Centrul "Hruniciov”dezminte că ar fl avut contacte cu secta AURU -Adevărul Suprem

R o m p re s . Centrul de stat pentru cercetări în domeniul cosrrţic "H runiciov" "din M oscova, care a creat racheta purtătoare de tip "Proton", a afirmat că nu a avut niciodată contacte cu secta japoneză A U M - Adevărul Suprem . Luarea de poziţie a centrului "H ru n icio v" survine, relatează agenţia IT A R -T A S S , în urma unordeclaraţii făcute de către surse ale poliţiei din Tokio, potrivit cărora în-carneţelul unuia din şefii sectei, Kiyohide Hayakawa, au fost găsite însemnări referitoare la racheta "Proton*. Din însemnări ar_rezulta, potrivit poliţiei japoneze, că Hayakawa.ar fi văzut m otorul unei rachete "Proton" şi că s-a r fi interesat de preţul lui.

Potrivit serviciului de presă al Centrului "Hruniciov", Hayakawa nu a vizitat niciodată instituţia respectivă. Accesul îri Centru se face cu acordul Serviciului pentru regim special ce este în legătură cu Serviciul Federal al Securităţii. Centrufnu exclude posibilitatea ca macheta motorului să fi fost văzută la vreo expoziţie,,de pildă la prim ul Salon de aviaţie şi cosmonautica ce a fost organizat la M oscova în 1993.

SUM AR♦ Agenda 124 Roza vînturilor 13'♦ Viaţa politică/4♦ Artă - cultură /5♦ Sport 16♦ PublicitateI7-13♦ Economia/14 .♦ Eveniment f l 5♦ Ultima vră/16

z ia r îndeium /ltm tANUL VII NR. 1435

ISSN 1220-3203MARTI

18 IULIE 1995 16 PAGINI 200 LEI

Vreme călduroasă ţi în general instabilă, cu cer temporar noros. V or cădea averse locale de ploaie însoţite şi de descărcări electrice, mai frecvente în cursul după-am iezii. V întul va sufla slab. M axim ele în tre 26-29 grade, iar presiunea atmosferică măsura 730,9 mm Hg, în creştere uşoară (C onstanta Nagy, meteorolog de serviciu).

Bravo, Budapesta!I l i e C Ă L fA N

|e se ascunde în spatele propunerii lui Gyula Horn de introdu­cere a vizelor pentru cetăţenii din vestul şi sudul graniţelor

'sale? Speculaţiile din presa română şi ungară par să fi epuizat răspunsurile posibile.• S-a spus că argumentele invocate - pătrunderea ilegală a unor străini (nu num ai din Iugoslavia, România şi Ucraina), forţa de muncă "neagră”, criminalitatea, traficul de droguri şi prostituţia . - sînt doar p ra f în ochi.

S-a spus că Ungaria intenţionează ca, în felul acesta, să exercite p resiun i a su p ra Rom âniei pen tru ca aceasta să accepte compromisuri în tratatul de bază. în realitate măsura Ungariei ar provoca identice contramăsuri.

S-a spus că, în fapt, introducerea vizelor ar crea dificultăţi milioanelor de maghiari care trăiesc în aceste ţări, iar guvernul ungar afirm ă că le susţine interesele... Deci, din acest punct.de vedere in troducerea vizelor ar fi "contraproductivă”, spăzînd

. credibilitatea Budapestei în ochii conaţionalilor de peste graniţe. S-a mai spus câ introducerea vizelor ar obliga ţările vecine sâ

deschidă mai multe consulate ungare, ceea ce ar însemna creşterea personalu lu i d ip lom atic , adică sporirea po sib ilită ţilo r de propagandă, diversiune şi spionaj ale Ungariei în aceste ţări. Asta ar fi ceva... . - ■'

Dar mai există un argument - cu efecte mai importante. Încliizînd graniţele sa le sudice şi vestice, U ngaria p ro tejază "spaţiu l Schengen” , spaţiul ţărilor occidentale fără vize. Astfel "grupul, de la V işeg rad ” devine "apărătoru l c iv iliza ţie i occidentale îm potriva.barbariei orientale”. Automat, "Europa” va trebui să fie recunoscătoare Ungariei. In primul rînd, să slăbească chingile datoriei externe aUngariei.'Apoi, să grăbească admiterea Ungariei, sau a gnipului de la Vişegrad, în structurile euroatlantice, separat de celelalte ţări candidate. în sfîrşit, să ofere Ungariei o poziţie favorizată faţă Se vecinele faţă de care a ridicat o mulţime de pretenţii. . ■ ' -

Ideea nu e rea; Sincer vorbind, trebuie să invidiem mintea diabolică a diplom aţilor uifguri, care îşi pregătesc cu minuţie mişcările, ca marii maeştri şahişti; Iar diplomaţia română - de o incapacitate de acum notorie - se află mereu în situaţia de a găsi formule de apărare, nefiind capabilă să promoveze o politică externă ofensivă. Desigur, turneul asiatic al primului ministru este foarte important: o Chină prietenoasă în spatele nostru e un scut împotriva multor surprize. Numai că ea e o prezenţă în Consiliul de Securitate,- de care nu prea avem nevoie, în timp ce jocurile în Europa, în ce ne priveşte, le face Ungaria, pe la curţile celor mari - G erm ania, Anglia, Franţa -, dar şi la unele m ici, dar importante aci: Austria, Olanda, Finlanda. Aşa că trebuie să ne aşteptăm la multe ponoase... '

U n m em onam I C Potrivit ultimului sondaj de opinie D

! g u i l e l m s o r e a m j P.U.N.R. şl Convenţia se vor înfrunta■ Y T . ____ A ~ __5 ■ ' ___________ _______________- __ ■ __ __■ _____________ B * ___ A l ___H ___ —.

I I I I I I I I I I I I I I I I Ik .

Un evenim ent de excep ţie pentru cultura transilvană - şi a tuturor românilor - a avut loc duminică la Stoiana, comuna Corneşti, judeţul Cluj: dezvelirea p lăc ii com em orative a compozitorului G uilelnrŞorban, autorul unor cîntece devenite celebre: M ai a m d o singur d o r (care a împlinit 99 de ani de la data compunerii sa le ), Pe l în g â p lo p i i f ă r ă s o ţ , Pe um eri plctele-i curg rîu, D arurile mele şi multe altele, care i-au unit în cuget pe toţi românii mult inainte de înfăptuirea Marii Uniri.

-Festivitatea a fost organizată de M inisterul Culturii, Inspectoratul judeţean pentru cultură, primăria comunei Corneşti şi Fundaţia culturală “G uilelm Şorb.an” , în fiin ţa tă de cunoscutul “Drept între popoare” , profeso/ul de istoria artei Raoul Şorban, fiul compozitorului.

D upă dezvelirea p lăc ii de către dl.V asile Andrei, primarul comunei Corneşti, a urmat o slujbă dc pomenire a compozitorului şi dc sfinţire a plăcii, încheiată cu ^

i şi la următoarele alegeri în Cluj-NapocaP.U.N.R. şi P.N.Ţ.C.D. se detaşează între

partidele capabile să obţină fotoliul de primar al Clujului la viitoarele alegeri. Dacă scrutinul ar avea loc astăzi, ar concura cu şanse sensibil egale candidatul deocamdată doar, probabil a l P .U .N .R ., G heorghe Funar, cu ce l al ţărăniştilor neoficial încă, Radu Sârbu.

P.U.N.R. (cu 25,4 %), U.D.M.R. (20,2) şt P.N.Ţ.C.D. (17,8) împart primele trei locuri în opţiunile actuale de vot ale c lujenilor, potrivit sondajului de opinie realizat de Secţia de Sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai, sondaj creditat cu o marjă de eroare de 3 la sută. în condiţia, previzibilă, câ ungurii şi ţărăniştii vor vota acelaşi candidat, P.U.N.R.

Primăria Cluj-Napoca a fost foarte strînsă, U fel cum se profilează a fi şi în 1996. Gheorghe Funar a cîştigat atunci cu un plus de 8.000 dc voturi în fata candidatului Convenţiei, Petre Litiu. Popularitatea lui Litiu a scăzut, însă. încît e l nu ar mai obţine în turul doi potrivit sondajului, decît 29 la sută din voturi. în competiţia directă cu Liţiu, Funar poate conta pe 45 la sută din electoratul clujean.

Estim ările asupra viitorului prim ar sînt aproximative, ţinînd cont câ sondajul se refere la partide. Va c în tă ri, în tr-o m ăsură şi ■ personalitatea candidatului.'Mai sînt posibile : evenim ente care să m odifice procentele actuale. Anunţatele manifestări de nesupunere

are nevoie de voturile P.D.S.R. (8,6 la sută) . civică ale U..D.M.R., ca şi semnarea tratatului pentru a reface echilibrul. Relaţiile pe plan cu U ngaria în tr-o form ulă dezavantajoasă local în tre aceste două partide asociate Ia României, pot ereşte aderenţa la P.U. N.R, g'uyernarc nu sînt dintre cele mai bune. ; . . CaillS CHIOREAN

'La alegerile precedente, competiţia pentru (co n tin u a re în p a g . a 4-a)

“foşti, fie comunişti, fie din opoziţie, care revendică poziţii mai mult sau mai puţin independente.. Vom menţiona cîteva prezenţe: Mahmud Bakali, fost preşedinte al com itetului provincial ă l Uniunii comuniştilor din Kosovo (1981),

Adem Demaci - condamnat la 30 de ani de temniţă grea, pe vremea lui Tito.

Pretenţiile albaneze vizează trei planuri: de la o autonomie lărgită în cadrul Serbiei, pînă la o republică

INTRE NELINIŞTE SI SPERANŢACorespondenţă specială din Iugoslavia de la Mircea VAIDA-VOEVOD • V-V PRESS

| Urmare din numărul trecut |

Din discuţiile purtate cu albanezii din Kosovo sc poate observa o anumită fracţionare, sau nuanţare a scopurilor urmărite, iar de multe ori în ultima vreme - chiar unele acuze adresate lui Ibrahim Rugova, învinuit a fi confiscat în sens dic­tatorial militantismul albanez.

Se disting din ce în ce mai accentuat personalităţi marcante , dorind să concentreze în jurul lor

sever al politicii Uniunii Democrate Albaneze e academicianul Regep C iosea, supranum it “părin te le naţiunii” , care consideră activitatea lui R ugova ca a fi “banaliza tă”, redueîndu-se la problem atica drepturilor omului. Concom itent apreciază că preşedintele Berisha nu a modificat - “poziţia Tiranei faţă de Kosovo”, fiind extrem de sceptic câ republicanii din Congresul SUA

metamorfozat în om de afaceri şi intelectual independent; Azen Vlasi - avocat, fost p reşed in te al com itetului provincial a l Uniunii com uniştilor din Iugoslav ia şi membru al prezidiului Partidului Comunist Iugoslav (devenit în 1994

autonomă şi în fine, ideea unirii într-o mare Albanie.

Am discu tat îndelung cu trei ziarişti de la studioul de radio din' Priştina: albanezii Maria Rugova şi Kris Gegai şi cu Muhamed Ustaibo, realizatorii em isiunilor în limba

bursier al M inisterului de Externe N turcă.britanic!?); Bujar Bukosi, apropiat Aici lucrează 650 de angajaţi: 80 al lui Rugova, actual prim-ministru de albanezi, 80 de turci, 400 de sîrbi al Guvernului ilegal şi care trăieşte şi muntenegreni, iar ceilalţi - romi

(D ole) vor acorda un sprijin real în străinătate; Bairam Kelm endi, şi diverşi musulmani - îmi explică albanezilor din Kosovo. Interesantă ju r is t, cu un ro l im portant în ' Petar Jaksic, directorul studioului.

'^ ¥ ^ î^ ^ l |t i f |f r i : i |3ctşrc&yi^critie e a p a t^ ia ta 8c.ena..poliţică_a_unorj Comitetul pentru drepturile omului-: Cei doi albanezi si colegul lor turc'■ L *• “ ■*“* ,r:-a * • « ca tu* «5 K ^r« tu» tu *n « t !• ; ; w c f c

sînt' an tisepara tiş ti şi consideră acţiunile lui Rugova drept un izvor de nefericire. Kris Gegai, bunăoară, e de re lig ie cato lică. Din to ta lu l albanezilor din Kosovo, aproximativ 5-7 % sîn t ca to lic i, deoarece separatiştii erau legaţi de marxism- len in ism u l propagat de En.ver Hodja şi de Tirana, catolicii albanezi au respins această mişcare.

Rectorul Universităţii din Priştina, prof.dr. Radivoje Papovic consideră datele demografice puse în circulaţie de a lbanezi, m ult exagerate, bunăoară - îmi dem onstrează Papovic, peste 100.000 de ţigani se declară albanezi, la fel ’se întîmplă cu peste 100.000 de musulmani şi turci.

Din anii 1979-1980, în regiunile Prizrcn şi Orahovat, în cele mai multe şcoli, în satele unde trăiesc aşa-numi|ii “goruţi”, munteni sîrbi, a fost introdusă ca limbă dc predare - albaneza. Cea mai primejdioasă însă, i se pare rectorului Papovic “strategia fupdamentalist-

(continuare în pag. a 3-a)

Declaraţietîn legătură cu m aterialele

apăru te în presă privind Universitatea “Babeş-Bolyai” din C luj-N apoca - pline de fa lsu ri, începînd cu apelu l primarului municipiului, Biroul Senatului şi decanii facultăţilor, reuni(i în ziua de 12 iulie 1995, previn opinia publică asupra caracterului lor neîntemeiat şi asupra posibilităţii apariţiei de diversiuni. ,

Universitatea “Babeş-Bolyai” este o institu ţie care îşi desfăşoară activitatea legal, iar- decanatele şi R ectoratul sînt oricînd gata să răspundă în faţa au to rită ţilo r com petente, calificate. Universitatea “Babeş- Bolyai” urmează linia profundei angajări patriotice, caracterizată de urm ărirea perform anţei ştiinţifice, a ecumenismului, a re levan te i naţionale şi in ternaţionale şi a in tegrării europene. Universitatea “Babeş- Bolyai” consideră că este sub demnitatea ei să continue astfel de polemici şi îşi rezervă dreptul dc a apela în ju s tiţie pentru curmarea lor.

m u c \

nrt s r i Kti * n jBt i s s KT î f i *nr e ? w x i - *

de Cluj AGENDA marţi, 1 8 iulie 1 9 9 5

• Azi: Sf. Mc. Emilian de la Durostor; Sf. Mc. Valentina; Sf. Frcderic, ep. m.

• Mîine: Cuv. Diâ, Teodor; Ss. Macrina, sora Sf. Vasile ccl Mare, cuv.; Sf. Arsenie, pustnic. ‘

fi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, .pomenite mai sus.

ID lT E L E F O A N E I ^ I f T A R O M• PREFECT URA,CONSIIlfL

JtJDEŢEAN: 1SWH-16•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-60J0• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMĂRIA ClMPIA TURZUJMO-Ol• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 9SS şl

11-15-10•POUŢIA FEROVIARA CLUJ-

NAPOCA: 13-49-76 •POLIŢIA DEJ: 21-21-21 -•POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POUŢIA CÎMPIA TURMI: 36-82-22

POLIŢIA HUEDIN: 25-15 -38 POLIŢIA GHERLA: 24-14-14

•POMPIERII: 981 APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA:11-24-71SALVAREA: 961 SALVAREA CFR: 19-85-91

•INTERNAŢIONAL: 971 '•INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTA: 958• REGIA AUTONOMADE •TERMOHCARE

DISPECERAT: 11-87-48 •REGIA AUTOfîOMĂ DE APA

CANAL DISPECERAT: 11-63-02• S.C ’SAU>RESr SA

DISPECERAT: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 Int 132 - ' '

f g ] T R A N S P O R T j g ; F .R .

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA princijiakle direcţii

trenuri accckrate, rapide ţi intercity •BmMABEMWMAKEtotiaD&lSftS •BISTRIŢA NAsAUD: 15,43 •BRAŞOV (prin Dej); OJt •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,<M; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Slbia-Piatra OU): l l /U (prin Petroşani. Crafova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;'GALAŢI (prin Ploieţti-Bnzân): 9,33 lAŞt 0,00; 12,58; 21,14;

•ORADEA: 2,45; 16*43; 21,00• SATU MARE: 4,04 \•SIBIU: 15,30•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba talia): 5,19, 22,49; 23,08 ;(prin Oradea): 15,16 •TÎRGUMUREŞ: 16,13; 20,19 •INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR 1INFORMAŢII: 11-22-12 finton)

11-24-75 (internaţional)

ORARUL CURSELOR TAROM

Plecări d in B ucureşti:7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă

vineri inclusiv Plecări din C Iuj-Napoca:8,45; 14.30; 18,30 de luni pînăvineri inclusivSîmbătă:Plecare.din B ucureşti: 13.00 . Plecare din C luj-Napoca: 14.30 Tariful: 35.000 lei Telefon TAROM Cluj: 19.49.87

CURSE INTERJUDEŢENE din A utogara II

Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00. •CIuj-Napoca-Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00.

Clnj-Napoca - Baia Mare: 6,30; 17,00, •Cluj-Napoca - Abrud *6,00,14,15. «Cluj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă

duminica); 12^0,14,30; 18,30. Cluj-Napoca - G&bău - Zalău: 6,40

•Ouj-Napoca - Jibou: 7,00; 14,00 (prin Gîrbou); 16,30 (prin Hida). Quj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30; 16,00Cluj-Napoca - Aiud: 12,00.Ouj-Napoca-Alba-Iulia: 13,00., Ouj-Napoca - Bistriţa: 15,30 (circulă vineri, s&nbiti, duminică, luni). auj-Napoca - Brad: 16,00.Ouj-Napoca - C&npeni: 13,15. ■ lOuj-Napoca - Mediaş: 14,30. Ouj-Napoca - Reghin: 16,30. :

•Ouj-Napoca - Tîmiveni: 15,15. ■; •Ouj-Napoca - ITrgu Lâpuş: 15,25.' •Ouj-Napoca - Topliţa: 14,15. mOnj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Modu);

14,00 (prin Tîoc).•Cluj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin

Căpuş), 14,00 (prin Sutor). •Ouj-Napoca - Turda 5,30, 6,30,6,50;

7,20; 8,15; 9,30; 10,30;1^0,12,30;13,20; 14,00; 14,30; 15,00; 15,30,16,00,17,00; 18,00,18,30;19,00; 20,00; 21,00; 22^0.

Cursele judeţene pleacă din Autogara I.

CURSE INTERNAŢIONALE din A u to fa r* II:

• Ctaj-Napoca - Budapesta, ca plecare din Clnj-Napoca la zilele de lani, joi şl vineri la ora 7,00 şl Înapoierea din Budapesta In zilele de marţi, vineri ţi stmbatâ la ora 11,00 .I Clnj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cn plecare din Cluj-Napoca In ziua de miercuri ora 7 şl înapoierea din M islm lclnzinadejolorall. '

liVbUKMAJll A u to g a ra 1 : 14 -3 4 -3 6 A u to g a ra 11 :1 3 -4 4 -8 8

M arţi, 18 iulie 19955,00 - Matinal; 5,05 Agenda

zilei; 5,10 M eteo; 5,15 - Horoscop; 5,25 Sport; 5,35 Pro­gram TV; 5,55 Piaţa şi cconomia dc piaţă; 6,35 Agenda zilei; 6,40 Actualitatea mondenă; 7,15 Horoscop'; 7,25 Revista prese i;7,30 Calendar; 8,10 - Poliţia m unic ip iu lu i în d ire c t; 8,15 - Pompierii în d ir e c t ; 8,30 - în tre ru p e re a e m is ie i ; 1 2 ,0 0 Reluarea emisiei; 14,30 - Over­dose ; 16,10-C inefil; 18 ,3 0 - In tre ru p c rc a e m is ie i ; 21,30 - Greatest Hits; 23,05 - Music by night.

Ştiri Uniplus rad io 7 ,0 0 ; 8,00; 12,05; 13,00; 15,00; 16,00; 17,00; 22,00; 23,00.

Ş tiri HBC L ondra 6,00; 14,00; 18,00; 21,00.

RETETAZILEI

Salată de roşii cu brînzăDe ce av e ţi nevoie: 500 g

roşii, 3-4 ardei graşi, 100 g ceapă, mărar, 50 g telemea, 50 ml ulei, sare, piper.

Mod de pregătire: Roşiile se taie în bucăţi mici, ardeii se taie mărunt, iar ceapa - peştişori. Totul se amestecă într-un castron cu mărar tocat, sare, piper şi ulei. D easupra se rade un s tra t de telem ea. P oate fi serv ită ca aperitiv sau ca garn itu ră la fripturi sau la pe ţtc prăjit.

sm m siLFarm acii ca icrv iciu perm a­

nent: Farmacia "Corafarm", str. Ion Meşter nr. 4 , telefon 17-51- 05.

G a r d a d e n o a p te : Farm acia nr. 1 P-ţa Unirii nr. 37, telefon 11- 10-49, orar 20-8._____________

B I B L I O T E C I• B.C.U. "Lucian Blaga"

(strada Clinicilor 2): 17-28 iulie:8-14; 31 iulie - 20 august: închis;21 august - 3 septembrie: 8-14 sala "Gh. Lazăr" (numai pentru cadre didactice universitare şi cercetători); 4-15 septembrie: 8- 13,45 şi 14,30-21; 17-29 septembrie: 8-14. Sîmbătă şi duminica: închis. .

• B iblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA"

Perioada 15.06 - 1. 09. 1995 SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr. 1) şi filialele ORAR: luni, miercuri, joi, 14-19,45; marii, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l)ORAR: luni, marţi, joi: 14- 19,45; miercuri, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică -închis. SALA DE LECTURĂ (str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni- joi: 9-19,45: vineri: 9-17,45: sîmbătă: 9-13,45: duminică - închis.

• Biblioteca Academiei (stra­da Kogălniceanu 12- 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

• Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9) Orar: luni 10 -14; marţi 12 - 16; miercuri 13 - 16; joi 12 - 16; vineri 10 -17; sîmbătă şi duminică: închis

Biblioteca Americană (stra­da Universităţii 7 - 9). Orar: luni -vineri 1 2 -16

Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vi­neri: 9 -1 4 ; sîmbătă şi duminică: închis v.

• Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor, 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă:, 9 - 13; duminică: închis . .

• B ib lio teca C lubului S tudenţesc C reştin (strada Kogălni-ceanu 7-9). Orar: marţi:18- 19; joi 19-20.

• Biblioteca Casei corpului d id ac tic , Bulevardul 21 decembrie nr.9, camera 39, orele8-15.

• Biblioteca Centrului Cul­tu ra l F rancez (strada Kogăl­niceanu 12-14). Orar luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10- 16; sîmbătă şi duminică închis.

• Bilioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13,"duminică: închis.

• Muzeul Naţional de Artă(Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis

• Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17 ; luni şi marţi: închis

• Muzeul Naţional de Istorie a T ran silv an ie i (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

• M uzeul E tnografic al Transilvaniei (strada Memo­randumului 21). Marţi -dum i­nică: 9 - 17; luni: închis

• Galeriile "Bastion” (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri:9-17; sîmbătă şi duminică: închis

• Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.

• Muzeul Zoologic începînd cu data de 23 mai, se va putea vizita zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele10-14.

P a rc a i e tnografic"Romulus Vuia” zilnic 9-16, luni închis.

M arţi, 18 iulie Program ul I: 7,00 La prima

oră; 9,20 Film serial: "Santa Barbara”; 10,05 Film serial: ”Aur şi noroi”; 10,55 Desene animate;11.10 Studioul şlagărelor; 11,35 Cinematograful de artă;13,10 - 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi;14.10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj- Napoca;16,00 Actualităţi; 16,10 Fii tu însuţi!; 17,00 Convieţuiri;18,00 Cazuri şi necazuri în dragoste;19,00 Clio; 19,30 Desene ’ anim ate; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film artistic: "Rosenemil” ; 22,35 R eflector;23.05 M uzicoram a; 23,30 A ctualităţi; 23,45 Turul Franţei la ciclism ; 23,55 G ong!; 0,25 Cîntă în noapte un violoncel...;

P rogram ul 2: 7,00 La prima oră; 9,20 Ora de muzică...Ia Iaşi;10.05 Philipe Pascal şi muzica sa;11,30Teatru TV: ”Ciocîrlia" de Jean A nouilh (r); 14,00 A ctualită ţi; 14,10 Ecran de vacanţă; 15,00 Film seria l;

“B rigada specială 2 :2 .” ; 16,00 Desene animate; 16,30 Film serial: ”Şi bogaţii p lîng” ; 17,00 - 23 milioane (I); 17,40 Film serial: ”Aur şi noroi”; 18,30 - 23 milioane (II);20.00 Cu cărţile pe fa ţă ; 21,00 TVM.Mesager; 21,30 între da şi nu;22.00 Credo; 23,15 Film artistic: "M ilionarul din Brcwster” .

T V R C L U J-N A PO C A : 15,05 Jurnal: Actualităţi. Emisiune în lim­ba maghiară.

M iercu ri, 1 9 iu lieP ro g ram u l I : 7,00 La prima

oră ;9,20 Film serial: "Santa'Bar- bara” ; 10,05 Film serial: ”Aur şi no ro i” ; 110,55 D esene anim ate;11,20 Videocaseta muzicală; 11,35 Ecran de vacan ţă;13 ,10 - 1001 audiţii;14,0Q Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi;15,05 TVR Cluj-Napoca;16,00 Actualităţi;16,10 Magazin sportiv;17.00 A utografe m uzicale; 17,15 Alfa şi 0mega...;18,00 Festivalul - concurs al ansamblurilor folclorice, profesioniste din Rom ânia; 18,30 D esene anim ate; 19,00 T im pul Europei;19,30 Film serial: "Califor­nia visează”;20,00 Actualităţi;20,50 Film artistic: ”Dr.Quinn”;21,45 Noi fron tiere; 22,25 T o tu l despre m uzică; 22,55 C onfluenţe;23,25

Actualităţi; 23,40 TurulFiatlt, la ciclism; 23,50 Întîlnireadt| miezul nopţii; .0,30 Jazz-f„'

P rogram ul 2 : 7,00 La prh- oră;9,20 Ora de muzică; 10ţ Magazin satelit; -11,30 Des« anim ate; 12,00 Gong!;12j Caleidoscop muzical; 13,005, m em ber rock; U; A ctualită ţi; 1 4 J0 Ecran t vacanţă; 15,10 Serialul seria'4 .16.00 Desene animate;16,30Fî;serial: ”Şi bogaţii plîng”;]7$ Mini-Eco; 17,40 Film serial: \ şi noroi”; 18,301 Emisiune în | ba m aghiară; 20,00 p, m em oria;20,30 Turist - cit'21.00 TVM Mesager; 21J Tradiţii; 22,Q0 Film serial: "Sai Barbara”;22,45 Un secol de 1 nem a; 23,45 Moda meridiane;0,15 Muzica şi dans Pascal Sevram

TVR CLUJ-NAPOCA. 15 Jurnal; A ctualităţi. Excelsl T ineri interpreţi în prag afirmării. Ambient 2000: Repo ale dezvoltării urbanistice C luju lu i. Videoautogral prof. u n i v. dr.D. D. Draşovcanu i la facultatea de litere din Cly. Napoca. V -

P r o g r a m u l t e l e v i z i u n i l o r p r i n c a b lu

PO R TA L. EXPORT - IMPORT S-R.L.

PO RTA L 17.45 Buletin inform ativ; 8,00

Desene animate - Cartoon NetWork;9.30 Buletin inform ativ; 9.45 Antena 1 - Divertisment m atinal;11.00 Buletin inform ativ; 11.10 Film - Absolvirea - PRO 7; 13.10 Buletin informativ; 13.25 Antena 1- Filin; 15,00 A ntena 1 - Videotonomat, teleschoping; 15.45: Buletin informativ; 16,00 S e ria l^ Dan şi Roşie - Canale 5; 1,6.30 Seria l - D ădaca - C anale 5;17 ,00Desene anim ate - Cartoon NetWork; 18.30 Observator - Ştiri Antena 1; 19.50 Buletin informativ;20.10 Explosiv magazin - RTL;20.40 A ntena 1 - Top m uzical;21.00 Buletin inform ativ; 21.10 Film - Zdrobitorii de inimi - VOX;

23.00 Reportaj - Mallorca - RTL 2;23.45 Film - O raşul alfabetului - RTL2. ■

PO R TA L 29.45 Buletin inform ativ; 10,00

A ntena 1 - Film ; 11.45 B uletin informativ; 12,00 Antena 1 - Film;13.45 B uletin inform ativ ; 14,00 Antena 1 - Videotonomat, coktail, reportaje; 15.30 Antena 1 - Seriale;17.00 B uletin inform ativ ; 17.15 Antena 1 - Film; 19,00 Antena 1 - Divertisment, muzică; 20.15 Buletin informativ; 20.30 Antena 1 - Film; 22-15 B uletin inform ativ ; 22.30 Antenă I - Film .

8,00 Program pt. tinere t; 8.30 Seriale Rete4; 11.15 Seriale Rete4;14.30 T eletex ţ; 14.45 Seriale -

C anale 5 şi R ete.4; 15.45 Dt amiaza sentimentală Ciclu de Fit18.05 Revanşa Episodul 93 -sc MediaPro; 18.55 Diverse -preb MediaPro; 20.30 Roata norocit concurs SAT1; 21.15 Scandi staţia de urgenţă - film PR07;Î! Reporterii - magazin PR07; Cei patru curajoşi - Pro7.

C anal A ntena 117,00 Ştiri, reportaje; 17.300;

viaţă - serial; 18.00 îngerul orar- serial; 19.00 Ştiri - reportaje; 1! A ltfel de lume - serial; 20. Capcana periculoasă - serial; 21 Observator; 22,00 Film; 23.30 Fi

NCN: 10,00 NCN ştiri şi actualitâp

cale AM; 10.20 Inimi de copil-£ codat; 11.58 Steaua întunecată-t codat; 19,00 NCN ştiri şi actuali locale PM; 21.30 Inimă de cof film codat; 23.08 Steaua întunec- film codat

Î l11

V

Telegraf•Grupul parlamentar socialist al

Cam erei D eputaţilor, cu acordul unor deputaţi PUNR, PRM şi ai unor deputaţi , d in rîndu l minorităţilor, a avansat o propunere pentru modificarea Legii 41/1991 priv ind salarizarea, şi anume abrogarea alin. 6 din articolul 1 ai am intite i legi, ca re ’ stipu la confidenţialitatea salariului de bază a adaosurilor şi sporurilor; m otivaţia: respectiva prevedere perm ite apariţia de suspiciuni şi interpretări diferite la adresa celor ce sînt apăraţi de acest articol.

• Conform prevederilor Legii pentru reglem entarea situa ţie i juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului, în termen de 45 de zile de la publicarea legii, consiliile locale, orăşeneşti, municipale, după caz, propun constitu irea com isiilo r speciale investite cu competenţa de a primi cererile şi a verifica actele. Comisiile se numesc prin ordinul prefectului, în termen de 15 zile de la înregistrarea propunerilor; comisia judeţeană pentru aplicarea

dispoziţiilor legii este formată din: preşedinte-preşedintele Consiliului judeţean, membrii: notarul şef sau delegatul acestuia, directorul general al d irecţiei judeţene a finanţelor publice, directorul direcţiei judeţene de urbanism , lucră ri publice şi am enajarea te rito riu lu i, şeful serviciului contencios al consiliului judeţean ,' 2-6 spec ia lişti din domeniile gospodărie locativă Şi expertizări în construcţii şi terenuri, secretar-şecretaru l : consiliu lu i judeţean.

• în octombrie... 1992, Guvernul a înaintat Parlamentului, spre a fi luat în discuţie, Proiectul de lege referitor la Codul circulaţiei rutiere... în ciuda faptului câ prevederile acestu ia- sîn t de o deoseb ită actualita te dată fiind creşterea traficului rutier, lipsa de receptivitate a forului legislativ suprem face ca şi acest important compartiment al vieţii noastre cotidiene să nu se afle sub dispoziţiile unor reglementări mult îmbunătăţite. .

• Ordonanţa nr. 8/1995 stabileşte taxa de timbru pentru înstrăinări im obiliare, după cum urm ează: pentru o valoare de un milion de lei se plăteşte 7 la sută (adică 70:000

lei); pentru valori între un mffi® .cinci milioane lei se achită701 lei, plus 5 la sută pentru sum: depăşeşte un milion lei; între 5 ş milioane lei, taxa de timbru vjW# P’

.270.000 lei plus 4 la sutăduî ** depăşeşte 5 milioane lei; între!15 milioane lei se plăteşte470.0. lei plus 3 la sută din ce depăşeşte milioane lei;,peste 15 milioanei" taxa de timbru este de 620.000 plus 2 la sută din c e depăşeşte milioane lei.

Filme14-20 iulie 1995

. Cluj-Napoca: Republica - Alerta- SUA - prem ieră (9; 11.30; 14; 16.30; 19) • Victoria - M onkey Busines - Prindeţi ' ţ i arestaţi această maimuţă - SUA - premieră (11; 13;

15; 17; 19) • A rta - Teren m in a t- SUA ( I I ; 13; 15; 17; 19) • Mărăşti- sala A - Prom ontoriul groazei - SUA (13; 15.30; 18); sa la B - Doamna Doubtfire - tăticul nostru

• trâznit (14; 16; 18.30) • Favorit - Evadatul - SUA (11 ; 13.30; 16;18.30)

POLICLINICAINTERSERVISANgfr. Pascal/ n r^ c a j i . Cheorgte

INTERNE • CARDIOLOG® NEUROLOGIE • FSMAm ENDOCRINOLOGIE REUMATOLOGIE • ECOGRAHE-ALER' DERMATOLOGIE- _ CHIRURGIE • ORTOPEDCO.R.L. • OFTALMOLOGII GINIXXXIXÎIE-oncolog: PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR (Biochimic - Bacteriologic lmunologic - Parazitologie Teste SIDA)ZILNIC, in c lu s iv DVM ISltt o re le 7 - 2 1Medic de gardă: orele 21-7

Rezervare, consultaţii la 1»193.939

ALIANŢA ANW lOlŞj- sufle tu l nostru Ia dUpozif dum neavoastră. Telefon»!* noapte; te le fonu l de

Vl9.39.39 - între o rele 2I-0L

marţi, 18 iulie 1995 ROZA VINTURILOR A D E V A R U Lde Clm

Germania:E x tre m is m u l

de d re a p ta în scă d e reReuter: R asism ul violent şi

6^tremismul de dreapta au scăzut 9ţiul trecu t în G erm ania, dar aţ(jeninţarea pe ca re o reprezintă grupurile extrem iste străine, cum ar fi acţiunile kurzilor şi ale radicalilor j Slamişti a c re s c u t •=• a declarat p jinistrul g erm an de interne ^an fred K anther.

"Nuniărul a ta c u rilo r ' rasiste înregistrate â scăzut pentru al doilea atj consecutiv la. 860 în 1994, de la j6 0 9 în 1993 şi 2277 în 1992, potrivit datelor furnizate de Biroul federal pentru protecţia Constituţiei (0 FV), agenţia internă de securitate si contrainformaţii a Germaniei.

“Principala cauză a descreşterii Bxtrem ism ului de dreapta o constituie dezaprobarea evidentă de câtre populaţie a acestei ideologii; pj-ecum şi eficienţa unui complex de contramăsuri adop ta te de stat”, a declarat Manfred Kanther cu prilejul prezentării ra p o rtu lu i pe această[efflă.

Numărul incidentelor de extremă [jreapta - care m erg de la salutul lui Hitler, care e s te interzis', pînă.la propaganda neonazistă sau atacarea persoanelor handicapate - s-a cifrat la 7952 în 1994, fa ţă de 10561 în 1993 şi 7684 în 1992. Treisprezece persoane au fost ucise în cadrul unor ^Jacuri violente de extremă dreapta, ce au avut loc în cei trei ani de la unificare, în 1990 determ in înd guvernul să in te rz ic ă acţiun ile extremiste de dreap ta ale anumitor grupuri: ; .

Totuşi, în profida amplasării, anul trecuta unei bom be explozive la

sinagoga din Lubek, pentru prima oară după c e ld e -a l treilea Reich, s ta tis tic ile cele mai recente înregistrează o reducere a violenţei antisemite, anul trecut înregistrîn- du-se 41 de atacuri, faţă de 72, cît s-au înregistrat în 1993.

N um ărul mem brilor grupurilor organ izate de extrem ă dreapta - incluzînd două partide înregistrate legal, Partidul Republican şi Partidul German U nit (DVU) - a scăzut cu 13 procente la aproximativ 56000 de persoane. J\

M anfred K anther a declarat că B iroul federa l pentru pro tecţia Constituţiei va supraveghea în viitor formaţiunea comuniştilor reformaţi, Partidul Socialismului Democratic (PDS), desprins din fostul partid com unist germ an. B iroul a id en tif ica t un grup de 5000' de persoane avînd d p latform ă

- neostalinistă, comunistă. L iderul PDS, Lothar Bisky a respins imediat această acuzaţie, subliniind într-o declaraţie câ “Biroul federal permite ca din banii contribuabililor să se p lă tească toate m inciunile şi calom niile despre PDS. Partidul Socialism ulu i D em ocratic este împotriva folosirii oricărui gen de violenţă ca mod de soluţionare a divergenţelor politice”.

M anfred K anther a relevat, de asemenea, o creştere accentuată a numărului islainiştilor extremişti din G erm ania, la aproape 26000 de persoane, m ajorita tea lor făcînd parte din grupul algerian de opoziţie interzis, Frontul islamic de Salvare (FIS). , '

Jlomânia priveşte aderarea sa la W.A.T.Q. drept o garanţie îm p o tr iv a jm e O m la v iz ă r l’’

(Articol semnat de fetio Petkov în ziarul bulgar “Kontinent” din 4 iulie 1995)

Va introduce Ungaria o nouă cortină de fier?Ar putea Ungaria să introducă o

nouă cortină de fier la graniţa ei răsăriteană şi de sud? S ituaţia justifică oare introducerea de vize pentru ţările vecine? Sau pres/unea din O ccident, m unca la begru, în flo rirea contrabandei? Ar fi benefică sau nu cortina de fier? Ar merita oare să ne angajăm în rolul ingrat al bastionului de apărate al Occidentului?

Ungaria este ţara cea mai vestică unde pot ajunge fără viză bulgari, români, ruşi, ucraineni, sîrbi şi alţi cetăţeni ai unor state noi. De cînd is to ria a redesenat harta acestei regiuni, Occidentul este îngrozit de m area m igraţie. La o ra-actuală Occidentul’se. găseşte nu în etapa de p rim ire , ci în cea de izolare. Muncitorul emigrant, refugiatul nu sîn t oaspeţi b ineveniţi. E xistă E uropa Schengen şi Europa expulzaţilor. Cred că se exercită

( “Nepszabadsag’presiuni mari asupra noastră şi asupra celorlalte ţări din Grupul de la V isegrad să introducem reglementări mai severe pentru ca masa săracă din Est să poată fi ţinută c ît mai departe de Uniunea Europeană, fără graniţe interne.

Dar nu numai Europa se teme. M uncitorul em igrant, străinul, înseamnă concurenţă. El aduce pe piaţă o forţă de muncă mai ieftină, m ărfuri, servicii mai ieftine. Angajarea muncitorului la negru îi dă un răgaz patronului, dar îl intro­duce în sectorul ilegal. Zidarul secui este un musafir binevenit cît timp lucrează pentru aproape nimic, dar este un concurent periculos pe piaţă. !n ultimii cinci ani ţara a devenit mai deschisă. în u ltim ii cinci ani populaţia are mai multe prejudecăţi, a apărut xenofobia - teama pentru propria supravieţuire. Şi aceasta nu

din 8 iulie 1995)face deosebire în tre rom ânul din R om ânia . şi m aghiaru l din Rom ânia.

în Ungaria există aproape judeţe întregi unde populaţia trăieşte din contrabanda de benzină, din intermedieri. Nici nu are o altă sursă de venituri.

Ce s-ar întîm pla cu zona Bereg dacă la g ran iţă s-ar cere v iză? D esigur, s-ar putea răspunde că ex is ten ţa econom iei la negru îm pied ică lich idarea crizei. Econom ia la negru nu p lă teşte , impozite şi de aceea cea legală este împovărată deosebit de mult. Există num eroase argum ente şi ■ contraargumente.. Dacă Ungaria va conduce regimul

de v ize cu vecin ii atunci va îm pied ica şi m işcarea liberă a m ilioane de maghiari care trăiesc dincolo de graniţe. Şi bineînţeles, va

exclude de la vizite şi pe ungurii din Ungaria. Căci la o astfel de măsură contramăsura va fi similară.

Dacă guvernul lasă lucrurile să râm înă în continuare aşa cum sînt astăzi, vor exista probleme şi mai m ari. E xistă ,o structură a M in is te ru lu i de Interne a Ministerului Muncii, autoguvernări care nu trebuie decît să respecte legislaţia.

A r trebui o reglementare nouă care sâ poată fi pusă în aplicare, cu caracter umanitar şi care să ţină cont de situa ţia ţă rii, a economiei. A ctivitatea muncitorilor imigranţi ar trebu i legalizată. .în acest fel, m uncito ru l şi patronul vor f i ' p ro te ja ţi, iar concurenţa pe piaţa fo rţe i de muncă va putea fi reglementată. Poliţia, la rîndul ei, treb u ie să expulzeze din ţară crim inalii, prostituatele străine şi peştii lor.

L i m b i l e b u l g a r ă ş i m a c e d o n e a n ă - c o p i i a i u n u i s i n g u r t a t ă(Articol din cotidianul bulgar “Duma” nr. 140/1995)în conflic tu l is to ric nu cu

M acedonia ci cu m acedonism ul, Bulgaria democratică a ales un curs civilizat de neconfruntare. Ea a fost cea care, prima în lume a recunoscut independenţa , noului stat macedonean şi acest lucru ar fi putut constitui un punct de plecare pentruo apropiere multilaterală între cele două state. De la Skoplie ni s-a cerut să recunoaştem pe lîngă stat şi noua naţiune macedoneană. Pornind de la realităţile stabilite în lume, precum şi de la p ractica dip lom atică, ream intim că naţiun ile > nu se recunosc. E le ori ex is tă , ori nu există.

De la Skoplie ni s-a mai cerut să recunoaştem şi lim ba lite rară m acedoneană. L im bile , de asem enea, nu se recunosc dar în poziţia pe care absolut improvizat am adoptat-o am m an ifesta t o abate re de la cursul c iv iliza t de

neconfruntare de care am am intit mai sus. De exemplu, la anunţarea rezultatelor ultimului recensămînt în Macedonia unii naţionalişti au protestat pentru faptul că din nou, în Macedonia nu au fost înregistraţi bulgarii. Dacă ar trebuie să avem astfel de pretenţii (în situaţia în care se cunoaşte istoria acestei dispute), m îine ar trebui să căutăm o minoritate bulgară în Macedonia, deşi lucrurile în această problemă sînt foarte clare. Noi îi considerăm pe macedoneni - sau mai exact spus populaţia slavă de aici - ca fiind bulgari (pentru că macedoneni sînt şi albanezii, şi valahii şi turcii şi toţi cei ce trăiesc în 'M acedonia). Dar populaţia bulgară din Macedonia se

. simte oare cu adevărat ca nefiind

documente de stat bilaterale în aşa' num ita lim bă macedoneană. în

riu-1 putem face să se simtă bulgar aceste zile prof. Victor Friedman de nici în p ropriu l nostru stat. Nu . la Universitatea din Chigago, invitat putem însă să-i permitem să ni-1 des­trame, aşa cum procedează membrii organizaţiei macedonene “llinden”.

Cu confraţii noştri macedoneni nu putem şi nici nu este cazu l să îm părţim ceva din istoria noastră naţională de genul “al nostru” şi “al

oficial nu de Sofia, ci de Skoplie, a d ec la ra t la Academia M acedoneană de Ştiinţă şi A rtă urm ătoarele: “Limba m acedoneană şi cea bulgară sîn t cop ii ai unuia şi aceluiaşita tă sud-slav. Ce poziţie mai.

vostru” . în aceste z ile , un coleg bună, m ai constructivă decît 1s-a înfuriat câ la Skoplie l-au obligat pe preşedintele Adunării Parlamen­tare a Consiliului Europei, Miguel Martinez să se închine la mormîntul lui Goţe Delcev “al nostru”. Adevă­rul este unul singur şi tot timpul va fi cel care va putea fi dovedit Istoria nostră este comună şi este absurd s-0 împărţim ., în ceea ce priveşte limba, avem şi

aceasta ar putea există pentru înce ta rea disputei nu în ş tiin ţă , ci în v iaţa de fiecare zi!

Cu ocazia fiecărei vizite a unei în a lte delegaţii macedonene (subliniez “înalte” pentru că la alte niveluri astfel de absurdităţi nu se întîm pla), din partea macedoneană' .se insistă pentru translator, îs timpce bulgarii, fireşte nu au nevoie de

bulgară? La urma urm elor, dacă n9 ' vina noastră. Deja de cîţiva ani o a s tfe l de persoană-M otivele cineva nu sc simte bu lgar, no i;: ne to t încăpă ţînăm să sem năm bineînţeles sînt politice: ; V, ;

Pentru p o li t ic ie n i i rom âni, îngrijoraţi de încercările unor forţe, de s se re v e n i la fron tie re le de disaintea prim ulu i război mondial înBalcani, ca lita tea de membru în NATO este p riv ită , în primul rţpd, c« «garanţie îm potriva pretenţiilor ungare faţa de. T rânsilvânia. .;

Colaborarea m ili ta ră rom âno- americană, in c lu z în d dej a şi producerea în com un a unor arme, cite apreciată de experţii români şi 4®ericani (oricit de straniu ar părea Pentru observ a to rii ain afară) ca *6010011 ce se dezvoltă cel mai rapid în relaţiile bilaterale din ultimii trei ani. Recenta v iz ită de*cinci zile a Ministrului rom ân , a l apărării, ^leorghe Tinca, în SUA, în fruntea **oei num eroase delega ţii, este •ocontestabil, cea mai rodnică vizită ® unui ministru rom ân în SUA de 'lupă decembrie 1989. .

în cadrul v izite i s-a ajuns la un

acord de princip iu p riv ind constituirea în perioada 1999-2005, la Uzinele militare din Braşov, a 200 de e licop te re “C obra” , din care jum ăta te sîn t destinate arm atei americane. Ponderea părţii române în' p roduc ţia .celui mai popular e licop te r de luptă din lume va ajunge treptat la 100 la sută: Acccaşi schemă va fi aplicată şi în asimilarea altor metode de tehnică de luptă şi armament. în prealabil, au avut loc convorbiri cu companii americane Cunoscute pen tru producţia de

W. Perry privind confidenţialitatea în re la ţiile m ilitare reprezin tă condiţia necesară pentru aprofundarea relaţiilor în domen iul industriei de.apărare. Se consideră că acţiunile îiaţ direcţia dezvoltării co laborării c i sta te le NATO în producţia de armament constituie un avantaj im portant! si~o condiţie necesară în prezentarea candidaturii pentru a deveni membru cu drepturi depline în Alianţa nord-atlantică.

,La întrebarea “Ce aşteptaţi de la admiterea României, peste5riO ani,

război mondial, un eventuaş conflict militar este menţionat inevitabil pe prim ul sau al doilea loc In toate anchetele sociologice în care li.se cerea persoanelor anchetate sâ indice cele mai mari ameninţări pentru ei şi ţară. D ar, spre deosebire de perioada de după decembrie 1989, cînd Bucureştiul aVea prea puţin puncte de sprijin !n străinătate, în raport cu Budapesta, considerată un po ten ţia l adversar, în p rezent

■ lucrurile stau cu totul altfel. O nouă răcire a relaţiilor ruso-americane, ca

avioane, instalaţii pentnTiontrolul ■ în grupul “celor 15”?, m in is tru l în perioada anilor ’60-’70, oferăzborurilor şi de simulatoare pentru român â răspuns: “Intrarea României diplomaţiei româneşti posibilitateains tru irea tu tu to r genurilor de în Uniunea Europeană înseamnă în să înceapă binecunoscutul joc dearm ată. D elegaţia rom ână a primul rînd graniţe mai sigure”. echilibristică între superputeri. Darexaminat posibilitatea încheierii de în contextul crizei iugoslave,-pe acum B ucureştiu l m izează săacorduri pentru retehnologizarea care majoritatea politicienilor din ’ găsească la Washington garanţii, nuuzinelo r sale de arm am ent în România, indiferent de culoarea lor atît împotriva unei posibile surprizpvederea adaptării lor la standardele politică, o privesc ca o încercare de , “ruseşti”, cît un aliat stabil în NATOmilitare cerute de NATO. restaurare în această parte ă Europei' împotriva unei eventuale încercări

Acordul semnat de Gh. Tinca şi a situaţie i de dinaintea prim ului a Ungariei de a anexa Transilvania.

Rusia:C e rn o m îrd in

aşteaptă in ciifise;R « t i t « r : Fie că-i place, fie câ * solemn această loialitate atanej cînd

nu, V iktor Cernomîrdin este acum rublp s-a prăbuşit, în deceiabrie anul ferm considerat drept omul cel mai trecut, deşi a fost criticat şi unii din probabil să-i succeadă preşedintelui ■ m iniştri săi au fost concediaţi. De ros, Boris Elţîn. ' ’• asemenea, el a stat alături de Klţîn,

C ernom îrd in , care ar utm a să deşi s-a d is tan ţa t pe tăcute de

K O SO V O ÎNTRE NELINIŞTEAI SPERANŢĂ’ |1 P Corespondenţă specială din Iugoslavia de la Mircea VAIDA- VOEVOD - V- VPHESS

(urmare din pag. 1)separatistă” ! De profesie medic

ginecolog, M ladin Ivanovic e preşedintele "skupşei” - din Pec şi deputat în parlamentul Serbiei, îmi adresează un sfat prietenesc: D-voastră, în Rom ânia, în

Transilvania, trebuie să împiedicaţi la timp orice tendinţe separatiste , pentru ca să nu trăiţi ceea ce trăim noi azi - deoarece am permis - pe parcursul a 45 de Ui, ca aceste speranţe separatiste *â fie alimentate şi de politica de stat...!

Domnia sa îmi relatează că la

sediul Partidulu i A cţiunii D em ocratice (S.D .A .) al lui A lia Izetbegovici, preşedintele partidu­lui, Suleiman Ugleanin, a fugit în Turcia, dar este posibil ca rămăşiţele ilegale a le acestei grupări mai acţionează subteran. Mai cu seamă acum, cînd în noua Iugoslavie existăo mare afluenţă de refugiaţi, s-ar impune reîntoarcerea la vatră, cel puţin a unei părţi a sîrbilor izgoniţi de campania antisîrbă de purificare etnică, practicată de o jumătate de veac în Kosovo.

La sfîrş itu l lunii mai, 1995, opoziţia din Serbia a încercat o

p ro testînd îm potriva po litic ii guvernamentale şi a preşedintelui M iloşevici, învinuit a nu proteja îndeajuns pe sîrb ii din K osovo- Metohia. Soldîndu-se cu un eşec, această acţiune (transform ată în cam panie de pub lic ita te a unor liederi ca Momcilo Traicovici, dar mai ales a rad icalu lu i Seşel!) dovedeşte grăitor cîtor dificultăţi , de o deosebită com plex ita te , e nevoit să le facă faţă în acest mo­m ent p reşed in te le Slobodan M iloşevici.

G rupul de contac t a l m arilor bonzi mondiali, în tîrzie la infinit

Miloşevici e la rîndu-i constrîns să menţină severul embargou de pe Drină, contra sîrbilor bosniaci; concom itent fo r ţe ' obscure încearcă să amorseze în Kosovo o bombă cu consecin ţe incalculabile pentru întreaga zonă a Balcanilor.

în tr-o vrem e cînd un ita tea europeană, în c iu d a generoasei oferte pe care o reprezintă, este o form ulă pe cale de a sc devaloriza, naţiunile din centrul şi estul continentului european ar trebui să tragă concluzii proprii din lecţia iugoslavă, pînă cînd nu

prtia temporar funcţia dacă Elţîn ardeceda sau ar deveni inap t deactivitate, a apărut pentru scurt timpîn public miercuri şi le-a declaratreporterilor câ Elţîn este în “formăbună” . Apoi el a dispărut din nou.

iPm ul considerat de experţii ruşi şiKstrăini drept cel mai probabil si mai osilvama. r f . • . .jlilecvat succesor al lui Elţîn nu îşiface publicitate. D eocam dată, eltrebuie să aştepte să vadă dacă Elţînse decide să candideze sau nu înalegerile prezidenţiale de anul viitor.Se consideră că este puţin probabilca el să concureze îm potriva luiElţîn şi a ieşi în evidenţă prea curindar însemna să rişte o luptă pentruputere cu consilierii mai rapace a luiElţîn. - ■

C ernom îrdin , fostu l şef almonopolului de stat asupra gazelor,Gazprom, îi datorează mult lui Elţînşi i-a fost loial de cînd preşedintelel-a scos dintr-o relativă obscuritatepentru a-l numi prim -m inistru îndecem brie 1992. E l a reafirm at

Pec , a funcţionat pînă în 1993, întîlnire, la mănăstirea Gracianiţa, ridicarea embargoului, în vreme ce va fi prea tîrziu!■— "n ■ - ’ .... -■■■! ........... .....■ •' . '■ ‘ ■' ■ r ' __T i

campania militară lansată în Cecenia în decem brie anul trecuf.

. C ernom îrd in nu a declarat n ic io d a tă că doreşte să fie preşedinte, şi observatorii considera că nu pare dispus să ocupe această funcţie. Dar pieţele financiare din în treag a lum e de-abia dacă s-au clintit cînd Elţîn a fost dus la spital, şi aceasta în mare parte pentru că O cciden tu l îl consideră pe C ernom îrd in drept un succesor posibil şi stabil. Elţîn nu pare a fi tulburat de succesul lui Cernomîrdin şi s-ar supune riscurilo r dacă ar dem ite un om atît de popular. Dar este posibil ca Cernomîrdin să aibi de luptat dacă consilierii lui Elţîn îl vor vedea ca pe o ameninţare.

Viitorul politic al lui Cernomîrdin va fi şi el influenţat de rezultatul a leg e rilo r parlam entare din decem brie. Succesul grupării nou form ate Casa Noastră Rusia îi va spori şansele, dar eşecul ei ar putea fi de rău augur pentru el.

AGENŢIA NAŢIONALA DE HtESA

[R O M P R 6 S 1

NATIONAL NEWS AGENCY

tn această pagină publicăm materiale furnizate de Agenţia Naţională de Presă ROMPRES, precum şi din alte surse.

Potrivit ultimului sondaj de opinie

P.U.N.R. şi Convenţia se vor înfuntaşi la următoarele alegeri în Cluj-IUapoca(urmare din pag. 1) Prezentăm mai jos rezultatele într-o eventuală organizaţie reunită

în legătură cu alegerile sondajului, apropiate, în general, de Graficul al doilea arata parereaparlamentare din 1996, sondajul aprecierile analiştilor politici, clujenilor despre partideleredă, iarăşi, doar o imagine parţială. Surprinde poate, procentul P.E.R. parlamentare. Nu este un criteriuE de aşteptat să crească procentul (3,2), un partid cu o activitate redusă electoral, dar este'un semnal deP.D.S.R., dată fiind popularitatea lui pe plan local Tinerii din P.N.L.C.D. alarmă fa p tu ln ic i un partid nuIon Iliescu la sate, şi să scadă, al nu sînt departe de P.N.L. şi asta, beneficiază de o percepţieţărăniştilor. ■ încurajează pretenţiile lor la posturi , favorabilă.

9. CU CE PARTID ATI VOTA? /PENTRU CEI CARE AR MERGE LA v o t !Procente din totalul celor care şi-au exprimat opţiunea

PUNR

UDMR

PNŢ-CD

PDSR

- PNL

PAC

PD

PRM

PER

PNL—CD

PL’93

PSM

PDAR

PSDR

PS

Altele

2 5 ,4

20 ,2

17,8

8 ,6

]3 ,6

3 ,6

4 .2 i i . CARE ESTE PĂREREA DUMNEAVOASTRĂ DESPRE URMĂTOARELE PARTIDE?

Proastă - Bună

-39 : PAC3,4

3 .2

3 .2

~iJL POPQAR

-481 PDSR-341 PER

- 3 1,8D «

Jo .6

0 .2 ;

1 .6

-47 PL'93

-43-43

PNLPNL—CD

-351 PHŢ-CD

-57

-49f-50)

PRMPSDR

-S6|m. PS

-39 PUKRMDMR

1 I ÎZI31

19

- r i r^22

d 3421> 523

134____ 20

fl7

l i> 2

•40 -30 >20. -t0 • 10 20 30 40

Diferenţa până la 100% este reprezentata de cei care nu şi-cu exprimai părerea

Ziua Naţională a Franţei la

'i *, •

, • *i

■ *: * ■ |

i

t ''

’ : î . > "

V ;■ l i pi i s i i i f c î

■\

ii

►

Excelentă organizarea Centrului Cultural Francez din Cluj-Napoca, prin directorul ei, domnul Matthieu RO’:' vineri 14 iulie, prilejuită de Ziua Naţională a Franţei. Sărbătoare cinstită şi onorată de alese prezenţe clujf

domnii Gheorghe Funar, primarul municipiului & Napoca, prof. dr. Victor Constantinescu, preşediir. C onsiliu lu i judeţean C luj, înalte feţe bisericc; universitari, oameni de afaceri, reprezentanţiaiE mediei locale. Suma sumarăm, o atmosferă destk colorată şi de prezenţa cvartetului condus de Mi Porcişanu, cu un program alcătuit exclusiv dintegj franco-americane. Domnului director Matthieu Re; i-a fost conferită Medalia Consiliului judeţean Ct pentru m erite deosebite în amplificarea relaţii! franco-române. • i ,

Demostene SOFRON Foto: Ion PETCU

Ungaria contra României : 1938 - 1940

De Ia pretenţii tot mai agresive

1940 iulie 4 -0 delegaţie alcătuită de 12 foşti miniştri, în frunte cu Iuliui Maniu şi C.I.C. Brătianu se prezintă Ja Palat în audienţă colectivă, cerînd regelui să renunţe la sistemul său de guvernare şi să constituie un guvern de concentrare naţională. Dinu Brătianu şi Maniu arată că ţara este demoralizată, că toţi cei care au condus ţara în anii din urmă sînt responsabili etc. Regele refuză propunerea (în jurnalul său scrie că ”au apărut fosilele în cap cu Dinu Brătianu'şi cu Maniu”) şi în aceeaşi zi formează guvernul prezidat de Ion Gigurtu. '

1940 iulie 5 - V.M.Molotov, ministrul de externe al Uniunii Sovietice, îi comunică reprezentantului diplomatic ungur de la Moscova că guvernul sovietic "consideră revendicările Ungariei la adresa României tot aşa de juste ca revendicările de către sovietici a Basarabiei”.

1940 iulie 6 - La întrevederea cu M.Manoilescu, ambasadorul Iugoslaviei Ia Bucureşti oferă guvernului român propunerea ca Iugoslavia să facă un sondaj discret asupra intenţiilor Ungariei pentru a se’putea stabili concepţia integrală a acestei ţări în privinţa relaţiilor cu România şi modul cum vede o normalizare a lor. (Iugoslavia se dovedea singura ţară prietenă vecină cu România).

1940 iulie 6 - Carol al II-lea răspunde, prin Manolescu, lui Hitler (la comunicarea acestuia din 3 iulie) că este este dispus ”cu iniţierea negocierilor dintre guvernul român, pe de o parte şi guvernul Ungariei şi cel al Bulgariei pe de altă parte. Este de dorit să se accepte o strămutare de populaţie” - deci propune o rezolvare pe principiul etnic şi nu teritorial Regele consideră că această declaraţie reprezintă pentru sentimentul naţional o mare jertfa” şi

că ea va fl speculată de duşmanii lui, printre care îl menţionează pe Iuliu Maniu. ' ' ■ “

1940 iulie 7 - La întrevederea cu contele Ciano (ministrul de externe italian) la Berlin, Hitler declară: "Germania este interesată în România în special datorită importului de petrol (...) Germania mai importă încă 14.000 tone de petrol din România şi probabil şi Italia ar fi interesată în acest sens”. Astfel’ Hitlerîşi exprimă îngrijorarea în cazul unui război între Ungaria şi România”. Ciano i-a spus lui Hitler că ”îtalia îşi împlineşte nevoia de produse petroliere aproape exclusiv din România” S-a hotărft ca Teleky şi Csaky (primul ministru, respectiv ministrul da externe ungur) să fie convocaţi la Berlin pentru convorbiri tripartite germano-italo-ungare.

1940 iulie 7 - Fabricius , reprezentantul Germaniei la Bucureşti, trimite0 telegramă Ministerului de Externe german în legătură cu atitudinea Grupului etnic german din România faţă de conflictul româno-ungar. Reprezentanţii Grupului i-au comunicat că ”ei nu doresc în nici un caz, nici măcar temporar, să cadă sub dominaţia ungară. Din cei circa 80000 de germani maghiarizaţi din Satu Mare, abia 20000 - 30000 au revenit la conştiinţa de germani, după trecerea lor la România (după 1918 - notă V.L.X...)- Este cu totul de nesuportat pentru Grupul etnic german un coridor ungar spre teritoriul secuilor, fiindcă în felul acesta germanii din Transilvania vor fi rupţi în două şi primejdios de slăbiţi”. .

1940 iulie 8 - Arc loc demisia spectaculoasă, demonstrativă, a lui I loria Sima, şeful legionarilor din guvernul Ion Gigurtu, sub pretextul că nu vrea să se facă părtaş la decizii grave care ar mutila din nou ( după ultimatumul lui Stalin şi răpirea Basarabiei şi a nordului Bucovinei) trupul ţării. In prealabil1 loria Sima a ccrat o audienţă la rege şi i-a propus acestuia să facă el un guvern de tip fascist (Va urma)

Vasile LECHINTAN

O scrisoare de Io BudapestaCu o alură tinerească, ministrul

“ungar al învăţăm întulu i şi al culturii,- Fodor Gabor. nu este lipsit de un farmec personal. în topul celo r mai. sim patici demnitari, probabil; el ar putea cuceri ch iar sufragiile reprezentantelor sexului frumos trecute de o anumită vîrstă.. Cum rîndurile de faţă nu se vor a fi o cronică m ondenă, nu ne vom ocupa de eyentualele şanse ale acestui dem nitar cu înfăţişare adolescentină, ci de o acţiune a sa care nu-i sporeşte farmecul.

în fă ţişa rea tinerească a excelenţei sale este dublată în

acţiuni de un infantilism indubitabil, în speţă, ne referim la a sa epistolă; trim isă om ologului său rom ân, profesorului Liviu Maior. în misiva respectivă, F .G ., îşi exprim ă consternarea- câ Parlam entul R om âniei a adoptat o varian tă a Legii învăţăm întulu i"dezavantajoasă din punct de vedere maghiar”, în interpretarea postului de radio Kossuth - Budapest, "fără să fie respectate promisiunile date lui de că tre m inistru l rom ân al învăţăm în tu lu i” . în scrisoare, demnitarul ungar solicită intervenţia lui L iviu Maior. în p riv in ţa "corectării” legii deja adoptată de

legislativul românesc. Mărturisim că ra r ne-a fost dat să în tîln im un demers care să nu ţină seam a de normele relaţiilor între state, care. să dezvăluie o necunoaştere totală a funcţionării statului de drept, care să presupună câ înţelegerile între state se pot încheia vpe sub tejghea", care să declare a tît de cin ic că Parlamentul Rdmâniei a îndrăznit să nu ţieă seama de interesele'străine, care să ne creadă câ sîntem o colonie căreia i se poate dicta d in tr-o capitală străină. Scrisoarea este o ingerin ţă în p rocesul leg isla tiv desfăşurat în România', care implică guvernul ungar printr-un membru al

său care îsi revendică rolul dt pionier în înfăptuirea p' comitetului de gestionare a crizei din învăţămînt înfiinţat de UDffl şi care prevede trimiterea dt scrisori de protest la organis® in ternaţionale , ambasade, guverne. A stfel, scrisoare! ministrului Fodor nu maiesteo iniţiativă izolată, ci o parte a un® acţiuni concertate ale frontierelor care acţionează, în cazul Legii învăţăm în tu lu i, nu împotrivi pu terii "c r ip to ” comuniste, ti împotriva tuturor forţelor politic* româneşti. ,

G.FARKAŞ

A p ă ra m in te rn u lu i n a ţio n a l■ p r iiPentru oricare dintre formaţiile

politice actuale din ţara noastră, apărarea interesului naţional consti­tuie una din componentele definito­rii ale activităţii sale în plan teoretic şi practic. Partidul Socialist, defi- nindu-şi la congresul de constituire identitatea şi legitimitatea, opţiunea pentru o guvernare de stînga, nu ignoră, ci dimpotrivă, şi-a fixat ca obiective strategice privind interesul naţional: apărarea suveranităţii şi independenţei ţă rii, in tegritatea teritorială, caracterul unitar al stătu-, lui român, măsuri şi acţiuni care dimensionează preocupările noastre pentru dezvoltarea şi afirmarea sub toate aspectele a României, a identi­tăţii sale econom ice, sociale şi spirituale.

E o utopie să sc creadă că ar putea fl reînviată sub alte forme ideea pusă cîndva în circulaţie, aceea a conto­pirii naţiunilor pînă la uniformizarea din punct de vedere economic, so­cial, cultural, pe care o susţin, în- tr-o anumită măsură, unii politologi

,ai zilelor noastre, idee carc ar însem­

na asimilarea celor mici şi slabi de către cei mari şi putern ici, în c ît urm aşii noştri pierzîndu-şi identitatea, nu vor mai şti cine sînt şi nici câ sînt purtătorii unei anumite civilizaţii şi culturi.

Din obiectivele strategice pe care le-am amintit, puse. la baza apărării interesului naţional al poporului român, decurg preocupările actuale şi de perspectivă ale Partidului Sot cialist, ca partid al stîngii democra-1 tice moderne, de a angaja forţele sale, conjugate cu alte forţe politice, prin voinţa politică a cetăţenilor, să slujească interesul ţării, al oamenilor săi.

Pronunţîndu-ne pentru respec­tarea normelor democratice, a Con­stituţiei şi a legilor ţării, precum şi pentru pluralismul politic şi al for­melor de proprietate, avem în vedere ca toate acestea să ducă la ieşirea ţării din marasmul în care sc află, la crcştcrea avuţiei naţionale şi, ca urmare, la realizarea unei autentice justiţii sociale cu efecte pozitive asupra afirmării identităţii statului

român naţional şi unitar. Apărarea interesului naţional impune cu acui­tate să se acţioneze pentru stoparea dezechilibrului economic şi social, cu consecinţe dintre cele mai nefaste asupra degradării vieţii sociale şi politice. Integrarea noastră în struc­turile europene, care îşi au regulile lor, unele înăspriţe în ultima vreme, nu se va putea realiza cu o econo­mie slabă, încă imprevizibilă, cum este a noastră în prezent. Avem un produs intern brut scăzut; o datorie externă în crcştcre, care încă nu ştim cum va fi plătită în viitor; se irosesc multe resurse umane, unele irecupe­rabile; se distruge coerenţa spaţiului economic naţional; privatizarea nu este însoţită de creşterea substan­ţială a capitalului autohton şi deci tehnologizarea şi retehnologizarca' la standarde m oderne nu se pot realiza rapid din lipsa acestui capital real şi nu cu hîrtii şi sub presiuni externe care alterează interesul na­ţional. Organismele economice in­ternaţionale vor sâ aibă în România un partener viabil şi nu un sărăntoc,

stînd cu mîna întinsă pentru a & ajutor de la alţii, ajutor pe care,& sînt dispuşi sâ-1 dea, îl oferă o ţionat, aducînd uneori atingere «P resului naţional. De aceea Pârtii1 Socialist consideră câ în tot cee* se întreprinde în relaţiile dintre s£ trebuie sâ primeze interesul napet iar compromisurile şi dictatul dragul "och ilo r lumii”, nu-ş'î1 avea locu l în politica' externi statului român. Cu atît mai m»® cît unele dintre aceste comprowi se râsfrîng în mod direct as*F unităţii şi integrităţii teritorii suveranităţii şi independenţei nale, a identităţii culturale a naţis

Integrarea în structurile EuK? Occidentale, pe care P.S. o sssf ca pe o necesitate trebuie să P- scam a cu p rio rita te de interi naţional şi de accea noi detc!S am atorism ul unor politicie»1 tendinţele partizane.care facF celor ce atentează la fiinţa no*f naţională. .

Prof. Alexandru RUS Preşedinte, P.S.CIui

(V) marţi, 1 8 iulie 1 9 9 5 ARTĂ - CULTURĂ ADEVARUL de C lui

O nouă ■ veche

comemorativă: ■ ca pasărea

Phoenix- "GUILELM SORBAN”

n a ş te r ii co m p o z ito ru lu i Guilelm Ş orban” , placa come- morativă realizată iniţial de către

U l U u d A. P. Bănuţ şi distrusă de ma­ghiari a fost refăcută, cu acelaşi tex t dar cu efig ie şi pe suport m etalic (bronz), pentru a nu fi distrusă din nou de către huligani. Dezvelirea ei, însă, a putut să se facă, într-un mod foarte discret, abia tre i ani mai tîrz iu ( la 27 august 1979). Autorul acesteia: m ult dăru itu l sculptor clujean Vasile Rus-Batin - acelaşi care, la iniţiativa Comitetului munic­ipal Dej pentru cultură şi artă

Duminică, 16 iulie 1995, ora realizase şi frumosul bust monu- 11, prin grija Fundaţiei Culturale mental ? orban> dezvelit în parcul ”G. Şorban (presedinte.prof. univ.- dejean ce poartă numele compo- dr. doc. Raoul Şorban), a Inspec- « to ru lu i, î« 27 iun ie 1971. La taratului ju d e ţean C luj pentru Putin timP ;Bsâ> ÎB 1986, aceasta

■ cultură şi a primăriei Corneşti, la avea tră iască o nouă tristă Stoiana, pe casa aparţinătoare aventură. în baza unui plan de cunoscutei familii SORBAN s-a

I

dezvelit placa comemorativă cu următorul text:

”în această casă a locuit com­pozitorul a rd e lean G .Ş orban , autorul cintccului ”M ai am un singur dor”, care a făcut ocolul lamii ţ i a fost c în ta t dc to a te ■cărnurile p ăm în tu lu i” .

Efigia ce însoţeşte textul este realizată, la fel ca întreaga placă, de către sculptorul clujean Vasile Rus-Batin, la iniţiativa Muzeului municipal Dej, în 1976. Ceea ce este de reţinut e faptul că. puţine plăci com em orative au avut o soartă atît de zbuciumată precum aceea cu textul citat mai sus. Ini­ţial, o placă avînd acelaşi conţinut a fost realizată pe.suport de m ar-. mură, în 1932 de către scriitorul şi publicistul.Aurel P.Bănuţ - un mai mic coleg de şcoală al com­pozitorului Şorban (la Blaj) după ce acesta a ju n sese p refec t pe Someş. A fo s t aşezată pe casa compozitorului la Dej în str. M. Kogălniceanu, nr.49, nade a stat pînă în sep tem brie 1940, cînd după diktatul de la Viena,bandete de horthyşti au distrus-o.< l i 1976, c îad M uzeul munici­pal Dej a iniţiat şi, împreună cu Ifaiunea com pozitorilor din Ro­mânia, a organizat "C en tenaru l

sistematizare comunistă aoraşu lui, într-un mod criminal, orga­nele locale ale puterii de partid şi de stat au demolat casa Şorban a celui ce fusese primul subprefect, apoi p refec t român de ju d e ţu l Someş. Placa comemorativă care amintea.de eminentul om de cul­tură ardelean, fiind însă din metal, n-a fost distrusă total şi a ajuns în păstrarea M uzeului municipal Dej; In prezent această... cea mai veche placă comemorativă romă- , nească'din zona Dejului a ajuns să fie dezvelită din nou. De aceas­tă dată pe o altă casă a familiei de străluciţi oameni de cultură şi rezistenţă românească în Transil­vania: pe casa Şorban aflată în bătrînul şi umbrosul parc de la Stoiana (comuna Corneşti), unde, de atîtea ori, autorul cîntecelor "M ai am un singu r d o r” , "P e lîngă p lop ii fă ră so ţ” ” C e-ţi doresc eu ţie , dulce R om ânie” (după versuri de Eminescu), ” Pe Hmăr pletele-i curg rîu” (versuri de Coşbuc), sau "D orurile mele” (după Octavjan Goga), se retrăgea în lin işte, departe de lumea cu multe răutăţi, pentru a sta de vor­bă cu sine însuşi, pentru a lăsa o nouă nem uritoare m elodie urmaşilor, urmasitor săi.

EmHLAZĂR-DEJEANUL

In memoriam GUILELM SORBAN

9(urmare din pagina 1) directorul Muzeului municipal Dej,

lectura mesajului transmis, de la • prof. Liliana Rus, Raoul Şorban şi mănăstirea Rohia, de către I.P.S. Adrian Păunescu, prezent cu Bartolomeu Anania, arhiepiscopul cenaclul “Totuşi iubirea”, care, cu Vadului, Feleacului şi Clujului, această ocazie a lansat cîntecul Despre semnificaţia evenimenului' “Jurămînt pentru Ardeal”, pe au vorbit Victor Romulus Constantinescu, preşedintele Consiliului judeţean, Mihai,Ungheanu, secretar de stat la Ministerul Culturii,JEmil Lazăr,/ -------------------------------------------

muzica unei prelucrări folclorice a lui Guilelm Şorban. Festivitatea a continuat apoi cu un consistent concert al cenaclului ‘'Totuşi iubirea”.

Adrian Păunescu reia succesele eenaclisteVineri seara, în piaţa Avram -poetul Adrian Păunescu şi cenaclul

lancu, între Teatrul N aţional şi său "Totuşi iubirea” au reluat, aici,catedrala ortodoxa, avînd la mijloc seria marilor spectacole de cenaclu,monumentul Crăişorului munţilor, în faţă unei mari mulţimi de oameni

- copii, tineri, vîrstnici.Succesul - chiar mai mare decît la

C luj-N apoca - a- fo s t reed ita t pe Stadionul m unicipal din Dej, iar

dum inică, poetul-senator a participat la Stoiana, la festivitatea dezvelirii plăcii comemorative a compozitorului Guilelm Şorban.

w

O mare mulţime de fani tineri şi vîrstnici l-a aplaudat pe Adrian Păunescu şi cenaclul său. 'Totuşi iubirea”, în piaţa Avram lancu din Cluj-Napoca.

Pe scările Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, Adrian Păunescu şi cenaclul "Totuşi iubirea' reeditează vechile succese cu spectacole de masă. .

Foto: Ion PETCU

între statornicii arhaice si mutaţii ale sfîrsitului de mileniu, în spaţiul cultural chinez

La data de 18 iunie, plecăm spre ' fără măsură, de tip oriental, carePraga, pentru a participa din partea contrastează atît de evident cuRomâniei la un seminar despre cui- ecuaţia americană, după caretura tradiţională, sub auspiciile "timpul e bani”.UNESCO şi Ministerului Culturii Iată-ne în templele în care ochii,al Republicii Cehe; Graţie lui Buda şi ai discipolilor lui, rîn-ADEVARULUI DE CLUJ, despre duiţi pe ierarhii (ierarhii în careîntîlnirea din Cehia mi-am comu- criteriul cunoaşterii este relevant),nicat impresiile, ca şi informaţiile îşi exercită "controlul” asupra celuipentru ochii şi urechile celor intere- care a pătruns în spaţiul destinatsaţi. în ziua în care plecam spre .vizitării!Praga, pe lungile culoare ale Minis-. : Chiar dacă materialismul diaic­terului Culturii aflam că, pe data de tic şi-a pus pecetea pe multe minţi, 1 iulie, voi face parte dintr-o dele- chiar dacă stafia bătrînuhii Darwin gaţie culturală' în.China. Aşadar, bîntuie încă sau dacă obsesia celor reîntors în ţară pe 24 iunie, cu patru legi, prin care mulţi au Cehia şi Moravia în cap şi inimă, crezut şi mai cred câ înţeleg între- mi-am reaşezat aceeaşi minte Şi gul mers al lumii şi al cosmosului, aceeaşi inimă, cu o emoţie pe care acolo, în acel spaţiu sacru la ori- n-o mai trăisem, pentru întîlnirea gini, te încearcă tremurai gînduhii, cu o lume despre care citisem, ca şi subtilul fior, care-ţi dezmor- auzisem, văzusem documente, ţeste calea cea strîmtă, dintre osuldar... ”harta nu-i teren”!

Delegaţia culturală era alcătuită din dr. Stelian Cârstean, director general adjunct în Ministerul Cul­turii, domnul Victor Parhori, director al Centrului Naţional al .Creaţiei şi subsemnatul.

Ştiam că ajung într-o lume a cărei cultură se măsoară în milenii' şi că nimeni nu a pus sub semnul îndoielii aceste milenii. Un sfert din sufletele şi stomacurile pămîn- tului pedalează pe biciclete, locu­iesc în apartamente de bloc, în sate tradiţionale, în adăposturi sau pala­te. Oraşul interzis a devenit des­chis, omul nou este pe cale de a se învechi, dorind pentru schimbare se citeşte în tainicele limbaje ale întregii fiinţe, alături de răbdarea

concepute, inculcate, dirijate, mani­pulate, programate, învăţate...şi cîte alte principii trecute ar putea spori misterul lumii. V '

Acolo, în China, îmi veneau în minte vorbele geniului nostru: ”nu cere semne şi minuni./ care n-au chip şi nume/” ! Mă mişcăm cu trupul şi creierul între semne şi nume, între "imagini şi simboluri”, între ziduri mute şi membri de' partid, între şerpi gătiţi cu ştiinţă pentru mese alese şi bucuria oferită de aerul condiţionat, care-ţi uşura respiraţia, înlesnindu-ţi respectarea sfatului tradiţional: "respiră adine”!

Revenind cu tălpile pe pămînt, voi spune celor interesaţi de conţi­nutul mandatului nostru, pentru realizarea schimburilor culturale cu China, că întîlnirile, discuţiile şi negocierile au fost eficiente. S-a

sacru şi vertebra pe care âe sprijină' • stabilit ca în regim de reciprocitatecraniul, care cu timpul devine hîr- să se editeze în China şi în Româ-că. Te încearcă o ploaie de gînduri nia volume privind mitologiiledin "religiile comparate" ale lui specifice celor două culturi (texteEliade, despre zone în care doar fundamentale). Atît chinezul cît şialeşii au acces, despre posibilul românul să aibă posibilitatea de aadevăr, potrivit căruia se poate să cunoaşte substraturile înţelepciuniicomanzi muntelui aruncarea în arhaice ale spaţiilor culturale res-

efortul de concentrare, dar şi "ochiul ”, acel ochi care-ţi inundă trupul fie în beznă fie în lumină, am trăit şi trăiesc sentimentul şi conştiinţa că acest popor aşezat lîngă o Mare Gaibenă, pe un fluviu galben, în preajma masivului în care sînt cifrate taine Karmice ale omenirii, are multe de spus, de acum înainte, va da multă bătaie de cap mai marilor lumii şi va realiza în stil propriu acea schimbare de m entalitate pentru, care se

• consumă atîtea vorbe.Domnul Ion Gheorghe, poet,

scriitor şi în acelaşi timp ataşat cultural al Ambasadei noastre la Beijing, ne-a îneîntat la sosire şi la plecare prin verva, convingerile şr sinceritatea c« care trăia şi trăieşte semnificaţiile profunde ale leagă­nului civilizaţiei omenirii în con­stantă conexiune cu tărîmul nostru românesc, din care ne tragem obîrşia. Din şirul drumurilor mele prin lume,, cred că niciunde şi niciodată nu mi s-a oferit prilejul de a învăţa atîtea lucruri fundamentale şi rezistente în timp.

Zborul peste acel dumnezeiescmare, iar muntele execută ordinul; te mai gîndeşti la vederea fără margini a celui care a întocmit ochiul Mitologiile curg în mintea ta, hexagramele Cărţii Schimbă­rilor cu comentariile lui Confucius te urmăresc, iar neliniştea carpatică se schiţnbă într-o nelinişte căreia i se adaugă ahe lumi paralele. Sub­conştientul îţi sugerează pe căile sale confuze conexiuni despre "or­dini mondiale”, care sînt ţesute,

pective. S-a discutat despre posibi- : masiv muntos m-a cutremurat pînă le schimburi de formaţii folclorice,’ în măduva oaselor, dar trebuie săJn cadrul unor manifestări cu carac- mărturisesc că niciodată nu amter internaţional. într-un cuvînt, văzut Carpaţii mai umani, decît îns-a avut în vedere tot ceea ce poate ziua întoarcerii acasă. Un destininteresa perfectarea comunicării sau graţie generozităţii lumilor despirituale între cele două culturi atît sus, a făcut ca şi masivul Tibetuluide vechi, încercate şi relevante din Carpaţii noştri să fie inundaţipentru civilizaţia lumilor noastre. în soare. Cînd eram copil, am citit

Aici şi acolo, atunci şi acum, nu mai ştiu unde, că la întoarcereadupă un drum care-ţi schimbă nu lui Marco Polo, pe tărimurile natalenumai ceasul biologic, meniul şi

Film RfiZBOKIL CIUDAT

I I'! t r

, / • ’ i ippiivll

* J * *S l i p

I H f l N M \ C i x

f e l - Am m m â m

P i v f *m g m m M b R

* ţm m m o m, Kt - f

l \

mai ales că virusul este necunoscut iar purtătorul său este o "persoană” foarte m isterioasă. Pînă la urmă

nevăzute ne atrage atenţia şi recentul omul învinge în acest război în care film american, produs de W arner se pare că n-are nici o şansă, dar Bros, peliculă impecabilă din toate calea este lungă şi anevoioasă. Mai punctele de vedere. Un film ales cînd obtuzitatea, rea voinţa sau

Nu trebuie sâ existe cîţiva nebuni carc sâ declanşeze un război atomic, fatal pentru

un virus cum a fost înspăimântătorul "Ebola”, care, râspîndit pe o mare arie, să provoace distrugerea rasei

caracterizat de presa de peste ocean ca o capodoperă, "un th r ille r pe v iaţă şi pe m oarte” , "un th rille r v ira l” , "una d in tre cele mai înspăimîntătoare poveşti ale epocii noastre” - iată cîteva aprecieri care te fac să iei în seamă o creaţie considerată la un moment dat şi ca ”cel mai bun film al anului”. $i toate aceste cuvinte îşi găsesc din plin acoperirea atunci cînd vezi A LERTA (OUTBREAK) şi cu adevărat te ia cu răcori. Un virus care, în 24 de ore, face o adevărată explozie în o rgan ism ul uman distrugîndu-1, este duşmanul cu care

pur şi simplu interesul ascunderii misterioaselor morţi sînt prezente. ■ F ilm ul lui W OLFGANG PETERSEN este unul profesionist. Din mărturisirile producătorilor de film aflăm că documentarea a fost foarte m inuţioasă, fo losindu-se cazuri reale şi ca m odel savanţi adevăraţi, care au avut de luptat îm potriva unor perico le asem ănătoare. R olul ce l mare aparţine lui DUSTIN HOFFMAN, cc s-a inspirat diâ viaţa unui special­ist în virusologie, "copiind” chiar şi situaţiile de fam ilie ale acestuia, reuşind astfel o creaţie de zile mari.

dar nu e cea de tip "vedeta care se face că face”, ci actorii reuşesc să se pună în s itu a ţii credibile. RENE R U SSO , MORGAN FREEMAN, CUBA GOODING JR ., PA TR IC K DEM PSEY, DONALD SUTH ERLA ND , KEVIN SPACEY constitu ie o p leiadă adevăra tă , a lă tu ri de actorul principal, care se întrece pe sine." S cenariu l sem nat de LAW RENCE DW ORET şi ROBERT ROY POOL este şi el im pecabil, pun îndu-ne în faţă ideea m orţii, d ar fără a u tiliza tru cu rile f ilm e lo r de groază. Demnă dc luat în seamă este şi im aginea lu i MICHAEL B A LLH A U S, ia r m uzica lui JA M ES N EW TO N HOWARD este de asemenea de bună calitate.

' P * /*• • ,1 . * , « i x u h j i u u u l | V JIV u u a u i a u u i VU V a lv V w A w uţiw UV i i l l v U J a t l i

V cnlrc- s e su ,c'ent sâ apară umane. A supra acestei prim ejdii trebuie sâ lupte o mînă de savanţi, .De fapt distribuţia este de zile mari, Dorin SERGHIE V

cînd acesta povestea ce a văzut, unii "necredincioşi” strigau după el ”Marco Polo mincinosul”. Ce putea spune Marco - comenta scrii­torul - decît să-i îndemne pe cei ce-l acuzau de minciună să meargă şi ei să rabde frigul şi căldura, foamea şi oboseala pe care el a răbdat-o, pentru a se convinge.

Noi nu am avut parte nici de oboseli, nici dc greutăţi. Am fost primiţi regeşte, cu toată ospitali­tatea şi căldura pe care o poate da o inimă omenească, dar spun celor care ai' avea îndoieli dc valabilita­tea acelui pămînt şi acelor oameni; crcdeţi-mă!

Este o mare minune a lui Dumnezeu, realizată în strînsă colaborare cu Buda, iar REVELAŢIA (cu toate conotafiile termenului grecesc) nu va întîrzia să vină! Dar, toate la timpul lor!

Tiberiu GRAUR directorul Muzeului

Etnografic al Transilvaniei

A D E V A R U Lde Oluj SPORT marţi, 1 8 iulie 1 9 9 56

"U " continuă seria "jocurilor - şcoală"

GERMINAL EKEREIU - “U” 4-1 (2-0)

în primul rînd o precizare: partida, disputată duminică după amiază, cu începere de la orele 16 (ora locală), a avut loc în localitatea Kepellen situată la 60 de km de Bruxelles. Explicaţia? Stadionul formaţiei Germinai n-a fost omologat de U.E.F.A. Aşa s-a ajuns ca partida să să fie programată la Kepellen, un oiăşel-comună, cu un stadion al cărei gazon este o adevărată masă de biliard, cu o tribună cochetă şi o echipă, purtînd acelaşi nume ca şi localitatea, care a promovat din C în B. Deci, cu alte cuvinte, ambele competitoare din cadrul Cupei UEFA -INERTOTO au evoluat în... "deplasare” (ceva mai lungă, în sensul drumului pentru ”U”, respectiv ”în vecini”, pentru Germinai)., Pentru Ion Andone, un nou joc cu... probleme, legate de lotul echipei,

încropit în mare viteză cum am mai spus, un lot subţiat şi pentru care participarea la competiţia amintită (pe care ”U” nu şi-a dorit-o) însemna acum un proces de omogenizare a "veteranilor” cu noii sosiţi. Numai că ghinionul se ţine scai de ’TJ”. Dintre noii veniţi, Cemătescu, accidentat în partida cu Tromso IL, n-a mai făcut deplasarea.' A intervenit şi îmbolnăvirea lui Şandru (utilizat abia după pauză, dar nefiind în plenitudinea posibilităţilor sale reale). Drept urmare ”U” a început partida cu o "inovaţie” de ultim moment, pe dreapta fiind înscăunat ca fundaş .Vasile Iepure (ar fi putut fi folosit Dulca iar în atac Dănuţ Matei, amîndoi anunţaţi în lot, dar care împreună cu alţii, au preferat ...Gloria Bistriţa). Deci pentru ”U” partida a constituit un nou "joc - şcoală” pe drumul căutărilor. Şi doamne cît de rapid se apropie startul Diviziei Naţionale iar noi înotăm în incertitudini.

Scorul final lasă să se întrevadă o partidă în care ”U” a fost un partener modest. Ca om care am văzut "la faţa locului” partida am o altă opinie, împărtăşită şi de alţi colegi care au fost la Kepellen. Nu exagerez cu nimic spunînd că rezultatul ar putea fi cu totul altul dacă în primele 25 de minute am fi reuşit să materializăm ocaziile de gol avute.

Asa de exemplu, portarul lui Germinai s-a remarcat apărînd în extremis în min! 5 un balon violent şutat de Caşolţan (la fel cum avea s-a mea doua minute mai tîrziu la o "bombă” expediată de la 35 de metri de Niţa). In min. 10, după o lovitură de colţ executată de Florescu, balonul, expediat, cu efect, întîlneşte...bara verticală stingă. Alte două comere consecutive în min. 13, la al doilea Bănceu ratînd de puţin intercepţia. După o infiltrare în atac a lui Falub, (min. 15) balonul trimis ”la întîlnire” este trimis pe lîngă

, de Caşolţan. A venit şi faza din min.21, cînd Sima a şutat puternic şi portarul lui Germinai a reţinut jos la rădăcina barei, cu mare dificultate.

în toată perioada de timp amintită, jucătorii belgieni au fost aproape ca un boxer ”în corzi”. Şi aşa cum se întîmplă în fotbal cînd ocaziile ratate se răzbună, Germinai profită de două clătinări ale defensivei clujene înscriind în minutele 36 şi 37 prin Radzinski şi Wegria. Apoi în min. 49 scorul a devenit 3-0 printr-un gol semnat de Dheedene. Abia la acest scor de forfait - nedrept prin modul cum s-au desfăşurat ostilităţile, unii dominînd şi construind, alţii mareînd - gazdele au încetinit turaţia motoarelor. Golul marcat de Niţă (inin.62), lovitură de cap la o "liberă” executată de Florescu a fost tardiv pentru a mai întoarce rezultatul, în continuare gazdele apărînd scorul înscris pe tabela de marcaj, rezumîndu-se doar la escapade pe contra­atac, unul din ele (min. 82) stabilind scorul final prin golul marcat de Dheedene, care a reluat o centrare de pe dreapta lui Abeels.

Indiscutabil victoria formaţiei'Germinai este meritată dar eâ trebuie cîntărită cu următoarele argumente: a aliniat o formaţie completă, cea cu care se va bate şi în campionat. Ba mai mult, veteranul Tahamata a fost menajat şi introdus în formaţie abia în ultimele 10 minute. în alta ordine de idei fotbalul etalat de Germinai este unul atletic, după'chipul şi asemănarea multora dintre jucători, masivi şi neiertători în dueluri. în acest context - ţinînd cont de ce spuneam mai la început - prestaţia lui ”U” pe drumul omogenizării garniturii actuale m-a mulţumit. Mă va mulţumi şi mai mult în momentul cînd superioritatea teritorială - cum a fost cea manifestată în primele 25 de minute - va fi materializată şi prin goluri.

Iată şi formaţiile care au evoluat: GERMINAL: Van de Walle - Mgoghi, Wegria, Deflandre, Veistraeten - Radzinski (Daelmas, 86), Jonssens, Abeels, Dheedene - Hofmans (Tahamata, 80), Lukaka; ”U” :Ritli - Iepure, Falub, Necula, Niţă (Mariş, 82) - Zanc, Florescu (Miron, 67), Sima (Şandru, 55), Neferoiu - Caşolţan, Bănceu. - ^ ;

Victor MOREA

"Asigurat” la ARDAF, poloul clujean priveşte cu optimism înainte• Dialog cu dl Mircea Nicorici preşedintele Societăţii de Asigurare, Reasigurare Dacia Felix •

. Obişnuiţii sportului cil mingea pe apă, disciplină de mare tradiţie în municipiul nostru, trăiesc de puţin timp o stare de euforie generală, de care au fost "atinşi” , fără excepţie, de la mic la mare, toţi cei implicaţi în acest frumos joc sportiv. Pentru a detalia, am solicitat puţin din preţiosul timp al d-lui M ircea N icorici, preşedintele ARDAF, distinsul nostru interlocutor găsind, şi în cele mai solicitate zile, minutele respective dacă e vorba de sport... ,

-S tim ate domnule preşedinte, iată încă un exemplu că cine are şansa să fie asigurat la ARDAF,

: poate privi liniştit viitorul în faţă. Şansa a siirîs po lo-iilu i, care p rac tic a fost sa lvat de la o scufundare lentă, d a r sigu ră , să nu spun de la înec. Cum de aţi pătruns în lumea bazinelor? :

- Haideţi să o luăm metodic. Eu

/zic să nu-i spunem salvare, câ mi se pare prea mult. M ai corect ar fi, câ; am întins din nou o mînă de ajutor atunci cînd realmente era nevoie de ea. Eu cunosc bine această disciplină sportivă, una din cele mai dificile şi pe atît de spectaculoase, încă de pe vremea Voinţei antrenorului emerit Arpad Sarkadi, echipa fraţilo r Claudiu şi Radu Rusu, a lui Ionel şi

■e*. yr * — A ‘ ' ' ' y ' ' ţ i K

C ?

Maestrul emerit al sportului Claudiu Rusu, cel mai valoros 'produs' din istoria poloului clujean, îşi aşteaptă urmaşul...

Eugen Pop, Scurei, Ioanete, Silagy, Fulop, G yarfas şi ceila lţi făcînd furori în anii ’70, mereu pe podium şi "arbitrînd” disputa pentru titlu dintre Dinâmo şi Rapid. Aflînd de situaţia financiară catastrofală pe care o traversează, precum şi de lotul de maţe, perspectivă de care dispune, m i'ş-a părut firesc să-i ajutăm. . V ..

- C oncret în ce constă spijinul, aco rdat polo-ului şi dacă acesta urmează să intre p rin tre ram urile sportive tradiţionale de acum ale ARDAF?

- Totul va depinde de rezultate. Eii sînt convins că vom face şi aicio treabă bună. Spuneaţi la început că cine vine la noi poate privi liniştit v iitoru l. în tr-adevăr, dar cu o condiţie, absolut esenţială, anume perform anţa. A bia am încheiat tratativele de preluare a echipei de seniori, nu o preluare definitivă, ci deocam dată o cooperare cu C.S.M.pentru relansarea poloului clujean, dorind să o ferim de grijile materiale, pentru realizarea primului obiectiv, mai exact promovarea în A 1 la finele v iitoarei ed iţii a campionatului. Vorbind de ramurile tradiţionale, acestea sînt de acum cunoscute, adică organizarea şi participarea cu echipaj propriu la Campionatul României de raliuri, co tat ca etapă a Cam pionatului European, precum şi la voleiu l; m asculin, echipa ARDAF promovînd recent în Divizia A şi

- urmînd să participe în acest an în cupele europene. Pe lîngâ acestea noi mai sponsorizăm atletismul la ”U” şi A rm ătura Zalău, iar ocazional, am ajutat multe echipe aflate în im pas, asigurîndu-le Condiţii dc transport, cazare şi echipament.

-Domnule p reşed in te , daţi-nc cîteva repere privind activitatea societăţii pe care o conduceţi.

-ARDAF-ul este o societate de asigurări cu capital integral privat, apărută în octom brie 1992, care practică la ora actuală toate felurile de asigurări prevăzute în legislaţia

. română, avînd 6 sucursale cc însumează 81 dc agenţii, practic

'acoperind întreg teritoriul ţârii. Deo lună dc zile, din cadrul ARDAF

’’ s-a desprins o societate nouă, numită

FELIX, care se ocupă de asigurări pe viaţă, urmînd să activeze pe piaţa rom ânească cu începere de la 1 august 1995,

- Revenind la domeniul nostru, a l sp o r tu lu i, am- în ţe le s că sponsorizările pe care le faceţi, con ţin co n d iţionări.în p r iv in ţa perfo rm an ţe lo r?

Im aginea publică, cînd este numele nostru în joc, desigur că nu ne este indiferentă. Dacă investim, şi credeţi-mâ câ nu puţin, este firesc să pretindem rezultate. Răspunsul

.e s te va lab il îndeosebi pentru disciplinele amintite anterior, adică automobilismul, voleiul şi, mai re­cent, polo-ul. Ideea noastră este de a înfiinţa un puternic club privat, cu doar cîteva ramuri sportive, dar la care să fim printre cei mai buni din ţară, sâ ocupăm locuri pe podiumul de premiere, cu drept de participare în cupele europene. Şi pentru că dialogul pe care mi l-aţi solicitat areo adresă precisă, vreau să fiu bine ■înţeles. Dacă noi pretindem echipei de polo, pregătite de antrenoru l Ovidiu Pocol, să facă performanţă, înţelegem să-i asigurăm şi condiţii. Pe lîngă scutirea de grijile materiale, ne-am gîndit la aducerea, pentru acest campionat, a 2-3 jucători de reală valoare, procurarea unui echipament de ţinută (mingi, halate, şi treninguri), precum şi organizarea la finele lunii august a primei ediţii a "C upei ARDAF” . Sâ dea Dumnezeu să se finalizeze cît mai repede reparaţiile capitale la bazinul acoperit, după care vom putea vorbi şi pretinde cu adevărat performanţă.

- Vă m ulţum im p e n tru v ia ţa nouă şi speranţa redată poloului c lu je a n , cei im p lica ţi a n g a jîn - du-se să vă răsplătească cu v îrf şi în d esa t, p rin re zu lta te , p e n tru in v es tiţia făcu tă , tn fin a l vă acordăm ultim ul cuvînt...

- Vasta gamă a asigurărilor pe care le practicăm o include şi pe aceea pentru sportiv i, a tît individuală cît şi colectivă. Doresc, mi-ar face o deosebită plăcere, ca sportivii de performanţă să apeleze în număr cît mai mare la serviciile noastre, fiind o firmă serioasă atît în privinţa condiţiilor contractuale cît şi a despăgubirilor pe care le acordăm acestora. -

Mircea Ion RADU

Fotbal - tenis: Succese clujene în,

"Cupa Lacului BalatonSîmbătă, 15 iulie, în organizarea

Primăriei oraşului Siofok / Unga­ria , s-au desfăşu ra t în trecerile "Cupei Lacului Balaton”. Partici­pante - 36 de echipe, printre care naţionala Ungariei şi a Braziliei.

Cu sprijinul inimos al ARDAF- ului, România a fost reprezentată de echipele ARDAF C luj (Traian Pop / Conu, Ion Gheorghiu, Dan H ălăştoan), D IC TR A N S C LU J (cu F lorin P urice şi D aniel Săsârm an), ; C A R B O C H IM CLU J (Cătălin Onuţu, Dan Pop), W E ST P E T R O M ARAD (G heorghe C ăleanu, Şerban Horia). Sosind cu o oră întîrziere faţă de ora începerii partidelor, o rgan izatorii nu au găsit altă so lu ţie decît constitu irea unei grupe form ată din echipele româneşti şi o echipă gazdă. Motiv pentru care, doar două echipe româneşti, DICTRANS şi W. P. Arad s-au calificat pentru fazele

superioare. Întîlnind eck putern ice, pe fondul oboseli zece ore de drum, cele două ed amintite, Dictrans Cluj şi WP/u. şi-au disputat finala mică, loct 3-4, cîştig de cauză avînd ecl cuplului Purice-Săsănnan. Per cele 18 echipe care nu au dtp>;

.. faza grupelor preliminare, au organizat un alt turneu, in6 ARDAF Cluj a ocupat locul J finala mare, locurile 1-2, aiti Carbochim Cluj contra Ungi;IV. După 1-0 la seturi peD> c lu jen i, şi 5-4 în al doilei furtună a făcut imposit continuarea partidei, locul I fii atribuit ambelor echipe finali Delegaţia română a fost comli de dom nul Aurel Mureş vicepreşedinte AS ARDAF CI

Pentru echipele angrenai! C.N. al FRET, urmează Vl-a, Brăila, 21-23 iulie.

Dem. SOFRON

■î

Noutăţi de ultimă oră de la... (II) ?

T ”Banca "Dacia Felix”ACSkNoutatea cea mai importantă

ţine de externarea conf. Horia Pop, antrenorul principal al vicecampioanei feminine ”U” BDF ACSA. Internat la Institutul Inimii "Aurel Moga” o perioadă destul de lungă. Refacere pentru care ”ţin să-i mulţumesc domnului doctor Ioan Sortan, întregului colectiv care s-a ocupat de mine. Ce să vă mai spun, mă simt bine, sînt optimist, revin în baschet, cred că pot folosi acest cuvînt, ţintind marca performanţă. Personaj, consider locul 2 obţinut în ediţia 1994-1995 un insucces. Chiar dacă mulţi consideră acest loc 2 un succes. Meritul revine, celor doi sponsori, Banca Dacia Felix şi ACSA, sponsori pe care sperăm să-i avem şi pc mai departe alături de noi”.

Reunirea lotului a avut loc ieri, 17 iulie, cînd baschetbalistele clujcnce au semnat noile contracte. Programul echipei: 18- 27 iulie, cantonament la Şuior / Maramureş, axat pe pregătirea fizică generală, dc acomodare la efort; 28 iulie - 9 august:

cantonament la Satu Mare, accente pe sistemul de f scheme tactice; urmează >p

! două turnee de verificare, ani*, în Ungaria, la Szarvas, respef ! , Szolnok, planificate pentru a1 jumătate a lunii august; pre şetapă. de campionat este previz• pe 16 septembrie, iar li septembrie are loc primul joc Ramat Hasharon / Israel, în ot Cupei "Liliana Ronchetti”. If echipei: Aurora Dragoş, Ai Rodina, Kaminska Inita, Svc& Simion, Adriana Anghel, Df Diaccnko, Simona Mif

. Romana Pop, Manasses Dd5j Codruţa Cenean, Mir- Voştinaru, Sonia MardNoutăţi, deocamdată cu actektransfer rezolvate, Gcanina (via Galaţi - Arad), plus alte jucătoare de valoare, afU« pregătire pentru examen»! admitere. Alături de conf.H1' Pop sc află prof. Elena Pop 1 antrenor sccund, dr. Zina Sin* Mircea Coldea, organizatoi competiţii.

Demostene SOFROf*

© mărci, 1 8 iulie 1 9 9 5 PUBLICITATE A J D E V A R U Lde Cluj

ONŢIUh CO GENERAL IMPORT-EXPORT

CEL MAI MARE IMPORTATOR DE FĂ1I\IĂSingurul importator cu stocuri de peste

2 .0 0 0 to la preturi încă nemajorate:BL 8 0 - 7 3 9 lei/kg - inclusiv TVA BL 5 5 - 7 7 9 lei /kg - inclusiv TVA

făină importată din Ungaria - zona Debrecen - Budapesta.

Posibilităţi de transport direct la beneficiar!!! SUNAŢI CHIAR ACUM!!!

TEL: pentru Bucureşti: 01-6143757;£ pentru Baia Mare: 062-436065;S 430909.

OIMTIU & COUN PIC MAI APROAPE DE DVS.!!!

| o r M in .

P "r i i i i i î i

SOC COM „NUTREX” S.A. ClujCalea B aciu lu i n r .2-3 j

a c h iz iţio n ea z ă de la p ro d u că to rii d in ju d e ţ u rm ătoare le p roduse: -

O r z Ia p re ţu l de 165 lei/kg fiz ic

| - P o ru m b Ia p re ţu l de 220 lei/kg fiz ic

| - G r îu co n su m la p re ţu l de 200 lei/kg STAS |

| ■ G r îu fu ra je r la p re ţu l de 175 lei/kg STAS I

I In fo rm a ţii sup lim en tare la te le fon 187787. II (240106) |

ÎN ATENŢIA AGENŢILOR ECONOMICI!

Doriţi ca produsele unităţii d-voastră să fie prezentate în reclame executate computerizat?Adresaţi-vă ,pu încredere, sectorului PUBLICITATE al ziarului nostru şi veţi fi servit ireproşabil.CALITATE, PROMPTITUDINE şi RAPIDITATE în execuţia comenzilor sînt atributele serviciilor noastre!Vă aşteptăm z il n ic , începînd de LUNI şi pînă VINERI, între orele 8-16 la sediul redacţiei, str. Napoca nr. 16.

S C T I R A N A C l u jDISTRIBUITOR AL PRODUSELOR SIDEX GALAŢI

vinde la cele mai avantajoase preţuri:O tablă decapată de la 0,5 mm la 4 mm O : tablă zincată 0,5 mm O tablă neagră subţire şl groasăLivrări zilnic depozit str.Cehosloyaciei nr.61...Tel. 181475, 144966.Preluăm comenzi pentru toate sortimentele de

tablă la preţuri negociabile. Q4109343

Authorised D e ale rROXERs. a

M u lt m a i b in e c u n o i d e c â t f ă r ă n o i :

* copiatoare* faxuri* maşini de scris •imprimante* calculatoare* consumabile

Hotel N a p o c a , tel./fax 0 6 4 - 185203

XEROXTi» Document Comfany

Firmă farmaceutică franceză

caută reprezentant medical pentru Cluj şi judeţele limitrofe (medic sau farmacist).

Condiţii indispensabile: permis auto;0 buna cunoaştere a limbii engleze sau franceze; limită de vîrstă 33 ani.

Trimiteri curriculum vitae si9 . >aplicationletter (scrisoare de motivaţie) pe adresa: Dr. Sergiu Muntean, Cam­era de Comerţ Franco-Română, B- dul Magheru nr.24, et.3, ap.23, sector1 Bucureşti. [2 41221}

CENTRUL PENTRU SERVICII DE RADIOCOMUNICATIIS E R V IC E A U T O R IZ A T M O T O R O L J X

RQKUR AR E P R E Z E N T A N T A T E H N IC A

o f e r ă u r m ă t o a r e l e s e r v i c i i p e n t r u T E L E F O N I A C E L U L A R A i

c o m e r c i a l i z e a z ă t e l e f o a n e c e l u l a r e M O T O R O L A - 1 5 W -t r a n s p o r t a b i l , v a r i a n t ă a u t o l S m O N S E N - 1 , 5 W - p o r t a b i l ,

A S I G U R Ă IN S T A L A R E Ş I S E R V I C E1

- V ;

Cluj (064) -1 9 5 .136 ,fax: (064) 195.134 Strada GORUNULUI HR.3 , AP. 15

I ACADEMIA DE ARTE VIZUALE I ”IOAN ANDREESCU”If3 Cluj-Mapoca cu sediul în P-ţa Unirii nr. 31

organizează concurs în data de 2 5 iulie J*; 1 9 9 5 , ora 8 ,0 0 pentru ocuparea I urm ătoarelor posturi:

j ^ m e r c e o lo g bărbat

I ^ p o r t a r bă rb a t pe perioadă determ inată

I ^ electrician| Informaţii suplimentare la biroul personal.

ELVILAinternaţional Cluj-Napoca

Prin magazinul din P-ţa Cipariu nr. 9 - mezanin : / VlNDEÎNjlMÎE ÎN W TW M Ţm .^M

• MOBILĂ• TELEVIZOARE. CONGELATOARE şi FRIGIDERE• MAŞINI DE SPĂLAT AUTOMATIC, ARAGÂZE• Mobilier modular, import Grecia pentru orice tip de birouri

Prin noi puteţi obţine ji ACŢIUNI SAFI ^- cu cel mai mic comision, între 3% şi 1,5% §

ELVILÂ înternaimnăl Tel/Fax: 064 - 193447<i

ADEVĂRULc/o Cfuf

PUBLICITATE marţi, f 8 iulie 1995t *

Imprimeria "ARDEALUL” Cluj-Napocacu sediul în str. 22 Decembrie nr. 146

Organizează licitaţie, în data de 0 2 .0 8 .1 9 9 5 ora 10 pentru vînzarea

următoarelor mijloace fixe din dotare:

^ B ă i galvanice rotative pentru bimet cu anexe ;

^ B a la n ţă semiautomată 50 kg K

^ B a la n ţă UF2. 2 0 0 g [pentru metrologie] $

^ C u p t o r cu bare de siliciu

Informaţii suplimentare la telefon 145115/150.

0FERTO P0BL3C K

Cluj, str. Deva nr. 1 fax:064-19.37.00 te l : o$4-19.02.82

064-19.02.86

Calculatoare:SCS 486DX2/66;DTK 486DX4/10J ...si orice alte

Periferice:Hewlett Packard OKI AutV'

[240103>

EXCHANGE *Casa de schimb valutar

Vă stă la dispoziţie în vederea tranzacţionării:- cecurilor de călătorie ,- eurocheque- valutei numerar, la agenţiile sale din Cluj:

* Str. Samuel Micu nr.lA* Str. Islazului nr.12* Str. 21 Decembrie nr. 131 (760134)

IBAIE! vindem televizoare color (250.000 lei) puţin folosite,

mărci renumite. Oferim garanţie şi postgaranţie. I Reparăm TV color. LSC DINRO - SCRVICC SRL - B-dul 21 Decembrie j

A IV U N T A

în c e p e r e a d is tr ib u ir ii C E R T IF IC A T E L O R D E A C Ţ IO N A R pentru societă ţile com erciale in c lu se în O ferta P ub lică d in marţi e-aprilie 1995. D istribuirea s e va desfăşura prin unităţile B A N C -PO ST , aco lo u nd e s-a efectu at subscripţia , în următoarea perioadă: 17.07 .1995-04 .08.1995 Program d e lucru B A N C - PO ST: L u ni-V in eri: 14-19 în cazu l neridicării C ertificatelor d e A cţion ar său a C arnetelor c u C er tific a te -d e proprietate aferen te cerer ilo r d e s u b sc r ip ţ ie n e a lo c a te în term en u l precizat, d e la u n ită ţile B A N C -P O S T , acestea s e v o r putea n d ic a în cep în d cu data d e 10.08 .1995, după cu m urm ează: C E R T IFIC A T E L E D E A C Ţ IO N A R - < d e Ia so c ie ta te a c o m e r c ia lă u n d e s -a e fe c tu a t subscripţia; C A R N E T E L E C U C ER TIFIC A TE D E P R O P R IE T A T E aferen te cererilor d e subscripţie n ea locate - d e la sed iu l Fondului Proprietăţii Private 1 ”B anat-C rişana”, A rad, C alea V ictoriei, nr. 33-35 .

Important!, C etătenii se v o r p rezen ta la g h işee c u C E R E R E A D E SC H IM B şi c u B U L E T IN U L D E ID E N T IT A T E .

ESCAFE.

5 CAMERE VIDEO

NESCAFE BRASERO Oficiul Poştal 27 C.P.42 •BUCUREŞTI

AŢI CUMPĂRAT «TCUTIE DE NESCAFE BRASEROÎnainte d e a-i savura conţinutul , n u uitaţi saEXPEDIAŢI CAPACUL PROTECTOR DE ALUMINIU LA URMĂTOAREA ADRESA:

OP. 27 - CJ». 42 BUCUREŞTI VEŢI PARTICIPA ŞI DUMNEAVOASTRĂ LA TRAGEREA LA SORŢI A PREMIILOR, AVÂND ŞANSA > DE A CÂŞTIGA: Jl* UN AUTOTURISM'DE TEREN JBBP CHBROKBSj

$%5 CAMERE VIDEO SAMSUNG ♦CENTRU PRIMII 5000 DE EXPEDITORI, 5000 DEJ

COURI BRASERO.,

(762777)G R A B IŢI-V Ă ! D ATA LIM ITĂ PE ŞTAMPILA POŞTEI: 20 AUGUST.

© marţi, 18 iulie 1995

■mt&mfr.....gpş& Wv}&fâiYi>x&sy-ws.

 N D U K A N T A * P E R F O R M A N T A 7 E K & & 1 T A T

fipir % * î

1 m1 11 s

r " . ,* >* r / ' . ' i

- • * T; V. * * 7* * ."r-'-tf r . i f

S.C . M.P, APUSEANA S.A. Huedinanunţă concurs în data de 21 iulie 1 9 9 5 pentru ocuparea postului de

_ contabil. Condiţii participare: -studii medii economice

- 5 ani vechime Relaţii, la telefonul 25197.7.

S.C. Legume Fructe S.A. . Cluj-Napoca,? organizează săptămînal, Tn ziua de | joi, licitaţie pentru închirierea de

spaţii de depozitare. Informaţii la telefon: 184276,str.Baciului nr. 1-3.

Tz i l n i c 6 - 2 2

M ml

”S.C. SALTChCASIMOS” S.R.L.organizează selecţie pentru un

post de B O D Y-G U A R DCondiţii: înălţime min. 175 cm,

vîrsta între 2 0 -3 0 ani, cunoştinţe de sporturi de autoapărare. >ig

Informaţii zilnic între orele 2 0 2 2 § la ”SALTO CASINOS” Continental. 8

• I8VTTCZE•savurat kmze jAraczPKEI DE RECLAMA 360.000 LE I ORADEA,STR. H. Eminescu 73tel. 059-136935

V M o f e r i m d in G E R I M / U N r i A

ÎNCĂLŢĂMINTE u z a t ă : 2,4 DM/kg |

Îmbrăcăminte U Z A T Ă : 2 ,1 -7 ,5 DM/kg“► 4 0 S O R T I M E N T E ! Prelul se calculează în Ici la cursul zilei.

Tel. 069/44.23.60,069/42.78.72, SC "ARGE" SRL SIBIU, str.Ştcfan ccl Marc nr. 132 (Casa Vânătorilor)

CALITATEiArtAFACERE E X C E L E N T A ^C E L MAI MIC PREŢ*

ASIGURĂRI ”I0N TIRIAC” SA9

Societatea Asigurări ”KN ŢIRIAC" S4 oferă tuturor agenţilor economici si persoanelor fizice posibilitatea unei colaborări reciproc avantajoase, oferind o

1 .Asigurarea de ACCIDENTE care se încheie pentru următoarele variante: -Nominală- Pentru angajaţi ai societăţii -Pentru manageri -- Pentru călători în trafic intern şi eăem- Pentru turişti români în excursii inteme şi externe d t şi pentru turişti

străini participanţi Ia excursii organizate individuale sau în grup., 2Asigurarea de răspundere civilă auto cu valabilitate în afara României (Carte Verde). ■

3 Asigurarea de răspundere a transportatorului (CMR).4 Asigurarea banibrşi altorvalori aflate în seifuri şi în timpul transportului, pentru

furtul săvîişit prin ade de violenţăsau ameninţări pentru una sau mai multe persoane din serviciul asiguratului.

5Asigurarea de răspundere civilă generală şi a răspunderii producătorului.6figurarea construcţiilor şi a montajului.7Asigurarea pentru cazurile de furt prin efracţie sau prin alte ade de tîlhărie.8 Asigurarea clădirilor şi altor bunuri pentru toate riscurile. ' 9Asigurareamaşinik>rşiinstalaţiilorpentrucazuri!edeavariiaccidentale.' lOAsigurarea de avarii (CASCO) şi furt a attovehiculelor. llAsigurareamărfurilorpe timpul transportului (CARGO).12Asigurarea medicală pentru călătorii în străinătate.13 Asigurarea bunurilor casnice din gospodăria persoanelor fizice.Pe lingă toate formele de asigurare enumerate mai sus societatea noastră

sau persoane fizice.

din asigurare sînt plătite de noi cu cea mai mare promptitudine.Xă stăm la dispoziţie cu orice informaţii intre orek 8-19 în dkk dt hal

vineri si sîmbătă între orele 9-14 la sediul Sucursalei Cluj B-dul 21 Decembrie 1989 nr.90 teL 195G02; fax. I1S36&

(456)

ADEV ARUL de C lu j______

PUBLICITATE marţi, 18 iulie 1995

Parbrizele noastre sunt mereuîn fa ţă !!

p a r b r iZ 6 i u n e l 6 Geamuri lateral©

autoturismePentru orice ţip de:

aUlOCare fiaminan, Avantajul de a lucra cu noi:

Produse germane originale Livrare promptă Montaj -■ •

^ 9 ^ B in OCluj-Napoca Str. Alverna 60-64

S E R V I C E

Tel: 064-15. 09.25

VALCON GROUP INC.-CAIUADAangajează secretară Tn

următoarele condiţii:

-limba engleză scris-vorbit -carnet de conducere -operare pe calculator

- vîrstă maximă 3 0 ani.

Interviu însoţit de curriciilum vitae obligatoriu; tel. 0 6 4 -1 1 4 3 5 9

3 'CU

CUT-9CU

COOPERATIVA ARTA JUCĂRIILOR; ! Str. Cîmpina rir. 62, încadrează

economist(ă) - Contabilitate.Informaţii, telefon 144248.

R A T L T U R D Astr. M. Viteazu nr.43 arfunţă concurs pentru ocuparea

' posturilor d e : inginer ş e f şi co n tab il ş e f

în data de 28 august 1995 la sedul regiei, r Condiţii de participare studii superioare de

specialitate în domeniu. - Informaţii suplimentare la tel. 312257 sau 316843. Cererile se vor depune la secretariatul regiei pînă la

15 august-1995. [242420]:

'd e m m W 'ă t zu r independent

IN ATEIUTIA AGENŢILOR ECONOMICI î

R / V T L Ţ U R D Astr. Mihai Viteazu nr.43

organizează concurs de selecţie pentru ocuparea postului de M A N A G E R în

condiţiile legii, nr.66 din 1 9 93 şi HG 2 6 3 din 1994. Concursul va avea loc în data de 11

septembrie la sediul , regiei din Turda. Informaţii suplimentare la tel. 2 1 3 3 5 7 (RATL Turda sau 3 1 1 1 0 3 ) şi 3 1 6 3 6 0

Consiliul Local Turda. (2 4 2 4 2 0 )

Sectorul PUBLICITATE al ziarului nostru vă stă ZILNIC la dispoziţie cu anunţuri diverse:

* RECLAME de prezentare a noilor produse,

realizate sau achiziţionate din export" l i c i t a ţ i i

CONCURSURI pentru ocuparea unor posturi vacante

" INTERMEDIERI " VÎNZĂRI - CUMPĂRĂRI

" EXECUŢIE LUCRĂRI DE SPECIALITATE " OFERTE DIVERSE SERVICII

V ă aşteptăm ZILNIC, începînd~de LUNI şi pină VINERI, între orele S - 16, la

sediul redacţiei, str. Napoca 1G. Informaţii la TELEFONUL 197304

PROMPTITUDINE, CALITATE ?i RAPIDITATE sînt atributele

serviciilor noastre.VÂ AŞTEPTĂM î

KENT LUCKYSTRIKE

B r it is h A m e r ic a n T o b a c c o ,Representative Office Romania is looking for: »

One merchandiserfor our office in Cliy

In Cluj wc are looking for self-motivated individuals with a strong academic background and a high level of enthusiasm. The candidate should be fluent in English (speaking & writing) and possess a driver’s license. Applicants should be between 25-30 years old, confident, determined, enjoy working in a team, dedicated and looking for a challenging and stimulating job.

_________________________ Work experience is preffered.If you have the necessaiy skills and enthusiasm for this exciting job, please send your CV in English including

your telephone number before July 31,1995 to the following address:

S.C . IZOCER S.A. Turda,cu sediul în Turda, str. 22 Decembrie 1989

nr. 31 , organizează, în conformitate cu prevederile Legii n r.6 6 / 1 993 şi Normelor

Metodologice elaborate de FPS şi FPP, publicate în M.O. nr. 5 4 /0 2 .0 3 .1 9 9 5 , con­curs de selecţie pentru ocuparea postului de

M ANAGER al unităţii.Ofertele se depun în plic închis, sigilat, la

sediul unităţii în termen de 3 0 zile de la data ultimei publicări. ;

Informaţii suplimentare la ! telefon 064-314142.

Societate Comercială

FINANCIARĂ PE ACŢIUNI,• ■

oferă posibilitatea persoanelor fizice să

investească pe bază deCONTRACT ÎN AFACER /

SIGURESe oferă 8 % dobîndă pe lună la investiţiile în lei.

Investiţie minimă 5 milioane lei.

Relaţii la tel. 146290.

Şcoala Şoferi Auto-Tudor,

B-dul 21 Decembrie 17 tel. 198044, preţ minim. (241085)

Vinzărt-cumpărări apartamente, case,

terenuri, prin PRIMORDM str. Braşov nr.44, tei. 147897.1 B

orele 10-17 (242061)

te, l JIAli I97J

MATRIMONIALE• Divorţat, 39 ani/1^2 cm, cu

pensie alimentară 1 copil, doresc cunoştinţă femeie cu credinţă 33-39 ani pentru prietenie- căsătorie. Tel 19-05-24. (424986)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Vînd apartament ultrafinisat str . Fabricii nr. 2 bl. Y3 sc. II ap. 76 Mărăşti. Tel. 15-37-64; 14- 46-40; (306800)

• Vînd 4 camere str. Unirii etaj 2finisat.Tel. 13-02-73.(310497)

• Vînd casă central pentru birouri , spaţiu producţie. Tel. 13-02-73 (310498)

• Vînd pe bază de comandă aparate profesionale moderne pentrn întreţinere Body-Building şi Fitness. Tel 12-43-47.(000100)

• SC Automecanica SRL Lereşti Argeş, vinde prin reprezentanţa din str . Fabricii nr. 97-113 ( lîngă Electrometal) piese de schimb pentrn toate tipurile de “ Aro” Ia cele ipai avantajoasepreţuri.Vizitaţi- ne şi vă veţi convinge! (307000)

Vindem sau închiriem pentru firm e, pe termen lung, apartament 3 camere uitracentral, cu sau fără dotările' necesare (telefon, fax, calcula­tor, birouri). Tel 19-54-55(425008)• Vindem camion Liaz, an 1989, 121, cu dubă frigorifică, set motor nou şi multe alte îmbunătăţiri. Sc poate vinde şi numai capui de tractor. Relaţii tel 19-54-55.(425009)

• Vînd maşină de îngheţată Italia amplasată vad foarte bun, curent trifazic. Tel 14-88-86 ora 18-21. (425073)

• Vînd SRL. Informaţii tel. 16- 27-96 după ora 16. (425099)• SC Prodcompan, cusediulîa

ştr. Pajişteinr. 18, ţel. 12-33-39 cumpăr grîu peniru panificaţie la preţul de 210 lei/kg. (425163)

• Vînd o Iadă .şi două vitrine frigorifice, un cîntar electronic şi o casă de marcat. TeL 16-28 06.(425172). • Cumpăr societate comerciala înmatriculată în 94 decembrie; specific producţie. Tel. 14-10- 12 sau 15-09-94.(425201)• Vînd maşini de cusut pentru

încălţăminte. Str. Craiova nr. 28-30. (310406)

• Vindem oţel beton fasonat li comandă. Tel. 19-12-76, str. Marinescu nr. 3. (310439)

• Vînd en gros Blend-a- Med 1400 lei inclusiv tva. Tel. 18- 26-89. (310469)

• Vînd' spaţiu comercial, construcţie din lemn, în Aghireş Fabrici, zonă centrală. TeL 17- 21-57.'(310525)

• Vînd linie îmbuteliat suc, maşină spălat sticle, dozator electronic impregnator sifon, tuburi C02, răcitor apă. Tel. 16- 06-50. (310537)• Vînd SRL mai 1992. Tel 13

82-43.(430771)• Cumpăr camion 3-5 tone,

dubă închisă, stare perfectă de funcţionare. Oferte la tel 15-37 15 după ora 14. (430786)• Cumpăr firmă fără activitate,

plătitoare de TVA. Tel 18-09 91. (430854)

• Vînd teren 529 mp Andra L Mureşan str. CNottaranr. 18A. Telefon 12-19-71; 12-15-20 după ora 20. (424769)• Vînd teren 450 mp cu cabani

Muntele Băişorii. Tel 13-74-13 ora 15-.21 sau sat Luna de Sus nr. 432 (424969) f-.

@ mărci, 18 iulie 1995 PUBLICITATE A D E V A R U Lde Cluj

A v e ţi în stoc ? - D a , avem ii

în lunile iulie şi august în condiţii speciale I

Aparat foto FIO Quartedafe

<%> COPIATOR EP 1050 , M ODEI 199515 eipii/inii», A3/A J , S0 -2 0 0 K

- «onstimabile pentru 12,000 copii jr* tw *

0& H0MEFAXHF135

MINOLTA ROMANIA SRL

maia Cluj

Sfr, Deva nr. 1-7. Cluj 3400

Tel; 064/19.93.22

Fox: 064/19.90.36

* eu c o n tra s t S + H

LASER PRINTER SP 1000

6 ppm, 300 dpi, f MB RAM

MINOLTA, • Vînd 1 Ha teren în Făget (eventual parcele). Tel. 17-92-09 sau str. Cîmpului nr. 63. (425121)• Vînd teren Ia şosea 2900 mp

în comuna Floreşti. Informaţii Floresti str. Avram lancu nr. 47. (425158)• Vînd grădină Calea Turzii nr.

203 Informaţii între 8-13 la tel.17-06-81 si 14-22 la tel. 16-26- 98.(425164)• Vînd teren pentru construcţii

în Floreşti, gaz, apă. Tel 15-62-10 după ora 18. (430792)• Vînd apartament 4 camere Mărăşti central, zonă verde, etaj 2,îmbunâtăţirideosebite şi utilaje tîmplărie. Tel 19-19-00 ora 9-17 sau 15-07-74;18-57-93 seara. (424851)

•Cumpăr casă sau partedin casă In zonă bună sau apartament central, exclus bloc. Tel. 19-60-72.(425104)

• Vînd apartament 4 camere parter Grigorescu, urgent: Tel. 18-83-66. (425202)

• Vînd apartament patru camere cu garaj, telefon, etajul 7, Plopilor 40 milioane lei. Tel. 12-37-64, după ora 20. (307012)

• Vînd apartament două camere cu telefon, boxă, etajul 4, Grigorescu 20 milioane lei. Tel. 12-37-64, după ora 20. (307014)

• Vînd apartament3 camere cartier Zorilor. Tel. 12-40- 90.(310346) ,

• Vînd urgent apartament 2 camere,'finisat, în cartier Gheorgheni. Tel. 14-31-07. (310500)

• Vînd apartament3 camere etaj 1 parchetat. Informaţii zilnic la tel. 15-00-97. (310513)

• Vînd apartament4camere Zorilor ultrafinisat. Tel 43-80-71 după ora 20. (430764)

• Vînd vilă 6 camere zona centrală Informaţii la tel 13-98-15.(430767)• Vînd casă cu grădină 1000 mp

+ plan de construcţie D. P. E. m ateriale construcţie, Ford Taunus înscris în circulaţie. Str. Traian Vuia nr. 82. (424655)• Vînd apartament cu 3 camere

etaj I Vatra Domei Băi. Relaţii la tel 030/37-22-21 (424657)

• Vînd gheretă metalică. Tel13-37-64 sau 12-18-29. (424911)• Vînd apartament cu 2 camere

confort I. Tel 16-14-24 orele 16-19. (424987)

• Vînd apartament 2 camere garaj sub bloc, centru cartier, bun privatizare, pe str. Pasteur nr. 50, etaj I, preţ 35 milioane. Telefon 12-16-03. (425027)

• Vînd apartament 2 camere, preţ 24 milioane negociabil. Str,. Oltului nr. 78, ap. 22, între orele19-21.(425054)

• Vînd apartament 2 camere ultrafinisat, str. M ehedinţi, Mănăştur, 19 milioane. Tel 12-14-71.(425060) ’

• Vînd garsonieră. Tel. 16-3 2-66. (425094)

• Cumpăr garsonieră. Tel. 18- 89-50 după ora 18. (425100)

• Vînd 3 camere etaj 4 Zorilor. Preţ rezonabil. Tel. 12-73-03. (425106)

,• Vînd apartament 3 camere parter str. Al. Vlahuţă bl. Lamă C scara I ap. 3 cartier Grigorescu.(425109) .• Vînd apartament două camere

Mănăştur. Tel. 17-25-56. (425 l i 2)• Vînd casă nouă zona centrală

6 camere, bucătărie, garaj. Str. Ion Mincu nr. 5. Pret 85000 dolari. (425118)• Vînd garsonieră confort I mărit

finisată. ' Cer 12500 DM negociabil str. Bucegi nr. 11 bl. Al et. 1 ap. 29 centru Mănăştur. (425129). • Vînd apartament 2 camere

confortlfinisatsir.Tăsnadnr. 18 ap. 12(425131)• Vînd apartament două camere

confort 1. Tel. 17-04-84. (425132)• Vînd apartament 4 camere în

Mănăştur. Tel. 12-23-07. (425146) ;

• Vînd casă vad bun. Tel. 14-02-89.(425148)• Vînd apartament 3 camere str.

Dorobanţilor. Informaţii tel. 11- 26-34.(425149)

• Vînd garsonieră Zorilor confort I finisată. Str. Zorilor 43 ap. 7.(425150)• Cumpăr 2 camere Grigorescu

Plopilor, et. 1-3. Tel. 18-72-12. (425152)

• Vînd, schimb garsonieră confort I Mărăşti. Tel. 25-18-97 orele 8-15. (425153)

• Vînd apartament 3 camere finisat 34 milioane, str. Bucureşti. Tel. 43-75-76. (425155)• Vînd sau schimb apartament

3 camere Mărăşti cu 2 în Grigorescu. Tel. 41-44-40. (425178)

• Vînd casă cu grădină Gheorgheni. Str. Arieşului nr. 87. (425179)• Vînd apartament 4 camere str.

Aurel Vlaicu 19 ap. 35 la orice ora (425190)• Vînd apartament 4 camere 80

mp la preţul de 34 milioane lei sau schimb cu apartament 2-3 camere sau cu casă particulară. Adresa str. Mureşului 44 ap. 5. Tel. 18-06 -38 sau 17-04-17. (425193)

• Vînd apartament 4 camere ocupabil. Tel. 16-70-53 ora 18- 20.(425196)

• Caut garsonieră de închiriat confort 1-3. RFelatii la tel. 19-02 -15 după ora 16. (425203)

• Vînd în localitatea Jucu la şosea, casă stil cabană cu 20 ari grădină, apă curentă de Taraiţa şi anexe. Tel. 16-42-71 sau la UM 01489 Jucu. (425207)

• Vînd apartament mobilat 2 camere garaj. Str. Pata et. 6, tel.14-39-44 (310128) ~ .• Vînd apartament 3 camere et.

I Aleea Brazilor Gherla. Relaţii la tel. 2415-58 orele 20-21. (310179) .

• Vînd teren 5800 mp la şosea în apropiere de motel Şoimu Jucu. Tel. 23-14-53. (310257)

• Vînd apartament 2 camere etaj 3 recent ultrafinisat, zonă excepţie, panoramă spre Centru, boxă, parcare, etc. Informaţii str. Tipografiei nr. 7 sau tel l4-60- 96 după ora 20. (310292)

• Vînd apartament cu trei camere Mănăştur. Tel. 17-09- 80; 1-7-79-73 (310372)

• Vînd grădină cu panoramă; frumoasă, în sat Gheorgheni, 2200 mp. Inform aţii sat Gheorgheni nr, 81. (310413)• Cumpăr apartament 2 camere

sau garsonieră. Tel. 13-49-57. (310458)• Vînd apartament 3 camere str.

Observator 115ap. 1 tel. 13-49- 57 (310459)• Vînd apartament cu 3 camere

şi lichidez godpodărie: mobile, pian şi obiecte de uz casnic. Informaţii la tel. 16-49-90. (310480)• Vînd garsonieră zona Pata str.

Muncitorilor nr. 12 ap. 12, cu telefon, vizibilă orele 18-20.(310482)• Vînd teren Someşul Cald lîngă

lac. Tel. 19-50-45 după ora 19. (310490)• Vînd apartament cu o cameră

confort mărit, finisat, pe str. Năsăudnr. 20 ap. 34 bl. Y2 sc. 2, parter, toată ziua. (310492)

• De vînzare două camere confort, în casă particulară, în str. Găriinr. 13 întreorele 15-19.(310493) ,

• Vînd urgent apartament 2 camere, ’ confort, str. Gr. Alexandrescu nr. 17 bl. T3 ap.10 et. 3, tel. 17-89-61 după ora15.(310501)• Vînd urgent teren 2000 mp în

Gherla, str. Dejului, Posibilităţi construcţii viitor. Tel. 24-17-16(310503)

Vînd apartament 3 camere Mărăşti str. Bucureşti, tel. 42-02-14. (310508)

• Vînd apartament 4 camere Gheorgheni. Informaţii tel. 15-20-29 după ora 19. Preţ informativ 35 milioane lei.(310517)

• Vînd urgent apartament cu două camere.. Tel. 16-35-60.(310518)

• Vînd apartament 2 camere, telefon posibilităţi şi de privatizare. Tel. 12-93-40 sau17-18-31. (310521)

• Vînd apartament 3 camere confort 1 etaj 2 str. Tulcea nr. 23 bl. K3 ap. 34 zilnic după ora 15. (310524)

• Vînd casă la şoseaua principală satul Bucea nr. 7, cu 5 camere, anexe, apă, curent trifazic, grădină Informaţii Huedin, Piscoi Aurel, după ora15 tel. 25-14-26. (310530)

• Vînd urgent apartament 2 camere confort. Str. Fabricii nr. 5 ap. 47. (310532)

• Cumpăr apartament cu o cameră sau garsonieră. Tel. 14- 32-52. (310534)• Vînd apartament cu 2 camere

M ănăştur. Tel. 13-78-18. (310540)• Vînd apartament cu 4 camere

•Grigorescu sau schimb cu 2. Tel.1378-18 sau 18-90-43.(310541)

• Vînd urgent apartament 3 camere- M ărăşti, preţ 26 milioane, fără intermediar. Tel. /15-83-05. (310546)» Vînd apartament 2 camere în

str. Răşinari nr. 4 et. 3 ap. 14 în Gheorgheni. (310547)

• Vînd sau schimb apartament patru camere în Bîrlad cu apartament sau garsonieră în Cluj. Relaţii la tel. 14-30-30 orele 17-20. (310558)

• Vînd apartament 3 camere Gheorgheni str. Buşteni nr. 4 bl.07, sc. 1 et. 2 ap. 10, tel. 13-53- 27 vizibil zilnic. (310559)

• Vînd 3 camere semidecomandate etaj X cartier Grigorescu. Telefon 42-03-83.(310562)

• Vînd 27 ari teren la şosea, Ia ieşirea din Gilău. Tel. 16-17-85(310570) - . • - ,

• Vînd apartament o cameră confort mărit; VW Passat 1300 cmc, înmatriculat, an 1977. Zilnic orele 18-21 Bdul 22 Decembrie nr. 140 bl. XI ap. 83(310571)

• Vînd apartament 3 camere boxă 70 mp parter înalt zonă excelentă pentru privatizare, preţ 35 milioane. Informaţii B- dulN.Titulescunr. 16,Bl.P7,sc.I, ap. 2 după ora 18. (430772)

• Vînd garsonieră în Mărăşti. Tel 11-72-48. (430773)• Vînd casă 2 camere, bucătărie,

baie, curte, grădină, ocupabilă. Str. C. Brâncuşi (fostă Gheorgheni) nr. 131, între orele16-21. (430776)• Vînd 2 camere. Str. Bucegi nr.

4, et 3, ap. 3 5 Mănăştur, după ora16.(430782)

• Vînd apartament 2 camere, preţ 15 milioane negociabil. Str. Ciucaş nr. 7, Bl. J4, sc. I, et. I, ap.5, vizibil zilnic, orele 15-18. (430784)• Vînd apartament str. Moţilor.

Tel 14-61-37. (430790)• Vînd urgent garsonieră str.

Mehedinţi nr. 13.B1. O l, sc. III, ap. 57, et. III, cartier Mănăştur. V izibil zilnic orele 8-22. (430801) ’ .

• Vînd garsonieră zona Dorobanţi. Str. Venus nr. 22, Bl; PI, et.I, ap. 76 (430802)

• Vînd apartament 2 camere ultrafinisat. Str. Tulcea nr. 13, Bl. II, sc. I, et. II, ap. 8, după ora 15. (430804)

• Vînd urgent apartament 3 camere confort mărit bun pentru privatizare, la preţ convenabil sau schimb cu dubiţă plus diferenţa şi post telefonic cen­tral. Tel 13-78-26. (430819)

• Vînd garsonieră. Str. Răsăritului nr. 109, Bl. M6, et. I, ap. 16 Mărăşti (430821)

• Vînd apartament 3 camere confort I Mărăşti, dulap. Tel 14-30-84.(430823)'

• Vînd urgent apartament 2 camereconfortI(ne)mobilat Str. 21 Decembrie nr. 137, Bl. M4, sc. I, et. 3, ap. 7. Relaţii orele 10-20. (430824) .• Vînd apartament confort I pe

str Godeanu, parter, 2 camere, preţ 24 milioane, urgent. Tel 15-. 37-23. (430831)

• Vînd casă cu 20 ari livadă, excepţională pentru weekend. Sat Făureni nr. 84, comuna Vultureni, 18 km de Cluj.(430834)

• Vînd garsonieră mobilată în• Gheorgheni. Tel 14-06-84 seara.(430844)

• Vînd apartament 4 camere confort I. Tel 17-33-29 orele 8-22. (430845)

• Cumpăr apartament 1, 2 camere sau schimb garsonieră. Tel 13-48-18 (430848)• Vînd, singurîncurte,2camere,

bucătărie. Str. Marinescu nr. 44. (430849) -

• Vînd apartament 2 camere, 2 balcoane, confort, telefon, TV cablu, ocupabil imediat. Str. Iugoslaviei nr. 70, ap. 23, vizibil orele 10-20. (430850)

• Vînd Audi 80 neînmatriculat 1500 DM şi Reno Saviemînmatriculat3, 5 T. Tel. 17-46-72. (425141)

• Vînd Oltcit 1994. TeL 14- 49-15. (425156)

•Cumpăr talon Wolsvaghen LT 35. Tel. 15-60-78 după ora 17. (425161)

• Vînd Audi 80 înmatriculat stare foarte bună, preţ 3700 DM negociabiL Tel. 14-68-84. (425167)

• Cumpăr urgent autoturism înm atricu lat sauneînma triculat, în stare bună de funcţionare, cu vama plătită.Tel. 18-42-16; 11-93- 34 (310499)

Vînd Renault 11 accidentat cu talon şi carte de identitate 1986, motor stare perfectă. Tel. 42-00-55 sau 42-01-09. (310573)

Cumpăr talon VW Golf. Telefon 14-53-57. (430791)

Vînd Renault Rapid diesel 1600, an 1988. Tel 16-30-14. (430843)

Vînd Dacia 1310,32.000 km. Tel 16-14-76 după ora 17. (430851)• Vînd camion Gaz 5 tone

fabricat 1993, 25. 000 km. Tel12-15-20 sau 12-19-71 după ora20 zilnic. (424770)• Vînd frigider auto 12V piese

caroserie Oltcit noi. Tel. 15-32- 47 după ora 18. (425091)• Vînd talon Mercedes 115/75.

Tel. 12-39-89. (425101)• Vînd Dacia 1310 anul 1992.

Cumpăr talon Dacia 1300. Inform aţii Gilău tel. 453.(425126)

• Vînd Mitsubishi Colt, VW Golf. Informaţii lă tel. 12-87-71.(425127)

• Vînd Mercedes 300 D ncînscris, impecabil. Turda str. PonorcI 14. (425133)

ADEVĂRULde Ciul PUBLICITATE marţ), 18 iulie 1995 m ţ

• Vînd Dacia 1310 din 1988. Tel. 18-77-48 orele 14-20. (425138)

• Vînd Mercedes 300 D. Tel. 14-27-3.5 (425139) ' *• Vînd radiator şi baterie Fiat

Ritmo D. Tel. 19-61-64. (425174)

• Vînd urgent Fiat 13 Î S. Tei.18-07 -94 între orele 7-12 şi 21-23.(425177)• Vînd Dacia 1985 din Ungaria.

Tel. 17-07-85. (425183)• Vînd Dacia 1310 1986

înmatriculată. Tel. 16-73-52 după ora 15. (425188)

• Vînd G olf disel 81 . neînmatriculat 1450 DM. Tel.

12-78-81.(425197)• Vînd Opel Ascona 84

; 'neînmatriculat 1400 DM. Tel.12-78-81. (425198) .• Vînd Fiat Ritmo D an 1985

3800 DM. Tel. 18-09-91. (425205)• Vînd Ford Escort sau talon an

69 Zalău. Tel. 61-29-55. (310358) .• Vînd piese de schimb pentru

Renault 18 break. Tel. 12-42- 74.(310370)

• Vînd motocicletă MZ 125

• Vînd VW Golf an fabricaţie ’82, în stare perfectă de funcţionare înmatriculabil pe12-CJ. Telefon 15-24-71. (430847) _________

Vînd PC 486 cn imprimantă. Informaţii tel.14-96-21. (425145)Cumpăr PC486DX2 sauDX4

cu plata în rate. Oferte la CP 420 OP 1.(424951)• Vînd congelator bun. Tel. 19-

60-44 (425103)• Vînd videocameră Panasonic

M3000 sigilată. Tel. 13-34-01. (425176)• VîndcaIculator386SX/40cu

monitor color şi imprimantă A3 cu 24 ace, Manesmann, toate noi, la preţ convenabil. Tel. 18-51-18 (310249)• Vînd calculator 386, HDD 80

MB, 2MB RAMFDD 5,25. Preţ 1300 DM. Tel 15-46-94 seara. (310468) -J > vf » Vînd candelabre cristal îfoemia şi mobilă Bonanza. Str. Porţile de Fier nr, 8 ap. 27 orele19-21. (310471)

• Vînd mobilă bucătărie, corpuri sufragerie şi frigider Arcr

• Vînd ieftin Herbalife produs am erican pentrn slăbire şi reglare metabo­lism. Tel. 15-77-72. (425092)

• Vînd urgent trusă de masaj faţă şi depilat.,Tel. 14-24-79. (425160)

' Cumpăr pictură Şcoală Bâimăreană 1900-1940 şi comodă cu sertare antică. Tel. 19-50-43 de luni pînă vineri. (310325)

• Sshimb apartament 4 camere Plopilor, e taj 7, telefon, garaj şi apartament2 camere Grigorescu etaj 4, telefon, boxă, cn casă, teren, variante. Tel. 12-37-64,dnpă ora 20. (307010)

• Vînd avantajos acţiuni BDF EM-04 (1993). Tel. 14- 82-52.(310502)

• Vînd bicicletă nonă. Ţel 13-82-43 (430770)

• Vînd v ioară veche producţie Austria perioada in terbelici. Tel 17-88-41 (430842) ;

Vînd căţei de lup foarte frumoşiTel, 13-35-27. (425089)

Vînd ieftin pătuţ cu sertare şi ţarc plasă pentru copii. Tel. 1483- 93. (425097)

•> Vînd ieftin lemne de foc sicmc în stare perfectă de tic240L.Dupăoral5tel. 11-67- TcL ,4 ‘83-93-fimetionăre. Informaţii tel. 19- 33 n i0560) . (425098)00-80. (310419) ' ' . Vînd urgent şi ieftin pick-up : convenabil^■• Cumpăr Dacia papuc. Ofer 5 pX 2040 RFT si discuri Tel 18 mo*)1*a bucătărie comanda,

milioane lei. Tel. 15-10-42 ora /u m nsfir» ' aragaz; dormitor stejar;-Tel..'18-14-16 (310478) ^ 00-31. (425134)• Vînd Opel Kadett 87 şi Ford

Taunus 79 accidentate. Tel: 18- 49-16. (310485)

• Vînd Ford Escort fabricaţie85, înmatriculat, cu carte identitate Str.' Cîmpului nr. 71. (310496)• Vînd talon Renault 11 diesel,

4 uşi. Tel,42-01-59. (310509)• Vînd rulotă mare Germania

pentru comerţ. Tel. 17-87-94. p l 0523)

• Vînd camion IFA, motor în rodaj, preţ 7 milioane negociabil. Sat Răchitele/nr.183, fam. Suciii. (310531V

• Vînd Dacia break TX anul 1989. Tel.* 13-98-90. (310533)• Vînd remorcă 0, 5t. Tel. 1 &-

06-50 (310536). • Vînd Dacia 1310 din 1985 neînmatriculabilă sau cumpăr talon. Informaţii tel. 17-52-04 zilnic. (310539) ' ; .V \ -

• Vînd Mercedes 190 D. Tel. 41-43-30 (310556)•Vînd BMW323i fabricat 1984

neînmatriculat. Tel. 12-48-58.(310564)• Vînd avantajos Dacia 1310 an

85 Zilnic 18-20 tel. 18-04-25 str. Plopilor nr. 60 ap. 7. (310568)

• Vînd urgent Dacia 1310 Break, 6. 5 ani, la prima mînă. Tel 16-38-72. (430765)• CumpărOltcit l2TRS.Tel 15-

20-89 după ora 16. (430780)• Vînd talon Opel Record şi

piese Mazda 323. Str. Partizanilor 108. (430785)• Vînd Lada 1200 S an 82, preţ

negociabil. Tel 17-81-91. (430803) •• Vînd Audi 100,12-CJ, 1985,

extrase3800 DM negociabi 1. Tel13-45-59. (430812)• Vînd VW Golf diesel 1987,

foarte bună stare 5500 DM + vama. Tel 12-39-79. (430820)• Vînd Mercedes 200D Cobra,

înmatriculat, piese Mercedes 200D, inclusiv motor. Tel 15- 41-55. (430832)• Cumpăr Opel Kadett ’74-’79

ncînmatriculat. Tel 15-12-00 scara. (430841) .• Vînd mobilă Madrigal, colţar

bucătărie, Citroen ’85. Tel 18-69-55 (430846)

• Vînd calculator Laptop 286/16 cu HDD 40 Mb. Tel 19-86- 39. (430769)'• Vînd televizor Elcrom. Str.

Cîmpul Pîinii nr. 30. (430806)• Vînd cuptor electric reglabil

Max 1350 C, maşina scris antică Yost, uşi tyip bloc, bicicletă copil, linoleum pînzat, camere IMPmoto 18" şi 19". Tel 14-84- 62 orele 16-22. (430810)• Vînd dulap cu 3 uşi şi cu 2 uşi

maşină de spălat. Tel 12-34-72. (430811)

• Vînd staţie taxi AM-FM. Telefon • 18-52-98 seara. *(430815); '• Vînd mobilă, televizor,

casetofon, birou, porţelanuri, canapele, calorifer, congelator. Tel 14-30-84. (430822)

• Vînd urgent combină frigorifică mare. Tel 14-25-01.,(430836) . • '• Vînd televizor. Tel 13-89-48 >

(430838)• Vînd mşină Brasero 2g. B-

dul Muncii nr. 87A, ap. 106 dnpă ora 16 (425029)

• Vînd combină recoltat cereale Claas 3 ,6 m. Tel. 14- 52-98.(425119) '

• Vînd cazan încălzit Tel13-03-02 (430833)• Vînd maşină nouă pentru

curăţat cartofi şi zarzavaturi, productivitate 300 kg/oră. Tel16-43-21. (425022)• Vînd freză universală FUS-32

Cugir. Informaţii Agrij jud. Sălaj, tel. 22 după orele 20-22. (425125)

• Vînd grater nou 70 cm Ukraina, preţ 18 milioane. Tel.13-86-11. (310382)

• Vînd tractor U 650 an fabricaţie 1993, plug, disc, grape. Informaţii zilnic între orele18-21 în str. Teleorman nr. 72 bl. T9 sc. 1 et. 1 ap. 4 Cluj-Napoca. (310543)

• Vînd batoză treierat păioase B90 fabricată în 1992, în perfectă stare de funcţionare. Comuna Mociu nr. 350, tel 186A. (430852)

• Vînd mobilă Tineret. Tel. 14- 52-22 (425135)

• Vînd avantajos bibliotecă Billy nouă pentru expunere cărţi sau marfă. Tel. J4-08-61-. (306985)

• Vînd pian vicnez cu coadă scurtă o canapea si un covor persan. Tel 13-06-45. (310449), • Vînd mobilier pentru un bou- tique Informaţii la tei. 17-34-16.(310472): • Vînd dormitor stil baroc. Informaţii tel. 16-15-94.(310483)

• Vînd pianină Caspar Lorenz 1812 TeL 18-22-42. (310487)• Vînd motan siamez. Tel. 12-

47-09 după ora 17. (310506)• Vînd dormitor alb Ia preţ

avantajos. Tel. 18-74-35. (310516)

• Vînd pui dalmaţian de 8 luni cu pedi-gree. Tei. 42-01-04. (310529)

• Vînd pictură ulei, veche, subiect religios, dimensiuni 150x120. Tel. 18-29-11. (310535)• Vînd lambriuri brad Tel. 16-;

51-54 (310545)• Vînd Pegas Comoda. Tel. 41-

43-30 (310557)• Vînd piese mobilier, tablouri

în ulei, discuri. Tel. 13-43-29 (310566) "

• Vînd mobilă sufragerie, Tineret bibliotecă, masă bar, cuburi, cort 3 persoane, rucsac cu cadru, covor bucle. Tel. 16- 59-46.(310569)

• 'Vînd canapea, dulap, stare bună. Tel 19-99-01 orele 19-21.

. (430789)• Vînd seîndură padiment

uscată. Tel 11-43-76. (430818)• Vînd recamier. Tel 13-89-48.

(430837)____________ '

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

Schimb apartament în Satu- Mare cu similar în Cluj. Tel 14-09-82. (424693)

• Schimb garsonieră str. Răsăritului nr. 107 bl. M4 ap. 25 cu apartament 2 camere chiar nefinisat. Ofer 2-3 milioane diferenţă. Relaţii după ora 16.(425110)• Schimb 4 camere cu 3 camere

plus diferenţă. Tel. 17-30-69 Mănăştur. (425171)

• Schimb 3 camere cu 2 în aceiaşi zonă Zorilor. Tel. 12-44- 57 între orele 15-22. (425206)

• Scimb apartament 3 camere confort IICRAL în Gheorgheni, etaj 4 cu 2 garsoniere confort 1 tot ICRAL sau variante. Tel. 14-28-95 (310489)

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie o clădire modernă

formată din 3 spaţii parter, etaj I, etaj II, în Turda ultracentral. Tel31-11-52. (425040) :

• C aut spaţiu pen tru discotecă, minimum 500 mp. TeL 42-05-15. (310526)

închiriez rochii de mireasă import; modele unicate. Tel. 18-80-96 (306945)

• Caut de închiriat maşină de îngheţată cu 2 braţe. Tel. 15-27-15 (310488)

; • Căutăm auto frigorifică de 2-3 tone pentru transport săptămînal produse alimentare pe litoral. TeL 14-47-31 (310555)

• Dau în chirie casă pentru birou. Tei 15-45-90 orele 16-20. (425064) v -• Dau în chirie apartament două

camere. Tel. 17-88-31 orele 9-19. (425124)• închiriezîncartierGrigorescu

apartament trei camere mobilate, telefon, Tv cablu. Plata în valută anticipat pe 6 luni. Tel. 15-39- 88 orele 8-15. (425168)

• Dau în chirie garsonieră mobilată. Tel. 14-66-19 între17-20. (425204)

• Dau în chirie 40 mp în casă pentru depozit, etc. Tel. 13-41-04 (310329)

• Ofer pentru închiriat apartament Plata anticipat. Tel.18-13-39 sau 18-08-86. (310505)

• Dau în chirie garsonieră şi rochie de mireasă. Tel 13-35-42.(430835)

• Caut de închiriat pe termen lung o cameră pe B-dul 21 Decembrie sau A. Vlaicu. Informaţii tel 17-65-93 seara. (310149)• Absolventă inginer, serioasă,

caut pentru închiriat apartament2 camere decomandate sau 3. Informaţii tel. 14-87-18, după ora 16. (310212)

• Caut pentru închiriat apartament 2 camere, mobilat, cu telefon. Tel. 11-29-43 între orele 8-19. Urgent (310442)

• Caut de închiriat apartament cu două camere sau garsonieră în zona Gheorgheni sau Zorilor cu telefon. Informaţii orele 20-24 tel. 14-86-62 si orele 22-08 la tel. 14-70-39. (310549)

• Tineri căsătoriţi căutăm garsonieră. Tel. 19-10-95 după ora 17.(310553)• Caut chirie urgent. Tel 19-09-

28. (430795)• Caut chiriei Tel 15-49-47.

(430796)• Caut de închiriat apartament

3-4 camere. Relaţii la tel 16-52- 90. (430800) ■

• Caut de închiriat apartament2 camere, preţ rezonabil. Telefon12-15-29 după ora 16. (430839)

DIVERSE• SC Agromec SA C. Turzii

vinde la licitaţie tractoare, com­bine C I2 şi diverse maşini agricole. Licitaţia are loc la sediul societăţii str. T. Vladimirescu nr. 35 în fiecare luni, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 10. (425194)

• Ofer împrumut. Garanţii imobiliare. TeL 11-66-17 san18-83-62. (000100)

* Caut pentrn închiriat casă cn curte Ia strada principală în Floreşti, pe termen lung. Telefon 18-09-91. (430853)

• Schimb proprie ta te u ltracen tra l apartam en t mic, cu rte in te rio ară cu apartament mai mare numai în centru (exclns bloc) sau casă mică. Tel. 19-60-72. (425105)

. • Caut de închiriat locuinţă central, 2 camere, maxim 40 mp, cu telefon. Tel 19-54-83. (425063)

• Caut un apartament de închiriat 3-4 camere mobilat, telefon, preferabil în Zorilor. Tel.12-46-85. (425162)

• Caut dc închiriat garsonieră sau apartament două camere,' telefon, mobilat. Tel. 18-57-92;14-95-59. (425170)

• Studenţi căsătoriţi căutăm pentru închiriat apartament cu 2 camere, telefon. Tel. 15-5.1-75 sau 15-49-88 între orele 8-16. (425191)

• Ofer împrumut. Tel. 14-17- 64. (310450)• Ofer împrumut. Tel 13-67-73;12-11-67.(430829)• Profesor, meditez matematică,

orice nivel, la dom iciliul elevului. Tel 12-80-69. (425026)

• -Inginer TCM, experienţă în aprovizionare, doresc angajare de către unităţile interesate. Tel 062/43-82-08 după ora 20. (425081)

• Coafeză pricepută îmi ofer serviciile unei firme. Tel. 18-18- 96. (425122)

• Redactez orice fel de lucrări pe calculator. Posed Scanner. Zilnic între orele 8-18. Tel. 17-36-01.(425166)

• Profesoară, meditez matematică clasele V-VIII. Tel,.17-50-52 (310322)

• Meditatii germană. Tel. 16-52-68.(310466)

• Ţin evidenţă contabilă pe calculator. Tel. 12-35-22. (310554)

• Meditez limba engleză. Tel. 1383-46. (310572)

• Profesor de fizică, ofer meditaţii. Tel 11-32-99. (430817)• Efecvturz orice fel de traducere

din limba germană. Tel 15-75-61. (430826)

• Caut pictor cu experienţă pentru pictarea unui tablou după o fotografie. Oferte la tel 16-19-71. (424940)

* îngrijesc persoană în vîrstă contra locuinţă. Tel 16-87-14. (424937)

• Cedez închiriere cantină Flacăra pe data de 5 august. Tel 17-26-60 (430828)

• Transport m a r f ip ^ J 5 tone Tel 14-35-9022-37 seara. (42491$)

• Angajez tîmplar mob|1 u rg en t. Informaţii itj Universităţiinr. 10.(4250351

• Societate comertiîjj a n g a je ază , I |t ,ţcomerciali. Curricnloni t j tae la adresa: str. Pasteurirl 59, ap. 12. Informi):! suplimentare Ia tel 12-30-3) [ (425072)

• Sex shop: afrodisitctl lubrifian ţi vibratoare,spnj contra ejaculării precocti Scrieţi la CP 75-1. (42507(J

• Diamond piese aitti angajează vînzător ţi şofer i Selecţia va avea loc în ditifi de 18 şi 19 iulie hi str.Doiitl I 116 la magazinul Eco ia orii 17. Informaţii la tel. 16-91]86 după ora 11. (425195)

• Angajăm tîmplari iaalti calificare; posibilitate ii cîştig nelimitată. In forau ţi ţel. 14-18-35 după orele 18. (310391) .

• Căutăm agent comerciilj cu experienţă în domeniulj încălţămintei posesor permis | şi m aşină personali. In fo rm a ţii CaleiD o ro b an ţilo r nr.(310504)

• SC M erit SA angajeazi chelneriţă vîrstă 18-30 aai, fizic plăcut. Relaţii la teL 15-! 58-79 sau Ia sedinllirmeiStr.! Pascaly n r. 7 mezaain 2.| (310507)

• în treţinem instalaţii s a n ita re , zugrăvim fa ia n ţăm , închidem balcoane; montanlambriuri. Telefon 17-96-59.(310565)

• Magazinul Top dralu an g a jează : vînzători (5 posturi), merceolog (1 post). C ondiţii: vînzători-vîrsti minimă 18 ani, absolveaţi liceu; nierceolog-posesor autoturism. Concursul are loc în data de 19. 07.1995, ora 16, în str. 21 Decembrie1989 nr. 134,Bl.X9,sc.Iap. 3: Informaţii la tel 19-09-93. (430798)

• Firma Trans Total SRLvinde dozatoaresncSiemeninoi şi televizoare color lt mîna a 2-a.TeI 18-35-68 dupi ora 16. (430813)

Societate comerciali, angajează tinere pe post & ospătar. Informaţii zilnic la te13-05-73 între orele 18-21 (425004)• Angajez vînzătoare magazii

Tel. 18-04-10. (425093)• Haine ieftine din import str

Clinicilor nr. 21. (425181)• Caut sobar samator. Informaţi

str. Clinicilor nr. 21 sau tel. 1$-81-78.(425182)

• Caut femeie de servicii Informaţii chioşcul de lîng* Cămin nr. X Haşdeu, azi între orele 14-15. (425200)

• Angajăm croitorese. Str Constanţa nr. 1-3, tel. 19-38-67- (310294)

,1 3 ) marţi. 1 8 iulie 1 9 9 5 PUBLICITATE ADEVĂRULde CBul

, Curs înot copii. Tel. 18-34-95 10321)

• SC Expo Transilvania SA Jează contabil sau econo-

^jjist de gestiune. Condiţii: studii ^<;onom ice (medii sau &tjperioare), absolvent 95. -reformaţii la tel. 15-33-88; 19-9 5-50. (310368)

«■ Angajăm maşinişti Offset sau c 0 liîicâm la locul de muncă. Tel.I 1-84-96 între orele 10-14. (310409)

• Angajez conducători auto pentru taxi. Tel. 11-95-83 ora | 6-18. (310484)

- • ' Angajăm agenţi comerciali tineri dinamici, cu experienţă

- electrotehnică, electronică, cu ttiaşină personală. Tel. 19-04- 0 9 ; 12-04-03. (310511) -V ;

. • Angajăm agenţi vînzări cu autoturism. Tel. 11-05-50 orele <7-17. (310514)

• Societate Comercială 3 mgajează: şoferi, bucătari, t>armane, ospătare vînzători. Tel.19-45-53 ora 16-22 (310515)

• Angajăm agent comercial cu maşină proprie. Tel. 11-22-22.(310563)

• Angajăm şef difuzare presă. Cererile se depun pînă în data de 26.07 în P-ţa Unirii nr. 1 cam. 1. (430809)

r PIERDERI• Pierdut carnet de student pe

numele Ivancea Ana. îl declar nul. (425111)

• Pierdut chitanţă vamală cu nr. 1612882 din 12 ianuarie 1993.O declar nulă! (425130)

• SC Picant MP SRL pierdut autorizaţie sanitară nr. 9482 din28. VI . 1994. O declar nulă. <425140)

• Hota Daniela pierdut carnet student. îl declar nul. (425154)

• Pierdut motan castrat culoarea alb roşcat, răspunde la numele “ Milu”. Recompensă 500. 000 lei. Informaţii tel 11-70-43.(425157) ■

• Vineri seara pe str. Taberei am pierdut o plasă cu pulovere de copii tricotate. Rog cine a găsit să sune la tel. 17-14-61 recompensă. (425165)

• Pop Ştefan pierdut contract de închiriere locuinţă cu nr. 14112 din 05. 12. 1985. îl declar nul. (425173) :

• Societatea Simnico Impex . SRL perdut certificat de

înmatriculare. îl declar nul. <425180)

• Pierdut cartea de identitate a autoturismului CJ 03 BXC nr. A 0489688. Se declară nulă.(425184)

• Pierdut certificatul de înmatriculare a autoturismului CJ 03 BXC. îl declar nul.(425185)• Pierdut talonul de verificare

tehnică a autoturismului CJ 03 BXC. îl declar nul. (425186)• Pierdut carnet de student pe

numele Joo Ferenc. îl declar nul. (310561)• Farcaş Ioan pierdut legitimaţie veteran de război nr. C F180767.0 declar nulă. (430761)• SC Trans Total SRL pierdut-

ştampilă rotundă. Se declară nulă.(430814)

• Am găsit cîine rasă cocker spaniol. Tel 15-31-71. (430830)

• SC “Ema” SRL pierdut ccrtificat de înmatrigulare J12-/ 2948/1991. Se declară nul. (430840)

DECESE COMEMORĂRI

• Cu nespusa durere ne despărţim de nepotul şi v iru l nostru ŞERBAN CHINTOANU, care s-a stins din viaţă în plină maturitate la vîrsta de 42 ani. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fam ilia M ălăescu. (425096)

• Dupa o grea şi n emerita tâ suferinţă ne despărţim cu durere de scumpa noastră bunică ROZALIA COLCERIU. Imaginea ei o vom purta mereu în sufletele noastre. Nepoţii Pniu cu familia şi Gabi cu familia. Odihnă veşnică sufletului.(425114)________ "

lecît şă• Ce este mai trist vezi fiinţa care ţi-a d at viaţă stingîndu-se sub privirile tale. Mulţumim şi recunoştin ţă veşnică pentru tot sacrificiul făcut pentru noi. Nu te vom uita niciodată, iubită mamă. Fiica Claudia, ginerele Nicu. (425115)

Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă acelui care a fost TURI IULIU pensionar al Uzinei de Apă. Înmormîntarea va avea loc miercuri ora 14 la Cimitirul central. Familia îndurerată. (425116)• Cu profunda durere ne

despărţim de iubitul nostni soţ, tată , frate verişor, ginere, cumnat, DOBRICI C Ă D A R IU M ILA N LiyiU , în vîrstă de 55 ani. îl conducem pe ultimul drum marţi 18 iulie 1995 ora 15, C im itirul Cordoş, str. Şcolii nr. 15. Dumnezeu sâ-I ierte şi să-l odihnească! Familia. (425120)

• Cu durere anunţam încetarea din viaţă a Iui STANCA VELEAN soţ, ta tă şi bunic. Înmormîntarea va avea loc Ia Capela 1 din Mănăştur la data de 19 iulie 1995 la ora 13. Fam ilia îndurerată . (425123)

• Cu durere anunţ încetarea din viaţă a tatălui meu, DUMITRIU COSTICĂ, în vîrstă de 73 ani. Înm orm întarea va avea loc azi 18 iulie, orele11, la Capela Cimitirului Mănâştur. Amintirea lui îmi va rămîne mereu vie. Fiica Eva. (425142)

• Cu adîncă durere anunţăm trecerea în nefiinţă a scumpei nostre m ătuşi, cum nată şi verişoarâ LIVIA MĂRIE BUZURA fostă economistă Ia Regionala CFR Cluj. înhumarea va avea loc în data de 18 iulie 1995 ora12 Ia Cimitirul central din Cluj Napoca. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia. (425147)

• Cu inimile cernite de durere anunţăm că în urma unui tragic accident a încetat . din v iaţă, CIOBANU IOAN din Someşeni. Soţ iu bitor, părinte apropiat şi bunic atent. Înmormîntarea are loc astăzi, 18 iulie 1995, orele 13, de la locuinţa sa dinstr.Turnu Roşu nr. 43. Veşnică odihnă, dragul nostru. Soţia Rozalia, copiii Vasile, Aglaia, nora şi nepoţii. (310470)

• Anunţăm cu adîncă durere în suflet şi cu inimile zdrobite încetarea din v iaţă, după o lungă suferinţă, Ia vîrsta de 62 ani, a scumpului nostru soţ, ta tă , socru şi bunic, CHIOREAN NICOLAE. Nu te vom uita niciodată, înhumarea va avea loc în data de 13 iulie 1995, ora 14, de la Capela Nouă din Mănăştur. (310474)

Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru frate, cumnaţ şi unchi, NEGREA PAVEL (UŢU), născut - în F ra ta . Înmormîntarea va avea Ioc în data de 18 iulie, ora 14, 30, în Sînicoară. Nicnliţa, Lenuţa şi Cristi. (430766)* Cu mare durere m suflet anunţîncetarea din viaţă a scumpului meu soţ, NEGREA UŢU, în vîrstă de numai 47 ani, Înmormîntarea va avea loc miercuri, 19 iulie, ora14, 30 în satul Sîpicoară. Să-i fie ţârîha uşoară! Nemîngîiaţa soţie Iţla. (430768)

• Cu adîncă durere anunţăm plecarea

^fulgerătoare dintre noi a scumpei soţii, mame şi bunici, OLGA LORINCZ, la 68 ani, pensionară "Someşul” . înhum area are loc azi, marţi, orele 12, la Cimitirul M ânăştur. Familia îndoliată.(430787)

Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, >■ MUREŞAN DORINA (DORA). Înmormîntarea va avea Ioc miercuri, 19 iulie 1995, ora 12, de Ia Capela C im itirului C entral. Dumnezeu să o odihnească în pace Familia îndoliată. (430805)

• Familia îndurerată anunţă încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, la vîrsta de 73 ani, a iubitei noastre MARIA ŞIPOŞ, născută GHERASIM. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 19 iulie, orele11, de Ia Capela C im itirului C entral. (430808)

• Un pios omagiu adus distinsului locatar NECOLOE CHIOREAN. Sincere condoleanţe familiei greu îndurerate. Asociaţia de locatari din str. Pagteur nr. 81. (425095)

* Suntem alaturi de prietenul nostru Radu' Chintoanu în marea durere pricinuită de dispariţia fratelui drag. Transmitem condoleanţe întregii familii. Colegii de la Liceul Bălcescu. (425102)

• Dephngem dispariţia prem atură a vărului nostru VICTOR şi suntem alături de familia îndurerată. Tudorel şi Sani..(425117)

. • Profund întristaţi de moartea fulgerătoare a scumpului nostru văr şi unchi DUMITRIU COSTICĂ, sîntem alături de nepoata noastră Eva, în mareai ei durere. Familia' Ginghină. (425143)

Sîntem alături de prietenii noştri familia Hanca în marea durere pricinuită de m oartea mamei dragi. Familia Oniga. (425175)'

* Regretam profund dispariţia prietenei şi colegei noastre ec. LIVIA BUZURA. Sincere condoleanţe familiei. Fam.' ing. Huciu M ircea.(310473)• Sîntem alaturi de sora,

cumnataşimătuşanoastră, în aceste momente grele la trecerea în nefiinţă acelui care a fost, CHIOREAN NICOLAE. Cum natul Gavril Lizi, C risti şi Simona. (310475)• Sîntem alaturi de matuşa

noastră în aceste clipe grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a celui care a fost, CHIOREAN NICOLAE. Familia Ciceu Geta şi Cornel. (310476)

• Sincere condoleanţe şi în treaga noastră compasiune colegului nostru Gherasim Ioan la decesulsuroriisale, ŞIPOŞ MARIA. > Colectivul Laboratorului. de Criminalistică. (310481)• Sîntem alături de naşul

nostru Dan Orădan, în aceste momente grele prilejuite de pierderea mamei dragi. Fam. Carmen şi Daii Mihu.(310494)

• Sîntem alături de ginerele şi cumn a tul nostru Dan Orădan, prim solist al OpereiRomâne,în durerea. pricinuită de m oartea mamei dragi. Dumnezeu s-o odihnească. Familia Ghitea. (310495)

Un gînd îndurerat, de despărţire, bunului meu prieten, TITICHINTOANU. Dan Subţirică. (310510)

• Sîntem alături de colega noastră Ursu Rodica, Ia marea durere pricinuită de p ierderea mamei sale drag i. Sincerecondoleanţe. ColectivulO. C. O. T Cluj. (310519)• Absolvenţii Şcolii Medii

Tehnice de Comerţ-băieţi C lu j, prom oţia 1953 deplîng cu profund regret dispariţia prem atură a distinsului şi apreciatului lo r coleg şi prieten CHIOREAN NICOLAE căru ia îi vom păstra veşnică amintire; Sîntem alături de familia îndoliată şi-i transmitem sincere condoleanţe. (310550)

• Cu inimile cernite spunem adio colegului şi p rietenulu i nostru ŞERBAN CHINTOANU, cel pe care o grea şi neiertătoare suferinţă l-a trecut mult prea devreme în lumea um brelor. Amintirea sa va dăinui vie în sufletele noastre, împărtăşim sincer durerea mamei sale şi a familiei îndoliate. Foştii colegi din clasa 12 C promoţia 1971 a Liceului Emil Racoviţă. (430775)

• Sincere condoleanţe familiei Ţincâ din partea locatarilor din str. Buşteni nr. 5. (430777)• Ne despărţim cu durere

de cel care a fost tatăl, socrul şi bunicul nostru drag, DOKA PALL. Te vom plînge mereu. Attila, M elinda şi Robika. (430783)• Un gmd îndurerat pentru

OLGA LORINCZ. Odihnească în pace.'Familiile Arcaş.(430788)* Sîntem alături de familia

Cosma Paşca Maria la p ierderea fiului d rag, MIRCEA.Dumnezeu sâ vă dea putere să rezistaţi la această cruntă nenorocire. Colectivul Policlinicii Gherla şi colegii de navetă. (430793) . - . 1• Dragă Tu ţi, noii şi grelei

încercări de ’ mamă îndurerată prilejuită de prematura pierdere a Ini TITI, lasâ-ne .să-ţi fim a lă tu ri cu toată compasiunea. Pavel şi Jenica. (430794)_______

• Sîntem cu tot sufletul alătiuri de colega noastră Eva Dumitriu în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Colegii de laborator.(430816)___ _• Suntem alăturide colegul nostru ing. Şipoş Gheorghe în marea durerepricinuită de pierderea mamei dragi. Sincere condoleanţe din p a rtea colectivului A telierului P5 Unirea. (430827)

• Lia şi lonuţ amintesc tuturor celor care l-au iubit şi l-au preţu it, că se împlinesc 6 săptămîni de Ia trecerea în eternitate a lui IOAN GHERASIM. Slujba de pomenire şi parastasul vor avea loc în Capela din str. Moţilor miercuri, 19 iulie â. c, la orele 18. în veci pomenirea Iui. (424996)

■ Pios omagiu la împlinirea a doi ani de la decesul dragei noastre soţii, mamă şi bunică ANUŢA MUREŞAN, născută - Cupcea. Comemorarea va avea loc sîmbătâ 22 iulie ora 10 la Capela greco-catolică “Schimbarea la. faţă” pe Bulevardul Eroilor nr. 10 lîngâ biserică Ia etaj. (425090)

• Cei care te-au iubit îşi amintesc de tine SILVIA CARUSO. Ei au. putut merge taai departe. A trecut un an de zile şi abia amînceputsăînvăţcănute voi mai auzi şi nu te voi mai strînge în braţe. Oare nu va înceta durerea şi singurătatea ce mă înconjoară, mamă dragă. Te-am iubit mult şi nici măcar timpul nu-mi poate lua asta. Fiica ta Daniela. (425151)

Azt 18 iulie, se împlinesc deja cinci ani de cînd destinul tragic ne-a răpit dintre noi pe soţul şi tatăl d r. TRUŢĂ EMIL şi TRUŢÂ TEODORA EMILIA fiica. Amintirea lor va rămîne veşnic în inimile celor care i-au iubit. Dora şi Oana. (310479)• Cu nesfîrşitâ durere şi

lacrim i fierbinţicomemorăm 4 ani de la trecerea în eternitate a scumpei noastre fetiţe, DĂNUŢA, m îndria, speranţa şi sensul vieţii noastre. Dormi în pace suflet curat şi bun. Ana şi Viorel Muncaciu veşnic îndureraţi. (310520)• S-au scurs 3 anide tristeţe de la trecerea în nefiinţă a scumpei noastre soţie, mam ă şi bunică HUI MARIA. Vompâstrayeşnic în amintiresufletulsău cald şi nobil. Familia îndurerată. (310544)

Azi, 18 iulie 1995, cînd se împlinesc 2 ani de la trecerea în eternitate a scumpei noastre mame şi bunici ORMENEAN VICTORIA (Jucu de Sus). Un pios omagiu şi aducere aminte.- Fiul Vasile Ormenean, nora Silvia, nepoţii Andrei'şi Tudor. (310548)

Au trecut<>săptămînide lacrimi şi durere de la trecerea în nefiinţă a iubitului nostru frate şi unchi, CIUPEI P^VEL. Dormi în p ace, suflet blînd. Sora M aria, fraţii, cum natele şi nepoţii.(430807)

ADEVARULde Cluj ECONOMIA marţi, 18 iulie 1995

PENTRU ACCELERAREA ,,PROCESULUI DE PRIVATIZARE

| (urmare din numărul trecut)

CAPITOLUL IV Dispoziţii finale

A rt. 14.- ( ! ) Dacă pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi, la unele dintre societăţile comerciale incluse în lista prevăzută la art. 1 alin.(3), procesul de privatizare a fost iniţiat şi este deja concretizat prin contracte de schim b şi de vtnzare de acţiuni încheia te cu Fondurile Proprietăţii Private şi cu Fondul Proprietăţii de Stat, acest proces va fi finalizat, pentru -acţiunile fprm înd ob iec tu l respectivelor contracte de schimb şi de vînzare, potrivit procedurilor stabilite de lege sub imperiul căreia a fost iniţiat.

(2) Acţiunile deţinute de Fondul Proprietăţii de Stat la societăţile comerciale nenominalizate în cadrul programului de. privatizare în masă, potrivit a r t .J al prezentei legi, vor putea fi vîndute şi prin alte metode stabilite de celelalte reglementări legale în vigoare.. (3) Schim bul şi v înzarea de acţiuni la oricare dintre societăţile comerciale cu capital de stat, care deţin terenuri a căror situaţie juridică în privinţa proprietăţii este în curs de clarificare, se vor efectua în limita

: capitalului social, fără a include '■valoarea terenurilor peiitru care societatea comercială nu deţine titlu

• de proprietate.. ji„ (4) După clarificareaisituaţie i ju rid ice a terenurilor în cauză, ‘pachetul de acţiuni aferent acestora. va fi pus în vînzare sau transferat cu

titlu gratuit, după caz.A r t 15.- La societăţile comerciale

care se privatizează potriv it prezentei legi, beneficiarilor de acţiuni li se eliberează în mod gratuit certificate de acţionar. Certificatele de acţionar sînt nominative şi se emit de către societăţile comerciale în cauză, în termen de 60 de zile de la încheierea perioadei de depunere. Acţionarii îşi pot transfera acţiunile în condiţiile prevăzute în Legea nr. 31/1990 şi în Legea nr. 52/1994.

A rt. 1 6 .-(1 ) în termen de cel mult 60 de zile de la data privatizării a cel puţin 51 % din capitalul social al oricăreia dintre societăţile com erciale prevăzute la art. 1 alin .(3), se va convoca adunarea generală a acţionarilor, conform prevederilor Legii rir. 31/1990, pentru m odificarea sta tu tu lu i şi alegerea noilor administratori.

(2) La societăţile comerciale cu capital parţial de stat, Fondul Proprietăţii de Stat va avea în consiliul de administraţie un număr de membri proporţional cu partea de capital deţinută.

Art. 17.- în aplicarea prevederilor prezentei legi, Guvernul şi, acolo unde este cazul, cu consultarea Fondului Proprietăţii de Stat şi a Fondurilor Proprietăţii Private, va stabili m ăsurile o rganizatorice, structurile funcţionale care se impun şi va aproba prin ho tărîri mecanismul, etapele de desfăşurare şi responsabilităţile organelor de resort im plicate ;în procesul privatizării, în termen de'60 de zile de la promulgarea legii.

A rt. 18.- (1) O peraţiunile de schimb de acţiuni contra carnete cu

V"certificate de p roprieta te şi/sau cupoane nominative de privatizare

'în numele şi pe contul persoanelor, îndreptăţite pot fi efectuate de către Fondurile Proprietăţii Private, Casa de Econom ii şi C onsem naţiuni, Regia Autonomă “Poşta Română” ,

' precum şi de către societăţile bancare cu capital de stat şi societăţile de asigurare cu capital de stat, toate în calitate de mandatari abilitaţi în acest scop de Agenţia Naţională pentru Privatizare.

(2) Persoanele juridice, abilitate potriv it a lin .(1) să efectueze operaţiuni de dobîndire de acţiuni în numele şi pe contul cetăţenilor îndreptăţiţi, vor percepe un comision de maximum două miim i din valoarea - unică de schimb a

‘ carnetelor cu certifica te de proprietate şi a cupoanelor nomina­tive de privatizare prezentate pentru schimbul contra acţiuni. -

A rt. 19.- (1) Sumele încasate de Fondurile P roprietăţii Private în perioada cuprinsă între constituirea lor şi data transformării acestora în ' societăţi de investiţii financiare, cu titlu de dividende aferente acţiunilor reprezentînd 30 % din capitalu l social al socie tă ţilo r com erciale arondate lo r, precum şi activele dobîndite prin valo rificarea dividendelor încasate pînă la data transform ării lo r în societăţi de investiţii financiare, conform art. 4 alin.(6), din care se scad cheltuielile de funcţionare, se cuvin titularilor de certificate de proprietate, aşa cum aceştia le-au prim it personal în temeiul Legii nr: 58/1991. Stabilirea sum elor cuvenite cu titlu de dividende cetăţenilor îndreptăţiţi şi

modul de atribuire a acestora se vor face potrivit prevederilor legale referitoare la transform area Fondurilor Proprietăţii Private în societăţi de investiţii financiare.

(2) în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, G uvernul va prezenta Parlam entului proiectul legii de transform are a Fondurilor Proprietăţii Private în societăţi de investiţii financiare.

(3) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Fondurile Proprietăţii Private vor efectua între ele compensările certificatelor de proprietate folosite pînă la această dată, luînd în considerare valorile la care aceste certifica te au fost u tilizate în procesul de privatizare.

A rt. 20.- Societăţile comerciale prevăzute la art. 2 din Legea nr. 58/ 1991 -au dreptul să vîndă active şi mijloace fixe din dotare, la preţul de piaţă, prin lic ita ţie organizată potrivit reglementărilor în vigoare, sub condiţia de a nu fi afectată eficienţa realizării obiectului de activitate ăl societăţilor comerciale în .cauză. Sumele rezultate din vînzarea de active şi de mijloace fixe' se lasă la d ispoziţia societăţii com erciale vînzătoare, putînd fi u tilizate şi pentru finanţarea activităţilor prevăzute în obiectul de activitate al acesteia.

A rt. 21.- Acţiunile dobîndite prin schimb sau prin vînzare în cadrul procesului de privatizare în masă, reglementat de prezenta lege, pot fi negociate pe piaţa valorilo r m obiliare, fiind exceptate de la incidenţa prevederilor art. 26 din

Legea nr. 52/1994. 'A rt. 22.- (1) S ocie tă ţile

comerciale prestatoare de servicii pentru agricu ltu ră de tip AGROMEC, SERVAGROMEC şi AGROSERVICE se pot d iv iza şi- p riva tiza pe baza rapo rtu lu i de evaluare în tocm it de o com isie formată din reprezentanţii Fondului P rop rie tă ţii de Stat, F ondurile Proprietăţii Private, prefecturilor, direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat şi ai Ministerului Agriculturii şi A lim entaţiei, care va cuprinde şi utilajele neamortizate şi nefolosite, valoarea acestora pe baza indicilor de fo losire putînd ajunge pînă la va loarea de recuperare a materialelor.

(2) La privatizarea societăţilor com erciale prevăzute la alin. (1), producătorii deţinători de terenuri agricole beneficiază de dreptul de preferinţă în limita unei cote de pînă la 35 % din cap ita lu l social. La privatizarea societăţilor comerciale care au ca obiect de ac tiv ita te p relucrarea şi industria lizarea produselor agricole, producătorii deţinători de terenuri agricole, care în tre ţin re la ţii con trac tuale cu caracter de continuitate cu societăţile comerciale respective, beneficiază: de dreptul de preferinţă în lim ita unei co te de p înă la 20 % din capitalul social.

(3) Terenurile neagricole a căror situaţie juridică nu a fost clarificată po triv it p revederilo r H o tărîrii Guvernului nr. 834/1991', aferente societăţilor comerciale prevăzute la alin . (1), po t fi tran sfera te administraţiei publice locale, care le

va concesiona cu acorfo M inisteru lu i Agriculturii Alimentaţiei. y .

A rt. 23.- Se exceptează det prevederile prezentei legi societăţii com erciale cu capital de m înfiinţate, în baza Legii nr. 15/19} şi Legii nr. 31/1990, din foste], unităţi agricole şi piscicole de ju şi trusturile acestora. ,

A rt. 24 .-(1 ) în termen de 604 zile de la data intrării în vigoare J p rezen tei leg i, Guvernul vi fol m ăsuri pentru . întocmirea ţ d is tribu irea listelor cu cetăţec îndreptăţiţi sâ primească cupoat nominative de privatizare.

(2) Societăţile comerciale can] s-au privatizat pînă Ia data intrai în vigoare a prezentei legi sîntcl-j lig a te să comunice Fondili Proprietăţii Private, în termen de li zile, lista persoanelor care au ntilia carnete cu certificate de proprietate Fondurile Proprietăţii Private voii com unica, în termen de 15 zile,1 aceste date instituţiei însărcinate ci în tocm irea lis te lo r cu cetăţenii îndreptăţiţi să primească cupoane nominative de privatizare. , K j

A rt. 25.- (1) Pentru domeniul» reg lem entat de prezenta lege, prevederile Legii nr. 15/1990, alt Legii nr. 58/1991; ale Ordonanţei Guvernului nr. 10/1992, aprobată şi modificată prin Legea nr. 114/1992, şi ale art. 5 lit. e) din Legea or. 66 1993 se aplică numai în măsuraţi care nu sîn t incompatibile ci dispoziţiile sale..

(2) Începînd cu data intrăriiii vigoare a prezentei legi, prevederii! a r i 3 alin. 3 din Legea nr. 52/19? sîât şi rămîn abrogate.

Pisu

lâ

cşDocu

jC îte v a p r e c iz a r i a u t o r i za teDomnul M ircea Coşea, m inistru de sta t;

preşedintele C onsiliului pen tru S trategie si • Reforma Economică n-arc vreme de concediudeoarece Legea pentru accelerarea procesului de .

' privatizare a devenii practic operaţionali' odată

desfăşurat într-un mod foarte generos. Totodată, legea din 1991 nu dădea posibilitatea cetăţenilor

. .d^.«ve« acces direct la privatizare prin metoda -folosită pînă la acea dată. Legea 55 introduce ,crif«Hul privatizării caz cit caz. A ceasta: nu

promulgarea eidecătrepreşedinteleR om ânieiiiţseâm aă eliminarea tuturor celorlalte forme de şi publicarea în Monitorul Oficial. Este stabilit, /privatizare. Nu numai cele 3.000 de societăţi vor prin hotărire de guvern un grafic foarte exact de fi privatizate, ci toate societăţile pe care România

: derulare a acţiunilor menite să asigure aplicarea , pe are, deci Legea 55 nu trebuie interpretată ' ţespeetivei legi. Ce spune dl Mircea Coşea despre greşit) ca impunînd o metodă unică. În al treilea toate acestea. “Legea accelerării procesului de rind, datorită obligativităţii FPS de a vinde acţiuni

: privatizare nu este o: lege iiouă. Guvernul doar contră num erar, concom itent cu d istribu irea ■ a amendat şi, în concepţia lui, a îmbunătăţit legea gratuită a acţiunilor către populaţie, deci cel puţin ■' în vigoare a privatizării din 1991, în dorinţa de 40.1a sută din capitalul social al societăţilor va

a rezolva cîteva sarcini: clarificarea şi finalizarea fi vîndut contra num erar, sperînd astfe l să procesului de circulaţie şi de întrebuinţare a ' introducem mai rapid capitalul străin. Deja avem carnetelor cu certificate de proprietate; accelerarea din partea unor investitori foarte importanţi dinprocesului de privatizare; simplificarea procesului şi crearea unor condiţii mai prielnice pentru accesul capitalului străin în procesul privatizării. Legat de aceasta aş vrea să adaug cîteva elemente. Legea 55/1995 are ca scop clarificarea sistemului - de circulaţie şi întrebuinţare a CCP. Ele au fost distribuite în perioada 91-92, au fost emise în­tr-o manieră contrară legii pentru câ trebuiau să fie emise de FPP, dar le-a distribuit ANP-ul, înainte ca FPP-urile să fie operaţionale; nu au. avut inscripţionate pe ele valoarea, deci transferul gratuit a 30 la sută din cap ita lu l social s-a

ţările avansate propuneri de privatizare prin metoda directă, adică vînzarea într-o proporţie prioritară a acţiunilor către aşa-numitul partener strategic. Capitalul străin este important din punct de vedere al procesului de privatizare, pentru câ imediat după privatizare întreprinderile trebuie să fie viabile. Experienţă a arătat, mai ales în cazul MEBO, că după privatizare intervine o perioadă dificilă, cînd pot să apară situaţii de insolvabilitate, mergînd pînă la faliment. De aceea noi am luat în calcul posib ilita tea de finanţare post-privatizare, prin crearea de fonduri

destinate special acestui scop. Acestea nil sînt in­tegral româneşti, ele se bazează şi pe capital atras din afara şi pînă, în prezent, guvernul a negociat şi aprobat astfe l de fonduri: fondul post; privatizare rom âno-am erican, cu valoare de aproximativ 50 milioane dolari, pentru sprijinirea întreprinderilor privatizate mici şi mijlocii ţ i fondul post-privatizare negociat cu BERD şi cu fondul PHARE, cu o valoare echivalentă a 50 milioane; dolari, care va deveni operaţional la toamn* acestui an. Deci, există posibilitatea^ pentru întreprinderile privatizate că, pe baza unor studii de fezabilitate sâ aibă acces Ia credite foarte ie ftine, pe term en lung, din partea acestor fonduri...

Există la d ispoziţia bugetului un capito l destinat acestui proces de privatizare şi deci sumele care vor fi alocate sînt calculate în funcţie de cheltuielile reale pe care le avem. Deci, nu se poate spune că este mult sau puţin. De altfel, efortul bugetar nu este singurul pe care îl avem în vedere. B eneficiem de fonduri foarte importante pentru mediatizarea şi sprijinirea procesului de privatizare din partea a trei mari donatori: Guvernul Federal al Germaniei care ne-a oferit, într-o primă etapă, un milion de m ărci, fondul PHARE ce ne-a acordat 2,8 m ilioane ECU, un îm prum ut de 40 m ilioane dolari obţinuţi pe linie USAID”.

Cum se vor privatiza băncile?Executivul a aprobat proiectul de

Lege pentru privatizarea societăţilor bancare cu capital majoritar de stat, proiect care se înscrie în contextul ■Legii nr.55 privind accelcrarca procesului dc privatizare. Potrivit proiectului menţionat, societăţile bancare se privatizează exclusiv prin vînzarea de acţiuni contra numerar, cu respectarea urm ătoarelor proceduri succesive: V înzarea acţiunilor gestionate dc către Fondurile Proprietăţii P rivate, reducerea pârtiei*-*»- "

datorită majorării capitalului social în urma emisiunii de noi acţiuni prin subscripţie publică sau privată; privatizarea participaţiunii statului ca urmare a vînzărilor de acţiuni prin metodele prevăzute la art. 5 a Legii (acum în p ro iect) pentru p rivatizarea băncilor. A rt. 5 stab ileşte faptul că v înzarea acţiunilor deţinute de FPS şi FPP - uri se efectuează exclusiv către persoane fizice şi/sau persoane juridice române sau străine cu capi-

i ta l privat, cu excepţia Fondurilor

\ ........ ....

Proprietăţii Private; prin vînzarea prin ofertă privată-, prin lic ita ţii deschise şi prin ofertă publică. Deoarece, conform legii, Fondurile Proprietăţii P rivate nu pot vinde direct acţiuni, acestea vor mandata FPS-ul pentru a vinde acţiunile pe care le deţin la bănci.

Banii rezu lta ţi d in 'v în za rea acestor acţiuni vo r răm îne la d ispoziţia băncilo r, servind la recap ita lizarea lor. Pentru transparenţa derulării procesului s-a prevăzut obligativitatea băncilor

privatizate de a prezenta rapoarte anuale Parlamentului. Se estimează că prin promovarea acestei legi se va rea liza o capitalizare corespunzătoare a băncilor, ceea ce va asigura creditarea activităţilor de producţie cu ciclu lung de fabricaţie şi a investiţiilor cu durata mai mare de realizare.

Deci, cei ' care s-au gîndit să-şi plaseze certificatul şi cuponul în procesul de privatizare a băncilor trebuie să se reorienteze spre societăţile comerciale din celelalte sfere de activitate: producţie, comerţ,

i turism, transporturi etc.

Guvernul a adoptat programul de aplicare a legii pentru accelerarea privatizării

Documentul este destul de ampla. Am ale» din el ceea ce aţa considerat c i ne interesează pe noi, v iito rii acţionari. V y

A cţiuni de d em lare , efectivă

• D istribuirea în teritoriu către cetăţenii îndreptăţiţi a cupoanelor nominative de privatizare 01.08 - 30.09.1995;

• D eschiderea subscrip ţie i în vederea - e fectuării schim bului cupoanelor nom inative de privatizare şi (sau) a carnetelor cu certificate de proprietate contra acţiuni ale societăţilor comerciale: 0 l ‘. 10 - 31.12.1995;

f Iniţierea procedurilor de yîuzik a acţiunilor cOntra numerar peabi coţa de 40 la sută din capitalul, socii al fiecărei societăţi comerciale du program: începînd cu 01.10.1995 ‘ » Alocarea acţiunilor societăţilor coţnerciale în funcţie de subscripţii le |ă l exprimată: 15.10-15.02.1996;

‘ Atestarea calităţii de acţionar ca u rp a re ' a schim bului: 15.02 - 30403.1996; y M '

E fectuarea subscrip ţie i 'a vederea dobîndir» de participare U Fondurile P roprietăţii Private, transformarea acestora în societăp financiare de investiţii: 01.10.1995 -31.03.1996.

Ce zic alţii§

Nici un moment România nu a ex­celat la capitolul privatizare - aprecia­ză un săptămînal britanic. Dinpotrivă, ea s-a situat pe ultimele locuri între fostele ţări comuniste. Din cele mai diverse motive:'economice, sociale, dar şi politice. în vara anului 1994 se produce însă o lovitură de teatru: Guvernul, pînă atunci dezinteresat de privatizare, elaborează un alt proiect de lege în domeniu, menit să-l com­pleteze pe cel existent Deruta este ge­nerală. Nu vom reproduce acum “cu­tremurul” care a urmat, atît în Parla­ment, în viaţa politică, dar şi în cele­lalte componente ale societăţii. Ni­meni nu a rămas pe dinafară, angajîndu-se în dispute aprige. Ce argumente foloseşte Executivul pentru a-şi susţine iniţiativa legislativă?

• Restabilirea egalităţii şanselor în rîndul populaţiei. Este avansat un număr de 6 milioane de certificate de proprietate înstrăinate de posesorii lor, din lipsa de informaţii;

• îmbunătăţirea raportului dintre scopul privatizării şi cadrul real de aplicare a legii. Este vorba de presupunerea, absolut incorectă a existenţei unui mediu economic şi,

despre noisocial în care toţi sînt egal informai nivelul mentalităţii în societăţile comerciale este omogen, ic macrostabilizarea este realizată;

* Asigurarea transparenţei i rapiditatea procesului de privatizat Adversarii punctului oficial de vedet susţin:

* Noua lege conţine elemente dt neconstituţionalitate, modifici^ cuantumul de 30 la sută, repartiza: automat populaţiei prin distribuita certificatelor de proprietate Exproprierea este şi mai evidenţi dacă se ţine seama că, de V privatizarea în masă dispar băncă şi agromcc-urile;

•De fapt, Guvernul a fost cel cas a boicotat privatizarea. MetodeV folosite: schimbarea consiliilor d administraţie din cadrul FPS şi al FH promovarea H.G. 500 etc.

* Guvernul nu urmăreşte decît si pună sub control politic întregul proces de privatizare. Deja s utilizai tară nici un control veniturile FPS-uii • Prin noua lege nu se restabileşl egalitatea şanselor, ci se va produci o nouă concentrare, incompatibili,ititlurilor de valoare. .„

ţ ■ >\ > >■.. iu

UI ţase avut , dispx mod oferi două ştie< era.a

de < cum; la pi in sta tesp ostil Iad buc; noi. set teri dei de| gaz *4 - 1

cos

proÎ

toeî ta i fez<

>«lr obţi de a

toi.iuiac

I

ADEVARULde CluflS mărci, 18 iulie 1995 EVENIMENT

« M I

La Cluj, cartea senatorului Adrian Păunescu ”Ş i totuşi iubirea ” s-a vîndut sub supravegherea şi cu... contribuţia bodyguard- uluL Foto: N.Petcu.

ri

rn m T m ii ! L 4* - ‘ r

V ^

'i , ţ

■ * » X V .4

h r — * j p M R/H $ | g. * ~ » .....____ » . i i

0~. anumita parte a familiei l'aunescu.

C re O N B C A J U D I C I A R Ă"Stelică" şi traficanţii de stupefiante -

M ercurul este o substanţă toxică pentru sănătatea oamenilor şi nu poate fi deţinută de persoane fizice. G.C. (29 de ani), din com. Iara, ju d Cluj a lucrato . perioadă de timp la C entrala a tom oelectrică de la Cernavodă. în colonia muncitorească ”Atom” unde locuia, l-a cunoscut pe O.S., zis ”Ste- lică”, ”om de afaceri”, de la care a aflat că din "zonă” poate fi procurat mercur la preţuri tentante. După ce l-a contactat pe M.B. (32 de ani) din urbea noastră, i-a oferit spre vînzare 1 kg. de mercur roşu la preţul de 800 $/kg. Dar... "cum părătorul” ocazional a sesizat poliţia, despre o cantitate masivă de mercur (aproximativ 200 kg.) ce urma să intre pe piaţa Clujului. "Stelică” şi banda lui au fost atraşi în "cursă”. Şase

dintre traficanţii de stupefiante au fost prinşi. în flagrant cu 33 kg. de mercur. Au fost arestaţi şi li s-a întocmit dosar penal. M ercurul a fost confiscat în întregime. Tribunalul Cluj i-a condamnat pentru săv îrşirea infracţiunii de trafic de stupefiante, la pedepse între doi şi patru ani închisoare . Unii dintre ei sîn t recidivişti.

OMORÎT CU SAPACu ocazia unui conflict ce a avut loc

- în com. Frata, jud. Cluj, între două familii de ţigani, pentru o "pirandă”, s-a produso crimă.

După ce s-au certat în' limba romilor, şi-au spart ferestrele şi uşile colibelor, apoi s-au luat la bătaie. C.R. (34 de ani) a sărit în apărarea fratelui său care trăia în concubinaj'cu frumoasa ţigăncuşă Mclan ia. N-a stat mult pe gînduri. Cînd scandalul era în toi, a luat o sapă şi l-a "pălit”-în moalele capului pe ”Lali”, soţul

legitim al "pirandei” . A cesta ţocm ai ieşise din casă cu un "puradel” în braţe.

•Cu toate'îngrijirile medicale acordate, după două zile victima a decedat. Moar­tea a fost violentă. Pentru omor, C.R. a fost condamnat la 13 ani de "ocnă” şi plata sumei de 300.000 lei cheltuieli de înmormîntare şi 13.753 lei cheltuieli de spitalizare. Pedeapsa a rămas definitivă prin respingerea apelului.

TÎLHARULJudecătoria Cluj I-a condam nat pe

C.O. (30 de ani) din Cluj-Napoca, fără ocupaţie, recidivist, la 4 ani şi 6 luni închisoare pentru săvîrşirea infracţiunii de tîlhărie. Inculpatul, aflat în vizită la mama sa, care locuieşte în bloc, pe str.

■ Parîng, cartierul Mănăştur, a aflat că R.F. a reclam at-o în m ai m ulte rîqdu ri la administraţia blocului, pe motiv că aceas­ta a inundat-o. După ce a consumat bău­turi alcoolice să prindă curaj, a coborît

în apartamentul vecinei pentru a vedea de unde curge apa. Văzînd’stricăciunile produse, C.O. s-a enervat. între cei doi a izbucnit un schimb de replici. Vecina a început să strige. Inculpatul a scos un cuţit pe care îl avea "întîmplător” asupra sa şi i-a cerut să tacă. După care a lovi­t-o cu o vază în cap.Aceasta, ameţită, a căzut la pămînt. După ce a ameninţat-o; a tîlhârit-o de toţi banii din casă. Apro- . ximativ 30.000 de lei, inclusiv cerceii de aur din urechi. în urma loviturii', R.F. s-a ales cu leziuni care au necesitat pentru vindecare 9 zile îngrijiri medicale. Preju­diciul nu a fost încă recuperat. Cu ocazia cercetării locului agresiunii a fost ridicat de poliţie cuţitul folosit de inculpat şi care a fost înaintat instanţei de judecată. Tribunalul Cluj a amînat judecarea cauzei pentru luna septem brie a.c. Ţîlharul "m editează” acum la fapta comisă.

Vasile MOLDOVAN

(^D ela poliţia/Fî*)• C irculaţia fe ro v ia ră în pericol.

P o liţiş ti .d in , c a d ru l. B iro u lu i1 Ţ.F.M aram ureş au depistat şi reţinut cinci infractori care au sustras peste 1.200 de metri liniari de conductori de cupru din reţeaua telefonică de cale ferată întrerupînd legătura telefonică d in tre sta ţia CFR B aia M are şi regulatorul de circulaţie şi mişcare Dej. Autorii furtului sînt: Lakatos Alexandru (35 de ani), Morar Marinei Mihăiţă (17 ani), Cordoş Gheorghe (35 de ani), Pop

I N F R A C T O R I L A . . . B A R I E R ASorin Daniel (22 ani) şi Ban Augusţin (34 ani). Toţi au domiciliul în Baia Sprie,. jud . M aram ureş. P rejudiciu l cauzat SNCFR se ridică la suma de peste 30 de m ilioane lei. Hoţii "tele 'fonişti” au valorificat conductorii de cupru la centre de colectare a unor agenţi economici privaţi. S-a recuperat pînă în prezent 20 % din marfa furată. Parchetul de pe lîngă Tribunalul Maramureş a emis mandate de arestare preventivă pentru infractorii inconştienţi', care au pus în perico l siguranţa circulaţiei feroviare pentru

d irija rea trenurilo r şi au în tre ru p t legăturile telefonice pe ruta Baia Mare- Dej. Urmează ca ei să răspundă penal pentru furt calificat în dauna avutului public şi distrugere de semnalizare.

• Traficantul de fo r in ţi fa lş i. F ir tos Karoly (18 ani) din Cristurul Secuiesc jud. Harghita a fost depistat în gara CFR Oradea de poliţişti de la TF cu 20.000 de forinţi falşi în timp ce încerca să-i vîndă. Este reţinut şi cercetat pentru infracţiunea de trafic de valută falsă, prevăzută de art. 282 Cod penal.

• Hoţul ghinionist. Lucrătorii postului TF din S taţia CFR Cluj-Napoca l-au prins în flagrant pe Fărcăşiu Liviu (28 de ani), din com. Poieni, jud. Cluj, care în timp ce călătorea cu trenul nr,3115 pe

. ruta Oradea-Cluj-Napoca a furat de la num itu l G roza C ornel din Oradea o pompă de injecţie în valoare de 650.000 lei,.. . .

Procuratura a emis mandat de arestare preventivă, urmînd să i se întocmească dosar penal pentru furt calificat în dauna avutului privat, ,

• V. M OLDOVAN

STÎLPUL INFAMIEI

Ultima carte publicată ă scris-o în «ase lu n i. După ce a terminat-o a avut norocul să găsească şi un editor

> dispus să o tipărească. Fâcîndu-şi în nod cinstit socotelile, editorul i-a oferit un drept de autor în valoare de două sute de mii de lei. Nu era cine ştie ce, dar mai mult decît nimic tot era.

Cînd a primit banii, amintindu-şi de cele trei ba terii de schimb cumpărate de pe timpul răposatului, la preţ neliberalizat, a telefonat unui instalator. A doua zi, la ora promisă, respectivul s-a prezentat la locul ostilităţilor. în două ore, bateriile de la duş, chiuveta din baie şi cea din bucătărie au fost înlocuite cu cele «oi. Cumsecade, instalatorul a mai ichimbat şi doua garnituri. La •«minarea lucrării, nu însă înainte de «-şi omeni musafirul cu o ţuică de prune veritabilă şi cu o gustare, gazda s-a adresat meşterului: Vă rog •i-mi spuneţi, dom nule, c ît mă tostâ.

-Cincizeci de mii de lei, a venit Prompt răspunsul.

tn timp ce îi număra banii, ■oeştenilîn ale scrisului îşi spunea, îo linea lui:”Pînă disearâ, ăsta mai rezolvă trei clienţi. Deci, într-o zi,

el realizează un cîştig egal cu cel obţinut, de unul ca mine, în jumătate de»n.. E explicabil, deoarece el nu tonnceşte cu cipu l, cum muncim •oi. Concluzia? O trageţi singuri, 4f*gi cititori. C u- capul dumneavoastră.

Ion CONSTANTINESCU

Prin natura sa, reţinerea este o m ăsură p rivativă de liberta te de scurtă durată , dar foarte u tilă în stadiul iniţial al pornirii procesului penal, ceea ce justifică folosirea ei numai în faza urm ăririi penale şi deci num ai faţă. de un învinuit. Reţinerea constă în RESTRICŢIA impusă persoanei reţinute de a nu părăsi localul unde se efectuează cercetarea penală.

Ea poatje fi luată de organul dc cercetare penală faţă de învinuit, dacă sînt probe sau indicii temeinice ; că a săvîrşit o faptă prevăzută de legea penală . Prin term enul de "Probă” se înţelege orice element de fapt care serveşte la constatarea ex isten ţei sau inex isten ţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvîrşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa so lu ţionare a cauzei. în ceea ce p riveşte term enul "indicii temeinice”, acestea nu sînt probe, ci sim ple presupuneri suscita te de aparenţe mai m ult sau mai puţin

R e t i n e r e agrăitoare. Indicii tem einice există atunci cînd din exam inarea unor date existente în cauză se desprinde insistent presupunerea că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală (adică învinuitul) a săvîrşit fap ta pentru* care este urmărit.. Aşadar, indicii temeinice se pot ivi într-o cauză în carş urmărirea penală a fost începută prealabil, precum şi în cazul cînd organul de urmărire surprinde o persoană în condiţii suspecte care îl determ ină să se sesizeze din oficiu şi să înceapă urm ărirea penală. De exemplu: o persoană este găsită cu obiecte a căror provenienţă nu o poate explica sau o persoană avînd asupra sa instrumente care servesc la săvîrşirea de spargeri şi e aflată în apropierea unui im obil-depozit care a fost obiectul unor repetate încercări de spargeri, ori o persoană care, pentru a ascunde săvîrşirea unei delapidări, face o plîngere că a fost victima unui-

furt, dar apar ind ic ii asupra caracterului suspect a l plîngerii.

în asemenea situaţii, organul de urmărire penală încheie proces ver­bal despre cele constatate, reţinînd şi persoana suspectă. Cînd astfel de situaţii sînt surprinse de un organ de polifie sau de S.R.I., va încheia un proces verbalde cele constatate şi va conduce persoana suspectă în faţa organului de urmărire penală, căruia îi va preda .şi p rocesu l verbal întocmit. Pentru a se evita confuziile , legea arată concret în ce situaţii se poate efectua re ţinerea şi le enumerăm în ordinea prevăzută în art. 148 cod de procedură penală: iden tita tea sau dom iciliu l învinuitului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare, infracţiunea este flagrantă, învinuitul a fugit ori s-a ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărire sau de la judecată, ori a făcut pregătire pentru asemenea acte , sînt date suficien te că

înv inu itu l a în ce rca t să zădărnicească aflarea adevărului ,

1 prin influenţarea unui m artor sau expert, d is trugerea sau a lterarea m ijloacelor m ateria le de probă, înv inu itu l a com is d in ' nou o in fracţiune, ori ex is tă d a te 'ca re

-justifică temerea că va săvîrşi şi alte infracţiuni, învinuitul este recidivist, cînd există una din circumstanţele agravante, astfe l în e ît lăsarea în libertate a învinuitului ar prezenta un pericol pentru ordinea publică. Luarea m ăsurii reţinerii în aceste cazuri es te lăsa tă la aprecierea o rg a n u lu i'd e cerce tare penală. A şadar, ea este facultativă. Este obligatorie în cazul infracţiunilor flagrante supuse procedurii speciale de urm ărire şi judecare . D urata măsurii reţinerii este de cel mult 24 de ore. Ea poate fi însă luată pe o durată-mai scârtă şi poate înceta înainte de împlinirea celor 24 de ore. De astfel de reţinere nu cred că are nimeni nevoie.

Jurist Ion Ghercioiu.

Un paralitic reuşeşte să fugă

de la tribunal Rompres. Un paralitic

acuzat de trafic de droguri a reuşit să fugă de la tribunalul unde era jud eca t, transm ite agenţia France Presse, citind co tid ianu l Al-Aktibar. "Minunea” s-a produs după c e , tribunalul hotărîse prelungirea detenţiei lui Ahmed Ibrahim, paralizat de ambele picioare.

P o liţis tu l însărcinat cu transportarea inculpatului la închisoare l-a lăsat pe Ibrahim cîteva minute singur, la poarta tribunalului, pentru a căuta un scaun cu rotile. în acesţ timp, dintr-o maşină au coborît doi bărbaţi, care l-au luat pe para litic cu ei. Poliţistul a încercat, cu focuri de armă, să împiedice plecarea vehiculului, dar totul a fost în van.

L E O N I D S C E B A R Ş I X ( I I )• Interviu acordat publicaţiei bulgare B elkonite Dnes •

î: Care sînt argumentele privind această apreciere neaşteptată pentru noi? ( în in te rv iu l p receden t, generalul a afirmat că islamismul nu p rez in tă nici un perico l p en tru nimeni nn).

R: A rgum entarea m ea este următoarea: în decursul a mai multor ani m-am ocupat de această problemă. Am lucra t în c îteva ţări is lam ice, cunosc Iranul, Pakistanul, Afganistanul, India, unde tră iesc peste o sută de milioane de musulmani. De aceea, pot afirma că există forţe care acţionează pentru influenţarea opiniei publice, a conştiinţei sociale. Extremismul politic este o manifestare generală de acţiune a diferiţilor factori economici, sociali. Acest extremism se manifestă uneori prin acte teroriste. Fundamentalismul

islam ic, de fap t,, se identifică cu islam ism ul. în acest fel, se creazâ următoarea contrapunere: lumea islamică se opune celei creştine. Pentru că lumea islam ică reprezin tă o forţă uriaşă - o populaţie de peste un m iliard, resurse naturale şi bogăţii im ense,şi are o ideologie proprie. Iată că în faţa noastră apare din nou spectrul medieval, perioadă în care la anumite intervale de timp şi pe teritorii stabilite aveau lor cruciade, care nu erau altceva decît o confruntare dintre creştini şi musulmani. Urmăriţi numai de unde apare fundamentalismul islamic, aşa cum se prezintă el. în regiuni care s în t’ declarate ca teritorii ale intereselor vitale ale SUA. Nu ştiu din ce m otive sînt interese vitale. Dar în cauză este Golful Persic . în form a sa cea mai pură, fundamentalismul islamic se manifestă în

Iran. Im presia mea este că fundam entalism ul islam ic nu are un caracter ofensiv, agresiv. în esenţa sa, acesta reprezintă efortul popoarelor de a-şi apăra independenţa ' şi suveranitatea în 'faţa presiunilor străine - economice, politice, culturale. Aceste popoare nu au o altă ideologie în afara modului lor tradiţional de viaţă, care este islam ism ul. Şi aceasta nu este a tît o ideologie sau relig ie, cît un m od de viaţă. Islamismul este inert în anumite condiţii.Dar cînd asupra lor se exercită p resiun i, a tunci popoarele c ţr e î l îm părtăşesc caută o bază ideologică pentru a se opune. Socialismul la ieşit din joc, capitalismul nu poate fi o bază de coeziune în lupta îm potriva presiunii străine.

C M I H I O N . h l I I

f A f A l - A T f ţ e s U T

R6VMA riîMVk M h m

Secretarul Comunităţii Evreieşti precizează

!n urma publicării articolului nostru “Israe lu l refuză să restitu ie un tezaur pe care Muzeul National dc Istorie a Transilvaniei i l-a împrumutat fn 1992” ne-a vizitat la redacţie dl Emanuil Tiscbler, secretarul Comunităţii Evreieşti Cluj, care a dorit să precizeze că litigiul tezaurului (ine exclusiv de casa rabinului Halberstam şi Muzeul National de Is to rie a T ransilvaniei, sta tu l Israel nefiind im plicat în această problemă. In consecinţă domnia sa consideră “greşit” titlul ales de noi pentru articol.

Dl Tischler a mai precizat că tezaurul nu conţine obiecte sinagogale, ci obiecte de cu lt, pur personale care, Ia timpul lor, s-au putut regăsi la orice familie înstărită de evrei.

M. TRIPON

SĂRBĂTOARE PE ;MUNTEL£ GĂIN/iSîmbătă dimineaţa, sute de maşini invadau drumurile de acces spre muntele Găina. Potecile muntelui erau învăluit,

oameni de toate vîrstele, care cu rucsaci în spate se îndreptau spre înălţimile acestuia pentru a sărbători două mariettnkt ale acestei perioade premergătoare SJîntului Ilie: împlinirea ă 171 de am de la naşterea lui Avram lancu şi "Tîrgul<k Găina " începînd cu acest an, datorită propunerii Societăţii cultural patriotice "Avram lancu ” prefecturilejude\el0, administrează Munţii Apuseni (Cluj, Arad, Alba, Bihor şi Hunedoara) au hotărît ca aceste două momente să fie /egale, naşterea eroului naţional Avram lancu,să fie sărbătorită şi pe platoul legendar al muntelui Găina.

Dificultăţi financiare la Scala din IViilano

Criza economică mondială afectează, se pare, pe toată lumea, de vreme ce în Italia nu mai există fonduri nici pentru retribuirea ' m uzicienilor faimoasei Scala din Milano, transmite agenţia R euter, recepţionată de Rompres. “Fondurile existente la ora actuală nu ajung nici măcar pentru plata salariilor muzicieni- lor.pînă la sfîrşitul anului” - a declarat C ario Fonţana, directorul operei, care a apelat la majorarea subvenţiilor particulare şi guvernamentale din care se costituie bugetul acestei prestigioase instituţii de muzică. în 1996, fondurile publice destinate subvenţionării culturii în Italia urmează să fie reduse cu 50 de miliarde lire (circa 30 milioane dolari SUA), ceea ce ar însemna o scădere cu şapte miliarde de lire (4,2 milioane dolari SUA) a bugetului celebrei La Scala.

“Niciodată opera noastră nu a fost într-o situaţie financiară a tît de critică” , a precizat Fontana, amintind că orchestra operei a intrat în grevă în luna iunie din cauza neîncheierii contractelor de muncă. Situaţia este deosebit de gravă pentru ansamblul de 600 de persoane al orchestrei, care trebuie sâ susţină un turneu în Japonia în luna septembrie a acestui an. Dirijorul Ricardo Muti, revenit în Italia după 15 ani, şi-a exprim at, la rîndul său, nemulţumirea faţă de “modiil în care sînt trata|i cîntărcţii şi cci din orchestră şi, în general, faţă de ceea ce te întîmplă în lumea teatrului”.

Trabanturi pe vîrful Găina

Pînă acum cîţiva-ani erau rari temerarii ce se încumetau să ajungă la nedeea de la Găina cu maşina mică. Acum, datorită vînătorilor de munte care au făcut drumul practicabil, poţi ajunge cu a ceasta (maşina mică) pînă la crucea înălţată în memoria lui Avram lancu, în locul cel mai înalt al masivului. Politia a fost mobilizată (traseul Avram lancu - platoul Găina fiind foarte d ific il circulaţiei autoturismelor) să dirijeze coloanele de maşini ce păreau interminabile. Pe ici> pe colo, pe marginea şoselei, vedeai cfte o maşină ce avea capota de la motor deschisă, iar pasagerii acesteia în ju ru l ei învăluiţi de o adevărată ceafă creată de vaporii apei clocotite din radiator. Românul postrevoluţionar a intrat în posesia a nenumărate tipuri de jnaşini. Ei bine, aici au avut ocazia să Ie încerce. Spre surprinderea şi uimirea multora, au fost şi Trabanturi care au ajuns în vîrful muntelui. Cei care nu au avut posibilitatea deplasării cu maşina personală, au venit cu di- , verse autocare, dar numai pînă în sat (Avram lancu). De acolo fiecare cum se descurca: fie pe jo s pe cărare, sau cei care erau amatori de senzaţii tari, se îmbarcau în remorci trase de tractoare ori.în vagoanele camioanelor destinate transportului

. de muncitori.Oserul s-a m utat pe platoul. de pe m untele Găina

Ajuns sus pe platou, panorama este impresionantă. Lîngă pădure

tronau corturile militare destinate oficialităţilor şi organizatorilor care erau în febra pregătirilor. Amplasam entul era îm părţit pe judeţe, acestea fiind delimitate prin panglici tricolore şi semnalate prin tăbliţe, pe care erau scrise judeţele aparţinătoare. Din acest loc şi pînă în vîrf, de o parte şi de alta a şoselei, micii comercianţi îşi etalau mărfurile pe tarabe. Puteai găsi şi cumpăra de la pufuleţi, pufarin, pînă la banane şi celebra O rbit fără zahăr; de la robinete şi baterii de chiuvetă pînă la motoare electrice de 500 de waţi, de la ciorapi, bermude, tricouri cu Van Damme pînă la adidaşi Puma. Foarte rari erau artizanii populari sau moţii cu obiecte specifice. într- un loc pe marginea drumului, un afiş te avertiza că spaţiul aparţine Prefecturii Cluj. Familiarele reclame la Ursus, Pepsi şi Napolact întăreau veridicitatea apartenenţei spaţiului. Preţurile acestor produse clujene erau aceleaşi sau chiar mai ieftine decît în oraş (un Pepsi era 400 de lei). Pe acelaşi platou, în spatele tarabelor, erau corturile celor veniţi în mod neorganizat (aproxim ativ cîteva sute de corturi).Craiul şi crăiasa munţilor

Cred că ar fl de cuviinţă sâ relatez şi despre m anifestările culturalei P rin . sta ţia de radioam plificare (în treg p la tou l era e lec trifica t, motoarele generatoarelor de curent mergînd fără oprire), se anunţă un spectacol pe scena special amenajată ce se afla la poalele colinei, în vîrful căreia se impunea crucea ridicată în anul 1924, în memoria Iui Avram lancu. Astfel, sîmbătă după-masâ a avut loc în organizarea Centrului judeţean de creaţie populară Alba decernarea premiilor “Concursului

de interpretare a muzicii populare româneşti şi a umorului m oţesc” . Din judeţu l nostru au fost doi premiaţi: Nicolae Turcu, menţiune Ia secţiunea solişti vocali şi Vasile G iurgiu, prem iul al do ilea la secţiunea umor. A urmat un recital a l laureaţilo r care au fo s t acompaniaţi de orchestra “D oina Iancu lu i” . în continuare R odica Popescu-B itănescu, inv ita ta P refecturii din A lba, a în tre ţinu t pub licu l spectato r, eu. c îteva m om ente care s-ar fi d o rit a' fi vesele. Prezentarea spectacolului a fost făcută de profesorul clujean Victor Bercea, directorul Casei de C ultu ră a S tudenţilo r din C lu j- N apoca, care , în con tinuare, a. condus concursul de frum useţe “C raiu l şi C răiasa m un ţilo r” . Cîştigătorii acestuia au fost răsplătiţi cu bani de A sociaţia cu ltu ra l patriotică “Avram lancu”. Punctul culm inant a l spectacolului a fost p rezen ţa pe scenă a lui N icolae Furdui-Iancu. La miezul nopţii pe fundalul sonor al Imnului Naţional, s-au desfăşurat focuri de artificii,^ care timp de 7 minute au ţinut pe toţi v iz ita to rii- m untelui G ăina cu privirea ţinută pe bolta cerească. După aceasta, oamenii s-ău retras la locurile de cazare (cei care aveau) şi au continuat şă sărbătorească pînă în zori, cîntînd şi distrîndu-se. ;“Să-i zic lui dom’ Văcăroiu să ne deie pită şi bani”

A doua zi dimineaţă, tensiunea a crescut odată cu sosirea elicopterului ce-l avea la bord pe preşedintele senatului României, domnul Oliviu Gherman. Lumea aştepta sosirea prem ierului N icolae Văcăroiu cu speranţa că vor avea ocazia să-şi spună cjfW. Starea de sp irit a mulţimii era împărţită, unii agreînd

prezenţa p rim ulu i m in is tru pe muntele Găina, alţii blamînd-o. Un “bade Gheo’, cam între două vîrste, era cel mai nerăbdător de sosirea politicianului. A cesta (badea) dorea neapărat să “ s te ie” în m ijlocu l drumului (era un culoar degajat prin care urmau a veni oficilităţile şi era protejat de poliţie)” ca să-l vază pe dom’ Văcăroiu şi să-i zică să le deie pită şi bani”.Domnul Gheorghe Funar a propus prefecţilor ridicarea ' unei noi cruci, pe muntele Găina, dar care să ., îndeplinească două condiţii: “să fie văzută de la Budapesta şi din Harghita ' şi Covasna”.

Manifestările oficiale ocazionate de “Tîrgul de pe Găina” au debutat cu o slujbă de pomenire la crucea rid icată în c instea m artiru lu i neam ului nostru , A vram lancu . A stfel au fost p rezen ţi pe v îrfu l m untelui G ăina, personalităţi ale v ie ţii po litice rom âneşti şi am intindu-i pe: prim ul m inistru N icolae V ăcăroiu , preşed in te le Senatului O liv iu G herm an, consilie rii p rez iden ţia li Mişu N egriţoiu, V ictor O paschi, Paul D obrescu, m in istru l finan ţelor F lorin G eorgescu, m in istru l învăţăm întulu i L iviu M aior, deputatul Ion Raţiu, subprefectul judeţu lu i Cluj L iviu M edrea, primarul Clujului Gheorghe Funar, p refec ţii ju d e ţe lo r A lba, A rad, B ihor, Sălaj, H arghita,! G orj, Suceava şi H unedoara ." După terminarea slujbei oficialităţile s-au deplasat pe scena unde cu o seară

înainte avusese loc Conci* interpretare. în luările de cm I fo s t evocate personalitaJ Avram lancu, importanţi n J tradiţiei de pe muntele Gait' asemenea au fost expuse prcv Gu vernului de ridicare a ib; de trai în munţii Apuseni. R prim ar Gheorghe, Funar a !i: propunerea prefecturilor jui organizatoare ce vizează rit unei noi cruci, pe munteleCr; monument ce să îndeplineasciif condiţii: “ sâ fie văzut { B udapesta şi din Covăsi Harghita” . în continuare invit lua t loc în fa(a scenei, per viziona spectacolul folcloric de ilu ştri interpreţi ai n populare româneşti, alături detj Rodica Popescu-Bitănescu.U n d e s în t nedeile de a l tă d a tă ?

Spectacolul s-a ten p o litic ien ii au plecat iaik începe să coboare către «st nou coloane de maşini în mk: dar de data aceasta în seaio^, spre poalele munţilor. Militarii,: s-au comportat minunat, an dem ontarea corturilor. Părr participanţilor (marea masă] împărţite: unora le-a plăcut, şi s vor veni şi la anul, altoit Oricum, orice s-ar întîmplă, Mc rămîne acolo aşteptînd neclintit v iitor şi întrebîndu-se “Unde nedeile de altădată?”

P.S. Nu am dat numânl oam eni care au fost prezeij munte deoarece părerile sînt t. d iferite. R eferitor Ia numân persoane prezente din munic: P nostru , dom nul'Liviu Medi aproximat această cifră la 200persoane,

Horea SĂLAJAN

Semicentenarul celei de-a doua conflagraţii mondiale22. ACTIVITATEA DIPLOMATICĂ DESFĂŞURATĂ PENTRU ÎNCHEIEREA PĂC

Marea conflagraţie a secolului XX, care a provocat cele mai mari pierderi umane şi suferinţe ce se pot im agina, s-a încheiat odată cu semnarea actului de capitulare, la 8 mai 1945 de către Germania hitleristâ, şi la 2 septembrie 1945 de către Japonia. încă de la începutul războiului marile Puteri Aliate au in iţia t şi desfăşurat o intensă activ ita te diplom atică pentru definitivarea concepţiei comune privind încheierea păcii şi organizarea lumii postbelice.

Elem entele fundam entale ale acestei concepţii au fost stabilite într-o suită de acte şi convenţii, începînd cu D eclaraţia com ună a p reşedintelu i S ta te lo r U nite ale Americii şi p rim ulu i m in istru a l M arii Britanii din 14 august 1941, devenită “Carta Atladticului”. Actul a fost pub licat sub forma unei declaraţii solemne, în conţinutul căreia se preciza că la terminarea războiului cele două state “doresc să vadă o pace care să permită tuturor naţiunilor să se afle în securitate în interiorul propriilor lor frontiere şi vor garanta tuturor oamenilor din toate ţările o existenţă eliberată de orice team ă ţ i lipsuri". Cei doi

semnatari se angajau să respecte “dreptul ce are fiecare popor de a alege forma de guvernâm înt sub care vrea să trăiască; ei doresc să fie date drepturi suverane şi liberul exerciţiu de guvernare celor care au fost privaţi de ele prin foTţâ”.

U lterio r aderă la C arta Atlanticului şi U.R.S.S., împreună cu alte 13 state, ca apoi, la 1 ianuarie 1942, la Washington, reprezentanţiiS.U.A., Marii Britanii şi U.R.S.S., în numele celor 26 de state aflate în stare de război cu ţările participante la P actu l T rip artit, să elaboreze D e c la ra ţ ia lu p te i com une îm p o triv a ţâ r i lo r Axei, folosind denum irea de “N aţiunile U nite” asigurîndu-i astfel consacrarea. Un a lt m om ent a fost C onferinţa miniştrilor afacerilor de externe ai celor patru mari Puteri Aliate (se asociase şi . C hina), care a recunoscut, în Declaraţia com uni, necesita tea de a se în fiin ţa “o organizaţie generală internaţională, ~ pentru ' m enţinerea păcii

. internaţionale şi a Securităţii, bazată pe principiul egalităţii suverane a tuturor statelor iubitoare de pace şi deschisă, pentru ă deveni membri, tuturor statelor, mari sau mici” .

. Cerem onia consacrării noi organizaţii internaţionale are loc cu ocazia Conferinţei Naţiunilor Unite de la San Francisco, deschisă la 25 ap rilie , po triv it ho tărîrilo r Conferinţei de lă Ialta. Cei 282 de reprezentanţi a 50 de state au decis crearea O rgan iza ţie i N a ţiu n ilo r Unite şi au adoptat C arta O.N.U., care a’fost semnată la 26 iunie 1945, iotrînd în vigoare la 24 octombrie 1945 - dată sărbătorită în fiecare an ea Ziua Naţiunilor Unite. în ceea ce priveşte prim irea R om âniei ca mem bru al O .N .U ., aceasta s-a rea liza t de abia la 14 decem brie 1955, ca urm are a p o z iţiilo r obstrucţioniste adoptate de către unele guverne occidentale.

O a ltă direefie im portantă a ac tiv ită ţii diplom atice a m arilor Puteri Aliate din cursul anului 1945 a fost încheierea păcii, în primul rînd cu cele cinci ţări din Europa, foste a lia te cu Germania: B ulgaria, Finlanda, Italia, România şi Ungaria, în acest scop, se desfăşoară, în perioada 17 iulie - 2 august 1945, la Postdarrţ, în castelul Cecilienhof, Conferinţa tripartită^ cu participarea lui Harry Truman, W. Churchill şiI.V. Stalin (de la 28 iulie locul lui

W. Churchill fiind luat de noul pre­mier britanic, Clement Attlee). La propunerea preşedintelui S.U.A., Harry Truman, Conferinţa tripartită a decis crearea un organ permanent- Consiliul m iniştrilor de externe ai Uniunii Sovietice, Statelor Unite a le A m eric ii, M a r ii B r ita n ii , F ranţei şi Chinei. Acest organism urm a să analizeze şi să facă propuneri cu privire la pregătirea încheierii tra ta te lo r de pace şi reglementarea chestiunilor teritoriale rămase în litigiu.

Deşi se angajau sâ militeze pentru întărirea legăturii şi înţelegerii dintre cele trei mari Puteri A liate - cum rezultă din com unicatu l final al Conferinţei de la Postdam - la prima şedinfă a C onsiliului M iniştrilor Afacerilor Exteme, ţinută la Londra în septembrie-octombrie 1945, s-au manifestat cu forţă crescîndă o serie de divergente, care s-au răsfrîn t defavorabil asupra situaţie i României. A contribuit la această situaţie din tară, caracterizată prin încleştarea acerbă din lupta pentru putere dintre forţele naţionale şi cele comuniste prosovietice, la care s-a adâugat-situaţia precară a populaţiei- ca urmare a secetei din 1945-1946

industria distrusă de râzi achitarea grelelor obligaţii în despăgubirilor de război, înt trupelo r sovietice aflate îi T oate au dereglat sistem! aprov iz ionare şi au reduif nivelul de viaţă.

La sfîrşitul anului 1945 s-a totuşi la puncte de vedere apwf* astfel că la începutul anului I adjuncţii miniştrilor de exteW putut elabora proiectul Trjtifi " de pace cu România. Faptul la recunoaşterea de către guvte M arii B ritan ii şi S.U.A., t> februarie 1946, a guvernului ic® iar acesta a pregătit docume** necesară participării la Confer! de Pace.

Un moment deosebit de tape5 a fost declaraţia, la 7 mai 1944 către Consiliul Miniştrilor AfaW E xterne a Puterilor Aliaţi D ictatu lu i de la Viena, ca n neavenit, restabilindu-se Irontis vest a României aşa cum a fo* fixată prin tratatul de laTrian» cele cu B ulgaria şi Uai>: Sovietică aşa cum erau în anul I'

Prof. univ. dr. Ioan Silviu NISTOB

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 / 1991 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

ILDE CĂLIAN (redactor şef); DAN REBREANU (redactor şef adjunct);

VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ.

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: _tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Sccrctariat-rcdactor şef, redactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192.821 Sccrctarratdercdacţic: 197.418; Redactori: 197.490,192.127şi 197.50’

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu” tel. 193642,193097