17...Pagina 3 din 17 1. CUVÂNT INTRODUCTIV Dragă cititorule, Școala, în mod ideal, este un loc...

Pagina 2 din 17

Cuprins

1. CUVÂNT INTRODUCTIV ......................................................................................... 3

2. DESPRE STATUTUL ELEVULUI ............................................................................. 5

3. DESPRE RAPORTUL PRIVIND IMPLEMENTAREA STATUTULUI ELEVULUI

LA NIVEL NAȚIONAL...................................................................................................... 7 4. PREZENTAREA REZULTATELOR .......................................................................... 8

5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ........................................................................... 16

Pagina 3 din 17

1. CUVÂNT INTRODUCTIV

Dragă cititorule,

Școala, în mod ideal, este un loc al dezvoltării personale, al formării unor

competențe cheie și al construirii unor abilități care să permită integrarea activă a

beneficiarilor direcți, elevii, în societate, dar și pregătirea lor pe plan profesional. În

realitate, sistemul de învățământ învechit, necalibrat în contextul european, nu atinge

dezideratul comun de formare plenară a personalității elevului, o cauza principală fiind

nerecunoașterea elevului ca element central al comunității educaționale. Totodată, un

fapt care generează anumite disfuncționalități în educație este nerespectarea

drepturilor elevilor și lipsa de conștientizare a nevoilor și intereselor reale ale acestora.

Sistemele de învățământ moderne recunosc importanța satisfacerii reale a nevoilor

și intereselor elevilor, asigurând în acest fel optimizarea și creșterea calității actului

educațional. Respectarea drepturilor asigură performanța și eficiența.

Consiliul Național al Elevilor, unica structură națională de reprezentare a elevilor, a

militat de-a lungul timpului pentru tratarea elevului ca actor principal al întregii

constelații educaționale, nu precum un simplu obiect care este rezultatul acțiunilor

decidenților. Statutul Elevului, documentul care prezintă drepturile și îndatoririle elevilor,

adoptat prin ordin de ministru în urmă cu 2 ani, la data de 10 august 2016, constituie

suportul legislativ care asigură, odată aplicat, conturarea unui mediu școlar propice

formării armonioase a acestora. Din păcate însă, ne confruntăm din ce în ce mai des cu

practici desuete, care nu se află în concordanță cu atributele unui sistem de învățământ

eficient, incluziv, adaptat nevoilor și dorințelor elevilor.

Scopul prezentului raport este reprezentat de radiografierea respectării drepturilor

elevilor la nivel național, chiar din perspectiva acestora, urmată de tragerea unui semnal

de alarmă cu privire la statisticile îngrijorătoare reliefate. Dorim, astfel, la o aliniere a

Pagina 4 din 17

tuturor factorilor relevanți din sfera educațională în vederea identificării unor soluții

concrete care să contribuie la diminuarea cazurilor în care prevederile actului normativ

anterior menționat sunt ignorate. Susținem faptul că, prin soluționarea acestor

probleme, putem tinde spre o școală de calitate, deschisă elevului și intereselor sale.

Biroul Executiv al Consiliului Național al Elevilor

Pagina 5 din 17

2. DESPRE STATUTUL ELEVULUI

Statutul Elevului este primul document ce reglementează distinct drepturile și

obligațiile elevilor înmatriculați în instituțiile de învățământ preuniversitar de stat,

particular sau confesional din România.

Existența acestui act normativ este esențială pentru un sistem de învățământ de

calitate, democratic, centrat pe elev și pe doleanțele lui. Astfel încât, aprobarea

Statutului Elevului prin ordin de ministru, constituie un pas înainte pentru educația

românească și o reușită extraordinară a Consiliului Național al Elevilor.

Adoptarea unui statut al elevului a condus spre clarificarea în faţa celorlalţi actori

ai educației că, aşa cum apare şi în Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, elevul este

beneficiarul primar al educaţiei. Statutul Elevului reprezintă în totalitate o inițiativă a

elevilor, conținutul acestuia fiind dezbătut și votat în cadrul Adunării generale a

Consiliului Național al Elevilor desfășurată în județul Hunedoara, în decembrie 2015. În

urma numeroaselor ore de negocieri, a presiunilor din partea multor actori din sistemul

de învățământ preuniversitar, a multiplelor amendamente dezbătute şi a luptelor

constante în care opinia elevilor era considerată irelevantă, documentul a fost adoptat

prin OMENCŞ nr. 4742 din 10 august 2016, fiind publicat în Monitorul Oficial al României,

partea I, la 23 august 2016 și intrând în vigoare 30 de zile mai târziu, pe 22 septembrie

2016.

La doi ani de la implementarea acestui act normativ, încă mai există numeroase

unități de învățământ în care se consideră că regulamentele instituției sunt mai presus

decât reglementările Ministerului Educației Naționale, refuzându-se înțelegerea faptului

că un act normativ redactat în totalitate de către elevi poate fi o schimbare utilă în

comunitatea școlară.

Redactate de către elevi sau de către specialiști în domeniul educației, aprobate

recent sau cu mult timp în urmă, reglementările ministerului se află deasupra

regulamentelor interne ale unităților de învățământ preuniversitar și, astfel, orice decizie

a Consiliilor de Administrație din cadrul școlilor se subordonează și trebuie redactate în

Pagina 6 din 17

conformitate cu dispozițiile obligatorii date de către Ministerul Educației Naționale, așa

cum este și OMENCȘ 4742/10.08.2016.

Dintre drepturile cuprinse în Statutul Elevului, enumerăm:

accesul gratuit la educație în sistemul de învățământ de stat;

dreptul la o evaluare obiectivă și corectă;

dreptul de a contesta rezultatele evaluării lucrărilor scrise;

dreptul de a primi rezultatele evaluărilor scrise în termen de maximum 15 zile

lucrătoare;

dreptul de a avea acces la actele școlare proprii ce stau la baza situației școlare;

dreptul de a oferi feedback semestrial cadrelor didactice care predau la clasă,

prin fișe anonime;

dreptul de a fi ales și de a alege reprezentanți, fără nicio limitare sau influențare

din partea personalului didactic sau administrativ;

dreptul de a beneficia de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de

suprafață, naval și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar,

naval și fluvial, pe tot parcursul anului calendaristic;

dreptul de a beneficia de decontarea cheltuielilor de transport, pe bază de

abonament, în cazul în care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu, în

conformitate cu prevederile legale in vigoare;

dreptul de a primi răspuns la solicitările pentru informații de interes public, în

conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la

informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, sunt interzise, printre altele, consemnarea absenței ca mijloc de

coerciție și supunerea elevilor unor sancțiuni colective.

Pagina 7 din 17

3. DESPRE RAPORTUL PRIVIND IMPLEMENTAREA STATUTULUI

ELEVULUI LA NIVEL NAȚIONAL

Este un demers firesc acela ca elevii să evalueze respectarea propriilor drepturi și,

mai apoi, să amelioreze problemele pe care le-au identificat. Pe această idee s-a

fundamentat articolul 49 din Statutul Elevului: Consiliul Județean al Elevilor și asociațiile

reprezentative elaborează un raport anual privind respectarea prevederilor prezentului

statut în fiecare unitate de învățământ preuniversitar din respectivul județ sau din

municipiul București. Raportul are în vedere un an școlar și se face public la finalizarea

acestuia sau la începutul anului școlar următor. Comunicarea publică are în vedere

website-urile unităților de învățământ, ale inspectoratelor școlare, website-urile

consiliului elevilor și pe cele ale asociațiilor reprezentative ale elevilor. În cazul constatării

unor deficiențe, unitățile de învățământ au obligația de a le remedia și de a comunica

public modalitățile de soluționare a acestora.

De asemenea, este imperioasă o radiografiere a întregului sistem de învățământ

în ceea ce privește nivelul de implementare a Statutului Elevului, prin colectarea datelor

la nivel județean și prin punerea acestora cap la cap pentru redactarea unui raport la

nivel național care să traseze principalele linii de fapt cu privire la respectarea

prevederilor Statutului Elevului.

Conținutul raportului se fundamentează pe răspunsurile a 8699 de elevi din

România la chestionarele privind respectarea drepturilor din Statutul Elevului.

Chestionarele se referă, ca perioadă de referință, la nivelul de implementare a actului

normativ în anul școlar 2017-2018.

Pentru a asigura reprezentativitatea acestui demers, am colectat răspunsuri la

chestionarele lansate online de la elevii din toate formele de învățământ. Astfel, 41% din

totalul de răspunsuri au fost oferite de către elevii din învățământul vocațional,

profesional și tehnic, special, gimnazial și a celor din mediul rural.

Pagina 8 din 17

4. PREZENTAREA REZULTATELOR

I. Actul de învățare-predare

Pentru ca elevii, beneficiarii primari ai educației, să se poată dezvolta propice, este

nevoie de un sistem de învățământ modern, adaptat cerințelor și nevoilor actuale ale

acestora. Un aspect important al unui astfel de sistem este reprezentat de modul în care

se desfășoară actul instructiv-educativ, implicit de metodele de predare utilizate de

cadrele didactice. Cu toate acestea, doar 35,39% dintre respondenți consideră că stilul

de predare al profesorilor de la clasă corespunde necesităților acestora, putând fi

caracterizat drept „modern” sau „adecvat”.

Conform art. 7, lit. c), elevii au dreptul de a fi consultați cu privire la opțiunea pentru

disciplinele din curriculumul la decizia școlii, aflate în oferta educațională a unității de

învățământ, în concordanță cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, cu specificul

școlii și cu nevoile comunității locale/partenerilor economici. Din răspunsurile primite,

deși procentul elevilor care au fost consultați și și-au exprimat opțiunea pentru

disciplinele din curriculumul la decizia școlii este de aproximativ 74%, reiese că doar 28%

au putut beneficia de acest drept întotdeauna. Prin intermediul întrebării: „Câți elevi se

simt constrânși să aleagă opțiunile impuse de profesori?”, aflăm că nu mai puțin de

79,54% dintre aceștia au simțit o constrângere la un anumit nivel în sensul exprimării

opțiunii cu privire la disciplinele aparținând

CDȘ.

Legendă

Procentul elevilor care au fost

consultați doar uneori sau niciodată:

Portocaliu: procent între 25-50%

Roșu: procent de peste 50%

Alb: date incomplete

Pagina 9 din 17

În legătură cu art. 7, lit. k), „dreptul la o evaluare obiectivă și corectă” a

competențelor dobândite după parcurgerea materiei, cu respectarea programei și

dreptul de a cunoaște baremul după care au fost evaluați, întâlnim și aici date

îngrijorătoare:

Rata elevilor care nu au sesizat niciodată o evaluare subiectivă este de doar 5%.

Aproape jumătate dintre respondenți (49%) observă frecvent fenomenul

subiectivității în evaluare.

Dintre aceștia, conform răspunsurilor date, doar 41% și-au exercitat cel puțin o

dată dreptul de a contesta rezultatele evaluărilor scrise, prevăzut de art. 7, lit. l

din Statutul Elevului. Dintre cei care și-au exercitat dreptul de a contesta

rezultatele evaluării lucrărilor scrise, doar 56% consideră că au fost îndreptățiți în

urma contestației.

Mai mult, rata elevilor care au observat ostilitate din partea profesorului într-o

anumită măsură după exercitarea acestui drept este de 78%, fapt care aduce din

nou în atenția noastră ignorarea conceptului de „sistem de învățământ centrat

pe elev” – unde elevul este beneficiarul primar.

Statutul Elevului cuprinde la articolul 7, lit. r), dreptul elevilor „de a primi

informații cu privire la planificarea materiei pe parcursul întregului semestru”. Conform

respondenților, 67% dintre elevi au fost informați corespunzător sau parțial la început de

semestru cu privire la planificarea materiei, iar restul de 33% au fost privați în totalitate

de acest drept.

Legendă

Procentul elevilor care au observat

subiectivitate în evaluare:

Albastru: procent de sub 50%

Galben: procent între 50-70%

Portocaliu: procent de peste 70%


Pagina 10 din 17

O altă prevedere din Statutul Elevului care nu este respectată de cadrele

didactice este transmiterea rezultatelor evaluărilor scrise în termen de 15 zile lucrătoare.

Din păcate, remarcăm faptul că procentul elevilor care primesc întotdeauna sau în mod

regulat rezultatele evaluărilor scrise în mai puțin de 15 zile lucrătoare este de doar

35,94%, iar implementarea acestui drept la nivelul unităților de învățământ este

superficială și alarmantă.

„Dreptul de a oferi feedback semestrial cadrelor didactice care predau la clasă,

prin fişe anonime. Acestea vor fi completate la clasă şi predate cadrelor didactice în

vederea identificării celor mai eficiente metode didactice” – art. 7, lit. aa).

Dreptul menționat anterior este pentru prima dată cuprins într-un act normativ și

prevede implicarea directă a beneficiarilor primari ai sistemului de învățământ în

evaluarea cadrelor didactice. Datele adunate, prin procentajul de elevi care au transmis

profesorilor feedback semestrial (26%), și reacția acestora nu fac decât să evidențieze

deficiențele de comunicare dintre elevi și anumiți profesori. Astfel, când au fost întrebați

dacă au observat ostilitate când și-au anunțat intenția de a trimite feedback semestrial,

un procent însemnat de elevi (34%) au confirmat această practică tot mai des întâlnită.

Dintre elevii care și-au exercitat acest drept, doar 8,94% consideră că profesorul a luat în

considerare cu adevărat sugestiile din formularul de feedback.

Legendă

Procentul elevilor care și-au

exercitat acest drept cel puțin o

dată:

Albastru: procent de peste 20%

Roșu: procent de sub 20%


Pagina 11 din 17

În legătură cu art. 7, litera bb), 17,73% dintre respondenți afirmă că au fost

întotdeauna informați înainte de a li se consemna nota în catalog, restul de 82.27%

confruntându-se măcar o dată cu nerespectarea acestui drept.

II. Mediul școlar și facilitățile acestuia

Art. 6 din Statutul Elevului are în vedere drepturi fundamentale ale elevului ca

membru al comunității școlare, drepturi precum respectarea imaginii, a demnității, a

datelor personale sau a personalității. În urma analizării răspunsurilor, se pot constata

următoarele:

41% dintre respondenți și-au simțit pusă în pericol integritatea fizică și/sau

morală în școli, fapt ce demonstrează că sistemul educațional românesc nu este

adaptat pentru nevoile reale ale elevilor, aceștia întâmpinând probleme precum

bullying-ul la tot pasul.

un procent de 26,3% consideră că școala lor nu este un mediu sigur pentru a-și

exprima opiniile.

Elevii au dreptul de a fi tratați egal,

indiferent de „rasă, etnie, limbă, religie, sex, convingeri, dizabilităţi, naţionalitate,

cetăţenie, vârstă, orientare sexuală, stare civilă, cazier, tip de familie, situaţie socio-

economică, probleme medicale, capacitate intelectuală sau alte criterii cu potenţial

discriminatoriu”, conform art. 7, lit. f) din Statutul Elevului. Cu toate acestea, nu se poate

Legendă

Procentul elevilor care își simt

pusă în pericol integritatea fizică

și/sau morală în școală:





Pagina 12 din 17

vorbi de termenul de „școală inclusivă” în România, deoarece nu mai puțin de 47%

dintre elevii respondenți au fost

discriminați în școli cel puțin o dată.

Deși conform art. 7, lit. h) elevii au „dreptul de a beneficia gratuit de servicii de

informare şi consiliere şcolară, profesională şi psihologică, conexe activităţii de

învăţământ, puse la dispoziţie de unitatea de învăţământ preuniversitar, fiindu-le

asigurată cel puţin o oră de consiliere psihopedagogică pe an”, din păcate, un procent

uluitor de 63% dintre respondenți nu beneficiază niciodată de această oră minimă de

consiliere psihopedagogică. Și mai grav este faptul că 50,55% dintre elevii care au

beneficiat de consiliere psihopedagogică sunt de părere că aceasta nu i-a ajutat deloc.

Existența unei baze materiale care să satisfacă nevoile educaționale ale elevului

de astăzi joacă un rol esențial în procesul de predare-învățare, lipsa acesteia îngreunând

nu doar munca cadrelor didactice, ci și efortul depus de elevi pentru a înțelege aspecte

care ar putea fi exemplificate cu instrumentele necesare. În ciuda acestui fapt, 56%

dintre elevii respondenți consideră că dreptul de a beneficia de o astfel de bază

materială, prevăzut de art. 7, lit. o), nu este respectat.

Sistemul de învățământ din România este, în teorie, unul gratuit. Cu toate

acestea, contrar art. 7, lit. w) din Statutul Elevului: „dreptul de a avea acces la actele

Legendă

Procentul elevilor care consideră că au

fost cel puțin o dată discriminați:





Pagina 13 din 17

şcolare proprii ce stau la baza situaţiei şcolare”, un procent de 12% dintre elevi sunt

obligați să plătească pentru a avea acces la actele proprii de studiu.

Decontul navetei elevilor a fost mereu un subiect sensibil în țara noastră. O dată

cu aprobarea Statutului Elevului, art. 11, lit. c) oferă elevilor „dreptul de a beneficia de

decontarea cheltuielilor de transport, pe bază de abonament, în cazul în care nu pot fi

şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, în conformitate cu prevederile legale in vigoare;”

Realitatea este însă alta:

doar 13% dintre elevii navetiști care au răspuns formularului nostru beneficiază

de decontul integral al navetei;

dintre respondenții navetiști, 41%, primesc înapoi mai puțin de 30% din costul

total al navetei;

procentaje minuscule sunt și în cazul elevilor care primesc un decont în valoare

de mai mult de 70% din costul total, cât și pentru cei ce primesc decont între 50-

70%: 3%, respectiv 4%.

III. Reprezentare împotriva abuzurilor

Art. 7, lit. ff) oferă elevilor „dreptul de a le fi consemnată în catalog absenţă, doar

în cazul în care nu sunt prezenţi la ora de curs. Este interzisă consemnarea absenţei ca

mijloc de coerciţie.” Cu toate că majoritatea respondenților nu au întâmpinat o astfel de

problemă, un procent de 36% dintre aceștia au fost neîndreptățiți.

Una dintre cele mai încălcate prevederi din Statutul Elevului este art. 15, lit. k),

care enunță: „Elevilor le este interzis să părăsească perimetrul unității de învățământ în

timpul programului școlar cu excepția elevilor majori și a cazurilor prevăzute de

regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ.”

Pagina 14 din 17

Un elev nu poate fi tras la răspundere decât pentru faptele săvârșite de acesta.

Cu toate acestea, aproape jumătate din respondenți, 47%, au fost mustrați în fața

colectivului clasei/școlii, fapt ce contravine art. 16, alin. (6) din Statutul Elevului.

Unitatea de învățământ nu poate sancționa elevii pentru faptele petrecute în

afara perimetrului școlii, drept prevăzut de art. 16, alin. (2): „Pentru a putea fi

sancţionaţi, faptele trebuie să se petreacă în perimetrul unităţii de învăţământ sau în

cadrul activităţilor extraşcolare. Pentru faptele petrecute în afara perimetrului unităţii

de învăţământ sau în afara activităţilor extraşcolare organizate de unitatea de

învăţământ, elevii răspund conform legislaţiei în vigoare.” În acest sens, datele relevate

sunt pozitive, doar 19% dintre respondenți fiind trași la răspundere pentru acțiunile din

afara școlii.

Art. 31, lit. d) stipulează că „Interesele şi drepturile elevilor sunt reprezentate şi

apărate prin depunerea de memorandumuri, petiţii, plângeri, solicitări sau altele

asemenea, după caz”. Cu toate că 62% dintre elevii care au răspuns chestionarului nu au

simțit nevoia să facă acest lucru, 14% dintre ei au depus cel puțin o dată un astfel de

document. Din păcate, din acest procent mic de elevi, 61% nu au observat nicio

schimbare pozitivă în școală, ceea ce denotă nu doar lipsa de transparență a

Legendă

Procentul elevilor majori care nu

beneficiază de acest drept:





Pagina 15 din 17

conducerilor unităților de învățământ, ci și faptul că educația nu este centrată pe elev,

ignorate fiindu-le opiniile.

Pentru ca structurile de reprezentatare să funcționeze, este nevoie ca toți elevii

să se simtă implicați și să poată să își aleagă colegul pe care îl consideră potrivit pentru

a-i reprezenta. Astfel, un elev are „dreptul de a fi ales şi de a alege reprezentanţi, fără

nicio limitare sau influenţare din partea personalului didactic sau administrativ” conform

art. 10, lit. e). Cu toate că 70% dintre respondenți au afirmat că decizia le aparține în

totalitate, se poate observa că încă există probleme când vine vorba de respectarea

acestui drept, restul de 30% fiind influențați, mai mult sau mai puțin, de către factori

externi.

Art. 31, lit. c) are în vedere dreptul elevului reprezentant ales să participe la

ședințele Consiliului de Administrație, în cadrul cărora acesta să aducă la cunoștință

celorlalți factori decizionali problemele ce îi sunt semnalate de elevi fie în mod direct, fie

indirect, prin intermediul Consiliului Școlar al Elevilor. Nici acest aspect nu este lipsit de

probleme:

25% dintre elevi nu au fost niciodată informați de deciziile luate în Consiliul de

Administrație, iar 35% au fost doar uneori informați de acest aspect.

procentul respondenților care au ales să-și exprime opinia prin intermediul

Consiliilor Școlare ale Elevilor este de doar 27%.

Legendă

Procentul elevilor care au fost

informați de elevul reprezentant în

CA doar uneori sau niciodată:




Pagina 16 din 17

Nu în ultimul rând, am întrebat elevii în ce măsură sunt respectate în

regulamentul școlii drepturile lor. Răspunsurile la această întrebare sunt îngrijorătoare,

18.63% dintre respondenți considerând că regulamentul nu respectă (aproape) deloc

prevederile Statutului Elevului. Acest fapt pune în evidență multiple aspecte, de la

dezinteresul manifestat față de elev, „beneficiarul primar al educației”, pâna la lipsa de

transparență a unităților de învățământ, probleme care au condus la starea prezentă de

stagnare sau chiar de deteriorare a sistemului de învățământ românesc.

5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma analizei efectuate, putem contura principalele situații de fapt în ceea ce

privește nivelul de implementare a Statutului Elevului. Astfel, elevilor le sunt încălcate

până și drepturil fundamentale, precum obiectivitatea în evaluarea lucrărilor scrise,

apărarea integrității fizice și morale, exprimarea liberă a opiniilor ș.a.m.d. Solicitările,

plângerile și alte documente depuse de către elevi nu sunt luate în considerare. De altfel,

63% dintre elevii nu beneficiază de consiliere școlară, profesională și/sau psihologică, iar

existența unor numeroase abuzuri în cadrul unităților de învățământ, au influențat, și în

anul școlar precedent, calitatea actului instructiv-educativ.

Astfel, Raportul privind Implementarea Statutului Elevului la nivel Național relevă din

nou faptul că majoritatea unităților de învățământ preuniversitar nu și-a asumat

obligația de a implementa dispozițiile acestui ordin de ministru.

În urma tuturor celor prezentate anterior, Consiliul Național al Elevilor recomandă:

1. Acordarea de feedback semestrial cadrelor didactice, printr-o fișă standardizată,

întocmită de către Consiliul Național al Elevilor și avizată de către Ministerul

Educației Naționale, care să fie transmisă în teritoriu spre aplicare;

2. Realizarea unui calendar național de acordare a feedback-ului semestrial;

3. Publicarea pe site-ul ministerului educației a unei liste negre a unităţilor de

învăţământ ce nu respectă principiul transparenţei, respectiv a unităţilor de

învăţământ ce, prin regulamentul de ordine interioară încalcă legislaţia în vigoare

(inclusiv Statutul Elevului);

Pagina 17 din 17

4. Realizarea unui model tipizat de fişă de studiu pe care elevii ce participă ca

observatori în cadrul evaluărilor externe, în speță evaluările ARACIP, să o

completeze și care să conţină indicatori de referinţă pentru a-i ghida spre a ști ce

să urmărească pe parcursul acestora și, ulterior, realizarea de către CNE unui

raport alternativ fundamentat pe conţinutul centralizatoarelor judeţene ale

fişelor de studiu, care să ilusteze periodic statutul evaluărilor;

5. Tratarea substructurilor Consiliului Național al Elevilor ca parteneri în

învățământul preuniversitar, prin consultarea acestora în privința tuturor

aspectelor ce influențează viața elevilor;

6. Realizarea de campanii de promovare a drepturilor elevilor de către CȘE/CJE;

7. Schimbarea procedurii de selecție a CDȘ-urilor (Curriculum la Decizia Școlii),

astfel încât să se asigure atât că elevilor le este prezentată o ofertă variată și că,

totodată, aceștia aleg în conformitate cu propriile nevoi, fără a fi influențați;

8. Scăderea raportului dintre numărul consilierilor psihopedagogici și numărul de

elevi, care în prezent este de 1 la 800, fiind, totuși, nerespectat;

9. Publicarea Raportului privind Implementarea Statutului Elevului la nivel Național,

realizat de CNE, pe site-ul oficial al MEN (www.edu.ro).

17...Pagina 3 din 17 1. CUVÂNT INTRODUCTIV Dragă cititorule, Școala, în mod ideal, este un loc...

Documents

Transcript of 17...Pagina 3 din 17 1. CUVÂNT INTRODUCTIV Dragă cititorule, Școala, în mod ideal, este un loc...