nu strainii.P. Ghica. Ati fi, dar n'ati fost.T. Maiorescu. Daca and bine, onor. d. Pan-

tazi Ghica zice : am fi, dar n'am fost. Apoi§tie onor. d. P. Ghica, ca, s'a facut vr'o incer-care publica sa, se restoarne Constitutiunea prinstraini ?

P. Ghica. Era un respuns la zisele d-voastra.T. Maiorescu. Eu nu am cunoscut asemenea

lucruri, caci daca a§ fi avut cuno§tinta, a§ fispus atuncea prin publicitatea, de care puteamdispune, ceea ce spun acuma inaintea d-v. Prinurmare nu primesc acest : ati fi, dar n'ati fost.

A§a dar, d-lor, sa revenim la Constitutiune.Constitutiunea, pe care o respectam cu totii, yecere ce? Descentralizarea, o lege comunala maidescentralizatoare, o lege in care comuna sa fiemai independents. Apoi, d-lor deputati, primaintrebare : proiectul acesta de lege face comunamai independenta ? §i este mai descentralizatorcleat legea din 1864?

142_

In raportul d-lui Protopopescu-Pache sa-mi fiepermis a releva oare-care obscuritate de idei, pecare a§ vroi sa, o inlaturam din capul locului,cgci in aceasta materie trebue sä aducem ceamai mare lamurire.

D-lor, raportul confunda tot mereu aristocra-tie §i democratie un §ir de idei, cu centrali-zarea §i descentralizarea alt §ir de idei, §i

pare a admite un fel de identitate sau afinitateintre centralizare §1 aristocratie §i intre descen-tralizare §i democratie.

D-lor, fac apel la aceia din d-v., care cunoscputin istoria, ca sa sprijine asertiunea mea, caaceasta parere este cu desavir§ire gre§ita, §1 acinu incape controversy,, caci este un fapt istoriccu totul sigur. Este o parere gre§ita, §i regretca o v6d in acest raport, fiind ca 0, o coloareprea stranie Intregei lucrari. Ea este formulateastfel: pentru partizanii aristocratiei centrali-zarea le asigura dominatiunea ; pentru partizaniidemocratiei descentralizarea este adeverata ga-rantie. . .

Voci. A§a este.G. Cantili. Foarte exact.T. Maiorescu. Este complet fals, ca pentru

partizanii aristocratiei centralizarea le asigura

143

dominatiunea. (Denegatiuni). Pare ce, este vre-oasupra acestui punct.

Voci. Sunt multe.T. Maiorescu. Poate ce, voi fi in stare se, con-

ving pe vre-unul din d-v. Ei bine, d.lor, careeste din Europa statul ce ye va servl d-v. camodel de descentralizare ? Gre§esc, dace citezAnglia? Cum §titi, Anglia este statul eminentdescentralizator. §i care este statul mai centra=lizetor, al Europei apusene cel putin, caci peRusia am fericirea se, nu o cunosc.

O voce. I.ati facut cuno§tinta acuma.T. Maiorescu. Este Franta. Apoi bine, d-lor,

dace. este ceva sigur .§tiut in toate, desvoltareaistoriei (§i unii din domnia-voastra, §i mai cuseame, dace. nu me in§el d. D. I. Ghica va puteamai bine se. ne lemureasca asupra acestui punct,cAci cunoa§te Anglia) apoi este §tiut el in An-glia, Cara cea mai descentralizate, aristocratiateritoriala este fundamentul descentralizaril ad-ministrative, §i este §i natural...

D. I. Ghica. Dar acolo este aristocratia demo-cratic. Cei mai marl aristocrati sunt cei maimagi liberali.

T. Maiorescu. Este aristocratie democratica,ziceti.

indoiala

144

D. I. Ghica. Ideile cele mai liberale sunt alearistocratilor.

T. Maiorescu. Primesc aceste explicatiuni cebine-vroiti a-mi da, d-le Ghica. Vrea sä zica inAnglia aristocratia este fundamentul deseentra-lizarii. Acum sa, revenim la partea raportului :

Pentru partizanii aristocratiei, centralizatiuneale asigura dominatiunea".

Pache-Protopopescu. In tail la noi.T. Maiorescu. Vrea sa zica este o aristocratie

liberala §i o aristocratie aristocratica.D. 1. Ghica. Arbitrara.T. Maiorescu. Atunci raportul trebuia sa o

releve, fiind-ca tocmai aceasta este esentialadeosebire intre ceea ce vroiti d-voastra, iceea ce vroim noi. Pentru noi sunt proprietariiteritoriali, precum foarte bine a zis d. Maniu,dar de aristocratie nu poate fi vorba in statulnostru. Pentru noi proprietatea teritoriala esteun element fundamental al descentralizarii, §idemocratia intru cat nu este fundata pe avutiiteritoriale, credem noi ca aduce tocmai perico-lul centralizarii, precum a adus in Franta. InFranta ati avut stapanirea democratiei tocmaiand s'a introdus cea mai mare centralizare.Vrea sa zica d-lor, in or ce cas raportorul facea

145

mai bine sa lase cestiunea aceasta de aristo-cratie §i democratie la o parte, §i sa se vor-beasca de centralizare §i de descentralizare,fiind-ca sunt state aristocratice foarte descentra-lizate §i sunt state democratice foarte centrali-zate. Aceste doue lucruri se impacg impreuna.

Un al doilea lucru, ce a§ fi dorit ca d. rapor-tor sä nu-1 pue in raportnl sell, sunt alusiunile,al caror tact mgrturisesc cg nu sunt in starea-1 intelege, alusiunile la legea de la 1874, intrucat cuprinde elementele conservatoare de caream avut onoare a ye vorbl: proprietatea teri-thrialg. D-voastra, d-le raportor, ziceti ca estedorinta unanima a natiunii, careia ii corespundeproiectul d-voastra de lege. Au doara credetid-v. ca conservatorii, proprietarii teritoriali, careau Mout legea de la 1874, nu fac parte dinnatiune? Ar fi de folosul nostru ca sa afirmamca natiunea sunt toti, afarg de proprietarii deteritoriu din Romania? i daca sunt proprietarimai mari decat d-v., poate sa fie o nefericire§i un ostracism pentru den§ii ca au aceasta po-sitie? De sigur nu. Apoi daca vroiti sa exprimelegea acea dorinta unanimg a natiunii, caredupg apretiarea mea, spre dauna acestei Adu-nari, nu este representata suficient ; dacg o legecomunala are sa reprezente interesele terii, este

s68 10

146

bine ca §1 acei, care s'au intimplat sa fie astaziin a§a minoritate, sä fie intr'un numer suficientreprezentati inaintea d-v., §i daca, nu sunt, erabine sa nu fie atacati in modul cum s'a facut.

Vedeti cuvintele : creearea a douo colegii incomunele rurale, adica colegiul proprietarilormarl cu imposit de 120 lei anual, care votezprin procurator, §i colegiul teranilor, este pasulspre infeodare, este. sistema deja condemnatade aceasta Adunare Legiuitoare. Dace, Constitu-tiunea a creat diferite colegii pentru CorpurileLeginitoare, aceasta a facut-o pentru cuvintecari nu §i-au locul in privinta alegerilor comu-nale, §i nicaeri Constitutiunea nu a prescris casistema electorala aplicata pentru Corpurile Le-giuitoare, sa fie aplicata §i la comune §i la ju-det. Din contra la comune chiar e nepractica,e absurcla putem zice".

Terminul fara indoiala este parlamentar, dark,este tocmai la granita parlamentarismului, §i

cred ca cu termini de la granite, nu era binea se lovi incercarea unei Camere, care a lucrat§i ea dup. ceea ce credea CA este bine pentrunatiune, precum credeti §i d-v. ca este binecum lucrati astazi. Uncle ajungem, d-lor, dace,

pe fie-care an incepem a califica cu asemeneatermini lucrarile reprezentantilor antecedenti ai

147

t6rii ? i credet,i d-v. ca lucrarea, care o facetiacum, cand caliaca de absurda Camera trecuta,va fi o lucrare care va remanea? Apoi d. pre-pre§edinte al consiliului ... cred ca nu este oscadere pentru d. Protopopescu-Pake, daca spunca, d. pre§edinte al consiliului are ca om multmai multa experienta in Cara aceasta despre a-semenea lucrari cleat d-sa... eri sau alaltaeri amcetit in desbaterile Senatului, cand era vorba,de ce ? numai de administrarea eforiei spi-talelor din Bucure§ti, a zis urmatoarele foarteintelepte cuvinte: La Bucure§ti se vede ca amavut mana mai fericita, cand am numit admini-stratori, care au r6mas pana acum sub toatefluctuatiunile politico, §i ma a prosperat inainte ;la Ia§i n'am avut aceia§ mana fericita, s'auschimbat cei care ii numisem la 1868, dar §iasta-zi taut sa, numesc alti oameni, care sa fieafara din fluctuatiunile politice, ca sa faca saprospereze §i epitropia spitalelor din Ia§i'. Dacadar este foarte adeverat aceasta pentru spi-tale, nu va fi oare foarte adeverat §i pentrucomune, §i nu va fi bine ca lucrarea care o fa-eeti d-v., sa fie o impreuna lucrare a tutulor ?§i nu ar fi grozav cand acum, dupa patru aniai reformei de la 1874, Ai face dv. o reforma,§i peste alti 2, 3 ani... pardon d-lor, cats vreme

148

credeti d-voastra, ca aveti sa remaneti cu regi-mul acesta ? 4, 5, 10 ani, cat votti, dar Inte-legeti, ca are sa vie un timp, cand acest regimva inceta §i va vent altul. .

S. Miclescu. Atunci va fi potopul. (Ilaritate).T. Maiorescu. Imi pare ca nu respectati con-

stitutionalismul, sub egida caruia ne aflam, ono-rabile d-le Miclescu. Este lucru natural al regi-mului constitutional ca partidele sa participealternativ la putere , se va intimpla din neno-rocire sa vie la putere un partid, care sa nu aibavederile D-v., a§a, e jocul constitutional.

B. Maniu. Dupg, 7 ani rOi, 7 ani buni.T. Maiorescu. Dupa 7 ani fie, dar or cand ar

fi, cred ca era mai bine, data raportul se pre-zenta ca un resultat al dorintelor unanime aleterii i nu se expunea prin cuvintele sale agre-sive.

Acura sa-mi dati voie sa fac o alts, critica, ocritica, mai esentiala, §1 aceea sper ca, va aveaun echo in desbaterile d-v.

D-lor, ceea ce face comisiunea d-v. nu este odescentralizare, aka de putin, hint eu unul m'ammirat cand am vozut acest project de lege datacum ca resultatul ideilor de descentralizare alpartidului democratic din Romania §i ca ultima

149

floare a acelui articol din Constitutiune, care cereca sä fie comuna mai independents §i mai des-centralizata. D-lor, v'ati dat de sigur seama Inluminile §i cuno§tintele d-v. profunde, foarte pro-funde, ce insemneaza descentralizarea! In modstraniu, d-nu raportor ne da numai definiti-unea unui francez Coquelin despre ce insem-neaza centralizare, dar nu zice, ce este des-centralizarea. D-nul raportor zice dupa Coquelin :))Gramadirea In maim unui guvern unit §i

central a tutulor atributiunilor puterei publice".§1 apoi spune acest domn Coquelin toate pri-mejdiile, ce se intimpla intr'un stat, care arecentralizarea.

Ce este insa descentralizarea ? Descentraliza-rea voe§te lasarea in mana autoritatii locale aunei parti din atributele puterii publice. Nu mi-nisterul, nu prefectul sa se ameste in lucrarilecomunei, ci ea insa§ sa exerciteze cate-va lu-crari esentiale. Aceasta va sa zica descentrali-zarea In modul cel mai general.

Apoi, d-lor, care este chiemarea comunei ? Dela art. 12 pana la art. 17 o spune tot a§a §ilegea de la 74, o spune tot a§a §i legea de la64, §i cu aceasta conglasuire admirabila suntetitoti de acord a zice, Ca aici este chiemareacomunei. Comuna, care se compune din atatia

150

locuitori, are urrnatoarele sarcini : sit aiba, unloc de primarie, o biserica, o casa pentru §coalade baeti, o casa pentru §coala de fete §i uncimitir, toate aceste in bune conditiuni igie-nice".

Asa dar biserica, §coala, salubritatea publics,§i la un alt articol se vorbe§te §i despre poll-tia comunala. Apoi bine, d-lor deputati, le datiacestea in sarcina consiliului comunal ? Ia cetiti :fie-care comuna trebue sa aiba cel putin ocasa pentru §coala de baeti §i o casa pen-tru scoala de fete". §i raportul vedem cazice : comunele trebue sa aiba un focar pen-tru instructiune, atat pentru baeti cat §i pen-tru fete.

Dar care este focarul de lumina pentru baeti§i fete ? Cele patru ziduri cu un acoperi§ peele ? Focarul de lumina pentru baeti §i fete esteinvatamintul ce-1 dai intre cele patru ziduri, esteinvatatorul care propune invatamintul, este re-vizorul care inspecteaza, ete in fine totalitateainsufletita a celor ce iau parte la §coala. Inmanile cui dar lasati §coala ? Invatamintul incomuna al cui este ? Al puterii centrale ! Apoice descentralizaV la comuna ? Cele patru zi-duri materiale pentru §coala ? Aceasta numitid-voastra o descentralizare in instructia publica?

151

Dar unde mai gO,siti d-voastra o asemenea des-centralizare ? Alta este cestiunea, dad, 0.r fi binesau nu sa se dea la not o asemenea descentra-lizare, §i data veti recunoa§te ca este primej-dios de a o da, atunci sa §tergem cuvintul dedescentralizare din vocabularul nostru cat pen -tru coalele comunale. Daca voiti insa in adeverdescentralizare in §coala, atunci dati comuneicare plate§te sarcinele §coalei, i dreptul de adecide ceea ce se petrece in §coala ; iar putereacentrala sa alba numai inspectarea superioara.

§i fiind-ca raportul vorbe§te de Engliterapunendu-me iar sub controlul colegului nostrud-lui D. I. Ghicavoi zice ca nu este exact, Ca inEnglitera sunt cele mai multe §coli, caci celemai multe sunt in Germania, dar pentru un mo-ment sa admitem aceasta. Apoi §titi d-voastra,ce a facut Englitera pentru §coli ?

Pana la 1834 n'a cheltuit statul englez o parapentru §coli, cheltuelele le suporta comuna, dis-trictele, mai ales institutiunile private, nici odatainsa statul. i numai de la 1834 a inceput sta-tul a da ceva, o jumatate de milion de francipentru o populatiune de 25,000,030, cata eraatunci (vorbesc numai de Englitera Europeana),§i a dat statul englez aceasta sub ventiune nu-mai pentru a veni in ajutor la constructia loca-

152

lurilor In acele comune, care erau mai lipsite demijloace. Intr'un stat descentralizat proportiaeste inversa, sufletul invgtamintului it are co-muna, iar zidurile le platete statul. De atunciincoace s'au sporit subventiile statului, §i la1863, mi se pare, a venit a§a numitul cod re-vi zut in Anglia, care a introdus ni§te subventiiregulate pentru coli, dar totdeauna principiul afost a numai §coalelor, care exista deja din ini-tiativa privata, le da statul ceva. Iata, dlor, ceinsemneaza descentralizare. D-voastra 'ma prinacest proiect n'ati facut a§a. Ati zis numai: co-muna plate§te casa, ca primul punct de descen-tralizare. Insa aceasta este numai o noul, luarede bani de la comuna, dar nu o independentsa ei.

Al doilea punct de descentralizare al d-voas-tra este : comuna ingrije§te pentru cheltuielelebisericei. Dar cum ingrije§te ? Ea trebue sa, su-porte cheltuelele pentru reparatia bisericei, pen-tru plata preotului, numirea acestuia insa o faceautoritatea bisericeasca. Dar averea bisericei undeeste ? Cum, d-lor, statul a secularizat averilemonastire§ti §i in ceea ce privea relatiunilefor cu strainatatea, bine a facut ca le-a secula-rizat , dar averile destinate pentru biserici §i

§coli, statul le-a virit in casa sa, i acum, dupe,

153

ce le-a cheltuit tP miri pe ce, acum vine §i zicecomunei : ni dau descentralizarea, plate§te labiserici, dar preotul de numit il numese eu, celealte regulari le voi face eu, banii rema§i dinvechime acestor mezaminte ii iau §i-i adminis-trez eu, tu comuna p1ateste din alti bani.

Aceasta e descentralizare in ale bisericei? Apoidescentralizare In ale bisericei, Insemneaza ctrebue sä lasati bisericei averea destinata ei §idreptul de a o administra ea.

AV mai lasat comunei salubritatea publica prinfrumoasa frasa, care merita a fi citita : Comu-na mai contribue§te §i la intretinerea serviciuluisanitar", pe functionari ins,, pe doctori ii nu-me§te ministerul de interne, comuna numai iiplatqte.

Voci. Nu ministerul de interne, ci judetele.T. Maiorescu. Apoi consiliele judetene sunt mai

totdeauna in maim prefectului. Dar, d-lor, ce in-semneaza descentralizarea ? Avui onoarea sa vespun ca acolo este descentralizare, unde cu uncuvint resumator lucrurile se petrec a§a : Tucare dai bani, numeti pe acei care Ii iau ; adica.tu dai bani pentru §coala, tu ai sa nume§ti peinvatatori §i eu statul controlez numai ; tu daibani pentru biserica, tu sa administrezi §i ave-rile bisericei ; tu dai bani pentru salubritate pu-

154

blica, to sa, administrezi §i veniturile destinatepentru aceasta §1 sa nume§ti personalul.

Descentralizarea comunala este atunci, candcomuna singura administreaza acolo unde dabani ; statul numai controleaza, data vrea. D-v.insa prin proiectul acesta ati Mout tot aceea ceera la 1864 §i 1874, a0 zis : descentralizareeste in ale caselor §coalei, ale platilor bisericei§i higienei, iar incat prive§te averile acestor ap-zaminte mi le rezery mie, stat, §i tot mie §inumirile.

Iata, d-lor, ce descentralizare faceti d-voastra.Aceasta este cu neputintg, caci ar fi suprimareaacelei idei magi din Constitutiune, dar foartegreu de realizat, care se nume§te descentrali-zare.

Dar d-lor, se poate o lege de descentralizarein comuna, fart, ca alaturea cu dinsa sg, fie §i

celelalte legi reformate pentru aceasta ? Apoi ceinsemneaza, o descentralizare comunala ? Insem-

, neaza, ca, am luat o parte din atributiunile pu-terei centrale §i le-am dat comunei. 0 asemeneamesura trebue sa, mearga imediat paralel cuschimbarea celorlalte legi §i cu o reducere insem-nata in budgetul general al statului §i prin ur-mare a impositelor, incarcandu-se budgetul co-munei. Prin urmare voiti sa dati invetamintul

155

la comuna, descentralizati cheltuelile din budge-tul statului. Voiti sa dati higiena la comuna,scadeti pe cet4eni din contributiuni cu aceastacheltuiala catre stat si dati-le la comuna. Voitisa dati biserica la comuna, scadeti cheltuialadin budgetul statului si dati-o h comuna, saudati din domeniile statului, Domnilor, reformadecentralizatoare sunt convins ca nu poate sämearga decat paralel cu o alta cestiune, caretrebue sa v6 preocupe pe d-v., cu cestiunea do-meniilor statului. Dar m6 marginesc a fi atinsaceasta numai in treacet.

La 1864 s'a facut, cum stiti, o lege comu-nala. De la 1864 pang, acum merg mai bineoare serviciile ce s'au luat asupra comunei, decatmergeau inainte ? §coala este mai bung, acumadecat in 1864 ? D-voastra de prin localitate ve-deti oare ca biserica sta mai bine dent atunci?Ye pare ca monastirile imputinate merg mai bine?ca sunt mai bune cimitirile ? Pupa experientamea respunsul este negativ. Biserica se aflaasta-zi in mai rea stare decat la 1864 ; scoaleledin sate, mai reu.

D. Miclescu. Sau stricat la 1874.T. Illotiorescu. Sau stricat la 1874 in parte ;

sau stricat si la 1864 si 68. In privinta aceastad. Miclescu trebue sa fie generos cu cifrele, caci

156

de la 1864 incoace s'a stricat in fie-care an.Dar trebue sa ne Intrebam : care este cauzaacestui reu ? Lovitura de stat de la 1864 §imai ales modul cum s'a facut secularizarea mo-nastirilor inchinate luandu-se averile din admi-nistrarea lor, luandu-se eforiei §coalelor dreptulde dispunere a acestor averi, luandu-se fondu-rile monastirilor §i inglobandu-se toate acestefonduri intr'o casa centrals, fara servicii spe-cificate, au lovit de paralizie toate institutiunileindependente.

Departe de mine idea de a acusa ml surafoarte justa de a se seculariza averile manasti-re§ti; insa ceea ce trebue notat, este, ca. toateaceste averi secularizate sraii contopit in casacentrals a statului. De atunci trebuia ca fie-caremanastire sa-§i administreze averea ei, de atuncii §coala §i comuna trebuiau sa-§i aiba fondurile

for deosebite.Cand vett aplica legea insurateilor §i yeti face

descentralizarea invotamintului public, a biseri-cilor, a tutulor sarcinelor comunei, atunci bine-voiti a le da §i parte din averea ce li se cuvine.Cand ii dati comunei §coala, biserica i higiena,dati-i §i averea ; nu cea ridicata prin taxe zeci-male, ci avere din aceea care a luat- o statuldin pamintul Romaniei, avere destinata de stra-

157

mo§ii d-v. tocmai la coale, biserica §1 salubri-tate publics. Atunci va fi comuna in adeverdescentralizata. Atunci va ti ce sa faca.

A§a cum este acest proiect, nu-1 pot consi-dera decat ca un mecanism al numirilor. Darce ne pass noun; de titlul hartiilor §i modul denumire al primarului §i consiliului comunal?La 1864 se numeau vr'o 5 candidati ; la 1874s'a zis sa fie §eapte ; acum se propun 9 ; nu-mirea primarului era facuta de ministru de in-terne dintre candidatii ce au intrunit mai multevoturi ; or era facuta deadreptul ; sau era ale-gere din partea consiliului comunal toateaceste sunt cestiuni de detai ale mecanismuluiadministrativ.

Cestia cea mare este: de unde sa is comunaca O. plateasca ceea ce puneti in sarcina ei ?Apoi bine, d-lor, nu v'ati intrebat nisi o datain ce relatie sts budgetul statului cu acela alcomunelor ? Daca facem calculul, ajungem la ur-matorul resultat : aproape jumatate din imposi-tele ce le cere statul de la terani, vine §i comuna§i le cere ; §i apoi a ajuns a fi un obicei introdus in guvernele noastre, Ca de ate on voimsa descarcam budgetul statului, aruncam greulin sarcina comunei ; pare cs teranul nu estetot ma de simtitor daca plate§te comunei, sau

158

statului, sau judetului, pare ca nu se is dinuna §i aceea punga a lui, punga foarte sa-racita.

Dace, este adeverat principiul teoretic pus ded. taportor, ca acolo unde se controleaza mtre-buintarea banilor, acolo se solicita activitateapublica, atunci incepeti de punel4i in practicaidea descentralizarii dand o adeverata fiintacomunelor.

D-lor deputati, cum vedeti, am terminat.Ceea ce aveam onoare de a spune contra

acestui proiect, erau observari, care tindeau aarata, ca el, a§a, cum 1-ati facut, nu corespundeideilor de descentralizare Luta_ nimic. Este unmecanism administrativ schimbat, dar nu estede loc descentralizarea voita de constituanta.

Proiectul de fall este un nou mecanism centra-lizator, care nu realizeaza cerintele terii acesteia.Apoi data fara a vol in§elam a§teptarea tutulorzicend iata descentralizarea, in realitate are säiasa absoluta mizerie a comunei. Cred ca estegrqta, aceasta cale de a reforma comuna; credca ar fi mai prudent de a se schimba legeanumai atunci, cand veti putea veni cu un pro-iect descentralizator general, sa se descentrali-zeze i administratia cultului §i administratia

sa se reguleze cestiunea domeniilor§iscoalei,

159

statului. Fara aceasta, toata lucrarea ce se face,se face in zadar.

Dlor, not ne aflam inaintea unor intimplarihotaritoare azi ; fie ca, n'ar fi resboi, fie a n'arfi pace, amindoue aceste vor avea o inriurirehotaritoare asupra noastra. Daca soarta noastrase va limpezi in anul acesta §i daca va fi

consfintita dorinta noastra i daca se va puteaconsolida intr'un timp de pace independentanoastra, fara indoiala va trebul sa, vie o consti-tuanta, care sa legifreze acest nou pact. Iar dacanu va fi pace §i va fi rosboi, atunci de lasine se intelege, ca, nu veti avea timp oportunca sit puneti in lucrare aceasta lege. In amin-dou6 casurile e mai bine sa, a§teptati. Pentruce pripii lucrarea aceasta in Mai 1878 ? Pen-tru ce voiti sa faceti sub drapelul democratieio lege, care nu corespunde ideilor descentrali-zatoare ?

Pentru aceste diferite motive, atat de opor-tunitate, cat §i de lipsa de temei descentraliza-tor, eu cred sa se respinga luarea in conside-rare a acestui project de lege sau sa se amanedesbaterea lui pang la un timp mai bun §i mailini§tit.

P. Grciditeanu. Cer cuvintu in cestiunea deamanare ridicata de d. Maiorescu.

160

D. preqedinte. N'am auzit pe d. Maiorescu pro-punend amanarea.

T. Maiorescu. Ca opozitiune §i minoritate, nufac propuneri majoritatii. Parerea mea e sa serespinga luarea in consideratie sau sa se amanedesbaterea legii , §i las vre unuia din urma§ii,care vor lua cuvintul, sa primeasca, una sau altadin aceste doue propuneri §i sa o formuleze pen-tru majoritatea Camerei, dace, va vol.

La acest discurs rospunde intre altii siministrul-prezident I. Bratianu, cu alusii lanepotrivita reprezentare a aristocratiei"prin autorul acestei scrieri. Alusia este re-levatA la sfir§itul sedintei prin urmMoarelecuvinte In chestie personals:

Este o parte in cuvintarea d-lui prezident alconsiliului, ce-mi este adresata mie personal §ipe care o cred nedreapta. Iau cuvintul pentrua rectifica. Cand am inceput sa, vorbesc in mij-locul d-voastra, mi-am exprimat parerea de rota,ca sunt asta-zi din intimplare singur din parti-dul conservator, doi alti colegi ai no§tri lip-sesc. Fiind singur, indiferent daca, persoana meamerits sau nu de a reprezenta In totalitatea luiacest partid, sunt prin forta lucrurilor singurIn mijlocul d-v., care pot sa, zic ceva asupra

161

lui. §i in privinta celor ce se petrec In el, imiiau void sa §tiu cel putin atat cat §tie d. mi-nistru prezident, care nu este din acest partid.§tiu dar, ca in partidul nostru ca partid cri-minali isolati pot fi in toate partile, §tiu insaca in partidul nostru nu este nici unul, care sanu considere ca insulta, cand i e atribue cavrea sa restoarne Constitutiunea torii cu ajuto-rul strainilor. Declar §i afirm, ca prin aseme-nea insinuari calomniati pe aceia, care nu suntin mijlocul d-voastra.

Ce voiti d-voastra? Ca sa las asemenea ba-nueli nerelevate? Voiti sä me puneti in positia,pe care eu n'o ocup §i n'o primesc, de a-miaroga dreptul sä vorbesc In numele acelor ce-inumiti d-v. aristocratie? Apoi, d-lor, tatal meua fost profesor §i tatal tatalui meu a fost loran,§i in de onoare a ye spune aceasta. Eu n'amprimit §i nu primesc deosebirea intre aristo-cratie, cum o puneti d-v., i democratie. Credca nu exista aceasta, aristocratie in statul no-stru.

I. C. Bratianu, preiedf,ntele consiliului. §i eutot a§a, inteleg.

T. Maiorescu. Exista numai deosebire antraproprietatea teritoriala §i neproprietate.

568 11

162

I. C. Bratianu, pre. dintele consiliului. Apoitoti suntem proprietari.

T. Maiorescu. Afara de proletarii democrati.De aceea cred eu, care sunt (dace, -mi permit*o analogie strains) un membru din tiers etat, unbarges conservator, cred ca este mai bine casa fie comuna a§ezata pe baza proprietatii...

Loan C. Brdtianu, pre.edintele consiliului. Apoia§a este a§ezata.

T. Maiorescu. Dupe, parerea mea, nu este a§a,apzata. Eu dar vorbesc ca membru al parti-dului conservator, din care fac parte.

Prin urmare acest fel de alusiune nu 1 pri-mesc de la d. pre§edinte al consiliului §i-1 rog

bine-voiasca a fi nu indulgent, caci nu-mitrebue indulge* d-sale dar drept intr'o Ca-mera, a carei aproape unanimitatel este pentrud-sa, fata cu un adversar, care este singur, darcare scoate personalitatile totdeauna afara dinjoc. Eu am profesat pentru dvoastra cei inversta cel mai mare respect personal, §i yerog ca §i d-voastra fiti in aceasta privintaun bun model noue celor mai tineri. Ire rogca alts, -data sa nu mai puneti persoana meain joc.

sa

sa

163

DuO, cateva cuvinte ale ministrului-pre-zident se purse la vot luarea in considerarea proiectului de lege, §i rezultatul este :

Vota ITV 58Abtinuti 3Bile albe pentru 57Bile negre contra 1

37.

Despre ancheta parlamentara in chestiaInstitutului Ba§ota.

Oiedin(a Camerei de la 20 Mai 1878).

Asupra unei interpelari a deputatuluiScarlat Miclescu, care se plange, a Insti-tutul academic" de la Pomirla, prev6zutin testamentul lui Anastasie Ba§ota. de la1869, nu este Inca infiintat de executoriitestamentari, In contra carora deputatul B.Calcantraur adaoga cele mai violente acu-sari, se face o lunga discutie, la care maiiau parte dd. G. Vernescu, R. Patarlageanu,G. Danielopolu, si se propune o ancheta par-lamentara, de §i ministrul de culte, d. G.Chitu, respunsese, ca va trimite acea admi-nistrare in cercetarea justitiei.

D-lor, intre cele spuse de d. Danielopolu afost un cuvint, care cred ca este bine sä ni1

165

amintim cu totii cat se poate mai mult; este,cd, puterile publice nu fac bine de a null pazilimitele lor, fie-care se remae In limitele sale.

Nu §tiu, dad, ne-am dat cu totii bine seamade insemnd.tatea unei anchete parlamentare.

Pe mine nu me preocupd casul isolat de laDorohoi, cd,ci cred cd multe din cele denuntatesunt exagerate, §i sunt convins, ca o serioasacercetare ye va doved1 aceasta, cd, yeti gasi lu-crurile mult mai in reguld decat ve par acum.Dar, vo repet, aceasta nu mo preocupa. Pemine me preocupd un lucru de mare interes :care este rolul unei Camere §i care este rolulguvernului In asemenea chestii? A venit un.deputat §i a facut o denuntare, d. ministru arespuns ; denuntarea este grava, prin. urmareeu voi da causa in cercetarea justitiei. Era da-tor d-sa sa, faca a§a §i foarte corect a respuns,Ce voiti d-voastra sä facem Cu ancheta parla-mentara ?

Ancheta parlamentard asupra unei chestii po-litice este naturala, trebue sti, se faca de cateon credeti d- voastra ca este un interes politicin joc. Ancheta parlamentard, pentru intereselegenerale ale tOrii, agricole, etc., este o chestiecare prive§te tara intreaga §i unde poate ne-grqit Adunarea sd aiba cuvintul seu. Ancheta

166

parlamentara In contra functionarilor guvernu-lui, cum ati facut cu prefectii de sub regimultrecut, da, este o chestie politica.

Dar cum voiti sa faceti ancheta parlamen-tara intr'o causa privata? Sunt executori testa-mentari care null indeplinesc datoria, ministe-rul v'a spus ca-i va trimite la parchet ; ce voitisa faceti d-voastra aci? Pe executorii testamen-tari cand i-ati intreba d-voastra, ei sunt in dreptsa ye respunda : Nu ye dau nici un respuns.Martorii asemenea sunt in drept sä ye zica:Nu ye respundem nimic. Cum ye amestecatid-voastra in mersul justitiei ? Nu e vorba, inteorie generala se poate face ancheta pentruor-ce, dar in practica e netagaduit, ca nu s'afacut nici o data §i nu este bine sa se faca oancheta parlamentara intr'o chestie, unde existsun testament privat. Aci, d-lor, sunt ni§te oa-meni numiti executori testamentari §i asupracarora planeaza actiunea procurorului. Cu ceautoritate §i cu ce drept veniti d-voastra sa v6puneti cu ancheta parlamentara intre procuror§i justitie? Eu cred, ca nu este bine ca Adu-narea sa tinda a face acte, care sunt de atribu-tiunea puterii executive sau a celei judecato-Te§ti, §1 ye marturisesc, ca, am fost surprins maialaltaeri cand, cu ocasia unei interpelari facute

167

asupra numirii unui revisor scolar, am auzit ped. ministru ziOnd, ca va depune dosarul la Ca-mera; pentru ca numirea §i nenumirea unuirevizor fiind de exclusiva atributiune a mini-strului, el este responsabil ca ministru i deta-liele acestea ale administratriunii privesc pe mi-nistru.

Cand ministru v'a spus: voi da in mana ju-stitiei casul de la Pomirla, ancheta parlamen-tara nu era la locul ei i v6 rog sä nu o pri-miti.

38 §r 39.

Despre numerul de contribuabili ai comunei§i despre numerul scoalelor comunale.

(Sedinia Camerei cle la 2 Iunie 1878).

Discutia pe articole a legii comunale,mereu IntreruptA prin Introducerea altorchestii in ordinea zilei, ajunge la 2 Iuniepb,na la art. 6, In care se vorbeste de nu-merul contribuabililor cerut pentru a formao comunA.

Aici comitetul delegatilor propunea inprincip un minimum de 300 (in legea dluiCatargi de la 1874 era de 500). DomniiMimi', D. Giani, Cantilli, Fusea, etc., propunprin amendament, ca o comuna sA se poatAforma de or ce num& de contribuabili, In-daM ce se constat c pot indeplini sarci-nele comunale.

169

Domnilor deputati, am auzit, ca §i d-voastra,criticele ce se fac articoluluui 6 al comisiunii.Insa mi se pare, ca formula art. 6, a§a cum1 a presentat comisiunea, este cea mai neme-rita, §i aci mO unesc intru toate cu parerea co-legului nostru d. Sefendache.

D-lor, ce voe§te art. 6? §i regret ca, insu§d. raportor §i 1-a parasit, am eu munca ingratade a sustine lucrarea comisiunii.

Ce insemneaza cifra aceasta de 300 de con-tribuabili? §i ce insemneaza cifra de 500 locui-tori ce era in legea d-lui Catargi de la 74 ?Insemneaza pericolul cel mare ce se poate a-duce sateanului de a fi exploatat de notar §ide primar, in deob§te de functionarism. Acieste pericolul. D-v. aveti aerul de a vol sa

pe Loran cu drepturi; parca este o im-partire de bogatii asupra comunelor. Apoi candla discutia general, v'am intrebat eu : ce nu-miti d-voastra descentralizare? este aceasta nu-mai o incarcare cu sarcine asupra coinunei farasr. -i dati nici un drept ? la aceasta nu s'a res-puns nimic, se zicea ca este o idee comunardade a crea o avere comunei. D-voastra n'ati datcomunei nimic, ii luati numai contributiuni. A-ceasta este descentralizarea d-voastra? Aci ye-dem la cap. II, sarcinele comunei; dark, ati ye-

im-bulziti

170

zut un capitol in toata legea: drepturile comu-nei? Scoala salt cladeascg, spital sa-§i Loa,biserica, sa Vila; frumos 1 Adica sa dea fart, casa i se dea ceva in loc, §i de unde sa dea? §itine sa dea? sa-§i plateasca functionarii, sa-§iplateasca, primarii §i notarii, dar de unde sg,plateasca ?

Credeti d-voastra, ca, sunt multi terani caresa se imbulzeascg, sa ceara §i sa. zica: aide cavoim not sa platim biserica §i scoala §i cele-lalte? Apoi, d-lor, sa nu ne facem ilusii : inpractica lucrurile se petrec a§a, ca este foartegreu teranului de a plati tot ce-i cerem noi;prin urmare nu este imbulzeala de ali plati eiscoala, biserica, primarul, notarul, etc.

Idea predominanta dar a fost aceasta: servi-dile publice trebue sä le indeplineasca comuna,dar sa le indeplineasca dupa mesura putinieisale. De aceea in legea d-lui Catargi de la 1874,pentru a nu ingreuia pe loran prea mult cuaceste da.ri, pentru a nu imult1 num6rul func-tionarilor intre Irani, s'a zis sa se mareascagrupul contribuabililor, care poarta aceia§ sar-cing. Acum data, in realitate s'a executatbine sau 1.1.1 acea lege, aceasta nu o examine;sunt multi din d-voastra §i multi din partea

171

noastra care zic, ca s'a executat risu ; dar a-tunci se vede Ca n'a fost legea practica in pri-vinta numerului prea mare, insa ceia ee §tiueste, ca idea predominatoare a fost aceasta, §inu uitati ca propriul d-voastra raportor ye ziceIn raportul set], care in privinta centralizarii §idescentralizarii, a aristocratiei §i a democratieiare idei nu prea lamurite, dar in privinta altorcestiuni are idei prea lamurite, ye zice : Peri-colul descentralizarii este rnarirea functionaris-mului. Este adeverat ca descentralizarea ma-re§te functionarismul, §1 la terani dorinta lafunctionarism este tot a§a de evident,, adica voe§tefie-care sa traiasca pe cat se poate din budge-tul public. Dace, mariti d-voastra num6rul co-munelor prea mult, aceasta insemneazA ca ma-riti contributiunea sateanului prea mult, ca. sevor face prea multe budgete, in care vor fi preamulti primari, ajutoare de primari §i notari,care O. fie platiti din punga teranilor, iata ade-v6rul luerului, §i atunci cestiunea este a§a : inpractica cat poate sä plateasca Vranul pentruca sustie sarcinele? cati primari, cati no-tari sa-i plateasca ti ranul roman? D-voastra yegrabiti toti §i zicep : mai multi, mai multi, pareca, ar fi bine-facere pentru teran, daca ii vetida cat de multi primari, cat de multi notari...

sa,-§i

172

0 voce. Cat de multe scoale zicem noi.T. Maiorescu. Scoale faceti cat de multe, eu

nu me impotrivesc, si bine-voiti a vedea, ca.

budgetul scoalelor satesti lasat de mine eramult mai mare de cat cel votat de d-voastra.Dar sa revenim la subject. Apoi cu cat punetisarcine mai multe comunei, cu atat trebue saye intrebati, uncle sent mijloacele de a suportaacele sarcine? Asa fiind lucrul, comisiunea d-v.,foarte prudenta, si-a zis : noi sa punem o cifra,mijiocie, pentru ca sa nu imultim acea class, afunctionarismului in spinarea bjetului satean sisa zicem, ca 300 de contribuabili in comunelerurale sa formeze comuna si ei sa-si poarte toatesarcinele, sa plateasca pe primar, pe notar, bi-sorica, spital, adjca nu spital deadreptul, .ci co-muna sa contribuiasca la intretinerea servicjuluisanjtar. Dupa mine, prea marl sarcine le datisi asa.

Dad, insa, si foarte prudent arata aceastacomisiunea, daca insa vor fi contribuabili, care,de si mai putini la numer decat 300, vor puteaintretine toate sarcinele comunei, atunci acelnumer de contribuabili vor forma o comuna.Ce reu vedeti d-voastra, aci ? Deosebjrea esteca, dupa, cum propune prOiectul, nu ingreuiatimult punga teranului, pe cand, dupa, cum pro-

173

pun amendamentele, o ingreuiati prea mult. Nuva putea un nunv.r prea mic de contribuabilisa suporte toate sarcinele comunei, afar, numaidad, nu se va intimpla sa fie tot oameni avuti.

D. Misail zice : sa constate ca pot sl, suportesarcinele ; altii zic sa declare numai. Daca yetizice numai sg, declare, apoi yeti vedea la mini-sterul de interne or la repdinta judetului o de-claraVune subscrisa cu o suta de cruci zicend :putem sa indeplinim toate sarcinele, §i subscriseacele petitiuni de un numer oare-care de oa-meni care nu §tiu nici sg, scrie, nici sa ceteasca,§i prin urmare care nu §tiu ce au subscris, cese zice in acea petitiune facuta de cel dintaipuiu de notar care vrea sa se punk, in comunaproiectata §i de cel dintai aspirant la budgetulsatului ca sa se faca primar. Atunci se va zice:iata o suta de oameni, care s'au hotarit sa poartesarcinele comunei, sa plateasca biserica, scoala,primarul, etc., §i atunci se va grabi §i sub-pre-fectul §i prefectul §i ministrul sa aiba a da zece,doue-zeci de functiuni mai mult prin crearea a-celei comune. i apoi se va zice : iata, am facutun mare progres in descentralizare, caci comu-nele s'au imultit.

D-lor, fiind.ca vorbiti de scoli, ye intreb: undesunt scoalele din sate? Nu sunt §i nu au exis-

174

tat, pentru nu pot sa, le faca oamenii, nuexists pentru ca s'au imultit functionarii pespatele teranului, n'au existat pentru ca in le-gea de la 1864, ca §i in aceasta, data se vavota, i sper ca nu se va vota, pentru ca nue timp, s'au facut o sun, de forme de admini-stratie pentru terani, dar n'au bene-ficiat de dinsele. Pentru aceste considerante, yerog sä votati articolul proiectului, care e in spi-ritul de a ocroti pe teran contra functionaris-mului, articolul comisiunii e facut in spiritulpractic al terii acesteia.

In aceeas sedinta se continua discutiaNina la art. 12, in care este vorba de scoa-lele comunale §i unde comitetul delegatilorpropune cel putin doll() localuri de scoalapentru fiecare comuna, fie si rural,.

D-lor deputati, cate comune rurale avem notasta-zit Cred vreo 3000. i cate scoale de satsunt ? Vre-o 2000, §i in rea]itate nici 2000.

Apoi legea din 1864 zice aka: fie-care co-muna trebue sa alba o scoala, i cu toate caau trecut 14 ani de cand s'a pus in aplicarelegea, in loc sa avem mai multe scoale, mi-e

ca

Oranii

175

team& ca avem mai patine decat atunci... Onor.d. Grigorescu pare a trage ca consecinta dinzisele mele, ca nu prea doresc sa avem scoalein toate satele. Dar, d-lor, eu nu cred sa fieun Roman, care sa nu doreasca sa se lateascacultura in Cara noastra. Deosebire intre mine§i intre d-sa in privinta aceasta nu exista. Mo-

dul insa de aplicare este care difera. Caci nueste destul ca prin nite cuvinte pompoase sapropuna cine-va un lucru nerealizabil; prin ase-menea legi vom produce o societate de oameninepasatori §i pentru cele vechi tai pentru celeactuale.

In legea din 1864 se zice, ca fie-care comunatrebuie sa alba un local pentru scoala, o casacomunala, i sa intretina biserica. Apoi la 1865a venit legea instructiunii §i la 1866 Constitu-tiunea, care a consfintit principiul ca instruc-tiunea public& sä fie obligatoare: fie-care copil,ajuns la o versta oare-care, trebue sä meargala §coala.

Ei bine, ye intreb : ce ne-au folosit toate a-cestea ? De 14 ani am legiuit, ca in fie-care co-muna sa existe o scoala, §i cu toate acesteapana asta-zi scoala nu exists. De ce crede onor.d. Grigorescu, ca data not i asta-zi legiuim tot

vom avea negrelit §coale? Oare teranula§a,

176

nostru asta-zi este mai bogat decat era acum14 ani? Credeti oare, ca pentru ca s'a maritbudgetul statulul, care pe atunci era de 50 mi-lioane §1 asta-zi s'a urcat ]a 100 milioane, te-ranul s'a imbogatit? Al voi sa mi se respundala aceasta. Nu este destul sa venim numai cucuvinte magi §i cu desavir§ire nepractice.

De aceea cred ca ar fi bine sg, se adaoge inlege: fie-care comuna, pe cat se va putea, seaiba scoale, sau §i mai bine, sa se adauge ur-matoarea frasa : iar acolo unde comunele nusunt in stare sail plateasca aceste cheltueli, vaveni statul in ajutorul lor. Pentru ce statul ?Pentru Ca statul a secularizat averile monasti-reV, pentru ca statul a luat banii eforiei scoa-lelor, pentru ca statul a luat averea Brancove-neasca pentru scoale, pentru Ca el a concentratin mana sa, in tesaurul sou toate acele fonduridestinate de stramo§ii notri pentru scoli, pen-tru spitale, pentru biserici, §i le-a cheltuit maiales in militarism §1 in functionarism.

Daca este sa revenim pe acea cale §i sa damcomunei o viata proprie, trebue sa-i dam mij-loace pentru ca sa-§i indeplineasca indatoririle.

40.

Asupra tractatului de la Berlin.

(Sedinja Camerei de la 28 Septemvrie 1878).

Parlamentul, deabia 1nchis la 5 Iu lie 1878,se redeschide la 15 Septemvrie. Congresuleuropean i§i terminase lucrarile §i la 1/15

Iu lie semnase tractatul de la Berlin, pe carecancelarul" Germaniei ni-1 comunica oficialla 4 August. Cabinetul Ioan Bratianu, Insituatia nefavorabila, in care ajunsese, pre-zenta parlamentului corespondenta sa di-plomatica relative, la congres. Senatul siCamera aleg comisiuni speciale pentru cer-cetarea ei, si asupra raporturilor §i motiu-nilor se incing cele mai vii desbateri. Cutot atacul dlui Dimitrie A. Sturdza, desprecare am vorbit in introducerea istorica aacestui volum, majoritatea Senatului sus-tine guvernul i voteaza in sedinta de la26 Septemvrie urmatoare motiune :

568 12

178

,,Comisiunea d-voastra a studiat cores-pondenta diplomatica relative la tractatulde la Berlin din 13 Julie 1878 ; ea a v6zutcu adinca mihnire, a Puterile europeneprin vointa for colectiva si intr'un interesal OA generale, au impus Romaniei dure-roase sacrificii. Comisiunea d-v. propuneinsa ca guvernul sa fie autorizat a se con-forma tractatului din Berlin in aceasta, pri-vinta; totodata comisiunea d-v. este de pa-rere a se autoriza guvernul ca sa is in po-sesiune Dobrogea si a o administra prinregulamente de administratie publiea pansla convocarea Adunarii Constituante. Comi-siunea in fine angajaza pe guvern ca, atatpentru solutiunea definitive a cestiunii Do-brogei, cat si pentru celelalte cestiuni careresulta din tractatul de Berlin, sa, convoaoecel Inuit in cursul sesiunii ordinare de treiluni o Adunare Constituanta de revizuire,conform art. 129 din Constitutiune'.

In Camera, comisia speciala se imparte.Majoritatea ei propune urmatoarea motiune(care a §i fost mai pe urma adoptata):

Luand cuno§tinta de tractatul dela Ber-lin, Camera, silita de hotaririle puterilornevoind a fl o piedica la consolidarea pacii,autoriza pe guvern a se conforma vointeicolective a Europei, retragend autoritatilecivile §i militare din Basarabia §i luand inposesiune Dobrogea §i Delta Dunarii. Cele-

si

179

lalte cestiuni se vor regula pe cale consti-tutional,".

Iar minoritatea, compusa din grupul G.Vernescu-N. Ionescu, propune :

Camera n'are a consimtl la retrocedareaBasarabiei, dar invita pe guvern ca sa re-traga autoritatile civile §i militare din areaparte de pament a Romaniei, spre a se in-latura or ce posibilitate de conflict. Conse-cinte voturilor sale anterioare, is nu poatepriori Dobrogea. In cat privete celelaltetlispositiuni ale tractatului din Berlin, Ca-mera legiuitoare is va resolva, pe cale con-stitutionala".

FAA cu aceste dou6 propuneri, care la-sau la o parte convocarea Constituantei,prevezuta, in votul Senatului, opositia pre-zenta urmatoarea motiune:

AvOnd in vedere corespondenta diplo-11matica depusa de guvern relativa la trac-

tatul din Berlin, Camera declara :Eite casul a se aplica imediat art. 129

,,din Constitutiune pentru convocarea Adu-l)nArii legiuitoare de revizuire".

(Semnati) T. Maiorescu, D. Donici, Sc.Rosetti, G. Gdyi.

Pentru sustinerea acestei motiuni se ros-tqte in sedinta de la 28 Septemvrie urma-torul discurs :

180

Domnilor deputati. Cand am auzit pe d. mi-nistru de externe cerend cuvintul, me mteptamca sa ascultam cu totii expurierea acelei poll-tice energice, sigure, inalte, pe care primul mi-nistru al Romaniei independente era chiemat sao indice terii intregi. Ne a§teptam cu atat maimult, cu cat acel ministru de externe este Mi-hail Kogalniceanu, a carui intreaga viata publi-c, a fost impletita cu soarta acestei teri §i ca-ruia de sigur istoria noastra ii va pastra o me-morie insemnata. (Aplause). In loc de aceasta,in situatia gravy in care ne aflam, am vezutca, discurul seu semana, in cea mai mare partea lui, cu apararea unui ministru acuzat.

Voci. Era acuzat.T. Maiorescu. Era acuzat, aka este. Constat

dar numai, ca inaugurarea acestei ere a noastraincepe prin acuzarea ministrului, care a conduspolitica externa a terii. Ministrul astazi se vedeacuzat in sinul aceleim Adunari, care panaacum cu unanimitatea ga insotise actele lui. i

la intrebarea guvernului : Ce faceti cu tracta-tul din Berlin?" eu intreb la rindul meu, ye-zend aceasta disarmonie intre d-voastra : Spu-neti-mi, d-lor mini§tri, sigur 0 lamurit, dupa,parerea d-voastra, ce este bine se, facem cu trac-tatul din Berlin ?

181.

Respunsul la aceasta intrebare nu ni s'a datInca pozitiv. Caci sunt multe pareri in discu-tiune : pe care din aceste anume o prime§teguvernul §i o crede salutary pentru tail?

Pang, alaltaieri imi inchipuiam ca cestiuneas'a lamurit. In Senat am vezut guvernul pri-mind o motiune, §i atunci mi-am zis : fara adiscuta cele petrecute in Senat, me voi tine deaceasta motiune, cad este primal de guvern,§i acum §tiu unde sta. parerea lui. Aceasta mo-tiune, in drumul de la Senat pana la Camera,i-a perdut un alineat. (Ilaritate).

In Senat se zicea, el guvernul voe§te §i con-simte sa fie autorizat de Corpurile legiuitoare sase supuna tractatului din Berlin, sa lase sa i seis Basarabia, se ocupe provizoriu §i adrninistra-tiv Dobrogea, §i pentru cestiunea evreilor §iregularea definitive, a Dobrogei sä convoace sin-gura competenta Constituanta, nu in un modiridefinit, ci s'o convoace inaintea sfir§itului se-siunii ordinare, adica pana la 15 Fevruarie sase inceapa lucrarea de convocare. Aceasta limitaera importanta pentru o parte din Senat, §iasupra ei s'a facut o transactiune, sau, dacaacest cuvint nu se prime§te, s'a facut un corn-promis, sau poate o compromitere. (Ilaritate)1).

1) B. Boerescu s'a apropiat cu aceast5. ocazie de guvern.

182

Dar in or ce caz aceasta era hotarirea.In Camera s'a schimbat cestiunea. Noi ne

a§teptam ca parerea acolo adoptata sa fie §i

aici adoptata, caci vedeam ca majoritatea comi-siunii noastre din Camera este compusa dinoameni, care au incredere in guvernul de azi §iin care guvernul de azi are incredere, §i sperca me exprim in modul convingerii domnuluiraportor Costinescu, data zic ca acest d. rapor-tor al majoritatii este un om de incredere alguvernului. Dar acum, din contra, ce se con-state ? Vedem ca se lasa afara o parte esentialldin acel compromis al Senatului, se lasa neho-tarit terminul cand se, se convoace Constituanta;§1 din compunerea majoritatii comisiunii noastrede delegati sunt autorizat a crede, ca aceastadin urma parere este parerea ce o prefera guvernul.

In fata acestor schimbari §i acestor diferitemotiuni, sa vedem, care este §i care trebue se.fie deciziunea noastra, cel putin dupa parereaopozitiunii, din care fac parte.

D-lor deputati, d. N. Ionescu, fost ministrude externe al acestuia§ guvern, antecesorul dluiKogalniceanu, a inceput prin a lua in mane §ia ye ceti corespondenta diplomatica depusa pebiuroul Camerei.

183

Ia sa. vedem §i not aceste acte. Caci dupamine, fostul ministru de externe a discutat nu-niai partea neinsemnata a lor, iar nu a luatpartea cea caracteristica, cea decisiva pentru dis-cutiunea noastra.

Tractatul de Berlin ni se notifica Ia 4 Au-gust al anului curent, prin ministerul de externeal imperiului German. Acea notificare ne-a apu-cat, ne-a sezisat", cum zic Francezii, de hota-ririle congresului din Berlin in privinta noastra.Se intelege, ca guvernul trebuia sa respunda. §iin adevr, la 7 August Inca, d. ministru de ex-terne da primul s6u rspuns la acea notificare,respuns care, dupa parerea mea, este cu totaldeosebit de un al doilea r6spuns ce-1 Betela 28.

La 7 August se trimite o circulars catre agen-tii diplomatici ai Romaniei pe linga Curti le stra-ine, in care se zice :

Les modifications apporte'e,s par ce Traite tautd la situation territoriale qu'au regime politiquede la Roumanie doivent etre pre'sentees d l'examendes Corps leglslatifs.

Les Chambres seront convoquees dans le plusbred' de'lai possible".

Ce insemneaza aceasta ?Ultimele cuvinte ale d-v., Camera §i Senat,

184

fusesera un vot foarte categoric dat in materie.Se zisese mai nainte de tractatul de Berlin: vo-inta terii este sa nu dam Basarabia §i sa nulua,m in schimb Dobrogea. Cu acest mandat s'audus mini§trii no§tri la Berlin.

Tractatul de la Berlin nu a primit acest vot, dincontra a zis : sa, vi se is Basarabia §i sa vi sedea Dobrogea, §1 sa, aboliti §i art. 7 din Consti-tutiunea voastra.

Ce face guvernul nostru? Guvernul, §tiindu-seconstitutional responsabil, respunde imediat :Ea am un mandat de la tara; mandatul acestaeste contrariu deciziunii congresului. Prin ur-mare, les modifications apportdes par le Traitedoivent etre presentees a l'examen des Corps legis-latifs.

Ins, guvernul nu ne convoaca la 7 August,sau indata dupa aceasta, poate pentru a re6-pecta timpul fiecaruia din noi, poate din altemotive. Ne convoaca deabia dupe, o lung, insain interval i§i schimba atitudinea cu totul.

Tata la 28 August alta circular, a sa careagentii diplomatici ai no§tri, unde situatiunea ecu totul modificata §i ye atrag serioasa d-v.atentiune asupra acestei modiacari, care este decea mai mare importanta.

185

Un preopinent, pe care am avut deja onoa-rea a-1 cita, insu§ onor. d. Ionescu, §i pare-rile d-sale, totdeauna foarte pretioase pentrumine, au devenit in deosebi pretioase de cand1-am v6zut ca ministru de externe al acestuia§guvern, pe care avern fericirea sa-1 avem Inca pebanca ministeriala, acel fost ministru de ex-terne darn, d. Ionescu, iata ce ne zicea in §e-

dinta, de eri :In relatiunile internationale angajamentul gu-

vernului este totul ; caci raporturile dintre gu-vern §i tall sunt presupuse regulate.

Europa cea mare, care este arbitrul dispu-netor de statele cele mici, nu poate sa, presu-pund, ca in sinul sell este vr'o tail organizatainteun mod politic, fall ca sa aiba organelesale regulate. Prin urmare, cand un guvernconstitutional din Europa vorbe§te, tara a vorbit".

A§a este.Intru cat prive§te strainatatea, guvernul e an-

gajat ; §i, daca nu a facut nici o rezerva, el aangajat §i tara intru cat o poate angaja in re-latiile internationale.

Acest guvern, care in 7 August scria prinagentii sei diplomatici: modificatiunile aduse prinacest tractat trebue sa, fie prezentate mai antaiexamenului Corpurilor legiuitoare, acela§ guvern

V$6

la 28 August trimite o alts circulars acelora§agenti §i declara Puterilor semnate in tractatuldin Berlin, far, rezerva :. Quelques douloureusesque soient pour la Boumanie quelques-unes desconditions du Traile de Berlin, et bien que, a eon-siderer V ensemble de ces conditions, r attente de lanation roumaine qui avait manifesto ses droits etses voeux, soit par les votes de ses Corps legisla-tifs, soit par les actes et les paroles de ses Dele-gues au Congres, n'ait pas de remplie, 'le gou-vernement roumain ne peut que se conformer auxresolutions supremes de r Europe et est decide cl,les executer clans un esprit d'entiere loyaute".

Ca o consecinta a acestei declarari categoricede acceptare, Mil alts rezerva decat rezervasimtimintelor dureroase, vine apoi (rasa finala,pentru punerea in lucrare a acceptarii :

Le gouvernement roumain procede des a pre-sent a rexecution reelle du Traite de Berlin et apris toutes ces dispositions pour la reunion desCorps legislatifs au 15 (27) Septembre prochain".

Done lucruri dar sunt de deosebit la un ase-menea tractat international : acceptarea §i exe-cutarea. Acceptarea in principiu este o declarareca to supui. Executarea este numai punerea inlucrare a acestei declarari grin mecanismul in-tern al statului: daca e cestiune constitutionals,

187

prin mecanismul constitutional ; daca e cestiunesimplu legislative, prin mecanismul legislativ ;daca e cestiune administrative, prin mecanismuladministrativ.

Cred, ce am inteles acum cu totii deosebireaintre cele doue circulari. Am vezut, ca pe candin cea dintai guvernul nu prejucleca nimic, princea dea doua guvernul a acceptat tractatul dela Berlin §i ne-a convocat numai pentru a-1 exe-cuta. Sau e alta parerea d-v. in privintaacestor circulari? Ire rog sa me intrerupeti, dacaeste alta parere. Caci, d-lor, n'a§ vol ca inaceasta cauza sa facem o discutiune dialecticspentru a sustine numai cu or ce pret un punctde vedere isolat §i contestat. Daca a§ fi, din ne-fericire, isolat asupra acestui punct capital, euI-a§ parasi Indata. Sa stabilim clar acel punct,in care suntem siguri cu totii.

Intreb Inca odata : guvernul a primit sau nutractatul de la Berlin cu aceasta circulara ? Afacut un pas mai mult decat cel din circularade la 7 August, care zicea ca cestiunea are sase supuna mai antai examinarii Corpurilor legiui-toare ? Este sigur, ca la 28 August guvernul adeclarat ca ne supunem tractatului, este siguraacceptarea sau nu ? Tacerea d v. generaia esteun semn de afirmare.

188

Ada dar la intrebarea d-lui ministru de ex-terne ce faceti cu tractatul de la Berlin, it pri-miti sau nu ? eu ii respund: l-ati primit d-v., cene mai intrebati pe noi acum ?

Prin urmare guvernul a acceptat tractatul dinBerlin. §i remarcqi un lucru. Aci nu e vorbade un tractat sinalagmatic, unde §i o parte §iceialalta trebue sa consimta, §i dad, o parte nuconsimte, conventiunea sau tractatul nu poateexista. Conventiunea comerciala, de exemplu,incheiata Intre Austro-Ungaria §i Romania, s'afacut mai antai de guvern. Dar se zicea in actulIncheiat de mini§tri sauf ratification. Este o in-cheiere suspensive. Dad, Corpurile legiuitoare nuo primesc, convenp e cazuta.

Dar aci nu este a§a ; aci este un _areopag eu-ropean, din care noi nu facem parte; un areo-pag, in privinta caruia se putea mai inaintesustine ca resolutiunile lui, dad, nu voim, nu leprimim ; dar in ziva de astazi este mai greu dea o zice, fiindca am trimes delegatii no§tri casa prezente cererile inaintea acestui areopag. Amtrimes §i astfel am recunoscut, Ca este acolo 0autoritate arbitraa suprema pentru relatiile ori-entale in Europa. §i guvernul, care era insarci-nat de a spune acolo ce voim noi, guvernulvine §i, indiferent dace a intrebat sau nu pa-

:

:

189

rerea Camerei, declar5, c5 prime§te tractatul deBerlin, §i pune oarecurn subscrierea sa pe aceasentenp, a tribunalului din Berlin.

Dar acum ce insemneaza motiunea majoritatiid-v.? Dad, ati primit tractatul de Berlin, dacAne convocati pentru ca MA executam, ce maiveniti cu motiunea ? Ce inteles M. aiba ? Estecare acceptatiunea prealabila ? Apoi am accep-tat, guvernul a acceptat ! Or nu primiti dv.acceptarea aceea, §i atunci dati un vot de ne-incredere §i dati ministerul in judecata; or datanu-i dati un vot de neincredere, apoi accepta-rea este deja fAcutA §i motiunea remane un actde prisos. Apoi poate d. ministru de externe sa,faca astazi, dupe, ce ati fi votat motiunea aceasta,o noun acceptare, M. zica, puterilor straine: Moi,gouvernement, qui vous ai dejci de'clare que je meconforme aux decisions supremes de Berlin, sansreserve de ratification ulte'rieure, je viens vous de-clarer de nouvezu que les Corps legislatifs m'au-torisent a faire cetle declaration? Aceasta nu sepoate. Dace, guvernul a facut declaratiune, estepresupus ca are Cara in urma lui, cel putin caare consimt1m6ntul majoritatii d-v.

A§a dar, cea dintai critici£ ce-mi cer voie aface propunerii majoritatii, este aceasta : motiu-nea e de prisos. Este un act, despre care bine

iP0

s'a zis, ca nu poate sa, alba alt inteles §i altstop decat de a fi un bil de indemnitate pentrumin i§tri.

Apoi cestiunea personal, a mini§trilor esteaci in joc ? Am fost not convocati In pripa pen-tru un bil de indemnitate ? Or am fost convo-cati ca sa facem un pas mai departe in cestiu-nea cea mare ? Guvernul cand ne a convocat,ne a spus prin agentii sei pentru ce, adica pen-tru ca sa executam tractatul de la Berlin ;eaci, dupa ce acceptarea este facuta, vine exe-cutiunea reala.

Eu, d lor, nu acuz pe guvern pentru ca a ac-ceptat ; 0 mia parut din contra reu de a-1 ve-dea acum §ovaind, de -a vedea ca nu este aceia§hotarire, aceia§ tarie a guvernului spre a mergemai departe, conform acestei circulari ce el in-su§ o facuse. Caci, d-lor, se poate amana maimult o asemenea lucrare ? Se poate lasa insuspensiune o zi mai mult situatia terii, mai alesacum in urma circularii date de guvernul ro-man dupa insistentele Rusiei ?

Cred ca aci oratorul §i aparatorul majoritatii,d. P. Gradi§teanu, a avut dreptate cand a sus--tinut, Ca nu poate Cara sa stea intr'o positienehotarita cat pentru executarea tractatului deBerlin. Am fost, d-lor, foarte surprins cand am

191

auzit e§ind din gura acelui down ex-ministru deexterne, a mutt landatului d. Ionescu, ale caruicuvinte sunt totdeauna pretioase pentru mine,ca data nu ne-am supune Europei, d-sa credeca nu am fi in nici un pericol.

Am auzit pe un alt deputat de acein valoare,pe d. Misail, adept al aceleia§ teorii, zicend, ca§i alte teri nu s'au supus deciziunii Europei, d.ex. Belgia §i Italia, §i ca situatiunea terii nu arfi gravy,, de nu ne-am supune.

S examinam putin lucrul. Fiindca cuvintulgray este o abstractiune, dati-mi voie a-1 coboriin xealitate §i a arata ce1 putin una din gravi-tatile ce cred eu ca ne apasa. De oare ce sun-tem in regim parlamentar, am convingereapublicitatea §i expunerea franca a tutulor opi-niilor legitime in privinta situatiei terii este unuldin foloasele §1 toto data din scuturile ce da re-gimul constitutional. (Aplause).

Articolul 22, necetit pan, acum din tractatulde la-Berlin, ye aduceti aminte ce zice: voi cetitraducerea romana, §i suht dator sa fac oma-giele mele d-lui ministru de externe sau biu-roului seu pentru buna traducere romaneasca, cene-a dat.

Ministrul de externe. E foarte rea, ye in-§elati.

c.

192

T. Arctiorescu. Eu o gasesc foarte buns, §i imipare bine ca sunt mai catolic decat papa inaceasta cestiune. (Ilaritate).

Art. 22. Corpul rusesc de ocupatiune in Bul-garia §i Rumelia orientall se va compune din 6divizii de infanterie §i din 2 de cavalerie, nepu-tend trece peste 50,000 oameni, §i va fi Intre-tinut pe socoteala terilor ocupate. Trupele deocupatie nu vor comunica numai prin Romania,dupa Invoielile deja facute intro aceste donestate, dar §i prin porturile Marii-Negre, Varna§i Burgas, unde, pentru timpul ocupatiei, I§i

pot stabili depozitele necesare.Durata ocupatiei Rumeliei orientale §i a Bul-

gariei, de catra trupele imperiale, este fixate, la9 luni, cu Incepere din ziva ratificarii presentu-lui tratat. Guvernul imperial rus se obliga atermina trecerea trupelor sale prin Romania §ievacuarea complecta a a cestui principat intr'untermen ulterior de 3 luni ".

Tractatul de Berlin s'a subsemnat la 1 /i3 Iu-lie, Va sa zica trei luni inainte de antai Iulieanul viitor va trebui se, fie de§ertata Cara dea-dreapta Dunarii, §i la antai Iulie viitor va yen'ziva fericita, cand va trebui sa fie evacuate, §iRomania de armata ruseasca.

193

D-lor, nu §tiu data multi din d-voastra eratiad, and in anul trecut au venit primii soldatiru§i in apropierea capitalei; erau insa multi altiidin public, care s'au dus sa i vada, §1 multi din-tre aceia, care imparta§eau in totul politica gu-vernului, inaugurate prin conventiunea de la 4Aprilie. Ei bine, domnilor, am vezut pe uniidin ace§tia chiar, care la apropierea, primilorsoldati ru§i au isbucnit in lacrimi, atat le veneade greu de a vedea semnul uuei armate strainepe pamentul Romaniei. D-lor, cea dintai rein-trare a noastra in not in§ine, cea dintai sign-ranta de pace pe teritoriul nostru va fi atunci,cand nu va mai fi soldat strain pe acest pa-mOnt cu dreptul de a fi pe el. (Aplause). Mai Ma-inte, d-lor, de la 1828 papa la 1835, ne-autinut Ru§ii ocupati in timp de aproape 7 ani,§i apoi la 1856 Austriacii au stat mult §i levenea greu sa iese de aci, o §titi bine aceasta.Cand Fruit in urma resboiului de la 1870 aremas Inca ocupata de Germani §i s'au tinut inaceasta stare cate-va departamente pana candse va plati colosala suma de miliarde, ce i seimpusese prin tractatul de pace, cea mai marenazuinta a ei a fost de a scapa cu o zi mainainte de soldatul du§man, §i Thiers, data e as-tazi binecuvintat de mai toata Franta, e mai ales

658 J

194

pentru silintele patriotice ce §i-a dat, ca inain-tea terminului prevezut sa scape Franta de ocu-patiunea straina. §i noi, d-lor, am putea oaresä nu voim a scapa cu o zi mai inainte de ar-mata straina, de armata unui imperiu, care Insecolul acesta nea mai tinut ocupati inca vre-o6 ani ?

De sigur, cu totii voim. Dar ye intreb : caree titlul, cu care vei cere Rusiei sa ne paraseascala 1 Iulie anul viitor ? (Aplause).

Tractatul de Berlin nu a numit nici o comi-siune executive pentru totalitatea dispozitiunilorsale ; aceasta e lasata la initiativa §i hotarireaputerilor pe care le prive§te, ca executeele tractatul.

Ei bine, cine va executa clausa 22 din trac-tatul de Berlin ? Rusia i cu

Apoi credeti d-voastra, Rusia va fi gene-roasa cu noi la 1 Iulie anul viitor ? Ne va serviin aceasta de dovada modul cum ea a inter-pretat conventiunea de la 4 Aprilie. E sigur,daca nu ne supunem tractatului de la Berlin,ne lipse§te or ce titlu de a cere evacuarea Ro-maniei la, I Iulie anul viitor.

Voci. Ada e IT. Maiorescu. Apoi dace este aka, eu ye in-

treb : care va fi pozitia noastra, clan nu vom

se §i

canoi.

195

priml tractatul de la Berlin ? Ei ! d lur, am ye-zut Ca Rusia s'a grabit a numi la noi un mi-nistru-rezident, de 0 nu ne-a facut onoarea anuml un ministru-plenipotentiar ; nu putem totu§,de sigur, decat sa fim recunoscetori guvernuluiimperial rus pentru aceasta buna-vointa ce s'agrabit a ne arata. Am auzit chiar, ca 0 guver-nul austro-ungar a numit la noi un ministru-plenipotentiar. E curios lucrul acesta, e curios dea vedea graba, cu care cele doue Puteri vecinenumesc miniltri-rezidenti in tam, noastra, farasä a§tepte sa vada, data noi executam tracta-tul din Berlin sau nu , §i cum Puterile mai in-clepartate, care §i ele sunt scutul nostru, §i poateaparatorii mai fire0 ai no§tri, Italia, Franta,Englitera, Germania, dupa cum am aflat, re-fuza de a ne recunoa§te independenta, pana, cenu vom executa in intregul sell tractatul. Apoidata, pana ce nu vom executa in total tracta-tul, acele Puteri, protectoare naturale, nu ne vorrecunoa§te independenta, nu ne vor sustineadrepturile noastre, la tine ne vom adresa carela 1 Iulie spre a cere ca sa se efectueze slobo-zirea teritoriului nostru ?

Nu pot adaoga nici un cuvint mai mult peacest tarim. Cu toii ne iqelegem. Trag numaiconcluziunea, ca este neserios a se zice ca pu-

196

tern sA nu executAm tractatul de la Berlin,fiindca situatia terii s'ar Mauri foarte bine §ifara aceasta. Nu, situatiunea t6rii va fi compro-misa nil aceasta, §i, neexecutand complect lrac-tatul, Cara e in pericol.

Acea gravitate abstracts anuntata mai nainteare dar o prima realitate, are o intrupare pi-Oita, §i acest corp real este imbracat in uni-forma soldatului rus, care ne std, pe teritoriulnostru.

Nu mai am trebuinta s5 mai pomenesc §ialte pericole, pentru mAnastirile inchinate d. ex.Intru in privinta aceasta cu totul in vederile cir-culArii guvernului de la 28 August.

SA revenim dar la chestia noastra interns, laatitudinea noastra fata cu cele 3 puncte aletractatului din Berlin : Basarabia, Delta Dunariicu Dobrogea §i emanciparea Evreilor.

Ce putem face not acum ? Putem sa ne opu-nem la cedarea Basarabiei? Nu, nici nu suntemin realitate chiemati azi a ne mai pronunta inprivinta aceasta. Basarabia ne-a fost luata decongres, i a fost o deciziune patriotic, euo aprob in totul aceea, pe care a luat-o gu-vernul nostru, de a o da Rusiei inainte de con-vocarea noastra. Camera este Inca in desbatereaacestor chestii, §i Basarabia maine la 1 Outom-

197

vrie va fi deja predata de c'omisiunea noastraad-hoc, astfel ca, noi nici nu mai avem objectde discutiune. Inca odata, patriotic a lucratguvernul, cand s'a hotarit sa procead. astfel.

A doua chestie este modificarea art. 7. Voimsa facem noi aceasta modificare ? Da sau nu ?Guvernul amana deslegarea, dad. am intelesbine motiunea, al carei raportor este d. Cost-nescu. Dar data o amana, In ce situatie selash, aceasta tail ? Fi-vom astfel recunoscuti castat independent, or nu ?

Mai anti o motiune ca cea de fata nu poatesa suplineasca niciodata O. In aceasta suntemunanimi cu totii procedura constitutional, in-dicata de art. 129. Niciodata. Competenta nega-tiva de a zice nu la toate, o avem negre§it, §ior ce modificare a constitutiunii urmand a ni sepropune noue spre a se vedea dace, consuntimin princip la modificarea cutarui anume arti-col din constitutiune, este evident ca suntemliberi §i competenti a ne pronunta, cum credemmai bine. paca vom zice din capul locului nu,atunci nu se vor convoca acele camere de re-vizuire ; va sä zica competenta negativa de azice nu o aveti. Aceasta vrea guvernul? Nu,pentru ca el prime§te tractatul de Berlin §i acumvrea ca sa executam acel tractat. Apoi atunci

198

ce insemneaza motiunea aceasta ? Tine ea locde declararea din 15 in 15 zile, ca se, ne di-

solvam pe urma ? Nu. Atunci ce este? Esteamanarea executarii, executarea aceea, pe careguvernul a spus ca, vrea se, o face, §i pentrucare ne-a convocat ; este subterfugiul acela dea vol se, lase sa, se creaza, ca, se execute, ceva,ce in realitate nu se execute, (Intreruperi, desa-probari).

tiu ca simtimintele multora din dv. suntaici altele decat ale mele. Dar cu simtimintelenu inaintam chestia i aici trebue argumentarerece. SA revenim la argumentare.

D-lor, am vezut °data la ce ne expune ne-executarea tractatului de Berlin. Eu unul §i

sunt dator a face aceasta declarare personalain chestia israelitilor am vederi radical deose-bite de acelea ale fractiunii libere §i indepen-dente. Le-am avut in totdeauna, le voi avea intotdeauna, §i cred ca sunt bun patriot ca leama§a. Cu toate acestea tocmai eu me vod chie-mat a ye declara, ca am fost foarte durerosatins, cand am vezut tractatul de Berlin ames-tecandu se In aceasta, chestie interne, a noastra.Eu, care de almintrelea sunt de opinie ca,

art. 7 nu era bine se, figureze de loc in con-stitutia noastra, imi pare reu CA au venit sta.

159

inii sa ne spung, ce sa facem cu acel articol.Voiti d-v., dupa ce aceastg, lovitura dureroasani s'a dat odata, sa se mai repete Inca odata?Voiti d-v. sa vie o nota or un respuns la onota a noastra, care sa zica din nou : regulatichestia israelitilor ? Voiti ca la cererile gu-vernului nostru repetate de a se recunoWegenii no§tri diplomatici ca mini§tri-rezidenti,

sa vie din nou un ministru de externe §i sazica : nu ye recurtosc independenta Ong, ce nuvoi vedea ce ati facut cu o parte a constituti-unii voastre? Voiti ca cei ce ne vor reu, sg,profite de aceasta nerecunoWere a independen-tei? Negre§it ca nu puteti vol aceasta. AtunciWept de la guvern urrnatoarea declarare: Lugmasupra noastra, ca vom fi recunoscuti indepen-denti fan. a ne supune i acestei conditii atractatului de Berlin.

Daca guvernul ne poate da aceasta declarare,fie in public, fie mai potrivit in mod confiden-tial, atunci eu sunt cu d-v. pentru amanareachestiei.

D-lor, o spun cu toata sinceritatea : dad, gu-vernul respunde ca este sigur, a asieta" noastrapolitica in mijiocul periculoaselor complicatiuniorientale de asthzi va fi stability, fara modifica-rea art. 7- din constitutiune, atunci eu me unesc

200

s'o amanam, fiind ca, nu voiesc ca strainii sase amestece in chestiile constitutiunii noastreinterne. Dar guvernul tace ; nici confidential,nici public nu ne a spus nimic in aceasta pri-vire. Apoi atunci, pentru motivele de pericol cele-am araat deja, convinctiunea mea este, ca pa-triotic ar fi de a ne supune imediat tractatuluide Berlin §i in acest punct, cu risicul de aatrage asupra noastra impopularitatea obiFuitain asemenea lucruri. Vom gasi resplata intriunviitor mai luminat, o gasim deja in asigurareapozitiunii noastre internationale.

A§a, dar, d-lor, ca consecinta, a circularii d-luiministru catre agentii diplomatici de la 28 Au-gust de a se executa tractatul de Berlin, artrebul imediata convocare a constituantei, rema-nend ca dinsa sa decida, dna urea sa consimtala modificarea art. 7. Aceasta nu se face prinmotiunea majoritatii, ci se aluneca peste chestie,lasand in nesiguranta politica fata, cu straina-tatea.

Vine acum chestia Dobrogei. In aceasta ches-tie cum executa guvernul tractatul de Ber-lin ? Este bine inteles, d-lor, daca nu voim sa.luam Dobrogea, prin aceasta nu aratam lipsa derespect catra Europa, precum am ara,ta cu cele-lalte 2 puncte, retrocedarea Basarabiei §i ches-

201

tia evreilor Aceste din Irma sunt obligatiunice ni se impun ; ins, luarea Dobrogei este undrept ce ni-1 da Europa, §i dace, cineva nu poaterefuza o obligatiune, poate insa sa refuze accep-tarea unui drept.

Sunt departe de a vol sa intru in fondul aces-tei discutiuni foarte importante.

Din punctul nostru de vedere nu voim saprejudecam intru nimic chestia Dobrogei, civoim ca Cara sa fie consultata asupra ei. Nucercetez controversa, pe care cu multe argu-mente §i cu talentul seu recunoscut a sustinut-od. Danielean a intr'o §edinta anterioara, dace, amfi sau nu am fi not competenti, conform art. 2din constitutiune, sa facem acea rectificare defruntarii.

Ceea ce este statornicit, este ca, fie in aceastaCamera, fie in Camera de revizuire, o lege nu-mai poate sa fact, o rectificare de hotar. Apoi,d.lor minitri, ati venit cu un proiect de legepentru Dobrogea ? D-v., care ati avut patrioticulcuraj de a declara ca executati tractatul fatacu strainii, pentru ce nu ati venit cu proiectulde lege necesar fata cu not ? Cum ? 0 simplymotiune ? . . . Apoi primul pas constitutional alRomaniei independente ar fi astfel o netagaduitaviolare a constitutiunii, caci prin o motiune ar

202

voi sä inlocuiasca o lege ! Eu ye rog sä me do-miriti asupra acestui punct, fiindca sunt foartenedomirit. Poate ca d-v. ye este indiferent datae motiune sau lege ? Dar nici unui om public,nici unui membru al unei adunari legislativenu i poate fi indiferent, data trebue sa vie gu-vernul cu un proiect de lege sau data este des-tul o motiune, si Inca o motiune care, dupacum vedeti, §ovae§te de la Senat la Camera .7,ise modifica cand a§a, cand a§a. Aci este toatalegalitatea lucrarii d-v. in joc. 1mi yeti da voie,d-lor, sä ilustrez chestia In practica §i sa lasteoriile. D-lor, este un punct, care nu s'a atinsInca in discutia noastra.. .

D. preodinte G. Vernescu intrerupe, pentru apune in vederea Camerei, ca ora reglementaraa sosit, §i o consulta, daca voiqte sä prelun-geasca §edinta. Dupa propunerea d-lui pre§edinteal consiliului, se pune la vot permanenta si seprime§te.

T. Naiorescu. Dior deputati, ati vezut grabace pune guvernul, prin simpaticul sal ministrud. Ioan Bratianu, ca sä se hotarasca chestiacu o zi mai nainte. Me felicit de aceasta,fiindca §i not din opositiune voim tot a0, intoate privirile. Dati-mi voie dar, d-lor, sa ilus-trez o consecinta practica a acestei motiuni, §i

203

daca regulamentul ar permite, a§ fi fericit, candacei ce ar fi de alta parere, m'ar intrerupe in-data, ca astfel sä ne putem lumina imediat.

D-lor, o motiune este o lege sau nu ? Nimeninu poate zice ca este lege. Fara o lege se poaterectifica hotarul dupa constitutiunea noastra, ?Voiti sa ziceti ca, este indiferent, daca, pentruaceasta vom vota o lege conform constitutiuniisau nu ? Nimeni nu o poate sustine.

Acura dar, d-lor, intaiiti prin asentimentultutulor, sa, venim la chestia practica. Ocupa-rea provizorie a Dobrogei, ce o dore§te majori-tatea §i prin urmare guvernu], va reclama infi-intarea unei administratii, aceasta administratieva avea un budget. Ei bine, budgetul acestacum remame ? Vett da carte blanche guvernuiuica sa, faca or ce che]tuieli in Dobrogea? Ire rogspuneti ca sa. §tiu, daca este alM parere, cacimotiunea d-voastra, are acest sens, de a ocupaDobrogea, §i prin urmare de a se infiinta o ad-ministratie, de a se face cheltueli. Ce e drept,d-voastra ziceti, ca Dobrogea sa se ocupe numaiprovizoriu ; dar cheltuelile se fac definitiv. Apoiastfel o Camera constitutionala, autorizeaza, chel-tueli ? Prin motiuni ?

Dar d-voastra §titi, ca fundamentul constitu-tionalismului este incuviintarea banilor publici,

204

§i banii publici nu se pot cheltui cleat in vir-tutea unei legi constitutional date. A§R dar gu-vernul In sesiunea viitoare, dupg ce va facecheltueli, va trebul sa vie cu un bli de indem-nitate pentru cheltuelile facute i sä ye prezenteo lege budgetara. Apoi admiteti d-voastrg caaccesoriul, care sunt cheltue]ile, sa se Loa prino lege, iar principalul, care este ocuparea, sa,

sa se facg numai prin o motiune ? Acesta esteprimul pas ce1 face Romania independentg pecalea constitutionals ? (Aplause). E netagaduit,d-lor, ca, este o gre§eall de a lua Dobrogea cuo motiune, §i reu a flout guvernul ca n'a venitcu un proiect de lege, clan, parerea, sa este saluam Dobrogea. Acesta e d-lor, al treilea §i celdin urma argument din critica ce trebuiam s'o,fac opiniunii majoritaii.

Acum permiteti-mi a zice ca, noi, cei din opo-zitiune, care suntem foarte putini la numer §icare in tot timpul cat s'a petrecut aceasta poli-tica a guvernului, inaugurate, prin conventiade la 4 Aprilie, am tacut, fiindcg nu puteamaltfel, trebue sa ne dam §i noi parerea noastrg.

Parerea noastrg, pentru ca sa fie un obiectclar de discutiune, am depus-o aci intr o scurta,motiune, care zice : Avend in vedere corespon-dentaa diplomatica depusa de guvern, relative la

205

tractatul de Berlin, Camera declard ca este casula se aplica imediat art. 129 din Constitutiunepentru c ,nvocarea Adundrilor legiuitoare de revi-zuire".

§tiu, d-lor, §i nu-mi fac nici o iluzie, ca poateaceasta motiune nu va intruni nici macar acele5 subscrieri, care se cer pentru a fi push, la vot,§i de sigur, chiar clan va fi push, la vot, nu va fiprimita de majoritatea d-voastra. Noi totu§ odepunem aci in discutia d voastra, fiindca sun-tern convin§i, Ca numai aceasta motiune rezultadin spiritul angajamentului ce a luat guvernulin nurnele torii, §i ca arata mijlocul legal, princare putem consolida mai curend situatia Roma-niei fain cu Europa.

Esenta propunerii noastre este ca sa se fact,imediat alegeri nou, pentru ca tam, §i nu nu-mai d-voastrA, sa se pronunte. Cum v'a spusfoarte bine d. Gradi§teanu, nu va fi vorba nici-odata de o constituantA, care sa schimbe toataConstitutiunea ; va fi vorba in chestie numai deart. 7 supus unor Adunari legislative de revi-zuire, Camera §1 Senat. Aceste Camere de revi-zuire, dupa ce ar fi terminat, intr'un sens sauin altul, chestia constitutionals supusa for de d-v.,vor lucra mai departe ca ni§te Camere ordinare,dupa interpretarea ce darn not art. 129 din Con-

206

stitutie. Acestor doue Camere atunci, fart, aintra mai departe in cercetarea competenteiasupra rectificarii hotarel.or, va fi bine sa le su-punem, in or ce cas, §i chestia Dobrogei. Pen-tru ce ?

D-lor deputati, un lucru, un fenomen neobi§-nuit pang, acum in politica romans fata custrainatatea, s'a petrecut pentru prima ()ail subguvernul de fail. Mi-aduc aminte de cuvintelesimpaticului d-lui ministru Btatianu, de la lucra-rile publice imi pare ?

Voci. Da, la lucrarile publice.T. Maiorescu. Pardon §i multumesc. Ada dar

ministrul lucrarilor publicecaci d. Bratianu atrecut de la interne prin finance la resboi §i

acum it vedem cu fericire ajuns §i la ministe-rul lucrarilor publice d. ministru al lucrari-lor publice zicea in Senat, di e momentul sitse uite pasiunile §i imputa pasiuni personaleadversarilor sei. Cad trebue sa §titi, d-lor depu-tati, ca numai adversarii au totdeauna pasiunipersonale, ceilalti niciodata. (Aplause, ilaritate).SA nu fie pasiuni personale, sa se infrateascapartidele, da ! Pasta cu strainatatea este bine casa fim totdeauna infratiti. Dar cand ne-o spu-neti aceasta? Acum, cand politica de fericitainaugurare cu conventiunea de la 4 Aprilie v'a

207

dus la tractatul de la Berlin, acum cereti infra-tirea partidelor ?

Dar in tot timpul de la 4 Aprilie anul trecutOra dupa, sfir§itul resboiului, cum era?

Pentru prima oars, s'a petrecut in Istoria ro-mana contimporana fenomenul trist, ca o marechestie nationala in fata strainilor sa se rezolvede un sin_ gur partid, _pe cand capii unui alt par-tid erau tinuti sub acuzare, erau incatu§ati, gla-sul for era nabu§it.

D. pre. dinte G. Vernescu. Ye rog, d-le, liber-ta tea au avut o toti deputatii ad, toti au pututsa intre, toti au putut sa vorbeasca, nimeni n'afost incatu§at in Camera. Fiecare deputat dinfiecare partid §i-a putut exprima parerile sale ;e o singura deosebire, ca unii care vorbeau erauascultati §i altii nil erau ascultati.

T. Maiorescu. Vo muqumesc, d -]e prezident,de cuvintele care le-ati zis.

D. pre. dinte. Sunt regulamentare.T. Maiorescu. Sunt regulamentare §i recunosc

generozitatea lor, mai ales in fata unuia din ceiacuzati de aceasta Camera.

La 4 Aprilie, cand s'a facut conventiunea,fostul guvern conservator era tinut sub acu-zare. Suntem in drept a zice Ca eel putin con-

2Q8

servatorii n'au nici o respundere la ceea ce s'aMout.

D-lor, fiecaruia meritul, dar §i responsabilita-tea sa. Dupd ce ne-ati acuzat, permiteti-ne a be-neficia cel putin de acea stare, in care d-voastrdne-ati pus, §i a ye spune ca n'am luat parte §in'am putut lua nici o parte, am fost cu silahnpiedicati de a lua parte la toata politicad-voastra de la Aprilie 1876 panel la Ianuarie1878.

A§a dar d-voastra singuri ati facut mai Maniconventiunea de la 4 Aprilie. Erau multi intarn, d-lor, care erau foarte nelini§titi de aceasta.Aparuse d. ex. pe atunci o bro§ura sub titlul :0 cugetare politica, care se atribuia d-lui IonGhica. Prin acea bro§urd se sfatuia o atitudinecu totul contrary decdt aceea ce o lua guvernul.Altii credeau cd era mai bine, inainte de a ficoncentrat armata dealungul Dunarii, sä o fi con-centrat dealungul Prutului ; cad alte conditiiam fi dobindit atunci. Or cum ar fi aceasta, euunul mi-am zis : cine conduce politica conven-tiunii de la 4 Aprilie ? Barbati, cu al caror numene deprinsesem not cei tineri din copilarie; §tiamca sunt insufletili de un sinter patriotism, §tiamcd sunt cond4 de interesul torii, §i, de §i eramde altd coloare politicd, imi ziceam : o politica

'.

209

inaugurate de patriotismul d-lor Bratianu §i Ko-galniceanu §i de inteligenta d-lui C. A. Rosettitrebue sa fie o politic, nationals, de §i eu nuo pot intelege, §i astfel eu personal m'amtit intru catva.

Este totu un lucru straniu, d-lor. Trebue sase fi facut aceasta conventiune intr'un mod'foarte misterios chiar in sinul partidului. Nutiu, cand a e§it din minister d. ex-ministru Io-

nescu, imi pare pe la 1 Aprilie, §i conventiuneaera la 4 Aprilie dar plAnuita 1i dis-cutata mai nainte, d-lui se vede ca nu §tianimic despre ea. Ministrul de externe nu §tianimica despre o conventiune ce se negotia cu oPutere straina! (Ilaritate). A§a dar se negotia laspatele d-sale1). S'a iscalit la 4 Aprilie de d. Ko-galniceanu §i s'a pus in lucrare ; s'a convocatCamera §i Senatul, au primit-o ; nici ca pu-teau sä, fact, altfel, armata ruseasca intrase dejain tarn.

Vine, dupe, aceasta, actul al doilea, procla-marea independentei. D. ministru de externene-a aratat in §edinta de astazi just §i patrio-tic motivele, care au indemnat pe guvern sasolicite aceasta proclamare. Sa fie dar a§a.

Vezi mai sus pag. 62.

368 14

iscalith, a§a

1)

linis-

si

210

Vine apoi trecerea peste Dun Are, actul al trei-lea. Aci iertati-me sa, fiu cu totul nedomirit §isa ye rog sa me domiriti d-voastra. Am vezutpe ex-colegul de la externe acuzand eri pe ac-tualul d. ministru de externe, acuzandu-1 graypentru faptul, ca d-sa a ingaduit trecerea arma-tei peste Dunare, de §1 ni se denuntase de Rusiaconventia de la 4 Aprilie §i se repusese pe tapetchestia Basarabiei.

D. ministru de externe a incercat se. se justi-fice astazi, ne-a spus ca nu s'a denuntat con-ventia §i ca n'a fost guvern care sä se fi ani-hilat" ca acesta inaintea Camerei. Eu unuliertati-mi parentesa monarhic conservator pre-cum sunt, regret totdeauna cand un guvern seanihileaza. Dar cred ca nu este ala. In aparentada 1 insa in realitate toate se faceau de guvern,§1 d-voastra erati chiemati numai ca sa leconsfintiti ca lucruri savir§ite. (Aplause).

Nu este vorba de denuntarea conventiei dela 4 Aprilie, d-le ministru de externe, sa nu nejucem cu cuvintele. Evident, data ni se denunta,atunci o spuneati. Denuntarea se face prin onote, sau o alta comunicare oficiala, care spune:IV denunt. Aceasta cred ca nu s'a facut. Darnu e aci chestia. Chestia e ca. d. Kogalniceanua marturisit astazi, ca in Iunie 1877 prin-tul

211

Gorciacov i-a vorbit de cedarea Basarabiei si cad-sa a remas inmarmurit. Este destul ca laMe, In Ploe§ti, printul Gorciacov, catva timpdupa subscrierea conventiei de la 4 Aprilie,pe care not o credeam sfanta, sa fi deschisvorba cu ministrul de externe al Romaniei inprivinta Basarabiei §i sa fi manifestat dorintaRusiei de a ne-o lua inapoi, pentru ca d. ministrude externe al Romaniei sa aiba datoria . lace? Dupa parerea mea, datoria simply §i ele-mentara de a ye fi spus d- voastrd aceasta"vorbire a principelui Gorciacov. Atata qi nimicmai mult. Inainte de a ve indemna ca sa auto-rizati trecerea peste Dunare (fntreruperi).

In adever, d-lor, aveti drept sa me intreru-peti. Nu era autorizare pentru trecerea Dunarii,se zicea atunci numai ca sa apari3m hotarele ;dar guvernul a intrerpretat, ca are drept sa treacaDunArea cu votul d-voastra, acest govern ani-hilat". (Ilaritate).

Dar in fine atunci, cand s'a hotarit numaiapararea hotarelor la Dunare, trebuia sa yespuna d. ministru de externe intr'o §.edinta se-creta (§i aici avea loc secretul), sa ye spuna :D-lor deput4i, sa facem ce vom face, sa apa-ram hotarele sau sa mergem in ajutorul Rusieipeste Dunare ; dar sa §titi un lucru : chestia

Iti-

i

. ..

212

Basarabiei este din nou pusa, pe tapet de aceeaRu§ie, care a incheiat conventiunea".

D-lor deputati, multi din d-voastra, ar fi autorizat atunci trecerea armatei in ajutorul Ru-siei ?

Voci. Nici unul !T. Maiorescu. Nici unul? Apoi atunci iata ade-

vorata parere a terii, d-lor mini§tri anihilati.Dati-mi insa voie sa ye spun, d-lor deputati,

ca, din aceasta sa, nu facem o acuzare prea tareguvernului. Eu cred ca el a facut-o cu bune in-tentiuni (Aprobari) aceasta poate ca, era yisulde our al unora din domnia-lor, ca sa, vaza,°data, armata romana, varsandu -i sangele pentrua dobindl un drept mai mare pentru tara lor.Insa aici se vede tocmai marea deosebire intre

bune intentiuni §i intre adeveratanationala inteligenta.

Cand vorbesc de trecerea Dunarii, sunt datora releva un cuvint zis iara§ de mult-laudatulfost ministru de externe, d. Nicolae Ionescu, §ia-1 releva, afara numai dad, ziceti ca, n'are nicio autoritate ceea ce vorbe§te d-sa dar autori-tatea ce trebue sa, o alba, cel putin fiindca, afost ministru de externe, me face totu§ sa re-ley acest cuvint. Tata, ce gasese in Monitor, inreproducerea §edintei noastre de eri : Permi-

,

Iimplele po-litica

,

213

teti-mi inaintea acestei Adunari §i in Impreju-raffle aceste grave, sa nu zic no' singur cuvintdespre resbel, atat imi place de mult pacea,atat de mult ne simtim bine in aceasta starede pace, ca deabia ne aducem aminte de Grivita, pecare am luat-o deunazi, dar mult ne aducem amintede acei 22 de ani de pace". A§a a zis d. Nicolae Io-nescu. Me sfiesc a-i respunde In multe cuvinte.Me marginesc a zice, Ca nu aceasta poate fi res-plata soldatilor morti inaintea Grivitei (Aplause).

Eu am fost mandru, ca fiecare Roman, de is-binda armatei noastre (aplause) §i i am fostrecunoscOtor, ca ne-a dat prilegiu sä aratamEuropei, ca suntem un popor viu cu o army pu-ternica.

Numai un lucru luam in bagare de sea-ma : sa nu confundam meritele, sa nu exploa-tam pentru noi, pentru un interes de partici.,bravura armatei, care este a tutulor. Una estebravura armatei §i alta este politica guvernuluide astazi , §i s'au vOzut teri cu armate rele, darcu politica buna, facend izbinde stralucite, §i s'auvOzut teri cu armate bune §i cu politica rea,ajungend. . la tractatul din Berlin. (Aplause).

A§a dar onoare armatei ! Dar ce a Mout _gu-vernul ca sa asigure armatei §1 terii roadelejertfelor aduse pe campul de resboi ? D-lor, este

sa -]

214

un lucru trist, cand de la gloria armatei ne co-borim la politica guvernului. Nu §tiu, daca nuvi se va parea §i d-voastra la toti, ca a fost omare gre§ala a guvernului urmatoarea conduita.Guvernul, in urma acelei declarari a printuluiGorciacov de la Iunie in Ploe§ti, insista pe lingaRusia ca sä ne ia armata. Ati mai auzit, d-lor,despre un guvern imbiind pe un stat, care nuvrea, ca sa ne ia numai decat armata, casa.-§i verse §i ea sangele seu fara a stabill condi iile ?

Domnilor, era nu zic de demnitatea noas-tra, dar de o elementary prude*, politica de amenagia aceasta glorioasa armata, pana la mo-mentul oportun, de a nu imbia pe Rusia ca sane ia i de a nu ne expune la nota d-lui Neli-dov de la Iulie anul trecut, care ne spunea caRusia n'are trebuinta de ajutorul Romaniei. Ince situatie ne pusese politica guvernului inacel moment ? Din norocire, d-lor, soarta a fostmai buna decat guvernul nostru, soarta ne-aresbunat : caci s'a vezut mai pe urma, daca aavut sau nu trebuinta. Rusia de armata romans.(Vii aplause).

Dar sa lasam soarta §i sa, revenim la poli-tica guvernului. Guvernul a avut dar un mo-ment in politica sa, cand imbia Rusia : Na

215

soldati romani" ! Si Rusia nu primea. D-voas-tra, aici, ye spunea Ca in§ira armata dealun-gul Dunarii pentru conservarea terii ; §i, ala-turi, prin note, imbia sa ni se is armata noa-stra. . . .

D-lor, exagerez, dace, zic ca a fost gre§eallaceasta ? Daca unul din d-voastra gase§te ca afost bine, it rog sä me contrazica. . .

0 voce. A fost bine.T. Maiorescu. 0 singura voce intre toti me

contrazice ; este destul sa o numesc : e a d-luiTeodor Boldur-Latescu.

D-lor deputati, a§a a fost inainte de 6 August.La 6 August s'a cerut in fine ajutorul arma-tei romane. A ! atunci venise momentul. . . rr o-

mentul la ce ? Rusia cerea ajutorul nostru. Ei§i ? Sold4ii romani se grAbesc sa vie in aju-torul ei. Da pentru ce ? Si vedeti, d-lor, ur-marea nefericita a acelei politice de imbiare,ca dupa ce guvernul nostru a imbiat in timpinoportun, Rusia, primind acum, avea aerul ane face o concesie de a ne primi sa intram§i not in foc.

Se poate o grepala mai mare ca aceasta! Ascapa momentul, cand erai in drept sa-ti pui §.iconditiile tale !

216

Ei dlor deputati, glorie armatei, da ! DarInca odata : ce aati facut d-voastra, d-lor

cand ati trecut armata peste Dunare, ca sa-iasigurati jertfele ? Nimic ! . . .

0 voce. Independinta.T. Maiorescu. Aud pe d. Fleva, zicend : in-

dependinta". Dara independents o aveam dejaatunci declarata. Pentru ce am mai trecut Du-!Area ? Ca sa o avem pe deplin recunoscuta ?Apoi nici astazi nu e pe deplin recunoscuta.

Iertati-me, sunt mai toner §i imi vine foartegreu sa vorbesc In contra unor oameni mai be-trani, de o mie de on superiori mie prin expe-rienta for imi fac scuzele mele Inca o data,dar n'am ce face, sunt lucruri care trebue odata spuse inaintea terii. Apoi bine, d-lor, s'amai vezut vreo data un guvern trimitend ar-mata terii sa.-§i verse sangele, fara nimic? Farao conventie ? Fara un act, ca sa ne arete pen-tru ce ? i daca ne declaram independenta, cum azis d. Fleva, atat macar n'am dobindit sa facem oincheiere rata cu puternicul Imperat al tutulorRusiilor §i sa-1 vedem pe el punend iscaliturasa alaturi cu iscalitura Principelui Carol de Ho-henzollern (aplausej, astazi victoriosul Domn alRomaniei ? Nici atat Trecem armata peste Du-pare cu ordin ministerial. A tata tot . NumaiI

minis-tri,

I

217

cu. o hartie ministeriala se trece armata unuistat constitutional ? Ei bine, iertati-me sa, yespun : In momentul trecerii Cara a fost anihi-lata ! Nu se trece armata torii peste Dunare,fara ca sa, §tie Sara, cum §i pentru ce anume,cu ce conditii i sub care stipulatii. Dar atrecut .. . §i acuma ne intreaba_guvernul ce säfacem cu tractatul de la Berlin!

D-lor, dupa acest fel de politics a guver-nului cred a a venit In fine momentul sa, maiIntrebam °data, §i tara, sa vedem ce mai zice

a.Si.1,

Camera aceasta a avut un mare moment,care va remane in istoria natiunii. Ea este Ca-mera, care a proc]amat independenta, §i atuncicand Rusia parea a ne arneninta in prima-varaaceasta, ea este Camera, care a dat votul cu-ragios In fata ei : Nu dau Basarabia i nu pri-mes° nimic In schimb ! Ei bine, d-lor, sa, nu ye-niti cu o motiune §i sa loviti in singurul d -v.prestigiu.

Noi, domnilor, sfiqim sau prin disolvare, sauprin moartea naturalA, conform constitutiei. Doiani §i mai bine am trait, mai avem un an §icateva luni de sesiune ordinara. Nu cred, ea estebine, ca pentru acest an §1 cateva zile sa des-ziceti astazi ceea ce ati zis la Ianuarie. Voiti ca

218

aceasta Camera romang, care a dat indepen-denta terii §i a dat respunsul acela in fata Ru-siei, sg, vie astgzi sfa§ie titlul de onoare?Mie miar parea foarte rOu pentru inceputulerei constitutionale a Romaniei independente !(Aplause).

Dan a fost vreodata momentul ca sä facemapel la, Sara, cred Ca este momentul de fats,.rerile sunt nedumerite asupra Dobrogei ; suntunii care zic in sinceritate, sa In6 ierte d.ministru de externe de a releva in treacet, cg,nu avea dreptul sa banuiasca sinceritatea depu-tatilor, care nu sunt de parerea d-sale. Sunt de-putati, care in sinceritate...

T. Boldur-Lalescu. Toti sunt.T. Jktaiorescu. Apoi da, toti sunt, §1 am rele-

vat cuvintul d-lui ministru de externe, tocmaica sa art ca toti sunt sinceri. Aceasta nu eaka greu de inteles. (Ilaritate).

Imi pare, ca §i d. ministru de externe con-vine acum despre aceasta. Apdara sunt depu-tali, care in sinceritate cred ca este o primejdieDobrogea ; sunt alti deputati, care cred ca esteun folos, tot ap de sinceri. Apoi oare apelulla tarp, este numai o fictiune, care o spu-nem not carturarii constituVonali ? D voastra,Camera liberelor alegeri", nu voiti sa, ve re-

sä.-§i

a§a

Pa-

219

tramp* u, cum ziceti pe frantuze§te, in sinulalegotorilor ? Ce l este oare numai o fictiune opi-niunea alegotorilor ? §i o intrebuintam numaicand este vorba sa resturnAm un guvern, careeste de alta, pArere, care are d. ex. candidaturioficiale ? Ce ? in practica constitutionall nu amavea niciodatA sa ne supunem cu sinceritate ale-getorilor ?

Iata o chestie practicA. DacA a fost vreodatauna, in care sa ne lumineze alegetorii, esteaceasta. Inainte de a lua d-voastra o mosurabudgetary sau or ce alte ml suri pentru Dobro-gea, intrebati mai antai pe marii proprietari §icomercianti din Galati, din BrAila, din distric-tele vecine Dunarii, care sa vo spuna §i el, cecred despre Dobrogea. Ce ? nici acum nu voitisa lasam Romaniei independente votul alegeto-rilor ? S'o angajam, sa incepem directiunea ceanoun, a viitorului loth, §i sa n'o intrebam ? §iguvernul, care a avut politica ce o descriseram'Dana acum, tot el, fall nici un apel la tan.,sa meargA mai departe? SA v6 faca el pe d-v.sA v6 resganditi i sa intoarceti opiniunea ce atiexprimat-o la Ianuarie? Aceasta nu o cred, ar fi unpas nefericit eel dintai pas In era legala a in-dependentei noastre.

220

Sa se faca apel la Cara, d-lor, sa se intrebecetatenii romani, ce zic ei despre Dobrogea ; §i.

data necesitatea va cere a se ocupa Dobrogeade mai nainte, fara a se putea Wepta resulta-tul alegerilor, apoi aceasta, d-lor, este o mosuraadministrative, §i administrarea este dreptul gu-vernului, al nostru este numai legiferarea. Dupeparerea mea este, iertati-mi a o spune, o enor-mitate constitutionala ca sa vie Camera cu omotiune administrative §i nu legislative. Daceguvernul nu a crezut momentul venit ca sa neprezente un proiect de lege, apoi pentru mo-suri administrative, pentru pgstrarea intacta aDobrogei pane la votul legal al terii, este com-petent a ingriji, acest guvern, care a luat atatea§1 mai grave respunderi, cand era mai bine saconsulte Camerele.

Iata pentru ce am avut curajul a ye cere sa nuvotali moVunea majoritni, sa nu votati nici moti-unea minoritatii delegapor, ci sa, declarati ca aceaCamera, care a proclarnat independenta Romaniei,acea Camera, al carei vot a fost : Nu dau Ba-sarabia, nu primesc Dobrogia, sail sfirpasca viataei constitutionala §i sa lase prima directiune a vii-torului Romaniei independente 1nsq poporuluiroman, care sg, se exprime prin libere _alegeri.(Aplause).

41.

Interpelare asupra neaplicarii tractatului de laBerlin §i a programului ministerial.

(Sedinta Camerei tie la 7 Fevruarie 1879).

Ministerul din aeel timp :I. C. Brtitianu, prezident si interne.I. Campineanu, externe.D. A. Sturdza, finante.Colonel Dabija, resboi.M. Pherekyde, lucrari publice.Eug. StAtescu, justitie.G. Cantilli, culte.DIV, ce guvernul, precum se vede la

paginile de mai sus, izbutise prin motiuneaCamerei sA suprime din motiunea Senatu-lui fixarea epocei pentru convocarea Con-stituantei si modificarea articolului 7, in-tarzie si acum indeplinirea acestei a douaconditii a tractatului de la Berlin, iar laministerul de externe Mihail KogAlniceanueste inlocuit prin Ioan Campineanu. Calcu-

222

lul ministrului-prezident Than Bratianu erade a amana cat mai mult epoca alegerilorConstituante, pentru a nu le face sub im-presia prea recenta a pierderii Basarabieisi prin urmare cu risicul de a remaneajnminoritate. Dar ce importanta avea pentruinteresul terii o schimbare de guvern! Miculcalcul ministerial avea marele inconvenientde a intarzia recunoasterea independenteidin partea Puterilor straine si totdeodatade a da Inauntrul torii prea mult timppentru latirea periculoasei agitari In chestiaEvreilor, romase acum singura platformselectorala.

Incercarea opositiei din Septemvrie 1878,mentionata in discursul precedent, de a re-media la amindout3 inconvenientele prin ograbnica Intruniie a Constituantei atat pen-tru chestia Dobrogei, cat si pentru revi-zuirea art. 7, fusese respinsa de Camera.Ioan Bratianu o intimpinase en imputarea,ca este facuta In interesul strainilor"! Peatunci era obiceiul multor liberali de a sus-pecta patriotismul celor ce nu erau de pa-rerea lor. (Vezi mai jos respunsul lui Bra-tianu la discursul 48, precum si discursulde la 16 Ianuarie 1880).

Cu toate aceste urgenta resolvire a che-stiei pendente era prea indicata, de intreagamtuatie a terii pentru a nu fl din nou ce-ruta de opositie. De aci interpelarea urina-toare :

223

D. vice pre. G. Hasncq. Rog pe d. Ma-iorescu sa binevoiasca a veni la tribuna.

T. Maiorescu. Domnule pre§edinte, ye multu-mesa de ingrijirea d-voastra pentru mine. Insaacest aparat pompos me intimideaza, §i de aceeavoi vorbi de pe simpla banca de deputat.

D-lor deputati, sunt dator mai nainte de toatesa multumesc d-lui ministru pre§edinte pentrugraba, cu care a bine-voit sa me in§tiinteze incade luni noaptea, ea va veni in mijlocul nostru§i va respunde la interpelarea ce am avutonoare a-i anunta,.

Interpelarea aceasta, cum ye aduceti amintepoate, vrea sa provoace un respuns din parteaguvernului asupra starii generale a terii, a§aprecum a fost create, prin chiar politica acestuiguvern, i in deosebi asupra timpului §1 modu-lui, cum crede d. ministru pre§edinte ca va tre-bul sa se reguleze positia terii in privintatractatului din Berlin ; §i ca cestiune interna :asupra modului i timpului, cand vom ajungein fine sa regulA,m situatia noastra bugetara.

D-lor, fac de mai nainte scuzele mele pentrugeneralitatea unei parti a acestei interpelari, i

eu n'a§ fi indrasnit nici °data, sa ye iau tim-pul d-voastra cu micile §i neinsemnatele meleobservari, daca ne-am afia intr'o stare parla-

224

mentara mai normala. Dar mie mi se pare casuntem tocmai intr'o anomalie parlamentara.

Am venit §i eu Impreuna cu d-v. dela ince-putul sesiunii, cu cea mai mare dorinta, ca savedem cu o ora mai nainte regulate chestiilecare sunt de ordinea naturala a preocuparilornoastre. Am venit §1 a§teptam dintr'o zi in altasa vedem : este bugetul terii facut sau nu?Este sau nu regulata acea procedare constitu-tionala, ce trebue sa urmam in privinta art. 7 ?Este sau nu regulata acea chestie de detai,care a remas pendenta cand ne-am despartitunii de altii ca sa mergem in vacante, chestiamonopolului tutunului? In contra a§teptarilornoastre vedem, ca dintr'o zi in alta se amanalucrurile, ca o zi dupd alta trece, o septemanadupa alta chiar, §i iata-ne aproape la sfir§itulsesiunii ordinare, §i la toate aceste intrebari,naturale fieearuia dintre not fara deosebire departid, nu ni se da respunsul. Cred dar ca suntautorizat a zice, ca aceasta stare de lucruri lasaun fel de nelini§te, de incertitudine, de indoiala,In inima noastra a tutulor.

Nu §tiu cu siguranta, ce se petrece in toataCara, dar §tiu cu sigura*, ca intr'o parte aterii, anume aceea, pe care am onoarea a o repre-zenta aci, aceasta nelini§te este foarte mare, §i

225

este dar cred de datoria mea ca sa rog pe a.ministru prepdinte, daca se poate, sa, contribuecu vocea d-sale simpatica §i autorizata a im-pra§tia negura parlamentara, care ne apasa petoti.

Iata, d-lor, pentru ce am indrasnit a vorbide situatia generala a torii §i pentru ce ye rogsa-mi acordati cate-va minute atentia d-voa-stra.

D-lor, suntem majori acum, vorbim a§a demult de independenta noastra, pe care am ca§ti-gat-o in adever cu atatea sacrificii ; suntem pelinga aceasta In ajunul unor alegeri foarte im-portante. De aceea este bine ca sa §tim cu totii,unde ne aflam i cum stam, guvern, Camera,i poate fie-care grup din Camera in deosebi.

D-lor, prima cauza a acestei indoeli generale,a acestei incertitudini constitutionale, daca, \Toll,cred ca provine dintr'un fapt mult mai Inapoi,dela chiar prima aparitiune a acestui minister,§i. eu n'a, vorbi de anul 1876, daca n'ar fi incea mai strinsa legatura cu ceea ce vedem case petrece acum.

D-lor, la 1876 a cazut guvernul conservator.Trebue sa ye spun ca din parte-mi recunosc aciIn public, ca era in momentul acela un curentde idei sau mai bine de simtiminte in tarn,

568 15

226

care a facut caderea ministerului conservatornaturala §i necesara. Este evident, ca, in acelmoment ideile conservatoare erau in minoritatein tarp,; nimic mai legitim dent ajungereala putere a acelei coalitiuni, care cu multa ener-gie, de §i nu examinez In detai mijloacelefoarte putin legale, se lupta in contra ministe-rului conservator.

Este folosul chiar al sistemului constitutional,ca indata ce un partid §i un guvern, poate prinprea mult us sau abus al puterii sale, ajungea nu mai fi pentru moment necesar terii, savie un alt partid, care sa. aduca mai mare fo-los decat guvernul cazut. Nici un om cu mintenu poate contesta acest adever, §i eu din par-te-mi me bucur, vezend el in mod pacinic sepoate intimpla §i la not acel joc natural al sis-temului constitutional.

Ins,, d-lor, aci nu sunt cestiuni de persoane,ci sunt cestiuni de princip. Personal vorbind,este indiferent dace, d. Lascar Catargi sau d.Than Br.tianu sunt mini§tri , diferenta stain princip §i in sistem. Sunt dar in drept,d-lor, eu, reprezentant al grupului de oamenidin tarn invins in acele alegeri, §i recunosc cainvingerea era naturala §i in parte constitutio-nals, sunt in drept, zic, sa intreb astazi pe

i

227

d-nii invingetori : ce aiti adus torn in loc ?intelegqi importanta acestei intrebari. 0 sa neaflam inaintea alegerilor viitoare, §i trebue sa§tim cum stam cu principiile. Avem a face cuceva positiv §i cert? SA examinam dar intre-barea, pe cat se poate examina cu siguranta.

Mi-ar fi greu sa, vorbesc de promisiunile datealegetorilor, de manifestarile facute prin adu-nari publice, de cuvintele pompoase de prin jur-nale, caci guvernul ar putea sä zica : nu suntresponsabil pentru toate parerile isolate §1 neau-torizate.

Cred dar ca este bine sa me intemeiez numaipe declaratiunile solemne, subscrise de chiar d.prim-ministru actual. Prin urmare sa, luam a-ceste declara Vuni in mama §i sa, ne intrebam:cum remane cu aplicarea celor zise in ele?

D-lor, coal_ iVunea, iertati-mo dac t o numesca§a, caci nu §tiu cum s'o numesc altfel, coali--tiunea de la Mazar-pa§a a venit la putere inAprilie 1876, §i la inceputul lui Mai 1876 vedemin Monitor acea cuvintare solemna, cu care s'aprezentat in aurora prima-verii acest guvern, inaplausele terii. In acea cuvintare se zice (iau.Monitorul No. 94, din 1877) : venim la guvern,MIA recriminari, fara spirit de resbunare, venimcu via clod* de a nu sfaxima parti-dele caci fiinta §i chiar lupta pacinica a par-

§i

228

tidelor este o consecventa a regimului constitu-tional ci de a potoll patimele §i urele dintare.

Al doilea punct zice: Tari prin putereamorale ce intovarg,§e§te pururea pe acei ce sereazema pe legalitate, sprijinindu-ne pe concur-sul Corpurilor Legiuitoare, vom cauta mai na-inte de toate a face sa se bucure aceasta, na-tiune, atat de incercata, de bine-facerile pacii.

Politica noastra externa va fi pacinica, va fipiing, de respect pentru tratatele internationale,care statornicesc conditiunea politicg, a Roma-niei, care-i asigurg, independenta, care-i garan-teaza neutralitatea".

Al treilea punct zice: Inauntru politica noa-stra, va avea de tinta, mai ales §1 mai cu deo-sebire, a aduce o deplina ordine §i reale eco-nomii in finantele statului, de a cruta, pe catcu putinta, punga contribuabililor, de-a desvoltaprin legi finantiare §i economice avutia parti-culars, care este sorgintea avutiei pub]ice ".

Al patrulea punct zice : Biserica §i §coalaconstitue baza nationalitatii noastre, constitueprima conditiune a desvoltarii morale §i inte-lectuale a populatiunilor noastre. Parintii no§trinici °data, §i chiar in timpurile cele mai ne-faste, n'au parasit acest adever. La rindul no-

229

stru 1111 vom neingrij1 ceeace stramo§ii nqtriau respectat §i au iubit".

Al cincilea i cel din urma zice . Positiuneageografica a Romaniei, conservarea nationali-tatii noastre reclama ca, sa fim pururea in starede a ne apara hotarele, de a face sa ni se res-pecte neutralitatea. Imperios dar se cere, catara sa-§i organiseze bine fortele ei militare.

Proclamand acest adever, pe care natiuneait recunoa§te §i 1-a recunoscut in multe dati §icu facere de multe sacrificii, cu aceea fran-cheta declaram, ca. nu intelegem ca sub numede inarmare sa se stoarca in mod nefructuos§i nefolositor o mare parte din resursele tern".

A§a dar in nauntru infratirea tutulor, departa-rea urei §i a pasiunii, politica pacinica, ordinein finance, biserica respectata, reorganizarea ar-matei, fall a se stoarce banii oamenilor subpretext de inarmare. Admirabil program ! Eranatural ca toata tara sä se Inchine inaintea lui.Acest admirabil program este iscalit de maimulti mini§tri, dintre care unul numai, cel maiimportant §i cel mai simpatic, d. pre§edinte alconsiliului actual, d. I. Bratianu, ii mai vedemfigurand pe acele banci. A! Me iertati, mai este§i d. Pherechyde, 11 uitasem , dar d-sa in inter-valul acesta a lipsit multa vreme de la guvern,

230

i pentru aceasta me cred in drept a-1 prenu-mera intre mini§trii mai noi, intre neofiti. Re-mane dar d. preedinte al consiliului, d. Bra,-tianu, D-sa este persoana cea mai importanta,in care s'a mentinut traditiunea aceea de laMazar-pa§a, d-sa singur a mai remas la guvern,.,.i de aceea sunt in drept a-1 ruga astazi sabine-voiasca a-mi explica, cum sty cu acest pro-gram.

D-lor, din acest program, facut la Mai 1876,care vorbea la numerul intai de potolirea pati-milor §i a urelor din tan, partea aceasta subNo. 1 nu s'a realizat, pentru ca, dupa cum §titi,putine septemani mai in urma a venit acuzaraafo§tilor minitri. Nu voi zice, ca acea acuzareera nici nedreapta nici dreapta, nu voi ziceasemenea, ca era un moment, in care acuzatoriierau mai ambarasati dent acuzatii. Un lucrunumai me intreb : daca era bine sa se facaacea acuzare, de ce ati inceput sa vorbiti terii caveniti la guvern fan, recriminari, fail spirit deresbunare, ca veniti ca sa potoliti patimile ?(Intreruperi).

B. Latescu. Ati fost gratiati!T. Maiorescu. Dar aceasta nu impiedica fap-

tul, ca am fost acuzati. Insa eu nu fac nici orecriminare, este numai o simply intrebare ce

231

o fac d-lui prim-ministru, §i dad, la aceasta nuva vol chiar sa-mi respunda, eu nu me voiplange, fiind-ca ye marturisesc, eh toata acu-zarea am crezut-o de la inceput §i o credacum fora nici o importanta.

Al doilea punct era : pace §i respectareatractatului de Paris. Politica dar a coalitiunii erapacinica; intentiunea d-voastra a fost respecta-rea tractatelor internationale §i mentinerea neu-tralitatii §i cate-va luni dupe, aceea a venitcalatoria d-lui ministru pre§edinte al consiliului,insotit de d. ministru de resboi, la Livadia.

Al treilea punct : ordine in finance.Despre finance voi avea ocasiune de a vorbl

ceva mai tarziu, dar pentru moment voi spunenumai , ce ordine in finance este aceasta,tend vedem azi, 7 Fevruarie, ca. nu avem bu-getul terii pe 1879 (zgomot). Oare toti acei d-ni,care me intrerup, cred ca-1 avem ? §i clan nu-Iavem, oare cred d-lor, ca este indiferent intr'unstat constitutional de a so vota bugetul sau dea nu se vota la timp ?

Al patrulea pullet al programului d-v. era, abiserica va fi in deosebi pi zita §i scutita subacest guvern liberal.

Apoi, d-lor deputati, la cine sa ne adresam§i pe cine sa intrebam, data s'a realizat acea-

si

232

std, promisiune. NegreF i de sigur, ca pare-rea mea individuals nu va putea fi crezuta inpriviqa aceasta, precum nici aceea a or caruidintre noi cei laici, nici chiar aceea a unei au-toritati in ale bisericei ortodoxe, precum estefostul vice-pre§edinte al acestei onor. Adunarii actualul prepdinte al comisiunii bugetare .. .

Al. Sihleanu. Cer cuvintul.T. Maiorescu. Cad, d-lor, fie-care dintre noi

are parerea sa individuals neautorizata, §i prinaceasta negreF nu se va putea rospunde la in-trebarea, daca biserica a fost pazita aka pre-cum s'a promis de guvern prin programul sou.Pentru ca sa putem avea un respuns valabil,nu avem decat un singur mijloc, acela de a neduce la prelatii, care reprezenta biserica terii,caci prelatii bisericei noastre nu sunt strainide popor, ci ei sunt dupa legile noastre ale ide care tail fns,.

Colonel Leca. Apoi tim §1 noi ceea ce se pe-trece. Prelatii se aleg dupa partidele politice.

T. Maiorescu. Nu tiu, cine m6 intrerupe ?Colonel Lecca. Eu.T. Maiorescu. Ah, d-nul colonel Lecca! Aduc

omagiile mele d-lui Lecca, §i este netagaduitca d-sa, ca barbat militar, este foarte com-petent de a se pronunta i In chestiile biseri-

233

ceti ; acesta este un merit foarte mare ald-sale.

Colonel Lecca. i este mare merit, pentru ca§i eu am zidit biserici.

T. Maiorescu. Apoi fail indoiala : compete*d-voastra in cele biserice§ti este enorm de mare.Cu toate acestea cred, ca nu este bine ca notlaicii sa, facem §i din biserica torii o chestiede partid. Intru ale bisericei se cuvine sa ascul--tam pe in§ii capii bisericei, i eu, d-lor, am au-zit pe un eminent prelat al bisericei romane,am auzit pe P. S. S. Mitropolitul acelei parti atorii, a careia capitals mi-a facut onoare sa mealeaga deputat, am auzit, zic, pe Prea S. S.Mitropolitul Moldovei vorbind asupra moduluicum acest guvern a aratat respectul sou pentrubiserica noastra nationals. Nu examinez §i numi se cuvine mie sa examinez, dace, are drep-tate sau nu in aceasta chestie , constat nu-mai, ca un eminent prelat al bisericei noastrenu prive§te ca implinite promisiunile date ded-voastra in privinta bisericei.

In fine pentru organizarea armatei §i pentrunestoarcerea resurselor -Orli sub pretext de inar-mare, pentru acestea, d-lor, poate fie-care dind-voastra sa respunda, fiind-ca le cunoa§teti, nusunt in stare ss le discut in detai. Constat

234

numai, ca organizarea armatei lipse§te Ma; s'auschimbat multi mini§tri de resboi §i astazi neaflam in fata unui ministru cu totul nou ; d-saare reputatiunea de a fi foarte competent,nu me indoiesc, ca in viitor se vor indepliniprin silinta d-sale multe lacune ale organizariiarmate. Dar pana acum nu s'a indeplinit ni-mic, §i cat pentru viitor, viitorul este un marenecunoscut ; vom vedea, de vom tral, ce va e§1§i din aceasta.

Iata, d-lor, care a fost resultatul programuluisolemn de la Mai 1876. Permiteti-mi acum ointrebare §i acesta este folosul ce putem tragedin aceste prea lungi discutii : dlor depu-tati, pentru ce ne-am bucurat toti, ca avem unsistem constitutional in Cara,? Pentru ce ? Maiales d-voastra ? d-voastra partid, care ye atri-buiti cu deosebire epitetul de liberali ; poate suntliberali §i ajii ; dar sa, nu facem discutiaaceasta. . . (Intreruperi); d-voastrA, care credetica numai d-voastra sunteliliberali . (intreruperi),aka dar, dvoastra ca liberali insistati, §i in-sistam poate §i noi, ca libertatile publice sa fiepazite ; libertatea presei mai ales, libertatea in-trunirilor (intreruperi, zgomot).

D. vice- pre'edinte. Ve rog, d-lor, bine-voiti aface tacere ca nu auzim.

qi

..

..

235

D. pre§edinte al consiliului. Lasati-ne, d-lor,auzim, cad avem s. respundem, §1 cum vomrespunde, dace, nu auzim.

D. vice-presedinte. Bine-voiti a face tacere,caci nu auzim nimic.

T. Maiorescu. Multumesc din nou d-lui prim-ministru, ca a intervenit in favoarea uneiadin libertAti, adica a libertatii cuvintului maiales in Parlament. (Intreruperi, zgomot).

D. vice-prerdinte. Ve rog faceti tacere, numai intrerupeti.

Titu Maiorescu. Toate aceste libertati : liber-tatea intrunirilor §i libertatea presei au mai alesun scop, acela ca inaintea terii sa-§I expue fie-cine liber parerile §i convictiunile sale, ca Carasa §tie totdeauna ce vor Wimp sei politici, cegandesc pentru politica practica §i care suntprincipiile for politice.

i este evident, d-lor deputati, ca un corolarsau mai bine conditia necesara a acestor fo-losiri de libertatile publice este acesta, ca unprogram pus inainte, ca un principiu profesatsa fie o realitate politica, aplicata panA la sfir-§it. Caci data nu, atunci suntem siliti sa spunemca libertatile publice nu aduc foloase practicepentru tarp,, ci sunt numai un prilej de amagiri.Daca m'a§ prezenta eu cu un program ina-

sa

236

intea terii si venind la putere nu 1-as exe-cute, atunci ce folos am adus torii cu acestprogram ? i permiteti-mi a adaoga un lucru :noi suntem intr'o tars, care mai are trebuinlade creterea constitutional, ; nu este pretutin-deni patruns spiritul adeverat al vietei politice.Fate de straturile inculte ale torii noastre, dad,Imi permiteti comparatiunea, noi suntem caniste tutori in lata unor minori ; si trebue sa-iluminam in calea ce au sa o apuce in viata pu-blica. Acesta este un rol din cele mai frumoase aleCamerelor, acela de a fi nu numai reprezentantiai terii, ci si in parte luminatorii vietii publicea Romaniei. Ins a, ce lumina aduceni noi alegeto-rilor nc:qtri, cand ceea ce spunem la alegere esteuna, si indata ce avem votul for asigurat, ornu facem ceea ce am promis, or ce facem estealta decat ceea ce am zis atunci ?

Nu me indoiesc, ca d-voastra si Senatul atiavut cea mai ferbinte doriqa, ca programul dela Mazar-Pala sa se indeplineasca. Dar nu Ca-merele au rolul actiunii in stat. Puterea execu-tiva std, pe acele band. Nu pe d-voastra vepoate dar intreba cine-va, de ce nu ati facutcutare §i cutare act, fiindca sunt lucruri, careprivesc numai pe puterea executive. Sunteminsa in drept sa intrebarn pe reprezentantii pute-

237

rii executive, pe mini§tri, cum de nu s'a in-deplinit programul solemn al d-lor din 28 Apri-lie 1876 ? §i vedeti resultatele. Pe cand atunciministerul in acest mesagiu ce am avutonoare a-1 ceti in parte, se prezenta in o corn-punere oare-care, pe cand acest mesagiu era is-alit nu numai de d. I. Bratianu, de d.Manolache Kostaki §i de d. Kogalniceanu §i ded. Vernescu, azi pe ace§ti d-ni, care au inau-gurat era cea noun , ii vedem la o parte.D. Manolache Kostaki este in [opositie, d.Kogalniceanu este in opozitie ; nu indrasnesc avorbi despre d. Vernescu, care este fata, darcred ca atat pot sa, afirm, Ca si d-sa este mairezervat fata cu d-voastra, decat atunci cand aiscalit impreuna, cu d-voastra acest program.

Ei bine, d-lor, este aceasta sistem constitu-tional ? Este constitutional cand un programnu se executa, ci se parase§te, tocmai progra-mul, in virtutea caruia venise un guvern la pu-tere, resturna nd pe altul? Este constitutional,cand mini§trii primitivi ai programului seretrag unii dupa, fara a ni se spune pen-tru ce ? Cad data ne-am intreba in con§ti-inta, pentru ce s'au retras, nu vom gasinici un act constitutional, care sa ne explicepentru ce. Pentru ce s'a retras d. Kogalniceanu?

ci i

altii,

238

Poate intre culise se vorbe§te ; not nu §tim.Pentru ce s'a retras d. M. Kostaki ? Pentru ces'a retras d. Vernescu? Ce este acest fenomen,ca o coalitie a§a de importanta §i salutata cuatata entusiasm la inceput, se tope§te inainteanoastra far& ca sä §tim, de unde vine razasoarelui care o tope§te? Este oare un foc inte-rior, care o mistue ? §i aceasta nu se spune refata in sistem constitutional?

Iata, d-lor deputati, prima causa de indoialaasupra situatiunii noastre interne. Tara, alege-torii nu §tiu respunda la intrebarea, pecine avem inainte ? Cu un princip v'am ales ;ca un grup v'am ales; trei din patru parti yefac astazi opozitie. Ce este acum adeverat, ceeste neadever §i ce este eroare in promisiunile§i programele d-voastra ?

Dar, d-lor, sa parasim aceste timpuri preatrecute §i sa venim la chiar mesagiul, cu cares'a deschis sesiunea actuala.

La 15 Noerrirrie anul 1878 Adunarea acea-sta s'a deschis prin alt solemn mesagiu, care nezice : ,,Grabnica §i oficiala statornicire a relatiu-nilor diplomatice Intre aceste state §i Romaniaatirna in parte §1 de d-voastra.

In adever, in ultima sesiune extraordinara,d-voastra patriotic §i intelept ati primit tracta-

sä-§i

239

tul din Berlin in toate dispositiunile sale pri-vitoare la Romania.

2) Ceea ce era de compete* d-voastra atifacut, ati indeplinit. Mai apartine insa d-voastrade a pune, conform cu Constitutiunea noastra,Cara in positiune de a-§i da acele Camere derevisiune, carora singure revine modificarea ar-ticolelor constitutionale".

Ni se spune, cum vedeti, ca guvernul va yenicu un proiect pentru modificarea unui articoldin Constitutiune, adeca sa, declare Camera caeste caz sa, se revizuiasca articolul 7 pe caleaconstitutionals.

Apoi, programul acestui mesagiu nrmeaza :In intervalul implinirii procedurei, ce Con-

stitutiunea noastra prevede in aceasta materie,activitatea d-voastra nu va romane zadarnicita.Din potriva ea va fi reclamatl de multe re-forme, ce imperios trebue a fi introduse in deo-sebitele ramuri ale serviciului public'.

'apoi ni se vorbe§te antai despre regulareafinantiara, al doilea despre legea comunala, altreilea despre judecatoriile de pace, al patruleadespre o foarte mare chestie, despre inamovibi-litatea magistraturei pe toate treptele ei ; alcincilea iara§ despre organizarea puterii armate ;al §aselea despre ve§nic anuntata lege pentru

240

crutarea padurilor §i exploatarea minelor, §i alsaptelea in fine chiar despre un nou drum defier spre Cernavoda-Kiustenge. Foarte bine ! Casa nu remae zadarnicita activitatea noastra dela 15 Noemvrie inainte, ni se spune : grabiti-vo,caci aveti sa v6 disolvati, §i Inainte de disol-vare, aveti sä ye ocupati Inca de 7 deosebitelegi, afara de buget.

Doue s'au votat, celelalte nici In proiect n'auvenit la Camera; bugetul nu este Inca facut.

Dar este altceva, asupra caruia v'a§ atrageatentiunea.

'sent ved in acest program un minister corn-pus numai din cinci persoane : D-nii Bratianu,Kogalniceanu, C. A. Rosetti, Campineanu §iStatescu.

D. Bratianu, care in adever resuma in sinetot sufletul ministerului, este §i capul ministe-rului. Uneori este chiar §i capul §i membreleIn acela timp, este §i capul §i manile §i pi-cioarele. De exemplu in acest mesagiu figureazaca pre§edinte al consiliului, ca ministru de agri-culture, comerciu §i lucrari publice §i Inca §ica ministru al cultelor §i instructiuni publice.Foarte bine, foarte frumos, nimeni nu s'a in-doit vreodata de aptitudinea universals a fie-cAruia din mini§trii actuali, §i eu personal recu-

241

nose admirabila compete*, cu care d-lor treede la un resort la altul fara cea mai micasfiala.

Dar un lucru trebue sä ne surprinda in a-

cest mesagiu : lipse§te de aici ministrul deresboi. Ni se arm* de forma organizarea ar-matei rrii far& ministru de resboi 1 Dar ceeste, domnilor, un mesagiu? Este sistem con-stitutional acela, de a scrie numai o coala dehartie, fara a §ti de mai nainte ce avem safacem? Unde este in acest guvern acea tea-tura de idei §i de principii aplicabile, ca eelputin sa. §tie tara: iata ce avem de a§teptat,§i sa se lini§teasca? 0 vedeti, nici ministru deresboi DU este. Va sa zica, organizarea armateiatinsa in mesagiu era numai o vorba goals,fiindca nu era contrasemnata de ministrul res-boiului? Astfel pa,ze§te guvernul de astazi pre-stigiul coroanei?

Dar este alta, d-lor, §i mai stranie. Ni sevorbe§te prin acel mesagiu de tractatul de laBerlin, adeca de modificarea art. 7 din Consti-tutiune. Chestia este dar pusa inaintea d-voastra,§i aceasta mare §i importanta idee framinta

momentul de fata toata -tam. Pentru dinsavOd aci in mesagiu iscalitura d-lui Kogalni-ceanu ? 'Uncle este d. Kogalniceanu astazi? In

568 16

In

242

opositie. De ce Ce s'a intimplat in privintatractatului de Berlin, ca sa, se retrage, d. Ko-galniceanu? Nu mai este astazi momentul de acere revizuirea art. 7 ? Constat un lucru : res-puns constitutional nu ni s'a dat pana acum lao asemenea foarte legitima preocupare.

Se poate ca altii cunoasca motivele retra-gerii acestor ; eu unul, care nu suntdintre intimi, n'am auzit pomenindu-se de ele.Vedem ceva mai molt: lash, ca vedem acum ped. Kogalniceanu in opositie, dar am vezut injurnalul _Rowinul §i aci ve rog sa-mi dativole a vorbi de acest ziar, care §tiu Ca estesub redactia venerabilului nostru prepdinte deCamera.

0 voce. Nu este adeverat !T. Maiorescu. Nu este adeverat? Atunci re-

trag afirmarea aceasta §i o inlocuesc cu urma-toarea: acest ziar Romdnul se afla sub re-dactia unor amic ai guvernului de astazi, §iin asemenea conditii este adeseori inspirat deguvern, tie mai in totdeauna cele ce se petrec§i uneori publica acte oficiale mai nainte deMonitorul oficial. Sunt exemple pentru aceasta§i nimeni nu me contrazice. Astfel fiind, am dreptsa vorbesc de ziarul Romdnul ca de o foaie depublicitate, ale carei pareri semnifica ceva, cand

?

sä

243

avem pe acea banca ministerul actual. Ei bine,-am vezut intr'unul din numerele trecute ale zia-rului Romania zicendu-se de d. Kogalniceanu,care a dus politica Orli in vremile cele maigrele alaturi cu actualul pre§edinte al consiliu-lui §i cu aprobarea §i sustinerea acestei Camere,am vezut zicendu-se de acest fost ministruiertati-mi ca me alunec sa zic aceste cuvinte,dar nu fac decat sa reproduc zisele Romanuluise zicea, ca d. Kogalniceanu nu e tare in arit-metica dent in sustraqiune, §i ca se pastreazain arhivele ministerului de externe un act, care-dovede§te, cum a tradat d. Kogalniceanu intere-sul Romaniei in chestia Evreilor. Eu a intreba:dad, aceasta este adeverat, cine a dat ziaruluiRomanu/ actele secrete din ministerul de ex-terne, pentru ca sa alba cunWinta de actul, lacare face alusie ? i ce situatie parlamentara,constitutionala este aceasta, ca atunci, candpunei pe d. Kogalniceanu sa iscaleasca mesa-giul, prin care se promite a se face cutare lu-cruri, d. e. revizuirea Constitutiunii, vine un or-gan al d-voastra, al guvernului actual, §i vor-be§te acestui ministru de sustractiune ? El a fostacel ministru, d: Kogalniceanu? Acel ministruacusat atat de gray de organul acreditat al fo-Vlor soi colegi ? Nu mai inteleg nimic din toate

244

aCeste procedari ; nu inteleg, cum a intrat atuncid. Kogalniceanu in minister cu d-voastrA, cuma fost tinut §i ce a mijlocit apoi de a e§it dinminister.

A doua chestie insemnata, de care se ocupamesagiul, sunt finantele. La redeschiderea Came-rei era la ministerul de finance d. Campineanu.Intelegeti d-voastra, Ca atunci cand in mesagiulTronului ni se afirma, Ca starea finantiara estebuna, ca au sa ni se propue mai multe legifinantiare, eram in drept sä ne a§teptam ca insesiunea aceasta ministrul, care cuno§tea binestarea finantelor noastre, care I§i avea o ideestability despre ele, despre imbunatatirile lor, des-pre indreptarea situatiunii, daca ar fi fost mai multsau mai putin rea, sau dacA, era buna, despre accen-t uarea §i impodobirea acestei bunatati cu expli-carile d-sale, ca acel ministru sä lucreze impre-una cu not in aceasta sesiune. Cand colo cese intimpla ? Se duce d. Campineanu de la fi-nante §i vine d. Dimitrie Sturdza. Pentru ce ?Nu §tiu ! Caut in Monitorul oficial un act par-lamentar, care sa-mi explice ce s'a intimplat, §inu gasesc nimic.

D-lor, nu m'am mirat in genere de reintra-rea d-lui Sturdza in minister ; caci imi aduc a-minte, Ca d. Sturdza intrase, i e§ise, §i apoi

245

iar intrase §i iar wise, §i acum iar a intrat.Va sä, zica aceasta nu este lucru de mirare ;dar este altceva, care este de mirat. D-lor, noisuntem oameni publici, §i ceea ce vorbim inparlament, sunt cuvinte solemne, data voimsa fim oameni serio§i §i sa avem o politicaonesta. Ei bine, d-lor, nu-mi vine sa cred,ca este acela§ d. Sturdza, pe care it ved colope banca ministeriala, a] carui discurs it amaici, discursul ce 1-a tinut In Senat la 28 Septem-vrie, pentru ca apoi la inceputul lui Decemvriesa stea pe acea banca! 2 luni de intervalabia, foarte scurt timp, chiar pentru regimul deastazi.

Iata ce zicea d. Sturdza la 28 Septemvrie1878 despre ministerul d-lui I. I3ratianu, incare este acum din nou intrat : Vedeti dar,ca numai prevezetoare n'a fost politica guver-nului §1 cu toata aceasta neprevedere, tot gu-vernul vine astazi sa ne impue a intra intr'onoun faza politica. Guvernul urmeaza pre-cum a Inceput. Dar! Caci noi Parlamentul,am venit continu de am aprobat, dupa ce lu-crurile erau facute §i nu aveai incotro. N'afost consultata Cara grin rPprezentatiunea einici odata, caci multe poate se impiedecau. Mi-ni§trii au luat toate asupra-le §i, cum foarte

246

bine a zis d. Strat, guvernul a avut un marecuraj, pe care nici un barbat in tars aceastanu 1-ar fi avut : a facut tot cum a voit, fara amai consulta pe nimeni. Noi am fost convocatinumai de forma, ca sa consfintim faptele in-deplinite. Dar prevederile, care au motivat fap-tele, se dovedesc astazi a fi fost fundate penisip, pe iluziuni marl.

ll Apoi cand vedem atatea imprejurari, careau curs in timpii ace§tia, §i cand astazi intramIn o faza noun, atat de nepregatiti ca §i altsdata, tot cu atatea iluziuni, tot cu atata up-rinta §i tot cu acea impunere autoritara dinpartea guvernului, sunt in drept de a zice gu-vernului : lor mini§tri, is mai slabiti putin,mai lasati Cara sa se resufle i sä vaza undevreti sa o duceti 1 Mai lasati-o sä studieze ces-tiunile acelea, pe care ni le puneti astazi inain-tea noastra , nu veniti sa impuneti to vo-inta d-v., cad ati gre§it odata i puteti gre§1 §ide a doua care.

in alt loc : Parlamentul nu poate decidenimic in privinta Dobrogei. Nu suntem com-petenti sa darn un vot. Putem sa ne spunemopiniunile noastre individuale. Aceasta suntemliberi sa facem. Dar nu suntem competenti sadam un vot. Un asemenea vot ar fi o enormi-

§i

247

tate, o distrugere a Constitutiunii, o lovire destat. Senatul acesta nu este chiemat sa. dea unvot in privirea Dobrogei, iar guvernul nu poateintra in Dobrogea, pentru ca nimenea nu 1-achiemat sa intre, pentru ca astazi nimeni nu-ipoate da voie sa intre".

Ce sunt acestea, d-lor ? cuvinte parlamentaresau un §ir de indeletniciri stilistice asupra poli-ticei externe §i interne, faxa nici o seriositate ?Ye rog sa rnO, lamuriti, caci \Ted azi pe acelad. Sturdza ca ministru de finance publicand inMonitorul oficial budgetul Dobrogei. Nu §tiu cebudget este acela? Cine 1-a votat ? Dar II \Ted

publicat in Monitorul oficial de d. Sturdza.Dar poate, dlor, este numai slabiciunea mea,

care mo impiedica de a patrunde in adincul fi-netelor de sirntimint politic al acestor d-ni dela guvern. Poate d. Sturdza §i cu d. Bratianus'au impacat numai din abnegatiune patriotica,au pus, cum se zice intr'o frasa mult Intrebuin-tata, interesul telt mai pre sus de interesul per-sonal, §i s'au intrecut care pe care in abnegare

nu abnegare de la portofoliu, ci in abnegarede la cateva pagine ale portofoliului, §i astfel iivedem pe amindoi intr'o arnabila unire, fie-care cu portofoliul seu cam rupt, dar totuministerial.

248

SI fie dar bine a§a, §1 sa, trecem la, o altIintimplare stranie. Acest d. ministtu de fin ante,in antaiul act al sou, v'a prezentat la 7 Decem-vrie chestia monopolului tutunurilor, adica mo-dul, cum crede d-sa sa o rezolve acum. Dinpartea mea ii aduc sincerele mele multumiri pen-tru un act de dreptate ce-1 face guvernului con-servator, declarand Ca a fost bung idea d-luiMavrogeni cu monopolul tutunurilor (aplause,mare ilaritate). Se vede insa, ca, d-voastrl atifost de altI parere : d-voastra, nu eu, caci euin sectiune am votat, se intelege, pentru pro-iectul d-lui Sturdza. Dar d-v. 1-ati respins. La7 Decemvrie, sunt acum doue luni (tocmai in-tervalul de la intrarea d-sale in minister panala cuvintele de atunci din Senat), s'a prezentatacest proiect §i se zicea : ca este de cea maimare urgent, §i insemnatate, pentru ca, e vorbade peste 8 rnilioane inscrise in budgetul statu-lui. Ei bine, unanimitatea sectiunilor respingeacest prim §i insemnat proiect al noului mini-stru de finance. Tata o chestie constitutional/.Chestia monopolului, urgent/ atunci, se tra-gane§te de cand a fost respinsa in sectiuni dinzi in zi, nu se pronunta nimeni asupra ei.

Mai inainte de toate permiteti-mi intrebarea, pecare or cine este in drept sit o fact,. Cu ce au-

249

toritate vine acum acest d. ministru de financei sustine inaintea Camerei primul budget al

Romaniei independente ? Nu cumva §i aceastae una din causele negurelor parlamentare, carene intuneca situatia ? Poate eu nu inteleg mo-tivele secrete ale acestei situatii, §i voi fi

foarte fericit, daca voi avea un respuns binevoitor din parted d-lui ministru pre§edinte asu-pra intrebarii : positia parlamentara a actua-lului d. ministru de finance este ea corectasau nu ?

Iata stares noastra parlamentara in nauntru.In mijlocul acestei situatii vine guvernul §i

ne pune in perspectiva doue din cele mai im-portante chestii de deslegat, revizuirea Con-stitutiunii in urma tractatului din Berlin, §i incele interne primul budget al Romaniei celeinoue. Sa examinam in scurt i positia noastvafats, cu aceasta perspectiva.

Intreb dar : cum sta.m cu chestia tractatuluide Berlin ? D-lor, poste ye aduceti aminte uniidin d-v., cats, discutie de mare importanta s'aurmat in Camera, atunci ca.nd vi se cerea savotati prima motiune asupra tractatului de Berlin,§i §titi, ca era un grup insemnat de deputati,care nu voia ceea ce ni se cerea pentru Dobro-gea, §i nici nu voia ca sa ne pronuntam prea

250

curind pentru recunoaterea tractatu]ui de Ber-lin ; era alt grup, acela al neinsemnatei opozi-Iiuni in mijlocul d-v., §i pentru care din intim-plare eu eram chiemat sd-i dau o slabs, expresie.Acest grup zicea : este cazul a se aplica imediatart. 129 din Constitutiune pentru modificareaart. 7. Aceasta era motiunea ce am depus-o pebiurou §i despre care credeam atunci, ca nu vaintruni nici 5 iscdlituri ca sa ai.bd onoareade a fi pusa la vot, dar care prin buna vointaa unora din d-v. a fost indestul de sprijinitd,incat sä ajunga la vot, §i se intelege ca a cd-zut. Ceea ce ceream not atunci era dar : refor-ma constittitionald imediata pentru art. 7, §i

ziceam, cd este pericol in intarziere. Numi per-mit sd citez textual cuvintele mele de atunci,chci sunt de prea putind, insemnatate ; eu citeztextual numai insemnatele cuvinte ale simpati-cului d. ministru- preedinte.

Eu, d lor, ziceam cd dacd vom intarzia, neexpunem la pericole ; ziceam, cd o lovituras'a dat deja demnitlqii noastre nationale, pu-nendu se o chestie de constitutie interna in-.tr'un tractat international facut lard not ; ziceam

fim pruden0, pentru ca sd, facem 0, nu semai repete din nou o asemenea lovitura nu dinpartea unui congres, ci acum §i mai reu din

el

231

partea fiecarui ministru al guvernelor straine,care sa se creadg In drept a zice reprezentan-tului roman : nu ye recunosc formal pana cenu yeti modifica constitutia. Marturisiti si d-stra,d-lor, Ca este o atingere a demnitatii noastrenationale, cand un ministru strain vorbesteastfel.

Colonel Lecca. Ati deschis d-v. drumul la ase-menea lovituri cu conventia Austro-Ungara.

T. Maiorescu. Nu inteleg ce are a face con-ventia Austro-Ungara cu aceasta chestie. Dealtmintrelea sunt gata 0, respund la toate In-treruperile, dar Intreruperile 0, fie fAcute asaincat sa, fie accesibile unei simple minti ome-nesti.

Astfel sta atunci chestia. Atunci d. presedinteal consiliului mi-a respuns intr'un discurs camviu, care, daca nu era tocmai bogat in argu-mente, rescumpara aceasta lacuna prin cea maibogata fantazie. La Inceput yin cateva binevoi-toare observatii facute de d. ministru-presedinteasupra tatalui meu si asupra fiului sou, adica

iintruasupra mea. Nu voiesc sa in aceste detaiurifamiliare fata cu d. presedinte al consiliului, sitree Inainte la singurele obiecte, care pot intra indiscutia parlamentara. Singurul contra-argumentla propunerea noastra, este formulat de d. mini-

252

stru-pre§edinte sub figura unei intrebari oratorice.Ei bine, onor. d-le Maiorescu, ai vorbit d-ta.cu inima romaneasca ? Voe§ti d-ta sa pui Ca-mera §1 tara intr'o pozitie fal§a inaintea Eu-ropei" ?

Cerend noi executarea tractatului de Berlincu o zi mai inainte, fac6nd motiunea, ca estecazul a se aplica art. 129, voiam zicea d.ministru sa punem Cara intr'o pozitie falsacu Europa. Nu inteleg, d-lor deputati. Acesteerau zise In contra noastra la 1 Octomvrie, §ila 15 Noemvrie vine guvernul zice acela§lucru, ca adica este cazul a se modifica art. 7din constitutie. Ce s'a Intimplat de la 1 Octom-vrie 'Ana la 15 Noemvrie a§a incat d. ministru,care zicea la 1 Octomvrie ca noi prin acea ce-rere cream Orli o pozitie falsa, la 15 Noemvrieinsu§ d-sa sa vie cu aceea§ cerere ?

Imi permiteti sa spui cu toata sfiala§i ,cu toata moderatia in expresie, ca, regret Incao data, precum am regretat §i atunci, intarzie-rea In aceasta chestie. D-lor, eu Intelegeam pa-rerile reprezentate prin d. Vernescu §i prin par-tidul d-sale. D-sa zicea : nu voim Dobrogea, §i

chiar data n'am fi recunoscuti de Puteri deocam-data, lasati-ne timpul pentru reformarea consti-tutiei mai tarziu. Acesta este un sistem ;

D-lor,

5i

233

eu nu-1 imparta§esc §i am avut onoarea aspune atunci, ca-1 cred periculos ; dar insfir§iteste un sistem. Insa, d-lor, a spune la 1 Oc-tomvrie, ca prin modificarea constitutiei se puneCara in pozitie falsa fa to cu Europa, §i apoi aveni la 15 Noemvrie i a o cere ca guvern,aceasta n'o inteleg §i ye intreb : ce este aci lamijloc ?

In or ce caz, intarzierea adusl in solutiaacestei chestii a fost §i este foarte regreta-bila. D-lor, data sa facea atunci revizuirea,se crutau torii mai antai multe svircoliri, §i

fata cu strainatatea cred ea se dobindea inprimul moment recunoa§terea independenteinoastre. 11Ii-e teams, ea astazi chestia sa nufie mai grew, i aceasta greutate este cauzataprin intarzierea guvernului , §i daca mi-ampermis a intreba pe d. prim-ministru : cumcrede sa rezolve chestia tractatului de la Ber-lin, este pentru ca sa avem vr'o lini§tire in pri-vinta nouelor greutati, ce ni se pot opuneacum chiar dupa §tergerea art. 7 din constiturtie. In loc de lini§tire, in loc de vreo procedarecorecta, ved cu totul altceva, cetesc in jurnale,in depe§ele lui Havas, ca venerabilul nostru pre-§edinte al Camerei, d. C. A. Rosetti, este andla Neapol, cand la Roma, cand la Paris, §Si se

254

vede din depe§i chiar, ca are convorbiri pentrurecunoa§terea independentei noastre ; ba Inca ocorespondent, oficioasa de pe acolo zice, ca d.Rosetti, pre§edintele Camerei noastre, ar fi avutprevederea de a vorbi cu diferiti deputati dinCamera italiana spre a face o presiune asupraguvernului italiah ca sa ne recunoasca in-dependenta. Sunt sigur insa, ca acea cores-pondent,, de §i este cam oficioasa, este false.,hind ca ar fi o mare lipsa. de tact, candun reprezentat al nostru s'ar duce in statestraine §i ar incerca prin asemenea moduri casä exercite presiuni asupra guvernelor straine.Aceasta este ceva foarte periculos. §i sunt sigur,Ca d. Rosetti na putut s'o faca, §i prin urmareinformatiile nu sunt exacte.

Dar in treacet, d-lor, ar fi bine sä ne lamu-rim asupra unui alt punct constitutional ; caci,dupe, cum vedeti, constitutionalitatea procedi-mentelor acestui guvern este foarte neguroasa.Ce insemneaza oare ca pre§edintele Camereinoastre sä fie In strainatate in timpul cel maigreu al sit9atiei parlamentare ? Inteleg, dlor, amcetit ca fostul pre§edinte al Camerei Italiene, d.Crispi, in vacanta Camerei s'a dus la Berlin saresufle, §i din parte-mi nu a§ indrasnl sa vor-besc nimica despi e vacantele §i rOsuflarile ono-

255

ratului nostru domn preedinte. Dar din mo-mentul ce se deschisese la 10 Ianuarie jail§sesiunea noastra §i cand sta in joc ce ? primulact de reforma al pactului nostru fundamental,constitutia terii, ce cauta pre§edintele nostru interi straine ? cine in lume §i in statul acestaare dreptul sa ne is preedintele nostru §i sa1trimita pe acolo ? (Ilaritate). §i este d-sa acoloca preedinte al Camerei ? Eu aka it ved figu-rand prin depe§i ; apoi iam dat noi vr'o dele-gatiune ca sa mearga la Roma ? Suntem noiputerea executive ? Este d. Rosetti preedinteal Camerei romane in partibus infidelium (mareilaritate), infidelium cat pentru religia noastraortodoxa, cad pentru religia d sale politicase afla poate in partibus fidelium. Daca s'ar in-timpla acum o criza ministeriala, i de crizaam auzind vorbind pe unii din membrii comi-siunii budgetare\ aka dar daca s'ar intimpla ocriza ministeriala, cum am remane ? Maria SaDomnul are obiceiul foarte constitutional de achiema pe prepdintele Camerei §i al Senatuluipentru ai da parerea for asupra crizei, dar incazul de fate ar trebui oare sa intrebe pe patruvice-prepdinti, care sa face un preedinte? (Ila-ritate).

i

256

Termin, d-lor, cu chestia privitoare la final*,ultima parte a interpelArii. SA ne respundAd. prim-ministru, cum sty cu chestia budge-tail pentru anul curent, caci la aceasta se re-duce lucrul. Ce se face cu situatia noastrabudgetary ? Am asistat la cateva scene petre-cute in Camera in privinta acestui punct. Lu-crurile se petrec aka : un deputat din majori-tate interpeleaza banca ministeriala : ce se facecu budgetul ? La aceasta respunde unul din mem-brii comisiunii budgetare, ca intarzierea provinefiind ca a§teapta sl dea explicatii mini§trii. Pestecateva zile alt membru din majoritate intreaba,ce se face cu budgetul terii , la aceasta respun-de alt domn din majoritate, ca a fost criza mi-nisteriall, ca au fost legi de votat, i le qteapta.In fine un alt deputat foarte autorizat din ma-joritate vine iara§ §i zice, ca data comisiuneabudgetary va merge cum a urmat pana acuma,atunci abuzeaza de mandatul sou. Pre§edintelecomisiunii budgetare se supAra, voe§te sa-§i deademisia, §1 cu aceasta se inchee situatia. In altrind d. ministru de finance ne zice : ocupati-vemai antai de budget §i pe urma de art. 7. Daratunci un alt domn autorizat din majoritaterespunde : se vede, ca nu a fost fatA ministrul

257

eri la Herdan, cand s'a regulat" chestia ; cadart. 7 primeaza toate chestiile.

D-lor, cred ca intelegeti simtimintul unui de-putat din opozitie, cand vede aceste aruncaride observatii din o parte in alta §i din aceastaprin rico§euri in a treia. Faptul este, ca bud-getul torii nu este facut, nici un fel de asigu-rare nu ni se da, ca sa §tim : este deficitul in-semnat sau nu ? Cum se acopere acel deficit ?Care este situatia d-lui ministru de finance fatscu budgetul ? Cum sta chestia monopolului tu-tunului ? Toate aceste chestii nerezolvate nearata, ca nu este in stare ministerul sä ne pueintr'o situatie constitutionals normala. §i regretca d. pre§edinte al consiliului n'a uzat de influ-enta d-sale pentru a prezenta terii constitutionalbudgetul ei, ci introduce din nou in Romaniaindependents obiceiul de a face prin neactivita-tea la timp a guvernului confusia budgetara,care sa remae apoi de mo§tenire succesorilor seila guvern.

Iata, d-lor, pentru ca sa mo rezum, intreba-rile ce mi-am permis a le adresa d-lui pree-dinte al consiliului. Rog dar pe d. ministruprepdinte sa binevoiasca a-mi respunde : careeste motivul constitutional, pentru care promisi-unile date la Mazar-pa§a au remas nerealizate ?

568 17

258

Al doilea, cum se face ca acele intrebari,care sunt puse in mesajul domnesc la des-chiderea acestei sesiuni §i pe care intrebarisuntem chiemati a le rezolve inainte de a ajungela tractatul de Berlin, nici nu sunt in mare partemacar aduse In studiul d-voastra ? Daca d. mi-nistru preedinte crede, ca trebue sa rezol-yam acele chestii inainte de a veni la revi-zuirea art. 7 ? §i daca nu crede a§a, pentru cele-a mai pus in mesaj ?

Al treilea: cand crede d. ministru pre§edinte§i cum crede cg, vom rezolve art. 7 din consti-tutie ? i in fine o intrebare foarte importantapentru noi, interioara : cum §i cand se va re-zolva chestia budgetary ca sa e§im din nelini§tea§i nehotarirea, in care ne aflam?

Acestea sunt in rezumat intrebarile, ce mi-ampermis a le adresa respectuos d-lui ministru pre-§edinte,

Asupra r6spunsului ministrului-prezidentIoan Bratianu, autorul scrierii de fair, adaogAIn aceea§ §edinta urmAtoarele cuvinte :

D-lor deputati, permiteti-mi mai Antal sa in-latur din discutie cateva expresii, pe care d.

259

ministru-pre§edinte din scapare din vedere, careinsa la d-sa sa repeta cam des, mi le-a adre-sat in rospunsul ce a bine-voit a-mi da. N'a§vorbl de acele expresii nici de cum, data numi s'ar intimpla pentru a treia oara, adecade cate on am avut onoare de a lua cuvintulin acest parlament, sa fiu intimpinat cu ase-menea cuvinte de catra d. ministru. Le relevdar. D. ministru-pre§edinte a zis astfel : antaica eu n'am facut aceasta interpelare decat sprea face pe onor. Adunare salt _piarda timpul,spre a o discredita, ca interpelarea mea aveaintentia precugetata de a ye Linea in loc. D.ministru-pre§edinte mai zis al doilea, ca eudin ne§tiinta me fat instrumentul altora, §i aadaogat al treilea, ca sunt echoul acelora, caroranu le place ca Romania sa se ridice, ci voescca ea sa remae tot sub influentele straine camai nainte.

Resping aceste cuvinte ale d-lui ministru-pre-qedinte. Regret, ca d-sa nu este corect in vor-birea d-sale parlamentara ; imi pare reu ca, par-lamentar betran ca d-sa, (IA un asemenea exem-plu unui adversar mai teller, §i cu atat maireu imi pare, cu cat d. pre§edinte al consiliului,inconjurat cum, este de asentimentul mai una-nim, pot zice, al acestei Camere, ar trebui sa

a

260

fie indoit de circumspect i de moderat infata unui adversar politic, care se afla aproapesingur intro d-v.

SA, trecern la lucruri mai importante. FaraIndoiala asthzi este o incertitudine in mijloculnostru, este o anomalie parlarnentara de a nuvedea bugetul terii Mout la timp, de a nu vedeavotate acele proiecte de lege anuntate Intr'unmod solemn prin mesajul Tronului, de a vedeaca, dupa ce se anunta tot atat de solemn rea-lizarea cerintelor tractatului de la Berlin, aceastase intarzie necontenit cand sub un pretext, candsub altul. Acest simtimint de incertitudine existsin tart, §i a§teptam o lamurire de la d. ministru- preedinte. D. ministru-pre§edinte insa n'alamurit nimic, absolut nimic, §i ved anuntata ded. Fleva o motiune, ca sa se declare Camera sa-tisfacuta cu acest quantum de lamuriri date. SAo voteze tine va vol, eu unul nu sunt nicidecumsatisfacut de respunsul d-lui ministru.

D-lor, in curind avem sa ne prezentA,m Ina-intea alegetorilor. Este bine sa se §tie, cum aremas cu progratnul facut de regimul actual, §icum §i cat s'a realizat acel program. i e de re-gretat, ca nu ni s'a dovedit, pentru ce progra-mul nu s'a pus in lucrare. Aceasta poate fi

foarte prejuditiabil pe viitor unor asemenea pro-

261

grame, care ar devenl astfel simple promisiuniamagitoare.

La aceasta d. ministru-pre§edinte a respunsin detai, §i a vorbit mai Antal pe larg in pri-NAna acuzarii ministerului trecut. Eu nu dis-cut chestia acestei acuzari, nu mi-e dat mie sao fac inaintea d-v., §i nu era dat nici d-luiVernescu sg, ne spue, de ce ar fi trebuit sa neplangem noi §i de ce nu. De ce avem sa neplangem noi, aceasta este treaba noastra, §i nuprimesc substituirea nimenui in locul nostru. Unlucru am zis : data, aceasta era intentia terii,data majoritatea terii dorea acuzarea, atunci nuera bine sa se zica in mesaj, in fruntea lui : im-pacare ! potolirea pasiunilor" !

De altmintrelea nu insist mult asupra aces-tui punct, fiindca mie personal mi-a fost indife-renta toata acuzarea d-voastra, de la inceputpana la sfir§it.

Dar al doilea : resboml era necesar, ni se res-punde. Daca rOsboiul era necesar, nu era iara§bine O. se accentueze in mesaj pacea in poli-tica noastra ; trebuia mai bine sa se tad.. Dacaal treilea, era desordine, §1 nu era de prevezutca se vor face budgetele regulat, nu trebuia sttse accentueze ordinea in finance ; §i data, al pa-trulea, nu este indicat ca biserica sa fie ameste-

262

cata In politica, atunci nu trebuia sa se pueanume in programul d-voastra ca o chestie de-osebita, care adeca mai nainte nu era respec-tata. Dad, in fine chestia military nu era deprevezut ca se va rezolve printr'o reforma ge-nerala, nu trebuia asemenea sg, se pue in me-sajul d-voastra cel solemn de la Aprilie 1876.Va sä zicg, este o chestie de con§tiinta §1 de one-stitate politica inainTea tern, ca sg, se- vorbeascanumai de ceea ce in adever are sg, se fa,cA. Vor-bind insa altfel de cum avem intentia §i pu-tinta de a face, nu mai poate fi sinceritate Inalegeri ; §i alegerea fnsa§, in loc sa fie funda-mentul, devine caricatura sistemului constitu-tional.

Tree acum la cele doue intrebari deosebite,adeca la respunsul d-lui prim-ministru asupra ion

Cum remane cu tractatul de la Berlin? Asu-pra acestui punct ni s'a zis, ca nu s'a aplicatla Octomvrie, fiind ca nu era bine ca sa facemalegerile constitutionale sub ocupatia strains.Dar ce deosebite este intre atunci 0 acum?Nu avem §i acum aceea§ ocupatie strging, ? 0cu toate aceste vorbiti in mesajul din urma, dela 15 Noemvrie, despre revizuirea constitutiei, §iati §i prezentat proiectul de lege pentru aceasta!

i dad, acum este aceea§ pozitie, de ce ru

263

s'ar face lucrul cu un moment mai nainte, casa nu se de§tepte in Cara atatea agitatii §i

turburdri, care pot aduce rezultate funeste ?Ire place desordinea ? La aceasta nu s'a res-puns nimic.

La intrebarea din urma : de ce nu s'a facutbudgetul, ni s'a respuns, ca d-voastra voiti sa stu-diati cu con§tiinta lucrurile, §i studiind astfel, nuse poate face budgetul. Va sa zica tocmai con§ti-inta deputatilor ar fi piedica la mersul regulatal mecanismului constitutional ? Nu inteleg aceas-ta, §i pentru mine §i acest punct a remas cutotul fara respuns. Nu cumva ye este teama sädati pe fata starea exacta a finantelor ? Voiti selasati iara§ urma§ilor d-voastra o mo§tenire in-curcata ? }lac de pe acum §i in mod solemn re-zervele noastre in aceasta privinta,.

Dace, d-lor, era numai atat, atunci chestia in-terpelarii mele era terminate. Dar d. ministru-pre§edinte a facut mai milt, §1 m'a pus pe minein pozitie de a releva cateva cuvinte ale d-luiprim-ministru asupra regimului trecut.

D. pre§edinte al consiliului a zis antai, ca par-tidul conservator nu ar vol sa vada pactul con-stitutional pus in aplicatie §i, trecOnd mai lavale, m'a felicitat, ca am inceput sa profesezlibertatile publice.

264

D-lor, partidul conservator este tot atat de con-stitutional ca si fiecare din d-voastrl.

0 voce. Pe spinare. (Risete).T. Maiorescu. Baca s'au flout greseli in ale-

geri, s'au flout de toate partidele. (Risete zgo-motoase). Eu v'am spus, ca Cara fiind chiemataa se pronunta, era natural atunci ca guvernulconservator sa cads; asa dar nu primesc sa se zicadupa area band, ca not nu voim sa se Intl-reasca regimul constitutional in tail,. Noi voimaceasta, o voim mai cu seam/ fata cu d. pre-sedinte al consiliului, care are in jurul sell par-tizani, in privinta carora in adever trebue s/avem cele mai autorizate MI-well. Este legitimaintrebarea, daca toti cei de la Mazar-Pala vreaumonarhie constitutionall sau nu. Este legitima,intrebarea, daca d. Kogllniceanu, cu lovitura destat este constitutional ? Este legitima intrebarea,daca cei ce se incercau sä proclame republicala Ploesti, sunt monarhici? (Risete, zgomot).

S'a zis a] duilea, cA armata in momentul, incare a primit-o d. presedinte al consiliului de laconservatori, era asa de Mu organizatl, Welt atrebuit dsa sä intrebuinteze o mare parte dinbanii publici ca s'o organizeze. D-lor, in chestiide armata, care sunt chestii speciale, eu nu suntcompetent a ye respunde in detai. Ins/ o in-

si

265

trebare fac, chiar necompetent cum sunt : cumse poate ca o armata, care a surprins In adeverlumea §i ne-a Mout mandri pe toti prin ener-gia, prin disciplina ei, sa fi fost organizata nu-mai intr'un an de catre d-voastra, §i sa nu fifost organizata prin staruinta §i prin silinteleacelora, care mult timp §i cel mai mult timp aufost conducetorii ei, adecl, a conservatorilor ?

Eu cred, d lor, ca o armata ca armata noas.tilt n'a putut sa se improvizeze ; ast-fel amauzit de la oameni competenti, astfel este §i innatura lucrului. Ap, dar este un atac nedrept,este un atac imprudent, este un atac nepatrio-tic, care se aduce incontra generalului Flo-rescu, §i este totodata regretabil, ca d-sa esteabsent din mijlocul d-v., de §i foarte legal alesdeputat. Organizarea armatei este dar fapta ace-lora, care au lucrat timp indelungat la ea, §i aulucrat in modul cum ei intelegeau binele terii§i cum s'a dovedit, ca a fost bine. Asemeneaincriminari nedrepte nu trebuesc aduse. Constat,domnilor, cu parere de reu, a i acum, dupatrecere de atata timp, simtirnintele de dreptatede la un partid la altul nu au facut progres.Sunt convins, ca §i d. pre§edinte al consiliului,ca Tara ne va judeca. Alegetorii vor vedea, cesunt promisiunile §i ce sunt faptele ; ce este o

266

conduitA regulate, §i sincera, i ce este numaiun §ir dp frumoase §i inane cuvinte, ale carorresultat nu este cleat amagirea opiniunii publice.(Zgorn ot).

Atat eram dator sá zic inaintea d-v., cu toatesituatia grea in mijlocul acestui parlament, fate, cuo pozitie personalA, unde simtimintele cele mailegitime se ostenesc sä caute forma corectA aconvenieqei parlamentare, pe care este de demni-tatea or carui barbat public sa o respecte subtoate imprejurarile. (Aplause izolate, zgomot).

42.

Asupra calitatii de roman a d-lui Al. Degre.

(gedinfa Camerei de la 19 Fevruarie 1879).

D. Alexandru Degre, fost agent diploma-tic al Orli la Berlin, fiind numit in Fevrua-rie 1879 membru la Curtea de casatie, de-putatul Dimitrie Anghel, din fractiunealibera i independenta", face o interpelare,in care ii contest, calitatea de Roman. Incontra acestei interpelari se indrepteaza dis-cursul urmator :

Domnilor deputati, chestiile personale sunt tot-deauna de oare care delicateta, §i nu §tiu dacg,d. Anghel a Mout bine sg aducg, o chestie per-sonalg, de aceasta nature, inaintea Camerei.

Avem a face, domnilor, cu un inalt functionar,cu un membru al Curtii de casatiune §i avemmai mutt inaintea noastrg, avem pe acela, pecare guvernul- it numise ca reprezentant al Ro-

268

maniei la Berlin §i care a semnat o conventi-une a Torii cu Germania. Inainte de a ridicadar inaintea indoeli asupra fundamentuluiexistentei oficiale a d-lui Degre, asupra roma-nitatii regulate a d-sale, §i de a aduce or cefel de atingere corectitudinii d-sale, era maibine sa se caute or ce alt mijloc legal pentrulamurirea acestei chestii era mai bine sa, sefi votat fara discutie indigenatul, data asupraacestui punct era indoiala. Dar eu cred, ca nueste indoiala, cred ca ministrul justitiei canda facut aceasta numire, s'a aflat in fata uneiposesiuni de stat necontestata pang acum, ga-sise un agent diplomatic al Romaniei, gasise unfost procuror de sectie al inaltei Curti de ca-satie, gasise inaintea sa o persoana, ale careiacuno§tinte juridice sunt recunoscute de toticare in tot timpul a trecut de Roman, care afost inscris in tabloul advocatilor de la Ia§i,precum §i in lista alegOtorilor, §i de a caruiromanitate nimenea nu s'a indoit niciodata.Vine acum insa d. Anghel §i descopere un actin arhivele Camerei, cu care voe§te sa dove-deasca, ca d. Degre nu este roman. Mai antai,d.lor, foarte roil au facut toate Camerele ates'au succedat, data nu au gasit timp in 11 anisa recunoasca d-lui Degre calitatea sa de roman.

§i

tarii

;

269

Dar sa lasam aceasta la o parte. D-nu Degrea facut petitiunea aceasta la 1868 §i cerea casa i se constate, ca are calitatea de roman, fiindca este nascut in tara, este cretin §i ajuns lamajoritate Inaintea legii din 1865, §i ca a ma-nifestat intentia sa de fiu al acestei teri prinfaptul ca a primit functiuni in tara, functiuni deacelea ce presupun ca trebue sa fie roman, §ica s'a inscris ca alegotor. Va sa zica d-sa §i-amanifestat in mod autentic dorinta sa de a fi

al acestei tali, iar nu al altei OftAcum este o controversy asupra aplicarii art. 8

din Codul civil. §titi ca cei nascuti in tara, dad, nus'au bucurat de o protectie strains, ajun§i la ma-joritate au dreptul sa declare intr'un an, dad,vor sa, remae cetateni ai aceste teri sau nu.Se na§te insa intrebarea : unde trebue sa fatsaceasta declaratie ? Unii o cer la primarie, altiio cer la Camera ; dar In or ce caz Camera sauprimaria In asemenea cazuri n'au alt rol decata constata manifestarea vointei reclamantului.Cand a venit dar d. Degre §1 §i-a manifestatdorinta de a fi roman, e constatat ca d-sa eroman. Aceasta mai nainte putea sa fie Incain indoiala, a venit insa o hotarire a inalteiCurti de casatie anume in acest sens, §i am in-

270

drasnit sä iau cuvintul, pentru ca acea hotarireme privea pe mine.

Eu sunt nascut, dlor, in Craiova §i am tre-cut totdeauna de roman. Cu toate acestea totdin partea aceea, din care vorbe§te astazi d.Anghel contra d-lui Degre, adeca de la frac-tiune, §i anume de la d-nii Suciu, Gheorghiu §ialti colegi ai mei de la universitatea din Ia§i 1),s'a ridicat contestarea, ca eu n'a§ fi roman, citransilvanean. In urma acestei contestari, pri-maria de Ia§i m'a §ters din listele electorale.Eu am facut recurs in casatie, §i acei d-ni §i-audat osteneala sa vie din Iasi pana la Bucure§tila casatie ca sa dovedeasca, ca nu sunt roman§i nu am dreptul sa fiu cetacean in aceasta tan.Atunci era la casatie procuror-general d. PapiuIlarianu, roman din Transilvania; §i intre d. Suciu,asemenea din Transilvania, §i mine din Craiovase na§tea cearta, care este roman. (Ilaritate).

Curtea a zis ca, de §i tatal meu a putut safie supus austriac, insa fiindca eu sunt nascutin Cara, la Craiova, §i ajuns la majoritate ammanifestat dorinta de a fi roman in mod auten-tic, grin faptul Ca am primit o functiune admi-nistrative, ca director al liceului din Ia§i, §i ca

11 Vezi vol. I, pag. 439 Si 440.

271

am fost inscris in listele electorale ; conside-rand, ca nu e prevezut prin lege, inaintea careiinstal* anume sa se manifeste dorinta de a fial acestei teri, iar nu al alteia ; Ca or ce manifestareautentica in privinta aceasta e buna §i ca nutrebue ca in asemenea cazuri sa se interpretezelegea in sens a§a de strins : sunt §i reman re-cunoscut ca roman.

Cred, ca de acest precedent s'ar putea folosiin or ce caz §i d. Degre ; cred insa, ca d-sa nuare trebuinta nici de aceasta, caci are cea maibine stability posesiune de stat. Prin urmareputem sa trecem la ordinea zilei recunoscend,a bine a fost numit in functia ce ocupa, re-maindu-ne numai indoiala, data bine a facut d.Anghel desvoltand o astfel de interpelare.

43.

Asupra declararii pentru revizuirea art. 7.

(&dina Camerei de la 24 Fevruarie 1879).

In sfirit nu se mai poate intarzia exe-cutarea tractatului de la Berlin In privintaarticolului 7 din Constitutiune. Provocatpoate §i prin interpelarea reprodusa maisus (discUrsul 41), guvernul cere Parlamen-tului declararea de revizuire.

In Camera raportul delegatilor se pre-zenta cu dou6 pareri: una, a majoritatii,propune la vot simpla declarare de revi-zuire, alta, a minoritatii (mai ales fractio-niste), cere sa se voteze §i o anume moti-vare a acestei revizuiri. In contra pareriidin urma se roste§te discursul urmator:

D-lor deputati, starea In care ati pus micaopositie conservatoare din mijlocul d-v. este inmomentul de fatA, neobi§nuitA. PAnl acum, de

273

cate on veneau propuneri, in rarele casuri incare au venit, din partea noastra, ye vedeampe toti, din o parte si din alta, uniti ca saafirmati adversitatea de principii.

In casul de fata Ins ne infati§ati noue, celordin opositia conservatoare, un spectacol cu to-tul deosebit. Vedem aceasta majoritate, aceastaaproape unanimitate de pana acum, despartitain done tabere. Eu am auzit pe unul din ceimai autorizati deputati ai majoritatii d-v. deWO, acum, azi in minoritate, pe acela care senumea un veteran al luptelor parlamentare incade la constituanta, pe d. N. Ionescu, aruncandmajoritatii acestei Cam erei cuvintul de mistifi-care, §i am auzit pe d. raportor, reprezentantal acestei majoritaV, respunz(Ind minoritatii d-v.cu acela§ cuvint de mistificare.

Cand unii altora ye aruncati cuvintul de mi-stificare, permiteti opositiei conservatoare de anu ye imita in aceasta procedare. Noi suntemconvin§i, a nu poate fi vorba de mistificare inaceasta Adunare, nici din partea unora, nici dinpartea altora. Sunt convins, ca este de demni-tatea unui Parlament de a crede §i a afirma,a or ce deputat lucreaza in buna credintaca un reprezentant al telt intregi.

568 18

274

Ala dar cu bune, credinte, §i fare, mistificarea§ ruga, ca unul din cei ce vor vorbl dupe, minesa-mi face, onoarea de a me lamurl asupra urma-toarei intrebari: Noi cei din opositie vom vorbiin sensul propunerii majoritatii §i vom vota inacela§ sens, adica vom vota motiunea pentrurevizuirea art. 7 din Constitutie, fare, a vota§i vre-o motivare, intrebarea care o fac esteinsa aceasta : pentru ce voiti d-v. din minori-tate sä ne siliti pe not top de a vota nu nu-mai propunerea de revizuire a art. 7 (caci a-ceasta o primim cu toii), dar de a vota §i mo-tivele d-v.?

Chestia mi-a parut deplasata pane. acum,§i imi pare, ca §i d. Codrescu ieri §i d. Furcu-lescu §i d. Ionescu astazi au facut o confusieasupra a doue lucruri deosebite : motivele §i con-clusia. D. Furculescu, care a vorbit in urme insensul minoritatii, ne-a cetit pe Laferriere, ca saprobeze, ca declaratiunea trebue sa fie motivate.Fu am imprumutat de la d-sa cartea §i iata cecitesc in Laferriere, in pasagiul citat de d-sa :Les declarations en cette matiere se font d'a-pres les formes de tous les projets de lois ordi-naires. Va §a zica §i declaratia, ca este casula se revizul art. 7, va trebui insopta de o expu-nere de motive. Dar cine o tagadue§te aceasta 2

275

Dar oare aceasta este in discutie ? Motivati, d-lor,cat yeti vol ; nu and faceti insa pe mine, careand unesc cu conclusiile d-v., sa votez §i, motiveled voastra.

Aceasta n'a trecut prin capul nici unui Par-lament din lume, §i sunteti necorecti, constitu-tional vorbind, cand cereti de la not sa ye vo-tam nu numai conclusia, dar i consideratille d v.Este, d-nii mei, a§a de elementar aceasta, incat me mir, cum a scapat din vederea vechiuluiparlamentar de la 1866 deosebirea dintre coclusie §1 motivare, dintre proiect de lege §i expunere de motive. Conclusia §1 proiectul de legse voteaza, considerantele §i expunerea de mo-tive niciodata.

De exemplu: intrani astazi in Camera, mi s'aprezentat un proiect de lege ordinar al d-luiministru Pherekyde pentru calea ferata de laMaranti la Buzeu. Proiectul este la a 3-a pa-gina, expunerea de motive este dincolo in celedoue pagini. D. ministru pune inainte 5 motive ;eu insa am un al §aselea §i numai pentru acestavoi vota legea: este linie strategics, intre Ma-ra§e§ti §i Buzeu. Baca ar fi fort vorba numaide inlesnirea comunicatiei simple, motivele eco-nornice numai m'ar fi facut sa Wept cu aceasta

276

noun cheltuiala, dar pentru motive strategice euvotez legea.

Este dar o eroare constitutionals, o eresie parla-mentara, cA,nd d-v. cereti sa ye votez nu numaiconclusia, ci chiar §i motiveje. Asupra motivelorfie-care con0iinta e flibera: in conclusie sa, neunim. i vedeti cat de gre§ita, cat de neconsti-tutionala a fost aceasta procedare ; cad din mo-mentul, in care a alunecat discutia pe acestteren chiar din partea a§a numitilor vechi par-lamentari, au inceput banuelile asupra intentii-lor ascunse, a inceput acea scrutare necorectaa motivelor individuale. Nici odata, d-lor, intr'unParlament nu s'a cerut a se vota alta decatconclusia, nu s'a cerut sä se voteze motivele.A§a dar cerinta minoritatii de a-i vota nol §imotivele, este nedreapta §i neparlamentara.

Din mijlocul partidului conservator, caci dinintimplare propunerea majoritatii a fost de lainceput a amicului meu politic, d. Carp, notam voit sa ye dam o dovada §i eram inspiratide simtimintul, ca inteo chestie grava,care ne angajaza in fata strainilor, sa disparaluptele de partid, §i viam zis : d-lor, este pro-

ca asupra motivelor nu ne unim, darfiind-ca asupra conclusiilor ne unim, sa facemun armistitiu, votarn i not propunerea majori-

aka de

ifabil,

277

tatii d-voastrd, §i In discutia publica fiecarei§i va face profesia de credinta, §i apoi inviitoarele Camere de revizuire acei din noi,care vom mai vent, vom avea ocasia sa spunemceea ce credem. Insa sd. nu facem aceasta azi,cand ]umea din afard este atat de agitata inprivinta noastra, adica in privinta tractatului deBerlin relativ la noi. Nu faceti dar aceastalupta invier§unata in sinul Parlamentului 1 Iatace ve ziceam noi din opozitia conservatoare.Cum, d for din fractiune, veniti acum §i faceti odiscutie invier§unata, pe care noi din opozilievoim sa o evitam guvernului? Dar oare de ce ?D-lor, is sä ne punem in hipotesa, ce o speramnoi realizabild, ca s'ar fi votat declararea pentrurevizuirea art. 7 in unanimitate: ce se intimplaatunci in discutie? Fiecare ar fi discutat §i

ar fi motivat dupd cum intelege: ar fi venit d.Codrescu sail spue vederile sale, d. Vizantisail spue parerile, §i a§a toti am fi venit saexpunem convingerile noastre, adeseori deosebite,dar am fi votat in unanimitate acea declaratie,ca conclusie a motivelor. Apoi ar mai fi fostcineva In tarn, care s'ar fi indoit asupra sensu-lui unui asemenea vote Ce eredeti d-v., ca ar fifost in tarn un singur om, care ar fi banuit,fiindcd de exemplu d. Codrescu a gasit de cu-

278

viinta sa voteze declararea pentru art. 7, ad-sa a renuntat la ideile d-sale asupra Evreilor?De sigur nu! Am fi dat inimai terii spectaco-lul de o Camera §i un Senat sun* fara nici onuanta, de partid, flra nici o nota discordanta,pentru a ne sca,pa de o situatie §i a ne bucuracu o or mai inainte de independenta recunos-cuta (aplause).

D-lor, iata teoria constitutionals., pentru carenu m'am putut uni cu parerea minoritatii.Mai este un alt argument. Eu parerea mino-ritatii nu o gasesc destul de franca, nu in in-tentia, intentiile sunt totdeauna france, dar informularea ei.

D-lor, Camera §i Senatul au primit la 30 Sep-temvrie 1878 urmatoarea declaratie, §i eu suntin drept sa ve vorbesc de aceasta, fiindca not dinopozitie ye spuneam de pe atunci : d-lor, nufacei declaraie in privinta tractatului de Ber-lin inainte de a intreba tam ! Nu ne angajatipe calea aceasta, cad ne Jipsete, dad, nu com-pete* juridica, dar compete* mai inalta datade natiune de a vorbi §i de a o angaja in oasemenea chestie, inainte de a o consulta. Veaduceti aminte, n'ati primit propunerea noa-stra de noue alegeri ; marea majoritate a aces-tei Camere §i a Senatului a primit aceasta

279

declaratie : Camera luand cuno§tinta de trac-tatul de Berlin, autoriza pe guvern a se con-forma vointei colective a Eu-ropei".

O voce. Rezolutie, nu e declaratie.T. Maiorescu. Or ce rezolutie este o declara-

tie, dar or ce declaratie nu e o rezolutie. (A-plause).

Acura fac a doua intrebare : Daca nu eratractatul de Berlin, daca el nu vorbea de revizui-rea art. 7, d-v. tot ati fi venit sa modificati acestarticol 7 ? Eu cred ca. nu.

N. Ionescu. Ba da.T. Maiorescu. Aud pe §eful fractiunii zicend :

da. Va se zica : fart, nici o presiune din strai-natate ar fi venit fractiunea §1, din cer senin,ar fi cerut revizuirea art. 7, pe care tot ea1-a introdus in constitutie ? (A.plause). Apoiaceasta ar fi cel mai zdrobitor testimoniumpaupertatis ce §i 1-ar da fractiunea ca partid po-litic, §i Inca §i 1-ar da in circumstante agravante,pe cand astazi tot §i-1 c16, dar §1-1 da in circum-stante atenuante. (Aplause, ilaritate).

Dar eu cred, ca toti care au iscalit propune-rea minoritatii, nu au dat mandat d-lui Ioneseusa, zica da ; cred ea multi daca nu toti vorzice, ea nu §i gaseau acum momentul de a se re-vizul art. 7, dach nu era tractatul de Berlin.

280

G. Vernescu. Aceasta -e natural.T. Maiorescu. Apoi evident, ca, e natural; dar

vedeti, ca lucrurile cele mai naturale sunt pen-tru unii mai grele de inteles. (Risete).

Daca e dar natural, daca misiunea noastra,card am fost ale§i, nu era de a revizul art. 7fara tractatul de Berlin, apoi care e propriulmotiv, pentru care cereti acum revizuirea aces-tui articol ? Neaparat, tractatul de Berlin. Dacadar acesta e propriul §i adev6ratul motiv, avetisinceritatea de a-1 spune. D-v. insa nu-1 spuneti, civoiti sa dati propunerii d-v. aerul pur §i simplu,ca ar fi propunere e§ita din sinul terii, abstractiefacend de tractul de la Berlin. Ei bine, eu nuinteleg aceasta procedare. Nu voiti sa alba aerul,ca declaratia e luata sub presiunea straina, darnu e mai putin adeverat, ca indata ce Camera§i Senatul au primit tractatul de Berlin, nu maitrebue decat sa venina acum §i sa fim conse-cventi, dand Camerei de revizuire calea de amodifica art. 7. Fiindca dar, d lor, trebue sa fimconsecventi unui vot anterior, care zicea

tractatul de Berlin, trebue sa primim astazipur §i simplu declararea prealabila pentru revi-zuirea articolului 7, §i nimeni in tarn nu se vaindol asupra sensului acestei declarari. Nu esteun alegotur in Cara, care sa nu §tie, ca tracta-

: pri-mim

281

tul de la Berlin este acela, care ye cere revizuirea,§i nu va fi nici un alegetor, care sal. fan, altaidee. Atunci ce pericol vedeti de a vota sim-plu aceasta motiune, spuind insa in discutiefiecare motivele sale, precum §i eu spui peale mele ? i ce gAsiti straniu, ca in fata stra-inului unanimitatea acestei Camere sä aco-pere pozitia cea Brea, ce o are Romania ? (A-plause).

Voi termina, d-lor, aratandu-v6 motivele, pen-tru care not primim acea motiune a majoritatii,motive, care se deosebesc de cele ce le-am vo-zut in raport, precum §i de acele ale minori-

D-lor, onor. d. Codrescu in expunerea sa,in cuvinte, dar violent& in conceptie, ne-a

spus intre altele aceasta : cand a pus tara art.7 in constitutie, ea adus aminte de o tra-ditie secular& §i nu a facut alta decat a consacraceea ce era §i in regulamentul organic §i in le-gile mai vechi, care le-a avut de secoli inainte,§i d. Codrescu a voit se investeasca art. 7 cutoata veneratia, ce se cuvine traditiilor §i isto-riei unui popor. Eu nu sunt de opinia aceasta.Eu cred, ca nu are a .face art. 7 cu traditianoastra, istorica, i iata de ce : La inceput, inacea traditie istorica, in adever natiunea romans, a

tatii.

si-a

282

fost ante-luptatoarea cre§tinismului in contra semi-lunei."Acesta este un titlu de glorie al nostrude a fi aparat ca sentinela de la r6sarit creti-nismul european, pe cat am putut, contra nä-valirii Turcilor, i nu. de geaba in Roma italica,in ormul nostru de patrie primitivg, se faceauTe-Deumuri in onoarea lui Mihai-Viteazul i alui Stefan cel Mare pentru biruintele in contraTurcilor. Insa acum, d-lor, In secolul XIX, esteoare tot lupta de cre§tinatate la ordinea zilei ?Dar oare un popor are numai o misiune in viqalui? §i odatg, ce acea misiune este implinita, trebues moara, ne mai avend alte misiuni pe pamOnt ?Oare un popor arata vitalitatea sa maiales atunci, cand 1 oate sa sustie cu o egalatide diferitele misiuni istorice, care i se prezentaunele dupa altele ? Cine azi mai vorbete in Eu-ropa apuseana cult, de rnisiunea crepnatatiispeciale ? Este numai Rusia de la Nord, care avenit cu crucea ortodoxiei ca sa deslege chestiaorientului I Dar nni, care am fost creaci ca statconstitutional §i in forma modern, in urma res-boiului oriental prin tractatul de la Paris, prinstaruinta mai ales a generoasei FrantP, a unuimembru din gintea lating, noue ni s'a zis, cane creazg, pentru ca suntem ortodoc§ii orientu-lui, ci pentru ca suntPni sentinela gintei latine

.nu

283

inaintate in orient ; pentru ca ni s'a 'spus, caavem nationalitatea latina de sustinut in orientsca oasis in mijlocul pustiului de alte rase. (A-

plause). Apoi atunci ye intreb, d-lor, gintea la-tina are ea aface in special cu ortodoxia or cucre§tinatatea ? Romanii au fost pagani ; Italieniisunt catolici; Francezii sunt catolici §i protestanti,sunt Romani uniti §i ne uniti. Religiunea, orcat ar fi ea de importanta, este o not acceso-rie a nationalitatii ; sangele, limba, aspiratiilela o culture comuna, aceasta este gintea latina.(Aplause).

Atunci, d-lor, pentru ce mai puneti in Constitutia acestei ginte latine din Orient o exclu-dere religioasa ?

Or care ar fi temerile d-v., nu puteti sa pu-neti o restrictie religioasa. Luati legile §i le fa-ceti or cat de restrictive pe terimul economic§1 social ; a pune insa asemenea restrictii cuprivire la r_ eligie, aceasta nu intra in ideile se-colului de astazi, §i a fost o mare gre§ala ces'a comis, tend 's'a introdus aceasta la 1866in pactul fundamental al terii.

V6 voi atrage ins, luarea aminte asupra unuipunct foarte caracteristic. Ati cetit protocoaleletractatului de la Berlin §i §titi, ca in protocolul8 s'a discutat mai pe larg aceasta chestie. Cine

281

destepta chestia ? Cine cerea ca sa se steargaidea de ortodoxism si de intoleranta religi-oasa? Este surora noastra de ginta latina,Franta. .

O voce. Este d. Waddington.T. Maiorescu. Franta, intarita de Italia si

sustinuta de celelalte puteri apusene, acelea dela care primim noi cultura, acelea, ale caror tra-ditii de cultura suntem chiemati sa le sustinemin Orient. Cine din contra ar fi voit sa men-tinem art. 7 in Constitutie ? Rusia ortodoxa.

G. Vernescu. Nu este esact.T. Maiorescu. In fats acestei desmintiri sunt

silit a ceti un pasagiu din protocolul 8 de la 28Iunie 1878. Rog pe onor. biurou sa bine-vo-iasca a mijlocl, ca sa mi se aduca indata brosuraoflciala. Continuu pana atunci.

In adev6r, si aci este o eroare comisa ded. deputat Vizante in vorbirea sa de alaltaeri,nu a venit Rusia in numele nationalitatiislaviate sa, fad. resboiul din urma, ci a venitcu crucea ortodoxa in mans. In numele orto-doxiei ne-a invaluit asemenea pe noi in tracta-tul de la San-Stefano. In numele crucii orto-doxe luat dreptul ca sa vorbeasca, si pentrunoi. Noi nu-i dam acest drept, caci noi, orto-

an-

si-a

285

&Ai sau nu, suntem mai Antal de toate ginteiatina §i nu ginte slava. (Aplause).

Mi s'a adus acum protocoalele congresuluidin Berlin §i voi dovedl, ca era inexacta desmin-tirea d-lui Vernescu. Tata ce zice protocolul :p. Waddington admite independenta SOrbiei"(§i §titi, ca acela§ princip s'a aplicat §1 laRomania), dar sub beneficiul urmatoarei pro-puneri : locuitorii de or ce religie se vor bucurade deplina egalitate de drepturi".

Aceasta propunere de toleranta religioasa odesvolta reprezentantul Frantei mai pe larg inprotocolul al 10-lea §i la acesta au aderat §iItalia §i Englitera §1 celelalte puteri apusene.

Numai Rusia s'a impotrivit, §i iata ce ziceprotocolul 8: Principele Gorciacov se tome caaceasta redactie sa nu se aplice mai cu seamala Israeliti, §i fara sa se impotriveasca principielor generale exprimate intr'insa, Alteta Sa. . ."

G. Vernescu. Vedeti, ca nu este vorba de re-ligie.

T. Maiorescu. Apoi da, nu cumva voiti caprincipele Gorciacov sa vie in fata Europei §i

sa zica : nu primim ala elementele de culturadin Europa? Dar vine indata declararea d-salelamurita, o spune principele Gorciacov destul desinter §i de clar : Alteta sa nu ar dui ca cestiunea

286

Israelitilor, care Ili va avea rindul mai tarziu, sa'4, fieprejudecata prin o declaratie prealabila. Daca`este vorba numai de libertate de religie, prin-cipele Gorciacov declara, ca ea a fost totdeaunain vigoare in Rusia ; in ceea ce-1 prive§te, den-sul adera cu totul la acelal principiu, §i ar figata sa-1 intinda in sensul cel mai larg. Dareste vorba de drepturi civile §i politice, si Al-teta Sa cere sa nu se confunde Israelitii de laBerlin, Paris, Londra sau Viena, carora negre-§it tiu li s'ar putea refusa nici un drept politicsau civic, cu Evreii din Serbia, Romania §1 catevaprovincii ruse, care sunt, dupa parerea sa, unadeverat flagel pentru populaVile indigene".

Parca auzeam vorbind pe d. Codrescu, candciteam aceste cuvinte ale printului Gorciacovdin congresul cel mare al Europei.

Vedeti dar, ca, Franta, Italia, Englitera, careare si densa jumatate singe latm, sunt celedintai de a insista ca sa nu se pue o chestiede ortodoxie acolo, unde este o chestie de na-tionalitate, §i daca a avut Franta un merit inistoria moderna a secolului nostru, este de a fipus inainte principiul nationalitatilor.

In virtutea dar a principiului de ginte la tinastain not aci, iar nu pentru ortodoxie. Cu a-cesta ne putem apara in viitor in contra

287

panslavismului. Cu acesta putem sa conti-nuam a priml germehile de cultura de acolo,de uncle le-am luat §i pana acum, adica de laOccident, §i nu de la Nord.

Un ultim cuvint pentru o perspective, maiinalta in viitor : cand, in urma votulul d-v., s'aintins piciorul terii peste Dunare, cand ati luatDobrogea, unde sunt §i alte religii, cu acestpas, de cea mai mare insemnatate pentru soartaacestei teri, ati zis: in mijlocul popoarelor pe-ninsulei Balcanice, la deslegarea finala a chestieiBiza.ntului vrem §i not Romanii sä zicem en-vintul nostru, §i acest cuvint nu poate fi reli-gia, ci cultura occidentals, §i nationalitatea.

resum dar: art. 7 din Constitutie a fostun anacronism la 1866. La 1866 era vorba denationalitatea romand, iar nu de ortodoxie; tra-ditiunile noastre religioase in contra TurcilorMill mai aveau §i 1111-§i mai au locul, ele tre-bue sa fie inlocuite cu ideile gintei latine, §i deaceea nu primesc sä mai fie restrictii religioasein Constitutia Romaniei.

Iar pentru chestia Evreilor, aceasta se va re-solve la alegerile viito tre §i chi ir in sinul con-stituantei. (A.plause prelungite).

Mo

44.

Asupra finantelor fostului minister conservator.

(Sedinia Canierei de la 24 Martie 1879).

DupA, Indeplinirea formalitatilor pentrudeclararea de revizuire a art. 7 din Consti-tutie, Camera'aleasA la 1876 trebuia sä sedisolve pentru a se procede la alegerea Ca-merelor de revizuire.

In ultima ei sedinta, de la 24 Martie1879, ministrul de finance, d. Dimitrie A.Sturdza, se folosqte de prezentarea budge-tului s6u pentru a ataca administratia fl-nantiarA a fostului guvern conservator.

D-lor deputati, nu eram de sigur pregatit savorbesc in aceasta materie, §i eram, ca cei maimulti din d-voastra, hotarit sa nu iau cuvintul,ci sa terminam cu o zi mai nainte sarcina noa-stra, pentru a ne prezenta din nou inaintea t6-

289

rii, inaintea alegetorilor. A§ fi tacut, d-lor, dac .

tacerea, in fata cuvintelor, ce le cred deplasate,ale d-lui ministru de finance nu ar fi o lipsa dedatorie §i de onestitate politica din partea mea.D. ministru de final*, in si.tuatia urgenta §ichiar penibila, in care ne aflam, face o darede seam, a starii finantiare ce o prezentacu bugetele d-sale, §i, in loc de a ne laniundespre dinsele, crede Ca este rnomentul venitsa faca acuzari retrospective asupra budge-telor §i situatiilor finantiare ale mini§trilor con-servator'. Cum voiti ca atunci, cand se punepe scena in aceste ultime momente, in care nemai aflam impreuna, cand se pune oarecum peseleta chiar partidul conservator, sa taca acelsingur reprezentant al lui, care din intimplarese afla in mijlocul d-voastra ? (Intreruperi).

D. prerdinte. Ve rog, d-lor, nu intrerupeti,sau cel pup intrerupeti a§a incat sa pot auzi§i eu ce ziceli, ca sa nu fie ceva neparla-mentar.

T. Maiorescu. Un membru al guvernului avorbit in numele guvernului §i despre meriteleguvernului ; a zis, cti, pe linga celelalte faptemarete, ce guvernul liberal a facut, mai face§i astaseara un fapt foarte maret, ca adica deacum inainte vom avea adeverate bugete con-

568 19

290

stitutionale. Marturisesc, d-lor, ca, a§ fi gasitmai nemerita a,ceasta lauda, dad, venea eel pu-tin de pe banca deputatilor. Caci In aceste mo-mente ultime, in care ne mai aflam fata, in fatacu banca ministeriala, era mai bine s'o laudealtii, decat sa se laude -ea Insa§ in propria samaterie, in propria sa chestie. Insa fiindca afacut-o, not nu putem primi aceste laude decatsub beneficiu de inventar. D. ministru de fi-nante este convins de meritele d-sale ; despreaceasta sunt cu atat mai incredintat, cu cat nu-mai astfel imi explic pozitia sa constitutionala,pe acea banca. Trebue sa, fie foarte adinc con-vins d. ministru de finance, ca aduce un mareserviciu, un serviciu pe care nimenea altul de-cat d-sa personal nu poate sa-1 aduca, pentruca in regim constitutional sa mai stea d-sa peacea banca dupa cele intimplate. Ala dar imiexplic increderea d-sale §i o inteleg; nu primescinsa acuzarile aduse trecutului, §i reu a facutd-sa cand a facut aceasta.. .

L. Costin. Aveti dreptate, a v'am gratiat.T. Maiorescu. Tree peste intreruperile d-lui

Lascar Costin.Nu este bine de a se face asemenea acu-

zari. D. Sturdza a venit cu un §ir de cifre;eu nu mo a§teptam, ca asta-seara se va pune

291

aceasta discutie istorica pe tapet, pentru ca sapot fi §i eu in pozitie sä discut. §i, d-lor, datae vorba sa discutam cu privire retrospective,sa comparam ceea ce s'a facut de guvernulconservator cu ceea ce se face astazi, data evorba sa vedem situatia model, pe care d-voastrapentru viitor ip materie bugetara o puneti ina-intea tern, apoi atunci, d-lor, sunt dator safac o reserve. Este de netagaduit, ca ar fi fostmai bine sa avem mai mult timp, sa fim mailini§titi, pentru ca sa putem discuta actul celmai insemnat al unei Camera i cel mai mareal vietei sale constitutionale, adica bugetele;iar nu sa ne pronuntam a§a in pripa i cu ur-ge*, cu care ni se cere, numai in cate-vazile i chiar nopti. nu se poate, cu dreptcuvint, tagadul, ca multe voturi in aceasta Ca-mera asupra acestui budget au fost date cusurprindere.

Onor. d. ministru de finance zice, ca a ince-put era adeverata a echilibrarii budgetelor §iCa aceasta consist, in evaluari juste, iar nuumflate, §i zice d. ministru de finance, Ca eva-luarile facute in budgetul d-sale se vor realiza,caci incasarile vor fi egale evaluarilor, dad, nuvor fi §i mai mart Ei bine, d-le ministru definance, acesta este o fagaduiftta, insa d-voastra

,Si

292

nu ve puteti fall deja de pe acum, ca ati Moutsa tread, aceasta pagina ilustra in istoria bud-getara a telt noastre. Nu escomptati lauriid-voastra din viitor ! D-voastra ati zis: iata ceau facut conservatorii, §i numai de la not libe-ralii aveti bune rezultate. Ati zis a de la1871 pang. la 1876 conservatorii au facut in-scrieri exagerate, bazate pe evaluari falsificate.

Voci. A§a este.T. Maiorescu. Strigatele adversarilor nu pro-

beaza, ca argumentele for sunt adeverate.Daca a§ imita §i eu cu privire retrospective, ped. ministru de finance nu in cuno§tinteled-sale, pe care nu be am, dar In procedaread-sale, pe care asemenea nu o obi§nuesc, darpe care or cine o poate imita, numai sa vrea§i dad, a§ zice: cand au venit conservatorii laputere, au avut o mo§tenire de la un guvernliberal; §1 dac0. a§ intreba pe d. ministru de fi-nante : de ce s'a marginit cu comparatia sa la1871 §i nu s'a dus §i la 1867 §i 1868 ? Dacaa§ zice, ca cestiunea Strousberg a Post lasatade guvernul liberal asupra viitorului §i ca a re-mas ca lege, ca angajament, dar ne acoperitcu mijloace finantiare de la liberali? Daca a§zice, ca, a r6mas asupra terii de la guvernulliberal 18 milioane anuitate impusa ca datorie :

293

atunci ati intelege Indata, ca de la 1868 incoloati lasat Cara neacoperita §i ca a trebuit sa vieun guvern, s'a intimplat sa vie guvernul con-servator, dar putea sa vie or care altul, a tre-buit, zic, sa vie un guvern urmator, care sa,

caute mijloacele pentru a acoperl aceste 18milioane pe fiecare an.

D-lor, d-voastra nu aveti dreptate, cand gu-vernul conservator a acoperit aceste 18 mili-oane pe an datorie dela Strousberg, sa-i adu-ceti asemenea acuzari. Eu sunt de parere sanu ne aratam cu atata cuget reu §i resbunatorin familia noastra constitutionals. Fiind-ca totisuntem incepetofic-Onstitutionali, a§ crede, caar fi bine sa, ne tratam unii pe altii cu maimulta indulge*. Fara indoiala s'au facut gre-§eli §i intr'o parte §i in ceailalta, §i nu §tiu data,constitutional vorbind, este actualul ministru definance acela, care ne-ar putea aduce la fericitaviata constitutionala, de care vorbe§te in cu-vinte, dar nu in fapte.

D-lor, ye aduceti aminte, cu cats violenta, s'atratat partidul conservator, cand a voit sa, pueimpozitele cele noue. Pentru ca sa acopere 10milioane, a trebuit sa, fie timbru, a trebuit sa,fie monopol de tutun, a trebuit sa fie licenta, relepoate, dar necesare. Dar d-voastra, care ati promis

294

ca le yeti §terge, ce ati facut oare ? Deabia atimodificat monopolul acum trei zile, §1 aceasta incontra guvernului d-voastra, licentole sunt invigoare, tirnbrele ingreuiate, patentele inflorite,ei bine, cum venii astazi §i ziceti, ca guver-nul conservator a apasat Cara? Dar conserva-torii au fost siliti, pentru a face fats nouei si-tuatii cu acele datorii de 18 milioane, sa in-troduca noue impozite, §i or ce guvern dinlume ar fi venit, trebuia sa faca a§a.

Acurn credeti d-v., ca este lucru u§or de aprevedea cu siguranta la un imposit introduspentru prima oars, ce resultat va da ? Credetid-v., ca lipsa ce o are aceasta tars de o statis-tica exacta §i aci ye aduc aminte de un altcaz : se vorbe§te de situatia evreilor astazi, §inimeni din noi nu poate spune exact, §i guver-nul mai putin flecat noi, nu ne poate spunecati sunt, a§a este de putina statistica la noi

ala dar intr'o lipsa de statistica exacta sepoate prevedea cu siguranta veniturile unui nouimpozit? Am introdus timbrul, dar chiar geniusa fie finantiarul, poate el cu siguranta sa pre-vada indata, ce valoare vor avea incasarilereale ale unui lucru cu totul nou ? S'a introdusnoua lege vamala, toata statistica noastra eranesigura, cine poate sa prevada la legea noua

295

vamala, care vor fi relatiile exacte intre eva-luari §i incasari? S'a introdus noua lege delicenta, cine putea sä prevada exact diferentaintre evaluari §i incasari? Vedeti, d-lor, ca, este

..,terna§a de natural ca atunci, cand_ necesitateareclama infiintarea de impozite cu totul noue,nu se putea cu siguranta prevedea raportul in-tre venituri §i incasari, incat nu trebue sa viecine-va sa, fad., imputari, cand are astazi va-loarea unei incasari exacte dupd o experientaacum dobindita.

Si cine face aceste imputari asupra ministe-relor trecute? Actualul d. ministru de finance,care este de cite -va luni la minister, de §i,constitutional vorbind, deja prea lung, §1 care,dupa tenacitatea d-sale de pang, acum, credca va mai sta pe acea band., §i care nu neda nici o fapta reala a d-sale, ci sfir§e§tenumai prin o promisiune in viitor, prin o politaIn viitor, zicOnd ca spera, ca echilibrarea bud-getului actual se va face de Camerile viitoare,data, vor fi patriotice etc. Va sa zica echilibra-rea reala va fi in viitor, nu ati putut-o faced-voastra acum? Apoi atunci de ce ve laudatiin prezent? Ceea ce se face acum, este iara§ ohartie prealabila, §i realitatea vom vedea-o pesteun an, §i atunci, data, vom avea fericirea sa,

296

avem pe actualul d. ministru de finance tot peacea banea ministeriala, vom vedea, ce insem-neaza vorba §i ce insemneaza fapta.

Eu unul me indoiesc ; d. ex., iata e nedomi-rire, care ye va parea stranie, dar care dove-de§te totu§ o gre§ala de calcul in realitate. Yeaduceti aminte, ca in compararea ce facea onor.d. ministru de finance meritelor d-sale de astazicu deosebirea din trecut, a vorbit d. ministrunu §tiu anume de care venit, dar am insemnat,ca in anul 1877 erau de ministrul liberal 8 mi-lioane evaluate §1 s'au incasat 16 milioane.Ei, este destul aceasta cifra. Ed socotesc, catrebue sä fie o adeverata eroare de prevedere,sau aceste incasari s'au facut numai din In-timplare.

Voci. D. ministru de finance face erori in maibine, §1 d-v. in mai reu.

T. Maiorescu. Dar cand incepem pe tarimulde calcul §i avem un ministru eronat in cal-cule. . .

-Foci. In bine, nu in roil.7. Maiorescu. Eroarea de calcul romane tot

eroare, §i dna, o face astazi in bine pe ne-§tiute, poate se,, o face, maine in reu. (Intreru-pere).

D-lor, d-v. sunteci convin§i de meritele depline

297

ale d-v., eu nu fac dent sti apar pe cei acuzati,sa pledez pentru cei absenti, lAsandu-ve depli-na convingere, at d-v. ati Mout budgetele celemai nemerite §i faptele cele mai admirabile, darcu atat mai mult trebue sa me lasati pe minesa apar pe cei acuzati cu atata nedreptate 0a§a, de neoportun de d. ministru de finance.A§a dar dad. d. ministru de finance evalueazavamile la 8 milioane §i ele In realitate dau 16milioane, apoi a facut o evaluare, care dovede§teca nu §tia Gum va fi incasarea in viitor, 0 tre-bue sä fie numai o circumstanta, extraordinary,§i neprevezuta, care expliea aceasta cre§tere avenitului. Nu vedeti ? Atunci sä ye fac propor-tia Alai mare. Apoi dad d. ex. budgetul terii,care d-v. it evaluati la 101 milioane, la anulviitor v'ar da in realitate 202 milioane, Imi yetipermite sa spui, ca atunci rot.' 1-ati evaluat,fiindca intr'o tarn sunt foarte multe trebuinte§i foarte multe nevoi §i este bine ca atunci,and ai mijloace, sa le acoperi §i sa Indestulezitrebuintele progresului. Prin urmare nu ar fi

bine ca sa ai in realitate un vent, care la sfir-0tul anului sa fie de 200 milioane 0 to sä creziea este numai de o sun milioane, 0 astfel saInapoezi, sa Intarziezi propa0rea torii in privintaacestor mijloace.

298

A§a dar, daca ministrul de finance zice, ca, aevaluat 8 milioane i ca au e§it 16 milioane,aceasta nu este merit, ci sau d-sa a facut eroare,care pentru cifre a e§it bine, dar ar fi fost maibine, data ar fi prevezut cu exactitate ca sa pro-fite de cifra mai exacta in trebuintele tern; saudata nu este eroare, atunci a fost o simply, §inecalculabila intimplare, care nu o puteti invocadrept merit real.

In fapt, d-lor, as fost circumstance extraor-dinare acelea, care an facut sa sporeasca unelevenituri inteun mod nea§teptat, §i a fost fericitpentru Cara noastra, ca flagelul resboiului la nota avut cel putin aceasta indulcite; ca nea per-mis de a fi in mai buna stare finantiarl decatalte dap; dar ali face d. ministru de financeun merit din aceasta pentru regimul actual,este nedrept §i nu corespunde realitatii. Insad. ministru de finance, care comitea nedrep-tatea de a-§i atribul merite de prevedetre, ne-pomenind de intimplarea favorabila a resboiu-lui, d-sa, care facea aceasta eroare pentru aarata deosebirea Intre evaluari §i incasari, vine laal doilea fapt, ca sa atace partidul conservator§i sa, ridice pe cel liberal, §i zice : budgetelevotate la cheltueli an o mare deosebire in plusde cele realizate, i flindca aceasta s'a intim-

299

plat tocmai §i d-lor i§i aduce acumaminte de evenimentele externe §i invoaca, aceea§circumstanta, a resboiului, ca sa se scuze dece cheltuelele facute au fost mult mai maridecat cele votate, §i astfel zice: au fost mult maimari, dar era resboiul. Da, era resboiul; dar ceeace este drept §i echitabil intro parte la scuza,este drept §1 echitabil §i in ceailalta parte lamerit.

Resboiul a fost acela, care a produs pe de oparte oare care sporiri de venituri extraordi-nare, ceea ce nu este un merit de prevedere,§i pe de alts, parte a silit sa, se facA cheltueli ne-prevezute in budget, §i prin urmare, dupa cumnu este drept sa vi se impute ca, budgetulcheltuelilor de resboi executat de d-v. a fostmai mare decat acel votat de Camera, totastfel pu e drept sa, vi se atribue meritul inprevederi §i mai cu seam, nu e drept sa vor-bill de falsificari intentionate ale conservato-rilor.

Ea sa, venim, d lor, la realitate §i sa vedem, cecredeti d-v. aici? Credeti ca, politice§te vorbind,in partidul liberal ca deosebire de partidul con-servator este o tainica putere, o interveniremistica, care face din toti mini§trii d-v. de fi-nante oameni buni §i mai one§ti finantiari decat

liberali,

300

toti mini§trii de final* din partidul conserva-tor ? Ce Insemneaza imputarile d-v. aruncatea§a asupra trecutului ? Apoi cine a fost mi-ni§trii partidului conservator, de care vorbe§teactualul ministru ? A fost catva timp d. Mavro-geni.. .

Voci. A ! (Zgomot).D. preedinte. Binevoii a respecta libertatea

cuvintului.T. Maiorescu. A fost apoi catva timp d. G.

Cantacuzin, a fost iara§ cateva zile d. Teodor Ro-setti, §i apoi d. Strat. Ei bine, voe§te sa zica d.Sturdza, care de abia 4 luni este pe bancile ace-lea, vroe§te sa afirme a numai d-sa, in deosebide ceilalti, incepe pentru prima oara era consti-tutionala a unei regulate stari finantiare, nu-mai a§a pe hartie ? Me iertati, d-lor, daca reducchestia la persoane, dar sunt silit, caci s'a arun-cat imputari de falsificari, §i falsificarile nu sepot zice aka in abstract, ci sunt imputari aduseunor persoane din partidul conservator, din caream onoare §i eu sa fac parte. Ei bine, vrea sazica d-sa astazi, ca numai d-sa este onest inevaluari, i ca Strat, Rosetti §i Cantacuzin, pen-tru ca, sunt conservatori, nu sunt one§ti ?

Voci. Pune pe d. Mavrogeni, de ce-1 l4 afara.(Zgomot).

301

T. Maiorescu. D-lor, de sate on am datoria savorbesc in mijlocul d-v., este tender*, mea de aand pune pe cat pot la nivelul convingerilor co-mune ale d-v., i nu vorbesc decat ca sa, fiu pecat se poste ascultat de colegii mei din Camera,de d-v. Prin urmare, end mo ved silit a andapropia de simtimintele d-v., me tiu de elepang unde pot. Reduc dar chestia la aceasta.Ce vrea sa zica d. Sttirdza ? ca ace§ti oameni aufalsificat evaluarile? i ca numai oameni dinpartidul liberal au o tainica putere misticaIn ei. . .

Voci. Nu.T. Maiorescu. Nu ? Atunci pot termina cu

aceste cuvinte, penibile de zis in mijlocul d-v. :atunci de ce aceasta, recriminare ? De ce d.Sturdza, care e ministru nu la resboi, ci la fi-nante, care prin urmare trebue sa, fie cel mairece §i calculator in cifre, eel mai pus deasuprapartide]or, dad, se poste cel mai universal pen-tru Cara intreaga, iar nu numai pentru un par-tid sau pentru persoana d-niei sale, de ce dom-nia sa profits de o grupare de cifre pentru a aruncaura §i recriminari asupra trecutului ? §i ii tre-bue care d-sale numai decat folia rOului trecutuluipentru ca sa se poata vedea binele d-sale? Oarea§a de slab este binele adus de d-sa, incat el

302

nu poate tral decat din re ul altuia ? Oare misi-unea partidului liberal venit la putere era nu-mai ca sa arete in vorbe relele trecutului, frasa, Lea el mai bine?

Dior, dad, e ceva trist in mijlocul vieteipublice in Romania, este mai antai deosebireaactuala a partidelor, care nu este naturals. Seaninca vorba de reactional, fara a se §ti ce insem-neaza aceasta, se zic liberali unii, cam nu suntliberali, se zic reactionari, centrali§ti.

Voci. Ro§ii.T. Maiorescu. §i ro§ii §i fractioni§ti, fara a se

§ti, care e adeveratul inteles al acestor cuviute,§i mai cu seams fara a se §ti, care e deosebi-rea de principii intre aceste partide. A§a incatadesea on partidele noastre au aerul de a fi maimult o deosebire de persoane, cleat de prin-tiPit Si in aceasta rea stare de lucruri in viatapublics ne-am gasit noi, incepetori ai constitu-tionalismului, sa ne incriminam unii pe alii ?Mie mi se pare, d-lor, ca adeverul este acesta :§i unii §i alp am facut gre§eli; ar fi bine insa,and s'ar putea ca din luptele aceste saiese o intelegere comuna mai mare, §i cred cstendentele fiecarui om public, iubitor al to sale,trebue sa fie nu de a saga abisul ce despartepartidele la noi, care nu sunt naturale, ci de a-1

303

umplea, a§a meat sä se mai impace intre dinselede cat se poate, §i atunci sand botranii luptator,ai natiunii nu vor mai fi, sä ne gasim not ceitineri mai uniti §i mai animati de un adeveratpatriotism, ca sa lucram in viitor cii mai putinaura §i cu mai 'mita convingere de 'principii.

Ei bine, d. ministru de finance, care este pu-tern zice inca dintre cei relativ tineri, trebue säparaseasca ura §1 incriminarile, §i sa contribuimcu totii cat se poate ca sa ne intarim, sä inve-tam unii de la altii §i sg, aducem foloase ace-lora, in numele carora suntem ad, a poporuluiroman, destul de indiferent la aceste incriminaride persoane §i de particle, dar doritor de bunerezultate, fie ca, ele ar veni dintr'o parte, saudin alta. (Aplause).

45.

IN CAMERA DR REVIZITIRE

Despre apelul nominal la inceputul uneiCamere.

(Sedinia de la 22 Mai 1879).

Alegerile pentru Camerele de revizuirese fac in Mai 1879, sub ministerul arAtatla pag. 221. Dintre ccnservatori se alegin Senat intre altii dd. Lascar Catargi, Ma-nolache Kostaki (trecut iar la conserva-tori), N. Krezzulescu, B. Boerescu, G. Gr.Cantacuzin, I. Strat, Men. German', colonelRoznovanu, iar in Adunare dd. P. Carp, A.Lahovari, Gr. Triandafil, Leon si Jacob Ne-gruzzi, Nicu Gane (pe atunci conservator-junimist); se alege si autorul acestei scrieritot la colegiul I din Iasi, de si fractia ,,li-

305

berA si independentA", cu aprobarea guver-nului, li opusese candidatura lui VasilieAlecsandri. Sesiunea extraordinary se des-chide la 22 Mai, si in aceeas zi, dupn, ceti-rea Mesagiului, Camera i§i incepe lucrarilesub prezidenta lui D. Cariagdi ca cel maiin virst6, dupa generalul 0-. Magheru, carerenuntase.

La cetirea apelului nominal se produceurmAtorul incident :

T. Maiorescu. Cer cuvintul in chestie de re-gulament.

D. prepdinte. D-lor, dati-mi voie sa ye citescarticolul din regulament relativ la procedurace se urmeaza la deschiderea unei noue legis-laturi :

Art. 1. La inceperea unei noue legislaturi,dupa cetirea mesagiului de deschidere, cel maiin virsta dintre deputatii prezenti ocupa scaunulprezidentiei. El este asistat de patru dintre de-putatii cei mai tineri, ca secretari.

Art. 2. Biuroul provisoriu procede apoi laimpartirea Adunarii prin sorti, in opt sec-tiuni . . ."

Voci. A§a este. Tragqi sortii.D. prepdinte. De aceea am onoare a vO spune,

ca nu pot face alt-ceva acum, decat sa inceptragerea la sorb a sectiunilor. (Zgomot).

sA,2 20

306

T. Maiorescu. D-le pre§edinte, cred ca in che-stie de regulament trebue sa avem cuvintul,pentru ca ar putea veni un alt pre§edinte, caresa fan, alt-ceva decat ceea ce-i cere regulamen-tul, §i not atunci avem datoria sa-1 luminam...(Zgomot).

D. pre fedinte. Regulamentul imi zice, ca in-data sg, incep tragerea la sorti. Daca insa Ca-mera va hotari altfel, atunci eu n'am decat sg,fac ceea ce va vol Camera.

T. Maiorescu. ye rog sa-mi dati cuvintul inchestie de regulament ; nu §titi, ce chestie amsa tratez . .

D. pre.edinte. Nu insti, inainte de a se tragela sorti sectiunile.

G. Vernescu. Or ce biurou, provisoriu or de-finitiv, trebue sa mearga conform regulamentu-lui ; prin urmare nu puteti refusa cuvintul ni-menui in chestie de regulament.

Foci. Ada, a§a.D. preedinte. Fiind-ca \red pareri pentru §i

contra, §i find-ca regulamentul nu prevede ca-sul ce se ive§te in aceasta imprejurare, de a-ceea voi da cuvintul d-lui Maiorescu.

T. Maiorescu. D-le pre§edinte, fiind-ca nu §tiuInca, daca este Camera constituita sau nu, da-ti-mi voie sa me adresez la d-voastra, d-le prep-

.

307

dinte, care sunteti in acest moment singuraautoritate constituita, catre care ne putem a-dresa.

Este, d-le pre§edinte, o chestie prealabilaprimordiala, care primeaza chiar acea impartirein sectiuni, pe care dv. ne-ati amintit-o caprima noastra lucrare in situatia, in care neaflam acum ; este chestia de a se §ti, cum sun-tem not aci, chiar In modul acesta pregatitor§i provisoriu, in care ne aflam astazi ? Pe cecuvint, pe ce baze suntem veniti acei catisuntem astazi in Adunare ? Pe ce norma, pe cebaze suntem trecuti in apelul nominal, §i in cepositie suntem ca sa fim tra§i la sorti pe sec--tiuni ? D-voastra puteti apretia importanta con-stitationala a acestei intrebari, §i de aceia a§ dorlsa me lamuriti, data ar putea fi oare permisunei ingerinte prefectorale sau guvernamentalesa ne trimita aci prin Monitor In mod preala-bil §i provisoriu pe acei deputati, pe cari-i vo-e§te numai guvernul §i prefectul? De sigur nu.

Care deputat intra aci ? Acela, care e trecutpe lista imprimata, ce se afla la biurou ? Aceastalista poarta titlul Adunarea deputatilor". Darcine a facut-o ? Care Adunare a deputatilor eaceasta ? Pang, cand se va constitul Adunareadeputatilor §i pane cand d-voastra vets procede

808

la impartirea in sectiuni, pana cand se va ve-rifica in sectiuni §i apoi va decide Adunarea inmod suveran : pana atunci cine se considers cadeputat ? Acela, pe care-1 voe§te prefectul sauguvernul, or acela, pe care it trimite biuroulelectoral ? Unde e pana atunci suveranitatea a-cestei chestii ? In mana prefectului §i a Moni-torului oficial sau a imprimeriei statului, or inmana alegetorilor ? E evident, ca in mana ace-stora din urma; §i prin urmare prefectul n'arece cauta, afara numai dad, voe§te sa, fie unamabil intermediar intre guvern §i alegetori,amabilitate, de care not nu avem nici un in-teres.

D. Nicu Ganea a cerut cuvintul adineaori,cand se faces apelul nominal, la numele Mortun,ca sa intrebe, ce cauta d. Mortun pe aceastalista ? i in virtutea carui mandat a venit d-saaci? In adever vod in manele d-lui Nicu Ganeaun act intitulat astfel : biuroul definitiv al cole-giului I electoral din judetul Suceava. Prin a-cest act biuroul definitiv arata, 0, majoritatea aavut-o d. Ganea, §i se certifica aceasta alegere§1 de primaria urbei Falticeni. Cand lucrul dareste astfel, trebue sa ne intrebam cu totii: tinea facut lista cu d. Mortun ? Eu, care m'am in-teresat de chestie, am vezut o depe§e publi-

309

cata in Monitorul oficial din partea prefectului,prin care d-sa, pentru a-§i procura o victoriede 24 de ore, a aratat ca d. Mortun este de-putatul ales. E §tiut, d-lor, ca ministerulprefectii nu au facut nici o ingerinta in alegeri, dar s'a fAcut de comitetele electorale, ne-gre§it fara nici o autorizare ministeriala. Acestcomitet electoral a propus §i sustinut candida-tura d-lui Mortun, care insa a cazut, cel putinpana acum. Cu toate acestea prefectul fl tele-grafiaza, pe d-sa ca deputat ales. Pana candvom fi noi constituiti §i ne va fi permis sä a-tragem atentia d-lui ministru de interne asu-pra prefectului, care §i-a permis sa, telegrafiezedeputati dupa predilectiile d-sale, iar nu peacei, care in adever au intrunit majoritatea voturilor §i au certificatul definitiv, pana atuncipentru noi d. Nicu Ganea trebue sa fie trecutin aceasta lists, i d lui sa figureze in sectiunica deputat ales.... (zgomot).. Fiind-ca singuraautoritate, la care and adresez, nu-mi da aten-tie in acest moment, voi atepta pana, candurechile acestei autoritati vor fi deschise pentrucuvintele mele. . .

D. presedinte. Me iertati, data ati fost silitisa ye intrerupqi din causa convorbirii ce am

pi

310

avut aci ; insa tot deodata am observat ca yeadresati si catre Camera si atingeati si cestiu-nea cum a urmat ministerul i prefectul inalegere . . .

T. .Maiorescu. Eu rog sa se stearga d. Mortundin aceasta lista si sa se inscrie d. G-anea.

A. Sihleanu. D-le presedinte, me adresez lad-voastra, fiind-ca Adunarea nu este Inca con-stituita i prin urmare nu avem o §edinta, incare sä putem discuta si vota ceva. De aceeaprotestez in contra d-voastra, pentru ca ati datcuvintul In cestiune de regulament, flind-cadupa regulament, cand este vre-o discutiune, fiein or ce fel de materie, trebue sa se dea unvot. D. Maiorescu ne-a tinut un discurs In toataregula ne-a cerut chiar conclusiuni. Dar pu-teti oare d-voastra sa cereti Camerei a da unvot inainte de a fi constituita?

Ve rog dar, d-le presedinte, sa curmati, iarnu sä deschideti discutiunea, fiind-ca discutiunenu poate fi, si sa procedeti la tragerea la sortia sectiunilor, conform regulamentului. Or ce altalucrare este contrarie regulamentului.

D. prqedinte. Dior, am dat cuvintul, fiind-caam avut trebuinta de a fi luminat. Acum, findluminat, vezend certificatul care-1 prezenta

1i

311

d. Ganea, declar ca voi trece in apel nominalpe d. Ganea.

Voci. Prea bine !D. pre. dinte. Acum vom procede la tragerea

la sorti a sectiunilor.

46.

IN CAMERA DE REVIZIIIRE

Pentru arnanarea desbaterilor asupraarticolului 7.

(Sedinta de la 5 Septemvrie 1879).

Camera de revizuire, deschisa in 22 Mai1879 sub ministerul aratat la pag. 221, ale-sese o asa numita comisie de initiativa par-lamentara", care sa propue noua formularea articolului 7 din Constitutie. Dupa multedesbateri, majoritatea comisiei, prin rapor-torul ei d. Gh. Marzescu, ajunsese sa propueParlamentului un proiect de revizuire, carea fost trimis in studiul sectiunilor. Guver-nul era incontra proiectului, !ma nu izbu-teste cu parerea sa decat in trei sectiuni,care aleg delegati pe dd. Col. Lecca, D.

313

Giani I. Latescu. Majoritatea de 4 sec-tiuni remane fa,vorabila proiectului comba,-tut de govern alege delegati pe dd.G. Vernescu, B. Conta, N. Nicorescu §i M.Burileanu. Acestia introduc in lucrarea co-misiei de initiative cateva modificari deputina insemnatate astfel propun, prinraportorul B. Conta, urmatorul

PROIECT

de dispositiuni constitutionale destinate ainlocui art. 7 din Constitutiune.

Art. 7. Strainul, de or ce credinta re-poate dobindi Insusirea de cetatean

roman, indeplinind conditiunile §i formeleurmatoare:

Va adresa catre Domn cererea sa denaturalizare, aratand capitalurile, statul set',profesiunea sau meseria ce exerciLa i vro-inta de a-si statornici domiciliul pe terito-riul Romaniei.

Dac, dupe o asemenea cerere, petitio-narul va locul zece ani in tarn, si dad.prin purtarea si faptele sale va dovedleste folositor Corpurile Legiuitoare iivor putea acorda impamentenirea.

Vor putea fi scutiti de stagiul de zeceani acei, care vor fi facut torii servicii im-portante, care vor fi adus in tara, industrii,inventiuni utile sau talente distinse, care

Orli,

si

gi isi

ligioasa,

ea

314

vor fi fondat in tarn stabilimente mari decomerciu sau de industrie.

7) Asemenea vor putea fi scutiti de sta-giul de zece ani strainii nascuti si crescutiIn Romania, din parinti nascuti In Romania,si care nici unii nici altii nu s'au bucuratvreodata de o protectinne straina.

Asemenea vor putea fi scutiti de sta-giul de zece ani strainii nascuti si crescutiIn tarn, care nu se vor fi bucurat vreodatade o pro tectiune straina si care vor fi ob-tinut bacalaureatul In scoalele romane.

Impamentenirea nu se poate acorda decat in mod individual, prin lege votata deCorpurile Legiuitoare, sanctionata si pro-mulgate de Domn.

Insusirea de Roman se conserve si sepierde, conform dispositiilor coprinse in codi-cele civil.

2)0 lege specialty, va determina modul,

prin care strainii isi vor putea stabill do-miciliul pe teritoriul Romaniei.

Numai Roman ii si cei impamintenitipot dobindi imobile rurale in Romania.Strainii nu pot dobindl asemenea imobiledecat prin succesiune ab-intestat".

In aceasta formulare proiectul se primestede majoritatea delegatilor la 3 Iulie 1879 sise depune in manuscript pe biuroul Camerei

-

315

la. 4 Iulie. In aceeas sedinta atat gu.vernul, cat si prezidentul Camerei C. A.Rosetti se declara demisionati, fiindca numai suet expresia majoritatii. Ins C. A.Rosetti este reales prezident cu 73 voturicontra 43; iar qedintele Camerei se intrerup'Ana la constituirea noului minister, carese anunta la 11 Iulie In urmatoarea corn-punere (putin corecta, v. pig. 128) :

I. C. Bratianu, prezident §i lucrari pu-blice.

M. Kogalniceanu, interne.B. Boerescu, externe.N. Krezzulescu, culte.D. A. Sturdza, finante.Col. Lecca, Msboi.A. Stolojian, justitie.Noul minister cetelte o declarare, In

care se arata de acord cu proiectul majori-tatii, §1 totdeodata Parlamentul se amanape limp de o luny,.

Redeschizendu se la 11 August, CameraIV hotarelte insaq o noutt amanare 'Anala 21 August. In tot timpul de la 4 Iuliepang, la 21 August proiectul de revi-zuire, reprodus mai sus, nu se tiparise Incade Imprimeria statului. Dupe, multe insis-tente, deabia la 27 August se impart de-putatilor exemplarele tip ,rite, §i in §edintade la 4 Septemvrie Incep desbaterile pu-blice asupra lui.

316

Pe linga acest proiect mai este in dis-cntie numai propunerea facuta de dd. N.Blaremberg, etc. de a se respinge or cerevizuire ; cki un proiect al minoritMiidelegatilor (D. Giani, col. Lecca, I. IA tescu),mai aproape de pArerea guvernului, §i o

propunere a d-lui P. Carp fuseserA re-erase.

In asemenea imprejuari se tine discur-sul urmAtor :

V'am rugat sa-mi da'i cuvintul, d le pre§edinte,fiindca mo cred dator sa propui onor. Camereca sa amane discutia de fata.

Propunerea de amanare, ce voi avea onoare seo sustiu inaintea d-voastra, nu este o amanareintr'un mod indefinit, ci o amanare pentru unasau cateva zile, pane cand §i guvernul va puteasa vie inaintea d-voastra cu un contra-proiectal sou, dace -1 are, pentru ca parerea formulatede majoritatea delegatilor §i parerea guvernuluisa fie discutate inaintea d-voastra, §i inainteaterii in acela§ timp, sa putem fiecare din notsa cumpanim valoarea unuia §i a celuilalt pro-iect, §i numai dupe aceasta cumpanire sa ne damvotul nostru in cuno§tinta de cauza.

D-lor deputati, chestia cum mi se prezenta,mi.e, imi pare de o mare importanta constitu-

317

tionala ; §i ye rog sa-mi dati atentia d-voa-stra pentru a ye desvell cateva considerante infavoarea ei.

Cum se infati§eaza chestia? Au venit Ina-intea d-voastra in desbaterea de ieri patrupropuneri : proiectul majoritatii, un proiectcare pe aceea§ coals de hartie it \Ted insemnatdrept contra-proiect al minoritatii ; alaturea era opropunere subsemnata de d. Blaremberg §i altii,care tindeau a nu se revizul de loc art. 7, §1in fine in raport se mentioneaza o a patra pro-punere, subscrisa de d. Carp. Cand s'a deschisdiscutia generals, spre marea mea mirare, amvezut ca minoritatea, care prezentase contra-proiectul §i unde erau subscri§i dd. DimitrieGiani, colonel Lecca §i I. Latescu, prin orga-nul d lui Giani declara ca-§i retrage contra-proiectul sou. Onor. d. Carp asemenea declaraca-§i retrage parerea sa.

P. P. Carp. Propunerea.T. Maiorescu. Declara §1 d. ministru-pre§edinte

In sfir§it, ca nu adera la celelalte done propu-neri, care remaneau in discutie, se intelege nicila aceea care nu vrea revizuirea, dar nici laaceea, care insuma In sine opinia majoritatii, cumera formulate aci.

Ei bine, cum stam atunci Mi-am permis sa?

318

intreb pe d. pre§edinte, §1 cred ca eram in drep-tul meu, tine este inscris in lista oratorilor ? §iam v6zut, ca. sunt Inscri§i Inca doi, care totivor sa vorbeasca pentru proiectul majoritatiicomitetului de delegati, §i nu am v6zut pe ni-menea Inscris, care sa, vorbeasca In contra aces-tui proiect. §i prin aceasta tactica parlamentara,pe care nu-mi permit a o califica, nu i se facenici macar onoarea de a fi discutat contradic-toriu ca sa, se lamureasca lumea, unde stain.Vreau adica, sa fie adu§i deputatii, care vor-bes3 §i au vorbit pana acum, dd. Blarem-berg §i Conta, in pozitia putin serioasa de avorbi intr'o parte pentru ni§te oameni con-vin§i de mai nainte §i in alta parte in contraunor oameni, care prin tacerea for vor sa as-tupe resunetul, ce aceste cuvinte vor avea intarn ? §i la Intrebarea d-lui Lahovari, facutaieri venerabilului nostru pre§edinte, clan, nuacorda cuvintul la cineva in contra, d. prep-dinte, cu o ironie inteligenta, a respuns : nu-ipot inventa.

Nu cumva suntem unanimi de parerea majo-ritacii ? (Aplause). Este §tiut, ca. nu suntem una-nimi, a declarat ieri §i d. pre§edinte al consiliului,ca este in contra proiectului majority ii. Atunciintreb Inca odata : cum ne aflam ? 0 sa vie

319

Antal propunerea acelora, care sunt contra revi-zuirii ; este probabil, cred ca nu exprim cevaprea aventurat, daca zic, ca aceasta propunereva remanea in minoritate. 0 sa se prezenteatunci la vot parerea majoritatii. Sa luam celedoue hipoteze. Daca se prime§te aceasta dinurma parere, numita a majoritatii, primise-vaea fara ca guvernul terii, care ne reprezentalap, cu strainatatea §1 care a declarat ca nuadera la ea, sa fi venit sa, ne spue, la ce adera§i care este proiectul seu? Dar atunci ce gu-vern avem noi, care ne reprezenta fat& cu strai-natatea? (Aplause).

A doua hipotesa : parerea majoritatii cade, ne-intrunind doue treimi. Dar atunci, d-lor, v'a§ruga sa me lamuriti asupra acestei indoeli.: atuncicum remane chestia constitutionals ? Noi sun-tem acum Camera de revizuire ; convocati amfost printr'o decisie a unei Camere anterioare,care in urma a trei lecturi prevezute in Consti-tutie a declarat, ca este caz a se revizui art. 7din Constitutie, §i de drept s'a disolvat, §i am venitnoi. Prima noastra misiune, §i de o catudata sin-gura a Camerei de revizuire, este de a ne pronuntaasupra art. 7, it revizuim sau nu ? Indata ceopera revizuirii este terminate intr'un mod sauin altul, noi incetam de a mai fi Camera de revi-

320

zuire, sau continuam in calitate de Cameraordinary sau nu. Dar aceasta din urrna chestienu importa ma de mult ; ceea ce importd, este,ca in momentul, and (Tara revizuire va fiterminate, am incetat de a fi Camere de re-vizuire, de a lucra cu doue treimi, in necesaracord cu Domnul §i cu celelalte prescrieri deprocedura ale Constitutiei.

Ei bine, retragendu -se proiectul minoritatii §iproiectul dlui Carp, in desbatere sta numai pro-iectul majoritdtii §i proiectul nerevizioni§tilor.Daca d-v. ati prima cu doue treimi vre unul dinaceste doue proiecte, opera d-v. de Camera derevizuire n'ar fi incetata. Ati putea sa ziceti, camai prelungiti sesiunea acestei Camere, de oarece proiectul votat de dinsa trebue sä se vada,daca e primit de Senat sau nu, V nu §tiu ince sens ar mai putea sa se modifice redactia easa fie identica. Dar daca d-v. respingep atat oparere cat §i ceialalta parere, a§a incat nu maie vorba de revizuire, v6 intreb, in momentul incare d. pre§edinte va declara votu], in momen-tul in care va zice dupe, ultima bila data : S'arespins bsi un project altul, cum stem in acelmoment ? Mai suntem Camere de revizuire ?Camera de revizuire a declarat : nu este Toe ase revizui ConstituVa ; §i atunci cine o mai poate

si

oSi

321

continua de acum inainte ? Sa vedem. S'a de-clarat, ca nu este caz de a se ,revizul, caci de§i s'a primit in princip revizuirea, dar subforma speciall, sub care ne-a venit, revizuireas'a respins. D-v. puteti la luarea in consideraresa votati cu 2/a unul din acele proiecte. Dardaca la discutia aliniatelor (cad este un singurarticol) nu vo yeti multuml cu redactia vre unuialiniat si yeti vota in contra, la votarea in to-tal yeti vota poate de asemenea in contra pro-iectului intreg, precum aceasta s'a intimplat demai multe on cu alte proiecte ordinare. De sis'a luat in consideratie in princip, insa pentrucs un amendament nu a triumfat, la votarea intotal proiectul s'a respins.

Cand Camera este o Camera ordinard, poateguvernul sa ne aduca legea mai tarziu din nouin desbatere. Dar la o Camera de revizuire, dacaproiectul cade, se poate urma tot astfel ? Vetiavea oare sa convocati o alta Camera de revi-zuire? De ce ne ingreuiati pozitia, deja grea,§i cu aceasta greutate constitutionals ? Poateoare guvernul sa vie §i sa prezente un nou pro-ject ? Insa de la ultimul vot al respingeriisingurelor proiecte in discutie, eu nu mai \red Ca-mera de revizuire.

,568 21

322

Dar sa lugm o altg hipoteM : vine guvernul§i chiar inainte de a se pronunta cuvintul sacra-mental §ci fatal al respingerii (caci dupg ce s'apronuntat, cred cg, s'a ispravit cu Camera de re-vizuire) zice: iata alt proiect ! Ei, dar pang anda ceasta ?! Daca se respinge §i proiectul ministe-rial §1 not continuum sistema aceasta de inter-pretare, atunci yin alti 7 deputati din majoritate,care este o majoritate bine disciplinata" (§i

sper cg, prin aceasta nu zic un cuvint care yedisplace, caci a§ fi nefericit sa, displac majoritg-tii, zic dar, el majoritatea este bine disciplinatg,nu-i fac injuria de a zice ca este inregimentatg(risete, aplause) . .. a§a dar, cand din aceastamajoritate, foarte bine disciplinatg, vin 7 depu-tat.' §i propun alt proiect, iar trecem in sectii,iar discutgm, iar venim, §1 iar n'au 2 /s, §i inmomentul de a se pronunta votul, iar vin alti7, iar discutie, iar n'au 2/3. Apoi cand se sfir§e§tevreodata o Camera de revizuire ? sau are o fiintgfail sfir§it legal, este un convent ca in revolutiafranc-TM ?

Insa, d-lor, dad, nu puneti mult temei peaceasta chestie de forma, permiteti-mi a intramai mult in launtrul lucrului, in fondul chestieiconstitution ale. Data unii din d-voastrg, dupg,respingerea amindoug proiectelor, totu§ au sim-

323

V], ca trebue sä continuam in calitatea deCamera de revizuire, pentru ce au acest simt ?Sg, luam lucrul natural : fiindca in con§tiintad-voastra exista a§teptarea sau §tiinta, ca vaveni guvernul cu un alt proiect al sou. Prin ur-Inare tot ce facem not aci, o facem in a§tep-tare, ca viitorul guvern, vreau sa zit, ca viito-rul project a§teptat de la guvern sa vie .. .

I. Cdmpineanu. V'a tradat cuvintul, ati zis vii-torul guvern.

T. Maiorescu. Dar, onor. d-le Campinene, n'amtradat nimic fara voie, fiindca, nu me sfiesc sazic, ca a§ dorl sa vie alt guvern decat acesta(risete, aplause).

G. .Mdrzescu. D. Campineanu renunta la cuvint(risete).

T. Maiorescu. Doresc alt guvern, fiindca cred,ca guvernul actual nu reprezenta simtimintul lordIn aceasta chestie. (Aplause).

Reviu la argumentare : a§a dar data discutamsub preocupatia viitorului proiect, data onor.deputati din majoritate, care VW' sa, se respingaopinia comitetului delegatilor fara discutie, a§-

teapta proiectul guvernului, data au o aseme-nea arri4re pensee : de ce nu discutam lucrul pefats, avend totodata §i proiectul guvernului ?De ce ? Ce este aceasta ? 0 find procedure par-

324

lamentara ? i &lid, ce voiti ? Voiti ca sa cullantai parerea majoritatii, §i sa veniti pe urmad-voastra cu proiectul cel nou.

Insa in sistemul constitutional trebue sa sim-titi, ca este periculos sa cada .-o parere a uneiCamere, care reprezenta Cara. §i dna o Were'este de a§teptat, mai folositor e sa cada o pa-rere a guvernului (aplause, bravo) , caci, cazendguvernul, il pot inlocul cu altul, dar slabindautoritatea telt, ne-am slabit pe toti. (Aplause).

Dar, d-lor, afara de acestea este un inconve-nient in o asemenea procedare, care turbura,con§tiinta deputatilor, chiar celor mai lipsiti despirit de partid, §i daca am indrasnit sa iau cu-vintul, a fost tocmai fiind ca in conVinta meade deputat mi a venit greu sa-mi formez o ideesigura asupra proiectelor ce sunt puse in discutiemai nainte de a vedea idea guvernului.

D-lor, este vorba de revizuirea art. 7. Eu,personal, am fost totdeauna contra art. 7, findca 1-am crezut periculos pentru noi, §i situatia,in care ne aflam astazi, cred ca o dovede§te.Cum O. fie insa revizuit ? Mo aflu inaintea uneipropuneri a majoritatii, care privity din punctulde vedere al ideilor terii o gases° foarte con-forma cu necesitatea momentului, intru cat pri-vim tam inauntru. Se §terge prohibitiunea reli-

325

gioasa, se admite posibilitatea naturalizgrii §i segaranteazg atat proprietatea rural cat §i natio-nalitatea noastrg prin naturalizarea individualg.Ei bine, tacend guvernul, neavend eu un con-tra-proiect spre a face o comparare, ce sg ziceu dent : foarte bine, 11 votez. Dar d-v., carenu-1 votati ? Nu aveti un contra-proiect? Ed d.pre§edinte al consiliului s'a exprimat printr'unadmirabil laconism §i a zis : eu nu ader la pro-iectul acesta al d-v. Eu nu ader, va sg zicatrei cuvinte. Ei bine, credeti cg numai atat poatesä hotarascg chestia ? Marea majoritate a teltintr'o cumpang §i trei cuvinte nemotivate aled-lui Brgtianu in alta, acesta este noul d-v. sis-tern constitutional? (Risete, aplause).

Este nenatural. Ne trebue un contra-proiectspre a putea face o comparatie §1 a vedea, undesunt deosebirile, pane la ce punct mergem im-preung §i unde ne desbinam, sg cumpanim incon§dinta noastra, care e pericolul din afara, dacgne amenintg vreunul, 0 care e pericolul, carene ameninta din nauntru, §i sä gasim poate unmijloc de transactie, sa, §tim ce facem. Dar acumpentru ce voiti sl venim not sg discutgm, candparerea d-v. nu e formulatg ? i apoi, dacgaveti aceastg, intentie, pentru ce ati venit de, lainceput §i ati zis : nu ader ? De ce ? Ce voiti

326

sa faceti cu not ? Voiti sa ne faceti ridicoli ?Voiti sä ne expuneti la ridicolul de a vorbl Nilcontradictori ? Frumos ca§tig I Ei, §i daca ne-amfacut ridicoli cativa in§i, ce a e§it de acolo ? Marecatig pentru Romania! (Aplause).

Si apoi in realitate, pe eine voiti sa expunetila ridicol ? Parerea, pe care o sustine comitetul,este pArerea majoritatii torii in momentul de,fata. Se poate ca unii sa creaza, ca, aceasta pa-rere a majoritap terii nu este justa, nu este buna,se poate ; dar nimeni nu poate sä ngadueascafaptul, ca aceasta parere este parerea simtitade marea majoritate a torii. (Aplause). Ei, ce voitid-v. ? Voiti ca aceasta parere a majoritatii tOriisa dispara in nisip, sä nu mai remae nici urmadin valurile ei ? Dar de ce ? La ce, spre ce fo-los ? Spre a scapa pozitia guvernului ? Dar aicie chestie de persoane, sau e chestie de intere-sul terii ? Vorbiti in fata altora, sau In fataunei Camere, in care nu sunteti in majoritate?Ca guvern in fata opozitiei strigati in totdeauna :Cara sa judece, Cara se va pronunta mai bine.Ei bine, Cara a vorbit §i este contra d-v. Sevede insa, ca la adica toate acestea sunt frasegoale, §i la momente date, cand se crede folo-sitor pentru situatii personale, se violenteaza

827

vointa Orli. Este o violenta, ce se face acumcu aceasta procedare vointei terii. (Aplause).

Amicul meu, d. Carp, a intrebuintat in discu-tia de ed un cuvint, pe care nu 1-a§ releva,dad, nu ar fi fost aplaudat de majoritatea gu-vernamentala, §i data nu ar sta in relatie, desigur involuntara, cu un §ir de articole de jur-nal, publicate de cel mai important jurnal dintail, de Romdnul. Am cetit in Romdnulo foaiedespre care, de cate on voesc sa o pui in re-latie cu guvernul, se zice ca este un organ in-dependent, de cate on o calific de organ al dom-

pre§edinte al Camerii, d-nu pre§edinteiarg§ se leapada de ea, astfel ca marturisesc canu §tiu, cum sg, calific acea foaie fara sa intim-pin o discutie ; voi califica acea foaie de: jurnal,care reprezenta ideile majoritatii Camerei liberale§i care sustine pe guvernul actual ca reprezen-tant al acelei majoritati... VOd pe d. Costines-cu aproband sunt vesel, cg, in fine am gasit cuaceastg, ocazie formula sau solutia acestui inte-resant organ de_publicitate. In Romdnul dar sezice : pasiunile personale §i intrigile pentru aajunge la putere fac greutati guvernului, iar nuinteresul terii ; §i apoi in douO foi germane dinstrainatate este §tiut d-lor deputati, ca niciodata nici o foaie nu se corupe cu bani, ca

nuluf

;

328

presa este cu mult mai.inalta dent nivelul vene-litatii... (Risete, aplause frenetice)... este evident,ca ceea ce zic aceste doue foi germane, nu ozic pentru interes solicitat din paragraful chel-tuelilor neprevezute ale d -]ui ministru de ex-terne ; dar cu toate acestea, este atata identi-tate intre ceea ce zice _Romcinul i intre ceeace zic aceste doue foi, incdt trebue sa spui, caeste un frumos acord al inimilor §i cd se in-spilt unele de la altele. In aceste foi se zice :pasiunea de putere, intrigile conservatorilor §i

ale boerilor fac solutiunea grea ; ace§tia vor sdajunga la putere §i de aceea Cara nu se poatelinWl. Apoi aceste foi indrAznesc sa adaoge, casunt idei de rOsturnare a ordinei constituite,care se ascund sub asemenea tendente.

Vo intreb un singur lucre : acestea pdrere(ardtand proiectul majoritatii) nu este ea oareparerea majoritatii terii §i nu este In spiritulmai unanim al terii? (Aplause). Cum dar se potacuza acei, care sustin parerea tern ? §i dacaace§tia sunt intriganti, atunci ce sunt ceilalti ?Cat pentru partidul conservator, este calomnieceea ce se zice in acele foi, calomnie ou atatmai nedemna, cu cat este vorba de a stigma-tiza ins opinia §i simtimintele terii. (Aplause).D-lor, o repet, in foile guvernamentale toti acei,

§

329

care sprijinesc opinia general, a terii,7 sunt pre-zentati ca ni§te intriganti, care vor sa faca gre-utAti guvernului contra intereselor terii. Aceastaeste o calomnie, care izbete in cele mai ade-verate simtiminte ale terii. (Aplause).

Voiti sil. ziceti oare, cg d. raportor Conta nueste convins de ceea ce spune ? Voiti sa ziceti,cg toti membrii majoritgtii, care sustin aceastaopinie, o sustin in contra con§tiintei d-lor? Eu,domnilor, inaintea alegetorilor mei din colegiulI de Ia§i mi-am facut rezerve in privinta pg-rerii lor, identice cu a comitetului, §i m'am an-gajat numai la at ca sa, me duc sä discutamdin nou aceasta pgrere, indatg ce-mi va pareapericuloasa. Insg eu, care am facut aceste rezer-ve, trebue sä recunosc, a mai toti oamenii inte-ligenti §i independenti din colegiul I de IV §i auexprimat opinia for in sensul opiniei formulatede majoritatea delegatilor acestei Adungri, §i §tiu,a aceasta opinie a for este cea. mai sincere, §icea mai intins manifestatg in tarp,. Aceastaopinie politic/ este, cu un cuvint rezumator,opinia publica a Vrii, §i indrasnesc sä zic, cgnici unul din guvernamentalii d-voastrg, cgnds'ar prezenta din nou inaintea alegetorilor zi-cend, ca este contra acestei propuneri i ca ar

330

vrea sa dea mai mult evreilor, nu va mai fi re-ales. (Aplause).

Apoi, d-lor, cand este a§a, cand trebue sasimtim ca este ap, de ce stigmatizati aceastami§care nationals ? i ce ca§tigati, cand voiti sainfati§ati aceasta opinie a terii ca o intriga. po-litica ? §i dad, nu va trece parerea d-voastrava r6manea In picioare sentimentul terii, atuncicum remane ? Va starui guvernul intru ale sale?

O voce. Aci este chestia.T. Maiorescu. Aci este chestia ? Atunci voi

zice §i eu ca d. Campineanu, ca v'a tradatgura. Ce ? Nu cumva este vorba de disolvare ?

O voce. De ce nu ?Alta voce. Poftiti.T. Maiorescu. Ajung, d-lor, la un alt argument,

care e cel din urma. D-lor, se zice ca suntemstat constitutional, se zice cel putin a§a. Indo-ia]a mea nu este numai o forma oratorie ; mar-turisesc, ca de la guvernul de astazi m'am de-prins a vedea mai ales sclimbandu-se §i formandu-se ministerele §i minitrii ca in statul cel maidespotic, fara ca reprezentatiunea nationals sa§tie, de ce a intrat §i a e§it cutare sau cutareministru.

De exemplu, de ce a e0 d. Dabija §i a in-trat tocmai d. colonel Lecca ? (Ilaritate). Daca

§i

331

este cineva, care §tie cauza legala a acesteischimbari, apoi se vede, -ca pe acela 1a lumi-nat D-zeu. Pe mine nu m'a luminat. §i a§amai departe §i cu ceilaqi mini§tri. Dar in fineAcest minister s'a prezentat cu un program, careprogram din norocire sta in Monitor, caci altfelpoate m'ar desminti cineva. (Aplause).

Ministerul trecut 1§i da, demisia §i zice in Mo-nitorul din 12 Iulie 1879.

Pentru regularea unor chestii atat de greleca acelea ce Camerile de revizuire sunt chiematea rezolva, guvernul nu ar avea puterea §i au-toritatea necesara decat atunci, cand s'ar bucurade increderea nu numai a majoritatilor necesarechiar in timpuri normale, dar insu§ a mai una-nimitatii Corpurilor Legiuitoare ".

Daca este §i astazi parerea cllui ministru-pre-§edinte tot a§a, atunci m6 mir, de ce mai stape banca ministeriala, caci se §tie de toti, camai unanimitatea nu o are guvernul. Dar infine, cine sa, numere unanimitatea, mai unani-mitatea, §i majoritatea. . .

0 voce. Da, e foarte greu. (Ilaritate).T. Maiorescu. In raportul ce noul minister, for-

mat la 11 Julie, it face Mariei Sale Domnitoru-lui, zice (vezi acela§ Monitor) :

332

Pe de alta parte credem asemenea, ca, prinindatoririle ce noul guvern a luat asupra-§i inprogramul sou §1 prin declaratiile sale, atat defranc formulate, spiritele din intru, astazi atatde aprinseu. . . Imi pare rOu, fie zis in treacet,ca s'a intrebuintat acest cuvint ; era mai binesa nu-1 zica guvernul in contra d-voastra fata custrainatatea . . . se vor calma §i vor a§teptacu multa pacienta §i incredere rezolvarea uneichestii, care se leaga §i cu exigente exteri-oare".

D-lor, spiritele s'ar fi calmat de mult, dar seiriteaza prin faptele §i feltl de politica al gu-vernului. (Aplause).

Ei bine, aci ved iscaliti pe noii mini§tri, §1

aceasta a fost marea surprindere a mea §i amultora din cei ce nu cunosc misterele fabrica-rilor de ministere. Vedem dar iscaliti pe dd. Ko-galniceanu §i Krezzulescu alaturi cu d. colonelLecca, pe d. Boerescu alaturi cu d. Stolojian.(Aplause §1 ilaritate).

0 voce. Au facut sacrificii.T. Maiorescu. Da, §i eu zic ca au facut sa-

crificii de a lucra impreuna, caci este §tiut, catotdeauna cand se urea cineva pe banca minis-teriala, face sacrificii enorme. (Aplause §i ilari-tate).

333

Ap dar d. Boerescu, ministru de externe, asacrificat ideile si simtimintele sale de acuzat,pentru a fi alaturi cu d. Stolojian acuzatorul ; d.Kogalniceanu §i d. Krezzulescu si-au sacrificatreminiscentele d-lor, ca erau cei mai intimi apa-ratori ai Principelui Cuza, pentru a sta alaturicu d. colonel Lecca, care (aplause prelungite). . .

care . . . era de alta parere.I. Ionescu. Nu face nimica aceasta, foarte bine

au facut.T. Maiorescu. Ap este, cum zice d. I. Iones-

cu, se dovede§te marele sacrificiu ce au facut,§i toate acestea le-am zis, ca sa. pun M reliefvaloarea personals a acestui minister, In toateprivirile nou, §i pozitia sa fata cu Cara. Acestminister numera doi barbati, cu care in unele mo-mente lucram impreuna si pe care ii auzeamzicend in Senat, ca guvernul trebue sa nu laseinitiativa Camerei, ei el sä vie cu o propunere,fiindca este o chestie internationals de cel maimare interes. Ei bine, d. Boerescu §i d. Krez-zulescu au uitat aceasta ? Imi retrag insa in-trebarea, cad nu se poate ca d-lor, ca senatori,sa sustie una, §i astazi, ca mini§tri, alta.

Eu me Wept sä ved pe d-nii Krezzulescu§i Boerescu sustinend propunerea mea si ve-nind cu un contra-proiect din partea guvernu-

834

lui. Autoritatea d-lor este astazi §i mai mare,fiind-cg, este insufletita §i ilustrata cu o calato-rie de vacanta a d-lui Boerescu, de care s'aocupat Europa intreaga, §i care ne aduce im-presiile §i §tirile despre cele petrecute in Eu-ropa.

Dar, d-lor, este ceva mai straniu, proiectulacesta al majoritatii §i 1-a Insu§it guvernul. Cacide ce era vorba? SA se revizuiascg, art. 7, sase faca restrictiuni pentru proprietatea imobi-liara ruralg, §i sa se admits, impamintenirea in-dividuala. Este alta esenta in acest proiect decat aceasta ? Ei, iata ce zice ministerul eel nouin programul sell.. .

(D. preedinte al consiliului pleaca dupe,banca sa).

§i-mi pare bine, cg, d. prim-ministru §i pre-§edinte al cabinetului celui vechiu se retrageacum, fiind-ca acum trebue sa vorbim numaicu mini§trii cei noi. (Ilaritate). lata ce este inprogramul, cu care au. venit d-lor inaintea Orli,pe temeiul caruia s'au pus in relatie cu strai-natatea §i in puterea caruia ne-a amanat ca sane calmam, caci pretind d-lor, ca cram foarteagitati. Ve citesc iara§ din Monitor, §i ye rogsa me controlati, stg, in Monitorul de Joi, 12Iulie 1879: De aceea, d-lor senatori, d-lor deputati,

335

guvernul d-v. crede a corespunde atat la cerintelediplomatiei europene, cat §i la preocuparile le-gitime ale terii, cand, pe linga recunoa§tereaprincipiului egalitatii religioase §i libertatii cul-telor, el va admite §i va sustine, pentru r evi-zuirea art. 7, In partea relativa la intereselenoastre interioare, o solutiune bazata pe princi-piul naturalizeirii individuals, care esclude or cecategorii, precum fi pe restrictiuni spectate pentrudobindirea proprietatii rurale ".

Aceasta insemneaza, ca a primit esenta pro-iectului majoritatii.

0 voce. La Iulie era.T. Maiorescu. A ! la Iulie ! §i astazi, cand de

abia am sfir§it luna lui August, vine acela§ gu-vern, care ne-a reprezentat in strOinatate pebaza acestui program, vine d. ministru-pre§e-dinte §i declara: nu ader la proiectul majori-tatii".

A§a? Nu aderati ? Dar de ce ati zis in pro-gramul constituirii d-voastra, ca aderati? §i cumati pornit in strainatate sub pretext c aderati,§i acum ye dati pe fata, Ca nu aderati, precum§i memoriul d-lui Boerescu este alt-ceva decatproiectul majoritatii primit in program ?

A§ fi fericit, cand tine -va din majoritatea,guvernamentala ar avea buna-vointa sa mo im-

336

prumute din vocabularul roman-parlamentar cuun cuvint, prin care sa calific aceasta purtare,fara ca sa-mi atrag un blam din partea d lui pree-dinte al Cam erei. D-lor, ce este aceasta ? Cumsa numim o asemenea procedare ? Sa zicem caeste amdgire? In Camera trecuta, se vorbea demistificare. Sa zicem, ca este o mistificare aopiniei publice, atat a Europei, cat §i a Roma-niei ? Cum? Adoptati programul majoritatii, tra-tati o luny sau done de zile nu §tiu pe cebaza, §i pe urma veniti cu alte idei ascunse ?

Dar atunci intreb : cine a reprezentat in strai-natate adevorata opinie a Camerei ? Guvernulde astazi ? (aplause). Sau a remas Cara iara,§ a-

mggita in adeverata reprezentare a intereselorei, a§a cum le intelege ea ? D-voastra ne spu-neti, in aparenta cu sinceritate : dati-v parerea,not ne-o darn, §i dupa ce ne spuneti, ca ati a-doptat-o §i d-voastra, in urma veniti §i ne de-clarati ca aveti alta parere, declarand cu acea-sta ca yeti combate parerea Camerei (aplause).D-lor, cum credeti d-voastra ca, aceste procedi-mente nu vor irita spiritele in Cara noastra ?La ce rezultat aveti s'ajungeti? Sa disolvati Ca-mera? Dar v'ati gandit ce insemneaza aceastaastazi ? Sunteti siguri de linitea publica ? Luatiasupra d-voastra respunderea in fata unei teri,

337

care se vede de un an de zile invertitA. §i ama-gita in reprezentarea ei in strainatate? (aplause).Apoi uncle tind toate acestea?

Eu, d.lor, nu sent inimic al Evreilor, mar-turisesc chiar, ca n'am putut aproba nota dis-cursului d-lui Conta. Dupa simtimintul meu, inmomentul cand voim sa deschidem u§a Consti-tutiunii noastre spre a permite Evreilor, cares'au asimilat cu noi, sa vie la cetatenia romana,ar fi trebuit un limbagiu insufletit de inalteleidei de toleranta §i de civilizatie moderna. Dardaca nu aprob tonul discursului d-lui raportor,mo simt indignat de procedarea guvernului.Uncle tindeti d-voastra ? Care v6 este tinta ceaadevorata? Vroiti sä se excite spiritele, mai cuseamy dincolo de Milcov, aka ca sä ne discre-diteze cu totul in fata Europei? §i ce rabdarea§teptati d-voastra de la o tall? Ce supraome-neasca bland* fi presupuneti pentru ca sa-iprezentati asemenea lucruri? i pentru ce toateaceste ? Numai pentru ca d-voastra sa remA-neti la guvern? (Aplause). Daca aceasta esteprocedarea noastra ca stat independent, maibine era sa fi romas sub forma noastra ceaveche, §i sa a§teptam o ocasie mai favora-bila §i oameni mai capabili pentru a ne dobindlindependenta.

j63 22

338

De aceea ye rog O. bine-voiti a amana in-treaga discutie, pans in momentul cand va veniguvernul cu proiectul sou, sa nu ye expunqi de avota o solutie fara a §ti unde mergeti cu ea,sa, vedem ce ne zice guvernul reprezentant alterii in strainatate, pentru ce, dupa ce a primitodata acest program, revine pe urma la alteprograme?

Acei, care suntem veniti pentru a da o so-lutie, nu vroim sa ne mistificam unii pe altii§i in definitiv sa mistificam tam. Pentru acea-sta, ye rog sa adoptati propunerea de amanare.(Aplause prelungite).

Dupa, lungi discutii, terminate deabia Insedinta de la 6 Septemvrie, propunerea deamanare se respinge cu 75 voturi contra53, si in sedinteie de la 7 pana la 12 Sep-temvrie se continua desbaterile asupra re-vizuirii, In decursul carora autorul publica-rii de fat mai tine cuvintul urmator (47)si preciseaza, atitudinea partidului conser-vator, in numele si cu autorizarea acestuipartid. Totus guvernul nu poate scapa denecesitatea de a-si prezenta §i proiectuls6u, precum vom vedea din nota Introduc-tiva la discursul 48.

47.

IN CAMERA DR REVIZIIIRE

Chestia Evreilor si articolul 7.

(Sedinia de la 10 Septernvrie 1879).

Domnilor deputati, imi pare reu, ca propune-rea de amanare, ce avusesem onoare O. o facinaintea d-voastra in §edinta de Mercuri, n'afost primita, ci a degenerat, in contra inten-tiunilor mele, intr'o chestie de incredere sauneincredere in govern. In asemenea situatie ma-joritatea guvernamentala a respins amanarea ;regret Ina pentru interesul causei, c'a respins-o,,Vedeti pentru ce a romas dar in discutie numaiproiectul majoritatii delegatilor, §i dad, va ajungela vot i va cadea in urma votului, nu mai

340

este cu putinta ca sa fie readus sub aceeaqforma in discutia d-v.

Dace insa ar cadea mai tarziu i proiectul guver-nului, atunci cum stam ? Daca ar fi cazut vre unproiect al guvernului §i celalalt venea simultan, inaceea zi, la vot, atunci puteam cel putin peunul sa-1 scapam dupe votul celuilalt. Dar candne este cu neputinta sa mai revenim la parereamajoritatii, ne putem afla intr'o situatie In ade-ver complicate. Insa vina nu este a noastra ; eana§te dintr'o procedure parlamentara a majori-tatii guvernamentale, §i nu din intentia Came-rei intregi. De aceea regret Inca odata, ca s'aintimplat aka. Dar fiind-ca fait vina noastra, s'aintimplat a§a, nu ye mirati ca, in lipsa chiarde contraziceturi §i cu tactica majoritatii de a'Astra td,cerea, imi iau libertatea de a vorbiinaintea d-voastra §i de a ye arAta, pentru ceprimim, pentru ce mentinem §i vom mentineaproiectul majoritatii comitetului de delegati. Credca yeti intelege totdeodata §'i mai ales, ca deputa-tul colegiului I al acelui oral, care a fost vechiacapitala a Moldovei, a acelei i)arti a Romanieiceste mai cu seams interesata la chestia deastazi, sa fie in deosebi dator a-§i spune cuvin-tul in numele alegetorilor sei §i a oraplui cereprezenta.

341

Incep prin o declarare. Dupa ce m'am inte-les cu colegii mei din partidul conservator, cuei impreuna §i pentru din0 am onoare a yespune aci: Primim propunerea formulate demajoritatea comitetului delegatilor, ca singurapropunere, care este astazi cu put* (aplause),ca singura propunere, care respunde necesitati-lor torii, ca singura propunere, despre care spe-ram ca va gasi, prin argumentele ce i se vorda, intelegere sprijin chiar in Europa occi-dental.

D-lor deputati, ati vezut in §edinta din urma,s'au petrecut atatea scene de un caracter

foarte personal, §i poate multi din noi vor firemas cu impresia, c a era mai bine ca unclesau altele din cuvintele zise sa nu fi lost intre-buintate ; ins, emotia aceasta, dace voiti per-sonala,, care citigase pe atatia dintre noi, erafoarte natural, in casul de fate. CAci chestiaministeriala in acest moment este nu o chestiepersonals, ci o chestie importanta pentru chiarrezolvirea lucrului in sine, pentru chiar

spiritelor in tan. Nu intru cat este per-soana d-voastra in joc, d-lor ci intrucat guvernul, or care ar fi el, trebue in impre-jurarea de fate ss prezente t6rii garantia decorectitudine §i de tarie consecventa, intru atat

§i

ca

lini§ti-rea

mini§tri,

342

s'a preocupat tara §i ne preocupam not de com-punerea cabinetului d-voastra.

Caci vedeti, d-lor deputati : in or ce mod seva rezolvi acum, ca revizuire constitutionalsvorbind, chestia aceasta, ea insm nu este ter-minata, ci va trebul in or ce caz sg, urmeze oimportanta lucrare administrative §i legislative,ca sa mearga organizarea mai departe. i intre-barea terii este legitima : in ale cui mani esteincredintata operatia administrative a primiriiIsraelitilor in cetatenia romans? Cand s'a vezutformarea ministerului dela 11 Iulie 1879 §i pro-gramul, pe care 1-au declarat d-lor atunci in a-dresa catre M. S. Domnitorul franc i leal;cand s'a vezut scris in acest program, cs sedeparteaza or ce idee de categorii, Cara s'a li-ni§tit, §i ati vezut, ca a a§teptat, daca nu cuincredere, cel putin cu rabdare, calea mai de-parte ce o veti urma in realizarea programuluid-v. Cand insa d. ministru de interne M. Ko-galniceanu, care la 11 Iulie a scris franc §ileal departez or ce idee de categorii", vine la7 Septenivrie in Camera §i ne spune: Am lostdela 1864 tot-deauna pentru categorii, sunt §iastdzi pentru categoric" (aplauze), atunci, dlor,cum sa nu se turbure tara! ? Atunci involuntarse intreaba oamenii : ce se ascunde ad.? Caci

343

lamurit nu este lucru, cand o declarare solemnavine §i isbe§te in cap ceailalta declarare tot a§ade solemna, §1 aceasta in interval de cate-vaseptemani.

D-lor, fiind-ca s'a aruncat din partea d-luiminisiru al cultelor §i instructiunii publice N.Krezzulescu cuvintul de patriotism, ca ar fi a-dica nepatriotic de a releva asemenea contrazi-ceri, ye intreb : sa fie care nepatriotic a le re-leva §1 sa fie patriotic a le comite ? Noi ceremo declarare franca §i lamurita: Ce voiti d-v. ?i ve rugam In or ce caz un lucru : nu voiti

intr'o zi una §1 intealta zi alta; cad aceste vo-inte schimbatoare produc nelini§tea, de care estecuprinsa Cara. D-le ministru de interne, permi-teti-mi sa spui ca, pe linga raporturile d-v.prefectoriale, §tim §i noi, deputatii, §tim careeste spiritul tOrii ; ne-am pus §i noi in relatiirepetite cu alegetorii no§trii §i suntem dar indrept sa ye spunem : e nelini§titei Cara de §ovairiled-voastra ; e nelini§tit I, de intunericul, in care clasati asupra unui program cert §i clar ald-voastra.

Da, d-lor deputati, de contrazicere trebue acu-zat d. ministru de interne, insa acuzand safim drepti §1 sa nu uitam circumstantele ate-nuante. Lipsa de consecventa a cabinetului vine,

-344

in parte, din necesitatea timpurilor, in care neaflam. Inte leg, ca d. ministru de interne §i

ceilalti colegi ai sei, care la 11 Iu lie ziceau :Nici un fel de categoric ", asthzi, la 10 Septem-vrie, in fata a nu §tiu cgror alte notice ce aupriimit din strainatate, sa stea la indoiala asu-pra acelui program. Inteleg. Msg. dace, omene§tesunt de inteles §i dad. nu trebue pus la indo-iala inaltul d-lor patriotism, nu remane maipuffin adeverat, ca se nasc indoieli asupra con-ducerii afacerilor din partea d-lor §i cg, nehota-rirea d-lor a adus nelini§tea terii.

Daca aceste §ovairi de programe diferite arlipsi, §i o parte din greutatile situatiei arlipsi. i de oare-ce cuvintele ce le zicem ad, seand de Coroana §i se cetesc de strainatate, tiude datoria mea sa zic : nu este chestie perso-nal, nu este chestie de partid, din care pro-vine putina incredere ce o are o mare parte aCamerei in guvernul actual ; ci este numaiecoul marei indoieli, ce domnete in tarn asu-pra liniei de conduita §i asupra planurilor gu-vernului actual.

Mai este o chestie, d-lor, ce trebue sä o s-ting prealabil, inainte de a intra in fond. Po-zitia noastra, a celor ce nu urmarn cu or cepret parerile guvernului, se invalue§te din par-

345

tea organelor de publicitate ins_pirate de guvernintr'o atmosfera a§a de intunecoasa, !neat tre-bue mai Antai de toate sa cautam a impiAtiaacea atmosfera artificiala, spre a pune lucrurilein adeverata for lumina, §i apoi sa discutam.Astfel am vezut jurnalul Romdnul revenind innumerul din urma iara§ la cele ce a zis cucate-va numere mai liainte, §i afirmand dinnou, ca intentia partidului conservator, caredupa cum veti vedeavine §i sustine in adeverfranc §i leal opinia majoritatii delegatilor, estede ascunde parerea sa in aceasta chestie,pentru ca sa vie la putere §i, cu ajutorul Ali-antei israelite, sa dea mai mult decat voietechiar guvernul de astazi. Este o calomnie acea-sta, o zic astazi, precum am zis -o 1n rindultrecut.

Cand partidul conservator vine §i ye spuneclar, Ca este pentru parerea majoritatii comite-tului delegatilor §i ca aceasta este singura pa-rere ce o va sustine, sunt in drept sa respingcu indignare or ce insinuare in sensul contrar.-(Aplause). i Pressa . . . nu §tiu dace, me ex-prim bine, cand zic el este un organ apropiatde d. ministru de externe Boerescu, continuasistemul inceput cu atata lealitate de Romanul§i zice : Faimoasa petitiune de la Iasi, pe care

ali

346

au subscriso conservatorii, a vorbit de eman-ciparea Evreilor, conservatorii pe atunci voiausa dea drepturi Evreilor. Bine faceau, adaogaPressa, insa din acei, care au subscris petitiunea,unul singur este, d. P. Carp, care astazi arestofa unui viitor om de stat, caci i§i mentineptrerea. (Ilaritate).

P. Carp. Declar, ca n'am subscris petitiuneade la Ia§i.

T. Iliaiorescu. Petitiunea de la Ia§i o am aci ;vedetio : nu exist, intr'insa nici un singur cu-vint despre Evrei sau despre emanciparea orimpamintenirea lor. Aceasta este antai. Al doi-lea : intre acei, care au subscris petitiunea, d. P.Carp nu exist, (ilaritate).

Inteleg sa nu ye ocupati de loc de atitudineanoastra ; dar ocupandu-ve, nu inteleg sa o falsift-cati §i sa o prezentati tOrii a§a cum n'a fostnici-odata. Ce accente sa mai gasesc, d-lor, pen-tru a stigmatiza nenorocita deprindere a uneiparti din ziarele noastre de a hrani pe cetitoriifor cu neadev6ruri asupra adversarilor for mo-mentani ! Lasati-ne °data sa spunem ceea ce inadever am spus, §i yeti gasi destule elementespre a ne combate. Dar nu ne atribuiti lucruri,ce nu le-am zis §i nu le-am gindit, caci aceastaeste o procedura nedemna de situatia de fata,

347

§i chiar periculoasa. (Aplause). Dad, d-voastracautati sa ne discreditati pe fie-care dintre notindividual prin asemenea inexactitati, atunci dis-creditati tiara, §i cui aduceti folos ?

Nu mai putin a§ crede, ca §i limbagiul mi-ni§trilor in Camera ar trebul O., fie mai mode-rat fats, cu proiectul majoritatii delegatilor. Dupacuvintul de intrigi personale, vine acum cuvin-tul de sfidare a Europei, ce ni-1 arunca d. Ko-galniceanu. Dar data va trium fa parerea torii,cum reman cuvintele acelora, care zic ca e osfidare a Europei? Eu am con§tiinta, ca vor-bind a§a, cum voi vorbi in susperea pro-iectului majoritatii, nu sfidez pe nimeni §i

mai cu seama pe Europa, de la care mi-am pri-mit prima mea educatie §i culture, §i ale careiidei le §tiu in acord cu ceea ce voi avea onoaresa zic acum.

A§a dar, d-lor, silit de imprejurari, voi intrain fine acum in discutia proiectului ce ne ocupa.

D-lor, e vorba de revizuirea art. 7 din Con-stitutiune. Am auzit pe cel dintai orator, carea luat cuvintul in aceasta chestie, zicend : ca arfi bine sti, nu se faca de loc revizuirea.

Inteleg, §i fie-care din d-voastra intelege sim-timintul de susceptibilitate naVonala, care a dic-tat propunerea de nerevizuire, §i sunt chiar

348

convins, ca, §i d-voastra, care sunteti pe bancaministeriala, daca, ati putea scapa situatia MA,ca sg revizuiti acum art. 7, ati paras1 pentrumoment or ce idee de revizuire.

Prin urmare asupra sentimentului de a nuse face revizuirea, asupra acestui sentiment numai poate fi discutie, pentru ca nu este unuldintre noi, care sg nu-1 inteleaga, §1 fie-careRoman ar dorl ca sg se faca aceastg revizuiremai bine atunci, and am putea-o face prin ]i-bera noastra vointa, decat acum sub impune-rea altora.

Cu toate acestea, d-lor, fiind-ca acum nu estevorba de sensibilitatea noastra, ci este vorbade politica, rece, imi yeti da voie sg intru inexpunerea argumentelor, care politice§te von-bind ne silesc sa primim idea de revizuire aart. 7 din Constitutiunea noastra, revizuire ce-ruta, de articolul 44 al tractatului de la Berlin.

SI ne amintim putin trecutul nostru politic.Rena§terea noastra sub forma de stat modernimi pot permite a o data de la anul 1857)adeca de la pregatirea §1 punerea in aplicare aConventiei de la Paris. 1T6 aduceti aminte ces'a petrecut pe atunci. In tractatul din Parisde la 1856 intre altele se zicea, ca se va faceo conventie ulterioara, care va regula pozitia

349

noastra, §1 dupe, cum §titi, pentru incheiarea,acestei conventii Puterile garante au trimis co-misari extraordinari §i speciali, care sä studiezeaspir.rile §i adevOrata vointa a tOrii asupra or-ganizarii sale politice §1 administrative.

In fata acestor comisari trimi§i de puterilestraine, ce am facut noi Mara? Oare am zis noiatunci : nu ye primim, pentru ci# tara voie§tesingura sa-§i pue norma dreptului sou public §isa-§i a§eze ea singura fundamentul sou politic?Nu noi n'am declarat a§a, ci am ales Divanu-rile ad-hoc, care au formulat dorintele terii, dintrecare unele apoi s'au pus in Conventia de laParis, §i astfel s'a a§ezat fundamentul organi-zarii politice a Principatelor-Unite.

Aceasta primire din partea noastra de a nise a§terne prin o con ventie a Puterilor garantebazele existentei noastre politice ca stat euro-pean a fost expres formulate prin memorandulexplicativ la decizia Divanului ad-hoc al Vala-chiei din 9 Octomvrie 1857. §i pentru ca savedeti, ce anume se zicea atunci, imi yeti per-mite st ye citez un singur pasaj caracteristicdin acel memorandum. (Citarea o fac din cule-gerea de acte asupra chestiei orientale (vol. 3,pag. 144) intocmita de d. de lasmund, desprecarele citeam in ziarele germane ca era desig-

I

350

nat de Imperiul German ca ministru rezident als6u la Bucuresti. Citand insa, sunt slit sa re-traduc din nernteste in romaneste) : Noi ro-manii, adinc patrunsi de intentiile generoase siintelepte ale Puterilor garante, suntem nerabda-tori de a primi din manile for botezul nouei noas-tre existence politice".

Acesta este spiritul, in care a lucrat Divanulad-hoc al Valachiei. Iata acum si declararea for-mala a Divanului ad-hoc din Moldova in sedintasa de la 19 Octomvrie 1857: Divanul ad-hoc,pasind pe calea care ii este deschisa prin trac-tatul de la Paris, adica de a arata dorinteletelt inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor,declara etc'. Urmeaza apoi cunoscutele cincipuncte: 1. respectarea capitulatiilor; 2. unirea;3. printul strain hereditar ; 4. neutralitatea; 5.,constitutionalismul.

Va sa zica dorintele noastre le-am exprimatEuropei si i-am recunoscut noi insine compete*de a legifera pentru noi intru cele din afara.

SA urmam acum situatia noastra fata cu Eu-ropa mai departe. Comisarii de atunci, trimiside Europa ca sa afle dorintele noastre, intreabaprin o adresa oficiala din 10 Noemvrie 1857 pepresedintele Divanului din Bucuretsi : Dar asu-pra reorganizarii interne ce dorinte aveti ?

351

atunci Divanul ad-hoc din Bucure§ti, in urmapropunerii Printului Dimitrie Ghica, voteaza acearezolutie memorabila din Decemvrie 1857, In carese zice : Dorintele generale an fost acelea ces'au expus Putenlor ; alts dorinta pentru reor-ganizarea interna nu avem fata, cu Puterile stra-ine §i nu putem sa o exprimam. Cad organi-zarea interna trebue sa se faca prin chiar Adu-narile legislative ale noastre". (Aplause).

Astfel s'a pus din capul locului acea linie dedemarcatie bine definite : In ceea ce prive§tedreptul public international, Europa sä ne regu-leze ; iar in ceea ce prive§te dreptul nostru pu-blic intern, fata cu not in§ine, nu putem prim].ca Europa sa intervie. Am primit ca Europa sasanctioneze capitulatiile noastre fata cu Turcia ;am voit ca sa ne dea unirea §i principiul unei con-stitutii ; am cerut ca sa ne dea dreptul de aavea un principe strain hereditar, precum §i ga-rantarea neutralitatii ; dar card a fost vorba deorganizarea noastra interna, atunci Divanul ad-hoca respuns, cs nu prim ete intervenirea strains,§i drept a facut ca n'a primit-o. (Aplause).

Ce s'a Intimplat cu aceasta decizie ? A venitconferenta de la Paris §i la 7 (19) August 1858ne-a dat acea Conventie, care a regulat viatanoastra politica.

352

D-lor, Romania in primul moment a primitConventia ca fundament al noului stat, de i

nu ne fusesera acordate toate cerintele noastre,nici macar Unirea definitive. Totu s'a primitConventia, caci S'a. introdus Comisia centrala §iau inceput sa se face lucrarile in sensul Con-ventiei. Insa prin faptul patriotic §i intelept alalegerii Printului Cuza in amindoue terile amrealizat not in§ine Unirea de fapt. La acest fapta contribuit mult elocventa unui teller deputatde atunci, a actualului ministru de externe, d.Vasile Boerescu. Pe aceasta tale Cara a merscu pa§i siguri mai departe, lucrand in sensulConventiei, unde era in compete* ei, §i lu-crand in contra Conventiei, unde ne atingea in-tegritatea noastra interne.

Principe le Cuza a lucrat cu multa prudenta, canda inceput sa inlature una dupa alta acele dis-pozitii ale Conventiei, care nu erau conforme culinia limitativa intre dreptul public §i organiza-rea interne, a desfiintat Comisia centrala, a MoutUnirea, introducend un singur minister, a secu-larizat manastirile inchinate §i a fault in sfir§itfoarte bine, cand la 2 Mai 1864 a introdus Sta-tutul" in modul cum 1-a introdus 1).

1) Vezi §i vol. I, pag. 4.

353

D-lor, fiind ca s'a vorbit atat de mult de lo-vitura de stat" de la 2 Mai 1864, dati-mi voiesa nu inteleg aplicarea acestui cuvint in sensulcum se face. Caci ce s'a lovit la 2 Mai 1864 ?S'a lovit Constitutia lucrata de noi ? S'a lovit oorganizare ce ins4 Cara §i-ar fi &o in liberaei vointa ? Nimic din toate acestea ! S'au lovitnumai ni§te dispozitii inscrise de pe masa verdea diplomatiei straine, §i care n'ar fi trebuit saintre in dreptul public intern al nostru. Bine afacut Voda Cum, cand, inlaturand o parte dinacea opera straina, a pastrat dintr'insa numaiacele articole, care se raportau la relatiile noa:stre extern() cu Europa, afirmandu-ne autono.mia in privinta administratiei noastre interne. Acttualul d. ministru de interne (Koaniceanu) a hezi-tat mai pe urma mult asupra faptului de la 2 Mai, §iera un timp, cand ar fi dorit sä se faca uitat.Imi pare bine, ca astazi a revenit la adeveratelesentimente revendica pentru sine partea demerit, ce i se cuvine in acest fapt memo-rabil.

Insa, cum zisei, la 2 Mai 1864 nu am ruptrelatiile stabilite cu Europa. Vedeti, ce se zicecu ocazia rdu numitei lovituri de stat de la1864. Statutul desvoltator Conventiei din 7 Au-gust 1858, promulgat la 2 Iulie 1864, zice :

5.68 23

spi

354

2)Conventia incheiata la Paris in 7 (19) Au-

gust 1858 Intro Curtea suverana §i intre Pute-rile garante autonomiei Principatelor-unite, este§i remane legea fundamentals a Romaniei. InsaIndoita alegere din 5 i 24 Ianuarie 1859, sä-viqirea unirii §i desfiintarea comisiei centralefacOnd neaplicabile mai multe articole esentialedin Conventie, atat pentru in deplinirea acestora,cat i pentru reaezarea echilibrultai intre Pute-rile statului, ca act aditional al Conventiei in-tit, de astazi in putere urmatorul Statut".. .apoi : Modificatii indeplinitoare statutului. Inpreambulul statutului: Principatele-unite pot inviitor a schimba legile, care privesc administra-tia for din launtru, cu concursul legal al tutu-lor puterilor stabilite far& nici o interventie , seintelege, ca aceasta facultate nu se poate intindela legaturile, care unesc Principatele cu ImperiulOtoman, nici la tractatele dintre Inalta Poarta§i celelalte Puteri, care sunt §i roman obligato-rii pentru aceste Principate".

Se poate ceva mai clar decat deosebirea acistability Intro ceea ce este drept public inter-national §i ceea ce este dreptul nostru intern,undo nimeni nu are sa se amestece ? Aci esteuna din partile insemnate ale actului de la 2Mai 1864.

§i

355

Vine apol codul civil, aplicat deabia de laDecemvrie 1865, §i regulean pentru primaoarg. drepturile politice ale Israelitilor , cad le-gea comunala din 1864 vorbea numai de drep-turi comunale, care nu sunt totdeauna drepturipolitice in sensul strins al cuvintului, adica drep-turi de participare la puterea legislativa, executiva §i judecatoreasca, a statului.

Conventia de la Paris din 1858 in acea parte,care ne remanea bine aplicabila, zice la art. 46:Moldoveni §i Valahi de or ce rit cretin sevor bucura deopotriva de drepturile politice.Exercitiul acestor drepturi se va putea intinde§i la celelalte culte". Prin c e ? . . . Prin dispo-zitiuni legislative ".

Conventia dorqte intinderea drepturilor poli-tice §1 la Evrei ca princip. Insa ea zice : mo-dul aplicarii acestui princip se va face prin dis-pozitii legislative interne ale torii. Nu admiteEuropa, Ca este de atributiile ei de a ne fixatimpul §i modul intinderii drepturilor politice laEvrei. Codul civil de la 1865 vine §1 aplica acestprincip, §i prin art. 16 da Evreilor putinta dea dobindi naturalizarea individuall ca or ce altstrain cerend-o Camerii, fare, a beneficia insa deart. 8.

Cine §tie, ce s'a petrecut intre culise cu acest

356

articol, §tie, ca a fost in deosebi favorabil pri-mit de ambasadorii de la Constantinopol ai Pu-terilor ; §tie, ca neuitatul Costache Negri, agen-tul Principelui Cuza la Constantinopol, ne scria,cum articolul acesta poate impaca pe Puteri cuactele noastre de independenta, aratandu-le ca,data in unele lucram peste Conventia de la Pa-ris, in altele ii aplicam spiritul ei. A§a dar art.16 din codul civil de la 1865 consfinte§te §i

aplica art. 46 al Conventiei de ]a Paris in pri-vinta Israelitilor.

Vine anul 1866. La 1866 §1 astazi nu estetimpul de a ne intreba, cine e vinovat de emo-tia produsa, al carei rezultat a fost art. 7 la1866 s'a introdus in Constitutia de la 1 Iulie ar-ticolul 7 ca o restrictie din cauza religioasa. Art.46 din Conventia de la Paris ne lasa la dispo-zitia noastra legislative, cum sa punem in prac-tice acordarea drepturilor politice ale Evreilorinse ne arate ca direcie in viitor, ca sa le damodata. Codul civil din 1865 le §i dase prin na-turalizare individuals. Vine acum art. 7 din Con-stitutia de la 1866 §i le is inapoi, §i astfel lo-

ve§te direct in spiritul art. 46 al Conventiei.Reul 1-a facut dar art. 7 al Constitutiet carene-a atras actuala revenire a Europei asuprachestiei Evreilor la not

,

357

De explicat se poate explica ceea ce s'a in-timplat atunci. Nu uitati, d-lor, cg in acel mo-ment era primit in mijlocul nostru Principe lestrain sub forma hereditara , §i, de i prin aceastase indeplinea o dorinta de mult formulate, insgin tare era accentuate atunci temerea, ca nucum-va viitorul Principe strain sa aducg §i multeelemente straine in Ian.. i dar prin o reactienaturala trebue sä ne explicam multe dispositiiprohibitive din Constitutie, care poate ca nu ar fifost formulate, dace aceasta temere nu ar fi

existat. Din norocire temerea aceasta a fostexagerata, §i lucru §tiut de toti este, ca numaistrain nu a Minas Principele nostru de aceastatare. Dar din acea temere s'a nascut poate art.7, ca §i art. 3 al Constitutiei noastre.

Constitutia din 1866 in ce relatie sta ea cuPuterile garante ale Europei ? Tata o intrebareimportanta in cazul de fats.

Sa vorbim antai de pozitia Principelui strainhereditar. Insq persoana Principelui ales nu stain legatura, primitiva .i necesara cu Constitutiade la 1 Iulie 1866. Principele strain este la noiales prin un plebiscit facut la Aprilie 1866. Inmomentul, cand ati lucrat d-v. Constitutia, noiaveam Principele strain prin un fapt plebisci-tar, radacina sa juridica. Pe de alta parte, in

358

Constitutie nu se vorbete nimic despre relaVilenoastre cu Turcia : nimic nu se vorbWe despretributul ce i-1 plateam. Noi am anticipat oarecum prin Constitutia de la 1866 epoca inde-pendentei noastre de astazi. Dar am anticipatnumai pro forma, cad de fapt Principele Carol,in urma sfatului dat de catre prepdintele eon-siliului de atunci d. Ion Ghica, a scris o scri-soare de supunere Sultanului la Constantinopol,s'a dus acolo i a primit investitura. Va sä zica,relatiile noastre internationale fata cu Puterilenu erau atinse prin Constitutie. In fata Europeiziceam : pa.stram relatiile internationale, §i la orce moment ne provocam la Puterile garante,prevezute in tractatul §i conventia de la Paris;§i cand a izbucnit la 1877 resboiul oriental in-tre Turcia §i Rusia, ne adresam la Puterile ga-rante pentru respectarea neutralitdtii, daca seva putea. Se constata dar, ca relatiile noastrecu Puterile garante §i cu Poarta otomana stateauInca in picioare i dupa Constitutia de la 1866,aka cum erau mai nainte.

Vine acum dup., resboiul oriental tractatulde la Berlin din Iulie 1878. Ce va zice Roma-nia fata cu tractatul de la Berlin ? Remarcatideocamdata, di, tractatul din Berlin proclamasingur, ca preambul, ca, este continuarea operei

359

tractatului de la Paris din 1856. Au nom de Dieutout-puissant S. M. l'Empereur d' Allemagne, S.X. l'Empereur d'Autriche-Hongrie, etc. ddsirantre'gler dans une pens& d'ordre europeen, confor-mdment aux stipulations du traite de Paris du30 Mars 1856, les questions sozdevdes en Orientpar les e've'nements des dernieres anne'es et parla guerre dont le traite prdliminaire de San Std-fano a marqud le terme, ont ete unanimementd'avis que la reunion d'un congres serait le meil-leur moyen de facilitPr leer entente. A ceteffet, etc."

Mai antai de toate trebue sä fim drepti ! Dacaprimim ceva, unde ne convine, ca o ch'stie deonoare trebue sa primim §i atunci, unde acelqlucru este in contra noastra. Intreb : un con-gres, care continua §1 reguleaza conferenta dela Paris, pe care am primit-o de buna, este uncongres, care se poate legitim ocupa §i de noi?Eu respund da, §i am fi reu primiti in relatiilenoastre cu Europa, cand am zice : nu. Acestrespuns al meu este un respuns conform cudreptul public international. Inteleg, Ca ar fi

fost un fel de politica, ce B drept cam indras-neata, ca in urma incetarii resboiului noi SA zi-.

cem : ne-am reca§tigat independenta cu arma inmana, cu arma in mans, voim sa o mentinem

360

§i voim sd ne organizam ar cum voim noi,fara nici un fel de amestec. Ar fi fost o poli-tic,, §i data am fi avut taria armatelor nece-

ar fi fost o politica posibild, de §i cu greuaplicabila in Europa. Dar ar a fost ? N'afost aka. In momentul, cand s'a intrunit Con-gresul la Berlin, ati vezut, ca doi mini ri innumele Camerei §i al Senatului, in numele teltdeci, au mers la Berlin, ca sa prezente jail§dorintele terii, ca la 1857. Ne-am pus dar inrelatii cu Berlinul §i am primit, ca tractatul deBerlin sa se ocupe §i sä reguleze astfel §i soartanoastra internationals. Aceasta insemneaza mer-gerea la Berlin a d-lor Kogalniceanu Bra-tian u.

A venit in fine tractatul din Berlin de la Iulie1878, s'a comunicat Romaniei §i a ajuns in des-baterea Camerei noastre la Septemvrie 1878.Ire aduceti arninte, d-lor, cat era de neinsemnatain Camera de atunci opozitia conservatoare.Abia eram 4 la numer ; nici 5 nu eram, nu-m6rul regulamentar, ca sa facem sa se pue lavot o propunere. Am propus atunci cu toateaceste, §i tot prin neinsemnatul meu organ, ca.data este vorba de a ne pronur4a asupra trac-tatului din Berlin, scl se consulte tura convocdn-du-se de pe atunci constituanta. Caci din mo-

sara,

§i

361

mentul ce declaram, ca primim tractatul de laBerlin, faceam un act constitutional, care nu seputea indeplinl decat de o Camera constituanta.Aceasta parere a fost pusa la vot, a reup a ise face cel putin aceasta onoare, dar a fostrespinsa §i a fost primita de catre majoritatestrania propunere formulate, a§a : Camera, con-formandu-se tractatului din Berlin, autoriza lua-rea Dobrogei, ear celelalte chestii se vor regulape tale constitutionals, ".

Mare gre§ala I staruesc a crede §i astazi pre-cum o spuneam i atunci. De marl greutati amfi scapat, daca de pe atunci se intreprindeaopera de revizuire constitutionals, care vineastazi aka de tarziu. Dar in fine a.,a a vrut gu-vernul §i majoritatea. A venit apoi Camera tre-cuta §i s'a pronuntat intr'un mod constitutional,ca este caz de a se revizul art. 7.

Ei bine, fata cu aceasta pronuntare nu cred,ca este prudent §i nici drept ca sa spunem Eu-ropei astazi dupa toate cele petrecute : nu vremsa §tim de tine, de §i ceri prin tractatul de laBerlin ceva prevezut deja in Conventia din Pa-ris, pe care am primit-o de mult, not iti res-pingem cererea. Aceasta ar fi imprudent §i ne-legal din partea noastra.

362

Pentru aceste motive, noi nu putem primipunctul de vedere al acelora, care sunt contra re-vizuirii Constitutiei, ci credem just a se procedela o revizuire a art. 7.

Dar la ce fel de revizuire ? Aci e chestia.Puterile semnatare ale tractatului de la Berlin

sunt legitimate sa ne ceara , dupa dreptulpublic, ca Constitutia noastra sa nu fie in de-sacord cu ideile cuprinse in Conventia de laParis; §i fiind-ca In acea Conventie se zice, ca,noi trebue sa intindem la vreme drepturile po-litico §i la riturile necrqtine, Europa este indrept a ne cere sa punem in aplicare idea Con-ventiei prin o dispositie constitutionals. Atatainsa i, dupa dreptul public, gandesc ca atat §1nimic mai mult. Propunerea majoritatii comite-tului delegatilor respunde la aceasta cerere le-gitima a Europei. Cand noi §tergem art. 7 dinConstitutia noastra, cand proclamam, ca nu maiexist/ restrictie din causa de religie pentru ob-tinerea drepturilor politice, cand declaram, caor ce strain de or ce religie poate fi primit labucurarea de drepturi- politice prin naturalizare,prin aceasta satisfacem cererea Europei.

363

Dar guvernul ne zice : Europa cere mai mult.Sub ce forma cere Europa mai mult? SA

examinam.D-lor, §titi ca la redactarea textului tractatu-

lui de la Berlin s'a facut incercarea de a se in-troduce emanciparea Evreilor de la not sub formacolectiva chiar prin dispositille tractatului.

In protocolul 17 gasiti o propunere a Comi-telui de Launay ; era vorba, cum sa se formu-leze art. 44 care ne prive§te, si vine atunci d.Desprez, al treilea reprezentant al Frantei, careera insArcinat cu instrumentarea textului trac-tatului, §i zice : Le 5e article, qui a pour objetl'egalite des droits et la liberte des cultes, a donnelieu a des difficulte's de redaction: cet article eneffet est common d la Bulgarie, au Montenegro,a la Serbie, a la Roumanie, et la commission de-vait trouver une meme formule pour diverses si-tuations ; it etait pat ticulierement malaise d'ycomprendre les israelites de Roumanie dont la si-tuation est inde'termine'e au point de vue de lanationalite. Le Comte de Launay, dans le but deprevenir tout malentendu, a propose, au cours dela discussion, l'insertion de la phrase suivante:les israelites de Roumanie, pour autant qu'ilsn'appartiennent pas a une nationalite etranOre,

364

acquierent, de plein droit, la nationalite rou-maine.

Incercarea de a se interpreta astfel tractatulde la Berlin a avut intentia de a emancipa ointreaga categorie de Evrei. Dar la aceasta res.punde principele Bismarck: Le prince de Bis-marck signale les inconvenients qu'il y auraitmodifier les resolutions adopte'es par le congres etqui ont forme la base des travaux de la commis-sion de redaction. Il est necessaire que le congre,ss' oppose d toute tentative de revenir sur le fond.M. Desprez ajoute que la commission a maintenusa redaction primitive, qui lui parait de naturea concilier tous les interets en cause, et que M.de Launay s'est borne ci demander l'insertion desa motion au protocole.

Principele Bismarck semnaleaza dar inconve-nientele, care ar fi sa mai revie congresul asu-pra fondului §i sa modiftce bazele ce erau dejafixate; va sa zica se respinge in chiar sinulCongresului incercarea de a declara, ca estevorba de emanciparea unei categorii de Evrei,se respinge aceasta ca ceva care modified sen-

decisiunilor anterioare.D-lor, principiul art. 44 din tractatul de la

Berlin not ii primim aka cum este formulat ingeneralitatea lui, §tergem or ce restrictie reli-

sul

365

gioasa. Insl, chestia de a §ti: primim Evreii in-dividual prin naturalizare, primim Evreii princategorii, primim Evreii prin liste, aceasta esteo chestie, ce in or ce caz dupa dreptul publicne remane reservata none. Cad daca deja Con-ventia din Paris de la 1858 ne-a lasat atunci,cand eram mai slabi, dreptul autonomiei §i ne-azis : Veti intinde drepturile politice §i la Evreiprin dispozitii legislative, cand le veti credenecesare", cum astazi, cand noi suntem maitari, cand nu ne dati nici macar in schimb ga-rantia neutralitatii, cum astazi, cand §tergemacel articol restrictiv, ati putea sa intrati indetaliile legislatiei noastre interne`?

Fara a Oda" pe nimeni, suntem in drept sazicem : este o chestie de apretiare, §1 astfel estedrept ca in aceasta materie, care prive§te directinteresul nostru, sa apretiem §1 noi, dupa cumne dicteaza conservarea nationalitatii noastre.(A plaus e).

Tree acum la alt argument, d-lor deputati.D. ministru de externe, cand mi-a respuns in§edinta de Miercuri la o simply aluzie ce facu-sem asupra compunerii ministerului actual, §iin privinta carii simple aluzii mi-a facut onoaresn -mi respunda un ministru, al doilea mini-stru §i al treilea ministru era prea multa

366

onoare pentru mine, in acea §edintit de Mier-curi dar, d. ministru de externe zicea : Vedetifine-tea! d. Maiorescu, care este cunoscut ca a-mic al Evreilor, nu s'a pronuntat inteun senssau intr'altul ". Sper, d-lor, ca astazi m'am pro-nuntat a§a, incat sa nu mai existe indoiala.

Relev i cuvintul de amic al Evreilor. Dacaprin acest cuvint se intelege a nu avea nici oantipatie nationals in contra lor, a fi amical Evreilor in acelm sens §i aceleaV proportii,in care pot fi amic al Francezilor, al Germani-lor §i al altor natiuni straine, atunci primescacest epitet. Sunt amic al Evreilor, nu am nicio antipatie in contra Ion Printre Evrei am cu-noscuti, pentru care am cea mai mare stima,atat in Cara cat §i in strainatate; §i din mo-mentul, cand ni se garanteaza propria nationa-Mate, be doresc bun, primire §i voi fi multu-mit, cand ii voi vedea bucurandu-se in pacesub soarele Romaniei de ospitalitatea §i dedrepturile noastre. (Aplause).

Ca amic al Evreilor dar; ca unul care, cuneinsemnata mea persoana, am fost citat instrainatate, de cate on era vorba de chestiaEvreilor la not ; ca unul, care am vezut catevaafirmari ale mele, favorabile lor, citate in dife-rite bropri asupra chestiei israelite ; ca unul,

367

care pastrez acelea§i sentimente §i aceea§ ati-tudine fate cu din§ii §i astazi : voi sa sfatuescpe Evrei sa nu intinda coarda prea tare inmomentul de fate (aplause). D-lor, eu am gasitfoarte nepotrivita, foarte in contra intereselorEvreilor din Romania, lupta pe care a deschis-oAlianta israelita straina in contra noastra. (A-plause). Alta este a ne lasa pe noi, in pa nice.umanitate, sä regulam chestia intre Evrei §iintre noi, 0 alta este a revolta sentimentul na-tional in noi prin presiuni, ce se fac din awl,contra noastra (aplause). i daca, pane la untimp unii din noi chiar ne gandeam la intinde-rea drepturilor Evreilor in starea legislatiei noa-stre de atunci, astazi procedarile imprudente §inedrepte ale Aliantei Israelite ne silesc sa nepunem in defensive §i sa ne gandim mai inainte detoate, cum sa ne aparam in contra exigentelornelegitime 0 injuste (aplause). Caci vedeti greauasituatie morale,, in care sunt pu§i locuitorii a-cestei Lori prin chestia de fate : Ne cere oaretractatul de la Berlin ca sa dam odata ceva 0apoi sa scapam? Este vorba de o dare de mi-lioane ce ni s'ar fi impus, cum i s'au impusFrantei miliarde, dar cand le a platit aceste mi-liarde, le-a platit §i a scapat ? Este vorba sa

3G8

ni se iea o provincie, cum s'a luat Frantei doue§i noue una, dar cand le-am pierdut §i unii ialtii, a fost un moment de grozava durere, darle-am dat §i am scapat? Nu, d-lor, aci nu evorba de aceasta. Aci e vorba de a introducein organismul nostru permanent, in viata zil-nica a noastra acest element acum, §i de acuminainte pentru totdeauna. Cu resolvarea de astazinu am terminat chestia, ci ea deabia a inceput.(Aplause).

Apoi aka find, d-lor mini tri, cum voiti d-voa-stra ca sa faced introducerea elementului celuinou fie cu naturalizare individuall, fie cu liste,fie cu categorii, fara ca sa fie cu buna i vo-luntara primire a terii? (Aplause). i ce soartacredeti d-voastra ca reservati cu siguranta noi-lor cetateni, ce s'ar introduce violentandu-sevoiiita terii ? (Aplause).

D-lor, nu vorbesc de revolte ; nu este al no.stru rolul de a vorbl de ele. Cine prevede i

simte, va §ti, cat trebue sa prevada §i sa simta.Dar vorbesc de simpla conlucrare a for fata cunoi. Este vorba de a priml acum pe Evrei cudrepturi politice, Cu putinta de a intra in co-muna, de a fi alegetor i ales, cu putinta de afi judecator, de a se urca in gradele militare.

369

Ei bine I cum voiti sa-i puneti pe ace ti oamenifats, cu tara? Voiti sa, faceti sa, se indignezecolegii for fats, cu din§ii, cand ii primiti? Saueste mai bine de a-i primi a§a, incat senti-mentul majoritatii terii sa, fie impacat ? Mult,putin, cat vom da, sa dam a§a, incat sa fiedat din buna inima §i fara presiune straina.(Aplause).

Alianta israelita in numele cui vorbe§te? i

acele state, care au primit in parte maniera eide a vedea, pentru ce au primit-o? Pentru ca,se zice : este o cerinta a 'amanita tii, a civiliza-tiunii, ca sa fim astazi in pace unii cu altiipentru religie. A§a este. Dar oare aceea§ ce-rinta umanitara nu ne impune, ca sä primulape noii cetateni in adevrata pace? Oare cu-vintele, care s'au zis, dupa cum ne-a marturi-sit d. ministru de externe, de catra un mem-bru al Aliantei Israelite in Italia, ca sa se ma-sacreze mai bine zece mii de Evrei din Roma-nia. numai sa triumfeze principiul, oare acestecuvinte nu sunt inumane, nu sunt barbare, nustau in contrazicere cu adev6rata civilizatiune?Cum ? Principiu umanitar masacrarea a zece miide oameni ? Aceasta nu se poate. Aceia, caresunt adeveratii amici ai Evreilor §i ai omenirii,vor zice : este in spiritul secolului al 19-lea sa.

,p`e 24

370

nu fie nici o deosebire de religie, este in spiri-tul acestui secol si de datoria gintei latine dinOrient ca sa zica : nici o imprejurare fatal, anasterii nu trebue sa impedice pe cineva de ase bucura de drepturile civile si politice. §idaca revolutia cea mare de la sfirsitul secoluluitreeut, facuta in Frill*, a desfiintat privilegiilede nastere prin nobleta, trebue timpul nostrusa, desfiinteze si privilegiile de or ce alta cause,de nastere, sa nu mai poti zice cui-va : fiind-cas'a intimplat sa fii nascut Evreu, te impedectoata viata ta, or ce sentiment vei avea de alt-minteri, de a te bucura de drepturile civile sipolitice ! Nu poti zice aceasta; insa poti sa-izici : tu, care vrei sa, vii in mijlocul nostru,trebue sa vii cu buna noastra primire, fiind-cavoesti sa intri intr'un stat, din care ai sa faciparte ca liber cetatean.

Nu este dar chestia de liste, de categorii saude naturalizare individual, importanta in pri-vinta numerului, importanta este in privintaprincipiului. Nu poate Romania sa admita, castrainii sa, se introduce in sinul ei prin impu-nerea strainilor, fara ca macar saii dea oste-neala, sa-si documenteze doriota de a se impa-menteni. (Aplause).

371

Naturalizarea individuala, implica in sine in-s5§ cererea Evreilor, manifestarea dorintei forde a fi cetateni romani; prin ea se va impe-deca din capul locului Mill sentiment, ca auvenit in mijlocul nostru ajutati de presiuneastraina sau de alianta israelita, (aplause); vortrebul sa documenteze ca voiesc sa fie romani :77M'am desbracat de presiunea straina, voi im-

preuna cu voi sa lucrez pentru binele(Aplause). Daca nu veti face a§a, daca, yetiprimi o lista impusa, fara ca ei sa, o ceara,daca veti primi o categorie, unde ei ma-nifesteaza vointa ca sa fie primiti, ati introdusin mijlocul nostru un element du§man, care vazice totdeauna : Nu am primit de la voi acestecirepturi, el de la straini. ( Aplause frenetice).

§i acum, daca a§ avea un glas, pe care dinnenorocire nu-1 am, care sa strabata in Europa,a§ zice: Pentru ce aceasta ? Pentru ce voiti sainjositi Romania? Nici atata drept nu ne datica sa spunem Evreilor din tara: manifestatimacar dorinta, ca voiti sa fiti cu noi? In nu-mele cui aceasta ? In numele umanitatii? Nici-°data!

§i cand zic aceste cuvinte, am con§tiinta cam6 aflu In curentul ideilor de drept, de stat,

tore.

nu-§i

372

de omenire, in care se afla §i cultura oeciden-tala, caci de acolo le-am primit.

Un ultim cuvint pentru guvern §i pentru ma-joritatea, de care poate dispune. Ati vorbit deunirea partidelor. Dati-mi voie sa intreb : ceunire cereti d-voastra ? Numai unirea acelora,care parasesc parerile §i sentimentele for §i yinla ale d-voastra? Sau suntem in drept §i noiuneori sa. zicem : parasiti-ve pe ale d-voastra§1 veniti la noi. (Aplause). Da'i o-data voie ternsa zica : urmati-me §_i pe mine. Si zicend a§a,§tiu ca cuvintele mele au un resunet §i in bar-batii aceia, care au fost §i au condus Cara noa-stra de la 48 incoace. Eu §tiu, ca. §i d. prep-dinte al acestei Camere §i mini§trii de pe acelebanci ar fi fericiti, sand ar avea siguranta, caaceasta solutiune ce o propune majoritatea de-legatilor, ar triumfa; caci §i ei, ca §i fie caredintre noi, n'ar vol ca sa vaza tara aceasta ne-multumita. E acum casul de a ye zice : in-cercati o-data; puneti-ve in fruntea acesteirni§cari, primiti propunerea majoritatii, §i fitisiguri, ca sunt argumente ca sa se sustie i infata Europei. (Aplause).

Ved inaintea mea atatia barbati, care aucondus Romania de la 1848 incoace; \Ted peaceia, care se mandresc, ca au venit in mijlocul

373

poporului for cu idea libertatii populare. D-lorliberali de la 1848, ati venit cu deviza Voxpopuli vox Dei ! . . . Fost-a vre-odata o chestie,care sä fi fost a§a de populara ca aceasta?

Puneti-ve in fruntea acestei mi§cari §i fiti si-guri, ca, Cara ye va bine-cuvinta i ye va spri-jini Dumnezeu! (Aplause prelungite).

48.

IN CAMERA DE REVIZUIRE

Discurs final asupra art. 7.

(;Sledina de la 6 Octomvrie 1879).

Discutia, caracterizata prin cele dourdiscursuri precedents asupra proiectului derevizuire formulat de majoritatea delegatilor,se mai continua papa la 12 Septemvrie,cand insfirsit guvernul, pentru a impiedecavotul asupra proiectului majoritatii, se vedesilit s iese din rezerva sa §i sa prezenteCamerei propriul sisu proiect. Iata-1 a§a cums'a depus pe biuroul Camerei §i cum estepublicat in Monitorul official de la 13 Sep-temvrie 1879:

375

PRO1ECT DE LEGE

Pentru revizuirea art. 7 din Consti-tu)tiune.

Articol unit.

In locul art. 7 din Constitutie, care serevizueste, se va pune urtnatorul:

Art. 7. Diferenta de credit* religioasesi de confesiuni nu constitue in Romaniao piedica spre a dobindi si a esercita drep-turile civile si politico.

§ 1. Strainii, de or ce religie, vor pu-tea dobindi imparne'ntenirea prin legi spe-ciale si individuale.

Acelas drept se da acelor care, Para afi cetateni, se afla in Romania ca supuciRorncini.

§ 2. Nu vor putea dobindi, sub ver-se titlu ar h, proprietati rurale earn, devii, locuri sau case in orase decat acei,care vor fi cetateni Romani, respectandu-seinsa drepturile acelora, care le au dupa le-gile anterioare, sau in virtutea tractatelorexistente intro Romania si alto staturi.

§ 3. Toti locuitorii aflatori in mo-mentul anexarii ca cetateni otomani inprovincia Roman, de peste Dunare, Dobro-gea, care se declara, parte integrant, a Ro-maniei, au de 3 pots ivy, toate drepturile §idatori1le de Romani, conform regimului spe-

376

cial ce se va prescrie pentru acea provinciede catre Adunarile Legiuitoare.

Restrictiunea relativa la dobindirea pro-prietatii rurale nu se aplicl la Dobrogia.

§ 4. Cei nascuti si crescuti in Roma-nia pana la majoritate si care nu se vorfi bucurat nici-odata de vre-o protectiunestrain, vor fi de drept dispensati de sta-giu, cand Adunarile vor admite cererea forde naturalizare.

§ 5. Se declara centeni, pentru astauna si singura data, acei supusi Romanide verce religiune, care s'au asimilat cunatiunea i a caror nume si calitati se vo-teaza de catre Corpurile Legiuitoare de o-data cu aceasta Lege.

Acei dintre densii, care in timp de unan de la aceasta admitere la cetatenie nuvor reclama diploma de indigenat, vorpierde drepturile ce li se acorda.

Presedintele consiliului ministrilor siministru lucrar. publice, I. C. Bratianu.

Ministru de interne, M. Kogcilniceanu.Ministru cultelor si instructiunii publice,

N. Krezzulescu.Ministru finantelor, D. A. Sturdza.Ministru afacerilor straine, B. Boerescu.Ministru de resboi, D. Lecca.Ministru justitiei, A. Stolojian.

377

Proiectul guvernului se trimite in des-baterea s ctiilor Camerei, §i IAA la ter-minarea acestor foarte agitate desbateridiscutia publics asupra revizuirii se !titre-rupe.

Greutatea era lista cea mare de Evreide tot felul (unii mai ales sustinuti de A-lianta israelita), pe care guvernul voia sa itreats sub scutul § 5 din proiectul sou.Insa fats cu rezistenta majoritatii delegati-lor guvernul a trebuit sa cedeze in parte,§i prin transactiune s'a primit idea echita-bila de a se admite la naturalizarea colec-tiva prin o singura lege numai strainii, careau servit sub drapel in timpul rOsboiuluipentru independents. Pe de alts parte s'aparasit idea dobindirii imobilelor ruraleprin succesiune ab-intestat, romaind ca asu-pra aplicarilor speciale ale noului principconstitutional sa se legifereze mai tarziu.

Astfel s'a formulat §i s'a primit de in-tregul comitet al delegatilor proiectul final:

Art. unit. In locul art. 7 din Consti-tutie, care se revizue§te, se va pune urma-torul :

Art. 7. Diferenta de credinte religioase§i confesiuni nu constitue in Romania opiedica spre a dobindi drepturile civile sipolitice i a le exercita.

378

§ 1. Strrtinul, fara osebire de religie,supus sau nesupus unei protectiuni straine,poate dobindl impamentenirea cu conditiu-nile urmatoare :

)) a) Va adresa guvernului cererea de na-turalizare, in care va arata capitalul ce po-sede, profesiunea ce exercita si vointa deai stabill domiciliul in Romania.

b) Va locul, In urma acestei cereri, zeceani in tarn si va dovedi prin faptele saleci este folositor ei.

§ 2. Pot fi scutiti de stagiu:1)0 Acei, care vor fi adus in tail, indus-

trii, inventiuni utile SAL1 talente distinsesau care vor fi fundat aci stabilimente marlde comerciu sau de industrie.

b) Acei care, fiind nascuti si crescuti inRomania din parinti stabiliti in tail, nus'au bucurat nici unii nici altii vreodata devre-o protectie strain.

Acei, care au servit sub drapel intimpul re sboiului pentru independenta sicare vor putea fi naturalizati in mod co-lectiv, dupa propunerea guvernului, printr'osingura lege si Para alte formalitati.

§ 3. Naturalizarea nu se poate acordadeal prin lege si in mod individual.

§ 4. 0 lege speciala va determina mo-dal, prin care strainii vor putea stabill do-miciliul for pe teritoriul Romaniei.

c)

379

§ 5. Numai Romanii sau cei naturalizatiromani pot dobindi imobile rurale in Ro-mania.

Drepturile paha, acum castigate suntrespectate.

Conventiile internationale astazi exis-tente -roman in vigoare cu toate clauzelesi termenul coprins inteinselea.

Asa se prezenta proiectul in ultima se-dinta, a Camerei revizioniste, la 6 Octom-vrie. Noul raportor insa, d. D. Giani,introduce prin cate-va explicari, din carerezulta, ca intre majoritate, minoritate siguvern ar fi foss numai niste deosebirimai mult de forma, decat de fond ;" pecand in adev6r, precum se dovedeste dincele dou6 discursuri reproduce in pagineleprecedente, deosebirea de fond fusese a-

se inlaturase numai prin neclin-tita staruinta a majoritatii reprezentantilorterii (in deosebi si a conservatorilor), Ina-intea careia guvernul cu aderentii soi autrebuit sa, cedeze.

Acest fapt, cu atat mai important, cucat intr'o chestie asa de gravy dovedea §istrainatatii, ca in Romania incepea saexiste in realitate o reprezentare nationalaprin Parlament, iar nu numai o dependentaa intimplatorului guvern, se cuvenea sa fie

11

linca i

380

relevat, sl de aceea indata dup5, cetirearapertului se rosteste urmatorul discurs :

D-lor deputati, not am intrerupt discutia asu-pra proiectului de reforms constitutionala inurma cuvintelor zise de d. Chitu. D. Chitu, unimportant membru si reprezentant al majori-tatii acestei Camere, cand ne-a Mout apel laimpaciuire §i cand §i-a aratat increderea, caIn aceasta Camera se va gasi. in fine unirea peun tarim national, a zis aceste cuvinte intr'unteas bun. (Aplause).

Acest terim comun s'a gasit. i fiind-ca s'aalcatuit un alt proiect de lege dent acela ceera inainte in discutie, cred ca suntem datorisa explicam si inaintea terii, care a fost a§ade framintata pana acum de aceasta chestie,§i inaintea strainatatii, care sper ca va primiaceasta redactare, trebue sa explicam, zic, careeste intelesul, care este coprinsul acestui pro-iect de lege.

D-lor deputati, dupa ce guvernul de astazi,fare a lua el initiative, Mre a indica textalegeri, care este programul sou in chestia re-vizuirii, a lasat terii sa se pronunte libera inaceasta, chestie, a lucrat foarte consecvent, candmai pe urma, odata Camera §i Senatul adu-

IN

381

nate, a zis Camerei: din initiativa to pune ina-inte ideile de reform, constitutionals.

Patru mari principii au fost atunci puse ina-into de catre majoritate, de catre aproape una-nimitatea Camerei in aceasta privinta.

Intai s'a zis : Nu sunt, nu putem recunoa§tein dreptul nostru public, Israel* romani.

Al doilea s'a zis : Conditiile de naturalizarenu mai pot sa faca parte din dreptul civil pri-vat, ci trebue sä intre in chiar Constitutiaterii.

Al treilea s'a zis : Proprietatea imobiliar, eelputin cea rurala, este un drept cetatenesc, §inu se poate recunoa§te strainilor in Romania.

Al patrulea s'a zis: Or ce noua introducerein cetqenia romans trebue sa se faca prin ce-Fere prealabila §i individuals, §i sa, se primeascade catre Camerile Legiuitoare in acela§ mod.

Acestea erau cele patru principii, care formautesatura fundamental, a ideilor d-v., care erauadeverata expresie a terii, in marea ei majori-tate, in aceasta materie.

Asupra acestor patru principii a fost luptamare intre noi, nu doara ca ar fi fost cine-vaintre noi, care nu voia ca ele existe ayacum erau formulate, dar erau temeri, ea poatevor intilni prea multe greutati alt unde-va.

ss

382

Din norocire astazi aceste temeri se vede caau disparut, caci cu totii am convenit, ca ace-ste patru principii fundamentale sa fie primite,sa serveasca de baza pentru reformarea Consti-tutiunii ce se intreprinde.

Daca am ajuns la acest rezultat, trebue samultumim fara indoiala spiritului conciliant altutulor : al guvernului §i al majoritatii, ca §ial fostei opositii. Dar cred, ca nu tree peste li-mitele modestiei, dad, recunosc Inca odata inpublic, cat de important a fost §i cu aceastaocasie rolul, cat de insemnata a fost misiuneace a avut-o opozitia constitutionala in aceastachestie. (Aplause).

E §tiut ca un folos constitutional, ca prindiscutie, prin opunere une-ori la ceea-ce se serede guvern in primul moment, se lumineazachestiile §1 se inainteaza desvoltarea principiilor.

Daca acesta este un adever general, a fostin special documentat in casul de fata, §i gra-tie patriotismului §i tenacitatii, cu care toti amluptat pe terimul principiilor, s'a ajuns in finela acest rezultat satisfacetor, care va da o li-ni§te §i multumire terii intregi §i care, sun-tern convin§i, va fi primit §i de strainatate, cafiind conform cu principiile statului §i cu drep-tul modern (aplause).

383

D-lor, iata ce se zice acum in pruiectul ast-fel redactat :

Art. 7. Ca princip, diferenta de credintereligioase §i confesiuni nu constitue in Romaniao piedica spre a dobindi drepturile civile §1 po-litice §i a le exercita.

Au fost disuutii asupra ideei, data cuvintul:a le exercita, trebue aci sau nu. In formularea,in care este acum facuta redactiunea, s'a recu-noscut de toti, ca este o idee justa. Nu suntdrepturi preexistente, dar odata ce drepturi suntdobindite in modul cum se prevede mai jos, seintelege, ca pe aceasta tale dobindite, se vor pu-tea pune in lucrare §i exercita. Paragraful antaizice :

)7Strainul, fara osebire de religiune, supus sau

nesupus unei protectiuni straine, poate dobindiimpamintenire cu conditiunile urmatoare:

a) ya adresa guvernului cererea de naturalizare, in care va arata capitalul ce posede, pro-fesiunea ce exercita §i vointa de a-§i stabili do-miciliul in Romania.

b) Va locui, in urma acestei gereri, 10 aniin tail, si va dovedi prin faptele sale, ca estefolositor ei.

S'a recunoscut, ca vointa aceasta, aceasta ce-rere sau declaratiune prealahila, este omagiul,

381

esentialul, fare care nici un strain nu poate säfie primit ca cetacean in Romania; cererea prea-labila nu este o chestie numai de procedure, cieste chiar esentialul. Cei ce vor sa devie cetateniromani, ccrend §i aratand astfel vointa lor, ex-prima prin aceasta, ca §tiu sa respecte acel stat,in care voiesc sa fie cetateni, §i respectul prea-labil nu poate sa fie nici-odata prea mare caremembrii acelui stat, al caruia den§ii vor sadevie cetateni.

Cine vrea sä intre ca membru credincios in-tr'o biserica, este cuviincios sa arete tot res-pectul, toata veneratiunea pentru acea biserica.Nici-odata nu se poate sustine ca acela, carei§i arete un absolut respect pentru statul, incare vrea sl, intre, prin aceasta el i§i aducesie§i o scadere. Ci din contra el insu§ se va'IWta mai mult, §i cu cat va inalta maimult societatea, din care voie§te sa face parte,cu atat se va resfrange §i onoarea asupra lui.(Aplause).

Stagiul pus in Constitutiune, conditiunile ace-stea puse in Constitutiune, sunt, ce este drept,o inasprire peste ceea ce a fost in Constitu-tiunea noastra cea veche. insa ele sunt o ga-ran tie mai mult, ce not vrem sa luam incontra unei prea marl. §i prea pripite primiri

385

de elemente straine in sinul nostru. i find-ase leaga de aceasta idee, adaog, ca mai este §io alta garantie luata, §i aceasta este declaratiarelativa la proprietatea rurala, precum o pre-vede § 5 din articolul nostru, care zice, ca pro-prietatea rurala este un drept al cetateanuluiroman i ca, el nu se poate acorda la straini,respectand insa drepturile existente deja ea§ti-gate.

Care este motivul acestei inaspriri ?Domnilor deputati, in Constitutiunea de la

1866 noi am fost mai indulgenti, mai u§ori inaceasta privinta. Atunci am putut lasa, fara apune bariere constitutionale, naturalizarea cudiferitele ei forme atat la Camerele obi§nuite, cat§i la codul civil privat, §i am putut lasa ca pro-prietatea imobiliara, sa fie dobindita §i de straini,afara de cei de rit necre§tin. Caci atunci aveam unscut puternic, atunci eram pu§i sub garantiacolectiva. a §apte Puteri mari europene. Ele princonventie stability ne garantau neutralitates .Noi, o ginta Latina nu prea numeroasa, pusain Orient intre popoare puternice, mai puter-nice la numer decat noi, noi aveam in aceastagarantie un scut al existentei noastre nationale.Astazi, cand este vorba ca sa ni se recu-noasca independenta, insa, independenta ni se

J68 20

386

recunoa§te fara garantarea neutralitatii, astazisuntem siliti sä cautam in not in§ine elemen-tele de garantie ale existentei noastre ca stat §ica natiune.

Tata motivele, pentru care astazi, printr'unjust simtiment national, trebue sg, luam not in-§ine cu atat mai multe garantii pentru conser-varea noastra, a§a cum suntem §i cum voimsa romanem. De aceea este explicabila in positianoastra de astazi §i aceasta dispositie, a§a pre-cum s'a introdus.

D-lor, data In acest proiect se mai dispune,ca acei, care au servit sub drapel in timpulresboiului pentru independenta, sa fie naturali-zati in mod colectiv dupa propunerea guvernu-lui printr'o singurg, lege fara alta formalitate,veti gas1 asemenea just, ca printr'aceasta nuMaiaparenta exceptie la principiul cel mare de na-turalizare individuals sä se aduca in chiarConstitutiunea terii o amintire de timpul, incare aceasta, reform& s'a facut, de resboiul, princare am ca§tigat independenta noastra. (A-

plause).Iata, d-lor deputati, §1 termin cu aceste cu-

vinte, iata care este esenta ultimului proiect, §iiata motivele, pentru care §i grupul nostru din

387

opositie sl a impreunat cu majoritatea pentrua-1 primi a§a, cum este formulat (aplause).

Me cred dator acum sa fac urmatoarea de-clarare In ceea-ce ne prive§te : Pe temeiul a-cestui proiect, pe temeiul acestor principii ne-am intrunit cu totii, §i intrunindu-ne spergm,avem convictiunea, ci£ guvernul, or care ar fi,in deosebi guvernul de astazi, va fi in starede a face sd triumfe aceste principii inainteatutulor. (Aplause). Ele sun t conforme cu dreptulpublic, §i este bine ca sg, se §tie (din parteaunui membru al opositiei primiti acest cu-vint) : ca or ce guvern, fie §i guvernul deastazi, care va sustine sinter acest proiect, estepurtat de Increderea terii intregi §i a intregiiacestei Camere. (Aplause).

Nu este cu putinta, de a vedea in acestdiscurs altceva decat exprimarea exacta acelor petrecute in Camera si tendenta de acontribul, ca formularea articolului 7 inconformitate cu simtimintul t6rii sa fieprimita si de Puterile semnatare ale trac-tatului din Berlin ca indeplinirea ultimeiconditii pentru recunoasterea independentielnoastre.

Cu toate aceste, lath, respunsul ministru-lui-prezident Ioan Bratianu la acel discurs:

388

D. pregedinte at consiliului. Dad onor.d. Maiorescu ar fi vorbit in tot discursuld-sale In sensnl cum a terminat, nu aveamdecat s4-1 aplaudkn §i sa-1 Imbratisn,m. Darin tot timpul, cat d-sa a vorbit, m'am gan-dit la un lucru : in tot-deauna am zis, aacei care vin de peste Carpati dac6, nu ausimtimentul liberthtii desvoltat, dar in sim-timentul nationalitMii ne intrec pe toti.

Ei bine, onor. d. Maiorescu a venit astazisg, fad, la aceasta o patent6. esceptiune :fiind-ca tot discursul d-lui nu a fost romft-nese, nu a fcst patriotic ; d-sa a vorbit nu-mai in numele d-lui, §i sunt incredintat, ain tail nimeni nu este cu dsa si in strai-natate cuvintele d-sale nu vor avea nici oautoritate. (Aplause prelungite)".

Para inteatat ura dintre partide §i obi-ceiul de a suspecta pe adversari (vezi sipag. 222) intunecau desbaterile parlamen-tare din acel timp. Astazi (1897) nici nu. semai poste pricepe tonul 1nveninat din in-timpinarea d-lui Bratianu dovada de pro-gresul judecatii politice de atunci incoace.

In aceeq edirit5. de 6 Octomvrie maitoata, Camera (132 voturi) prirne§te pro-iectul de revizuire ; in contra lui voteaza.numai 9 deputati anti-revizioni0i (N. Bla-remberg, D. Rosetti-Tescanu, etc.); d. P.

389

Carp se abtine. La 11 Octomvrie proiectuleste primit si de Senat, i la 12 Octom-vrie 1879 se promulga noul articol 7 alConstitutiunii. Apoi Camera si Senatul Iicontinua lucrarile in calitatea de CorpuriLegiuitoare ordinare.

49.

In contra Adresei. Nepotrivire intre vorbesi fapte.

*dinta Camerei de la 11 Decemvrie 1879).

D-lor deputati, permiteti-mi, ye rog, sa-mi ex-prim §i cu aceasta ocazie mirarea despre modulcum inaugureaza aceasta Camera discutia parla-mentara, modul adecli, de a lasa sg, se vorbeascafara contrazicetori. §i pe urma numai auzi pe uniisau altii din d-nii mini§tri, precum am auzit ped. ministru pre§edinte, facend aluzie ironica laminoritatea or chiar la majoritatea vorbitoare.

Domnilor, sa ne intelegem. Voim sa suprimAmregimul parlamentar in discutie ? Voiti sa ziceti:o adresa; ce este odata alcatuita, de d-v. in in-telegere cu guvernul, este un lucru a§a de sfint,incat sa pa§im la votarea ei, fail ca cel putinsa rationam ? Voiti sa ziceti, ca dad. un mem-

391

bru din majoritatea d-v., d. Pantazi Ghica, nu-me§te aceasta adresa palida, scurta, absurd,,data -mi aduc bine aminte, sau mai exact deri-sorie, ca toate aceste cuvinte zise in parlamentnu merita sa, fie relevate din partea d-v. ? sauvoiti sa, ziceti, ca nu merita nici un respunsmembrul din majoritate, care v'a aruncat ase-menea cuvinte ? Domnilor, aceasta din urma voprive§te pe d-v. ; not insa suntem datori sa re-levam lucrul §i sä venim sa ye spunem, ca dupe, In-telesul nostru, and ne aflam inteun parlament,nu credem ca viata parlamentara este numai oforma goal, §i fall nici o logics. Poate o fivre-o intelegere tainica §i trainica intre guvern §imajoritatea d-v. ca sa suprimam discutia si ca prinurmare nu mai merita viata publica sa veniti§i sa, ne spuneti, care sunt argumentele d-v.Cu toate acestea eu ye amintesc, domnilor, cad. ex. opozitia sau minoritatea a avut multa,dreptate, and a vorbit pe larg despre chestiaEvreilor, aceea a reformarii art. 7 din Constitu-tie in intelesul sou §i al terii. Prin aceste argu-mente din partea minority ii, care a venit cupropunerea sa, pe care apoi a gasit-o buna§i majoritatea, ati putut sä sustineti chestia Infata Europei. Insa §i atunci, cand se sustinea pro-punerea tett din partea minority ii, se lntrebu-

392

inta de d-v. aceeas tactica, de astAzi ; si atuncisimpaticul domnul presedinte al consiliului negratifica pe not opozitia cu epitetul de vorbi-toare.

Dar ce voiti sa fad, un parlament decat savorbeasca ? Numai sa vorbeasca cu inteles. Voitide la un parlament fapte sau actiuni de fapt ?Atat ne-ar mai lips1 !

Este, d-lor, in parlament numai un singur fapt,adeca faptul brutal de a arunca in urna bile albesi bile negre, insa numai prin discutie se lumi-neaza si se inalta acest fapt brut si cu el in-tregul parlamentarism. Prin urmare daca voitica parlamentarismul nostru sa inainteze, atuncitrebue sa ne intelegem vorbind si sa vorbimintelegendu-ne. Sau poate, d-lor, acest proiect derespuns la mesagiul Tronului ye pare domnii-lor-voastre asa de bun, 'neat nu mai incape dis-cutie ? or din contra vi se pare asa de reu, incat nu indrasneste nimenea sa-1 apere ?

In or ce caz proiectul d-voastra este de o scur-time, despre care nu stiu, daca este tocmai conve-nabila. D-lor, Tronul prin mesagiul sou si-a dat os-teneala de a ye explica mai antai domniilor-voastre si prin domniile-voastre -Orli intregiintr'un mod foarte amanuntit vederile sale sau pro-gramul sOu legislativ pentru sesiunea aceasta,

393

§i numai in partea din afara a acestui mesagiuvedeti ca el cuprinde aproape patru pagine infolio de tipar, i majoritatea respunde cu 0 micapagina in octavo ? Tot ce aveti dvoastra saziceti la cele ce v6 supune guvernul, se rezumain atata ?

Cand ar fi numai incolora, cum zicea onor. d.Pantazi Mica, aceasta adresa, se intelege ca amputea §i noi sa o priimim, dar lasa ca este in-colora, dar nu este cel puffin imparVala. Prim_chiar aceasta scurtime noi nu o putem primi ;prin chiar aceea ca, pare a lasa grija intregii le-giferari guvernului, noi nu o putem prim', §i

cu toata scurtimea ei, adresa a gasit mijloculsa, pue frasa aceasta : Tot timpul nostru,toate preocuparile noastre vor fi consacrate stu-diului proiectelor de legi ce guvernul ne va,,prezenta in acest scop, §i pentru aceasta noinu o putem primi.

Dar numai guvernul prezenta ? Dar noi nuvom fi siliti sa, prezentam ? (mivarij. Dar dacaprin aceasta prezentare a noastra, s'ar indeplini oa ieverata lacuna ce a fost lasata de guvern i

pe care noi trebue sa, o indreptam ?Caci in adever, d-nilor, §i proiectul de f4a cu

scurtimea sa, dar §i mesagiul Tronului cu lun-gimea sa, au pentru noi o lacuna simtitoare.

394

Nu ne spune adeca nimic tocmai asupra ace-lor intrebari, care ne preocupa mai mult ; nune spune nimic nici asupra modului cum vacrede ca sO, regulam finantele, foarie zdrunci-nate cu regimul de a stAzi, nici asupra moduluicum va credo ca sä rede§teptam activitatea eco-nomica, a loth.

§titi cu totii, cata agitare s'a deslantuit intarp, grin chestia israelitl. titi cum, de multtimp poate pentru prima oars., s'a vezut inadever un contract intim intro alegetori §1 Ole§i.Se simtea, ca ceea ce se vorbea aci, ceea cese lucra de guvern, se controla de intreaga tarnpoliticA, de Cara alegetorilor. Bine, d-lor, dataera un moment fericit pentru o energica actiunea guvernului, era acesta. Trebue sã profitOm deel. Noi toti §tim, ca formularea reformei con-stitutionale a art. 7 este numai o formulareprealabila, ca ea nu este Inca organizarea defi-nitiva a chestiei ; ca vor trebul sä vie acum legispeciale spre a pune in acord starea noastra cucerintele reformei constitutionale ce am primit.Tocmai despre acestea taco mesagiul ; despreacestea taco §i adresa.

Atunci, d-lor, ce mai este discutia adresei ?Este ea o simply, §i goals, formalitate constitu-tionala ? Prea multe goliciuni formale introdu-

395

cem. A venit, pentru indPplinirea aratatei la-cune, d. Carp chiar in §edinta, de astgzi §i v'a fgcutpropuneri, ce la prima lectura le-ati primit pe unele,altele se pares ca nu le-ati primit ; dui:4 oare-care vioiciune ce ati manifestat-o la lectura, pre-supui ca multi din d-v. vor fi in contra lor. Atuncid-voastrg, propuneti altele, dar propuneti ceva.Cum putem noi cu aceasta ocazie sa, trecemsub Were mi§carea nationals §i acest ince-put de avOnt economic ce s'a luat in popor,WA a-1 incuraja, fara a spune nimeni din d-v.nici de la guvern, nici din majoritate, dad, voitisa sustineti lupta pentru existenja economicsNä cu concurenta strainatatii ?

Iata una din preocuparile noastre, pe carenu o vedem atinsa. Mai sunt §i altele. Nu e vor-ba, proiectul este indestul de incolor pentru anu reclama din partea noastra un contra-proiect,ins, totu§ e destul de semnificativ prin lacunelesale, pentru a ne sill pe noi sa, votam in contralui. Cand zic a ne sill pe noi, vorbesc In deosebipentru opozitia conservatoare din mijlocul d-voa-stra.

Domnilor, cand ved un intreg program gu-vernamental desfa§urat in mesagiu, prima intro-bare ce-mi fac este : ce se poate realiza dinacest program? §i pentru ca sa gasesc mesura,

396

me intreb : ce s'a realizat §i ce s'a puttit rea-liza dintr'un program tot a§a de solemn, des-fa§urat inaintea terii de a.cela§ guvern alta data?

Nu §tiu, daca unii din d-voastra v'ati incer-cat ca i mine sa comparati diferitele mesagii,care au fost cetite de la acea tribuna, §i diferi-tele respunsuri facute de Camera la aceste me-sagii ? E un studiu foarte straniu i foarte in-structiv, §i ati fi surprin§i cu toii, cum am fost§i eu, de rezultatul putin imbucurator al aces-tui studiu comparativ.

Ar fi nedrept, cand ne-am opri la toate me-sagiile cetite sub regimul de astazi, cad lapromisiunile date inainte de a se termina its-boiul, s'ar putea zice, ca nerealizarea for estejustificata prin aceea, ca toate preocuparileau fost concentrate la situatia resboiului. Darresboiul a incetat, tractatul de Berlin s'a fa-cut i s'a primit de not in Septemvrie anultrecut. Suntem dar in drept sä ne intrebam, cumera mesagiul de acum un an, in timp de pace,§i in ce raport sta el cu lucrurile realizate,ca sa vedem, in ce raport probabil vor stapromisiunile date prin mesagiul de astazi, i

pana unde va fi capabil acest guvern sa le re-alizeze ?

397

In anul trecut, la aceea§ data mesagiul s'aeetit la 15 Noemvrie §i respunsul s'a facut totla inceputul lui Decemvrie in anul trecut in-cepea mesagiul cum incepe astazi : Romaniapoate de acum inainte a-§i intrebuinta activita-tea in desvoltarea imbunatatirilor sale din na-untru". Mesagiul de astazi zice acela§ lucru :de acum inainte etc.". Va sa zica sä maipunem un an trecut de geaba. Insa acum :Era complicatiilor externe inceteaza, de acuminainte incepe era desvoltarii lini§tita". Va sazica acuTn a sosit in finea finelor timpul sa nepunem serios pe lucru, cum s'ar zice ca panaacum nu v'ati pus serios pe lucru.

Ni se spunea in mesagiul anului trecut, ca einbucuratoare starea finantelor, §i d. ministru nespunea la Martie, ca vom vedea budgetele echi-librate. Aceasta nu s'a intimplat, §i mesagiul deastazi este mai vag in sperantele finantiare, carein adever ca sunt ilusorii. Ni se zicea, In file-sagiul de la 1878, ca vom avea organizarea ar-matei de flout, Ca ne vom ocupa de instructiapublicA, de legea minelor, de inamovibilitatea ju-decatorilor, de drumul de fier la Kiustendge, delegea pentru exploatarea padurilor ; insa dintoate aceste nu s'a facut nimic, §i acum le ve-dem iara§ anuntate la Noemvrie 1879 §i e pro-

398

babil, ca sub regimul d-v., dad, va dura, se vaface in 1880 cat s'a facut in 1879.

Trebue insa sa relevam in deosebi un punct.Independenta Romaniei este astazi recunoscutade intreaga Europa" se zicea in anul trecut.Imi aduc aminte, ca atunci d. Vernescu aobservat cuvintul acesta §i-a zis : cum ni s'arecunoscut indepenta ? Nu se poate. Nu e exact.i atunci unul din cei mai eminenti oratori ai

majoritatii, de altmintrelea totdeauna clar in vor-birile sale, d. Chitu, nu era tocmai a§a de clarin respunsul ski §i se incerca sa introduce, o deo-sebire intre cuvintele a ne recunoa§te indepen-denta de fapt" §i a ne recunoa§te independen-ta in formele diplomatice" §i avea aerul se ape -]eze la patriotismul d-lui Vernescu, ca sä nuvorbeasca de nerecunonterea independentei. Eibine, dad ne uitam la mesagiul de astazi, ve-dem, ca in loc sä se fi u§urat pozitia noas-tra, ni se spune : suntem siguri, ca Puterile))semnatare vor apretia lealitatea noastra i vor1)stabill acele solutiuni normale etc." Va sa

zica graba, cu care anul trecut ni se asigu-rase recunoa§terea noastra, se traduce astaziprin o indoiala ; cad guvernul 1nsu recunoa§te,Ca e astazi intr'o stare mai putin solida decat inanul trecut in relatiile sale externe.

399

Insa, d-lor, alta e partea, pe care am vol notin deosebi sa o vedem relevata inaintea Tronu-lui Roman : cu prilejul acestei desbateri credem,ca trebue sa se dea o expresie simtimintelor deprofunda nelini§te, care exista astazi in tail.Nu §tiu, daca toti d-nii mini§tri i§i dau samade aceasta nelini§te. Nu a§ vrea sa spui aci oWere prea individuals, d-v. yeti apretia. In orce caz, individuall sau nu, trebue sa spui, caeste cea mai mare nelini§te, e un simtimint decea mai mare nesiguranta in Cara §i atata con-fusie in spirite, !neat nimeni nu mai §tie deastazi pana maim ce se va intimpla, §i nimeninu mai are incredere, ca guvernul mai conducecu oarecare siguranta cirma afacerilor I6rii. Noi,care avem convingerea §i §tiinta, ca acest sim-Omint nelini§titor exista in tars, trebuiam dela inceput sa ne intrebam : care ar fi cauzeleacestui reu, §1 trebuia sa ne intrebam cu togdaca nu ar fi timp de avizat la un remediuconstitutional ?

Cauzele, d-lor, sau mai bine cauza principalsimi pare a fi mai ales urmatoarea : dati-mi voiesa o numesc o nepotrivire foarte caracteristica in-tre ceea ce se spune, ceea ce se gande§te §iceea ce se face din partea guvernului. N'a§vol sa intrebuintPz un cuvint neparlamentar, §i

400

voi fi gata sa retrag or ce expresie, carear fi pentru d-v. prea tare dar in limiteleparlamentarismului §i sub bine-voitoarea supra-veghere a d-lui pre§edinte al Camerei caut ter-minologia, cu care sa, exprim aceasta plangere anoastra, adica, sa arat necomformitatea intrevorbe §i intre fapte §i nu numai necomformi-Iatea intre vorbele de acum §i fapte]e viitoare,din care sa tragem ca o consecventa numai poateneputinta de a indeplinl vorbele, ci o neconfor-mitate intre vorbele de acum §i cea ce se arein gand in acela§ moment adica necomformi-tate intre ceea ce spune guvernul §i intre ceeace gande§te §i ce face, necomformitate in chestii,care intereseaza Cara intreaga §i unde, daca evorba de tin regim constitutional, liber maiales, ar trebui sa fie cea mai completa since-ritate.

Intelegeti bine, d-lor, ca pe acest teren ches-tia in adever la oarecare insemnatate ; §1 fiindcad. P. G-hika vorbea de trecut, permiteti ca azi,cand dupa cuvintele mesagiului intram in fineintr'o era adeverata de reforme interne, sa neintrebam, cine are sa, ne dud, la aceasta eraadeverata de reforme interne?

In scurt §i numai din acest punct de vedereye voi reaminti un §ir de evenimente, pe care

;

;

401

cu totii le §titi §i pe care cu alts, ocazie in Ca-mera trecutA le-am atins mai pe larg, ins acumle completez cu vorbele §i cu faptele mai re-cente.

Incep dar pe scurt 0 in treacet cu primaapariie a ministerului d-lui Bratianu in Mai 1876.Resturnandu-se regimul conservator i restur-nandu-se, fiindca nu mai era sprijinit de ma-joritatea , cu venirea ministerului d-luiBratianu prima chestie constitutional, era :pe ce baza vine aka numita era a virtutii1)?Venea, d-lor, pe baza unui program, pe careor ce partid franc trebue st -1 alba. Are aducetiaminte de programul de la Magyar -Pa§a, care estepe larg publicat in primul mesagiu al d-lui Bra-tianu, in Monitorul din Mai 1876. Ye aducetiaminte, ca tei idei prineipale erau, in frun-tea carora se prezenta guvernul inaintea terii.In prima linie : infratirea patidelor §Si neper-secutarea for ; in a doua linie, pacea §i neutra-litatea ; in a treia linie, economia in finarqeleterii §i scutirea pungei contribuabililor", cumse zicea atunci. In momentul, in care acest pro-gram se manifesta terii, suntem in drept sa ne

') N. B.arembeig o numise astfel, acelag Blaremberg, carea poi, la 1888, staruia pentru darea in judecata a lui loan Bra-tianu I

5 8 26

tIrii

402

intrebam, ce era in con§tiinta celor ce-1 anun-tau ? Evident, ca acel ce zicea pace §i neutrali-tate, trebuia sa §tie ce face, tend se ducea laLivadia ; cad in aceea§ vary s'a dus la Livadiad. ministru Bratianu, insotit de d. ministru derezboi. In momentul, in care se vorbea de infra-tirea partidelor §i de respectarea fie-carui partid,pentru ca fiecare sa-§i poata avea jocul liber aldesvoltgrii constitutionale, in acel moment tre-buia sa fi fost pregatita in con§tiinta d-v. dareain judecata a ministerului conservator ; §i inmomentul, in care se zicea, ca o sa se crutepunga contribuabililoe §i se accentua necesitateade economii in finantele terii, era sigura spori-rea mai tutulor impositelor sub forme mai multsou mai putin deghizate s'a Inceput cu spori-rea taxelor telegramelor, s'a continuat cu spo-rirea taxei timbrelor de scrisori §i a celorlaltetimbre §i cu sporirea tutulor patentelor, precum§i cu sporirea tarifelor de drum de fier.

Intreb dar: de ce se ziceau atunci aceste cuvinte, tend in con§tiinta d-lor era siguranta, cavor face tocmai contrarul ? i dad, trebuiau safacg, coctuai contrarul, atunci ve intreb : ce sistemde guvernare este acesta? Ce lectiuni sa tragemnot de aci? Ce este arta politica? Este arta de aspune contrarul de cea ce gandim ? Intelegem §i

403

am auzit, ca se face acest lucru, de si nu-1 justifi-cam, atunci cand este vorba sa, se trateze cu oputere straina si inimica. Dar propriei tale teri sa-ispui alta decat ceea ce crezi ? Aceasta se nu-meste. . . neconformitate intre cea ce se spune,se gandeste si se face. In Camera trecuta amauzit, necenzurat de biurou, intrebuintandu-secuvintul de mistificare ; eu nu 1-as intrebuintanici-odata, fiind-ca este prea tare, si de aceeazic : neconformitate intre program si realiza-rea lui.

A mai fost neconformitate si in alte chestii.Venise marea preocupare a noastra a tutulor,resboiul ; se inchee conventia de la 4 Aprilie1877, §i toti ne spuneati : teritoriul ne este ga-rantat. Vin apoi Camera si Senatul intrunite, siguvernul d-lui Bratianu cere voie sa concen-treze armata de-alungul Dunarii si ne zice :pentru apararea fruntariilor terii ; cand cold, intimpul cand nu era nici Camera nici Senatuladunate, in puterea unui vot dat pentru apa-rarea hotarelor noastre si sub pretextul de aapara aceste hotare, se trece armata dincolo deDunare si se ataca armata turceasca. Nuvoiesc insa sa discut nest fapt, nu suntcompetent in materie, nu sunt strategic, siactualul d. ministru de resboi, ca om special,

404

ar putea de sigur foarte u§or sa-mi dovedeasca,de ce trebuia ca armata noastra sä fie trecutadincolo de Dunare spre a ne apara dincoace.Prea bine. Dar dupa ce la 4 Aprilie se inche-iase conventia cu Rusia, d. ministru de externea marturisit aci in Camera in o edirita pu-blica (§i eu admiram sinceritatea d-sale, de §icam tardiva) a zis : cu toata acea conventie dela 4 Aprilie, in care se spunea, ca se garan-teaza de catre Imperiul rusesc integritatea teri-toriului tern noastre, in Iunie 1877, cu doueluni dupa incheierea conventiei, la P1oieti mi-nistrul de externe al Rusiei, printul Gorciacovi a spus d-sale, ca Rusia va cere inapoi Basa-rabia §i Ca d-sa a remas inmarmurit la acestecuvinte ale printului Gorciacov. Ca sa rOmaeimarmurit un om atat de experimentat, uneminent barbat de stat, cum era d. ministru deexterne de atunci, trebuia ca acele cuvinte aled-lui Gorciacov sa fi fort zise aka, incat sa searete limpede, ca guvernul rusesc privea aceastaafacere ca regulata in politica sa, ca hotaritadin parte-i. i cu toate aceste, cand la 6 Au-gust 1877, cu doue luni dup2i, intrevorbirea dela Ploie§ti, Rusia are trebuinta de ajutorul no-stru inaintea Plevnei, acest guvern trimite ar-mata noastra in ajutorul Rusiei, Para a cere

405

macar un cuvint de explicare asupra celor zisede printul Gorciacov relativ la Basarabia, §i

fail a ye spune d-v. atunci nimic despre acelecuvinte. Este o neconformitate intre ceea ce sezice, ce se. gande§te §i ce se face tOrii. Maitarziu tocmai sa destainuesc toate aceste §i seis un bil de indemnitate de la Camera pentruacest fapt. Se intelege : positia personals a mi-ni§trilor trebuia garantata! Dar cum remaneacu Sara ?

Dupa aceasta vine o alts chestie mare : trac-tatul de la Berlin. Prin tractatul de la Berlinni se impune greul sacrificiu de a modificaun articol din Constitutiunea tern. Noi in-One am fi voit sa facem aceasta modificarela alt Limp, dar Puterile au gasit cu talesä ne impue o asemenea modificare tocmaiin imprejurari a§a de grele pentru noi. Ce faceguvernul atunci ? §titi, ca. in tesa generall decate on este nelini§te, nesiguranta in tail,ochii i orii suet atintiisi asupra acelora ce auonoarea §i rOspunderea de a conduce carul sta-tului. Tara intreaga s'a uitat §i atunci la d.pre§edinte al consiliului, intreband : ce facem ?Ce ne sfatuiti sa facem ? Caci nimeni, d-lor, nuse indoia §i nu se indoe§te de patriotismul d-luipre§edinte al consiliului; §1 daca se indoiau unii

406

de ceva, era de aptitudinea dsale de a conducedestinele ti rii la Inaltimea patriotismului d-sale.In acel moment d. prim-ministru declare,, caalegerile complet libere, ce vor avea loc, vorarata ce dore§te tara ca sä se face,, §i ca gu-vernul nu are nici o idee preconceputa ; ce yetiface voi, aleg6torilor, voi ale§ilor, va fi binevenit pentru noi, a zis d. prim-ministru.Cuvinte dare. Dar era gandul tot atat de clar ?§i faptele fost-au in acord cu vorbele? Imipare, d-lor, ca a fost o neconformitate intrevorbe, intre idei §i intre realitate ; caci din mo-mentul, in care tara lasata libera §i plina deincredere in aceste cuvinte §i de fericirea, eapoate reguleze aceasth afacere cum va volea, §i-a regulat-o in sensul pe care-1 titi, inacel moment d. ministru prepdinte ne-a inmar-murit pe noi toti dandu1i demisia §i formandnoul minister, pe care avem onoarea §i ferici-rea de a-1 vedea astazi pe aceste banci.

Dar permiteti-mi sa, v6 mai citez cate-vafapte. Caci numai prin gramadirea dovezilor defapt putem arata legitimitatea nelini§tei teriiasupra unui asemenea mod de guvernare. A§adar acest minister, format in urma resistenteimajoritatii terii sau dace, voiti mai bine majo-ritatii comitetului delegatilor de atunci, se crede

stti

407

dator sa, arete care erau intentiile sale, publi-cand la 11 Iu lie 1879 un program, in carespunea : am venit cu ferma hotarire ca sa sus-tinem parerile terii §i nici o idee de categoriinu va fi in capul nostru, numai naturalizareindividuals, vohn. titi apoi, ca in momentul,cand se deschideau desbaterile, cand toti eramfoarte nelini§titi, cand acea opozitie vorbitoarespunea argumentele, care le §tia ca sunt pentrusustinerea parerii tern, in acel moment unmembru important al guvernului ne arunca cu-vintele : nu mergqi pe aceasta cale, este oII sfidare ce se da, Europei, eu am fost totdea-una §i sunt Si acum pentru categorii. Atuncinot din opozitie ne-am intrebat iara§ : oare a-ceasta nu este o neconformitate intre ceea cese spune, intre ceea ce se gande§te §i intreceea ce se face?

In fine, d-lor, in ultima desbatere asuprachestiei, care apasa §i astazi orizontul nostrupolitic, in desbaterea ala numitei rescumpararia drumurilor de fier, simpaticul d. ministrupre§edinte atunci seara, cand se cerea inchide-rea discutiei, a venit §i a Mcut o declarare,care pentru mine a fost foarte lini§titoare, cacine punea oare cum la largul nostru, cum sezice. Declararea d-lui ministru -prepdinte Bra-

408

tianu a fost aceasta : am voit sa fac apelzicea la patriotismul d-voastra, de cate on

nu era chestie de incredere in guvern, ci erachestie sa ne prezentam cu totii inain tea Eu-ropei. Astazi insa, cum a relevat d. Blarem-berg foarte bine, avem o chestie, care nu esteinternakionalci, o chestie numai intern, sau deincredere in guvern, si daca nu voiti, atunci nuvotati, aratati-ne acea neincredere a d-voastra. --Acestea ni le spunea d. Bratianu. Dar cate-vazile dupa aceasta, numai trei zile (iertati-ne;poate este numai o mutate a unui membru dinopozitie), eu m'am vezut silit sa intreb iarqdespre conformitatea acestor cuvinte cu reali-tatea lucrurilor. Era oare in adever o ches-tie numai interns, de incredere §i neincre-dere, ass in cat dvoastra si not altii fall nicio dificultate sa fi putut sa votam amendamen-tul d-lui Pherekyde, ca adica e mai bine sadomicilieze in Bucure0 societatea ? 1). Caci Offe-rer*, este foarte mare intre importanta unei chestiinumai interne §i a unei chestii internationale.Poate ca unii din d-voastra, daca aflau Ca estealtfel, vc,tau aitfel; poate ca unii, daca ar fi

§tiut, cum este adeverul in chestia de astazi

') Vezi mai sus pag. 23.

409

(precum atunci card cu conventia cu Rusiapoate ca nu ar fi ingaduit trecerea armateinra nici o garantie) poate Ca §i astazi s'ar fiintrebat : cum stain cu positia noastra interna-tionala fata cu Imperiul german ? §i atunci arfi fost unii, care combinand folosul acesta cudesavantagiele politice ce puteau rezulta, n'ar fistat la indoiala. Poate dad, am fi §tiut, Caeste un fel de angajament luat la Berlin decatre d. ministru de finance, care cel putindaca nu leaga Camera, leaga guvernul in-treg, poate ne-am fi temut, ca nu cum-va gu-vernul german sa zica : eu nu am a face cureprezentanta interna a -Orli, eu am a face cureprezentanta extern, a terii, §i din momentul,in care guvernul a luat un angajament prin d.Sturdza, eu cred angajata situatia. §i astfeldintr'o chestie finantiara acolo §i dintr'o chestiede incredere aici, se facea o chestie internatio-nala, care sä incordeze toatA, situatia §i sa puein joc mult a§teptata, mult dorita stabilire in-ternationala a Romaniei fata cu Puterile straine.

D-lor, intelegeti, ca toate acestea ne framintamin tea, §i a§ fi foarte fericit §i gata a-mi re-trage toate cuvintele de indoiala, daca cine-va de la guvern sau din majoritate mi-ar faceonoarea sa me 16,mureasca §i sa-mi explice

ca

410

straniele mistere, in care totdeauna se inyelu-e§te guvernul d-lui Bratianu fata cu Cara §i custrainatatea sa-mi spue, ce bine putem a§teptade la asemenea mod de a lucra?

Scuzati, daca fac aceasta intrebare. Intre-barea a§ dori sa o fac fara nici un spiritde partid, a§ dori ca sa fie §i intre noi dincand in dud un moment §i este unul, candsuntem fata in fata cu Tronul in care im-preuna sa ne gandim ceva mai departe decat1a luptele noastre de partid §i sa ne intrebam :pe linga zilnicele noastre lupte, nu mai avemoare necesitatea de a privi o-data §i la prega-tirca viitorului nostru politic? i aci imi aducaminte de un cuvint al d-lui Ilariu Isvoranu,zis aici intre d-voastra, care facea apel la ge-neratiile cele tinere. Fata de acestea me intreb §ieu: bine, d-lor, ce facem noi? Unde mergem cuasemenea sistem? Acesta este resultatul tutulorluptelor noastre pentru parlamentarism, pentruviata publica, pentru lamurirea claselor de jos§i formarea claselor de mijloc, care sa is partela guvern? §i ceea ce este mai gray : aceastaeste quintesenta sistemului liberal?

Apoi daca d-voastra sunteti a§a, ce o sa fimnoi reactionarii? Daca d-voastra ayeti aceastaneconformitate intre ceea ce cugetati, ceea ce

;

411

spuneti terii §i ceea ce faceti, atunci ce sä facaaltii, a caror convictiune este, ca nu suntem coptipentru sistemul constitutional §i ca trebue o

tutela pentru poporul, care nu poate sa, meargasingur inainte? Mi-e teama, ca o sa latim cu acestmod §i mai mult in mijlocul tmerimii reul, careeste deja foarte latit : scepticismul? lipsa ae incre-dere in viitor, lipsa de siguranta §i de consec-yenta in principiile politice. Este o deosebire dejafoarte trista intre generatia noastrajelativ maitinara, §1 intre cea dela 48. Consimtim cu totii a zice,ca este ceva in acei oameni de la 48, este unfoc, data -mi permiteti expresia, candid, care iiface sä fie admirati de multi dintre noi, este ovigoare juvenila, cu care merg inainte §i au merstotdeauna inainte, este o barbatie, care la multidin cei mai tineri dintre noi le lipse§te. Aceastao marturisim Tiber. Insa, d-Tor, toata opera forde la 48 nu poate sta decat sub o conditie casa se continue in generatiile, care yin dupe, ei ;§1 o nefericire ar fi sand tocmai ei, care aucontribuit prin acele calitati ale for sa pue bazaexistentei noastre politice §i sociale ca stat,prin chiar lipsa for de putere §i prin oca cea aratata pana acum, surpe fundamen-tul de incredere in viitorul terii, sa nimi-

sapolitica,

412

ceasca iubirea de adever i onestitatea in viatapolitica.

D-lor, aveam mai nainte scutul Puterilor ga-rante ; acest scut ne lipsete astazi. Tractatulde la Berlin ni 1-a luat, suntem redu§i la pro-priile noastre puteri, §i clam totdeauna era im-portant sä ne intrebam, ce sunt aceste puteri,este mai ales astazi important. Nu mai ele suntradacina existentei noastre nationale. Insa or ceconfusie a con§tiintei publice, or ce indointa, deadever, or ce scepticism in tinerime este o is-bitura de moarte contra radacinei existentei noas-tre in viitor.

Dace, este a§a, atunci permiteti-mi, fara spi-rit de partid, sä v6 rog ca sä ne transportamcu gandul in afara de aceasta Camera §i sa neinchipuim, ea suntem ni§te tineri nepartinitori,care cumpanim lucrurile cu sange rece, i sa neintrebam atunci : ce speranta e in viitor §i cefel de principii in viitor ne da administrarea gu-vernului a§a cum este compus astazi ? Ei bine,d-lor, exista sau nu un princip politic? Existasau nu conservatori §i liberali ? Sunt unii, care,cum a aratat d. Carp in proiectul de astazi, voro readucere pe baze mai solide, dupe, parerea foro insanatoire a vietei publice in modul direc-tiei not ; sunt altii, care sunt convin§i ca nu este

413

bine a§a. Fara indoiala toata importanta, toataonoarea luptei politice este aceasta : de a repre-zenta fiecare din noi cu con§tiinta, cu toata cla-ritatea, cu toata puterea §i consecventa acel prin-cip, fie conservator, fie ultraliberal, despre careeste convins ca este pentru binele terii. Intreaceste doue alternative trebue sa to hotare§ti saupe o tale sau pe alta. Caci data nu exista ase-menea principii, asemenea alternative, atuncitoata viata politica moderns, tot sistemulconstitutional sunt o fantasmagorie, o nalu-cire nedemna inventata pentru a ruina claselede jos in folosul claselor de sus. Iar data acieste baza sistemului constitutional, apoi este da-toria tutulor oamenilor no§tri publici de a nufalsifica principiile politice, de a nu falsifica con-§tiintele generatiilor tinere.

§i atunci me intreb : astazi, cand ne spuneMesagiul, ca avem sa fim serio0, acum cand infine dup. atatia ani se pretinde, ca s'au linititcomplicatiile exterioare (oare s'au lini§tit §i laBerlin ?) §i aveti sa incepeti lucrarea intern,acum cu ce incepeti aceasta, lucrare? A cum estemomentul venit, ca sa ye intrebam : d-lor cuprincipiile liberale §i democratice, care ye esteformula de progres, care o dati Romaniei ? Cedati junei generatii, care ye prive§te ? Ai ajuns

414

stat independent, pe propriile tale puteri te ra-zemi : pe ce te razemi ? care-ti este cugetul?

Veti respunde fara indoiala : sistemul liberaldemocratic are sa se ingrijeasca mai nainte detoate in aceasta lupta papica a noastra de la-tirea culturei in clasele de jos ale poporului. Alitot declamat acest cuvint despre invatamintul inpopor; va fi venit in fine momentul sa-1 punetiin practice,, §i noi sä ye zicem : d-lor democrati,inaltati poporul de jos la cultura, la care trebue saajunga! Dar cine este astazi acela, care reprezentaesenta ideilor d-v. democratice pentru inaltareaculturei poporului de jos ? Am vezut strecuran-du-se pe acea banca. . . iertati-mi, dlor, expre-sia, dar este o adeverata strecuratoare bancaministeriala sub d. Bratianu. ( llaritate). S'au stre-cmat, s'au schimbat aka de multi mini§tri, meatfail indoiala istoria le va pastra cu sfintenienumele tutulor, dar noi cei contimporani i-amcam uitat. (Ilaritate). La instructia publica a fostdar Antai onor. raportor de astazi, d. Chitu.Cred, ca nu i se poate imputa d-sale, ca nu a facut atat pent dorea, fiindca in adever era a-tunci timpul rezboiului ; a facut cat a putut.S'a schimbat deodata d. Chitu. Constitutionali-ce§te, daca am tral sub un regim corect con-stitutional, ne-am intreba : de ce se tot schimbau

415

ace§ti domni ? Cad de spus nu ni s'a spus ni-mic in Camera. Acosta este un mister al guver-nului. S'a schimbat dar d. Chitu §1 a venit d.Cantilli, nu §tim cu alt sistem, din "causa al-tui sistem sau fara nici un sistem. Dar d. Can-tilli a fost puffin timp la guvern, a cazut §i d.Cantilli, §i vedem astazi pe venerabilul d. N.Krezzulescu. D-lor, ye rog sä remarcati : nu facchestie personala, din contra a§ vol ca tocmaichestia personala sä dispara, §i voi sa depar_tez, sa umbresc personalitatea tocmai sub prin-cipiul politic. Nu de persoana intreb ca persoana,ci intreb de persoana tocmai ca reprezentant alunor principii, §i atunci ve intreb pe d-voastra:d. N. Krezzulescu are sa ve inlesneasca punideile d-sale ridicarea claselor de jos spre a leaduce la inflorirea liberalismului democratic ?Aceasta ye este era constitutionalismului ro-man ? D. N. Krezzulescu este un barbat foarteconsecvent, a fost mult timp ministru-pre§edintein Romania, este acela, care era un om de in-credere al neuitatului Principe Cuza, totdeaunacunoscut ca om de ordine, ca barbat conserva-tor, cum ati zice d-voastrO. reactional.. (Ilaritate).§i sunt convins, Ca §i astazi are acelea§i prin-cipii. Caci nu pot crede, ca pentru a fi primitca un adept al sistemului liberal, a fost pusa acelui

:

416

!Afloat de Stat incaruntit conditia de a- §i rene-ga principiile d-sale din vechime. Ada dar cuprincipiile sale, cu sistemul seu, cu trecutul souvine intre d-v. d. Krezzulescu! Apoi, d-lor, maisunt principii in tara aceasta? D. Krezzulescu,care a fost in ministerul Catargi, este acela,pe care dv. 1-ati dat in judecata, §i astazi d-saare sa ye dea cultura popular, in sens demo-cratic i liberal ? Ye rog sa-mi explicati aceastanedumirire. Cad fara o buna explicare lucrulprime§te aerul de o adeverata abdicare intelec-tuala, ce o face partidul liberal inaintea terii,inaintea tinerimii, ar fi o adeverata confusie §isfarimare a principiilor politice, un adeverat ci-nism de a pune indiferenta in locul patriotis-mului §i grija de pozitie personals in locul prin-cipiil or 1).

Dar ministerul de externe cine-1 conduce ? (11a-ritate). Domnul B. Boerescu, care a avut onoa-rea sa conduct, politica exterioara a torii subguvernul conservator, care a subscris conven-tia comerciala cu Austro-Ungaria, ce am avut

1) D. Nicolae Krezzulescu s'a si retras peste cAteva s6ptemanidin minister, si dupa un interim de 6 luni, la 10 Julie 1880, afost numit Vasil e Conta ministru al cultelor si instructiuniipublice. B. Boerescu insa mai remane in Cabinet pans la 9Aprilie 1881, probabil din causa color expuse mai jos in notaintroductivA la discursul 53.

417

onoarea sä o subscriu §1 eu alaturi cu d-lui ,acela, pe care d-voastra 1-ati acuzat de trAdatoral terii, pentru ca ar fi aruncat Romania sange-randt, cu pumnalul in piept, la picioarele lui An-drassy ! Dar ce memorie voiti sä mai aibatinerimea noastra ? Ce au sa zica oamenii no§triimpartiali de ace§ti tradatori, care sunt acumla guvernul d-voastra ca sä duca tara pe dru-mul liberal.li democratic, sand d-voastra i-ati d atin judecata §i acum i-ati luat ca sa ye infru-museteze regimul in fata terii §1 a strainatatii ?

Aceste lucruri, d-lor, nu le ved atinse nici pedeparte in proiectul d-voastrA la adresa Tronu-lui. (Ilaritate, intreruperi, zgomot). Si de aceea,d-lor, voi vota contra acestei adrese. (Aplause).

568 27

50 si 51.

In contra insinuarilor §i calomniilor.

(Fedi* Camerei de la 16 Ianuarie 1880).

In Decemvrie 1879 si la inceputul luiIanuarie 1880 Camera se ocupa, cu conven-tia pentru rescumpararea c3ilor ferate, des-pre a carei important , politick vorbe§te in-troducerea volumului de fata,. Discutiile eraufoarte aprinse, mereu se trata intre guver-nul nostru §i societatea actionarilor dinBerlin asupra rnodificarilor de introdus (vezisi nota de la nag. 23). Berlinul se lasagreu ; partidul liberal avea sa expieze ati-tudinea de la Mazar-Pa§a §i cea din anul1871. In sfirsit in §edinta Camerei de la15 Ianuarie se voteaza conventia, cu toatemarile, prea marile sacrificii finantiare cene impunea.

419

In aceasta sedinta, poate spre a decide vo-tul grin o diversiune in contra adversarilor,rninistrul - prezident Loan Bratianu , duparoul obicei de atunci, face iaras alusii lalipsa de patriotism a unor Romanl, desprecare pretinde a lucreaza cu strainii in con-tra intereselor t6rii. In culisele Camereideputatii interpreteaza cuvintele ca fiindzise cu privire la autorul scrierii de fats,care in aceea§ seara trimite ministrului-prezident urmatoarea scrisoare :

Bucure§ti, Marti 15121 Ianuarie 1880,9 ore seara.

',DOM nule ministru-prezident,

Am onoare a vo instill*, a In sedintade maine a Camerei voi releva o alusie facuta in discursul d-voastra de astazi.

N'am fost in Camera in timpul candati vorbit. Dar din cele ce mi s'au rapor-tat de amicii, care au fost prezenti, d-voastraati facut in privinta atitudinii unora dinmembrii opositiunii niste imputari, care arputea atinge onoarea for ca oameni politici§i ca Romani.

In dorinta de a se lamuri fundamentulunor asemenea imputari pe deplin si inaceea§ Adunare, in care s'au §i facut, v6rog sa, fiti prezent la Inceputul §edintei demaine.

420

Sperand, ca aceasta scrisoare va gasi oprimire favorabila in simtimintul d-voastrade lealitate, am onoare a vo ruga, d-le mi-nistru-prezident, sa primiti incredintareainaltei mele considerari.

T. MAIORESCU,

deputat al coleg. I din In I.

A doua zi, 16 Ianuarie, Than Bratianuse si afla pe banca ministeriala inch de lainceputul ledintei Camerei, prezidate de C.A. Rosetti. Atunci si d. P. Carp isi arataintentia de a face o interpelare asupra alu-siilor din §edinta precedents. Credem, 0,pentru o mai exacta cunoastere a feluluiluptelor parlamentare din acea epoch, esteindicat sa reproducem din Monitorul officialatat interpelarea d-lui Carp, interesanta §iin alts privire, cat si o parte a rOspunsu-lui ministrului-prezident si a catorva de-putati.

D. prepdinte. D. Maiorescu are cuvintul.T. Maiorescu. Cedez cuvintul d-lui Carp : ye

rog insa sa-mi pastrati rindul dupa d-sa.D. preedinte. Am priceput.P. P. Carp. D-lor deputati, in urma ultimei

parti a discursului de ieri al d-lui pre§edinte al

421

mini§trilor, am onoare a anti* urmatoarea in-terpelare :

Am onoarea de a interpela pe d. prim-mi-nistru, dace, este in interesul terii §i a desveliriisistemului parlamentar de a intrebuinta caarms de partid insinuari nefundate §i calomni-oase?"

D. prerdinte. D. ministru cere trei tile?D. prerdinte al consiliului. Las ca Camera sa

judece.Voci. Aceasta nu este interpelare.Voci. Este interpelare, dar violenta.G. Chitu. Or ce ar fi, not rugam guvernul sa

incuviinteze a se desvolta interpelarea, ca savedem ce este.

D. prerdinte al consiliului. Prea bine, dar§tiu ca §i onor. d. Maiorescu are sa faca totaceasta interpelare, §i rog sa o fact, §i d-sa, casä pot respunde la amendoi de odata, fiind-castarea sancta ii mele nu-mi permite sa in douediscursuri in o §edinta.

D. pre. dinte. Atunci d. Carp este rugat alidesvolta interpelarea.

P. P. Carp. D-lor deputati, viu indata laobiectul interpelarii mele, §1 ye rog sa-mi dativoie sa citesc primele cuvinte ale d-lui prim-ministru (din §edinta de ieri). D-sa zice : In

422

cestiunea israelita dandu-se solutiunea ce s'adat, se credea ca toti vor fi impacati ; cu toateacestea s'au gasit Romani, care nu numai Caau vorbit aci la tribuna, dar au scris in still.-natate zicend: guvernul §i majoritatea Camereiye mistifica".

Apoi, d-lor, vine la cestiunea drumului defier §i zice: In cestiunea drumului de fier, lasaca cei interesati..." (cite§te). Incat guvernulgerman, naiv cum este el totdeauna, a trebuitsa, a§tepte deslegarile trimise de aci, ca sa seopue acestei legi §i sa, inteleaga la rindul souenorma mistificare, la care era expus prin a-mendamentul d-lui Pherekyde.

Acum vom discuta amindoue cestiunile, insamai inainte de toate sa-mi permiteti a genera-liza cestiunea, intru cat prive§te modul d-luiministru de a discuta cu noi.

Am onoare de a fi sau deputat sau senatorde la 1868 ; prin urmare de 11 ani sunt inlupta continua cu d. Bratianu. In toate discu-tiunile, cand era lupta mai invier§unata, d. Bra-tianu n'a adus inainte decat doue argumenteprincipale : patriotismul d-sale §i al partiduluidsale, nepatriotismul §i tradarea adversari-lor sei.

423

Acum eu nu cer ca d. Bratianu §i partidulsett sa MIA, buna opiniune de not; cand insaacusatiunea merge a§a de departe, Inca de-nunta o coniventa cu strainii, adica un act deinalta tradare, eu cer ca, fail probe stabilite,asemenea arme sä nu se intrebuinteze §i, cumam zis-o, cer aceasta in folosul terii §i al des-voltarii institutiunilor noastre parlamentare.

Imi aduc aminte ca la 1868, in cestiuneaEvreilor, d. Bratianu nu era Inca convertit laideile umanitare moderne I). Atunci am facut ointerpelare, §i respunsul a fost, Ca eu ne-avendincredere in po§ta romans, m'am dus la granita§i de acolo am expeduit scrisoarea mea, carea avut meritul sä deschida ochii ImpOratiilorasupra modului cum se trateaza cestiunea E-vreilor la noi.

Mai deunazi, in cestiunea drumului de fierla Senat, d. Bratianu iara§ cu argumente depatriotismul d-sale §i al partidului sou §i nepa-triotism §1 tradare din partea opositiei, a zisCa noi, cu toate ca aceasta nu m6 prive§te pemine personal, am tratat cu Viena §i Berlinul,§i ca votarea concesiunii Strousberg a fost Inurma unei impacari provocate de noi intre in-

1) Vezi vol. 1, pag. 19.

424

teresele Austriei §i ale G-ermaniei. Eri iara§ s'aurepetat acelea§i acuzari.

Ei bine, intelegeti d-voastra ca atunci, candintr'un §ir de ani se repeta acelea§i argu-mente §i se intrebuinteaza acelea§i arme, a-tunci nu se mai poate zice, ca e un lucru sea,-pat in jocul improvizatiei, si sunt in drepta privi acele cuvinte ca o army de partid,permisa atunci cand se aduc probe, dar nepermisa cand nu se bazeaza pe nimic ; caci a-tunci nu mai e in interesul terii, ci in interesulcalomniei, §i avem datoria sa ridicam voceacontra unui asemenea sistem, care love§te nuin individe, dar se resfrange asupra unui partidintreg.

Acum, d-lor, sa-mi permiteti sa fac o de-stainuire din viata mea politica. Cand la 1870se incepuse resbelul intre Germania Si Franta,eram ministru de externe. Intr'o dimineata vinela mine reprezentantul Austriei, baronul Potten-burg, §i-mi zice: sunt insarcinat a-ti face in nu-mele guvernului meu urmatoarea declaratiune :au venit propuneri din tarn pentru resturnareaMariei Sale ; acele propuneri s'au adresat laParis §i de la Paris s'au comunicat guvernuluiaustriac, §i sunt insarcinat in numele guver-nului meu a-ti spune, ca guvernul Austriei a

425

respins asemenea propuneri §1 ca va fi tot-deauna amicul fidel al Mariei Sale. Ducendu-mepe urma ca agent al tern la Viena, conteleAndrassy, care pe atunci (la 1870) era ministrupre§edinte in Ungaria §i ca atare primise co-municatiuni de toate depe0le exterioare, mi-afacut o declaratiune intocmai identica cu aceeaa d-lui baron Pottenburg . S'a intimplatrescoala de la Ploie§ti (mi§cari). Oare era cone-xiune intre aceste cazuri? i vedeti, ca am nu-mit nume proprii, §i nici baronul Pottenburgnici comitele Andrassy nu vor putea sa-midea o desmintire 1).

Dad, am pune in conexitate aceste lucruri0 dad, am vol sã intrebuintam armele, pe carele intrebuintati d-voastra, oare nu vedeti la ceam ajunge ? Dar nu am facut-o nici-odata (in-

treruperi).daca am atins aceste fapte, am facuto

numai ca sa ye dam un exemplu, cum aparen-tele cate o-data in§ala, §i daca judecati dup.aparente, nu Vu cine va fi osindit in cestiunea,de care vorbesc.

D-lor, intru cat prive§te conspirarea cu strai-natatea, din istoria altor ti ri §i a terii mele am

Vezi vol. I, pag. 21-24.

si

§i

9

426

invatat, numai doug soiuri de individe lu-creaza cu strainatatea in contra terii for : de-

magogii §i pretendentii.0 voce. Aristocratii. (Intreruperi).0 voce. Revolutiunea francesa. (Intreruperi).D. prepdinte. Nu Inteleg intrerupa partea

aceea, care nu a avut i nu are pretendenti.(Aplause, ilaritate).

Bug. Ghica. Nu se §tie pana la urma. (Intre-ruperi).

D. pre.edinte. Nu au drept sa intreru pa, cadnu au de ce sa se supere. (Aplause).

P. Carp. Nu au avut poate pretender* laDomnie, dar au avut pretender* la prezidentiarepublicei.

D. pre. dinte. Aceea e alteeva, nu am sa zic

P. Carp. Resultatele sunt tot acelea0. Ca saye dau un exemplu iara, cum demagogii lu-creaza cate °data: cate -va luni inaintea caderiinoastre, o persoana autorizata a venit §i adeclarat Mariei Sale, ca, dace, guvernul con-servator va sta multa vreme la putere, ei numai respund de viata Mariei Sale. ha t§ oarmy demagogic,. Tara§ nu acuz pe nitneneadar intelegeti bine, ca nu not aveam interesuls a se pericliteze viata Mariei Sale, ei strainii.

Ca

sa

nimic.

-

;

427

De aceea, repet, in asemenea materii nu isto-ria noastra, dar istoria tutulor terilor ne arata,ca strainii n'au lucrat decat cu demagogii i

cu pretendentii. Noi nu suntem nici una nicialta.

Daca insa din nenorocire vreunul dintre notar fi Post atat de desbracat de patriotism, cumcrede d. Bratianu §i partidul sell ca suntem, incat in o chestie oarecare am face apel la straini,atunci e ceva individual, §i somez pe d. Bratia-nu, ca impreuna cu mine sa cautam acea per-soana §i impreuna cu not toti s'o condamnam.

Dar, o repet, daca asemenea lucruri se vorproba, se va vedea, ca ele sunt lucruri indivi-duals §i prin urmare intr'un asemenea caz nuputem admite, ca actiunea rea a unui singur in-divid sa se resfranga asupra unui partid in-treg.

Acestea sunt in putine cuvinte desvalirile ceam crezut de cuviinta sa dau interpelarii mele.A§tept respunsul d-lui prim-ministru §i-1 rog carespunsul d-sale sa, coprinza done lucruri; 1. dacainsinuatiile d-sale vagi, care nu numeau pe ni-meni, intrebuintate insa ca argument intr'ochestie serioasa, se adreseaza sau la un partid,sau la un grup din opozitie, §1 al 2. data a avutin vedere anume o persoana, sa bine-voiasca a

428

numi acele persoane §1 sa bine-voiasca pe linganumirea for sa ne dea §i probele, pe care suntemin drept de a i be cere.

D. prerdinte. D. Maiorescu are acum cu-vintul.

T. Maiorescu. Interpelarea mea fiind ceva maipersonals, cred ca, ar fi mai folositor, pentru anu continua prea mult o discutie totdeauna ne-placuta, dupa cum sunt chestiile personale, dacad. ministru-pre§edinte ar bine vol sa, respundala ultimele cuvinte, la cele doue intrebari aled-lui Carp, cel putin la cea din urma. Lucrul s'arsimplifica.

D. preedinte at consiliului. Daca ar fi fost ca61 respund fiecaruia din d-v., atunci a§ fi decla-rat, ca, nu respund d-lui Carp §i cT cele treizile regulamentare ; dar v'am rugat sa, vorbitian,endoi, ca sa nu fiu silit a face doue discur-suri intr'o singura §edinta ; aceasta ar fi a cereprea mult de la mine.

T. Maiorescu. In acest caz and \Ted silit, d-lordeputati, sa fac unele observari in afara, de orce legatura cu cele zise de d. Carp. Rog pe d.pre§edinte al consiliui de mini§tri sa bine-voiascaa ne spune, data in o parte din cele zise de

429

d-sa in discursu-i de ieri §i la care-mi pare reuca n'am asistat, a avut in vedere pe tine -vapersonal §1 data vrea sa--1 numeasca. . .

0 voce. Musca pe caciula.D. presedinte. Trebue sa respectam, d-lor, locul

in care ne aflam, §i trebue sa ne respectarn penoi in§ine.

T. Maiorescu. Intreruperea de la locul, de unclevine, nu o consider ca ceva nerespectuos pentrumine. (Aplause).

D-lor, fiindca cere d. prim-ministru, sunt silitsa vo spui, pentru ce fac chestie personals. Incaodata fac scuzele mele pentru chestia perso-nals ; insa sunt atacat si prin urmare sunt silitsa me apar.

D. prim-ministru a zis, dupa cum cetesc inMonitor. In chestia israelita, dandu-se solutia ce s'adat, se credea ca toti vor fi impacati ; cu toate ace-stea s'au gasit Romani, care nu numai ca au vor-bit acilea la tribuna, dar au scris in strainatatezicencl : guvernul §i majoritatea Camerei vemistifica. .. G. Vernescu. Cine a scris a§a?D. presedinte at consiliului. Onor. d. Vernescu,care se intereseaza a §ti aceasta, nu are decatsa -si dea putina osteneala, §i-i va cunoa§te peaceia, cum ii cunoa§tem §i noi. In chestia dru-mului de fier, lass ca cei interesati au combatut

430

din toate puterile for conventia, dar dupa ce eas'a votat, in primele zile conventia a fost foartebine primita §i cu toata increderea la Berlin ;dar dupa ce au trecut patru sau cinci zile, pang,sa ajunga po§ta acolo, acei interesati au spus,ca aci este o perfidie §1 mai mare decat inchestia israelita, au zis : v'a desfiintat ipoteca,guvernul nu e de buna credinta, §i atunci indatas'au sburlit lucrurile. Cum voiti d-voastra ca ac-tionarii sa primeasca conventia, cand chiar dinSara noastra, de catre romani, se scriu aseme-nea lucruri". i la o intrebare a d-lui Isvoranufoarte legitima : spunqi, tine a zis aceasta ?,d. prim-ministru rOspunde : Cand ve yeti con-stitul in camera de jurati ca sa judecati, atunciye voi spune".

§i fiindca ca, mai sus s'a zis, ca in che-stia israilita s'au gasit romani care au insi-nuat asemenea cuvinte, d. prim-minibtru IV corn-pleteaza fraza §i zice: Acei, care an banueli,n'au decat sä se duel la minister §i sa vada,ca in zioa antai conventia a fost primita cuincredere la Berlin, §i numai dupa patru, cincizile, cand a ajuns pWa la Berlin, s'au ridicatbanueli, §i nu s'au ridicat din partea actionari-lor, ci din partea acelora, care in chestia Israe-litilor nu s'au sfiit a insinua asemenea cuvinte".

431

Prin urmare din aceasta rezulta, ca sunt ro-mani, care in chestia Israelite au insinuat lucrurirele pentru Cara §i ca aceeai romani ar fi scrisla Berlin in chestia drumului de fier, a§a incatsa se de§tepte fie consiliul de supraveghere, fieguvernul berlinez spre a cere mai mult, spre ainaspri mai mult conditiile in contra intereselor-Orli noastre.

D-lor, mi s'au reprodus aceste cuvinte aled-lui ministru pre§edinte aseara de unul dinamicii mei, §i in urma spunerii lui mi-am per-mis sä me adresez cu o scrisoare privata d-luiprim-ministru pentru a-1 anunta Inca de aseara,ca sa fie azi prezent aci fare, surprindere. Mis'a spus mai mult, ca d-sa ar fi declarat in Ca-mera, ca acei Romani rei au fost chiar agentidirecti ai societatii drumurilor de fier.

D-lor, eu sunt advocat al societatii drumuri-lor de fier, sunt Roman, sunt membru al par-lamentului, am vorbit in chestia Evreilor intr'unmod, despre care tiu de onoarea mea sä constat,ca era in contra parerii d-lui prim-ministru. Canddar vine o asemenea aluzie, sunt puate in dreptsa, cred, Ca ea n'are decat inconvenientul de a ilips1 numele pentru a fi adresata mie.

Este insa, d-lor, mai mult decat atata. Suntsilit, cu aceea§ parere de rOu, sa vorbesc de un

432

incident petrecut aci in edificiul Camerei, §i a-nume alaltaieri cand am venit la Adunare, din-colo in anti-camera amicii mei d-nul Ganea aciprezent §i d. Negruzzi mi-au zis : s'a vorbit decatre deputatii din majoritate, in auzul tutulor,ca tu, adica eu Maiorescu, ai fi scris la Berlin,desteptand pe consiliul de supraveghere sau peguvern sau pe vre-un strain asupra reului ces'ar aduce for prin conventia ce se face acumsi Ca sunt probe la aceasta. Eu am intrebat :cine a zis ? Atunci mi s'a citat numele onor.d-lui Costescu-Comaneanu nu §tiu, daca e

aci prezent. N'am onoare sa stau in relatii per-sonale cu d-sa ; totus, Impreuna cu dd. Ganeasi Negruzzi, miam permis, in fata importanteiacestui lucru, sa me adresez la d-sa inaintea in-ceputului sedintei i sa-i zic : scuzati, d-le Coma-neanu, daca, far t sa am onoarea de a sta in reiatiipersonale cu d-v., ye zic aceste cuvinte ; insa mis'a relatat etc. etc.lucrurile, pe care vi le-amspus; d. Negruzzi, care era aco]o, a confir-mat adaogand, ca d-sa, d. Costescu Comaneanu,a zis asa. Atunci, flindca nu era timp de maimulta discutie si fiindca trebuia prin vorbe]ecele mai energice sa stigmatizez asemenea insi-nuari, am zis d-lui Costescu : Cred, ca nu d-v.ati inventat lucrurile, ci vi s'au spus de altii ; ei

si

433

bine, ye rog sä spuneti aceluia, care v'a spusaceasta, Ca a minkit". D-sa mi-a respuns, Ca cu-vintele s'au zis intr'o Adunare publics demai multi deputati, §i la aceasta i-am its-puns: in acea Adunare publics a mintit acela,care lea spus".

Costescu Comaneanu. N'am zis in Adunare pu-blica, ci : zvonul public ; ye rog sa rectificati.

T. Maiorescu. Prea bine, rectific. ram zis dar,Ca a mintit cel ce v'a spus aceasta. D. Costescua replicat, ca poate nu va intiln). pe, acelacare i-a spus, §i la aceasta am adaus pentru atreia oars, : cand it yeti intilni, ii veti spune, ca.a mintit" .

Intelegeti bine, d-lor, ca dupe, aceasta scena,petrecuta a§a cum v'am spus, cand vine d. prim-ministru §1 repeta acelea§i lucruri in Camera,sunt dator... nu pentru mine personal, fiindca sim-timintele mele personale sunt foarte aproape deceea ce se nume§te indi ferentei, pentru a nuzice un cuvint mai putin parlamentar, simtimin-tele mele personale sunt departo de a fi atinse.. .

dar sunt deputat al colegiului I de Ia§i §i cadeputat nu pot permite a se insinua in mod piezi§asemenea calomnii.

Declar dar, ca or tine le-a zis, a zis o ca-lomnie infamy, §i absurd a.. Declar mai mult : in

568 28

434

chestia drumurilor de fier, n'am scris nimic,nimic in strainatate, nici unui om privat, niciunui om public, nimic, nici un rind, nici invr'un jurnal din tarn, nici din strainatate, n'amspus nimanui de a scrie vr'un rind nici invr'un jurnal din Sara, nici in strainatate, n'amavut nici o convorbire de natura aceasta cuwe unul din straini, n'am dat nici macar um-bra unei aparente, pe care sa se intemeieze oasemenea calomnie, §i chiar in relatiunile melepersonale, pe care le am de exemplu cu d.baron Rotenhahn, care represents azi guvernulgerman, in relatiunile mele cu directorul gene-ral al drumurilor de fier, in tot timpul acestordiscutiuni nici nu m'am dus sa le vorbesc, nicin'au venit d-lor la mine; am evitat de a vorbiun cuvint despre aceasta cu vre-unul din ei.Tata o declaratiune franca, formals, absoluta.

Acum, d-lor deputati, spuneti-mi d-v. ce tre-bue filcut in fata acestor lucruri? Ce sistemeste acesta al d-lui primministru? Cand din ne-fericire intro tail Inca a§a de putin desvoltatala viata publics, insu§ inairuntitul prim-ministruse injose§te pana a intrebuinta asemenea armede calomnie.

Voci. A !Alte voci. La ordine !

435

G. Chitu. Primulministru nu e capabil de ca-lomnie.

D. pre§edinte at consiliului. Lasati, d-lor, voirespunde eu.

Voci. SA se retraga, cuvintul.Eug. Ghika. Dace, -1 retrage, it insuesc eu.Voci. La ordine. (Zgomot).D. preedinte at consiliului. Inca odata ve

rog sa lasati a termina. Voi respunde §i inurma d-v. yeti judeca.

N. Limancea. Cer cuvintul. (Zgomot).Voci. La ordine.D. preedinte. D. orator i§i va explica cu-

vintele.T. Maiorescu. Me iertati, d-le prepdinte, insa

nu am nimic de explicat. §i dace, d-v. credeti,ca trebue sa aplicati regulamentul in contramea, nu aveti decat sa o faceti.

D. preedinte. Eu nu vo voi aplica regulatmentul ca sa ye arat, ca nu ne este teama nicichiar de cuvinte neparlamentare. (Aplause).

T. Maiorescu. In terile straine se vorbqtedespre democratie, este un fel de proverb fran-ces, care vorbe§te despre invidia democratica §i

despre calomnia democratica. Noi suntem tarntinera in viata parlamentara. Oare ar fi bine saintroducem §i not aceste lucruri? Nu ne putem

436

noi nivela si egaliza decat tirandu-ne in noroi?Ce folos poate sa iasa? De ce sa nu ne com-batem noi unii pe altii in privinta faptelor, cein adever le facem, in privinta ideilor, ce inadever be sustinem ? Dar in privinta unor insinuaride fapte, ce nu le-am facut, merits, oare a seface discutiune? i aceasta este oare in folosulvietei publice ? Apoi cu toti voim sa ne cu-noasca Cara asa cum suntem, si nu este oareo paguba ce se aduce terii, cand se ascundesau se falsifica adeverul ? Nu stiu ce accent sagasesc, pentru ca sa protestez in contra acestoratacuri nedemne de un ministru presedinte, cutrecutul, cu autoritatea d-lui Bratianu (zgomot).Repet dar, Ca aceste cuvinte, daca de departesau de aproape s'ar referl la mine, sunt lipsitede or ce umbra de fundament, si prin urmarele declar de calomnie. (Zgomot).

D. preqedinte at consiliului. D-lor, asta noapte,pe la 2 si jumatate ore, m'am desteptat si a-runcandu-mi ochii pe mask, am gasit o epistola,care era de la d. Maiorescu.. .

0 voce. 0 provocare la duel. (Zgomot).D. preodinte. Eu am lasat pe d. Maiorescu

de a spune tot, lasati si d-voastra pe primul-ministru de a respunde.

427

D. prerdinte al consillului. . . in care scrisoareme in§tiinteaza, Ca are a-mi cere sa explic cu-vintele mele de ieri din Camera.

Eu urmez desbaterile parlamentare din toatestatele Europene, §i m'am intrebat : ce este a-ceasta epistola? Este o epistola particulars? Nu,fiind-ca n'am onoarea sa fiu nici amic de ca-pela al d-lui Maiorescu. Este o interpelare ? Nu,fiind-ca trebuia sa-mi vie prin biuroul Camerei.Este o citatiune? Nu, fiind-ca nu era d-sa indrept a-mi tramite un asemenea act. Este unpitac Domnesc? Iarai nu, fiind-ca nu mai sun-tern in timpii aceia, i astfel de la doue ore 0jumatate pang, dimineata am cautat sa-mi dausocoteala despre aceasta §i-mi am dat-o, fiind-cami-am adus aminte de ceea-ce s'a intimplat maideunazi la Pesta, i de aceea ye rog, ss nucadeti in curs. Sarmi permita d. Maiorescu azice aceasta, fiind-ca am vezut, ca cauta_pricinade cearta, ca sa nu zic de scandal, i cu atatmai mult, fiind-ca ved ca onor. d. Maiorescuimi zice in acea epistola, ca insinuez banueli,care ar atinge onoarea d-sale.

Cesar zicea, ca nu sufere ca femea lui sa fienici banuita dar nu zicea Cesar aceasta §i

pentru dinsul, fiind-ca el era mai prudentdent Cesarii cei noi, ace§tia merg mai departe,

438

ei vor ca nici onoarea for sa nu fie banuita,fie chiar prin insinuari.

Interpelarea onor. d. Carp dovede§te, ca acumeste un plan nou de batalie, ati fost batuti dedoue ori.. .

0 voce. Tara nu ziceD. preedinte al consilitclui. Apoi aci este Cara

reprezentata de d-voastra, toti. Onor. d. Carp§i mai ales d. Maiorescu, care ne da lectiunide parlamentarism §i de inalta moralitate (a-plause), a zis ca trebue sa intarim regimul par-lamentar, care fara virtute politica se intelege caeste zdrobit. Dar prin aceste procederi credetia dovedi sentimentele d-voastra de devotamentpentru regimul parlamentar §i pentru libertati?Credeti, ca cu aceste mijloace aveti sa la in-tariti ?

D-lor, noi avem un trecut care este cunoscutde Cara intreaga, §i d-v. asemenea.

Onor. d. Carp zice, ca claca ar fi fost numaiun fapt isolat cazul de eri, nu ar fi avut In-semnatate §i nu iar fi mai turburat, dar esteun sistem care, de and partida liberala a luatna§tere, in totdeauna 1-a intrebuintat contrad-lor. Ei domnilor, daca noi ne-am permis vre-odata insinuari, am avea cel putin scuza ca la

ape.

439

§coala d-v. am invatat aceasta. Dar nu am fa-cut° nici odata. (Aplause).

Nu merg mai inainte de unire, ci la 1866,1867 §i 1868

i apoi ministrul-prezident Than Bratianu,dupa felul obi§nuit in mai toate discursu-rile sale, se abate de la chestie si vorbestede alte lucruri, de chestia Evreilor, de Pa-naite Ba ls, de bandele bulgare. etc. etc. Dardupa o noun staruinta a d-lui Carp, de-clara insfirsit :

D-v. m'ati acuzat ca am facut insinuari, acaror intentiune era de a lovi in onoarea d-voa-stra. Ea nu cred, ca poate cine-va sä fie chie-mat la bara parlamentului pentru intentiunilece i se presupune ca ar fi avut, mai cu seamycand eu nu am zis, a d. Maiorescu a facutacea scrisoare la Berlin , caci atunci ar fi tre-buit ca eu sa fi vezut scrisoarea, §i negre§it ca.acei, care scriu asemenea scrisori, nu vin sa-mifad, mie confidente. Prin urmare, eu nu pu-team sa zic, ca d. Maiorescu a scris, pentru can'am vezut scrisoarea dsale, §1 nu puteam sa,afirm ceea ce n'am vezut.

440

Dar dace, astfel ministrul-prezident parea ski retrage insinuarea, se pregatise un altatac personal Incontra autorului acestei

Cad Indata dupa ministrul-prezidentintervine d. Emil Costinescu in desbatere :

E. Costinescu. D-lor, toata a6easta discutiunea fost ridicata de o plangere de insinuatiune §ichiar de calomnii.

Aceasta plangere e facuta inaintea Camereide acei, care in toti timpii au procedat prin in-sinuatiuni §i acusatiuni atat in Cara, cat Si instrainatate.

Dar cel putin d. Carp este o dreptate caretrebue sa i-o fac de §i era mult mai binepus prin trecutul d-sale dent onor. d. Maio-rescu spre a acuza cu mai multa viole*, to-tu§ trebue sa recunosc ca s'a marginit in mar-ginile bunei cuviinte §i n'a proferat nici un cuvint ofensativ.

Nu tot astfel a urmat d. Maiorescu. D-sa adeclarat, ca s'a injosit d. Bratianu, cand arostit acele insinuatiuni, ce i le atribuia, §i n'avoit sa retracteze cuvintul cu toate protesta-rile Camerei ; ne-a dat aci in termenii ceimai violenti o lectiune de demnitate §i de bunapurtare.

pu-blidtri.

441

Nu trebuia sa uite d. Maiorescu , ca piedesta-lul, pe care,-voia sa, se urce ca sa ne dea noueo lectiune de demnitate i de respect al adev6-rului, acel piedestal a fost sfaramat de colegiid-sale din invatamintul superior, care i-au arun-cat, nu o insinuare, nici chiar o acuzatiune, cio sententA, prin care 1-au condemnat ca nedenin§i Inelator at bunei credinte. (Aplause). Am sen-tenta aci, este subscrisa, nu de demagogi, ci depersoane ca onor. d. Costaforu, un membru aldreptei, conservator de convingere, nu conser-vator pentru alte consideratiuni, este subscrisade onor. d. Orascu, de d. dr. Teodori §i dr.Capp, persoane fart, coloare politica, drepte i

de o impartialitate incontestabila, prin acea sen-tenta se declara ca.: ne avend in vedere decdtdemnitatea corpuliti, profesoral 0, paza legilor

21condamna pe d. Yitu L. Maiorescu scZ fie desti-

tuit din postul de profesor de la facultatea delitere din Ict2i. (Aplause).

T. Maiorescu. Cer ouvintul in chestie per-sonala.

E. Costinescu. §i d-ta, asupra caruia apasa oasemenea condemnatiune, pe motiv Ca ai inp-lat bung crediqa, d-ta ne intrebi ce educatiuneam facut not terii ? Dar ce educatiune ai facutd-ta studentilor ce veneau sa to asculte ? (A-

442

plause). Ce educatiune ai facut d-ta tinerimi, ca.-reia voiai sa-i dai o noun directiune ? Educa-tiune de a surprinde buna credinta, a colegilor sei ?

laza tine ne face none lectiuni de demnitate§i de buna credinta. Nu are dreptul sa se in-digneze in contra unei insinuari, care ar presu-pune un lucru neleal, acela care a facut actede surprindere §i de invlare a bunei credinte,acte mai mult decat neleale.

D-lor, am vOzut ca s'a propus o motiune sprea protesta in contra acusatiunilor, in contracalomniilor, sa spun cuvintul, rostite de onor.d. Maiorescu contra parti,dului liberal V a gu-vernului. Eu, dlor, cred Ca nu este de demni-tatea Camerei sa voteze o asemenea motiune,cand acele acusatiuni proced de la o persoanacondemnata de tribunalul cel mai impartial pen-tru nedemnitate §i lipsa de buna credinta. A-cele acuzatiuni nu pot sa, atinga pe acei catrecare se adreseaza, ci se intorc asupra celorcare le-au adresat. (Aplause).

Dup6, cateva cuvinte ale d-lui N. GaneaIncontra dlui Costinescu, vorbe§te :

G. Chip. D-le prevdirite, eram decis a numai vorbl, de V. fusesem inscris dupe d. Fleva,

443

fiind-ca vezusem, ca explicatiunile cerute se de-deserg, ap, incat eu consideram cestiunea caepuisata ; dar cand am vi zut depuindu-se labiurou o motiune, pe care eu cel putin nu o a-prob in ceea ce prive§te redactiunea ei, m'amvi zut nevoit a lua cuvintul sä me rostesc con-tra ei. Sunt pentru o motiune de ordine cle zi,dar nu pentru o redactiune ca aceea, in careeste formulattl, motiunea depusg, la biurou. Onor.§i stimabilul d. G-anea me indeamng, a reveniasupra decisiei mele §i a zice doue cuvinte asu-pra fondului chestiei pentru deslusirea noastraa tutulor.

Dlor, eu disting in incidentul de astazi douechestii tot a§a, precum sunt' §i doue persoane,care au cerut cuvintul una dupg. alta §i au intro-dus chestia aci.

D. Maiorescu a facut o cerere de explicgripersonale d-lui prim-ministru. D-sa auzind ceeace s'a vorbit, luand cunqtinta de cuvintele d-luiprim-ministru rostite ieri la tribuna acestei A-dungri, mai auzind §i de la altii oare-care §opte,care toate coroborau in a face pe d. Maiorescusg, banuiasca, cg, d sa ar fi unul din acei romani§i deputati la care s'a facut alusiune, caci d-saeste agent direct al companiei drumurilor defier, §i cg, d-sa ar fi scris in contra intereselor

444

patriei noastre, d. Maiorescu, zic, in mijloculunor astfel de imprejurari, acablat de informa-tiuni atat de impovaratoare persoanei §i perso-nalitatii sale, era in drept sa vie a cere expli-catiuni §i sa faca ceea ce a facut, declarand canu este d-sa cel care a scris, ca d-sa n'a vor-bit nimic, §i cu aceasta a dat dreptul fie-caruicare ar putea proba contrariul, sa-1 taxeze detradator de tail.

T. Maiorescu. Da, primes°.G. Chi u. Caci or care roman ar lucra cu §ti-

inta in contra intereselor Orli, fie politice, fieeconomice, fie finantiare, este un tradator.

Ce sa fac insa Maiorescu, data in explicarilece a cerut, cu un drept foarte legitim, d-sa s'apus prin starea dispositiunilor sale suflete§ti laun nivel atat de ridicat, incat a scos expresiuni,care de altmintrelea nu ies nici °data din gurad-sale. §i aceasta la adresa cui? La adresa d-luiprimministru, la adresa d.lui loan Bratianu.

Ye aduceti aminte, ca am fost indignat, sandam auzit zicendu-se, ca d. Bratianu ar fi capa-bil sa urzeasca contra cui-va insinuari nedemne ;caci a face insinuari, a lasa prin altii sä se§opteasca insinuari in contra unei persoane,este in adever a urzi o calomnie, §i de aceeamajoritatea acestei Camere §i toata Camera a

445

trebuit sa protesteze, fiind-ca nimeni nu aredreptul, fie chiar pentru intreaga viata a d-luiBratianu, sa -i arunce stigmatul de calomniator.

D. Maiorescu dar, fiind in drept de a cereexplicatiuni §i a da explicatiuni pentru apararead-sale, a gre§it, dupA, pArerea mea, in ceea-ceprive§te mod.:1 explicatiunilor, §i pentru aceastaa primit §1 de la not individual §1 va priml §iprin. motiune o respingere energica a acelorofensatoare §i injurioase expresiuni.

Credem, c d. Chitu, nu avea dreptate inobservarea sa finals. Cuvintul de calomnie,intrebuintat de autorul acestei scrieri inapararea sa, este singurul cuvint ce seputea intrebuinta in imprejurarile date, §i

cel mai corect parlamentarism trebue sa-1admit, pentru asemenea casuri.

Monitorul continua apoi :

Se clä citire urmittoarelor motiuni ,1. Camera constatand, ca cuvintele d-lor in-

terpelatori sunt pure calomnii, le respinge cuindignatiune §i trece la ordinea zilei:

N. Dimancea, Pantazi Ghica, Gr. Serurie, etc.

446

2. Camera, ascultand cuvintele demne i lo-gice ale d-lui prim ministru, respinge acusarilein terp elan til or.

P. Cerneitescu.

3. Camera, ascultand explicatiunile d-lui prim-ministru §i regretAnd cuvintele pronuntate decatre interpelanti, trece la ordinea zilei.

R. Pateirldgeanu.

Propunerea antaia §i a doua, puindu-se fie-care la vot, se respinge.

Propunerea a treia se adopts."

A urmat apoi indata desvoltarea chestieipersonale, provocate de d. Costinescu prinsentenla profesorala, cetita odinioara inCamera §i de d. Aristid Pascal').

D. preedinte. D. Maiorescu are cuvintul incestiune personals.

T. Maiorescu. Dle pre§edinte, in decursul dis-cutiei asupra unei chestii personale ce o facu-sem in privinta cuvintelor zise ieri de d. prim-

') Vezi vol. I, pag. 379 si 384.

447

ministru, onor. d. Costinescu a adus un actinaintea d-v., care me sile§te la o alta chestiepersonals, relativa numai la acest act, la aceasententa de condamnare.

D-lor, se poate sa ye fi surprins pe d-v.aflarea sententei la d. Costinescu tocmai inacest moment; caci eu nu anuntasem nici inCamera, nici in public, ca voi vorb1 azi, §i pre-supun Ca d. Costinescu nu umbla cu toate ac-tele mele, §i cu cele de acum 10 ani trecuti,in buzunar. Ar fi prea multa onoare pentrumine. Vedeti dar ce folos a avut procedarea,ce din politeta am crezut ca trebue sa o intre-buintez, de §i d. Bratianu v'a spus ca nu ointelege, adica de a in§tiinta pe d. prim-minis-tru Inca de a seara rugandu-1 sä vie la Ca-

mera, caci am sa relev cate-va cuvinte din celezise de d-sa in §edinta de ieri. Am facut acea-sta tocmai ca sä pun pe d. pre§edinte al con-siliului in positie ca, dm& are acte in contramea, sa le aduca, sau data nu are nici un act,sa pregateasca terimul luptei, a§a cum d sa vacrede ca e mai bine, fara a fi surprins de mine.Ei bine, respunsul ce mi s'a dat de d. Bra-tianu la acuzatia ce am relevat, a fost, cs nume prive§te pe mine insinuarea d-sale cu ches-tia drumului de fier. Insa acuzarea vine a-

448

cum preparata sub alta forma, prin actul pre-zentat de d. Costinescu, de §i nu are nimic aface cu drumurile de fier.

D-lor, eu nu voi zice, ca onor. meu amic d.Nicu Ganea, ca acest act n'ar fi de domeniulliscutiunii publice ; din contra recunosc, ca acelact este un act public, §i recunosc, ca actelepublice se pot totdeauna discuta in public. Facinsa din capul locului o rezerva : este evident,d-lor, ca din actul acesta, prezentat de d. Co-stinescu §i facut in contra mea la 1870, nu re-zulta nimic relativ la interpelarea de astazi.Prin urmare acest act a intrat in discutia d-v.fara, nici o legatura de idei sau de fapte, §iBaca discutia e strains, nu eu o fac, ci mi seface de altii.

De un lucru numai am sa me plang pentruintroducerea acelui act inaintea d-v. tii, Casuet multe feluri de a fi cine-va neexact : efelul acela, oare-cum marginit sau brutal, candde exemplu cine-va e neexact cu totul, candadica afirma in toate privirile ceva contra ade-verului ; in asemenea fel de neexactitate nu alu-neca lesne un om mai inteligent. Mai este insaun mod oare-cum mai dibaciu de a fi cine-vaneexact, insa cu atat mai condamnabil : este a-cela de a spune numai o parte.

449

Sa vecleti, cum a fost cu sententa. Mai Antalde toate acest act, aceasta sententa profesoralaa fost casata de minister, §i 4 zile dupa prezen-tarea ei am fost eu invitat sa functionez maideparte, §i am functionat mai departe pana la1873, cand d. ministru al cultelor de atunci,generalul Tell, s'a crezut autorizat a ne refuza§i mie §i d -]ui Nicolae Ionescu, care eram pro-fesori la universitatea din Ia§i, dreptul de avent la Camera fara concediu. Noi atunci nuam cerut concediu pentru Camera, §i d. generalTell ne-a decretat demisionati. Cand dupa, d-saam venit eu la guvern, in Aprilie 1874, mi-amfacut datoria constitutionals §1 am reintegratimediat pe d. Ionescu, pe care nu 1-am consi-derat nici °data demisionat dupa lege. Pe minese intelege ca nu m'am reintegrat, am lasat peprofesorul numit de d. Tell in locul meu safunctioneze; functioneaza §i astazi, nu m'am a-dresat la nici unul din urma§ii mei in minister,ca sa repare acea injustice, §i se intelege cad for nu s'au gandit ca sa o repare de la sine 1).

M6 marginesc dar a constata, ca dupa, aceapretinsa destituire a d-lui Costinescu eu am

I) Vezi in vol. I, pag. 114-122, discursul asupra profesorilordoputati.

568 29

450

functionat ani intregi ca profesor la universi-tate pans la reu interpretata demisionare dinpartea d-lui Tell. Va sa, zica este o chestie oare-cum numai academics, ce o ridica d. Costi-nescu. Dar fiind-ca a fost adusa inaintea d-v.,dati-mi voie st, o explic acum pe deplin, chiarap academics, precum este.

Nu pentru prima call se aduce acea sen-tenta inaintea Camerei. D. Costinescu nu aremeritul originalitatii. Am mai auzit-o cetin-du-se in contra mea ; find -ca, d-lor, nu Vucum se face, dar la toate incercarile mele de adiscuta chestiile parlamentare cu argumente im-personale, mi se respunde foarte adese numaicu argumente personale ca cel de fall., care nuprobeaza nimic pentru punctul in discutie. L-ammai auzit dar cetindu-se acel act de care d.Aristid Pascal in 1876 ; §i atunci, ca §i acum,era cu totul alts, chestie in joc. Eram ministru.pe atunci §i se discuta legea instruciunii pu-blice prezentata de mine, §i ca o prealabila ata-care in contra mea s'a cetit acest act, undeerau subscrii d. Or6scu, reposatul §i regretatulCosta-Foru, amindoi amici ai d-lui Boerescu, §i

altii. §i cute-va zile dupa aceea in Senat (caciin Camera atacul n'a izbutit) tot dupa initiativad-lui Orescu mi s'a dat un vot de blam, ea

451

adica a§ fi calcat legea nu mai §tiu In cealta privinta.

Din nenorocire la 1876 eram ministru, cands'a cetit aici aceea§ sententa a d-lui Costinescu,§i am crezut ca nu este de demnitatea minis-trului sä respunda apropo de legea instruqiuniipublice de un fapt, ce In or ce caz nu-1 Meuseca ministru. (Zgomot).

Dar acum, cand mi se imputa din nou, Insin calitatea mea de deputat, oare cum maiterre a terre, trebuie sA respund °data.

Vedeti ce a fost :In toamna anului 1869 (nu sunt amicii mei

la guvern, adversarii au arhiva la dispozitiad for §i ala dar se poate controla cu toata si-guranta exactitatea celor ce zic) am prezentatrectorului Universitatii din Ia§i, la care eramprofesor pe atunci, urmatoarea petitie, care estela acte: D-le rector, ziceam pe cat imi aduc aminte acum dupa 11 ani, sufor de o hemicranie,de o migrena permanents a jumatAtii capului,§i anume la partea sting ; in aceasta stare imieste greu sl predau continuu lectiuni de filoso-fie de 4 on pe septeman0,. Tertati-me, dad, dauaci oare-care amlnunte. Poate unul sau altuldin cei ce au asistat vreodata la lecOunile melepublice de filosofie, i§i va aduce aminte, c cel

452

putin eu unul nu luam numai o carte a altoraca sa o recitez, ci-mi compuneam cursul filoso-fic pe cat puteam din propriile mole gandirisau cel putin din observari critice asupra gan-dirilor altora. Era dar o lucrare totdeauna dirknou facuta, oare-cum in acele mom ente concen-trata §i combinata cu toata energia spiritului,de care pot dispune, pentru care se cerea celputin lini§te §i continua pregatire. Poate nu gre-§eso prea mult in contra modestiei, data ve-repet: cursul meu de filosofie, cum it tineam,1-am tinut cu toata incordarea §tiintei §i pute-rilor mele intelectuale, marl sau mici, atateacate le am.

Mi-am zis atunci : nu pot sä tiu acest cursin starea zdruncinata, a sanatatii mele fisiceInsa am declarat Inca de pe atunci pentruorele pe sept6mana, in care voi lipsl, voi facela reinceperea cursului indoite ore de lectiuni,a§a incat sa nu piarza studentii nimic. Am pre-zentat rectorului universitatii certificatul docto-rului Flaischlen. Cine este din Ia§i, §tie de ceautoritate §i de ce bun& reputatie se bucuradoctorul Flaischlen.

0 voce. Este doctorul primar al oraplui.T. Maiorescu. Aceasta, hemicranie a ajuns insa

a§a de departe, Meat este azi §tiuta In resulta-

§i

453

tele ei de toti cati me cunosc ceva mai dea-proape, toti §tiu, ca am auzul greu ; parteastingy a organului meu auditiv este cu totulparalizata, am asurzit in partea aceasta.

Ye puteti inchipul poziVa unui om, care arefamilie precum o am, i care prin munca saeste singurul sprijin al existentei acestei fami-lii, cand se vede lovit de o asemenea neferi-tire, care ii perecliteaza toate mijloacele de exis-tenta. Caci, §titi, d-lor, cA' acest om (precum a-dese on mi se imputa din partea d-lui ministrupre§edinte, de §i nu inteleg bine imputarea)este, cum zice d. Bratianu, din opinca §i trebuesa munceasca pentru a tral.

Pe baza acestui certificat dar al doctoruluiFlaischlen m'am dus §i la Berlin, unde am fostsupus tutulor incercarilor pentru curari otolo-gice. ram consultat la Berlin cu doctorii Bar-deleben §i Kremnitz §i in deosebi cu doctorulspecialist pentru aceste suferinte, cu doctorulLucae, care m'a §i tratat tot timpul necesar.Warn intors in Sara cel putin cu asigurarea, caboala mea nu este in ap, grad periculoasa, dupa,cum ar fi cand un ochiu s'ar gasi atacat, caciatunci ar fi direct amenirgat i celalalt ochiu,

ca in fine este probabil, ca voi remane cuauzul in partea dreapta scapat, data me voi

454

pazi. ram mai lini§tit am reinceput prelec-tiunile mele la, universitatea din Iasi, cu nume-rul indoit de ore, paa cand voi fi implinitlipsele ce le facusem. Acest inceput de indoireal orelor se constata din registrul de prezentaal Universitatii.

Insa, d-lor, in restimpul de la mijlocul luiNoemvrie 1869, and am facut rectorului Uni-versitatii acea declarare sprijinita pe atestatulce v'am spus, §i 00, dUpa ce m'am intors dela Berlin in Ianuarie 1870 a trecut o lunyjumatate sau doue lnni. In aceste doue luni,sau poate era ceva mai mult, am pledat, pecat imi aduc aminte, de vr'o 7 on inaintea tri-bunalelor din tarp,. Cursul nu mi 1-am tinut;pregatiri intelectuale pentru acel curs de filoso-fie nu mai faceam, nu eram in stare sa fac,dar procese luate de mai inainte, pe care nule puteam amana, le-am pledat.

Puneti-ve in positia unui om, care trebuemunceasca pentru ca sa traiasca, a unui om,de munca caruia este legata existenta sa §i afamiliei sale §i care se vede ameniqat de sur-ditate, adiea tocmai de o stare, care i-ar faceimposibila continuarea ocupatiunii, din care tra-e§te, §i Intrebati-v6: dna trebuiam i puteameu sa refuz mijloacele de a caltiga ceva mai mult

§i

§i

§i

sa

455

spre o slab, asigurare a familiei mele in vii-tor, §i dad, pe de alta, parte puteam sä am inacel timp 1initea necesara pentru aface prelectiuni abstracte de filosofie ?

Ei bine, d lor, oameni suntem noi? Oamenicu simtirea calda, cu intelegerea elementary asuferintelor omeneti? i este drept, ca de a-ceasta sa se lege astazi cine-va ca sa faca, o armyde acuzare incontra mea? Apoi, d-lor, pe ase-menea temei se acuza profesorii de Universi-tate, cum ca au in plat pe colegii for sau ausurprins buna credinta a nu §tiu cui, ca. adicaIn be sa predea cursul s'au dus s pledeze pela tribunal in o suma, oare-care de procese ?Dar lectiunile universitare sunt materii, care sepot impune cu cnuta in imprejurari a§a de ne-fericite, precum erau cele ce vi le-am expus?Iertatimo, voi mai ales acum sa lipsesc dela modestie ; dar tau§ nu and pot opri a spune,ca poate am dat probe, ca. nu-mi este indife-renta §tiinta §i profesoratul, n'am fost am caream alergat vreodata dupa functiuni, care amincercat vreodata in viata mea sa, traiese degiaba din budgetul statului ; am tinut poatesute de prelectiuni populare afar, din cursulmeu, le tineam chiar ca ministru in Bucure§ti,am scris carti, §i iertati-me sa spui acum §i a-

spiritului

n'aq

456

ceasta : le-am tiparit cu cheltuiala mea, caci§titi, ca numai literatura §i in genere lu-crarea curat intelectuala sau artistica nu sepoate zice ca este lucrative la noi. Apoi eu pu-team fi acela, care sa stea de giaba in budge-tul statului? Era echitabil, ca tocmai mie sa mise impute §i astazi sa se repete aceasta impu-tare, ca nu me interesez de chestiile intelec-tuale §1 ca-mi caut exclusiv alte interese?

Dar sä revenim la sententa profesorala, exi-bath, de d. Costinescu.

Me intorc de la Berlin in Ianuarie 1870 §iindata incep prelectiunile indoite, ca sa nu sepiarda orele de absenta, cum v'am spus. Atuncide odata me trezesc mai antai cu ni§te depe§iale ministrului era la ministerul cultelor§i al instructiunii publice d. G. Marzescu... mi-nisterul cultelor depepaza la toti prezidentiitribunalelor §i curtilor din Cara, intreband: canda pledat Maiorescu acolo ? §1 cu modul acestas'a constatat, ca am pledat de nu §tiu cate onin toata tara. A§a este convenabil sä se tratezeprofesorii de universitate? Inainte de a fi eiin§ii intrebati, li se lanseaza asemenea depe§iinchisitoriale pentru pretinse absente nemoti-vate ? Atunci in fine vine §i formidabila acu-zare aratata de d. Costinescu : ai in§elat buna

457

credinta a guvernului, ai surprins increderearectorului, ai scris ca e§ti bolnav, dar nu eraibolnav, etc. Am fost citat la Bucure§ti, dar(poate ca e pecatul meu de a fi prea indiferentIn chestii personale, undo v6d din capul loculuilipsa de justitie) faptul este, ca nici nu m'amdus la Bucure§ti ; am trimis numai inscris ceeace v'am spus acum. S'a pronuntat acea sen-tenta in lipsa mea, insa ministrul a casat-o, §ieu n'am avut nici macar incuno§tiintare de aintrerupe cursul meu, pe care 1 am continuatinainte pa,na in anul 1873.

D lor, iPrtati-me ca v'am luat 20 minute cuaceasta explicare personals. Dar daca-mi parer6u, ca am fost silit sä o fac, sper cel putin,ca de acum inainte ne vom cruta unii pe altiicu asemenea lucruri penibile. (Aplause).

52.

Pentru restaurarea Bisericei Episcopale de laCurtea de Arge§.

(Sedina Camerei de la 12 lanuarie 1881).

Ministrul cultelor B. Conta cere ultimulcredit pentru restaurarea extern, a BisPri-cei Episcopale, despre care vorbqte mai pelarg discursul 18 §i nota cu scrisoarea luiAl. Odobescu din volumul I '). Asupra a-cestui credit d. Nicolae Ionescu face catevaobserv6,ri cu o stravezie animositate in ceeace privete pe d. Lecomte du Nouy. (Maitarziu, in 1889 §i 1891, intreprinde in unirecu dd. C. Esarcu, Gabrielescu, Sterian, etc.o intreagt campanie in contra eminentuluiarchitect). Spre a nu lam Camera sub im-presia celor zlse de d. N. Ionescu, se ros-te§te discursul nrmiltor :

1 Vezi vol. I, pag. 258-275.

459

D-lor deputati, sunt cate-va intrebari, si ar fide dorit sa fie mai multe, in privinta carora dinfericire nu este de trebuinta sa facem politicade opozitie, ci ne putem marginl a da fie-carelamuririle cerute pentru a ne convinge unii pealtii, fara spirit de partid. Ap ye rog sa-mi dativoie a zice cate-va cuvinte in chestia de fatalfara nici o opozitie, fie chiar numai aceea, pecare a §tiut onor. preopinent d. IOnescu sa opue cu o find ironie la adresa dlui ministru deculte.

D. N. Ionescu se intreaba, de ce s'au chel-tuit mai mult decat cei 250,000 lei prelimi-nati in proiectul de la inceput ? D-lor, canda fost vorba sa se ingrijeasca, statul romande restaurarea acestei admirabile biserici e-piscopale, s'a adresat guvernul la una din au-toritatile cele mai recunoscute din Europaca speciala in aceasta privinta, s'a adresat lad. Viollet le Duc, care tocmai atunci era intrealtele ocupat in patria sa cu restaurarea unuimonument celebru, al catedralei Notre Dame dela Paris, qi avea sub conducerea sa mai multiarchitecti, elevi ai s6i, formati in arta special,de a restaura. Caci, D-lor, nu toti architectiisunt capabili de aceasta. Poate sa fie cine-vafoarte bun architect in celelalte §i sa nu cu-

460

noasca nimic in ceea ce privqte restaurarea cre-dincioasa in forma spiritul unui monument ve-chi. Cand s'a adresat guvernul la d. Viol let leDue, acesta, ca un mare artist mare iubitor aloperelor de arta or unde s'ar fi aflat ele, s'a gra-bit sa respunda, la apelul nostru §i ne a trimispe un asistent al sOu, pe d. de Baudot, caprocure o idee prealabila despre ceea ce era deMout la edificiul din Curtea de Arge. D. deBaudot a venit in vara 1874, a studiat monu-mental, a facut un prim plan, se intelege in li-neamentele cele mai generale, §i a fost de pa-rere, ca restauratiunea din gall a zidurilor, insafart colorarea for polichroma in modul in careera ea in vechime, are sa coste peste 250,000franci, dupa cat imi aduc aminte, fara a ye ga-ranta insa exactitatea cifrei in aceasta vorbireimprovizata. S'a intors la Paris d. de Baudottot in 1874, a supus planul d-lui Viol let le Duc,§i acesta ne a trimis pe d. Lecomte du Nouy,care din 1875 a inceput, §i astazi (trebue sa oconstatam cu fericire) a §i terminat lucrarea sain ceea ce privete restaurarea din afara.

D. Lecomte, un eminent elev al neuitatuluiViol let le Duc, fusese, inainte de a ven1 in Ro-mania, cati-va ani in Orient, in Egipt, dar maiales in Siria i Palestina, unde a fost ataat

si

0i

sa-si

461

unei misiuni archeologice a d-lui Clermont Gan-neau, ale carei resultate ilustrate cu desemnu-rile d-lui Lecomte se vor publics in curind laParis, §i remasese apoi insarcinat de Princesade Latour d'Auvergne tot in Palestina cu lucrariarchitectonice in stilul oriental, drept aduceriaminte de locurile memorabile din viata luiChristos. Cu aceasta preparare §i sub asemeneaasupicii a venit d. Lecomte du Nouy In mijlo-cul nostru §i a inceput importanta sa lucrare.

Permiteti-mi, D lor, sa fac aici o paranteza §isa-mi indeplinesc o datorio MO. de d. Lecomte.

Nu este destul sa atingem numai cestiunilefinantiare, cand este vorba de un monument deo insemnatate a§a de mare, §i de un artist, care§i-a pus eminentiil set] talent in serviciul res-taurarii acestui monument. Cred ca este de da-toria noastra, ca sa aducem cu aceasta ocasiein Camera un omagiu de recuno§tinta acestuiWhat, care, venit din Frantia intr'o tars ca anoastra, inrudita prin sangele locuitorilor ei cupatria lui, dar in fine totu§ strains pentru el, s'ainsarcinat cu insemnata mii.t.Ttie artistica ce i-afost incredintata 0 in mijlocul imprejurarilorcelor mai grele 0 cu multe sacrificii, de care nueste locul sä vorbim aici mai In detai, a adusola un bun sfir§it prin talent, prin energie, prin

462

con§tiinta §i prin o iubire de arty mai pre susde lauda.

D. Lecomte de Nouy a venit dar la Curteade Arge§, unde nu a gasit ca prepararea aproapenimic. A trebuit sa inventeze §i sa, dirigeze ointreaga organizare administrative pe lingo, ceaartistica, sa faca planuri, sa desemneze toatedetainrile, sä aduca oameni capabili, sa-§i pro-cure chiar locuinO, §i hrana numero§ilor lu-cratori, ce-i concentrase in aceasta tabara ar-tistica.

§titi, D-lor, ca, biserica Episcopal, de la Cur-tea de Arge§ fusese zguduita odata prin cutre-mur §i mai pe urma, fusese Vatamata prin douefocuri. Doug turnuri erau prin zguduire scoasedin linia postamentului for de deasupra bolteibisericei, legatoarele for de fier in parte rupte,zidurile boltei la unele locuri crapate, polichro-mia aproape distrusa de schimbarile atmosferice§i de foc, frumosul baptiseriu dinaintea bisericeidesfacut §i pus intr'un §opron. Aci erau toatede refacut, §i cu CE, arta migaloasa! Fie-care or-nament trebuia studiat, desemnat §i sculptat apoiin piatra cu forma lui speciala. §i aceste formespeciale sunt una din particularitatile admirabileale edificiului. Fie-care desemn de ornament estedeosebit de celalalt, §i mai ales in numeroasele

463

scuturi rotunde, care sunt batute cu ni§te ca-pete de cui de piatra in partea de sus a boltei,sub frumosul carnis in forma de stalactite, sevede cea mai bogata fantasie in felurite forme,a§a incat fac impreuna un fel de carta de mo-del al ornamenticei maurovenetiene. Pentru a-semenea lucrari de restaurare se intelege catrebuiau taetori de piatra §1 alai me§teri cugust §i cu cuno§tiinte. Ace§ti oameni au trebuitsa fie adu§i de departe, caci nu se gaseau lanoi. Pe unii i-a adus din Franta, pe altii dinItalia, unul din Palestina. Erau dar o suma delucratori veniti, §i biserica era la o jumatatede oil afara din ora§el. A trebuit o intreagacombinare administrative pentru a le pregati lo-cuinta §i traiul linga edificiu, a-i priveghia §i im-barbata ]a lucru, a mentine disciplina intre ei,a ingriji de plata for regulata.

i toate acestea in sarcina (ui Lecomte inafara de misiunea sa curat artistica, a d-lui Le-comte singur, In taril, straina, intr'o localitatecam afara de circulatia cea mare, adese on ex-pus la dificultati §i de alta nature, pe care pre-fer a nu le mai atinge. §i pe linga toate aces-tea, in mijlocul feluritei sale ocupatii, in mijlo-cul lucrarilor de tot felul, isbucni resboiul intreRu§i §i Turd §i intrerupse lucrarea in mite

464

parti ale ei: transporturi impiedicate, lucratorifugii, nelini§te generals. Se intelege el nici mi-nistrul in acea vreme, chiar daca ar fi voit, nuavea capul liber ca sa se ocupe de res taurari artis-tice, §i nici mijloacele finantiare nu erau disponi-bile in cifra ceruta ca sa se faca lucrarile in toataintinderea. De aci se explica intirzierea in mareparte §i o sporire a cheltuelilor totale prin con-tinuarea unor salarii pe un timp cu mult maiindelungat decat se prevezuse in proiectul pri-mitiv.

Acum in ceea ce prive§te zidirea, se §tia demai inainte §i s'a putut constata in decursulrestaurarii zidurilor §i a ornamentelor de piatra,ca biserica fusese primitiv colorata §i straluceain frumoasa polichromie a atator edificii orien-tale. Mai ales printre acele nenumerate figuri destalactite §i printre liniile caracteristicei coardeimpletite in trei, care incinge mijlocul edificiu-lui, erau urme vizibile de colori §i de aurire. Eainsu-mi le-am putut vedea in diferiterg rinduri,in care am fost la Curtea de Arge§. Atunci d.Lecomte a fost fire§te insarcinat de minister satermine restaurarea externa impreuna cu aceastapodoaba a polichromiei.

Asupra colorarii acesteia am auzit la not di-ferite pareri ; unii ziceau, ea, nu trebue sa se

465

faca tocmai a§a, altii ca este prea mult aur, altiiCa s'a alterat forma cea vechie, etc. D-lor, aces-tea sunt chestii, care trebuesc deslegate de oa-menii cu oare-care compete*, §i nu este denici un folos sa facem critica fart, cuno§tintade causa ! D. Lecomte du Nouy, a carui com-pete* dupa antecedentele sale este mai pie susde contestare, ne afirma ca a§a a fost polichromia,§i a§a a trebuit sa fie restaurata, precum s'a facut.

D. ministru de culte se intelege Ca a trimiso comisiune pentru a-§i da parerea asupra lu-crarii terminate, §i a facut foarte bine, ca anumit in acea comisiune tot ce avem not maicompetent intru aceasta. Va fi destul sa ye nu-mesc pe d-nii Ion Ghica si Dimitrie Sturdzaintre altii. Comisiunea in unanimitate a opinat,Ca lucrarea d-lui Lecomte nu lasa nimic de dorit.

Trebue dar sa avem convingerea, ca bine s'afacut restaurarea. Adaog, ca §1 d. AlexandraOdobescu, eminentul nostru archeolog, de catvatimp absent din tears, a vi zut adese-ori lucra-rea d-lui Lecomte §i a lost totdeauna un zelossustiitor §i adese-ori sfatuitor al d-sale.

Negre§it, ca acea impodobire polichroma, cares'a vezut in urma ca era necesara, a ocasionatni§te cheltueli neprevezute la inceput, §i astfelse explica, pe linga intarzierea mentionata mai

ss8 30

466

sus, suma cheltuita pana acum cu restaurareaaceasta. Dar acum, cand lucrarea este termi-nata, eu cred, ca trebue sa ne felicitam cu to-tii, ca toate guvernele care s'au succedat, con-servatori, multi-colon i liberali, au contribuitfie-care cat au putut ca sa se reinoiasca §i sase pastreze acest monument, care este fara in-doiala cel mai frumos ce-1 avem in Cara acea-sta, §i totdeodata un monument, care dovede§te,pana la cc grad de cultura 0 de prosperitate atrebuit sa fie ajunsa Romania la inceputul se-colului al 16-lea, sub domnia lui Neagoe-Voda.

Pentru aceste cuvinte §i in urma explicatiu-nilor ce ni s'au dat din toate partile fall deo-sebire de nuance potitice, mil declara cu totiiprin votul nostru, ca suntem multumiti demarea opera de arta nationala, care s'a termi-nat intr'un mod a§a de fericit. (Aplause).

Se pune la vot luarPa In considerarea proiectului de lege si se prime§te in unani-mitate. Art. 1 §i 2 se adopts fara discutiune.

Se pune la vot proiectul de lege intotal §i rezultatul scrutinului este cel ur-mator :

Votanti. . 73Majoritate reglementara . . 37Bile albe . 72

53.

Contra incurajarii turburarilor.

(Sedinla Camerei de la 13 Martie 1881).

Ministerul din acel timp :

I. C. Bratianu, prezident si finante.B. Boerescu, externe.A. Teriachiu, interne.D. Giani, justitie.General Slaniceanu, resbC6.Cclonel Dabija, lucrari publice.B. Conta, culte.

Dupe atata intarziere, in decursul anului1880 independenta Statului Roman este Insfirsit formal recunoscuta de Puterile euro-pene. Aceasta §i explica staruinta lui IoanBratianu de a pastra pe B. Boerescu laministerul de externe. Prezenta lui B. Boe-rescu in cabinetul liberal, tocmai fiind-cafusese ministru sub Lascar Catargi si luaseo parte insemnata la incheierea conventiei

468

comerciale cu Austro-Ungaria, da Mari lorPuteri un fel de garantie pentru guvern alunui partid, care nu se prea distinsese Intrecut prin fidelitatea sa dinastica, nici prinrespectarea convenientelor internationale.

Nu e vorba, Ioan Bratianu, avend acumexperienta unei mai indelungate conduceria afacerilor publice, devenise un adevoratom de stat si om de guvern. Dar in par-tidul sou regenerarea i indrumarea spiri-telor spre ordinea monarhica mergea maicu anevoie. Apucaturile revolutionare sebucurau Inca de simpatia multor liberali,ear despre prezidentul Camerei C. A. Ro-setti (si ce influenta avea el pe atunci a-supra partidului !) se zicea, ca este si re-mane republican de convingere.

Acest contrast intre un guvern monar-hic si veleitatile turburatoare ale partiza-nilor sei se manifesta din cand in cand inmod intolerabil. Autoritatea lui C. A. Ro-setti in partidul liberal, poate §i amintirilede la 48, puneau pe acest partid in oare-care raport (de sigur nebanuit de multimeaaderentilor) cu elementele extreme din Eu-ropa, in deosebi cu internationala revolu-tionara, care incerca pe atunci din Londrasa se organizeze mai temeinic, avend ft-

liala si la Bruxelles, unde se strecurau uniiRomani §i dobindeau prin chiar aceasta untitlu de buns primire in ochii lui C. A.

io

469

Rosetti. Intre altii B. Conta pare 94 fipregatit in asemenea mod cariera politic,in tail. Poate d. G. Panu, pe atunci prim-procuror §i om de incredere al partiduluiliberal in Ia§i, ar fi in stare sa ne dea maimulte deslqiri asupra acestei curioase fazea miscarii noastre politice. Era destul, caun student roman sa fi tost expulsat dreptanarhist chiar de politia republican, dinParis, pentru ca sa fie indata numit la Bu-cure§ti in posturi mai inalte, d. e. la mi-nisterul de finante. Prefectul politiei capi-tale', mai tarziu ministru de-interne, RaduMihai protegea fati§ pe socialistulnihilist7i7.Rusel, care fusese numit profesor laseminarul teologic din Curtea de Arge§ siapoi stramutat si sustinut la INi, etc. etc.

Este evident, a o asemenea, oarecumnaiva confusie si contradictie In procedarileguvernului se putea cu atat mai putin ad-mite in Romania pe la inceputul anului1881, cu cat recunoasterea independenteisale ii impunea mai multi, r6spundere pro-prie in mijlocul monarhiilor, de care erainconjurata, si ne indica din contra o ac-centuare a elementelor de ordine si de sta-bilitate. Proclamarea Regatului era indi-can, in acF.1 moment, nu incurajarea anar-hiei.

Cea mai trista exemplificare a turburariispiritelor prin propaganda ideilor revolutio-

470

nare o daser6, tocmai atunci dou6 eveni-mente senzationale: la not In tarn atenta-tul lui Petraru incontra lui Ioan BrAtianu(2 Decemvrie 1880), in Rusia asasinareaImporatului Alexandru II (1 Martie 1881).

In astfel de imprejurari se anuntA §i sedesvolta interpelarea urrnitoare:

T. Maiorescu. D-le preedinte, cer cuvintul pen-tru a anunta o interpelare.

D. vice-prepdinte G. Ghitu. Aveti cuvintul.T. Maiorescu. Am onoare a intreba pe d. mi-

nistru pre§edinte, dace, in urma procesului Pe-traru §i-a manifestArilor socialiste din Ia0 credetimpul venit de a imprima politicei interne odirectie marl compatibila cu consolidarea monar-chiei constitutionale. Ye rog bine-voiti a fixatimpul, cand credeti ca putqi respunde.

D. preedinte at consiliului. Pot respunde in-data.

T. Maiorescu. D-le prepdinte, de §i onor. Ca-mera este ocupata cu chestii de mare interes,cu regularea budgetului anual, trebue cu toateaceste sa i se prezente unele intrebari, a ca-ror importanta trece peste importanta momen-tana a unui budget §i care sunt de natura amerita o desbatere in or ce moment disponibil.Cu atat mai mult pentru not cei din opositia

471

conservatoare, cu cat not la desbaterea adreseiTronului nu am luat partedin deferents pentrud. ministru pre§edinte ; d-sa se afla atunci intr'osituatie, care comanda respectul or cArui om deordine §i adversarilor sei conservators mai ales.Ne am abinut dar atuni, nu am discutat nicichestia regularii succesiunii la Tron ; nu vreamsa facem observarile noastre asupra politicei unuibarbat, care in acel moment intrunea in per-soana sa simpatiile tutulor oamenilor de bine.

Insa au venit de atunci incoace irnprejurari,care ne silesc sa e§im din aceasta rezerva, §i indeosebi atmosfera, in care ne aflam astazi in aceasta privire, cred ca reclama din partea noastracateva relevari de fapte, cateva reclamatiuni incontra politicei interne a guvernului, despre acaror valoare yeti avea dv. sä judecaV, §i maiales tam.

Suntem sub impresia procesului acelora, careau incercat atentatul in contra d-lui ministrupreedinte; suntem sub impresia grozavului a-tentat comis in imperiul unei Lori vecine ; suntemsub impresia, unui fapt mai mic, pe care insa1-am putut asemenea constata acum, a arestariice s'a facut in contra nihili§tilor sau sociali§ti-lor din

Ceea ce printr'o motiune, la care cu totii neIasi.

472

am asociat i care a fost foarte energic 0 bineformulate de actualul preedinte al acestei §e-dine a Camerei, ceea ce in motiune cu totii amzis-o, ve§tejirea ce am dat-o acelui fapt comis incontra vietei d-lui ministru prerdinte, ca a unuifapt provenit din idei straine, care nu ar aveanici un terim in Cara noastra, aceasta astazipare ca nu s'ar mai potrivi, in motivele, in drep-tul nostru de a respinge fapta ca o fapta cu totulstraina de Cara. Se vede, ca nu este tocmai de totstraina ana incercare ; se vede, ca din neno-rocire sunt de constatat primele incercari dea face ea sa prinza radacini in tare la noio periculoasa ratacire a ideilor publice. §i candsuntem in ajunul poate al unei constituiri maiinsemnate a Statului Roman, este bine ca sane dam §ama, undo stem in aceasta privire ?Care este partea, poate, de rospundere ce pri--ve§te §i pe administratie in aceasta chestie ?§i ce ar fi de facut ca sa se indrepteze lu-crul ?

Dintr'o intrebare fault/ de un eminent mem-bru al opositiunii, d. Vernescu, asupra Regatului,din respunsul dat de. d. ministru-prerdinte, mis'a parut, ca, aceasta chestie a Regatului ne a§-teapta, ar putea sa fie pusa in curind la ordineazilei. Dace va fi pusa, atunci noi conservatorii

473

nu vom putea decat sa felicitam pe d. ministruprepdinte pentru aceasta, §i vom fi totdeaunafericiti de a constata o inaltare §i o intarire aacestei teri in ordinea ideii monarchice. Dace, darin ceea ce a spus d. interpelator Vernescu eranumai o umbra macar de opositie, noi conser-vatorii nu ne asociam de loc la aceasta umbraa d-sale, am fi cu totul alaturea cu incercareaguvernului in acest send pentru a-1 sprijinl.

Dar tocmai fiindca, suntem a§a, este momen-tul pentru noi de a ne intreba, dad, forma aceabine venita pentru noi, care vrea sa se dea Sta-tului Roman, este tot a§a pe bine sustinuta insensul constituirii ordinei monarchice §i prin ad-rninistratia interna a guvernului actual. Caci uprs'ar putea intimpla, ca atunci, cand ne ocupamde Coroana Regala, adica de chiar inflorirea ar-borelui, sa negligem tocmai trunchiul §i rada-cina lui, §i introducend forma din afar, a Con-stitutiunii Regale, sa uitam adeveratul ei fun-dament, care este numai in bunul spirit §i ininima societatii ; §i atunci cea dintai ingrijire arputea sa ne fie nimicita §i paralizata prin ne-gligenta ceailalth.

D-lor, un fapt straniu s'a petrecut cu ocasiandfericitului proces, ce s'a terminat in septemanaaceasta inaintea juratilor. Un fapt straniu zic,

474

csci cu multe zile inainte de a se incerca acelatentat, a putut ss citeasca. or 0 cine o amenin-tare, §i nu numai o amenintare, dar chiar decla-ratiunea directa §i publicata in mai multejurnale, ca era limta de un comitet de 50 hota-rirea de a se asasina d. prim-ministru.

Eu posed un numer dintr'un asemenea jurnal.Atentatul s'a intimplat in ziva de 2 Decemvrie,§i aici este numerul unui jurnal de la 17 No.-emvrie, vindut public la gara de Roman, pre-cum se vindea public 0 in capitals. Acolo sevorbe§te despre acest atentat planuit, dar redac-torul jurnalului face rezervele sale contra co-mitetului de 50, de la care se zicea Ca provinedeclararea.

Iata dar, d-lor, ce s'a publicat prin jurnale ;aceasta s'a publicat nu numai in jurnalul ce-1

am aid, dar §i in alte foi, §i chiar inainte deacest numer s'a publicat faN declararea, pentruacest asasinat.

D lor, nu voiesc sft, ating toate chestiile cemerita a fi relevate din decursul procesului Pe-traru, de exemplu ca s'au facut asupra proiecta-tului atentat denuntari directe d-lui prefect alpolitiei ; nu voiesc sa relevez ceea ce ar parea ca,resulta din instructia procesului, negligenta poli-tiei in prevenirea faptului. Nu me voi pune pe

fi ipse,

i§i

473

acest terim mai mic, ci relevez faptul aceleipublicatiuni anterioare numai pentru a ajungela discutarea unei cestiuni de princip al admi-iiistr aril guvernului.

D-lor deputatt cand s'a publicat acele ame-nintari, ne am intrebat poate cu totii: este oaberatiune mental, ce se manifest, ? Este unlucru care trebue despretuit ? Si eu inteleg, cad. prim-ministru sau ministru de interne sa-§i fi

zis : e cu neputinta o asemenea fapta in tailla noi, nu trebue luata amenincarea in serios,caci asasinatul organizat nu poate sä prindaradacini la noi. Dar cu toate acestea §t4i, carea fost resultatul acelor amenintari, §1 ele arfi trebuit sä fie luate in serios, ar fi trebuit sase fi prevenit faptul.

Dar sa ne intrebam acum, dupa ce s'a intim-plat atentatul, atitudinea luata din partea gu-vernului este ea de a§a natura, incat sa nu neinspire temeri pentru o mai departe propagarea celor idei criminate indreptate in contra.... tomiti, in contra cui ; in contra or-carei alte per-soane. In septemAna trecuta a fost aci in Ca-mera o discqiune asupra unor jurnale, §1 s'aatins §i cestiunea provocarilor ce se fac prinpresa. Atunci d. ministru de justitie §i oratoriiamici politici ai d-sale avura bunk-vointa de a

476

face nite declaratiuni, care negreit sung, foartefrumos din punctul de vedere al liberalismuluiteoretic. D. ministru, facend alusie chiar la a-menintatorii acelui atentat, zicea : cu toate aces-tea guvernul liberal n'a facut proces de presa0 nu va face proces de presa, nici in fata ame-nintarilor de asasinat.

M'am intrebat : ce insemneaza o asemeneadeclaratie de pe banca ministeria]a, facuta pringura ministrului de justitie, eful procurorilorsau a parchetului unei teri, parchet care estechiemat a urmarl crimele i delictele ? SA nu fa-cem nici o data proces de presa? SA nu urma-rim presa nici cand ea provoaca la asasinat ?Wa principiul pus inainte de ministrul jus-titiei.

Voci. Cer cuvintul.T. Maiorescu. D-lor, eu regret, ea un aseme-

nea princip in asemenea imprejurAri s'a pusinainte de ministrul justitiei, §i ca sa marginimdiscutia asupra punctului de care este vorba,permiteti-mi a recunoate impreuna cu d-v.,ca nu e lucru mai frumos, mai laudabil decatfaptul ca nu e trebuinta de urmarirea presei ;mai recunosc, ca in casul de fata nu poatefi vorba de vre-o mesurA exceptionala ; recunoscca este de onoarea maturitatii politice ce a do-

477

bindit poporul roman, ca atat in timpul resbo-iului cat §i acuma nu este trebuirrta de nici om6sura de exceptie, de nici o suspendare a vreunei libertati publice. Dar remaind in limiteleConstitutiei, vorbind numai de crime i delictein imprejurarile in care ne aflam, astgzi candse planuqte, §i speram ca se va face, sa,

fim inaltati la Regat, cand suntem a§a dar omonarchie, §i o monarchie invecinata cu altemonarchii mai puternice decat noi, cand vedemca in una din aceste monarchii sunt cele maicrancene agitatii nihiliste, §i cand vedem Ca toatemonarchiile Europei sunt preocupate de aceastastare de lucruri : ei bine, in asemenea imprejurarinoi conservatorii suntem in tot dreptul O. neintrebam : ce insemneazg, declaratia de principiia ministrului de justitie : nu voi urn2ciri aseme-nea provoceiri la asasinat cand se manifesto prinpresd ?

Sane intelegem ! Presa sa fie sustrasa de la or cearhitrar al guvernului, foarte bine. Vreni §i noi sanu fie urmarita §i sg nu fie judecata de alte autori-tati decat acelea pe care le aratg Constitutia, adica,de jurati, de suveranitatea poporului manifestataprin verdictul juratilor. Dar aceasta limitg, pen-tru garantia presei odatg pusg prin Constitutie,de aci nu results declararea de impunitate a

478

presei. Nu este stat constituit, care sa ceara orsa fi cerut mai mult decat garantarea libertatiipresei prin suveranitatea veridictului juratilor. Avenl, de ai acea garantie inscrisa, §i a declara:)) nu voi face us de nici o procedura in contrapresei', aceasta, alor, este o declaratie, pe careo cred incompatibila cu o desvoltare mai si-gura a ordinei noastre politice intr'un stat mo-n archic.

Aci sa.-mi permiteti a face o mica digresiune.Cu atat mai mult ne a surprins pe not aceasta,declarare a d-lui ministru, cu cat principiulpus nu vom face proces de presa, nici candprin presa se proclama asasinatul ; nu vom ur-

presa in nici un cas", acest princip afir-mat este in contrazicere cu acte anterioare aleacestui guvern liberal.

In adever, s'au facut sub acest guvern pro-cese de presa ; nu s'au facut in imprejurariap de grave ca acele, care sunt acurn, dar. s'aufacut procese de presa i s'au facut chiar decare un eminent jurisconsult, fost ministru dejustitie sub acest guvern, de d. Statescu. S'a maifacut proces de presa de un alt eminent barbatde stat, fost ministru de interne in ministeruld-v., de d. Kogalniceanu. i s'au facut aceste pro-cese in imprejurari cu procedeuri ava de stra-

marl

zi

pi

479

nie, incat suntem in drept sa zicem, ca ceea ceroil s'a facut atunci, ar fi bine sa se faca inalte casuri mult mai grave acum. Fiind insaca s'a desmintit aceasta armare de pe bancaministeriala, s'a zis nu s'a facut proces depresa", §i fiindca s'a afirmat §i de alibi onorahilideputati ca nu s'a facut, ca nu se face §i canu se va face proces de presa sub regimul li-beral, sa-mi dati voie sa vO dovedesc, ca s'aufacut procese de presa de acest minister §i cums'au facut ; §i data s'au facut unele foarte roil, arfi bine ca in alte casuri sa, se faca altele, insamai bine.

Era ministru de justitie d. Statescu, §i in jur-nalul Timpul a aparut, reprodusa dintr'un altjurnal, 0 notita prin care se zicea, ca s'a comisin contra d-lui ministru de justitie, cand e§iadin edificiul ministerului, o fapta necuviincioasade catre un domn Bibanescu. Foarte rOu a facutacela, care a comis un asemenea ultragiu in per-soana d-lui ministru al justitiei, fie zis in treacet.La aceasta notita, inofensiva ca valoare poli-tica, ne-a venit un comunicat formal de la mi-nisterul justitiei, cu hartie oficiala a ministruluijustitiei. 0 am aci ; via§ obosI cu lectura acestuicomunicat; 1-a§ reproduce numai, data s'ar con-testa. Comunicatul cerea jurnalului nostru sa rec-

480

tifice faptul §i sfirva prin cuvintele : sa se dea1)aceast desmintire Timpului, atat pentru a res-

tabili adeverul, cat §i pentru ca publicul savada odata mai mult, prin ce manopere nelealeopositia intelege sa atace §i sa discrediteze gu-nvernula. Cu alte cuvinte : se cerea de la redac-tia Timpului, in virtutea unui articol din legeapenali, ca sa publice in prima paging, a jurna-lului aceasta rectificare. Redactorul de atunci,d. I. A. Cantacuzin, a venit la mine §i ne amconsultat, ce este de facut. Am decis impreund,sa se refuze din princip insertia acestui comunicatofensator. Si a aparut in numerul viitor o decla-ratie a Timpului, in care se zicea, ca data un mi-nistru, care se crede ofensat, are dreptul in prin-cip sa ceara rectificare, n'are dreptul sa sileascao foaie ca sa se insulte ea ins in proprielesale coloane.

Fara indoiala acest drept nu putea sa-1 alba mi-nistrul; acesta este un princip al respectului presei,despre care sunt convins, ca tqi barbatii luminatidin partitul d-v. it impartapsc impreund, cu mine.

S'a refuzat dar publicarea pentru acest mo-tiv ; atunci ministrul justitiei, d. Statescu, prin-tr'o adresd oficiall din partea ministerului, a se-sizat (cum se zice cu termenul francez) parchetulca sa urmareasca foaia Timpul, pentru cd, a re-

481

fuzat sa publice comunicatul ministerului. Aceastaadresa imi veti da voie sa v'o citesc in partea eirelativa, pentru ca este un lucru mai important,§i ar fi foarte trist, cand s'ar gas1 un alt ministrunu numai liberal, ar fi trist chiar cand ar fi dinpartidul conservator, care ar urma acest pre-cedent al acelui ministru liberal.

Copie de pe ordinul ministrului de justitie No. 607 din 18lanuarie 1878 dare primulprocuror al tribunalului Ilfov :

Cu adresa No. 440 din 14 Ianuarie, ce vise alatura in copie, ministerul justitiei a inaintatredactiei ziarului Timpul comunicatul publicatin Monitorul official No. 11, in privinta faptelorcalomnioase respandite de acel jurnal contra d-luiministru al justitiei, cu invitare ca, conform art.193, alin. 3, codul penal, sa aiba a-I reproducein capul jurnalului. Fiind-ca insa pana astazi nuse vede ca, acel ziar sa se fi conformat legei, vetibine-voi, d-le prim procuror, a lua dispositii, ca sase pronunte contra celor culpabili amenda de 20lei pentru fie-care zi de intirziere, faptul acestafind calificat de lege ca un refuz de serviciu da-torit legalmente, §i prin urmare de compete*instantelor corectionale".

Iata dar un ministru al justitiei, care in pro-pria sa causa n'a sesizat numai parchetul, caci

568 31

482

aceasta voi avea onoare sa o recomand §i eu pen-tru alte imprejurari, de §1 nu a§ fi recomandat-onici °data in imprejurarea d-lui Statescu, darcare spune procurorului chiar §i ce pedeapsa saprovoace de la tribunal, §i decide compete*care s'ar cuveni tribunalului corectional. Trib.corectional, nu voi sa zic intimidat, caci magis-trature este independents, dar adoptand manierade a vedea a ministrului, a §i condamnat pe d.redactor al Timpului. L-am aparat eu, dar sevede, Ca eram mai slab cleat adresa ministeriala.Am facut atunci apel, §i Curtea de apel in una-nimitate s'a declarat incompetents de a judecaacel proces, pentru ca a pus principiul cel ade-verat, Ca este numai de competenta juratilor dea examina aceasta materie, §i a zis, conform cuteoria ce am avut onoarea sa o sustiu inaintea ei,ca, nu este iertat a se interpreta printr'o mesuralaterala dispositiile, dupa care procesele se ducla jurati §i nu se lasa la discretia tribunalelorordinare constituite. Cad, adaog eu, ar fi atuncicu put*, ca sub acest pretext sa trimita gu-vernul jurnalelor opozitionale comunicari injuri-oase, cum era aceea despre care v'am vorbit, §isä zica jurnalului : umpleti foaia ta de opozitiecu comunicarile mele in contra ta. Apoi atunciunde ar mai remanea libertatea presei?

483

Iertati-mo, dlor, §i sper ca nu lipsesc de la da-toria modestiei, daca imi permit sa ating un micfapt personal al men. N'a§ face-o, daca n'a§ fi si-lit sa intaresc argumentarea, ce vreau sa o a-duc inaintea d-voastra, §i sa fac sa dispara aceaatmosfera, care ar putea plana in contra mea §icare s'ar putea rezuma in objectia : le convineconservatorilor, reactionarilor, sa vorbeasca de li-bertatea presei, cand sunt in opozitie, dar dece n'o practica atunci, cand sunt la guvern §iin majoritate ?

Acela, care are onoarea de a ye vorbi acum, apracticat-o absolut in acela§ mod §i cand faceaparte din deputatii majoritatii in Camera con-servatoare, atunci, cand venise reposatul §i multregretatul Costaforu cu un proiect de reform&a codului penal, prin care se incercase sa intre-buinteze iara§ asemenea mesuri, pentru a sustragejurnalele prin fel de fel de mijloace de la jurati.Singur atunci, de §i din majoritatea conservatoare, in Camera, mi-am permis sa prezent unamen dament, prin care se declara : nici o me-surd preventive nu se poate lua in contra pre-sei, nick odata §i sub nici un motiv presa nuse poate sustrage de la jurati, pane cand Cons-titutia, care garanteaza libertatea presei, este invigoare; nu e iertat, odata ce ai o lege generala a

484

statului ca pact fundamental, sg, cauti prin legilaterale O. surpi acest fundament, §1 nu poatesa fie acesta un princip bun, mai ales pentruconservatori ; din acest punct de vedere foarteconservator §i foarte legal, pe care era pus, acelamendament a intrunit majoritatea acelei Ca-mere conservatoare, s'a votat, §i in aceea§ searaguvernul a retras tot proiectul de reformg, a co-dului penal, iar d. Costaforu §i-a dat cat-va timedupa aceea demisiunea.

Suntem dar in drept, not ace§tia, care apa-ram libertatea presei deja in majoritatea Ca-merei conservatoare, ca sa vorbim de liber-tatea presei cel p din sub un regim liberal, §1ne putem scud de obiectiile ce ni s'ar faceca de ce numai in opozitie o sustinem. Am sus-tinut-o §i cand eram in majoritate. Cu aceastamica autoritate ce poate da unui om un ase-menea fapt din trecutul sell politic, viu din nou§i zic : foarte reu s'a fgcut acel proces de press,de d. ministru Statescu §i reu s'a incercat decatre d-sa a se interpreta compete* tribuna-lelor, cu atat mai reu s'a incercat, cu cat in-tr'o circular, publican, in Monitorul *jai totd-sa vorbea de libertatea presei, ca de ceva nou ;pare ca pang, atunci libertatea presei fusese pe-riclitata de alte Camere §i pare ca nuinai de la

485

d-sa inainte era vorba de adev6rata libertate apresei. Aceasta, D-lor, invedereaza inca odatamai mult, ce deosebire este une-ori intre o de-clamatie frumoasa §i intre realitatea faptelor.

Caci, pe cand se inveluiau faptele prin aceadeclaratie frumoasa din circulars, sub circularsse ascundea citatul ordin catre procuror, datin contra Timpului.

A§a dar, Curtea de apel din Bucure§ti, d-lor,in unanimitate, a declarat Ca e necompetenta,§i atunci, d. procuror-general cred cg, am drep-tul sa -1 numesc: insu§ d. Opran a facut re-curs in casatie, spre a se stabil' de catre Curteade casatie dreptul tribunalelor ordinare de a ju-deca presa, iar nu juratii. Ati fi crezut d-v., cauna ca aceasta a fort cu putinta sub regimuld-v. liberal ? Trebue sg, o credeti acum, caci a§a,s'a intimplat.

Am vezut pe atunci chiar o foaie, care servade organ eminent al ideilor d-v. liberale, ziarulRomanul, sustinend aceasta teorie, ca presa inasemenea casuri trebue sa fie judecata de tri-bunalele ordinare

0 voce. Nu credem aceasta. Citati.T. Illaiorescu. Repet, ea acel organ a justi-

ficat procedarea §i ordinul d-lui ministru al jus-titie catre d. procuror. Pentru a constata indata

486

faptul, a§ putea face apel la d. redactor al jur-nalului Romdnul, care se aflA intre noi.

Em. Costinescu. Nu-mi aduc aminte.D. preodinte. Amintesc oratorului, ca ad nu

avem redactori §i directori de jurnale ; avemdeputati.

T. Illetiorescu. D le pre§edinte, ye sunt re-cunoscetor de buna-vointa, cu care me condu-ceti in aceasta desbatere, foarte grea pentrumine.

Afirm inch, ()data faptul. Am jurnalul Romaniacu acel articol la mine acasa. Ve rog, ca pAnala proba contrarie sa-mi dati crezament. Voiaduce acel numer al Romdnului in Adunaremaine, §i chiar astdzi, dad, voiti, dupa ce voitermina.

Procurorul general dar a facut recurs ; insa infine la Curtea de Casatie s'a gasit un procuror,d. Scarlat Pherekyde, care a avut destul tact politic§i destula justa apretiare a principiilor liberale inaceasta materie, pentru a nu sustine acel nefe-ricit recurs ; recursul neputendu-se retrage insa,Curtea de casatie s'a pronuntat asupra cazului,§1 acel corp, care din norocire nu era §i nueste un corp electiv, ci inamovibil, a decis O.presa nu se poate sustrage de la jurati nici inasemenea cazuri.

487

Gray era cazul acesta. Dar s'a intimplat altul §imai gray sub acest guvern. Era in Dobrogea un jur-nalist, d. Scheleti, ii citez numele, fiind-ca a fostcitat in urma cu laude de pe banca ministerial,pentru o bro§ura a sa : Dobrogea, organizarea ei.Acest d. Scheleti Mouse o petitie ca advocat inDobrogea, in numele mai multor proprietari deacolo. In petitiunea sa el arata plangerile aceloroameni catre consiliul de mini§tri, c, erau des -poia4i fail de lege de avutul for imobiliar. A-ceasta plangere s'a gasit injurioasa la consiliulde mini§tri. Eu a§ dori in privinta aceasta, cad-nii mini§tri liberali sä fie mai rabdatori, sa aibamai multi, indulge* in apreiarea expresiilor celi se adreseaza , fiind-ca, de ! suntem un \poporviu, tiller, §i expresia se poate lasa sa fie maiputin aleasa la unii din noi.

In consiliul mini§trilor dar s'a zis : aceastapetitie este injurioasA, pentru ca este zis, case deposedeaza ca in vremea Turcilor, etc. S'atrimis dar in judecata d. Scheleti, s'a condamnat,Curtea de casatie a casat, Curtea de Foc§a.ni, lacare a lost trimisa afacerea, 1-a achitat. Insa o-data achitat de Curte in mod definitiv, printr'oincheiere luata de consiliul de mini§tri, conformfaimosului regulament al Dobrogei, d. Scheletia fost §ters din tabloul advocatilor , i s'a luat

488

dreptul de a pleda, i s'a luat dreptul de advo-cat pentru acela§ fapt, pentru care Curtea it a-chitase. Ministrul de interne 0 resbuna pe caleadministrative pentru achitarea dobindita pe calejudiciara. D. Scheleti, doctor in drept de la Gand,june inteligent, caruia i se sfir§ise rabdarea, ascris atunci aceasta bro§ura Organizarea Dobro-gei", bro§ura pentru care in urma, i s'au facutlaude de pe banca ministerial.. In prefata aces-tei

D. vice-prerdinte. Bine-voiti, d-le deputat, alua aminte, ca ceea ce faceti d-v. nici in ger-men nu se coprinde in interpelarea d-v., §1 nuse cuvine ca Adunarea §i guvernul sa fie sur-prins.

T. Maiorescu. V'am exprimat deja recuno§tintamea, d-le pre§edinte, pentru buna-vointa ce punetiin coducerea mea in discutia de fatA, §i nu §tiu,dacit tree peste respectul ce ye datoresc, rugan-duve sa-mi permiteti o explicare la ceea ce zi-ceti. Este neaparat ca sa. fie capete diferite, §ieu nu pot inlocul inteligenta mea prin inteli-genta altuia. Poate altul sa spuie alte argu-mente, eu argumentez a§a precum pot §i pre-cum §tiu ; iar §irul argumentarii este acesta :vreau sa dovedesc, ca nu este nici un motiv cad. ministru de justitie sa, declare ca nu face pro-

brosuri...

489

cese de presa ; d. ministru este cu atat mai reuvenit in aceasta declarare, cu cat s'au facut dejasub acest regirri procese de presa. Aceasta s'acontestat intr'o §edinta anterioara de d-sa ; eudar trebue s'o dovedesc, §i ca s'o dovedesc, tre-bue sa citez exemplele bine constatate, depare reu sa o fac intr'un mod pentru D-v. akade neplacut.

B. preodinte. Ati facut.T. Illaiorescu. Dar sunt in dovada aceasta, §i

aceasta, dovada este esentiala pentru §irul ar-gumentarii.

Continuu dar. Asupra acelei brouri, pentru nitecuvinte zise in prefata in contra d-lui ministru deinterne de atunci, s'a dat iar in judecata d. Sche-leti, dupa ordinul niinistrului, §i s'a condamnatla inchisoare de un an de catre tribunalul deapel din Dobrogea ; d. Scheleti face recurs incasatie ; 1-am aparat tot eu §i am zis atunci,ca chiar in Dobrogea nu poate un tribunal or-dinar sa sustraga procesele de la jurati. Curteade casatiune a casat §i aceasta hotarare pentrualt motiv, s'a trimis cauza inaintea Curtii de Foe -

ani, Curtea a achitat pe d. Scheleti, §i astfel aputut sa scape acest om de inchisoarea de un an,la care era condamnat in urma cererii unuiministru de interne liberal.

§i-mi

490

Eram dar in drept sa, zic, ca s'au facut pro-cese de presa sub acest minister ; dar s'au facutasa precum nu doresc A. le fact, nici un minister,nici conservator nici liberal, fiind-ca s'au facutcautandu-se a sustrage presa de la judecata ju-ratilor spre a o trimite inaintea tribunalelorordinare.

Odata ce asa s'a facut, acum, cand prinpresa se propaga asasinatul, actualul d. ministrude justitie face declaratiunea cam juvenila ; nuvom face procese de presa !

Cand se ataca pretioasa persoana a ministru-lui de justitie in privinta delicatetei prestigiuluisou, faceti proces de presa i cand se ataca mi-nistrul de interne prin o brosura, faceti procesde presa, si cand se ataca societatea intreagaprin amenintare de asasinat, declarati cä nufaceti proces de presa ? !

D-lor, in aceasta este Antal o contradictie sial doilea un pericol.

Inteleg foarte bine (si data m'am adresat cuinterpelarea aceasta la d. ministru presedinte,nu mi-am usurat de sigur pozitia, ci mi-am in-greuiat-o) inteleg foarte bine rolul, atitudineafrumoasa ce poate sä o aiba d. ministru prep-dinte in aceasta afacere. Daca d-sa insus, carea fost victima unui atentat, ar veni si ar sus-.

491

tine acel princip de inpunitate, intelegeti catde greu este ai spune d-sale, care personal aavut a suferi de acea odioasa, incercare : ar fitrebuit sa preintimpini reul de mai inainte.Insa, onor. Camera, aci nu este vorba de va-loarea, de curagiul or de generositatea perso-nala a unui ministru ; se poate foarte bine ca mi-nistrul pre§edinte in curagiul ski, in generosi-tatea sa, sa tread; chiar §i dupe, cele intimplate,ca nu este trebuinta de nici o alta mosura ; a-

ceasta ins; nu autoriza pe o Camera sau pealti oameni prevezetori de a admite ca sa seerige in sistem, prin o declaratie formal; depe aceabanca, inpunitatea absoluta a presei. D-lor, dace,s'ar fi supus din vrema chestia amenintarii cuasasinatul inaintea juratilor ; dace, procurorul ar fiurmarit cu o luny de zile inainte acea amenin-tare ; data se incerca sa se faca de atunci, nuprin arestari preventive, ci pe deplina tale le-gala, lumina asupra acestei chestii, sunt sigurca s'ar fi preintimpinat incercarea de asasinat.Poate oare sa zica o Camera legislative : Meal-rile de siguranta ce sunt prevezute in Consti-tutiune, cand s'a pus presa sub controlul jura-tilor, sunt de prisos? Nu este leac in contraacestei amenintari de presa? i, cand Constitu-tia purse un leac, ar fi rolul nostru sa zicem :

492

Nu voi recurge nici odata la leacul constitu-tional, care sunt juratii? Ar fi reu acest rol ; nu estechiemarea noastra §i mai putin a ministruluijustitiei de a declara in princip, ca nu va recurgenici odata la jurati. R6u a flcut onor. d. ministrual justitiei §i d. ministru de interne, Ca la timpn'au atras atentia organelor subalterne asupraacelor amenin taxi de asasinare, §1 probe, el aufacut Mu, este tocmai ca faptul din nenoro-cire s'a comis, §i pentru un proces de press,care nu s'a Mut la jurati, ati avut un procesde asasinat, care s'a facut la jurati.

Este insa poate mai nemerit din partea noastra,a opositiei conservatoare, asa de putin numeroasain mijlocul dv., de a nu pune multa important,pe declaratiile d-lui ministru al justitiei ; d saeste Inca prea nou venit pe acele band, §i inimprovizatiile d-sale, cam lungi, poate sa se pri-peascl a enunta principii, care nu sunt ade-veratele principii nici macar ale guvernului pecare-1 reprezenta.

Pentru simplul acest motiv n'a§ fi ridicatdar chestia ; insa mai sunt un sir de altefapte, care stau in raport cu aceasta. Dad,guvernul este poate Inca autorizat sA, zie5, :

prefer a nu lua mesuri preventive §i repre-sive, de sigur veti fi alaturi en mine pentru

493

a-i spune : intelegem sa nu iai mesuri re-presive ; dar sa incurajezi, fie numai indirect,tendente subversive, aceasta n'o putem permite.Cred, d lor, ca sunt cate-va fapte in administra-tia guvernului actual, care sunt de natura adovedl o asemenea incurajare, probabil faracon§riinta din partea acelora, care le comit saule tolereaza. De abia se intimpla atentatul dela 2 Decemvrie, §i mai multi din noi, intre

§i eu, am primit o foaie volanta din Ia§i,cu data de 5 Decemvrie, 3 zile dupa atentat,sub-semnata de un domn, caruia nu-i voi faceonoarea de a-i cita numele in parlament ; poate safie acest june un om foarte inteligent, poate cain teorie viitorul sa se apropie mai mult deideile sale, astazi insa societatea noastra, cumeste constituita, nu poate decat sa respingaasemenea teorii. Acea foaie a fost distribuita innumele sociali§tilor romani, acelora pe care po-litia a incercat sa-i aresteze acum. Zic incercat,fiind-ca, nu §tiu, daca §i romanii au fost in a-dever arestati sau numai strainii.

0 voce. Nicj un roman nu s'a arestat.T. Maiorescu. Prea bine. Intre altele prin

acea foaie sociali§tii romani se intelege ca nupot decat a aduce cordialele for salutari d-lui

altii

01

Bratianu pentru fericita lui scapare §i adincaparere de reu de atentatul comis."

Pang aci §i noi, conservatorii, ne a flam deacord cu acest manifest socialist ; dar la pa-gina ceailaltg, unde sunt anuntate cate-va tesein tonul apocaliptic obi§nuit la ace§ti domni,se zice, sub No. 7: In cas data sociali§tii din//Romania vor fi siliti vreodatg, din nenorocire,sa urmeze exemplul fratilor lor de peste Prut,ei, ca §i comitetul executiv din Petersburg, nu)) vor ascunde actele lor, cum fac astazi reac-tionarii, adoratori ai knutului rusesc".

Va sa zica, nu vor ascunde actele lor, ci levor da la lumina. S'a dat la lumina cate-vaseptemani dupg aceasta, din nenorocire, 0 ac-tul comis contra Imperatului Rusiei de colegiiacestor d-ni din Petersburg.

D lor, ye intreb acum : trebue urmarita saunu o asemenea chestie, cand se prezenta in pu-blic? Chestie de apretiare, de tact sau de tem-perament politic, §1 nu-mi permit nici chiar acisä fac intrebarea, pentru ce nu s'a urmarit deactualul guvern. Caci al ta este ceea ce vreausa semnalez atentiunii onor. Camere : tinerul,care a sub-scris aceasta foaie socialists, esteburster al statului, direct subventionat de mi-nisterul instructiunii publice. Cum conbiderAi

495

d-voastra un asemenea fapt? Toata, libertatea,d-lor, lasati-o, fie §i libertatea presei pans lalice* aratata ; dar un lucru nu puteti cere dela monarchia constitutionals: ca ea, daca prinlibertatea presei tolereaza libera manifestare atutulor parerilor intru cat sunt teoretice, daca eaadmite, el poate fi o viitorime, cand asemenea teorii vor dobindi o realizare practica, savie astazi 1i sa incurajeze ea insa§ prin bud-getul statului direct sau indirect asemenealucruri. Aceasta nu se poate admite. Poate deex. sa fie o foaie de publicitate la noi, care sase intituleze Republica" §i care sa manifeste§i sa, sustie or ce idei republicane : libertateapresei o tolereaza ; insa ca acea foie sa, fie sub-ventionata de guvern sau redactata de functio-nari ai guvernului, aceasta nu se poate intr'unstat monarchic.

0 voce. §i subvenia i sa da pentru ideile lui?T. Maiorescu. D lor, acest tiller este bursier

al statului. Recunosc, ca nu este subventionatanume pentru teoriile §i ideile ce le propagaprin acea foaie. Dar odata ce un asemenea lu-cru s'a prezentat in public, ministrul trebue sais mesuri in contra lui. Nu s'a luat, §i aici tre-bue sa ne plangem. Poate sa fie un baiat inte-ligent acela, it ved in clubul studentilor din

496

Ia§i, citesc CA are sa tie o conferenta asupradarvinismului ; poate ca tinerul este un pur-tAtor de §tiintA, nu contest ; dar tocmai toateaceste combinate cu faptul CA el este bursieral statului, dau o gravitate propagandei cese face intre studenti, §i care nu poate fi in-gaduitA.

Acesta nu este un fapt izolat. Este acolo inIa§i un alt domn, care cam in acela§ timp ascris, a publicat §i a respandit o bro§url cu titlul:cdte va comentarii asupra ideilor sdnatoase ; 0in aceasta bro§urA asupra ideilor sanatoase"se zice intre altele, iara§ numerotat 0 iara§ inmod apocaliptic, dupa obiceiul acelor domni :

Hotul a ucis un om §i piere, Vera Sassulitch aIncercat sa omoare pe Trepoff. Cel antai dinn motiv egoist, iar cea a doua din motiv al-truist. Faptul antai e immoral, al doileamoral.

0 opiniune ca toate opiniunile, exprimabillsub libertatea presei. Acest domn insa, fu-sese numit de actualul guvern profesor . . . .

unde? . . chiar la un seminar bisericesc, laCurtea-de-Arge§. De acolo a fost departat sause indepartase singur pentru o istorie intimplatala o inmormentare, 10 batuse joc de religianoastra, cu care ocasie un membru al actualului

497

guvern, d. ministru de externe B. Boerescu, atunciin opositie, atacase guvernul Cu. multa vioiciune.S'a dus apoi la Iasi acest domn, §i acolo invremea alegerii mele de deputat, cand era pre-fect de district actualul prefect al politiei capi-talei d. Radu Mihai, acest domn trecea deprotegiatul d-lui prefect §i a fost numit de d-samedic de plasa, de §i era strain de origine, §ieste rara numirea de funqionari straini la noi.

Toate aceste pot fi interpretate ca negli-genta , dar ele se repeta a§a de des, incatne este permis sa ne intrebam fata cu guver-nul : asemenea teorii nu cum-va se vor inter-preta de tinerime §i de oamenii putin price-

pui ca tolerate §i chiar incurajate de minister?Cu ocasia procesului lui Petraru unul din

acuzati, Patescu, s'a dovedit ca a fost institu-tor primar la o scoala din Capitala, §i s'a con-statat, ca la 1875 ministrul conservator de a-tunci, in urma unei denuntari, ca Patescu sile§tepe elevi sa cumpere cartile sale, pe care eleviinu le pot intelege, s'a dus sa inspecteze scoala, §icand a intrat in clasa, a gasit pe acel insti-tutor §ezOnd pe catedra §1 citind o carte straina,iar MeV. ocupandu-se cu alte lucruri, si cei dinbanca din urma se jucau cu ar§ice. WI, d-lor, unfapt, care numai politic nu era. Atunci acel

568 32

498

ministru, fie §i conservator, a zis institutoru-lui : d-ta nu e§ti pentru §coala primara,lass -te de aceasta meserie. Institutorul nu avolt §i a fost destituit. Eu cred, ca a tacut bineacel ministru, de §1 conservator. Vedeti dar,d-lor, ca Patescu a fost dat afara pentru unfapt de neiertata negligenta pedagogics. Eibine, cum au cazut conservatorii de la putere,din darea afara a acelui domn s'a facut pentruel un titlu de merit §i el a fost numit deguvernul liberal revisor sco]ar peste institutoriidin chiar capitala terii. Ei, d-lor, iertati-me :este ceva teribil in aceste schimbari administra-tive de la un guvern la altul ! Cand este vorbade sehimbarea de prefecti §i de alti asemeneafunctional i politici, acelea sunt justificate, pen-tru ca deocamdata nu se poate altfel. Dar ne-fericitul sistem ce-1 avem not de a face numaidecat §i cu or ce pret un titlu de merit §i deinaintare acelora, care au fost departati pentrunegligenta sau din alte motive disciplinare decatre guvernul precedent, acest sistem este foartepericulos §i 1111 poate sa aduca decat corupti-une in administratie §1 turburare in spiritul pu-blic.

Creci, ca este bine sa se releveze asemenealucruri spre a nu se mai face pe viitor. §i cu

499

aceasta ocasie eu din partemi doresc, ca a-tunci, and vor avea conservatorii o majori-tate in Camera, din§ii sa nu urmeze acestexemplu al d-v., sa nu schimbe pe toti functio-narii, ci sa 'continue cu mosurile cele bune ad-ministrative de la un guvern la altul §i sa nusurpe tot ceea ce s'a facet in intervalul de lao schimbare de minister la altar caci atuncisurpam din temelie chiar posibilitatea unei or-ganizari.

Mi-e team, chiar, Ca acel domn Patescu afost mai ales recomandat §1 inaintat sub d-v.,fiind-ca, precum ved din acuzare, pare a fi scrisscrieri incendiare. Nu cumva acele scrieri incen-diare au fost ele tocmai titluri de recoman-datie pentru inaintare ? Nu cum-va unii din a-ceasta majoritate liberala nu s'au desbracatinca de tot de ceea ce ar fi trebuit sä Ora-seasca din deprinderile revolutionare ale trecu-tului, de a insotl §i incuraja cu buna vointanite acte.

D. pre§edinte al consiliului. Din ce In ce in-cepi sa fii mai indrasnet.

0 voce. §i abuzezi de pacienta majoritatii.D. preedinte al consiliului. Abuzezi de bunk,

vointa majoritatii pentru ca califici majori-

sa

.

500

tatea aceasta, ca ar fi compusg de oameni re-volutionari. ( Zgomot).

T. Maiorescu. Aceastg interpelare am adre-sat-o d-v., d-le ministru preedinte, nu pentrud-v., ci in parte contra politicei d-v.

D. prerdinte al consiliului. i in contra ma-joritatii acestei Camere. (Zgomot).

D. vice-prerdinte. Ve rog, d-lor, lasati, nu in-trerupeti.

T. Maiorescu. Prin urmare, intre d-v. i intremine nu ye pot priml pe d-v. de judecgtor ;sunt pus numai sub scutul bine-voitor al d-luiprepdinte al Camerei, care deja de doue ona avut buna vointa sa me conducg in aceasta.desbatere. (Zgomot).

D-lor, intelegeti bine, cg dacg fac aceasta in-terpelare din partea §i in numele partiduluiconservator, nu pot conta totdeauna pe bine-voitoarea d-v. apretiare; nici in rolul meu nuintro, de a conta pe aceasta apretiare a d-v.Rolul meu este de a spune ceea ce am despus in limitele bine determinate de regulament,§imi indep]inesc datoria mea de mandatar alterii, cand fac o accentuare a unei stari de lu-

,,cruri, pe care o cred foarte primejdioasa, pen-tru ca este otravitoare pentru spiritul public i

mai ales pentru tinerime.

501

Cred, ca ar fi o incercare zadarnica, candam vol not sa fundam tot mereu prin legi §iregulamente ordinea publica, dad, in acela§timp prin asemenea mesuri administrative la-sam sa se strecoare neintrerupt in spiritul tine-rimii noastre crediqa, ca actele de felul acelor,ce am avut onoare a vi le relata, nu sunt,precum ar trebul, desaprobate de guvern, unelepar a fi chiar incurajate. (Zgomot).

A§ vol prin urmare sa obtiu de la guverno declarare lamurita §i mai preciza decat s'a dat'Ana acum, daca a luat sau gande§te sa is me-surile necesare, prin care sa se stirpeasca aceacredinta din spiritut public §i din contra sa se§tie bine, ca or ce incercare revolutiorara, vafi pedepsita. (Zgomot).

D-lor, aceste fapte ar fi fost §i pentru mine demai putina gravitate, daca nu vedeam din mij-locul d-voastra, cu majoritatea cred a Camerei,sub-scriindu-se o propunere, ca fiind temeri dedesordine, sa se acorde o sums de 300 mu delei pentru ordinea publica, pentru mentinereaei prin pulitia secrets, §i am felicitat din inimape d. ministru-pre§edinte, ca nu a primit aceastasums. Dar remane faptul : s'a gasit o majori-tate a unei Camere liberale, care, ps cand mi-nistrul justitiei declara ca el nu face procese de

502

presa, de alta parte cerea fonduri secrete pen-tru mentinerea ordinei publice prin politie. Eibine, pe de o parte cererea de fonduri secretepentru politie, §i pe de alta parte tolerarea deasemenea fapte din partea administratiunii, a-ceasta este o contrazicere, care este periculoasapentru spiritul public.

Este cu atat mai periculoasa, d le pre§edinte,cu cat in organe autorizate ale partidului libe-ral, in acea foae, care este cu drept cuvint chie-math, sa fie reprezentanta tendentelor §i ideilord-v., in Romanul, s'au sustinut direct teorii, idei §iapologii, pe care le cred subversive §1 incom-patibile cu monarchia constitutionals. (Mirari).

D-le pre§edinte, imi dati voie, inainte de aprocede mai departe, sa ye cer indulge* D-v.,dacd citez un jurnal.

D. vice-preedinte. Nu aveti indulge* mea fa-cend proces majoritatii Camerei §i jurnalelor indeosebi. D-le Maiorescu, sunteti destul de inteligentca sä intelegeti, ca nu poate fi permis aceasta niciunui deputat, de or ce coloare, de or ce partidaar fi. Sunt dator sa fiu impartial Si sa obseryregulamentul pentru toti, §i mai cu seamy saproteg minoritatea insa nu ye pot permite aurma calea, pe care v'ati pus. Acesta este res-

,

503

punsul meu. Ye rog, urmati, §i-mi voi face da-toria.

Titu Maiorescu. D-le pre§edinte, imi dati voiesa ye citez un fapt in privinta regulamentului.Am auzit de la insu§ d. pre§edinte al mar.Adunari, zicendu-se de cate-va ori, cand se citaun jurnal in discutiunea noastra : nu aduceti jur-nalele la bara Camerei I

D. viceTrepdinte. A§a este !litu Maiorescu. Socotesc, d-le pre§edinte, in

privinta acestui princip, ca el nu poate sä fieadmis ca norma intr'un sistem constitutionalde astazi.

A. fost mai nainte discutie in Anglia, §i dacaye intereseaza datele, a fost la 1840, sunt de a-tunci 41 de ani, §i, printr'o ultima decisie de la 9Martie 1857 s'a recunoscut formal, ca jurnalele§i discutiile din jurnale se cuvine a fi aduse indiscutia parlamentului. Si cum poate fi altfel,cand .jurnalele sunt reprezentantii opiniei pu-blice ? Curentele opiniei publice trebue adese orisa le luam din jurnale, §i am lipsi de la adeve-rul, ce datoram societatii §i noue Camerei, Jacanu am atinge asemenea lucruri aratate prin jur-nale.

D. vice-pre§edinte. Bine-voiti a crede, ca. sun-tern §i not de idea d-v. de a se discuta opiniile

_

504

din jurnale, insa nu a se acuza aici redactori1.Caci atunci dati. dreptul tutulor de a se ridicaca sä vorbeasca. Nu intindeti acest sens panaunde ye place. Altfel dati drept d -Iui Costinescuca sä se scoale §i sa apere jurnalul Romdnul,dati dreptul §i jurnalului gimpul ca sa vie sase apere. Apoi wide mergem cu aceasta ?

T. Maiorescu. D-le presedinte, am relevat acestprincip. Dace, D-v. sunteti de alta, Were, or eunu am inteles, atunci trebue sa tac in privintaa cea sta.

D. vice-prepdinte. Eu cared, §i impreuna cu minetoata Camera, ca nu poate fi permis a se faceproces, a se aduce acuzatii in Camera diferitelorjurnale, care reprezenta diferitele partide...

T. Maiorescu. Fara indoiala, d-le pre§edinte,ca nu se poate intelege aceasta. bar vedeti...

D. vice presedinte. Nu puteti aduce la baraAdunarii polemica jurnalelor ; caci va trebui casa dau cuvintul dlui Costinescu ca aperejurnalul, precum §i altii.

D. presedinte al constliului. Eu a§ dori sa-1 la§isa, continue pana la sfir§it, fiind-ca ved ca altateorie a mentinut pana acum, §i cu alta teorieva sfir§1 discursul d-lui Maiorescu, astfel incat,de nu-1 veti lasa sa continue, poate ca not amfi limit* in respunsul nostru.

sa-§i

505

D. vice-preedinte. Bine-voiti a-mi permite, d-leprim-ministru, O. nu fiu de idea d-v. Toe-mai pentru a evita o asemenea lupta, am crezutde cuviinta sa rechem la chestie pe d. Maio-rescu. Dar ce sa-i fac ? Eu am fa.cut apel la d-sa,dar nu bine-voiqte sa me inteleaga. Urmati,d-le Maiorescu.

T. Maiorescu. Nu §tiu, daca am meritat mus-trarea ce-rni fa,ceti. ; pana acum m'ati intreruptde doue ori, zicendu mi ca me due prea departecu chestia proceselor de pfesa. Eu m'am incer-cat sa dovedesc, ce inteleg pria acest mod deargumentare, §i eram in drept sa continuu pen-tru a desvolta idea mea, fiind-ca nu m'ati o-prit atunci. M'ati intrerupt a treia oard fara sämerit observarea d-v., m'ati intrerupt zicendu-mi, ca, me pun pe un terim, care nu este ad-misibil in parlament, caci viu §i fac proces jur-nalelor, ati zis, ea nu se poate face procesjurnalelor aci.

Eu, d-le preedinte, in or ce cas m'a§ supuneparerii d v.; m'a§ supune, fiind-ca sunteti pre-§edinte. Lisa chestia este alta, §i cand d-v. fa-ceti apel la inteligenta, deputatului, eu fac apella inteligenta vice-pre§edintelui. Bine-voiti dara-mi permite sa deslegam chestia aceasta deprincip, sa vedem : care este lirnita desbaterilor

§i

506

parlamentare in privinta celor scrise inteun jur-nal, mai ales cand este reprezentantul ideilormajoritatii. Cad not trebue sa §tim atunci, candni se inchide gura din partea biuroului, cel pu-tin de ce era vorba in princip.

A§a dar iata chestia reguiamentara : a ureasa aduc, ca deputat din opozitie, la cuno§tintad-v. §i a terii urmatorul lucru : ca intr'ofoaie insemnata a partidului, nu citesc, de §i oam aci...

D. prerdinte al consiliului. Cite§te, fiind-ca§i eu am sa aduc mane aci jurnalele d-v.

T. Maiorescu. Cu Were de rot] nu pot primipermisia d-v., a§tept pe aceea a pre§edinteluiCamerei. Eu nu vorbesc pentru, ci in contra d-v.,d-le ministru-pre§edinte, §i vorbesc pentru ceeace me cred dator sa spui inaintea Camerei §ia terii.

D-le pre§edinte al Camerei, iata punctul deprincip §i de discuie parlamentara : Vroi SA a-duc la cuno§tinta Camerei in desvoltarea interpe-larii mele, ca un organ de publicitate, un jurnal,care trece §i s'a declarat chiar in aceasta Ca-mera de catre un deputat cu ocazia unei dis-cutii de acum doi ani, ca reprezenta 4deile par-tidului, care se afla aci in majoritate i este re-prezentat prin acest guvern, Ca acel organ de

507

publicitate, zic, ale carui idei stau in conexitatecu ideile majontatii, respande§te idei, pe carele cred periculoase §i cred, ca aceste idei le potatinge.

D. vice pre. Sunteti in drept sa discutatisub aceasta forma.

T. Maiorescu. Apoi da, evident, sub forma a-ceasta; cad forma ce mi s'a parut ca rezultadin observarile ce mi-ati facut, e o forma ced-voastra ati interpretat-o, dar nu este a mea.Uncle mi-a trecut mie prin cap sa fac procesjurnalelor ! Inaintea carei Curti §i cu ce pro-cedura? Numai de proces nu poate fi vorba aici.

Ei bine, cu drept sau fara drept, dar e unfel de respundere, un fel de inconvenient, un felde gravitate a situatiunii, cand e§ti la guvern §icand ai un organ, care reprezenta partidul de laguvern i prin urmare §i pe guvernul insu§, nuintr'un mod oficial, dar intr'un mod inteles detoti. Inconvenientul este, ca parerile manifestateintr'o asemenea foaie au mai multa autori-tate inaintaa tutulor acelora, care voiesc sa sus-tie acest guvern, au o autoritate mai ales inacea parte a tinerimii, care vrea sa insoteascacu simpatiile ei toate actiunile partidului liberal.N'ar A permis unui deputat sä vada un pericolin ceea ce se face aci ? Cred ca da.

508

D-lor, in aceasta foaie publicA §i autorizata inimprejurdrile de fata se sustin direct §i

teorii, care, daca ar fi vre-o data realizate §i puselucrare de guvern, ar surpa din temelie edi-

ficiul monarchiei constitutionale ; se incurajazaacte, care nu trebue sa fie incurajate, se faceapoteosa lui Blanqui cate-va zile dupa atentatulincercat in contra d-lui prim-ministru, de §i peBlanqui, data ar mai fi trait si. ar fi fost in mijloculnostru, 1-am fi vezut pe banca de acuzat alaturicu Petraru, fiindca n'a fost atentat politic lacare Blanqui sa nu fi participat, cand nu se aflain inchisoare. Pe de o parte se urmare§te Pe-traru §i complicii sei ; pe de o parte se voteazaadrese de indignare de catre Camera ; pe de oparte yin deputati §1 cer 300,000 franci pen-tru politie ca sa urmareasca desordinele dinCara §i pe de alta parte organul autorizat ald-voastra inay, pe Blanqui, it apoteoseaza peacest om §i zice ca a avut numai nedreptateade a anticipa intr'un mod prea pripit ideile deprogres §i de civilizatie ale secolelor viitoare.Parca and cuvintele lui Petraru inaintea jura-

ilor...Ei bine, D-lor, n'a§ vol sa fac procesul nime-

nui, dar ganditi-ve d-voastra, or ce parere yetimanifesta, or ce mi se va respunde mai pe

faV§

in

:

509

urma de pe acea banca, ganditi-ve d-v., dacan'ar fi bine sa fie mai mult spirit de ordine dinpartea acelora, care conduc majoritatea ; daca a-tunci, cand se fac arestari in Iasi §i atentate inBucure§ti, nu e timpul venit, ca asemenea exu-berante de idei, care sunt prirnejdioase tine-rimii, sa dispara din foile autorizate ale guver-nului.

Am aci un alt articol al acestei foi ; e publi-cat tot sub guvernul acesta. Aici zice un co-respondent din strainatate la adresa noastra, aconservatorilor : Ce ye mirati ca nu suntem mul-tumiti nici cu G-ambetta? ,.Ca nu suntem multu-miti nici cu guvernul republican din Franta ? Cavoim revolutia in permanents? Da, a§a este : nusuntem multumiti cu Gambetta ; da, nu ne sa-tisface guvernul republican din lira* ; da, voimrevolutia in permanenta".

Dior, acestea sunt deprinderi §i manifestdri,care aveau inteles poate in acele timpuri, in caremi§carea revolutionary putea in adever trece dreptmi§care de progres ; dar azi, dupa ce am facut atatearevolutii, am resturnat §i privilegiele vechi §i

vechiul protectorat, am facut lovituri de stat §iam intrat intr'o era, care ziceti ca e constitu-tionala §i liberals; astazi, tot sd, mai resturnammai departe? Tot revolutie in permanenta ?

510

oare nici °data sa nu pierdem deprinderea de ane incanta de cuvintul resturnare §i revoluti-une? Ce efect poate sä aiba aceasta asupra ti-nerimii, care ne inc,onjoara §i care se uita la noi,mai ales la d-v., ca sa vada ce faceti §i ce sfa-tuiti ?

Eu cred, D-lor, Ca este momentul venit ca odeclaratie din partea d-lui prim-ministru sa neasigure §i sa lini§teasca tara in aceasta privinta;§i este propriul rol al opozitiunii de a de§teptao majoritate, prea dispusa a trece peste limiteleputerii permise, §i de a-i aduce aminte, ca tre-bue sa stringy, friul.

Dar imi yeti zice, D-lor : oare presa opositieinoastre riu comite §i ea excese?

0 voce. Prea mite.T. Maiorescu. Oare nu comite §1 ea pe toata

ziva asemenea excese? La aceasta, D-lor, res-pund, ca data le comite, e foarte de regretat ;dar opozitia nu e la guvern, ea nu conduce des-tinele terii §i nu are alta responzabilitate decat res-ponzabilitatea fata cu sustiitorii §i cu alegetorii ei.Insa cu totul altu,1 e rolul unei prese, care reprezentaideile majoritatii, majoritatii conducatoare a torii§i inspiratoare a ideilor guvernului care std, peacea band.. Aci rolul este cu totul altul, §i incontra acestei part' a directiei, contra acestei

511

depa§ite responsabilitati miam crezut dator same ridic.

Terrain cu exprimarea dorintei, ca ingrijirea cea avut-o guvernul de azi pentru regularea Dinastiei§i ingrijirea ce and Ca este gata sa o arate pen-tru intarirea Dinastiei §i monarchiei prin Regat,sa se manifeste in acela§ mod In tot mersuladministrativ , doresc ca sa dispara din practicaguvernului acte, ca cele ce am semnalat §i caresunt mult mai multe §i mai insemnate decat leam aratat astazi ; doresc ca printr'un spirit maibun de ordine sa ne intarim §1 noi ca stat in-dependent ce suntem, in deprinderile adminis-trative §i politice ale statelor adeverat consti-tuite si adeverat monarchice, pentru ca sa sepoata implanta radacina Inca plapanda §i tineraa Dinastiei noastre hereditare §i sa se poata im-planta mai ales in Inimele tinerimii, care pri-ve§te la noi. Caci numai un asemenea funda-ment sadit in con§tiinta publica a poporuluieste adeveratul reazam al or-carii monarchii.

512

R6spunsul ministrului-prezident la inte -pelarea de mai sus si discutia ce se ur-meaza prin intervenirea dlor N. Ionescu,A. Stolojian, C. A. Rosetti, A. Lahovari(dupa care loan Bratianu is din nou cuvin-tul), P. Carp §i N. Fleva ocupa toata e-dinta de la 13 Martie si se termina printr'unvot de trecere la ordinea zilei. Dar totulremane impresia, a o puternica manife-stare in sensul ordinei monarhice se im-pune guvernului si partidului liberal.

in adevor a doua zi, 14 liatie 1881,la inceputul sedintei Camerei, generalulLecca propune din initiative parlamentaraproclamarea Regtului. Propunerea trans-format . in project de lege se primeste de una-nimitatea Camerei, trece indata la Senat,care o voteaza asemenea cu unanimitate,§i se sanctioneaza in aceeas zi.

Precum in Senat dd. Lascar Catargi §iG. Gr. Cantacuzin, asa in Camera dd. P.Carp si A. Lahovari declara in numele opo-zitiei conservatoare adesiunea for la mareleact national, in deosebi Alexandru Lahovaricu umatoarele cuvinte finale:

Indrasnesc a declara In numele partidu-lui conservator, care a fost totdeauna ere-))dinoios Domnului Carol I §i in timp deprosperi tate §i in timp de nevoie, ca7)astazi, de in minoritate, de si putini, ii)/aducem Inca ceva, care merita a fi. pre_

513

tuit : unanimitatea reprezentatiunii legalea Terii".

Dar cea mai semnificativa declarare, cese face in etlinta solemna de la 14 Martie1881, este a prezidentului Camerei, a ve-chiului republican C. A. Rosetti :

Sunt la sfir§itul vietei meld dupa regu-Iele naturei ; in asemenea virsta, in ase-2)menea momente, nimeni nu se poate in-

dol de sinceritatea aceluia care vorbe§te...Daca ne am combatut uneori, lupta a

fost In lucrurile mici. Cand a fost vorbade natiune, n'a fost Roman, care sa fieIn diviziune ; n'a mai fost diviziune, ci

7)unitate...

Nici o lovire nu poate sa, sfarame o)7natiune cat de mica, sand ea este una-

2, nirna. i unanima a fost si va fi RomaniaIn toate cestiunile cele maxi . ..

Recunoscetor soartei, care mi-a dat a-ceasta fericire, rara in analele Istoriei, v6

zic : ca ati incoronat §i viata mea. Tit,-iasca Romania! Traiasca. Maiestatile LorRegele li Regina!"

Cu Proclamarea Regatului se incheieepoca de pregatire a Statului Roman de la1857 la 1881 §i incepe o Erd valet in evo-lutiunea politica a acestui stat, atat Inrelatiile sale interne cat §i In cele externe.

568 33

n

514

Sub ce forme se va manifesta noua Erin viata noastrA public& i cum va producecu necesitate o modificare fundamentala avechilor partide, In prima linie o disen-siune in partidul conservator, vom Cdtita

arAtam in Introducerea istoric5, a volumului al treilea.s

O

TABLA DE MATERII

Introducere istoricaPag.

1-135

III. Caderea §i darea in judecata aministerului Lascar Catargi la 1876. 1

Meritele ministerului conservator . . 2

Coalitia de la Mazar-Pa§a 7

Antidinasticismul ei 9

Nehotarirea guvernului in chestia dru-murilor de fier 17

Idem in prevederea crizei oriental° 20Ministerul coalitiei . 23Darea in judecata a mini ilor conser-

vatori 24Ministerul I. C. Bratianu 28Instruetia §i perchizitiile 30Interogatorul. 36Acuzarea definitiva a 6 minitri 39

.

.

.

516

Achitarea celorlalti functionari . .

Retragerea acuzarii ..... .IV. Sub ministerul loan Bratianu.

Resboiul §i Proclamarea Regatului.24 Iu lie 1876-14 Martie 1881 .

Pag.

4147

48

Izbucnirea crizei orientale 49Bratinu la Livadia 55Ion Ghica §i Dimitrie A. Sturdza

pentru neutralitateConventia cu Rusia 62Declararea independentei 73Alegerea a doi mini. tri. acuzati -118

Resboiul.

Rusia reu pregatita 74Gurco in Balcani 76Primele doue batalii de la Plevna 76Mobilizarea armatei romane . . '78

Refuzarea participarii ei 180Chiemarea in ajutor *84flincipele Carol comandant superior 87

Armata romans, trece Dunarea . 89A treia batalie. Botezul de foc. Grivqa. " 93Enema Plevnei 98Luarea Rahovei -4 101

,

513-

. . -,

, -

517

Pag

Cadprea Plevnei . -105Gurcoi Radetzki tree Balcanii 111Luarea Smirdanului . . t112Armistitiul 1 114Tractatul de la San Stefano. . . 115Romania la Congresul din Berlin . 123Bra,tianu §i preelam-areaului 128

Regele §i Regina 130

Discursul 36 (16 Mai 1878).Asupra legii comunale 136

Discursul 37 (20 Mai 1878).Ancheta parlamentar. la Pomirla. . 164

Discursul 38 §i 39 (2 runic 1878).Contribuabilii coalele in comuna. . 138

Discursul 40 (28' Septemvrie 1878).Tractatul de la Berlin . . . . . 177Cererea Basarabiei in Iunie 1877 . 210Trecerea armatei fare, convenVe . 212

Discursul 41 (7 Fevruarie 1874j.Neaplicarea tractatului de la Berlin

§i programul ministerial 221Lips, de sinceritate 234

. .

.

§i

.......

. . .

518

rag.

Discursul 42 (g Fevruarie 1879).Asupra calitatii de roman a d-lui Degre 267

Discursul 43 (24 Fevruarie 1879).Asupra declararii de revizuire .. . . 272

Discursul 44 (24 Martie 1879).Asupra finantelor sub conservatori . 288

Discursul 45 (22 Mai 1879).Despre primul apel nominal - . . . 304

Discursul 46 (5 Septemvrie 1879).Pentru amanarea desbaterilor asupra

revizuirii . 312

Discursul 47 (io Septemvrie 1879).Chestia Evreilor .i art. 7 . . . . 339Necesitatea international, a revizuirii. 358Alianta israelita 367

Discursul 48 (6 Octomvrie 1879).Explicare finalA asupra art. 7. . . . 374

Discursul 49 (II Decemvrie 1879).Nepotrivire intre vorbe i fapte la

guvernul liberal ...... . . 390

519

Pag.

Discursul 5o §i 51 (16 Ianuarie 1880).Incontra 'insinuarilot i calomniilor . 418

Discursul 52 (12 Ianuarie 1881).Restaurarea de la Curtea de Arge§.

Meritele d-lui Leconite du Nouy . 458

Discursul 53 (13 Martie 1881).Contra incurajarii turburarilor . 467Procese de press, sub guvernul liberal 478Incurajarea anarhiei 493Note, asupra prociamarii Regatului 512