Anul XV. Arad, Vineri, 18 Noemvrê v. (1 Decemvre n.) 1911 Nr. 253

A B O N A M E N T U L

Pt un an Pe an jum. Pe o lună

28 Cor. 14 2.40 •

Numărul de zi pentra Ro-ninia şi străinătate pe

an 40 franci.

Telefon pentru ora; ţi comitat 502. TRIBUNA

jREDACŢIA" şi ADMINISTRAŢIA:

Strada Deák Ferenc Nr. 20 INSERŢIUNILE

se primesc Ia administraţie. Mulţărnite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 Steri. Manuscripte nu să înapc-

lari

Mu îndrumarea Cooperaţiei. De Dr. I. Răducanu,

! Docent rle Economie Poli t ică la Univers i ta tea din Bucureş t i .

§ L

in ultimul t i m p , c h e s t i u n e a p r o p a g ă r e i , «ganizărei c o o p e r a ţ i e i , a d o b â n d i t şi la ii, o deosebi tă î n s e m n ă t a t e . A c e a s t ă

[tliestiune se d i s c u t ă şi se a g i t ă , a p r o a p e [in orice î m p r e j u r a r e ; c â n d e vorba, de în-Jreptarea s tăr i i în c a r e se g ă s e ş t e ţ ă r ă ­nimea noas t ră .

Discuţiunea, pr in g r a i e a u pr in scr i s , poartă, adesea, pece t i a d i l e t a n t i s m u l u i i a r agitarea ideilor c o o p e r a t i v e în v i a ţ a eco­nomică, r o m â n e a s c ă din A r d e a l şi U n g a r i a , tste în genere 1, de n a t u r ă p l a t o n i c ă .

Intr'adevăr, m e r i t u a e l e î n c e r c ă r i p e n t r u •făptuirea s o l i d a r i s m u l u i economic i în paturile largi de p luga r i , fiind, m a i m u l t opera st ingheră a u n o r p e r s o n a l i t ă ţ i r ăz ­leţe decât a u n o r c u r e n t e soc ia le , n u a u avut і, — s ă s p u n e m a d e v ă r u l f ă r ă încon­jur, mi au nici a s t ăz i , o i n f luen ţ ă gene ­rala.

De aceea, m u n c a de p â n ă în p r e z e n t , жтй chemarea la v i a ţ ă a unei m i ş c ă r i feóójiera'tive, nu a î n v e d e r a t r o a d e îmbe l -tgat*.

Chestiunea organizării cooperative, aş-mptu încă rezolvarea ei.

Ce însemnează , sp r e p i ldă , cele c â t e v a însoţiri, zise raiffeisiane, din ju ru l Si-Wiii, ce î n s e m n e a z ă , de a s e m e n e a , agi ­taţia şi începutul de o r g a n i z a r e din comi -

Ş a r p e l e .

De Vasile Savel.

Lui Ion Agârbiceanu.

Su era bogat Il ie Mătasă şi ipânea şi-o ca-I mai mult cu palmele. A ju to r n 'avea delà Bai, de pomană n 'a r fi ce ru t să n 'a ibă ce шт. Se mulţămea cu puţ inul lui câş t ig şi cu Bqdea în Cel de sus, î n care dacă şi-a рик ш toată încrederea, i-se pa r e ca mi mai e aşa ! m p r pe lume.

Muncea omul nostru, şi seara , când îşi lăsa íratása alături de dânsul , şi dacă se p u r t a u cu ciute, tot satul îi pr ivea cu d rag şi-i n u m ă r a u Irîndul oamenilor de t rabă .

Vaveau nici pământ , nici casă. Locuiau în t r ' o Horă, şi câştigul î.l agoniseau, şi când a -socotit

[iii ajunge, a cumpărat Mătasă u n petec de pă­tam pe care şi-a durat o căsuţă , luc ra tă numai cu Ш lui, că ne pricepea omul la toa te .

Albii era căsuţa 1er şi soarele o făcea şi mai ei par că. Şi ca să-i fie mul ţumi rea ma i mare ,

Йее в'а aeşzat omul în ea, nevastă-sa i-a da­ráit un fecior.

U cumâtrie, naşul — gospodar de f run te , a a* din cireada lui o vacă f rumoasă cu vi ţel uş іЦ omenit pe Mătasă, că dacă-i omul cumin t e I priceput la muncă, nu' ţ i vine să ' l laşi să se mu in nevoi şi să'şi irosească, p u t e r e a în zădar .

Frumoase erau zilele de p r i m ă v a r ă şi după Щ încheiase codrul frunza, înmi i te g lasur i îi »»tati si tm cântec părea viaţa, iar seara, când

t a t u l Hunedoarei, p e n t r u î n t r e a g a o b ş t e r o m â n e a s c ă ?

P r o p a g a r e a şi î n d r u m a r e a c o o p e r a ţ i e i t r e b u e să p r e o c u p e d e a c i mante, pe t o ţ i adevăraţii c o n d u c ă t o r i , pe t o a t e a şezăn i in -t e l e c u l t u r a l e de là n o i .

p r o g r a m u l pol i t ic al p a r t i d u l u i na ţ io ­nal , n ' a r fi o a r e n e m e r i t , — n ' a r fi o a r e n e c e s a r să c u p r i n d ă şi un program de poli­tică economică şi socială/

In v r e m i l e n o a s t r e , nu c u n o s c un alt p r o g a m de p a r t i d , în c a r e c h e s t i u n i l o r eco-n o m i e o - s o c i a l e să nu îi-se dea cel p u ţ i n o e g a l ă a t e n ţ i e ca şi ce lo r de o rd in c u r a t pol i t ic .

N e a m u l n o s t r u din A r d e a l şi U n g a r i a e pus şi în fa ţa p r o b l e m e l o r e c o n o m i c e . Part idului n a ţ i o n a l i-se c u v i n e s a r c i n a s ă se î ng r i j i a scă de nevo i le p r i n c i p a l e — n u m i m a i de ace le e x t e r n e ci şi de ace le in­t e r n e — ale p o p o r u l u i .

A p o i i n s t i t u ţ i u n i l e n o a s t r e c u l t u r a l e — aci , m ă g â n d e s c , în p r i m u l loc l a bise­rică — nu a u d r e p t u l ci a u d a t o r i a să-şi l ă r g e a s c ă ce rcu l de a c t i v i t a t e , t r e c â n d şi în ogoru l politicei sociale, î ng r i j i ndu -^ з , cu a l t e c u v i n t e , de s o a r t a m o r a l ă , fi mate­rială a s t r a t u r i l o r de jos .

Ce o p e r ă soc i a l ă a s ă v â r ş i t c lerul d in Belgia , pr in c o n d u c e r e a n i i ş c ă r e i coope ra ­t i v e ? D a c ă a g r i c u l t u r a s ă t e n i l o r d in a c e a ţ a r ă a p ropăş i t în u l t i m e l e decen i i , acea ­s t a se d a t o r e ş t e în m a r e p a r t e , p r e o ţ i l o r c a r e a u da t . cu o n e î n t r e c u t ă r â v n ă , obo lu l lor de m u n c ă , pe a l t a r u l b ine lu i o b ş t e s c , r ă s p â n d i n d şi î n d r u m â n d i n s t i t u ţ i u n e a co­o p e r a ţ i e i .

I a r c e r c e t â n d c a u z e l o r c a r e a u p r o d u s

— t r a n s f o r m a r e a a t â t de r a d i c a l ă în v i a ţ a soc ia lă , p r e c u m şi f ă u r i r e a u n e i conştiinţe naţionale a t â t de p u t e r n i c ă , a s t ăz i , la va ş -n i cu l p o p o r d a n e z , — v a g ă s i că o indivi­d u a l i t a t e . — un om m o d e s t , ce p o a r t ă cin­s t i t a h a i n ă p r e o ţ i a s c ă , Grundwig, a fost părintele e d u c a ţ i e i p o p o r a l e , a fost refor­m a t o r u l socia l , - şi r e î n t e m e i e t o r u l D a ­n e m a r c e i .

S o c o t c ă a t â t a v r e m e c â t c o n d u c ă t o r i i b iser ic i i şi pol i t ice i n o a s t e nu se vo r înde­le tn ic i c o n t i n u u şi s i s t e m a t i c cu p r o b l e m e l e socia lo — v i a ţ a p o p o r a l u i r o m â n se p o a t e c o m p a r a cu o c o r a b i e fără. c â r m a c i , l ă s a t ă în voia t u t u r o r fu r tun i lo r .

I n spec ia l , î n f i i n ţ a r e a şi o r g a n i z a r e a so­c i e t ă ţ i l o r c o o p e r a t i v e — „ î n s o ţ i r i l o r " —-s ă t e ş t i — a c e s t e a a l c ă t u i n d n u m i n u n a t m i j l o c de o r g a n i z a r e e c o n o m i c ă — t r e b u e să t r e a c ă din sfera de p r e o c u p a r e a câ to r ­v a p e r s o a n e , — c u m se î n t â m p l ă a s t ă z i — în c a d r u l pol i t icei obş t e ş t i , u r m â n d să o-c u p e în a c e s t c a d r u un loc d e f r u n t e .

Să v e d e m ce a r u r m a să f a c e m . *

D o n a ţ i un ea (50 .000 K.) v e n e r a b i l u l u i m e c e n a t e b a s a r a b e a n F . S tr o es cu, f ăcu tă „Asociaţhinei pentru literatura şi. cultura poporului român" cu scopu l de a se pro­p a g a şi o r g a n z a c o o p e r a ţ i a ne d ă pri lejul să a r ă t ă m c â t e v a p ă r e r i cu p r iv i re la m o ­dul c u m a r fi m a i n e m e r i t să se m u n c e a s c ă în a c e a s t ă d i r ec ţ i e .

P ă r e r i l e aci e x p r i m a t e , fiind emi se de un o b s e r v a t o r îndepăr t a t , al v ie ţe i R o m â ­n i lo r din A r d e a l şi U n g a r i a , n u sun t , p o a t e , p o t r i v i t e î m p r e j u r ă r i l o r e c o n o m i c e şi so-

fe lur i te le păsăr i de zi g răbeau spre cuibur i le lor, eşeau din scorburi pasăr i le de noapte şi ţ ipete le lor t ângu i toa re şi t r i s te , îmblânzi te e rau acuma, î m b u c u r a t e p a r c ă de vraja p r imăve r i i ca re în­deamnă la viaţă, ademeni te de tainicul fior al dra gostei , chemau în tuneca te le îna r ipa te , iubi r i le

lor noc turne . Lui Ma ta să îi e rau d r a g i cântecile, d rag i î i

e rau toate câte le lăsase D u m n e z e u pe pămân t , însă inLmahi e ra mai aproape de fecioraşul lui , îi ascul ta nedumer i te le gându r i , şi ochii lu i îl sor­beau pr ivindu ' l delà peptul masei , îl p r i n d e a în bra ţe le lui vânjoase şi'şi apropia buzele de ginga­şele lui buze, s ă ru tândn ' l .

îşi vedea omul cu d ragos te de gospodă.rie. Bo­gat , to t nu era, da r lipsa o s imţea mai pu ţ in acu­ma. Că el nu 'ş i împrăş t ia rodul munci i şi cu banul , dacă'l ei cu ţâ r î i ta , nici o nevoe nu ' ţ i p r i n d e .

LTn început de ave re e ra p e n t r u dânsul darul delà cumăt r i e . şi chibzuia Mătasă , că până 'n toam­nă, va aduna vre-o două sute de lei d in f r a p t u l ci. şi cu ce-a mai agonisi a iurea , să'şi lărgească petecul lui de pământ .

D iminea ţa , când t recea cârdul de vite la pă­şune, îi da Jo iane i d rumul , şi cireada, m â n a t ă de văcar , veşnic cu harapc iu l în mână, tă lăzuindu-se pe ş leau! alb, se sub ţ ia când in t ra în p ă d u r e şi a jungând ba păscă toarea din munte , albe şi v inete punc te apăreau din depă r t a re , a rg in t iu , ecoul ta-langelor pornea din înăl ţ imi şi văile înf iora te îl duceau, p u r t a t de veşnica t resă r i re a ape lor .

Odată cu ivirea celor d intâ i raze aur i i , ca în­fiorată de apropierea nopţi i , c i reada porneai în­spre sat şi satul răsuna de răge tu l vi telor , ca re

bemau la por ţ i . P m e z i de rouă, cat i felaţ i i ochi

negri , s t ră luceau de bucurie , când îşi vedeau stă­pânii şi luminoasele lor priviri vorbeau par 'că.

« Şi ciudat , delà un t imp, Mătasă băgă de seamă

că J o i a n a lui tot mai pu ţ in l ap te da, p â n ă î n t r ' o zi nici un s t rop nu mai avea în uger . Vi ţe lu l îl îm­pungea şi nu ' l răbda să se apropie . De mânca t , nu mânea nimica şi odată cu geana de l umină începea să mugească de'ţi îngrozea auzul, şi g răb i tă , ca unul ce în târz ie . <. lua îna in tea cirezii , pornind în munte .

În t rebă Mătasă pe văcar, el însă nu ştia ni­mica. A tunc i se hotăr î s'o ţie acasă, dar J o i a n a sări gardul şi ca mânată de streche, fugi în .pă­dure .

A doua zi. o legă cu o funie, însă ea se «bătu şi rupând funia, fugi iarăşi .

A treia zi o împiedecă, însă în f ioră toru l ei mu­get îţi lua auzul şi nu era nici un chip s'o liniş­tească n imeni .

Văzând omul nos t ru ce pacoste dăduse peste dânsul , o deslegă, lăsând-o în voia ei.

Tot satul ştia de cele în tâmpla te . Bătr înele , spuneau unele, că i-a luat c ineva mana , că a t recut necura tu l de t re i ori pe sub pântece le ei, spuneau a l te le ; şi încercară toate farmeci le şi vrăj i te câte le şt iau, dar toate erau zadarnice, neput incioasă r ămânea misterioasa, ar ta , oare nu pu tea deslega cele aşa de ta inic înodate. . .

Se gând i ,şi omul nostru că poate era ceva adevărat d i n toate câ te le auzise, dar gândur i l e acestea le a lunga repede şi în cele din u rmă se ho­tăr î să se iee pe u rme le Jo iane i că din hă t r în i mai auzise şi altele povestindu-se.. .

I

J P R Î B U t f A " î Dccemvre n 1011

nuarul băncilor, i n d i c ă n e î n s e m n ă t a t e a m i ş c ă r e i c o o p e r a t i v e . A p o i , t r e b u e s ă ţ i­n e m s e a m ă , că ' p r i n t r e cele 35 în so ţ i r i , s u n t une l e c a r e nu fac p a r t e din „ soc i e t ă ­ţ i le c o o p e r a t i v e " p rop r iu z is . E x e m p l u : „Solidaritatea'", t r e c u t ă în A n u a r u l b ă n ­ci lor ca înso ţ i r e , e î n f i i n ţ a t ă de bănc i l e c u n o s c u t e , — ca un o r g a n de c o n t r o l al a c e s t o r a .

v i d e m i u l u i ce se a c o r d ă , ,păr ţ i lor social a p r in s r ă d ă c i n i în a l t e p ă r ţ i , chiar lan m u r i l c î n v e c i n a t e cu no i , ch ia r la ace cu c a r e t r ă i m la ol a l t ă pe pământul s t r u , — nu î n ţ e l e g e m dece n u ar pute; a d o p t a t şi de ţ ă r ă n i m e a n o a s t r ă ? !

Ni-se va r ă s p u n d e , de sigur, — cun a c e s t e ob i ec ţ i un i , — c ă p lugarul ron

Jjgjj cia le e x i s t e n t e . I n a c e s t caz , ţ i n s ă cu­n o s c p l a n u l de m u n c ă , î n t e m i a t p e ce rce ­t ă r i s e r ioase , p e c u n o a ş t e r e a c â t m a i de­s ă v â r ş i t ă a c o n d i ţ i u n i l o r în c a r e c o o p e r a ­ţ i a e c h e m a t ă s ă ia f i inţa s a u din ce c a u z e nu s ' a r p u t e a g e n e r a l i z a . Or i ce c r i t i c ă v e n i t ă d in a c e a s t a p a r t e , e s a l u t a t ă cu bu­cu r i e de m i n e .

I n t r u l ă m u r i r e a che-stiunei ce n e pre­o c u p ă , să r ă s p u n d e m , d e o c a m d a t ă , la ur­m ă t o a r e l e î n t r e b ă r i :

1) C a r e e s i t u a ţ i a de f a ţ ă a m i ş c ă r i i n o a s t r e c o o p e r a t i v e (în A r d e a l şi U n g a r i a ) ?

2) C u m t r e b u e î n t r e p r i n s ă p r o p a g a n d a ? 3) I n ce m o d a r p u t e a p r o g r e s a d i fer i te le

î n s o ţ i r i la s a t e , — m a i a les cele , ,de c r e d i t şi e c o n o m i e " , — şi, în ce l e g ă t u r i p o t i n t r a a c e s t e î n s o ţ i r i cu ce le la l t e i n s t i t u ţ i u n i fi­n a n c i a r e de là n o i ?

* I.) D a c ă b ă n c i l e r o m â n e ş t i cu c a r a c t e r

c o m e r c i a l (pe a c ţ i u n i ) se î n m u l ţ e s c , a n cu an, î n t ă r i n d u - s e şi c â ş t i g â n d î n c r e d e r e a a t â t a a c ţ i o n a r i l o r c â t şi a d e p u n ă t o r i l o r , — „însoţirile", bănc i l e p o p o r a l e s ă t e ş t i s u n t — î n c ă în faşe, în prea m o d e s t a pe­r i o a d ă a î n c e p u t u r i l o r .

L a s fâ rş i tu l a n u l u i t r e c u t , (31 D e c . 1910) R o m â n i i d in A r d e a l şi U n g a r i a dis­p u n e a u de 145 b ă n c i c o m e r c i a l e , în c a r e a v e a u :

a) C a p i t a l socia l K . 2 6 . 0 1 3 . 6 0 0 . — b) D e p u n e r i sp re frucf. „ 1 0 5 . 2 2 6 . 8 2 0 . — c) F o n d u r i de r e z e r v ă ,, 1 0 . 4 4 8 . 1 7 0 . —

A c e s t e a s u n t p r inc ipa l e l e s u m e p u s e la d i spoz i ţ i a b ă n c i l o r p e n t r u a facer i le lor, a c o r d a r e a de î m p r u m u t u r i . * )

F a ţ ă de a c e s t e cifre, ce le 35 î n so ţ i r i cie c r ed i t şi e c o n o m i e , cu p r e a m o d e s t e c a p i t a l u r i , c a r e a u p r o c u r a t cifrele b i lan­ţ u r i l o r lor pe 1910, sp re p u b l i c a r e , în A-

*) D i n „Anuarul băncilor române pe 1912" am a d u n a t totalul sumelor lua te delà f iecare bi­lanţ, ca aă dau valor i le de mai sus. Р ѳ vi i tor ar fi n imer i t , dacă „ A n u a r u l " ar d a u n b i l an ţ gene­ral r ezumat iv al băncilor noastre .

E ra , în ziua aceia, o zi f rumoasă şi soare le în­florea umbra re l e ; ca niş te f lori r i s ip i te de o m â n ă darnică , aşa .păreau ochiur i le de lumină , şi nici un m u r m u r nu t rezea l iniş tea amiezii , dulcea şi dumneze iasca pace t r ă i a în ceasul acela.

I n s taulul d in poiană, vitele cu lca te , c u ochii întredeschiş i , umbr i ţ i de lungi le lor gene , rume­gau, un scârţei t , abea lămur indu-ѳе.

Văcaru l , dupăce se în toarse de câ teva ori , se aşeză cu fa ţa în sus, şi adormi , la u m b r ă , î n coliba lui.

Mătasă veghea. Se u i ta la v i ta lu i şi i-se p ă r u , de m i r a r e oarecum, că J o i a n a nu r u m e g ă şi ochi i

nu şi-i umbr i se de lungi le ei gene , şi înce t i şor , ca să nu dee de bănu i t ee r idică de là p ă m â n t , îşi a runcă ochii peste mu l ţ imea de capete şi іаЬѳа a-t ingând locul pe unde t recea, se s t r e c u r ă uşor , sp r e pădure . Apoi se opri odată, şi u i tându^se în­dără t , s i gu ră că n imeni n 'o vede, o luă la goană .

Mătasă e ra pe u rme le ei. J o i a n a se opr i la marg inea unei s tânc i şi în­

cepu să r a g ă încet , chemând pe cineva pa r ' că . Apoi , se urcă pe o lespede îngus tă şi aş tep tă .

Mătasă privea. D in s co rbu ra etâncei se ivi înda tă capul u n u i

şarpe, şi t r u p u l lui lung , d in t r ' o a runca re , fu p e marg inea lesrpedei. Se încolăci de pic ioarele de di­napoi ale Jo iane i , şi apropi indu 'ş i g u r a d e u g e r u l ei, i-1 sugea cu lăcomie.

J o i a n a se bă tea leneş cu coada p e s p a t e şi ru­mega l inişt i t .

Şarpe le se descolătăcia c u înce tu l , pân tece le lu i umfla t , cădea de voe şi dupăce s toarse cel de p e u r m ă s t rop, r ămase în t ins pe lespede , în bă­taia soarelui , adormit . V i t a se î n toa r se la c iurdă .

G ă s i m , apoi , u n a l t şir î n t r e g de f i rme a le d i fe r i te lor înso ţ i r i , c a r e a u lua t f i in ţă de c u r â n d , şi d e s p r e c a r e , deci , nu p u t e m s p u n e n i m i c .

In p r e z e n t , c r ed i tu l ţ ă r a n i me i e s t e în­d e s t u l a t , p e c â t e cu p u t i n ţ ă , de b ă n c i l e n o a s t r e c o m e c i a l e . S a u , c r e d i t u l micului ţ ă r a n , — a c e a s t a se ş t ie î n d e o b ş t e — a r e nevo ie de i z v o a r e spec ia le , d e l à c a r e să se a l i m e n t e z e , pr in c a r e să se p r o c u r e ne r ­vi lor p r o d u c ţ i u n e i ag r i co le c a p i t a l în oon-d i ţ iun i a v a n t a j i o a s e şi c a p r e ţ — d o b â n d a — şi ca t e r m e n de r e s t i t u i r e , u n t e r m e n m a i lung , po t r iv i t c o n d i ţ i u n i l o r v ie ţo i eco­n o m i c e de là s a t e .

Organizarea raţională a creditului mi­cilor plugari, urmează să se înfăptuiască şi la noi, — şi nu-ş i g ă s e ş t e o m a i nome-r i t ă î n f ă p t u i r e d e c â t —- prin înfiinţarea băncilor poporale, î n so ţ i r i l o r de c r e d i t şi economie, b a z a t o po p r i n c i p i d e ra i f fe i s iane

Ş t i u b ine c ă a c u m m a j o r i t a t e a covâr ­ş i t o a r e a c i l iente le i — deb i to r i i — băn­ci lor n o a s t r e pe a c ţ i u n i , t o t ţ ă r ă n i m e a o a l c ă t u i e ş t e .

D a r a ic i v o r b e s c de mic i i p luga r i , — a d e c ă de ace i s ă t e n i c a r e n u p o t s t r ă b a t e d e c â t cu m u l t ă g r e u t a t e , d a c ă s t r ă b a t , p â n ă la spr i j inul i n s t i t u t e l o r f i n a n c i a r e e x i s t e n t e .

A t â t n e v o i a c â t şi c o n d i ţ i u n i l e de exis­t e n ţ ă a le c o o p e r a ţ i e i în v i a ţ a e c o n o m i c ă a p o p o r u l u i r o m â n e s c , ex i s t ă , fă ră î n d o i a l ă .

P r e c u m s i s t e m u l Rai f fe i sen al b ă n c i l o r p o p o r a l e , î n t e m e i a t e pe r ă s p u n d e r e ne l imi ­t a t ă a ce lo r î n t o v ă r ă ş i ţ i pe î n g r ă d i r e a di-

Acum, aflase Mătasă ce-i în ţă rcase Jo i ana . Poves t i cele văzute săteni lor şi să ten i i se mi­

nuna ră , şi babele pr icepură de ce nu foloseau vrăji le l o r ; cu şarpele n u poţi lup ta , ziceau ele.

Şarpe le t rebuia omorât. U n băe ţan , bun ochi­tor, îl pândi a doua zi, şi u n g lon te îl n imer i d rep t în cap, lungu l lui t r u p sbătându-ee încă, de cel de pe u rmă t r e m u r de viaţă.

Ziua u r m ă t o a r e , J o i a n a se duse, ca de obicei, la s tâncă. Chemă în tâ i încet , pe u r m ă to t mai t a re şi r ăge tu l ei ca u n ja lnic plâns s t r ă b a t e văile, însă cel dor i t nu mai venea. A tunc i se înă l ţ ă pe s tâncă şi a l ipindu 'ş i botul de g a u r a pe unde îşi a r ă t a şar­pele mai îna in te capul, miros i p u t e r n i c . Chemă d in nou, şi a ş t ep tă o clipă. Apoi pr ivi cerce tă tor a fundul gropi i , însă nici o fo rmă nu vedea şi ali­p indu 'ş i urechea, ascultă, însă nici un sgomot nu venea. Şi deodată, apucată de furi i , isbi cu coar­nele în gaură . S f ă r î m ă t u r i de p i e t r i săr i ră , rosto-golindu-se, u n corn i-« rupse şi a tunci începu să lovească cu copita m a r g i n e a găur i i , şi cel dor i t nu m a i venea. U n muget ja ln ic umplea văile, că ţi-se făcea milă, şi vi ta se f r ămân ta sbătându-se , şi cu u n geamăt p re lung în cele d in u rmă , căzu pă ră s i t ă de pu te r i , rostogol induise în vale.

P e Mătasă îl d u r e a inima; privind-o cum se chi-nueşte , da r când văzu că se p răbuşeş te în p r ăpa ­stie, o lacr imă îi căzu din ochi, şi r id ieându 'ş i pr i ­vir i le spre Cel de sus în ca re îşi puse omul nos t ru toată nădejdea, i^se u şu ra sufe r in ţa şi p u t u să rostească împăca t : Ale tale, d i n t r u -ale ta le D o a m n e ! 1

no \i

e p rea mcuvinuaiisr. s au ca nu o ш să p ă t r u n d ă ro s tu l u n e i ins t i tu ţ iuni aşa A î n a l t e . Mi-se va a r ă t a , m a i departe, I bănc i l e ra i f fe is iane , p o t fi o primejdii (vede ţ i s i t ua ţ i a din B u c o v i n a ! ) , pot duci spre d e z a s t r u , î n t r e a g a v i a ţ ă economica ; ţ ă r a n î l o r î n t o v ă r ă ş i ţ i .

P l u g a r u l r o m â n nu e m a i individual d e c â t cel u n g u r , sp re p i ldă , — care, şi el a a d o p t a t s i s t e m u l bănc i l o r raiffeisiam

S ă a v e m n u m a i propovădui tor i , c i să-i t ă l m ă c e a s c ă firea i n t i m ă şi mari u t i l i t a t e a i n s t i t u ţ i e i , — şi fiţi încredinţai că s ă t e a n u l n o s t r u nu se înspărnântă du r ă s p u n d e r e a so l ida ră n e l i m i t a t ă , — baza s i s t e m u l u i Raiffeisen — căci ea slujeşte d r e p t c h e z ă ş i e p u t e r n i c ă , la procurarea u n u i c r e d i t m a i ieftin d e c â t în timpul I f a ţ ă , c â n d b ie tu l s ă t e a n e izolat, ѳ slai, n e ş t i u t o r şi deci m a i lesne de exploatat,

I n t r u c â t e v o r b a do s i tua ţ ia vitregi, de c r i za b ă n c i l o r s ă t e ş t i , d in Bucovina, a-poi ţ i n e m să a r ă t ă m n u m a i că această c r i ză nu a i zbucn i t clin c a u z a lipsurilor s i s t e m u l u i Raif fe isen , po ca ro sistem, piu-gă r i i n o ş t r i d in ace l ţ i n u t l ' au înţeles şi Tau a d o p t a t , ci d in c a u z a lipsei de pre­g ă t i r e şi s c r u p u l e , d in c a u z a diletantismu­lui c r a s a a c e l o r c a ro s 'au agăţa t . în frunţii „Centralei însoţirilor române'' din fff n ă u ţ i .

A c e a s t ă cr iză , pe c a r e vrăjmaşii coope­r a ţ i e i , ne-o pun în f a ţ ă , pretutindeni, ou p o a t e să î n t u n e c e d r e a p t a judecată.

Cine va fi mitropolit-primat al României? Sub acest t i t lu ce t im în n u m ă r u l 14—18 al „Revii-tei Teologice", redac ta tă La Sibi iu de distinsul nos t ru profesor de teologie Dr . Nicolae Bălan, u n art icol cald, în care se face apel k frapV noştr i d in Rega t să depună cele mai marii l in ţ i , ca v i i to ru l mi t ropol i t -pr imat al Român» să fie u n om nou, în wtare să regenereze vk(i bisericească din Rega t , a tât do sguduită prin scandalul bisericesc din anul acesta.-In legătură cu acest ar t icol , revis ta d lu i Bălan, reproduce un art icol d in „ N e a m u l Românesc" al dlui Iorga, în care învă ţa tu l a r h i m a n d r i t din Bucureşti, pi­r in te le luliu Scrihan, este declarat singurul me­n i t să îndepl inească cu demnitate şi în telegar» marea slujbă de mitropolit-primat.

* Şedinţa Camerei. I n şedinţa de azi a Camerei

s'a cont inua t d iscuţ ia bugetului ministerului k i n t e rne . A l u a t cuvântul Szmrecsányi Отогр (pa r t idu l poporal) care a polemizat ra Hori

János . I i r ă s p u n d e în chestie personală, Ileltai Ft-

renez şi Farkas Pál. Discu ţ ia se înch ide şi se procedează la votat

Buge tu l este p r i m i t cu mare majoritate. I n şedinţa de mâne se va discuta bugetul ile

comerţ.

r 1 Decern vre n. 1911

Răspunsul nostru Arad, 30 X o e m v r i e .

Să u r m ă r i m n i ţ e l m e t o d i c , d e c l a r a ţ i i l e | i Goldiş n u m a i do t r e i zi le î ncoac i , în «icololo pe car i le iscăleşte. I n a r t i co lu l iitâi. nu v o r b e ş t e d e a l t c e v a d e c â t de per-| n a (I-sale, de felul său d e s i n t e r o s a t de a fi. care nu a l u a t leafă n ic i de là „ T r i b u -üa" şi nici delà „ R o m â n u l " şi ne s o m e a z ă astfel: „Are „Tribuna" cinstea să iee act (aceasta constatare şi să tragă apoi cu­ţitele conséquente".

ba a c e a s t a i-am r ă s p u n s a d o u a z i :

„Ne facem o datorie de onoare să-i ras­endem dini Goldiş şi să tragem şi cuve-

tmţle consecinţe pe cari ni-le cere, dar în-hă bin croiască a răspunde la o blieb are Ш mai ceche, pe care i-o cerem noi de an de zile."

„Cine a scr is a r t i co lu l u n g u r e s c d in .Tribuna" la a d r e s a lui T i sza d e s p r e c a r e Yaida în b o ş u r a s a scr ie e t c . " Şi a d ă o -

Pag. 3

№ : „Să mai p u n e m o d a t ă la î n c e r c a r e v a

firea vorbelor , c a s ă se v a d ă ce înaeamr»' p gura dlui G o l d i ş ? " %

Co credeţ i că r ă s p u n d e az i d. Gr Nu p o t l ă sa . c a c h e s t i a p r i n c i r Hdiş?

fc slăbită pr in a facer i de o r d i n r Î u a l ă să Hâtru mine nu p e r s o a n a m e a • p e r s o n a l . tykúc. ci solidaritatea nefi lucru l de pmmktä prin partidul гЫЩ^паШ, rc-mturşi închegat." fional român

Va Stă zică a s u p r a cht ijcat'o însuş. t r e c e sin o s t i e i pc c a r e a pane deschisă deci c ^ u r m a i d e p a r t e , prese şi r ă m â n e ş i rhes t ia cu n u m ă r u l I salare. căc i a c u m i ches t i a d i for i te lor

Ш acum îl in te rep ' i s tea — nu-1 in te re -plà, solidaritatea n.c'cază c h e s t i a pr inc i -• ţartidul naţionalţionala, represintată

M Apoi iată fa corn - ' •im platforma i d e c l a r a ţ i a s o l e m n ă că lămâie d-sa de l^ iouă , pe c a r e t r e b u i a |a,Jeszenszky, " î ncepu t , nu să vie c u • divelor şi iusi^Mangra şi cu t o t n o r o i u l l'iucă aici un d t e l o r sa le m u r d a r e , n u рші şi institui o r g a n de d i s t r u g e r e de |<" prin accas t ţ i i . s p ă r g â n d şi s făş i ind №?artid. Dar să ja p a c e a şi s o l i d a r i t a t e a B;ano. şi să-1 })ilo l ă s ă m t o a t e a c e s t e a la tajul delà „ R i i n d e m , c u m s 'ar z ice în I punem o d a t p m â n u i " de c u v â n t , să-i Pcbr d-sale. fă la î n c e r c a r e v a l o a r e a

|fl-sa spune : £

•tóul•naţional .De ce „Tribuna'' sparge

ІТпЬипа" r ă ^ [ r o ' ? 7 d n r ' |.V« Tarn í p | P u n d e :

•'isparr/p mnirt eu şi nici nu Var mai шѣш§і." meni, căci Va spart d. Gol

I Acum contrat •Addis, răinâimersa a c e a s t a , л-a a d m i t e 1-3 an de zile n | o indec i să î n t r e no i . C ă c i B'ta cum a sjAu facem a l t c e v a d e c â t îi Ші in c(imitat»rt d-sa p a r t i d u l , şi, în » cointeresaţi, p i îna fa ră de p r i e t in i i d-щ№unanimă, lă i ' e rea a c e a s t a e s t e a

• bănia sa nu o BŢUBI certa însă lalj Bine, d a c ă n o i Sâce il vom c o n v i f " " l y ^ a c e a s t a t e m ă B a u se va termi]

g u r e ş e , scr is de 1 n e p o a t e s c o a t e

. . . O - " u m i l i t " '

orice-i p l a c e e § ă J ă s ă m î n s ă l a o n ' ^ Î 0 ^ -d-sa l îpuă zi le eleaic ? Ѳ ° f e r ă P e r s o a n a

oferă , c e l t a ru l pă|i .îl™ê*™> ^ n u

ce с о т р г о ш о а і е da' T ? ^ 9

d-sale. Nu , п Ъ ф о е г і Щ * d e c , a r a * u 0 Г

a s t a ches t i e de k î r * ^ s a ' ? m a i e

ş t i in ţe i d-sale. Noi n

P u > ° P r , u a l . c ? n

x

nu-1 ţ i n e m capab i l de 1 ° . ^ 0 ™ ; f " n d ° * nu pozeze deci , c ă c i priciul ă s t a . S ă D ' a c e e a , cu t o a t ă s e r i o f 1 ? n u m a i P ? n . d

d-sale de d o u ă zile. j l t a t e a l a c h e m ă r i e s o l e m n e d e c l a r a ţ i i :

1) Noi n'am st, umblăm să ţormă'jart *?ШпШеа şi nu in mod temer/f™ a l t Partld> cum insinua azi ci am f a r £'- *in num&rul de cioşi pr fóti totdeauna şi suntem credin ţionp:.ogramului şi partidului nostru na-jipdl, dovadă munca şi sacrificiile noastre (.tainte şi delà isbucnirea conflictului în

la adunările oaci, dând sprijinul nostru poporale chiar şi când acestea au fost pre­făcute în prilejuri de calomnii şi insulte, la adresa noastră;

2) N'am spart noi pacea şi solidaritatea ci (l. Goldiş şi consoţii, cari au voit să ne scoată din partidul părinţilor noştri şi. ni-au declarat de trădători, profitând de felonia trădătorului Vasile Mangra, pe cari noi Vam executat mai fără cruţare:

8) Vrem pacea şi solidaritatea partidu­lui naţional, dovadă că li-am oferit'o la Cluj şi la toate ocasiile, li-o oferim şi a-cum, penirucă scopul nostru este conso­lidarea şi întărirea partidului şi pentru a-cest scop, am mai spus'o odată, aducem şi am fi adm dintru început, dacă ni-s'ar fi cerut, chiar şi acele convingeri ale noa­stre, pc care domniile lor nu vor ori nu pot să le înţeleagă:

•'i) Ca să se înfăptuiască însă aceasta pace, trebuc să se facă un r e s t i t u t i o in in­t e g r u m a stărilor dinainte de isbucnirea conflictului în partid, care arc drept con­secinţă mutarea „Românului" din Arad, şi recunoaşterea ziariului „Tribuna" în rând cu celelalte organe de ziar al partidu­lui naţional, pe care Va servit totdeuna cu credinţă, cu sacrificii de bani şi de sânge şi pentru care nu i-sc cuvine stigmatizare ci recunoştinţa din partea fiecărui Român şi mai ales din partea comitetului naţional, pe care Va susţinut şi nare dorinţă maifer-binte decât să-l poată, susţine şi de aici înainte în toate acţiunile sale pentru triumj ul cauzei româneşti.

n) Poate d. Goldiş să primească aceste condiţiuni onorabile, drepte şi binecuvân­tate, şi poate aduce şi domnia sa, n u per­s o a n a sa, ci ura sa, resentimentele sale, răsbunările sale pe altarul acestei păci, care este pacea adevărată, fără nimicire de oa­meni şi instituţii, f ă ră învinş i şi f ă r ă în­v ingă to r i , atunci pacea e făcută, în caz con­trar vorbele d-sale rămân vorbe goale, sim­ple apucături şi făţărnicii cu cari ar vrea să-şi poată justifica mai departe acţiunea nefastă începută într'un ceas nenorocit.

Acesta e cuvântul nostru la chemarea dlui Goldiş!

' 6 i

Cum se respectă pe Valea Crişului „ordonanţa confidenţială" a contelui Khuen-Héderváry.

Arad, 3 0 N o e m v r e .

P o p u l a ţ i a r o m â n e a s c ă de pe V a l e a Cri-şu lu iA lb a fost j i g n i t ă b r u s c în s e n t i m e n t e l e ei cele m a i s f in te . F u n c ţ i o n a r u l a d m i n i s t r a ­t iv , c a r e a r a v e a m e n i r e a să-i r e s p e c t e sen­t i m e n t e l e şi s ă se î n g r i j e a s c ă do m e n ţ i n e r e a u n o r s t ă r i p a ş n i c e , a d e s p ă r ţ i t în m o d vol­n i c l i m i t a c o m p e t e n ţ e i sa le oficiale, asu-m â n d u ' ş i ro lu l de a p ă r ă t o r n e c h i e m a t al s t a t u l u i .

l n t r ' u n u u m ă r r e c e n t a m a n u n ţ a t c ă la p o r u n c a p r i m p r e t o r u l u i din B o r o ş ş e b i ş , u n o a r e c a r e Bo lyos , j a n d a r m i i a u conf i sca t , în t o iu l pe t r ece r i i , t r i c o l o r u l că lu şe r i l o r de là G u r a h o n ţ . F a p t u l n i -a fost c o m u n i c a t de un a n o n i m , a c u m î n s ă s 'a c o n f i r m a t p r in c h i a r d e c l a r a ţ i a p r i m p r e t o r u l u i , d e c l a r a ţ i e a c o r d a t ă u n u i z i a r u n g u r e s c d in A r a d . C ă c i i a tă ce a r ă s p u n s cel m a i n o u erou al ideii do s t a t , g a z e t a r u l u i c a r e 1-a f ăcu t a t e n t la f a i m o a s a , , o r d o n a n ţ ă i n t i m ă " d a t ă de pri­m u l m i n i s t r u c o n t e l e K h u e n - H é d e r v á r y c u scop de a p u n e u n c a p ă t g o a n e i n e b u n e ş t i d u p ă t r e i co lo ru l n o s t r u :

— N ' a m cunoş t in ţă eă existe o ordonanţă mi­nis te r ia lă , care să oprească numai p u r t a r e a de­mons t ra t ivă a Însemnelor naţ ionale. P ă r e r e a mea e că, do pi ldă, p u r t a r e a culorilor româneşt i ѳ ab­solut op r i t ă . De al tcum la Gurahon ţ era văd i t ă in t en ţ i a demonst ra t ivă , p e n t r u că jocur i le se pu­teau j uca şi f ă ră cocarde, iar cocardele puso au fost chiar de carac teru l cocardelor, pe cari ei le în t rebu in ţează cu ocazia demonst ra ţ i i lor poli t ice. In genere suntem expuşi la multe provocări din partea Românilor şi n u sun tem aplecaţi să to­lerăm provocări le acestea, ci , fă ră să no speriem de p ro tes tă r i l e şi amen in ţ ă r i l e lor l ă rmui toa re , ne facem da tor ia de a apăra naţiunea maghiară(I) şi unitatea statului.

V e d e m c ă neb l ezn i cu l c ă p ă u a l guver ­nulu i , pe l â n g ă că se s i m t e la c u l m e a che­m ă r i i s ă v â r ş i n d voln ic ia d e l à G u r a h o n ţ , m a i a r e n e o b r ă z a r e a să se şi l a u d e , răsfă-ţ â n d u - s e în ro lu l a p ă r ă t o r u l u i de s t a t . D a r m a i a v e m în a c e a s t ă d e c l a r a ţ i e şi o des-m i n ţ i r e a f a i m o a s e i . , o r d o n a n ţ e i n t i m e " , c a r e p e n t r u go rn i ş t i i g u v e r n u l u i e î n c ă şi a s t ă z i o p iesă de fo r ţ ă în s copu l de a a s u r z i s t r ă i n ă t a t e a cu l i be ra l i smu l a c t u a l u l u i gu­v e r n u n g a r .

î n f i e r ă m n o u a t i că loş ie a d m i n i s t r a t i v ă şi c e r e m d e p u t a ţ i l o r n o ş t r i să i n t e r p e l e z e f ă ră a m â n a r e pe c o n t e l e K h u é n - H é d e r v á r y , p e n t r u ca să ş t i m . d a c ă a m i n ţ i t va jn i cu l B o l y o s or i şeful g u v e r n u l u i şi s ă m a i ş t i m d a c ă g u v e r n u l şi-a p i e r d u t o r i ce a u t o r i t a t e c h i a r şi în f a ţ a u n o r s luj i tor i de-o c a t e g o ­r ie a t â t de i n f e r ioa ră c u m e cea că r e i apa r ­ţ i n e c e r b e r u l de là B o r o ş ş e b i ş .

P e n t r u ca ce t i t o r i i n o ş t r i să ' ş i f acă (

i c o a n ă f idelă d e s p r e cele î n t â m p l a t e la Gdr^ . r a h o n ţ . p u b l i c ă m la va l e u n r a p o r t , pe c a i r i e îl p r i m i m az i c h i a r de là c o m i t e t u l o r g a n i z a t o r al p e t r e c e r i i :

Gurahonţ, 28 Noemvr ie .

L a 26 Noemvr i e a avut loc un f rumos con­cer t în Gurahonţ .

A b i a la 4—5 ani odată no mai p u t e m şi noi s t r înge r î n d u r i l e să facem câte o mişcare în v r ' u n scop cu l tu ra l — precum era şi acest de acum : în­f i in ţa rea une i biblioteci oare după dor in ţa noa­s t r ă să f ie o agen tu ră a A ab*» V — pen t ru p o " ^ * le-T I P J "

Pag. 4

tat. <le ro lu r i l e lor cu mul t ă dibăcie, cu deosebire dşoarele A u r o r a I l ica, Cornel ia Pán tos si Octavia Sérac, cărora pen t ru oetenelele Iot (au veni t diu m a r i d e p ă r t ă r i ) le e x p r i m ă m şi pe aceaistă cale s incera noas t ră mul ţumi tă . Cân tă r i l e executa te de corul ţă rani lor noştr i d in Zeldiş iu condus de vrednicul învăţă tor Savu Dorea, şi poezia „La O g l i n d ă " declamată de dşoarra Octav ia Serac , în costumul său pitoresc de p e „Valea Gr isulu i a lb" , au fost toate excelent ereditate 8torcând laude şi nesfârş i te aplauze din par tea pub l i cu lu i d e faţă.

După concert a u r m a t dansul . T i n e r e t u l şi d.soarele se înş i ră ca frumoase m ă r g ă r i t a r e în horă. sârbă, romană , ardeleană, ş. a. până în zori de zi.

Î n r eg i s t r ăm de altă pa r t e cu mul t regre t şi­canele ce ni-le-a făcut c inst i ta admin i s t r a ţ i e şi de astă dată , şi a n u m e : Concesiune p e n t r u a-ceastă petrecere am p r imi t delà p ro top re tu ra noa­s t ră d i n Boroşşebeş, numai cu cond iţi unea însă ca veni tu l să se în t rebu in ţeze p e n t r u p runc i i să­raci din ( îu rahon ţ jumăta te , i a r eeealaltă j u m ă t a t e pentru biserica din Bonţeşti . Aşa da ră scop impus din oficiu. D . protopre tore a t recut ch ia r şi peste ho tă r î r i l e min i s t ru lu i d e in te rne , care a î n g ă d u i t la t impul său în f i in ţa rea „As t r e i " . „De-aş avea pu te re — eu aş in terz ice-o!" a zis însă subal ter­nu l său. Pof t im chip de admin i s t r a ţ i e absolutis-t ică! Slavă Ţ i e D o a m n e ! că acum a re c ine să se îngri jească de sfânta casa T a şi de săraci i f i i lor e i ; dar de eeop cu l tu ra l , de bibliotecă ce l i p s ă ? ! Valahi i n ' au să se împăr tăşească d a i de aceste, ei pent ru domni i delà admin i s t r a ţ i e sunt. n u m a i ni foarte bune de tuns şi muls .

Ne-a t r i m i s apoi d. pro topre tore le nos t ru u n asistent, din personalul cancelar ie i sale, — se nţelege că pe chel tuiala noastră. — Sun tem con-

zidera ţ i deci chiar ana rh i ş t i , căci a l tcum e r a de a juns askstenţa no ta ru lu i d in loc şi a se rgen tu lu i de j andarmi , cari ne-au s t r ă ju i t toată noaptea, cu toate că noi ne-am arătat atât, de loiali încât am inv i t a t şi in te l igenţa maghiară, d i n loc. Acest asisr-ent oficial Nigre i sz — de s igur un şvab ma­ghiar iza t , — însoţi t de sergentul de j a n d a r m i , ou m a r e cinste patr io t ică s'au îmbrăca t de data asta.

La f inea concertului , adică, s'au juca t frumoa­sele noastre jocur i naţ ionale „ C ă l u ş e r u l " şi Bă­tu ta" , j uca t e de 9 flăcăi din Zildiş iu, conduşi de vătaful lor, înv. Dorea de acolo. S'a sglâmboiat şi a admi ra t mu l t acest joc şi exmisul admin i s t r a t iv , da r la finea jocului — d u p ă o scur tă consfă tu i re confidentă eu no ta ru l d in loc — imedia t a che­mat p e se rgen tu l d e j anda rmi şi me rgând în lo­calul u n d e se desbrăcau flăcii , au confiscat tonte cocardele, hrînele si primele tricolore ce împodo­beau cos tumăr i le de căluşer. A t r ebu i t să ne in-t repunem ca să nu izbucnească i nd igna rea ţa ra nilor noştri în faţa acestei inzul te adusă lor.

M â n t u i r e a pa t r i e i şi de acest pericol se poate mul ţumi cu d rep t cuvânt dlui notar Árcosy Au­rél, al c ă r u i p ă r i n t e pe v r e m u r i e ra m a r e român, ba chiar fisc consitorial . Da r fiul ? Cel mai a p r i g persecutor al neamulu i său. (Vom mai reveni . ) Pofteşte numa i die notar — când va fi să fie pe valea Zeldişului după votur i le noastre .

P e n t r u ca cinsti tei noas t re a d m i n i s t r a ţ i i să i-.se taie pofta de aş bate joc d e bunele şi lăuda­bi lele noastre po rn i r i , s 'au şi luat măsu r i l e p e n t r u a se face împotr iva dlor a ră ta rea cuveni tă că t ră minis te r .

Afară de aceste scârbe şi neplăceri ne-au mai lărgi t calea că t ră un deficit ma te r i a l şi mora l încă şi faptul că foarte pu ţ in i oaspeţi d i n t r e ai noştr i

e p r i n j u r — de ca r i ţ ineam mul t seama — nu v ^c- i r < a u onora t cu p rezen ţa lor. D i n B u t e n i au par-

V\ce: i p a t d. admin i s t r a to r protopopesc l u l i u Bodea Q?h s t im. fami l ie şi d. Dr . Cornel A l b u ; d in Al-y(\aş d. Aure l Novac cu st. famil ie . D in B r a d şi din Hal m agiu n imenea, din j u r cinci preoţ i şi un s ingur învăţă tor — afară de d i l e t an ţ i , — şi în f ine c ă r t u r ă r i m e a d in locali tate c a r e însă e

1 Decemvre н. 1911

foarte pu ţ ină . Dac cari d e astă da tă ouL ц е p g r t h i e a u s t r ă in i i , doar nici n 'am fi № • дааи galoşi fa ţă de noi

Nu vom trece d r Ы і г р а n i m i c . n imozi tatoa unui st] . , j e и § о г peste ivh-rec ţ iunea fabricei d f l £ n a n u m e Blauer S Dsa ne-a dat g r a t i s luntf c { , m e n t din loc*iasta cu mare j e r t f ă , căci txWLg electrică «hP m a ş i n a conducătoare s'a fos*- r • î n w - r u e 40 de oa-

« , cinai Ш аь i meni car i au int* s t r ica t . х т е а £ а l a motorul electr ic pe spesele C J " ^ o a , , l d. Ne-a mai d a t încă ş i alt sp r i j in , pe ea*n oor inţa dsale d ic ta tă de modestie nu-1 amintii?. .11 rugăm însă pe domnul Blauer să p r imească mul ţumi tă noastră cea mai sinceră.

I a r răceala şi deinterosarea d in par tea fii­lor neamului nostru eiúi mul t pă t imi tor , ne face a crede că >şi nouă, cetor de pe „valea Cr i şu lu i a lb" , pe lângă că nu sintern pe dep l in compacţi şi sol idar i dar ne ma i ' i p seş t e mul tă ene rg ie şi iubi re de neam.

N u ne vom descuraja doi nici de da ta acea-s ta , ci în speranţă că în vi i tö, ne vom mai des­face de unele s lăbiciuni — no tar î n t ă r i cu su-cuirsul lor, ne în ro lăm la nouă p r o b e l e viaţă.

Comitetul araiiator.

Scrisori din Bucureşti. Bâtăioşii de Valahi. — Ştiri din sursă maghiară. -— Tăcere semnificativă. —- Deschiderea corpu­

rilor legiuitoare.

Bucureşti, 15 Noemvre .

Birour i le te legraf ice ungureş t i , ou toa te lec­ţiile pr imite , nu s'au desbăra t d e obiceiul d e a lansa cele mai neadovăra te şt ir i despre Români . -Multă vreme ele păşiseră un debuşeu pen t ru plasa­rea t u tu ro r bazaconii lor ch ia r la ziarele din Bu­cureşt i . Ş t i r i despre pre t inse revolutului , is tori i ce nu existau decât în creeru l în f ie rbânta t al cu-t ă ru i scrib de senzaţi i , se t ransmi teau la Bucu­reşt i , unde erau crezute pe cuvânt .

I n t impul din u r m ă vigi lenţa ziarelor de infor­maţi i de aici a făcut însă pe corespondenţ i i u n g u r i să r enun ţe la ş t i r i le lor mincinoase cu p r iv i r e la Romani i d in Ungar i a . Totuş i din când în când îşi mai încearcă norocul . Ast fe l astăzi ce t im în-t r ' un ziar u rmă toa rea t e legramă dinBudaipesta:

„Biroul Agenţ ie i telegrafice unga re comunică următoarea ş t i re din Deva : , ,In zilele de 12 şi 18 cor. ţ ă ran i i români din

comuna Sân tandreş . au pă t runs î n a r m a ţ i cu to­poare în localul şcoalei s ta tu lu i , unde au dis t rus to tu l .

„Ţă ran i i români vor să împiedece as t fe l ca co­piii români să fie tr imişi la şcoala s ta tu lu i . O par­te din popula ţ ie ar fi vrut să'şi t r imea tă copiii la şcoală, dar s'au temut că-i exipun furiei agi ta to­ri lor.

Se c rede că afacerea nu va r ămâne fă ră ur­măr i serioase.

Autor i t ă ţ i l e pr imesc încont inuu scrisori de a-rneninţare în care se spune că l iniş tea nu se va restabi l i la Sân tandreş , până când nu se va în­chide şcoala şi nu se vor înceta procesele contra „ag i ta to r i lo r" .

Agenţ ia cere deschiderea unei anchete şi tri­mi terea unui pu te rn ic de taşament de j a n d a r m i la Sân tandreş .

.Minciuna însă n'a pr ins . Căci z iarul căru ia i-s'a t r imis această ş t i re , adaogă că ea este d i n sursă maghia ră şi că rleci nu ічче poate da nici o cre­zare. Astfel a fost demascată , chiar p r i n t r ' o ş t i re a lor, procedura b i rour i lor u n g u r e ş t i , car i po t fi s igu ie că in formaţ iun i le da te de ele s u n t de acum înain te cont ro la te şi că pen t ru Reman ia ele nu mai au nici o valoare.

.,i ca şi şt ir i le mincinose ale birourilor ungu-vşti, nu mai au crezare nici ş t ir i le lansate de

anumiţ i Români , car i , g rupa ţ i în ju ru l unui ziar oarecare, au const i tu i t un identic birou de infor-maţ iun i mincinoase.

Apele t u r b u r a t e de noroiul aruncat în chip inconşt ient s'au limpezit . Si probabil domnii, cari îşi aveau agenţi i le în toate ungh iu r i l e vor fi vă­zând cu du re re crom minc iuna astăzi nu li-se mai crede. Cum ch ia r ziarele, cari le publicau odată cu plăcere infamită ţ ik ; agenţ i lor , azi nu mai amin­tesc nimica de t r ăda re , acest fă t meni t a com­p romi t e pe respectabil i i lui păr in ţ i .

Si. ce este mai dureros , este că cei cari au lup­tat pen t ru răspândirea acestei legende, au făcui să iure în suf le te le Români lo r d e aici convingi rea că acelaş pol i t ic ianism s'a încuibat şi în Ar­deal . Că şi acolo lumea se joacă cu vorbele mari, că nu se mai pune nici un preţ p e valoarea cu­vintelor . S'i aici este rău l , ale cărui urmări b t r ag acum tocmai autor i i ur î te i poveşti..

l a t ă de pildă u l t imele d iscursur i ale deputaţi­lor români în camera unga ră . Ziarele de aici ae publuwt scurte rezumate despre ele, evitând aii comenta . De ce? Pcn t rucă chiar aeei oratori ai, căuta t să acredi teze în opinia publică de aici li c rnr i , cari n 'au exis ta t .

Al tădată d i scursur i le lor e rau comentate. Li« publ icau fotografi i le , se a ră t a îndreptăţirea roti velor invocate de ei. Azi o tăcere adâncă ne fat în j u ru l lor,- o tăcere, din care ei a r trebuia t r agă concluzii pent ru viitor, o tăcere, din cari l,rebue să înţelegem că, g ra ţ i e odiosului procedeu oi'aţie uşur in ţe i cu ca r e au aruncat neadevărul a/i lumea românească nu mai se însufleţeşteя în t r f c u t l fta cuvântu l lor.

Sofmele sunt în t r ' adevă r demne de іпдоМ ra re . In'."'Ptelc noas t re aveam un puternic .«prijiij mora l : r ) r « ' ß ° s t c a şi încrederea fraţi lor dinщ Si «istăzi ^jeepem să nu le mai avem ca Ml îna in te . I a r d° v ' n a 8 u n t aceia, car i n'au ştiai « rămână Ia înà'.tinie, la care opinia publici й | tară se wbieimiii 0 s a - ' vadă.

*

Prin mesajul r ° g a b 8 a u deschis astăziCvl rile legiui toare. A ? u m începe pentru Ъ\ѵяЩ adevăra ta viaţă, de a f i t a t ' c polit ică, de «biirieij de acţ iune. F igur i le l'i-areante ale tuturori lor se în torc în capi ta lă * n vederea luptei ce»• da. Se pun la cale p l ; , m i r >< s c t in consfătuiri>| fac declaraţ i i eu p r i v i t ^ a difer i te atitudini.

K o viată în t reagă c a r c isbucneşte ca fuj farmec, ca re captivează, c c i ™ai mulţi,-' a c e ca a t en ţ iunea tuturd 1 " s a 8 0 îndropteze ая? celor ce i-au p a r t e ac t iva l a această viaţă. 1 şefii din s t r ă ină ta t e , d e p u t a t " s i senatorii < • vincie. F i g u r i ce'şi fac a p a r i t i a numai în tir sesiunei pa r l amen ta r e , îşi (X'irpă obişnuitulki| Capsa. Sau se p reumblă c i f a e r trinnjf lea Victor ie i , p r iv ind p a r ' e a d e

sus P6 murf! de rrad. cari , în schimbul ve)tuni>; abia de ir" nesc să-i ceară o mică i n t e i r v e n ^ e -

Sosesc toţi . Si Ia Capsa c ™ & c

prinsă . Uni i , deşi nici nu s'f desc-h» bineţ mentü l , vorbesc de succese| P,arbmentare, af i rmă s igura cădere a guv frrmlui. Se dwopj acte d in t r e culisele politice, d i n с а г і №тЩ alege eciace-i convine. Cum ) S C u t p I c ^ 1 ^ і м

să apară în coloanele ziarelo r : " S e a i , m , a l

g u r a n ţ ă că demisia dlui X c ,in P08"1 '1' B fapt împ l in i t " — „ C r e d e m 1 a ?fl' p á 'шШ

Hui Y via avea u rmăr i і п с а к / 1 І 1 а Р І І е Pratra" işa mai depar t e .

Nu este mai puţin adevăr?* d e Щ ta lumea pr iveşte cu mai m j

ta tea reprezentan ţ i lo r din s f a l t u l ^ r i i Ы^Ші Ш interes Ia ac»

*Me prin car i trece ţ a ra şi po răr i le cari amenin ţă în v< le-am văzut la unii d in t re a faeut ca lumea să se gândeas ţăr i i .

Bete deci explicabilă nei

porul nostru, tra ini, provocările Í

ostia, toate totót] I»spm serios

bdarea cu care a fi

I c o a n e d e l à . 3 4 - c o r . î n f e u § . Calitate bjjnă^ — Croială perfectă. — Preţuri fixe. — Pretenţii exagerpe exchisej

^ З Д Г ^ * w w f i i a т ^ п і « # .. cj lier 10, si.

Uf t f i l

1 Decemvre 1911 п. „ T R I B U N A " Pag. 5

işteptut IM csajul regal , care a produs o bună im-Ьг іе . Este explicabil in teresul , cu care so aş teap-i lucrările corpur i lor leg iu i toare . Sun t încă atâ­tea de făcut pen t ru în tă r i rea acestui neam şi

lientrn asigurarea lui din par tea ori cărui a tac . [Şitoţi aşteaptă să vadă ce şi cum se va face spre •>K asigura s iguran ţa în toate pr iv in ţe le .

Corespondent.

D o r ă s b o i e v i t a i , — Relaţii le anglo-germane. —

De m u l t în polit ica, e x t e r n ă , e v e n i m e n -dcari să a r u n c e v a l u r i a t â t de a g i t a t e , n u ian petrecut ca în d e c u r s u l a c e s t e i s ăp-ріші . Abia a c u m . d u p ă a p r o a p e o jumă-

de an, a a f la t l u m e a c ă conf l i c tu l m â ­inii a junsese î n t r ' u n m o m e n t s ă conf lag-p înt reagă E u r o p a , b a c h i a r şi p e cele-

bont inente . î n t r ' u n d i s cu r s s e z a ţ l o n a l icaro Га ro s t i t în c a m e r a c o m u n e l o r din Tondra min i s t ru l de e x t e r n e ( i r e y a i s to -• t anume t o a t e fazele a c e s t u i conf l ic t , •ratând c u m în clipa c â n d G e r m a n i a îş i Ibise vasul s ă u de r ă s b o i la p o r t u l A g a -

lûg l i a e r a h o t ă r â t ă def in i t iv p e n t r u j p e n ţ i e r ă s b o i n i c ă în f a v o a r e a a l i a t e i Fran ţa . N u m a i g r a ţ i e î n t â m p l ă r i i a

|st evitat r ă s b o i u l , c a r e p l a n a n e b ă n u i t tpra paşnicei c ivi l izaţ i i a v e a c u l u i no -

Pentru ca, ce t i t o r i i n o ş t r i s ă se p o a t ă lienta deplin a s u p r a ep i logu lu i s e n z a ţ i o ­nal al cliivstiunei m a r o c a n e , p u b l i c ă m la file atât d i scu r su l m i n i s t r u l u i G r e y , c â t iteţeşile ca r i r e o g l i n d e s c e fec tu l g e n e r a l F9îa»ttt în po l i t i ca e x t e r n ă , r e z e r v â n -р-лвз^геѵепі în caz de n e c e s i t a t e cu u n

Imai l a r g : ID.Grey, ministrul de ex te rne , declară, că ches t iunea irwflii pste a tâ t de ser ioasă şi del icată, încât a r fi I a o amesteca cu alte* chest i i . Ministrul dec la ră

jid. Kiderlen Waech t e r , a făcut dec la ra ţ iun i largi da r «plete, cu pr iv i re la ceea ce s*a discutat în t re »sadorul Germaniei şi dânsul . Es t e întru câ tva o-

diplomaţiei, a zis d. Grey de a publica dăr i de ni asupra unor convorbiri diplomatice, fără a se mita partea ceealal tă . In cazul de faţă însă, nu «nimic din declara t iuni le ce le va face d. Kider len ethter. până ce am cetit d a r e a de seamă t ipăr i tă , «exigenţele s i tuaţ iunei au împiedecat să fiu con-

Xo mă plâng de aceas t a dar t rebuie să pun Kta în curent de cum stă s i tua ţu inea , mai ales

comunicare a ambasadorulu i german din l u ­pt, a fost însoţi tă de explicări demons t r înd că

german pr ivea res tabi l i rea s tatului <juo în Ka dubios dacă nu imposibil şi că ceea ce ur -utimci era o soluţ iune definitivă a chest iunei ilai intre Germania, F r a n ţ a şi Spania ,

h liai de 3 Noemvrie ani încunoş t in ţa t pe amba-Ы

că s i tua t iunea c rea tă pr in t r imi t e rea •Wir a vasului „Panther" ' t r ebu ia d iscuta tă în I tabinetului din cauza impor tan te i faptului. La «vrie am încunoştinţat pe ambasador că t rebuia

in considerare obligaţiunile noas t re conven­it fată de Franţa şi propri i le noas t re in te rese în p, căci desfăşurarea evenimentelor ar p u t e a să I'interesele engleze în mod mai direct decât până

I am putea recunoaşte noi a r an j amen te încheia te "i de noi. Am dat să se în ţ e l eagă că aceas t ă p a ­tra a guvernului. A urmat apoi o per ioadă de * 5i nu am primit nici o indica ţ iune din p a r t e a teiului german despre tendin ţe le sau dor in ţe l e

sale şt nici lămurir i cu privire la ce în ţe legea dânsul pt iu definitivă t r anşa re a problemei marocane . Ştir i le ce le-am cules din altă sorginte ne-au inspi ra t t e ama că aceas tă soluţ ie ar putea fi împă r ţ i r ea Marocului fără ca noi să fim consul taţ i .

in ziua de 12 Iulie, d. K ide r l en -Waech t e r r ă s p u n ­zând unei în t rebăr i a ambasadorulu i englez la Berl in Га încunoş t in ţa t că u'a existat niciodată gândul t r an -

şăre i chest iunei marocane discutând-o numai int re Germania , F r a n ţ a şi Spania . Excep tând acest comu­nicat negat iv u'ain mai primit din p a r t e a Germanie i vre-o informaţie u l ter ioară . Ceva mai târziu ziarele au a n u n ţ a t că G e r m a n i a a r idicat cu tare şi outre cerer i cu pr iv i re la Congo la care F r a n ţ a nu ar putea con­simţi . Iu ziua de 27 Iulie, zice d. Grey, am spus con­telui Metternich, ambasadorul Germanie i , că t ăce rea noas t ră nu trebuia in te rpre ta tă ca şi cum ne-am de s -in te resa de ches t iunea Marocului.

I). Grey a cerut apoi desluşir i dlui Met ternich cu privire la in tenţ iuni le Germaniei la Agadir , ambasa ­dorul ge rman n'a putut însă da aces te lămuri r i . In aceeaş zi d. Lloyd George a conferit cu d. Asquit şi cu d. Grey cu pr ivi re la discursul ce avea să-1 ţ ină iu aceeaş seară . Declara t iuni le mele, făcute dlui Met te r ­nich, a zis d. Grey, erau de na tură a. provoca t r a t a ­tivele d iplomat ice; discursul dlui Lloyd George nu conţ inea amen in ţ ă r i da r textul discursului s'a uitat ia r legendele s'au format. D. Metternich a informat pe minis t rul de ex te rne la 24 Iulie că in tenţ iuni le Ger ­maniei t r imi ţând vasul „ P a n t h e r " la Agadi r nu erau de fel schimbate . German ia nu s'a gândi t nici când la c rea rea unei s i tua ţ iuni nava le la Agadi r . Ambasadoru l ge rmn a ruga t pe d. Grey să nu facă însă nici o decla­r a ţ i e publică cu pr iv i re la aceas tă conversa ţ iune .

La 25 Iulie, d. Metternich a informat pe d. Grey că comunicarea făcută la 24 Iulie t rebu ia socoti tă ca s e ­cre tă şi că din cauza discursului rost i t de d. Lloyd George , German ia nu pu tea consimţi ca aces te decla­ra tu lu i să fie aduse la cunoş t in ţa par lamentu lu i . L a 27 Iulie d. Metternich a făcut o comunicare dlui Grey cu pr ivi re la in tenţ iuni le Germaniei an imate de un spiri t amical faţă de F r a n ţ a şi Anglia. D. Grey a expr imat s p e r a n ţ a că aceas tă comunicare ar pu tea sluji ca bază de p lecare şi a opinat că nu a r fi n e ­cesar a se reveni a s u p r a unor lucrur i cari n ' a r pu tea decâ t să provoace încr iminăr i rec iproce . D. Grey a zis apoi : re la ţ iuni le noas t re de pr ie tenie şi ori ce sprijin acordat F r a n ţ e i sau Rusiei t rebuie să depindă de asent imentul pa r lamentu lu i da r guvernu l nu ar sprijini nici o ac ţ iune provoca toare contra Germanie i . O na ţ i une cum e Germania , având cea mai mare a rmată din lume şi o mar ină în cont inuă c reş te re , t rebuie să facă tot ce-i stă în pu t in ţă de a împiedeca a p r e h e n ­siuni na ţ iona le . S ingura dor inţă a Angliei es te de a trăi cu German ia în te rmeni i egal i tă ţ i i . Ministrul a a-dăogat că personal p ă r e r e a sa este că cea mai în­ţe leap tă politică pentru Angl ia este de a înt inde cât mai pu ţ in imperiul şi mai ales în Africa. E s t e cu n e ­pu t in ţă să zorim pes te cale îmbună t ă ţ i r ea re la ţ iuni lor noa-stre cu German ia dar dacă in te rp re tăm în mod co­rect tonul şi spir i tul ce se dega jază din discursul can­celarului g e r m a n d. Be thmann I lo l lweg, vom răspunde în mod franc u r m ă t o a r e l e :

Au fost oameni cari aveau o bucur ie pes te m a r ­gine de a sugera că eram g a t a de răsboi şi cu cât ne apropiam de răsboi cu atâ t se pă rea că e r a mai m a r e bucur ia lor.

Ne-ar fi cu neput in ţă , a zis d. Grey, să avem o poli­tică de izolare splendidă căci aceas ta n e - a r sili să construim noui vase de răsboi luând de bază nu flota renumi tă a celor două mai mar i puter i mar i t ime dar flotele na ţ iuni lor uni te din Europa .

D. Grey a spus apoi că dat fiind că acum nu e nici o perspect ivă de răsboi , speră că discursul său va avea o influenţă l iniş t i toare şi va calma pe cei ce erau a l a rma ţ i . Art icolele secre te ale convenţ iunei an -glo-franceze au fost publ icate iar a l te t r a t a t e secre te n 'au fost.

P r ie ten ia noas t r ă cu F r a n ţ a este o g a r a n ţ i e că nici noi, nici dânsa, nu vom a v e a o politică p rovocăeoare contra Germanie i .

D i scursu l d lu i Grey ia f ăcu t cea ma i b u n ă im­

pres ie asupra u t u r o r par t idelor poli t ice. A u mai vorb i t în şedinţa de Luni şi cele u rmă toa re pr i ­mul minis t ru Asqui t , şeful unioniş t i lor Law şi şeful par t idu lu i munc i to r i lo r Macdonald, sub­liniind cu toţi i declaraţ i i le p r inc ip ia re iáié lui Grey .

Atitudinea presei.

Ziarul l iberal . ,Morning Leade r " a ra t ă că d in discursul min is t ru lu i de ex te rne reese în m o d clar că pol i t ica lui Edward Grey n u se in te re ­sează dacă F r a n ţ a ocupă Marocul , I ta l ia T r i p o ­l i u l şi Rusia provincii le persane , dar n u p o a t e supor ta când G e r m a n i a r idică p r e t e n ţ i u n i p e n t r u un port însemnat la coasta Afr icei .

Aceasta nu va folosi câtuşi de puţ in p e n t r u men ţ ine rea pâcei.

„Da i ly N e w s " atacă pe Si r Edward G r e y şi crede că l ipsa de t e m p e r a m e n t a slăbit uralt in­f luenţa discursului său. G e r m a n i a poate fi s igură însă că, cuvin te le lamieale ros t i te de Sir E d w a r d (n-ev faţă de Germania , au o impor t an ţ ă mai m a r e ca a tunci când ar fi venit din par tea vre-unui al t bă rba t d e s ta t .

„Da i ly News"' sabileşte în acelaş t imp că s 'a r e n u n ţ a t pur şi s implu la vers iunea des t ina tă a mot iva discursul min i s t ru lu i Lloyd George după! care acest discurs iar fi fost ros t i t î n u r m a faptu-lui că o t e l egramă a oficiului d e ex te rne englez adresa tă la Be r l i n a r ămas fă ră răspuns . Aceas t a vers iune este inven ta tă . Se s tabi leş te că Grey *ai făcut cerer i exorb i t an te şi că discursul minis t ru­lu i Loyd George a fost baza t pe d a t e falşe.

Comentariile presei germane.

Declara ţ i i le făcute de Si r E d w a r d Grey an în genera l o p r imi r e favorabi lă î n presa g e r m a n ă . Mul te păr ţ i din discursul min i s t ru lu i de ex t e rne «unt p r i m i t e însă cu oarecare îngr i jo ra re . Aşa de exemplu „Ber l ine r T a g e b l a t " scr ie :

„Guvernau b r i t an ic deşi îşi în t inde scutul şi gr i ja peste toa tă Afr ica , deşi neagă că F r a n ţ a n u a avut să accep te sch imbul de teritorii p ropus de g u v e r n u l g e r m a n şi deci o cedare ne tocmi tă , r idică totuşi p re ten ţ i i exagera te . S i r E d w a r d Grey şi-a închia t d iscursul de er i cu u n apel p r e ­văză tor că t re Angl ia . Ang l i a se pune p e t r e a p t a u n u i conducă tor al lumei . G e r m a n i a ar fi pe r fec t m u l ţ u m i t ă să n u fio aşa, dar u n d r e p t d e veto ne -n ă r g i n i t nu corespunde t impur i lo r ac tua le . "

„Börsen Cour i e r " cons ta tă că d iscursul lu i E d w a r d Grey nu este men i t a măr i spe ran ţe l e p e n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e a r apor tu r i lo r .

„Vorwiaer ts" anată i m p o r t a n ţ a d i scursu lu i împăc iu i tor al min i s t ru lu i de ex te rne englez care cons t i tue o mani fes ta ţ ie a guve rnu lu i englez pen­t ru îmbună t ă ţ i r e a r apo r tu r i l o r anglo-germane.

Celelal te ziare înregistrează! discursul f ă ră comentar i i .

Un acord colonia] anglo-german.

Se anun ţ ă din Ber l in . I n cercur i le b ine infor­m a t e se sus ţ ine că, cancelaru l B e t h m a n n I l o l w e g şi min i s t ru l de ex te rne K ide r l en W a e c h t e r vor mai avea odată pr i le j î na in tea închidere i Beichs-t agu iu i să precizeze latitudinea, guve rnu lu i ger­m a n fa ţă de evenimente le d i n u l t imul t imp şi s ă aducă în d iscuţ ie discursul lui Grey .

Se af i rmă apoi că min i s t ru l de răsboi al An­gliei ca re este pe r soana gra ta a împă ra tu lu i Wi l ­helm va fi inv i t a t de Crăc iun la Be r l i n şi căi va in t r a ou acest pr i le j în l e g ă t u r ă cu factor i i con­ducă to r i în vederea unu i acord colonial anglo-g e r m a n .

Ce spune presa franceză.

Ziarele par is iene au a p ă r u t cu m a r i în tâ rz ie r i , p e n t r u că toate au voit să aibă î n î n t r e g i m e dis­cursu l lui Grey .

Impres i a făcu tă d e declara ţ i i le - min i s t ru lu i de ex t e rne englez este favorabi lă şi l iniş t i toare*

FABRICA DE SPĂLAT CU ABURI

„KRISTALY" Gőzmosógyár, Kolozsvár, Pályaudvar.

Văpsire de haine. Curăţare chemică. Spălare cu aburi.

La suma de peste 10 Cor., pachetul se retrimite francat.

P a g 6 „ T R I B U N A " 1 Decemvre n. 19)1

Ziani l „ M a t i n " e n u m ă r ă acţ iuni le vapoare lor ge rmane şi spune că Agad i ru l a t rebui t să tole­reze t imp de 151 de zile pavi l ionul ge rman . Zia­r u l „ M a t i n " e n u m ă r ă carac teru l pacin ic al d i scursu lu i lui Grey şi spuse ca pacea dep inde numa i de Germania . Dacă G e r m a n i a nu are inten-iţiuni agresive, a la rma de răeboi din E u r o p a va fi înăbuşi tă până î n t r ' u n an sau doi.

„Barosul" d-lui Suciu. fn discuţ ia do „ i d e i " care a bân tu i t de un an

ide zile în coloanele o rganu lu i autor izat a interve­n i t acum u n a r g u m e n t nou, u n a r g u m e n t hotăr î -*or : barosul. Onor i f icul a r g u m e n t este pus la con­t r i bu ţ i e de un membru al comi te tu lu i na ţ ional , u n fost deputa t , d i s t insu l domn Dr . î o a n Suciu.

Acest a r g u m e n t nu e nou pen t ru d. Suc iu , p r i n u r m a r e nu o nou nici p e n t r u noi. De două­zeci şi cinci de ani de când e d. Suciu în Arad tot cu el operează.

— De mine nu cutează să scrie nimeni nimic, tă dau cu barosul, aceasta a fost şi este sp i r i tua la m a x i m ă caracter is t ică a f run taşu lu i nos t ru , în temeiu l căre ia şi-a făcut t o tdeauna mendre le î n •comitetul naţ ional , A r a d şi j u r ş i , sun t em s igur i , to t în temeiul acestei max ime a făcut să apa ră în z iarul autor izat , din al căru i comitet do redacţ ie face p a r t e şi dsa, toate in formaţ i i l e m u r d a r e la a-dresa t u t u r o r a ca r i n ' au crezut de cuvi in ţă să se sol idarizeze cu clica d i n care face el par te . I n te­m e i u l acestei m a x i m e a fost făcut d. D r . N . On m „ramolit 'naţional, care nu se mai retrage în pen­sia nemeritată", în temeiul ei a fost tratat pă r in ­te le Ciorogar iu cu epitetele cele mai josnice ф. •atacat în cinstea lui de preot. în temeiul ei a fost făcut d. Bocu falsificator de polipi, iar când s'a a-dresa t t r i bun a iului d. Suc iu s'a ascuns la s p a t e l e Tunui om de paie , în temeiul ci n'a fost c ru ţ a t ă nici chiar familia dlui Bocu —• cet i tor i i cunosc cazul eând socrul d lu i Bocu a fost terfelit în „ P o -m â n u l " . D . Suc iu a s ta t to tdeauna la spate le „Ro-i inânului" şi a z is : Scrieţi, aici sunt eu cu barosul!

l a t ă că apa re însă şi la noi o not i ţă , la poşta redac ţ ie i , de înţeles mai m u l t g l u m e ţ : Cică, d. Suc iu n ' a r mai avea cancelar ie de advocat şi s 'ar f i făcut... ren t ie r . U n luc ru cunoscut de altfel de î n t r eagă lumea d in Arad , căci este ş t iu t că d. Suciu face de o vreme încoaci numa i polit ică şi... z iar is t ică .

II ş t iam majordom, inspector, ori Dumnezeu ş t ie ce la t ipograf ia „Concordia" , î n t r ' o v reme se r ă spând i se chiar svonul că pleacă la Budapes ta , •ea organiza tor al p a r t i d u l u i .

Credeţ i că d. Suciu s'a desmin ţ i t 1 N u , căci zice în „ R o m â n u l " de astăzi î n t r ' o somare ad re ­sată , închipui ţ i -vă , u n u i om b ă t r î n ca d. Dr . N . Oncu, că dacă nu- i vom da r epa ra ţ i e î n t re i nu­m e r e consecutive:

„După trecerea alor 48 de ore fără rezultat mulţumitor va face aşa cum va afla de cuviinţă" fi că „va ridica barosul întru apărare legitimă".

Ei bine , d. N ie . Oncu nu are nici o legă tură cu scr isul redacţ ie i noas t re în chestia aceasta, i i facem deci cunoscut dlui Suc iu că n u d vom lăsa eă aştepte t recerea alor 48 de ore, p e n t n i că îi de­c l a răm d e pe acum:

— Ameninţările sale nebune nu ne înspăi­mântă nici o clipă şi suntem hotărîţi să punem capăt încercărilor de terorizare.

Noi nu suntem nici bă t râni d e 70 de an i , n u sun t em nici preoţ i că rora chemarea sfântă de a-postoli ai păci i să le lege mani le . D a r nu suntem nici femei, nici copii nevrâstnic i .

Poftească deci, d. Suciu cu barosul! Noi î l aş teptăm.

* Altfel, f i ind chestie de „ p â n e " noi nu

vrem să luăm „pânoa" n i m ă n u i şi dacă d. S u c i u spune că nu şi-a disolvat cancelar ia , luăm notă şi vestim că cancelar ia dsalo asistă»

Redacţia „Tribuna *.

Răvaş din I s b ş , Confer in ţa I I şi a I l I - a a despă r ţ ămân tu lu i Л

s t re i . — Aleger i le congresuale .

Beitiş, 28 Noemvr ic .

Conferenţe le la oraş ale d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i „ A s t r e i " sc cont inuă în condiţi i foar te bune . P u ­blicul ia pa r t e în n u m ă r neobicinui t de m a r c , i a r conferenţ iar i i se înmul ţesc .

La 19 Noemvre a vorbi t dl profesor V ic to r Bor lan despre „Teor ia evo lu ţ iun i i " insis tând ma i ales asupra D a r v i n i s m u l u i . Deşi t e m a а fost do un con ţ inu t abstract , totuşi din pa r t ea pub l i cu lu i as is tent a fost asculata tă cu mul t in teres .

I n 26 Noemvre confer in ţa publică s'a deschis p r i n poezia „ M a m a " de M a r i a Cioban, decla­mată foarte b ine do d-şoara Iu l i ana Ţi ţ , oare a fost ap laudată .

A u r m a t dl Dr . l o a n Comşa, medic în Sâni- f bătşiag vorbind despre „Ochiul no rmal şi a n u m e l in i i le ochiu lu i" .

î n c e p e p r i n a spune, că d i n t r e toate o rgane le ochiul este par tea cea ma i defectoasă. F i x â n d

această idee a ra t ă anomal i i l e n e n u m ă r a t e ale ochiu lu i . T e r m i n ă p ropunând , că dacă e vorba de educarea ţă ran i lo r la noi în Bihor, să n e înd rep t ăm pr iv i r ea a supra celui mai dosvoltat s imţ at lor, ca re este auzul. R ă s p â n d i n d muzica, î n f i i n ţ ând corur i de cân tă r i bisericeşt i şi lu­

meşt i , ţ ă ranul a junge la o cale de p r o g r è s , ca re va aduce roade şi în al te d i r e c ţ i u n i .

Confer in ţa a fost de un con ţ inu t foar te in­s t ruct iv , p reda tă în t r ' o fo rmă uşoară , ici-colo pre ­să r a t ă cu epizoade hazl i i şi exyierimontări bogate.

I i san tem mul ţăn i i to r i dlui Comşa, c ă deşi locuind depar te de Beins a g r ă b i t să'şi d e a con­cursu l binevoitor la; şezătoarea d e i e r i .

Dni i l oan Buşi ta şi Francise I l ub i c , profesor i , d l Al . Chi r a, înv., foşti şi ac tual i conducător i de cor au avut amabil itat ea a n e executa la v ioară un te r ţe t d in muzica clasică. La ins i s ten ţa publ i ­

cului însă au t rebui t să mai execute şi a l te bucă ţ i .

N e bucurăm că aceşti t r e i viol iniş t i ai noş t r i , lăsând la o p a r t e ocupa ţ iun i l e lor z i lnice, împ l i ­nesc o dor in ţă p lăcută a publ icului d i n Beiuş , dân-du ' ş i concursul a r t i s t i c la î n d r u m ă r i l e noas t re cul tura lo .

I n sfârş i t dl preşedin te , Gavr i l Cosma, mul ta ­in eşte debutan ţ i lo r şi publ icu lu i p e n t r u in te re ­su l man i f e s t a t i a t ă do act iv i ta tea D e s p ă r ţ ă m â n ­tu lu i . A n u n ţ ă , că vi i toarele confer inţe se vor ţ i n e n u m a i tot hi două săp tămâni , având în t i m p u l l iber să prologem la sa te .

I n 10 Decemvre va vorbi dl T r a i a n P i n t e r u ca ud. de adv. despre „Poesia românească" .

P e când aceste ş i re vor apa re , so ru t in iu l pen­t r u a legerea d e m e m b r i congresual i d i n d is t r ic ­tu l Orăz i i -mar i , va fi încheia t şi se va şti c ine a î n t r u n i t major i ta tea votur i lor a tât d in p a r t e a c le ru lu i cât şi din a mi ren i lo r .

Aleger i le n ' a u decurs de fol n o r m a l . S 'a d a t l u p t ă violentă , s'au comis greşel i de tact ică, abuz de afacer i şi terorizări nedemne şi neadmise în cons t i tu ţ ia noas t ră bisericească. F a ţ ă de vechi i cand ida ţ i , car i au reprezen ta t in teresele b iser ic i i şi ale şcoalei cu cinste , s'au ivi t cand ida ţ i n o i , u n i i ca r i n ' au la a rh ivu l lor absolut n ic i o f a p t ă mai remarcab i lă p r i n care să fie j u s t i f i c a t ă reco-m a n d a ţ i a de cand ida t congresual .

I a t ă , în cercul Văşcăulu i , f a ţ ă de dl D r . Ga-vri i l Arde lean , mai în u r m ă pro topre toro le Văş ­căului Des ider iu ToinpeQeanu. C ine cunoaş te t r e ­cutul d lu i D r . Cosma, in te resu l viu ce' l p o a r t ă aşezămintelor noastre bisericeşti şi şcolare, va i i c u p r i n s de o revoltă adâncă, când fa ţă dc acest f iu credincios al bisericei se dau jxxrunci pes te porunc i , ca să f ie t r î n t i t .

Tot aşa s'a dus lupta şi faţă de. dl D r . l o a n P a p p , în cercul Beiuşulu i , bă rba t cunoscut p e n t r u înal te le sale sen t imente na ţ ionale şi c reş t ineş t i .

Dl admin i s t r a to r protopopesc D r . V ic to r PiJ-dan a aflat do cuvi in ţă să t r imi t ă învă ţă to r i lo r ,

j u r m ă t o r u l o rd in ce'l publ icăm la vale în tocmai :

Nr.-ul 364/1911. Număr intim! On. Domnule!

In interesul bineprieeput al On. d-tale (adecă nu în [ al şcoalei si al bieericei N. Cor.) în conglăsuire «;u

toti factorii (cari factori? (N. C.) Ti-se impune (Aşa!)

a conlucra cu suces necondi ţ ionat (adecă cu toate mij­loacele permise şi n e p e r m i s e ! N. Cor.) la аідаг» s igură (!) în congres pe 1911—1914, a lui Dr. Nicotie Regman, secre ta r consistorial , Oradea-mare, câştigaşi pen t ru dânsul toate voturi le îndreptă ţ i te din paroh» ( i re levant de vor fi la a legere ori nu. N. Cor.) chiar sp re a deveni ales fată de cutări (uf!) cari nu şart in imedia ta cunoşt in ţă a stării noas t re şcolare si cäro» nu le este de soar ta învă tă tor imei aşa strîns logai pozi ţ iunea socială si oficiul ce'l poar tă .

Hunt s igur în pres ta t iun i le on. d-tale oficioase (cart preutaţ iuni d-le admin i s t r a to r? N. C ) .

Vei primi sarc ina de notar , făcându'l (!) cunosat pe dl Dr. Nicolae Regman a legător i lor în special fe­lia ti lor de încredere .

H e i u ş . In 11 Noemvre 1911

Dr. V. Fildan, m. p. adm. ppes.

D u p ă c u m v e d e ţ i O n o r a ţ i c e t i t o r i , ăsta îa | e u n u l c a r e î ş i f a c e d a t o r i a o f i c i o a s ă —oonetia-ţios, d e a c e i a să s t r i g ă m : S ă t r ă i a s c ă administ» t o r u l p r o t o p o p e s c , d l D r . V i c t o r F i l d a n ! Sli b u n ă şi c r e d i n c i o a s ă p e s t e p u ţ i n e з і fost pas pe m u l t e ve i fi p u s .

1)1 p r o t o p o p al V ă ş c ă u l u i l a aceste alegeri i fos t f o a r t e î n g ă d u i t o r f a ţ ă d e prooţimea su t e r n ă , a v o r b i t c u m u l t m a i d o m o l . Ca datul) 10/22 N o e m v r e 1911 a t r i m i s p r e o ţ i l o r următorii a v i z :

Mult Onorate Die!

D e o a r e c e n u m a i l a i n s i s t e n ţ a Ou. u o » | p r e o ţ i n d d i n t r a c t m ' a m h o t ă r î t să primesc »I d i d a t u r a p o n t r u m a n d a t u l l a c o n g r e s — peniiI a n u f i d e z a v u a t t o c m a i d o a c e i a c a r i m'au cailf d a t — a ş t e p t d e l à P . D . - T a c a l a alegerea áá 17/30 N o e m v r e să i a i p a r t e necondiţionat".

Adrian P. Dmmm.

S c u r t , d a r ca s ă î n ţ e l e g i ! A p o i n o j u c ă m n o i p e a i c i de-a ronstitii»|

bisericească. N e n o r o c i t ă ţ a r ă a lu i M a n g r a ! (V.

Răvaş din Săiişle. Acum cu începerea pos tu lu i naş terii B«iAil

şi cu aprop ie rea iernei se observă o misoirenui| vie î n t r e in te lectual i i cari compun deap. VJj al A.socia.ţiunii pen t ru c u l t u r a şi literatura) rului român .

F r u m o s u l şi a v â n t a t u l apel al comitet d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i ad re sa t la toate agenturile d d e s p ă r ţ ă m â n t îndeamnă d in nou la muncă cutai r a l ă pe toţi iubi tor i i do cul tură româncaaciS| vor ţ inea pre leger i ipoporaJe în toate satt g inaşe , cons t i tu i te în agen tur i şi poporul iată g e n t al acestui d e s p ă r ţ ă m â n t va alerga să'şip tolească setea: de lumină . Tunarul protopopii* listei se va cobori — ea întotdeauna — fii •acest an aprotaipe în toa te satele; va sfătuini\ văţa , va predica, va prolcge.. Nu că doar«tà| n u şi-ar avea oameni i lor destoinici şi cu dori ia cu l t iva poporul , ci neastâmpărul în bine al i s tu i s luj i tor al bisericei îl poartă mereu pria s ş i ' l coboară la poporul setos de cultivare.

Săl iş teni i , ca în to tdeauna, nu se lasă intre de al te cen t r e cu l tu ra l e . La instituţiile de punie adaugă o „casă naţionatlă." frumoasă, pa rcu l d r ăgă l a ş din fa ţa pieţii. 1)1 Henţiu | zice „ A c u m slobozeşte pe robul tău stăpâne', când pr iveşte casa asta, măreaţă, zidită diu« nioia „Casei de păs t ra re" , când s'au ivit trebui cu l tu ra l e . Mâne, po imâne toate reuniunile sie« t ă ţ i l e cu l t u r a l e ale Solistei îşi vor da aici iii ce r i l e obişnui te , intelectuali şi popor sei î nă l ţ a ţ i , eând văd progresul oultu ral din, g i n e " .

Un svon r ă spând i t zilele trecute a fi ee vorbească mu.lt de muncitorul tainic aii ţ înn t , d c prmipro toru l cercului Săliete. Era» că. n e va părăsi , chemat ai rea să kereze. I* ciut în ce rcur i largi acest suflet înţelegător peij t r ebu in ţ e l e cul tura le şi economice ale popon şi a r cauza regrete unanime depărtarea Іш.

D u r e r e , valuri le discuţiei dintre „fruntifi ' „ t iner i i o ţă l i ţ i" au ajuns şi pe aici. 0, de-ar'l mânea neînţelegerea numai la discuţii princip»| şi să nu se caute în vocabulare cuvinte, ял|

. aici nu se folosesc niciodată. Articolii p ! Ciorogar iu au schimbat multe inimi ?і««ЙЯ»І

1 Decemvre n. Î Q H „ T R I B Ü N A " Pag. 7

mină. Căci — de ce sa ascundem — toţi e r a m puţii pe gânduri la acuzele aduse „ T r i b u n e i " . N u mai trebuie să amintesc „ î n s e m n ă r i l e " lui Goga, •cari ati fost la noi iprimite cu s impat ia , eu care *'au cetit pent ru în tâ ia oară, când au fost publ i­cate. De altfel noi am s ta t cam d e p a r t e de cear ta , care ne-a adus mul tă dezamăgire . Noi dor im să >o facă pace.

Şi oare de ce să nu se poa tă? Lumină s'a făcut , ..Iribuna" nu e „ t r ă d ă t o a r e " , s'a dovedi t că e o instituţie, care nu t rebu ie să piară . A r fi v remea să vină „fruntaş i i" la gândur i mai bune. De ce n u eacum actuală propunerea pă r in t e lu i asesor N . Ivan, ori... ce bine ar fi şi cum şi-ar câş t iga t i t lu l la recunoştinţa sufletelor alose ale acestui neam Iropeit, dacă a r face şi „ R o m â n u l " o şcoală cul­turală şi politică în nefer ic i tu l comi ta t al Clu­jul iii !

Rămânea-vom oare numai cu dorinţa? Cor.

Râsboiul i ta lo-turc . In C o n s t a n t i n o p o l se s u s ţ i n e ş t i r e a c ă

tratativele de p a e e , î n c e p u t e de a m b a s a d o ­rul rus Cia r ioov , a u e ş u a t . P o a r t a a d a t răspuns c a t e g o r i e a m b a s a d o r u l u i , că p â n ă •ce Italia nu r e t r a g e d e c r e t u l de a n e x i u n e al Tripoli taniei , nu p o a t e lua negoc i e r i l e in vederea păc i i .

In urma ace s tu i r ă s p u n s I t a l i a şi-a ex­primat regre te le c ă î n c e r c ă r i l e de p a c e n ' a u reuşit şi că în c o n s e c i n ţ ă e n e v o i t ă să por­nească a c ţ i u n e a m a r i t i m ă c o n t r a T u r c i e i europene.

Deodată cu a c e a s t ă ş t i r e se d e s m i n t e intervenţia M o n a r h i e i n o a s t r e l a C o n s t a n ­tinopol. In c o m u n i c a t u l m i n i s t r u l u i de ex­terne se s p u n e , că M o n a r h i a n o a s t r ă n ' a intervenit nici o d a t ă în t o t c u r s u l confl ic-fiiJiii.

Suzeranitatea Sultanului.

Mahmud paşa. jóstul ministru al marinei Urne a sosit ieri la Berlin de unde va merge la Vkna. Are însărcinarea ca. să predea Suveranilor celor două ţări scrisorile autografe ale Sultanului. In aceste sei sori Sultanul acuză Italia că în ac­ţiunea ei contra Turciei calcă dreptul internaţio­nal. Termină cu declaraţia, că Poarta este apli-tată să încheie pacea, dar aceasta nu o poate face dual numai menţinăndu-şi suveranitatea asupra Tripolitaniei.

Spre Dardane le.

In cercurile poli t ice d in Constant inopol se {rede că Italia n'a r e n u n ţ a t la gându l unei ac­ţiuni maritime, cont ra Turc ie i europene. Se aş­teptă chiar în cu r înd apa r i ţ i a flotei i ta l iene in iţa maulclor din Marea Egoică, pe car i le va Moca. Nu-i e imposibi lă nici p r e supune rea ca flota Italiei să atace totuş for tăre ţe le turceşt i - — im Dardanele. Fa ţă de aceste posibi l i tă ţ i Tu rc i a ie pregăteşte.

Noui ciocniri. Din Ezibat se comunică: La 28 cor. s'a dat

o straşnică luptă de artilerie între trupele duş-шпе. Luând parte ţi artileria de pe vase. Turco-inbii au fost siliţi să predea trei fortăreţe şi să * retragă. Pierderea lor e de 260 răniţi şi SO morf*, lângă Ainzara au avut însă şi ei parte de o nctorie asupra Italienilor, cari au lăsat pe (impui de răsboi 600 morţi ţi răniţi. Trupele tunt se află Ungă Dscthic şi aşteaptă sosirea dtor noui.

Anglia pentru Turcia. Vin Constantinopol se anunţă că guvernul

mgliei a asigurat Poarta că va face tot posibilul * A împiedece acţiunea maritimă a Itliei contra Ti ţttw europene.

Masacru Arabilor. Deputatul De Felico te legraf iază z ia ru lu i

nGiornale d'Italia" următoare le d in T r i p o l i s : „ I n Henne am avut o surpriză înf ioră toare , I n r r ' o «rte am Hat de o grămadă de cadavre a soldaţi­

lor i ta l ien i , ca r i au căzut la 23 Noomvrie . E r a u în put re fac ţ ie . P r i z o n e r i i şi r ăn i ţ i i au fost r ă s t ign i ţ i , seoţându-li-se mai în tâ i ochii . Cadavre le au fost mu t i l a t e grozav.

C r o n i c ă ş c o l a r ă .

î n d r u m ă r i pentru o d irecţ 'e mai prac­tică a R e u n i u n i i noas tre .

D e Traian Mager, înv.

III . Presa: propaganda în scris.

Pr in şedinţe le adunăre i genera le şi ale con-ferenţelor t rac tua le foarte po t r iv i t în tocmite , pe rând şi în d i fe r i t e puncte,se desvoal tă o m u n c ă asiduă pen t ru răspândi rea in teresulu i fa ţă de şcoală ; înrin organul oficios, pe oare abia dc-1 mai •cetim noi, se poate or ien ta şi însuf le ţ i învă ţă to-•rimea asupra unor anumi te ches t iuni de şcoală: 0 m u n c ă însă, mai ver t iginoasă, o p ropagandă ma i l a rg s imţ i tă se poate duce la îndepl in i re nu­mai pr in presa comună. Pun presa mai ipresus decâ t toate celelalte mijloace de p ropagandă amin t i t e . Azi când gazetă cetesc şi ţ ă r an i i , aici t rebue să n e în toarcem pr ivir i le şi să ne acapa­răm o pa r t e a presai (pentru t r ebu in ţe l e şcoalei. După ce este recunoscut până la ev idenţă că dăi­nui rea noas t ră pe aceste p la iu r i s t rămoşeş t i ca uni­ta te e tnică a t â r n ă numai şi numai delà cum vom putea ţ inea pas în c u l t u r ă cu celelal te neamur i î m p r e u n ă locui toare . Şi dându-ne s eama că cul­tura numai p r i n şcoală se poate p roduce s is tema­tic. — car i d i n t r e mădula r i l c f i in ţe i noas t re na­t ionale se va putea sub t rage de là înda tor i r i l e faţă de şcoală? Când şcoala este însaş via ţa fiin­ţei noas t re naţ ionale , — care eorpora ţ iune d e or­d in politic, ori cu l t u r a l şi-ar pu tea jus t i f ica ne­amestecul în t r ebu r i l e şcolare? Dola 1907 îneoaei s'a şi început o eră nouă în v ia ţa şcoalei. E mai viu şi mai des adusa în preoeupaţ i i le zilnice. Se dovedeşte de adevăra tă zicala: „ I n tot r ău l şi ceva b ine" şi în tors . Căci până aci afară de ziarele do special i ta te , abia de mai scria cineva şi desţprc şcoală, tot aşa şi pe la. adunăr i publ ice se discu­tau câte de toate , problemele politico şi nepoli­tice, d a r şcoala şi b ie tul dascăl în sfera lor negu­roasă r ămâneau un t ă r âm necunoscut .

La a d u n a r e a d e p ro tes ta re cont ra legei şcolare ţ inu tă în Arad , 'acum pa t ru ani , ora tor i i se în­t receau a-şi espune 'părerir i le asupra şcoalei. Pu ­blic imens din toa te 'pături le noas t re sociale. E r a m şi noi la spate le ora toru lu i ca re desvol ta în t r ' o feerică lumină s ta rea şcoalei şi învă ţă to ru­lui, făcându-ne s ingur dec lara ţ ia : „Că. p r e c u m antecesori i noştr i au fost sus ţ inu ţ i de popor cu ouă, Lapte, pui şi cupă de măla i — aşa vom t ră i şi de aci î n a i n t e " — iprotestând sus şi t a r e con t r a ori cărei î nbună tă ţ i r i . I a r mul ţ imea din ca re şi noi facem pa r t e s t r i g a : ..aşa-i, aşa-i, t r ă i a s c ă ! "

N'u ne ier te cerul , da r to tuş o p r ea mul t , căci s ingur învăţă torul pu r t ă to ru l de l umină sa ră­mână cure în că tuş i le t recu tu lu i în tunecos? Dacă dv. ceilal ţ i c ă r t u r a r i vă place a vă legâna în de­liciile şi tot comfor tul cu l turo i m o d e r n e pe noi ne puneţ i sub obroc, nici să vedem s t ră luc i rea voa­s t r ă ! Vlaicu .spintecă înă l ţ imi le văzduhulu i , nu­mai noi să nu s imţ im curen tu l vremii . Deşi în­ţelegem până la un loc temeiul acelor vorbe, a face însă aşa abera ţ ie delà rea l i ta te nu o conce-dem n imănu i decâ t doar ea l icenţă (poetici.

i n clipa aceasta s 'a pu tu t crea o falşă opinie pub l i c i şi ca rac te ru l delà oraş nu n e mai în ţe lege dure r i l e . P e n t r u c rearea unei opinii reale şi des-vol tarea in te resu lu i genera l fa ţa de şcoală în­ţeleg eu rostul nost ru în presă . Să se rostească neînceta t numele, aces tora în gazetă la a d u n ă r i (publice în pa r l amen t , în j u r de mese albe, unde s tau împre jmui ţ i cei aleşi a i neamulu i , p re tu t in ­deni şi cu fiecare ocaziune amin t i ţ i şi de biata şcoală. Să pă t rundă în conşt i inţa t u t u r o r nepre­ţui ta ei valoare. Nu cerem minun i , d a r veti vedea dvoas t ră că sufletul omenesc posede astfel de as­cunzişuri unde dacă veţi ştii p ă t r u n d e în t r ' adovăr îl s t ăpâneş t i spre a produce m i n u n i . S t r ă luc i r ea de d iamant , a lui Stroleseu câtă vreme v'a l icăr i t in umbră . Când însă marea pr imejdie a şcoalei era t r imisă de pe buză pe buză tot mai amenin ţă ­toare , când acordur i le v ibrau tot mai du re ros , \ inima acestui om t resăr i t , i-au a t ins cel* iu t i

g ingaşe şi ascunse s t r u n e ale suf le tu lu i şi iată-l m ă r e ţ îndrep tându-ş i p r iv i r i l e spre această va l* a p lânger i lo r împăr ţ ind cu o dărn ic ie împără ­tească d in bunur i l e sale celor năcăj i ţ i . A produ* a tâ ta înv iora re în sufletele noas t re , a t â t a înă l ­ţ a re morală această p rov iden ţ ia lă mână , căci 1«. noi banu l a re îndoi t preţ . N e a m u l acesta mai a r e urniţ i şi f iecare am putea fi un mic St roescu . In m a r e pa r t e rezul ta te le agi ta ţ ie i p r i n presa sun t zidir i le f rumoase, în f run te cu monumenta la şcoală delà Caţa . I n b u n ă t ă ţ i r c a sorţ i i noas t re tot numa i în acest chip o (putem aştetpa. î n d r e p t ă ­ţ i rea noas t ră la r angu l de clasă in te l igen ţă pr in aceasta se dovedeşte. In chest ia de şcoală, nici când să nu fie silit a scrie gaze ta ru l de profesie la masa din redacţ ie , o r i în fundul de canapea, ei noi de acolo din a tmosfera prăfoasă , a odăi de în-vâţă/mânt.

Cuvân tu l nos t ru va fi ma i competent . Reu­niunea nu poate avea l egă tu r ă d i rec tă decât сы organul său oficios, da r lă rg indu-ş i s fera de acti­v i ta te p r in mate r i a lu l ce-1 voi indica în capi tolul u rmă to r , in te resul genera l al î nvă ţă to r ime i cres­când faţă de noile (problème, f iecare îşi va aduc* părer i le sale si p r in celelal te reviste şi ziare. Von» privi cu dragos te la acel ziar, ca re îşi va păstra, p e r m a n e n t rub r i ca şcoalră. Vom s tă ru i oa tor t* z iare le să facă aceasta, i a r d in par te-ne le vom sp r i j i n i ş i cu scr isul nostru.

Un nou despărţământ al „Astrei". — Corespondenţă specială. — 1 ; i

I n 26 N iomvr i e a. c. s'a i n a u g u r a t noul rfes-p ă r ţ ă m â n t al „Asoc ia ţ iun i i " î n Beclean. 62 de co­mune aparţin acestui despă r ţ ămân t , comune cari toate aşteaptă focul încălzitoT al cu l tu r i i româ-mâneşt i . Ogor in ţe leni t , dar sol bun şi accesibil pentru sămân ţa culturii. O muncă s i s t emat ică a oamenilor puş i în f run tea despă r ţ ămân tu lu i a re să ne aducă roade îmbelşugate , i a r Beclea-nu l trebuie să devie un cen t ru p r o n u n ţ a t româ­nesc. I n t r ă m deci cu cele mai bune spe ran ţe îa luptă cu în tunerecu l , ce apasă cele 62 d e comun* româneş t i din j u r u l Becleaimlui . Comi te tu l cer­cual ales acum ne dă toată g a r a n t a în p r i v i n ţ a a-eoasta. S u n t toţi oameni ha rn i c i şi destoinici , eu p r e g ă t i r i f rumoase, cu zel şi devo tament pen t ru cauză, car i p r i n p r o g r a m u l de muncă , desfăşura t de noul d i rector al d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i î n adunarea de const i tu i re , ne pun în perspect ivă l uc ru r i în-stifleţi toare. (,

A d u n a r e a de cons t i tu i re s'a ţ i n u t în localul şcoalei greco-catolice româneş t i d i n loc la orei* 1 şi jum. p . m.Delegatu l cent ra l d. advocat din Dej D r . L iv iu Micşa p r i n o avân ta tă şi că lduroasa cuvân ta re salută pe cei prezenţ i şi schiţează mo­dul d e luc ra re şi mijloacele act ivi tă ţ i i „Asocia -ţ i une i " . A u fost f rumoase ci însuf le ţ i toare cu­vinte le d lu i D r . Micşa şi n ' a u r ă m a s neînţe les* de ţ ă r an i i aduna ţ i la această sărbă toare .

Comite tu l cercual s'a compus în modul ur­m ă t o r : D i r e c t o r : D r . I u l i a n Chi tu l , medic ÎB Beclean ; M e m b r i i în comite t : I>r. Octavin P a -velea, D r . A u r e l I u g a , advocaţi în Beclean, T«-dor Cotuţ iu , protopop în D i u g şi loan Bo ţea» , p reo t în Nuşfa lău .

S 'au înscr is m e m b r i noi: 13 o r d i n a r i şi 13 a-j u t ă t o r i . S'a incasat suma de 156 cor.

V r e d n i c ă de r e m a r c a t esţte vorb i rea noulu i di rector . Dânsu l ne-a zug răv i t cu m u l t ă a r t ă sta­rea in fe r ioa ră cu l tu ra lă , în care se află poporul românesc d in ţ i nu tu l acesta. A a r ă t a t în colori vii năcazur i le ţ ă r a n u l u i nos t ru şi a desfăşura t u n p r o g r a m de ac ţ iune bogat şi cupr inză to r . O-vaţi i şi ap robăr i zgomotoase as răsplătit) f rumoa­sele cuvinte .

Avem deci acum şi un centru cu l tu ra l româ­nesc în orăşelul Beclean. La muncă de-aeum domni lor pTeoţi şi învă ţă to r i . Să s p r i j i n i m ac­ţ iunea comite tului cercual şi să ne ţ inem cu toţ i i de s f ân ta da tor ie a ne însc r ie sub s teagul cultu­r i i româneş t i de memb r i i ai „Asoc ia ţ iun i i " . Gw al tă ocaziune voiu publ ica numele acelor preoţ i români şi in te lec tual i , car i n e în torc spaiele ţ i s tau depa r t e de scopur i le „ A s t m " . So-î şti*-lumea. JK«.

Pag. 8 „ T R I B U N A 1 Decemvre n. 1911

I N F O R M A Ţ I I .

A R A D, 30 Noemvre n. 1911.

Documente omeneşti . Mişcarea l i terară a celor 10 ani d in u rmă t rebuie

»ă fie pent ru toti Români i un titlu de mândr ie . S t r ă ­duinţe le l i te ra ţ i lor şi publicişti lor noştr i au u rmăr i t acelaş ideal sfânt : unitatea culturală a neamului ro­mânesc.

„Tr ibuna" a fost organul românesc care nici chiar in toiul luptelor cu adversa r i i noş t r i ungur i n 'a p ie rdu t din vedere acest ideal şi a s tărui t să se d e a impor­t a n t a cuvenita şi chestiunilor cul turale .

Avem mângâ i e r ea că s t răduin ţe le l i teraţ i lor şi pu ­bliciştilor noştr i n 'au rămas zadarn ice . Azi, l imba fru­moasă în care. a scris Eminescu şi în care scriu Coş-buc, Caragia le , V lahu tă şi ceilalţi mari scr i i tor i din i legalul României — este scrisă şi la noi ap roape tot *tât de bine ca şi în t a r a fraţilor noşt r i l iberi .

Avem, însă, d u r e r e a să spunem că se găsesc şi in - inul nos t ru oameni cari să-şi ba tă joc de aceas tă limbă. Deunăzi , la a d u n a r e a poporală delà Săini , d. Dr . Aurel Nyilván a găsi t de cuviinţă să bat jocorească aceas tă limbă numind-o „jargonul de pe Brettere", iar

în numaraB de azi al „Românului" , d. Dr. Iust in Marşieu îşi bate joc ad resându-ne „româneasca noa­stră", u rmătoare le r îndur i pline de „spi r i t" :

Si acum ca să mă în ţe lege ţ i toti limbiştii , r e to -ricianii şi gramatic i i din ju ru l „Tr ibunei" , vă spun în româneasca dumneavoastră: Me şer i ! Nu vă eşo faţi, căci mat rapaz l icur i le dv. toate ies la iveală. A-taşa ţ i -vă la un scop nobil! Dega ja t i -vă şi d e b a r a sa ţ i -vă de mangr i sme, mess ieurs ! M'ati a p e r s e v a t ' r P e n t r u aceşt i domni toate s t răduin ţe le noas t r e cui

tura le sun t tot a t â t ea pri lejuri de a r îde şi limba frumoasă alui Coşbuc, Caragia le , V l a h u t ă — „jargon". . .

Ce zici, die Gorun, la aceas tă în ţe legere „autor i -*a tă" a rostur i lor noas t re cu l tura le?

— C. Dissescu comandor al legiune! de onoare. Din Bucureş t i ni-se serie: I n u r m a p rqpunere i d i recte a min i s t ru lu i de ex t e rne al F r a n ţ e i , preşe­din te le republ icei franceze, d. Fa l l i e res , a confer i t d lui C. D i s s c s c u , p r i n decretul d in 2 3 Octom-vrie, î n a l t a demni t a t e de comandor a l Legiune i de onoare .

Lun i d iminea ţa însăş Exce len ţa Sa d. Blondei , min is t ru l F a r n ţ e i în Bucureş t i , a remis dlui Dis-eescu însemnele îna l te i decora ţ iuni .

— D . Vernescu şi „Românul". Sub t i t lu l „Re­dacţ ionale" , o r g a n u l au to r i za t scrie în n u m ă r u l său de azi:

„ A f l a m c ă p l e c ă r e i d l u i A l e x . S t . V e r n e s c u i -se s c o r n e s c , p r i n A r a d t o t f e l u l d e c o m e n t a r i i . S p r e a p r e v e n i o r i ce p e r v e r t i r e m a i d e p a r t e , d e c l a r ă m c ă d . A l . Ş t . V e r n e s c u a f o s t c o n c e d i a t d i n r e d a c ţ i e d i n cauza i n t e r e s e l o r d s a l e , сжгі il r e c h i a m ă î n B u c u r e ş t i . D a c ă n ' a r f i o b v e n i t a-c e s t e i n t e r e s e d . A l e x . Şt . V e r n e s c u b u c u r o s a r f i s t a t m a i d e p a r t e î n r e d a c ţ i a n o a s t r ă , i a r n o i b u c u r o s Г а . т fi r e ţ i n u t a i c i . A m d e c l a r a t d e a l t ­f e l şi î n n u m ă r u l d e i e r i că e o n c e d i a r e a d l u i V e r ­n e s c u n u s 'a f ă c u t p e n t r u v r ' u n m o t i v , c a r e iar p u t e a să r e d u c ă o n o r a b i l i t a t e a şi h ă r n i c i a d e g a ­z e t a r a d l u i V e r n e s c u o r i s t i m a , n o a s t r ă c e o a v e m şi a s t ă z i p e n t r u d â n s u l " .

— Niţică psihologie. Cunoşteam un tip pe străzi le Bucureşt i lor , un biet nenorocit , care măsu ra cât e ziua t ro tuaru l pe lângă cafeneaua „Boulevard" . T recea cu paşi t remură tor i pr in t re oameni şi se oprea din când în când, a runcând priviri bolnave de idiot asupra celor cari îl pr iveau cu milă ori cu desguet . Să te fi ferit Dumnezeu să-1 pr iveşt i mai s tă ru i to r în fa tă! Se supăra , f ierbea de mânie şi isbucnea în t r 'un clocot de în ju ră tu r i :

— Ce te ui ti la mine? Imbecilule, s tupidule, idio-t u l e ! !

Si numai în de as tea te ţ inea până îti r eu şea să te s trecori la coltul străzii pe lângă l ibrăr ia Alcalay. Si atunci îl mai auziai în urmă cum bolboroseşte în furia lui de om bolnav. T-se p ă r e a lui, săracu, do al t­fel cu toată d rep ta tea , că ori care t recător , privindu-1, îşi z ice: Să rmanu l idiot, să rmanul imbecil!

Ei , acum cine s'ar fi supăra t pentru injuriile lui? Rîdea lumea în u rma ta şi tu îti vedeai mai depa r t e de drum, încercând un adânc sent iment de milă. Л te fi supăra t pe el, ar fi însemnat să te superi pe bou că nu t r age în jug , pe cal că e nă răvaş , pe creer i că nu ştiu să gândească . Insul ta se preface în adevă ra t ă in­sultă numai când ea î t i v ine de là un om conştient şi va loarea intel igenţi i ta le nu se măsoară cu ba rome­trul în care , în loc de a rg in t viu, circulă sucuri le pu­turoase secre ţ iona te din gunoiul de care pomenea mai zilele t recute d. N. l o r g a cu a t â t a competentă .

Ori ce zici „g igan tu le" din număru l de astăzi al or­ganului autor izat , care faci pe un membru al redacţ ie i n o a s t r e : imbecil, zevzec etc.?...

Nu-i aşa?. . . . —a.

— Deputatul şi-a depus mandatul. D i n C e r ­n ă u ţ i n i s e s c r i e : L). D r . F l o r e a Luipu , î n u r m a c r i z e i b ă n c i l o r p o p u l a r e r o m â n e ş t i , a d e m i s i o n a t d i n d e m n i t a t e a d e d e p u t a t î n d ie tă ! ş i d i n p r e s e d i n ţ i a b ă n c e i ţ ă r e i .

S e ş t i e c ă l a a l e g e r i l e d i e t a l e d i n M a r t i e D r . - u l L t i u p a o b ţ i n u t n u m a i c u m a r e g r e u t a t e m a n d a t u l c o n t r a d l u i G r i g o r o v i c i . c a r e a o b ţ i n u t m u l t e v o t u r i .

— Moartea tragică alui Lafargue. Din Рагь se a n u n ţ ă : Fostul deputa t socialist Paul Lafw-gue, g inere le lui Karl Marx, s'a otrăvit cu ck-nrară de patasă , fiind amen in ţa t de paralizie.

Soţ ia lui nevoind să rănişi ie s ingură, s'a sinu­cis şi ea.

La fa rgue avea aproape 70 de ani. Kl era tra­ducă to ru l „Cap i t a lu lu i " şi fondatorul marxismu­lui francez. E celebră polemica lui cu Spencer despre „ l lob ia şi social ismul" .

La fa rgue a a v u t numeroase procese şi a fost în d iverse r î ndu r i condamnat . Se aminteşte, în­

deosebi , sensaţ ioualul proces al afacerii delà Fou rmies , când Lafa rgue , făcând u-şi manifestul electoral din închisoare , fu ales deputat. In a-

est proces el a fost a p ă r a t de Millerand, care a in t ra t іаіроі în par t idul socialist.

De là apar i ţ i a lui .Taures în mişcarea socia­l is tă, rolul lui La fa rgue scăzu mereu.

L a f a r g u e s'ia născut la Cuba, din părinţi fran­cezi. Bunicele lui e rau una negresă şi ceealaltă indiană, iar bunicul după t a t ă evreu.

— Răscoală ţărănească în Basarabia? Din Bucureş t i ni-se te legraf iază : „Universul" află

d in Basarabia, că în sa tu l Cosmeşti nu departe de l ' m t , «'iau î n t â m p l a t g rave neorinduieli ur­m a t e de un m a r e măcel .

Moşteni tor i i Var t i c , însoţ i ţ i de reprezentanţii au to r i t ă ţ i i judecă toreş t i , de ing iner i şi jandarmi, au veni în acea local i ta te s p r e a fi puşi în po­sesia, averei lui Var t i c .

Ţă ran i i , î n a r m a ţ i cu puşt i , topoare şi ciomege, s'au opus şi au ucis pe u n ing ine r şi pe un jan­d a r m , rănind pe alţ i i şi a u pus pe goană autori­ta tea .

După puţi n t imp , a in te rven i t armata care a opera t 79 de a res tă r i .

A m ă n u n t e mai complete lipsesc.

— Foamete în Rusia. D i n Petersburg se te­legrafia ză: Foametea care a isbucnit în regiu­n i l e rîuilui Volga, se în t inde îngrozitor. Aju­toarele t r imise d e guvern, au sosit prea tiran sau n ' au fost împă r ţ i t e la t imp. P r in t r e popula­ţ ia delà ţ a ră bân tu i e cu mare fur ie tifosul/» mete i şi zilnic mor su t e de inşi.

I n mul te sa te se. pe t r ec scene mişcat oare. lo­cui tor i i se duc la biserică unde-şi fac ultima ru­găc iune şi apoi se înapoiază acasă aşteptâmU resemnaţ i moar tea .

— Pentru ziuaa numelui.. Protopresbiterul Galacteon Şagău, asesor consistorial în Sibiu, r ă scumpăr înd fe l ic i tăr i le din prilejul onomasti­cei sale, a d ă r u i t 10 cor. la fondul „Darurilor dt C r ă c i u n " al „Reumiunei sodalilor români .lin

Leon Tolstoi. 1*5 RASBOIO ŞI P A C E .

ROMAN. Trad. de A. C. Corbul.

(Urmare).

î na in t e de p leca rea sa, pr in ţu l Andre i se d u s e să'şi »adă fiul. El îl a şeză pe genunchi i lui şi începu să-i povestească basmul lui „Barbă Albas t ră" . El nu s e gândea la d răgu ţu l său copil ci la sine însuşi . El îşi de te seamă cu oroare că faptul de a se despă r ţ i în eear tă de ta tă l său nu-i p roducea nici o r emuşca re . El nu mai r egăsea în t r ' însul nici d ragos t ea pen t ru fiul său, d ragos t e pe care se silea s'o redeş tep te t inându 'ş i fiul pe genunchi şi mângăindu ' l . El îşi lăsă copilul din b r a t e ţ i ieşi din odae.

— Te-ai hotăr î t să pleci, Andrei"? îl în t rebă sora lui. •— R e g r e t numai că nu'mi pot i u r m a şi tu pilda, — De ce'mi vorbeşt i astfel, de ce vorbeşt i a ş a în

ajun de a pleca l a aces t răsboi b les t emat ; l ă sându ' ţ i păr inte le a şa de bă t r î n? D-şoara Bour ienne mi-a spus că a în t reba t de t ine.

Buze le pr in ţese i t r e m u r a r ă şi lacrămi îi ţ i şn i ră din ochi.

P r in ţu l Andrei în toarse capul în altă pa r t e şi începu a se p reumbla pr in odae.

— Doamne! Doamne! când te gândeş t i că astfel ele nul i tă ţ i pot pricinui nefer ic i rea oameni lor! exclamă el cu o furie oare o înspă imântă pe p r in ţ e sa Maria. E a în ţe lese că el se g â n d e a nu numai la d -şoara Bour ienne , « i la omul care- i nimicise propr ia- i fericire.

E a îi a t inse cotul cu mâna şi pr ivindu ' l cu ochii ei cari împrăş t iau raze pr in t re lacrămi , îi z i se :

— Andrei , te în ţe leg , dar te implor să nu crezi ;'ă rău l vine delà oameni . Oamenii nu sunt decât unel t .de lui Dumnezeu.

E a privi d e a s u p r a capului fratelui ei , ca şi cum ar fi privit un por t re t scump.

— El ne t r imite dure rea , iar nu oamenii . Dacă crezi pe cineva vinovat fată de tine, uită. şi iar tă . Noi n ' a -vem dreptu l de a pedepsi . Fă cum ît i spun şi vei cu­noaş te bucur ia ier tăr i i .

— Dacă aş fi femee, aşa aş face, Mario, căci i e r t a r ea e o v i r tu te femeească. Dar bărba tu l nu t rebue şi nu poate să ier te .

VII .

îna in te de a se începe campania , Rostoff primi o scr isoare care- i a n u n ţ a pe scurt boala Nataşei şi r u p ­tu ra ei cu pr in ţu l Andre i , pent rucă d â n s a nu voia să se căsă torească cu el.

In acelaş t imp păr in ţ i i lui îl rugau să'şi c ea r ă r e ­t r a g e r e a şi să se în toarcă acasă. Nicolae care n ' avea nici măcar dor in ţa de a'şi cere un concediu, scrise pă r in ţ i ­lor săi că r e g r e t a amarn ic boala Nataşe i şi r u p e r e a logodnei ei, şi că el v a face tot ce-i va sta în pu t in ţă spre a le împlini dor in ţe le . In acelaş t imp scrise şi Soniei :

„Adorabi lă amică a sufletului meu! S i n g u r a onoare mă poate opri de a mă re în toarce lângă tine, da r acum, la începutul campaniei , m'aşi simţi necinst i t fată de camarazi i mei şi de mine, dacă aş p re fe ra propr ia m e a fericire dator ie i şi iubirei de pa t r ie . D a t a aceas ta însă e cea din u rmă oară când ne despă r ţ im . Crede-mă că

de îndată ce se va sfârşi răsboiul şi dacă voi mai trăi, voi părăsi totul şi voi sbura cătră tine pentru a te s t r înge la peptul meu arză tor" .

In adevăr , numai campania ce se începea il împit-decase pe Rostoff de a se re în toarce la Moscova spre a se căsători cu Sonia.

Toamna cu vână toare le , i a rna cu mascaradele si amaru l lui pent ru Sonia îi deschiseră o perspectivă d e lucrur i pe cari nu le cunoscuse altădată, dar cari acum îl seduceau : o soţie excelentă, copii, câni buni de vână toa re , iepuri împuşcaţ i , ţara, vecinii, viaţa de provincie , ia tă ce'mi t rebuie — îşi zicea el.

Dar răsboiul se dec larase şi fu nevoit să rămâe la regiment . Şi deoarece dator ia lui era acolo, Nicola» Rostoff, conform caracterului său, era mulţumit de v ia ţa pe care o ducea la regiment şi pe care ştia s'o facă cât mai plăcută.

Când se în torsese din concediu, camarazii săi îl pri­miseră cu b ra ţ e l e deschise . Apoi fu trimis la romoii şi el aduse din Rusia-Mică o mulţime de cai excelei/i cari îi înveseleau inima şi pentru cari superiorii lui îl felicitară. In l ipsa lui, fusese avansat căpitan şi ciad regimentul fu iar pe picior de răsboi, i-se dete vechiul său escadron. Campania începută, regimentul său fa trimis în Polonia şi solda. îi fu îndoită; ofiţeri noi, noi soldaţi şi cai noi sosiră la regiment şi cu toţii arătau acea veselie şi voe bună care se remarcă la începutul oricărei campanii .

Rostoff îşi de te seamă de situatiunea lui avanta­joasă şi se consacra cu bucurie intereselor viefei mili­t a re , cu toate că ştia că mai curîiul sau mai târziu o va părăs i .

(Va inia)

№. 253 - 1911 „ T R I B Ü N A**

Aï ' . Pentru prinos aduce s incere muJţumTte ii numele comitetului: V. Tordăşianu, p rez iden t .

Ödön Lencz, d i rec toru l şcoalei super ioare Itieserii din Budapes ta a scris în 1896 c u pr i le -ímilcniului. referi tor la fabr ica ţ i i le f rmei mele irmătnarele: „Fabr ica de maşini Majcrszky Bar -

este urna dint re cele mai î n semna te fabr ic i fa provincie care mer i tă o apreciare deosebi tă . Habile iprincipale sunt cele p e n t r u fabr icarea

hi, precum, presse de oloi c u apăsa r e de jtiiorişti pentru măcina tu l seminţe lor , maş in i •narat prăjitoare ş. a. Aten ţ i e mai mare m e r i t ă bele de apă, car i sunt foar te de p r e f e r i t a l tor ttriratii, având o const i tu ţ ie simplă. A u fost piite la 1885 în Budapes ta , 1896 Budapesta . iOluj. 1906 Bucureş t i , 1907 la Cinci-Biserici . rCei re dore»c să-şi comande haine din Cluj, tn

Иieftin şi croială modernă să se adreseze eroîto-i'Katz şi Mendel, Piaţa regelui Math ia, care stă la epozi'tia On. Public cu bogat asortiment în haine de fekti si copii.

X Dr. Kertész S e m i n a r j u r i d i c . C lu j , îonstori ut 16. P r e g ă t e ş t e f o a r t e con-pţios, în t i m p s c u r t şi în c o n d i ţ i i favo

! pentru e x a m e n e f u n d a m e n t a l e , e x a nene de stat, r i g o r o a s e în ş t i i n ţ e l e de s t a t jiuridice. La c e r e r e d ă i n f o r m a ţ i i g r a ie!

BIBLIOGRAFII. La Librăria „ T r i b u n e i " se află de vânzare

Calendare pe anul 1912 Calendarul Lumea Ilustrată, a 1.50 | 20 fii .

Recomandat 45 fii. 'osnaţul" calendar umoristic ilustrat pe anul Ш , de E. Borcia à 60 fil., porto 10 fil. Calendarul Săteanului" à 30 fii., porto 10 fii. Ш Poporului" à 70 fil., porto 10 fil.

.Calendarul iubilar al Poporului român" à 40 "' i, prrto 10 fii. Calendarul diecezan" cu sematism 50 fii., fără sematism 30 fii., porto 10 fii.

Poşta Adminis traţ ie i .

îoiee Popoviciu, Seghiş te . Am p r i m i t 14 cor. áramment pe sem. I I . 1911.

Dr. Хісоіаѳ Zigre, Oradea-mare . Am p r i m i t l i t . abonament pe anul 1911.

Redactor responsabil : Iuliu Giurgiu. Jribuna" institut t ipograf ic , Nichin şi cons.

F A B R I C Ă D E

MOBILE î n

4 1 - 4 3 .

NAGYVÁRAD Rákóczi-ut 14.

( L â n g ă »Apollo«).

u n p r a c t i c a n t ш plată începătoare şi pe lângă aplicare momentană. — A se adresa:

Wéber, bankb izomány i iroda,

„ECONOMUL" inst i tut de credit şi e c o n o m i i , Cluj .

C O N C U R S . Direcţiunea »ECONOMULUI« publică

concurs pentru nou creatul post de

г в ¥ І і о г « а | г о з ш т

cu misiunea de a revizui însoţirile de credit şi împrumuturile delà sate şi cu îndatorirea de a conduce acţiunea agrară a institutului în centru şi de a organiza tovărăşii econo­mice, cursuri pentru analfabeţi şi conferinţe agricole la ţară. — Aplicarea va urma in-terimal pe un an de probă.

Oferenţii vor binevoi a-şi înainta ofertele dimpreună cu actele de legitimare şi con­diţiile de retribuire la cari reflectează, cel mult până la 15 D e c e m b r i e 1911 st. n.

C l u j , 29 Novembrie 1911,

Direc ţ iunea E c o n o m u l u i .

V I N U R I v c о Л т î ş i i n o v i i e l e v â n d u t .

I Adresativă cu toată încrederea la proprietarul

de vii din Siria (Világos) Petru Benea, căci Vă trimite numai vinuri bune, curate şi pe lângă preturile cele mai moderate.

Vinuri vech i : Vin alb K -—'68 litru. Rizling — 7 0 . Roşu —-94.

Vinuri din anul 1910: Carbenet alb K —-70 litru. Siller K —'54. Rizling K —-56. Rizling şi Ruje amestecat K —*52 litru.

Vin din anul ;911 K — 48 litru. Vinul să expedează cu rambursa delà 50 litri

în sus sub îngrijirea mea proprie. Vase dau împrumut pe timp de doauă luni

Pentru calitatea vinului garantez.

P e t r u B e n e a propr. şi neg. de vinuri

V i l á g o s ( A i f i d m . )

JL JL JL JL JL 4 JL1 JL JL JL i T/M BA LE!

І I

— Ţ i m b a l e l e inventate d e míne.cele mai g».— ,çH moderne, cu organism dublu de ţel, foarte fax

"гН*Й trainice şi de o resonanţă deoseoită se pot -*hv comanda numai delà mine, cunbreţur i l e №r~ —«<S ce l e mal moderate , pe â l p g ă ga- ( ă j _

ranţie d e 5 ani.

M é s z á r o s P e r e n e , H» ^Sj f a b r i c a n t d e c i m b a l e . eŞ

Budapes t , VII., B e t h l e n - u . 39 . feb —'ífv Prefcurenturi, la cerere, se trimit gratis. Cores- fej'—

. Ж p o n d e n ţ a întrucât se poate să se tacă în limba —Şg] ungurească, germană sau sîrbească. \S* ' j f ï V * T T T T T T T T T T T T I • ' Д

Minis terul de F inanţe lor . D i r e c ţ i u n e a C o m p t a b l l i t ă ţ e i G e n e r a l e

a Sfatului şl a Da to r i e i P u b l i c e . Dator ia Publ i că .

Nr. 116268 3 Nov. 1911.

P u b l i c a t i u n e . A 45 a tragere la sorţi a titlurilor de rentă

4°/o amortibilă din 1889, împrumutul de Lei 50,000.000 se va efectua în ziua de 2/15 D e c e m v r i e 1911, la ora 10 dimineaţa în sala specială a Ministerului de Finanţe, conform dispoziţiunilor stabilite prin regulamentul publicat în » Monitorul Oficiale Nr. 245 din 7 Februarie 1906.

La această tragere se vor amortiza titluri pentru o valoare nominală de Lei 507.000 în proporţia următoare :

50 titluri de câte 5000 Lei 250.000 206 » » » 1000 » 206.000 102 » > » 5ü0 » 51.000 358 titluri în valoare nomi­

nală de Lei . . . . . . 507.000 Publicul este rugat a asista la tragere

Directorul ComptabiHtăţii Gen. a Statului şi a Datoriei Publice.

D . Vbrovlc l .

r

i

Scoaterea dinţilor, dinţi artistici, poduri în gură, de aur, coroane, efeptuieşte

Q U I L R E I N H O L D D E N T I S T ,

pe lângă preţuri moderate şi garantă L U G O Ş , STR. B O N N Á C Z 11.

T r a i a n T u r t u r e a n l ă c ă t u ş a r t i s t i c ş i d e e d i f i c i i

Bistriţă—Besztercze. 1 0 % econonre la comande — de lucrări artistice. —

Lucrătoare aranjată cu maşini moderne.

AtPTî t i î inP ' a c u P t o a r e ' e economice AlCli ţiu.liЬ de bucătărie vestite în Transilvania. — Catalog şi desemnări

să trimit la cerere.

„ T R I B U N A Nr. 2 5 3 - 1911

Blănării ! ! ! precum : boauri (muff) I tocuri de picioare, — ! Jachete, după croiu ] englez şi francez, ber-; letuieli cu lână, etc.! Reparări şi transfor- ', mări bune şi ieftine]

se pot câştiga la ;

Nicolae Graţia,; b l ă n a r

Temesvár-Josef staűt, \ Hunyadi -u t 9 .

D e n e î n t r e c u t ! I

S p ă l ă t o r i e a r a n j a t ă c u m a ş i n i e l e c t r i c e p e n t r u c u r ă ţ i r e a c h e m i c ă a h a i n e l o r , c o l o r a r e ş i s p ă l a r e a f u l g i l o r d e p e r l n l .

L U C Z A JÓZSEF Seghedin—Szeged, Laudon-utca 9. sz.

(Colţul pieţei Valeria.) Având sistem propriu de-a curăti chemic şi a colora, sunt neîntrecut In meseria mea. Colorez haine de domni, dame, copii, dan­tele, stofe de mobile şi covoare. Pierdelele le spăl cu mare grije. Pentru doliu colorez haine în negru. Comandele le execut îndată cu mare acurateţa. Baltoane de piele le co­

lorez tn colori închise.

h

ш т Ё ш т ш я ш ш ш Ё Ш ш т

£g ţ Am onoare a aduce la cunoştinţa щ щ on. public, că mi-am aranjat în щ

Timişoara, Piaţa George Nr. 4. Ц un modern Щ atelier űenttstic.

Practica mea veche mă dispenzează de o mai amănuntă recomandare, augurându-mi în schimb încrede­rea în satisfacerea ori-cărei pre­tenţii a pacienţilor. — Cu stimă:

G ö t z l M ó r ,

d e n t i s t i i

strungărie artistică aranjată pe puter de maşini în

Braşov, Strada Lungă No 4 5 .

Pregăteşte şi ţine în depozit dopuri şi pipe pentru buţi, de cea mai bună calitate, apoi dacuri, bile şi popice pentru biliard şi po-picărie precum şi totfelul de picioare pentru masă, pelângă preţurile cele mai moderate. Celor ce cumpără a douaoră li-se dă rabat

—• Lucrări de ornament. — B

H i c o l a e H e n c i l ă

m ^ e a r « i e z i d i r i ş i m o b i l e D é v a S i r . V a s ú t N o 1 8 . 'Casa proprie).

Adnce cu st'mă Ja cunoştinţă on. риЫіс d n Iac şi provin de, că şi-a provăzat şi marit ate lierai de măsărit cu puteri de muncă corespun zătoare cerinţelor de azi.

Primeşte totfelu de lucrări pentru zidiri şi mobile, precum şi reparări cu preţuri convenabile şi pelâcgă serviciu prompt şi constiinţios.

Mare magazin de tot felul de mobile pregătite din materialul cel mai excelent uscat delà cele mai simple p'nă la cele mai luxoase.

IRING HENRICH fabrică de unelte pentru ciobotari Újpest, Lörincz-u. 50.

Recomandă pantofarilor şi ciubo­tarilor precum şi pielaribr une l t e de branşe , calitate bună, preţuri moderate. — Comersanţilor se dă rabat. — Catalog gratuit şi francat.

Я -I A U M Â N N Á R K O L D succesoru l

LÁHNI KÁROLY, f>ѵіэ f i o a n t d e m o h i c . Alba-Iulia, Piaţa Szent István Nr. 11. Recomandă mobile pregătiite în ate'ierul său din cel mai bun materia1, pentru dormitoare, sufragerii, locuinţe garson şi — birouri pe lângă preţuri iettine. —

In atenţia D o m i c i È È

pruni. Poama e foarte gustoasă.

Ofer altoi de pruni bosnieci c »Balkanska Car)ca< (Reginahi canului) şi >KraljicaBosne<(Ri gina Bosniei). — Altoiul de 2-ani cu coroană admirabilă e d mai bun din diferitele soim 4

foarte mare, escep{ional de dulce ş Se coace spre sfârşitul lui August,

când se poate folosi ca detsert, pentru uscat, lib brioarea ţuicei şi a sligoviţului. — Prunii meu sufer de căderea frunzelor, (Polystigma rubrum] a de regulă alte soiuri la cari In mijlocul verii di frunza, pricinuind stricarea poamei. Acest soi aia premiat în diferite rânduri, cu premiul întâi din pi tea guvernului. A fost premiat la expoziţia milenarii Budapesta 1896 şi la expoziţia din Viena 1897cu» dalie de aur, la expoziţia internaţională din Paris i cu medalie de argint şi în fine la expoziţia regnia din Bosnia şi Erţegovina ţinută la Sarajevo iarăşi o medalie de aur. — Pentru calitatea prunilor garants

Ж.-іѵл. T . Ivojilït1», mare proprietar în Вгебка, Bosnia.

~ l f s i e f a n Fekeshâzy f institut de văpsitorie dB haine şl curăţătorie Ш

Bistriţă, Főtér 17. Lângă Primărie,

P r i m e ş t e : curăţiri lucioase şi fine, cuti' ţire de trusoun, albituri de desupt, de masj şi albituri de pat ; perdele şi orice lucrări de branşa aceasta cu preţuri foarte ieftine

Curăţire şi vopsitorie chimică de totfelul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii şi jachete fără ale desface; apoi materii de mobile, perdele dantele şi altele Execuţie promptă. Preţuri foarte moderate

F a b r i c a b u d a p e s t a n ă d e c a s s e de bani

O e i l é r ï s i S c h ü l l e r

B U D A P E S T F a b r i c a : IX., R á k o s - u t c a 4 . Depozitul o r ă ş e n e s c ş i b i r o u l : V. Széchenyi-u.7,

Liferanţii ministerului de agricultură, de honvezi, căilor ferate ungare şi al poştelor.

Efectuiază casse de bani, libere contra focului şi spargeri­lor, casse pancelate pentru păstrarea do­

cumentelor. C a t a l o g gratuit şl

franco.

1 !

, Н 1 Г

I

M a r e d e p o z i t d e cuptoare. Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public, că în

(Cluj) Koloszvár , M o n o s t o r i u. 7 , &m deschis on тш?в fflstgazîtl înregistrat şi provăzut cu cuptoare dk ţară şi străinătate, unde se află în depozit permanent cuptoare moderne de majolică stil secesion şi cuptoare de olane Daniel, precum şt căminuri şi cuptoare de bucătărie.

Atrag atenţia publicului asupra depozitului meu model, asigu-rînd-ul totodată despre calitatea perfectă ale articolelor şi preţurile cele mai solide.

Aşteptând binevoitorul sprijin sunt cu deosebită stimă:

T a m á s y J ó z s i t

K o l o z s v á r ,

Nr. 253 - 191! „T R I B O N A "

M á j e r s z k y B a r n a b á s fabricant de maşini

z r r r r : î n M y l F e g y h á z a . _ ' Fabrichează după o experienţă bogată

ca specialitate

prese de olei mânate cu apă. P i u a d e o l e i , construcţie simplă ori

complicată. P r ă j i t o r l d e o l e i pentru încălzire cu aburi ori foc. T e a s c pentru sâmburi de bostan. M a ş i n i pentru per­fecţionarea oleiului şl aranjamentul com­plect pentru fabricarea oleiului. U n e l t e rie meliţat floarea soarelui, s a.

Exportul până acum !n 237 uzine.

t e

' M o i T e s t v é r e k , fabricanţi de cumpeoe.

Hódmezővásárhely, — Szeged, Lánc-utca . B o k o r - u t c a 1 0 .

» 0 4 0

Recomandăm comerci­anţilor, proprietarilor de mori, agricultorilor

şi măcelarilor

c u m p e n e l e noastre, pregătte din rel mai bun material. Cumpene, cântare de­cimale din fier cu ba lanţe de oţel, infractu-r*biie, au'ent f'cate. — Pentru România lite­ră m ş» neautentificate Comercianţilor le dăm rabat — Catalog la rer< re tomltem cu re­

întoarcerea poştei.

5 M M

Szatmáry M i h á l y , Prima industrie d e c a z a n e din U n g a r i a d e s u d .

t u r n â t o i de c a z a n e ,

Szt'ntli íi I-<> ntif?. e t ; . ' - u xfït- 4 1 . « z . ( c a s a p r o p < l e ) .

Aduc la cunoştinţa on. public, că atelierul meu de cazane l'am inoit cu 5ù diferite maşini, aşa că sunt în stare să satisfac ^ ori-ce comandă. Pregă-tesc cazane pentru abur, o\ repar cazane la mori, £ < corăbii, cazane de apă, >*? petroleu, spirt şi chiar şi cazane la locomobile. ^

Szlezák László fabrică p . turnai c l o p o t e , accesor i i

d e turnuri şi s ta t ive le lor

Budapesta, Frangepán-u. 7 7 . (Casa proprie. Lingă staţiunea tramv. electric).

Se recomandă pentru executarea ori­căror lucrări din acest ram, ca turnarea de clopote noui şi vechi, pelângă ga­ranţie de mai mnlţi ani, cu coroana de fier invenţia mea. Pregătesc s t a t i n e d r e p t e şi p l e c a t e pentru clopote. P r e l i m i n a r e s e t r i m i t l a c e r e r e g r a t i s ş i f r a n c o . — La dorinţă^ jnerge si în pro­vincie pe spesele proprii., Execuţie solidă.

c l o p o t e

i la expoziţia

din Paris.

ici o damă să nu întârzie aşi face costumele precum şi altă îmbrăcăminte pe stilul englez şi francez; pe cari le poate comanda Ia mine; garantez pentru chic, lucru după journalelele cele mai nouă.. Serviciu prompt! Pentru damele cari nu sunt din loc, primesc şi două probe Ia zi. — Se poate co­manda şi prin poştă Ia cari dau însuşirile cele mai nrgente. Haine şi costume de doliu să fac în 24 de ore. Rugând pentru binevoitorul sprijin semnez cu stimă

G e o r g e R u m m e l cro i tor e n g l e z e s c şi f ranţuzesc pentru d a m e .

Nagyszeben, Str. Hontems Nr. 5.

I t z k o v i t s G e r s o n , B u d a p e s t a , IX., S t t - í v c l í i T o m p a I V o 1-4-.

D u l a p u r i d e g h i a ţ ă la cari e necesară ghiaţă puţină, preparate pen­tru măsurarea vinului şi a berei, c o n d u c t e la pregătirea berei şi pen­tru scurs, în preţuri mo­derate şi serviciu promt. întreprindere de accesorii la fabricarea zodei, sticle de Bohemia, sirup de smeură, lămâi şi ananas, alabastru şi praf de li­monada ş. a. Comandeh se efeptuiesc prompt şi cu preţuri convenabile.

dificare ieftină! întrece ori-care edificare

din alt material. Sistemul meu e brevetat Nr. S—5546. Se face prin prepararea în mod propriu al betonului, ori alte materii.

Primesc totfelul de edi­ficări, locuinţe, case de în­chiriat, edificii economice şi dominiare, crepuri, fântâni, poduri, canalizări, în­grădituri, trepte, padimentări de terasse, acoperiş fa-cement, învălitori de cement.

In depozitul meu se găsesc felurite preparate de cement, pietri de edificiu, ţigle, columne pentru case, streşini, trestie pentru tinciuială, cement Portland, gips, var stins ş. a. — Preţuri curente trimit gratuit.

m

întreprindere de edificare cu beton, fa­bricant de obiecte de cement şi pierte.

Nr. telefonului: 2 4 6 .

(Casa proprie)

L U G O Ş , Str. Buz iaş 37.

ï?ag. 12 „ T R I B Ü N A' Nr. 2 5 3 1911

i

U m r a t h & C o m p . B u d a p e s t , V . , V á c i - k ö r a f 6 0 .

îşi recomandă fabricaţiile sale şi anume : L o c o m o t i v e d e d r u m d e s i n e u m b l ă t o a r e

de 6, 8 şi 10 HP. L O G O m o b i l e de 3—200 HP pentru scopuri eco­

nomice şi industriale. M a ş i n e d e t r e e r a t (îmblătit) cu putere de vapor,

motorică, mînaj cu cai şi cu mâna; mai departe: plu­guri, grape, tăvăluguri, triore.

Maşine de sămănat. Vânturători. Batoze de curăţit porumb. Tocători de paie şi nutreţ. Maşine de tăiat sfecle.

Maşine de cosit şi secerat. Zdrobitori de struguri. Prese de struguri. Morişche de uruit. Pompe de fântâni şi

Tumbe de stropit cu suc de gunoi în executarea cea mai bună, CM preţuri moderate si condlţiuni favora­

bile de súlvire. Catalog de preţuri românesc trimitem gratis şi franco.

C o r e s p o n d e n ţ a r o m â n ă .

WBi jKMI WKi Ш тзд tÊÊÊÊ швЁ SÊÊÊ ШВШ ашм Щщ ШЛ ЩШ РИ ИВ ШМ Щт

um Sándor, colorator de geamuri, aíeííer industrial pentru mozaicuri de sticlă şi rame de aramă.

Budapest, IY. Papnevelde-utca 8. sz.

Lucrează artistic geamuri de biserică colorate, mozaicuri de sticlă şi rame de aramă delà cele mai simple până la cele mai complicate, cu pre> ţuri moderate. — Geamurile aproape tuturor bisericilor gr.» cat. sunt lucrate în atelierul meu, între cari şi ferestrile bisericei noui zidite din Szász-Újfalu (lângă Aiud) toate sunt lucrate în atelierul meu propriu.

1 P e ş t e s ă r a t

din România şi Rusia, sosit cu vago­nul, ofer privaţilor şi comercianţilor: Taranka, alb 100 klg. 70 coroane, alte soiuri mai ieftine precum: D e ­ret ica , mic şi mare, Sarun, Car-janca , M O R U N tăiat, S o m n tăiat,

S o m n mic şi mare. Expediţie zilnică în cant. mare şi mică.

P E T R 0 V I T S ş i P A N T I T S V e r s e c z , (F^ö- t é s r 1 . )

ff

Cele mai b u n e v » o I o a g • I U » I W « І | «9 • -

cele mai solide çï cele mai duca шоаЬ —

atât pe bani gata, cât şi in täte тре (Сгл а che­zăşie de 10 ani şi preţuri ieitine, Шегега cei mai bună prăvălie în aceasta privinţă în

întreagă U n g a r i a

BRAUSWETTER M O S orolùgîer în SZEGED;

CATALOG cu 2 0 0 0 c h i p u r i s e t r imi te O RA ATU IT. Notez că numai aceia vor primi catalogul gratuit cari 1 H cer ce provocare la ziarul Tribuna, (ad. scriu ci a cetit atuului al în Trib.) Corespondenţele se fac în limba maghiara, germani ţ\ ' fnneezL

Pregăt i te în ate l ierul său p r o p r i a .

Anton Jnratsch, p t i * r Nagyszeben, Strada Reisper nr. 11.

Recomandă în atenţia on. public din loc şi provincie

p r ă v ă l i a s a d e î n c ă l ţ ă m i n t e

pregătite în atelierul său, după ce­rinţele modei şi ortopedie', cu

preţuri foarte moderate.

Reparaturi execut i e f t in !

Pre ţur i l e c e l e mai m o d e r a t e !

Damele cari voiesc să frie svelte,

încerce corsetele mele

Jeuester S c l n i t f necesare la costumele »» P r inces*

şi »Direcfo/re«. .

C O R S E T F B după măsură, precum şi refi reparaturi

se fac în acurate^eţă.

Gustav Zimmerrmaitfl

Grosser-Ring, 1. în dti etaj.

„ТЕГВШГІ." ш в і і т ш з ш р ш ш к і жюжш § i а о ж =- ' â b a j q u m ;