17.pesta calului

download 17.pesta calului

of 3

Transcript of 17.pesta calului

Pesta calului 17.PESTA CALULUI A110 Este o boala infectioasa a cailor, catarilor si magarilor, cauzata de tulpini de virus, raspandite de insecte. Imbraca forme evolutive acute, subacaute si moderate Raspandire: Africa fiind o amenintzare pt crescatorii de cai din restul lumii. ETIOLOGIE: - produs de un agent infectios viral cu genorm ARN dublucatenar din Fam. Reoviridae, Genul Orbivirus - specia tip al acestui gen este virusul BT - virusul poate fi adaptat pe oua embrionate, culturi celulare si creier de soarece - au fost recunoscute pana in prezent 9 serotipuri antigenice - resiztentza: virusul este inactivat la 50 grade 3 ore - la 60 grade -15 min - supravietuiieste la pH 6-12 - inactivat de etr si beta propiolactone - pot fi folosite dezinfectatante uzuale, formol -48ore, fenol si iodofori - rezistentza moderata la actiunes factorilor externi de mediu (uscaciune si caldura) - suparvietuieste in sangele aflat in putrefactie timp de 2 ani - a 37 de garde rezista pana la 37 de zile EPIDEMIOLOGIE: - infectia naturala apare la cabaline, catar , magar, zebre - virusul poate fi izolat de la cainii de strada, unde se produce doar boala clinica, la acestia nu se transmite prin insecte ci prin ingestia sangelui sau carnii de la cabaline bolnave - elefantzii infectatzi dezvolta anticorpi - factorii de risc sunt reprezentatzi de specia receptiva si rezervor - in zonele endemice bola reapare de intervale de 10-20ani - profil tipic pt bolile transmite prin insecte si este detrminata de ruperi periodice de imunitate, de variatii sezoniere si anuale in pop de vectori - factorii de risc mai sunt depdendetzi si de elementele meteo-climatice care determina variatia numerica a vectorilor culex - incidentza bolii- adesea sezoniera - virusul este prezent in toate umorile si tes animalului infectat, de la debutul febrei, pana la stingere ei - sursa majora de virus o reprezita caii cu forme clinice de boala, cainii, elefantzii si zebrele, au fost presupuse a fi rezervoare de virus - rapandirea bolii prin insecte - nu se raspandeste prin conatct direct animal bolnav- sanatos si prin transfer pasiv cu micile cantitati de sange prizate de ectoparazitii hematofagi.. (tantarii sau purecii) - rata mortalitatzii de ~ 90% - mai mica la catari si magari

1

Pesta calului PATOGENEZA: - boala a endoteliului vascular produsa de serotipuri de virs ce afecteaza endoteliul vascular in diferite organe - virusul este rezent in fluidul sanguin din prima zi a imbolnavirii clinice si persita 30-90 zile - poate fi reizolat din sangele defibrinat, prin inoculare intracerebrala la soarecii sugari - dupa infectia naturala sau dupa vaccinare cu o tulpina omoloaga imunitatea este solida, dar poate fi depasita de o infectie puternica cu alta tulpina. - Manjii iepelor imune primesc anticorpi colostrali si sunt protejati 5-6 luni - Depistarea anitcorpilor imunodifuzie, imunofluorescentzadirecta, reactia de fixare a complementului, ELISA - Cea mai specifica pt identificarea tulpinii de virus este Elisa cu serusi de grup dara care trebuie reconfirmata prin seroneutralizare. TABLOU CLINIC: - perioada de incubatie in infectai naturala -5-7 zile - artificiala 2-21 zile - boala imbraca 3 forme clinice: acuta sau pulmonara, subacuta sau cardiaca, si forma usoara cunoscuta ca si febra pestoasa - febra intermitenta este caracateristica tuturor formelor 40-41 garde - forma acuta: cea mai obisnuita, debuteaza prin febra, repiratie grea, tuse, jetaj seros, galbui si spumos, transpiratie profunda, caii foarte slabiti, mers nesigur, clatinat si adopta decubit - apetitul satisfacator pana cand dispneea est epronuntzata - moarte in cateva oare dupa evolutia de 4-5 zile - forma subacuta(cardiaca): cea mai frecventa forma la cai, in zonele enzootice, - perioada de incubatie >3luni - febra se instituie ma incet si persista mai mult - prezinta edem in regiunea capului, vizibil in fosa temporala, la globii oculari si buze care se poate intinde spre piept - mucoasa bucala albastruie - la ascultatia codului si pulmonului se depisteaza sunete caracteristice hidropericardului, endocarditei si edemului pulmonar, poate apare si paralizia esofagului, rata moratlitatii mai mica da remiterea este prelungita - febra pestoasa: nu se exprima in semne clinice si boala poate ramane nedepistata - exceptie- epizootica - temperatura creste la 40garde timp de 1-3 zile dar revine la normal - apetit dininuat cnjunctivita slaba si dispnee moderata TABLOU LEZIONAL: - leziuni majore in formasubacuta: hirodtorax, edem pulmonar si ascita moderata - ficatul cu congestie acuta - peretele intestinal edematiat - faringele traheea si bronhiile obstruate cu un lichid galben spumos - hidorpericardita, hemorahii endocardice, anazarca

2

Pesta calului

DIAGNOSTIC: - forma pulmonara se confunda cu rinopneumonia calului - forma cardiaca se aseamna cu anemia infectioasa, babesioza, puprura hemoragica, arterita ecvina - probele pentru disgnostic sunt : sangele integral necoagulat de la anim bolnave portiuni mici din splina , pulmon, limfonoduli, de la animale moarte - izolarea se face pe culturi celulare, pe soareci nou nascutzi, - diagn serologic: metoda ELISA , reactia de fixare a complemetului, COMBATEREA: - tratamentul nu prea este eficient, dar cel smptomatic si hranirea corespunzatoare sunt benefice - boala este decalarabila, supusa masurilor de carantina - penttru a prevenii raspandirea bolii se recurge la vaccinari cu vaccinuri polivalente din tulpini adaptate pe creier de soarece, draa singura vaccinare nu este suficienta. - Se produc si vaccinuri inactivate obtinute pe culturi celulare sau embrionate, adjuvantat cu AL(OH)3 - Vaccinarea se face cu rapella o luna si da protectie pt cel putin 6 luni - Manjii se vaccineaza la 3-4 luni si cei imunizati la 8 luuni - Utilizand vaccinuri vii sau inactivate este posibila adaptarea unor programe de eradicare - In zonele infecate in jurul focarului se instituie o zona deprotectie de circa 100km si o zona de suparveghere de max 50 km in jurul zonei de protectie, in care nu se practica vaccinarea - Statutul zonei infecate se mentine cel putin 2 nai dupa ultimul focar PROFILAXIE: - boala poate fi introdusa in noi zone prin intermediul purecilor purtatzi de vanturi sau prin avioane, cai infectatzi mai ales daca sunt transportati cu avionul, - in zonele libere se recurge la exmen clinic si supraveghereamiscarii cabalinelor, in tzari cu zone infectate , importatoare sau zone considerate indemne - mentinerea statustului de indemnitate este supravegheat clinic si anato pat in prmanentza, la toate cabalinele aflate pe teritoriul romaniei - mai ales in zonele transfrontaliere - in romania nu se practica vaccinarea anti AHV

3