17 Grile

5/12/2018 17 Grile - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/17-grile 1/15

Capitolul 17

ÎNTREBĂRI TIP GRILĂ

1. Sistemul teoretic al ştiinţei previziunii economice cuprinde:a) variabilele endogene. b) materialul faptic supus observaţiilor.c) variabilele rezultative.d) concluziile desprinse în urma analizeiretrospective.e) coeficienţii cheltuielilor materialedirecte.

2. Sistemul teoretic al ştiinţei previziunii economice cuprinde:a) metodele de previziune folosite. b) coeficienţii cheltuielilor materialetotale.c) fluxurile comerţului extern.d) variabilele factoriale.e) ipotezele formulate privind evoluţiaîn viitor a vieţii economice.

3. Pentru ca ştiinţa previziuniieconomice să-şi atingă finalitateateoretico-practică, trebuie săîndeplinească o serie de condiţii, întrecare:a) investigarea temeinică a tuturor fenomenelor în cadrul cărora sedesfăşoară previzionarea.

b) cunoaşterea contradicţiilor realităţiieconomice.c) ignorarea legităţilor generale aledezvoltării.d) utilizarea unor pârghii birocratice demanagement.e) intervenţia puternică a statului îneconomie.

4. Pentru influenţarea şi orientarea

agenţilor economici, piaţa concurenţialădispune de instrumente ca:

a) intervenţia autorităţilor statuluitotalitar. b) plan obligatoriu.c) pârghii economico-financiare pentruinfluenţarea comportamentuluieconomic.d) pârghii administrative deconstrângere (coerciţie).e) un cadru legislativ adecvat.

5. Pentru influenţarea şi orientareaagenţilor economici, piaţa concurenţialădispune de instrumente ca:a) prevederi ferme pentru executareaunor comenzi de stat. b) funcţii de producţie.c) balanţa legăturilor dintre ramuri.d) funcţii de extrapolare.e) prevederi indicative pentru domeniişi produse atractive şi profitabile.

6. Prognozarea economică are funcţiica:a) să decidă asupra obiectivului derealizat. b) să elaboreze variante ale dezvoltăriiviitoare.c) să întocmească planuri obligatorii.

d) să domine mecanismul pieţeiconcurenţiale.e) să servească la formularea unor strategii economico-sociale.

7. În concepţia economiştilor din statelecu economie centralizată, planificareaînsemna:a) a elabora prognoze explorative. b) a decide, pentru a îndruma activităţile

economice într-o anumită direcţie.



Previziune economică

c) a stabili într-un document cu caracter imperativ obiective cuantificate şitermene de realizare.d) a elabora planuri incitative.

e) a elimina controlul asupra modului derealizare a prevederilor.8. În economia concurenţială, planulîndeplineşte două funcţii principale:a) să controleze modul cum suntîndeplinite obiectivele obligatorii. b) să precizeze sarcinile concrete aletuturor subiecţilor economici.c) să completeze piaţa concurenţială.d) să folosească pârghii administrativ-

birocratice.e) să servească drept cadru general dereferinţă pentru acţiunileguvernamentale.

9. Planificarea imperativă şisupercentralizată se caracterizează prin:a) corectarea mecanismului pieţei. b) elaborarea unor planuri indicative.c) subestimarea factorilor materiali în

raport cu cei socio-umani şi ecologici.d) supraconcentrarea deciziilor într-uncentru unic.e) caracterul obligatoriu al transmiteriifluxurilor informaţionale şi decizionale.

10. Planificarea imperativă şisupercentralizată se caracteriza prin:a) totalitarism sau centralizarea excesivăa deciziilor. b) descentralizarea deciziilor.c) ideologizarea pronunţată a activităţiide planificare.d) rolul pasiv al pârghiilor administrative.e) rolul activ al pârghiilor economico-financiare.

11. În economia concurenţială,

planificarea urmăreşte:a) să asigure o eficienţă tot mai ridicatăa activităţilor.

b) să dezvolte şi să perfecţionezeinstrumentele, tehnicile şi pârghiile pentru desfăşurarea competiţiei pe piaţă.c) să suprasolicite pârghiile

administrativ-birocratice.d) să subestimeze pârghiile economico-financiare.e) să elaboreze planurisupracentrallizate.

12. Proprietatea privată, libertatea deacţiune şi concurenţa au nevoie de planificare din următoareleconsiderente:

a) suficienţa informaţiilor. b) alocarea totdeauna optimă aresurselor economice.c) imposibilitatea mecanismelor pieţeide a asigura totdeauna o alocare optimă.d) insuficienţa informaţiilor.e) existenţa unei structuri piramidale adeţinătorilor puterii economice.

13. Planificarea este utilă în economia

concurenţială atunci când:a) subestimează pârghiile economico-financiare. b) reduce gradul de certitudine.c) ameliorează informaţia de care estenevoie.d) înlătură mecanismele pieţeiliberalizate.e) multiplică şansele princonştientizarea riscurilor.

14. Planificarea este utilă în economiaconcurenţială atunci când:a) măreşte gradul de incertitudine. b) nu anticipează şi nu orienteazăcorelaţii esenţiale pentru viitorulcompetiţiei.c) asigură instrumentele de gestiune şicontrol în situaţiile de criză.

d) reduce gradul de incertitudine.e) reduce gradul de certitudine.

15. În economiile dezvoltate, planificarea are funcţii ca:

39



Întrebări tip grilă

a) fundamentarea strategiei de urmat. b) dezinformarea agenţilor economiciasupra evoluţiei conjuncturiieconomice.

c) informarea agenţilor economiciautonomi asupra evoluţiei probabile aconjuncturii economice interne şiexterne.d) ascunderea dezechilibrelor majorecare apar în perioada de plan.e) ignorarea comenzilor de stat.

16. În economiile dezvoltate, planificarea are funcţii ca:

a) elaborarea prognozelor probabilistice. b) precizarea comenzilor de stat.c) elaborarea prognozelor voliţionale.d) evidenţierea echilibrelor majore din perioada de plan.e) ignorarea obiectivelor de investiţii deimportanţă naţională.

17. Necesitatea planificării a fostimpusă de:

a) caracterul întâmplător al activităţiiumane. b) apariţia şi dezvoltarea diviziuniimuncii.c) absenţa unei modalităţi adecvate decoordonare a activităţilor.d) lipsa cooperării în muncă.e) caracterul simplu al muncii.

18. Necesitatea planificării a fostimpusă de:a) caracterul întâmplător al muncii. b) lipsa cooperării în muncă.c) absenţa diviziunii muncii.d) accentuarea complexităţii activităţiiumane.e) caracterul conştient al muncii.

19. În economiile cu gestiune

liberalizată, planul are rolul de:a) fundamentare a prognozelor normative. b) accentuare a dezechilibrelor.c) multiplicator de şanse economice.

d) reductor de incertitudini.e) evitarea controlului riscurilor.

20. În economiile cu gestiune

liberalizată, planul are rolul de:a) accentuare a incertitudinii. b) instrument de gestiune şi control alriscurilor.c) accentuare a dezechilibrelor economice.d) fundamentare a prognozelor explorative.e) multiplicator de şanse.

21. Planificarea orientativă se particularizează prin:a) caracter obligatoriu. b) centralizare excesivă a deciziilor.c) organizarea instituţională.d) metodologia elaborării şi executării planului.e) caracter normativ.

22. Planificarea orientativă se

particularizează prin:a) metodele şi tehnicile de elaborare şiexecutare a planului. b) caracter normativ.c) caracter obligatoriu.d) organizarea instituţională.e) centralizare excesivă a deciziilor.

23. Instrumentarul microeconomic al planificării indicative cuprinde:a) metoda bilanţului actualizat. b) schiţa de creştere.c) metoda contabilităţii comparate.d) metoda rentabilităţii comparate.e) modelele macroeconomice.

24. Instrumentarul microeconomic al planificării indicative cuprinde:a) metoda contabilităţii comparate.

b) modelele macroeconomice.c) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare.d) metoda bilanţului actualizat.e) schiţa de creştere.

40




25. Instrumentarul macroeconomic al planificării indicative cuprinde:a) metoda rentabilităţii comparate.

b) metoda bilanţului actualizat.c) contabilitatea naţională.d) schiţa de creştere.e) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare.

26. Instrumentarul macroeconomic al planificării indicative cuprinde:a) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare.

b) modelele macroeconomice.c) metoda rentabilităţii comparate.d) metoda bilanţului actualizat.e) contabilitatea naţională.

27. Instrumentarul macroeconomic al planificării orientative cuprinde:a) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare. b) metoda rentabilităţii comparate.

c) proiecţiile.d) varianta.e) metoda bilanţului actualizat.

28. Sistemul de ecuaţii:

=+

=+

∑∑∑

∑∑

y x xb xa

y

1 xbn a

2

permite

calculul parametrilor funcţiei:

a) cxbe1

k y

−+= .

b) bxa y += .

c)bxa

1 y

+= .

d) xlnba y += .e) xlog ba y += .

29. După natura obiectivelor pe care leexprimă, indicatorii sunt:a) indicatori valorici. b) indicatori cantitativi.

c) indicatori ai producţiei.d) indicatori calitativi.e) indicatori ai rezultatelor finale.

30. Modelul funcţiei de producţie cu progres tehnic şi coeficienţi deelasticitate necomplementari este:a) t e L K A y λ β α

⋅⋅⋅= . b) β α L K A y ⋅⋅= .

c)

L K A y β α ⋅⋅=

.d) 22 L K hKL2 y β α −−= .

e) α α −⋅⋅= 1 L K A y .

31. Estimatorii statistici de evaluare agradului de siguranţă a prognozei sunt:a) produsul intern brut calculat prinmetoda cheltuielilor. b) coeficientul de inegalitate sau al luiTheil.

c) abaterea medie pătratică procentuală.d) indicatorii variaţiei.e) media geometrică ponderată.

32. Funcţiile de saturaţie sunt:a) funcţiile hiperbolice, logaritmice şilogistice. b) funcţiile liniare, logaritmice,hiperbolice.c) funcţiile parabolice, logaritmice şiTornqvist.d) funcţiile logaritmice, logistice şiTornqvist.e) funcţiile de corelaţie, de trend şi de producţie.

33. Prognozele care prefigureazăevoluţia fenomenelor şi proceselor economico-sociale pornind de la

evoluţia trecută a acestora, fără aimpune nici o restricţie asupra valorilor ce urmează a fi luate în viitor sunt:a) sintetice. b) explorative.

41




c) normative.d) raţionale.e) analitice.

34. Planificarea macroeconomicăorientativă se particularizează prin:a) metodologia elaborării şi executării planului, organizarea instituţională,metodele şi tehnicile folosite înelaborarea şi executarea planului. b) rolul statului, metodologia de planificare, organizarea instituţională.c) metodologia elaborării şi executării planului, orizontul de timp, metodele şi

tehnicile folosite în elaborarea şiexecutarea planului.d) metodologia elaborării şi executării planului, rolul statului corectareamecanismului pieţei.e) orizontul de timp, rolul statului,metodele şi tehnicile folosite înelaborarea şi executarea planului.

35. Ecuaţia care permite calculul

volumului de producţie necesar, peramuri, pentru acoperirea cererii finaleinterne este:a) ( ) X A E Y ⋅−= .

b) ( ) ' Y A E X 1⋅−=

− .

c) ( ) Y A E X 1⋅−=

− .

d) ( ) ' X A E Y 1⋅−=

− .

e) ( ) ' Y A E X ⋅−= .

36. Printre probleme metodologice aleelaborării B.L.R. se numără:a) clasificarea ramurilor şi agregarealor, calculul coeficienţilor cheltuielilor materiale directe şi totale, abordareaimporturilor. b) calculul coeficienţilor tehnologici,evaluarea elementelor balanţei.c) consumurile intermediare, cererea

finală internă şi abordarea importurilor.d) clasificarea economiei naţionale peramuri, cuprinderea importurilor,asigurarea informaţiilor necesare.

e) intrările, ieşirile şi relaţiiletehnologice care se formează în aparatulde producţie al economiei.

37. După specificul fenomenelor investigate există:a) prognoze macroeconomice. b) prognoze economice.c) prognoze ecologice.d) prognoze pe produse sau grupe de produse.e) prognoze raţionale.

38. Caracterul de interdependenţă dintre

diferiţii indicatori economici şi socialigenerează:a) înviorarea. b) prosperitatea.c) recesiunea.d) depresiunea.e) un efect de propagare în economie.

39. În cazul funcţiei de producţie detipul β α

L K AY ⋅⋅= dacă 1>+β α şi

1<α

β rezultă:

a) o slabă eficienţă a utilizării factorilor de producţie şi o dezvoltare bazată pefolosirea unui volum mare de capitalfix. b) o eficienţă superioară a folosiriifactorilor de producţie.c) o dezvoltare economică bazată pe un

volum mare de forţă de muncă şi oeficienţă superioară a folosirii factorilor de producţie.d) o eficienţă superioară a folosiriifactorilor de producţie şi o influenţăslabă a progresului tehnic asupradezvoltării.e) o eficienţă superioară a folosiriifactorilor de producţie şi o influenţă puternică a progresului tehnic asupra

dezvoltării.

40. Funcţie de ponderile cu careacţionează elementele deterministe şi

42




cele aleatoare asupra evoluţieifenomenelor distingem:a) previziuni în condiţii de incertitudine. b) previziuni macroeconomice.

c) previziuni în condiţii de risc.d) previziuni pe termen mediu.e) previziuni pe termen lung.

41. În matricea A, coeficienţii aij sunt:a) 1aij > şi numărul lor este de n.

b) 1aij < şi numărul lor este de n2.

c) 1an

1i

ij <∑=

şi numărul lor este de n2.

d) [ )1 ,0aij ∈ şi numărul lor este de n2.e) ijij Aa ≥ şi numărul lor este de

2

)1n( n +.

42. Pornind de la modelul funcţiei de producţie α α −⋅⋅= 1

L K A y , cu relaţiaα −

⋅1

K

L A se determină:

a) productivitatea marginală a muncii. b) productivitatea muncii stabilită camărime medie.c) productivitatea (randamentul)medie(-u) a(l) capitalului fix.d) productivitatea marginală acapitalului.e) rata marginală de substituţie a unei părţi din forţa de muncă cu capital fix.

43. Printre modalităţile principale deimplicare a statului în reglarea şiorientarea economiei se numără:a) furnizarea de servicii colectivecelorlalţi agenţi economici. b) elaborarea previziunilor macroeconomice.c) intervenţia în mecanismul pieţei.d) conceperea şi aplicarea unor strategiişi politici economico-sociale cu caracter general, regional sau sectorial.

e) evaluarea marjei de risc provocată deevoluţiile probabile şi de factoriiimprevizibili.

44. Cadranul I al modelului Balanţeilegăturilor dinte ramuri reflectă:a) consumurile intermediare. b) structura cererii finale.c) coeficienţii tehnologici.d) valoarea adăugată brută.e) cheltuielile materiale de producţie.

45. Prognozele care abordează probleme ca ritmul de dezvoltare,

aportul la crearea produsului intern şinaţional, aportul la acoperirea nevoilor populaţiei, la realizarea programului deinvestiţii şi la export sunt:a) prognozele normative. b) prognozele macroeconomice.c) prognozele pe ramuri şi subramuri.d) prognozele pe probleme complexe,de sinteză.e) prognozele sintetice.

46. Coeficienţii matricei ( ) 1 A E

−

−

comparativ cu cei ai matricei A sunt:a) egali. b) mai mici numai pe diagonala principală.c) mai mari numai pe diagonala principală.d) mai mici.

e) mai mari.

47. Modelul economico-matematic ce pune în corespondenţă consumul defactori şi rezultatul util obţinut, încondiţiile funcţionării normale a unuisistem de producţie este:a) funcţia obiectiv. b) balanţa legăturilor dintre ramuri.c) funcţia logistică.

d) funcţia de producţie.e) funcţia de trend.48. În extrapolarea analitică pe bazafuncţiilor matematice intervin:

43




a) variabilele independente şi funcţiaobiectiv. b) variabila endogenă şi variabileleindependente.

c) variabila endogenă şi parametriiopţionali.d) variabilele exogene, endogene şi parametrii opţionali.e) funcţia obiectiv şi parametriiopţionali.

49. Sistemul economiei naţionale secaracterizează prin:a) structură, funcţionalitate şi

comportament. b) activităţile economico-sociale,componentele de mediu şifuncţionalitatea.c) dimensiunile teritoriale, populaţie,resurse naturale şi de mediu.d) dimensiunile teritoriale, structura şifuncţionalitatea.e) activităţile economico-sociale,relaţiile cu mediul extern şi

comportament.

50. În sistemul de ecuaţii al unui modeleconomico-matematic intervin:a) variabilele de stare, parametriiopţionali, funcţia obiectiv. b) variabilele de stare, funcţia obiectivşi factorul timp.c) funcţia obiectiv, parametrii opţionalişi factorul timp.d) variabilele exogene, variabileleendogene, parametrii opţionali.e) factorul timp, variabilele exogene şifuncţia obiectiv.

51. Funcţie de elementul informaţionalcare primează în elaborarea previziunilor se disting metodele:a) extrapolării şi interpolării.

b) fundamentale şi intuitive.c) explorative şi normative.d) fundamentale şi explorative.e) de proiectare pe elemente şinormative.

52. Sistemul de ecuaţii:

−−=−

−−=−

∑∑∑∑ ∑∑∑ yl nt ) yk l n ( t t ct bl n

yl n ) yk l n ( t cbl nn

2

permite calculul parametrilor funcţiei:a) t

e L K A y λ β α ⋅⋅⋅= .

b)ct be1

k y −+= .

c)ct be1

k y

−+= , k fixat.

d)k

be1 y

ct −+= .

e)bt a

k y

+= , k fixat.

53. Printre principiile de bază aleelaborării previziunilor se numără:a) comparabilitatea indicatorilor în timp

şi spaţiu. b) punerea în valoare a componenteispaţiale a economiei.c) structura standard a indicatorilor decaracterizare a calităţii vieţii.d) armonizarea intereselor tuturor generaţiilor.e) utilizarea indicatorilor strategiilor economice internaţionale.

54. Dintre metodele structurale de previziune fac parte:a) metoda extrapolării. b) metoda analizei şi sintezei.c) metoda arborilor de pertinenţă.d) metoda balanţelor previzionale.e) metoda modelării economico-matematice.

55. Relaţiact

be1

k y −

+

= se utilizează

în special pentru previzionarea:a) costului pe unitatea de produs. b) vânzărilor de mărfuri, bunuri deconsum, produse de lux.

44




c) gradului de înzestrare a populaţiei cu bunuri de folosinţă îndelungată.d) produsului intern brut funcţie degradul de înzestrare tehnică a muncii.

e) cererii finale funcţie de necesarul deinvestiţii.

56. Forma de planificare în careobiectivele cuprinse în plan suntstabilite pe cale democratică şiînfăptuirea lor este susţinută deautoritatea politică prin acordarea deavantaje acelor agenţi economici care participă efectiv la îndeplinirea

obiectivelor stabilite şi penalizareaacelora care nu se încadrează înobiectivele planului este:a) planificarea de tranziţie. b) planificarea indicativă sauorientativă.c) planificarea strategică.d) planificarea imperativă.e) planificarea incitativă.

57. Instrumentele principale deinfluenţare a economiei sunt:a) politica fiscală şi politica monetară. b) prognoza şi planificareamacroeconomică.c) politica fiscală şi prognozamacroeconomică.d) planificarea imperativă şi intervenţiastatului în economie.e) politica monetară şi politica socială.

58. Valorile coeficientului de corelaţiemultiplă sunt:

a) [ ]1 ,0 Ri x y ∈ .

b) 1r < .

c) r Ri x y > .

d) ( )1 ,1 Ri x y −∈ .

e) r Ri x y < .

59. În cazul planificării incitativeobiectivele cuprinse în plan sunt:

a) bazate pe o concepţie filosofico-economică strategică. b) stabilite pe cale democratică.c) impuse de autoritatea centrală.

d) coordonate separat de administraţiile publice şi întreprinderile private.e) coercitive.

60. Coeficientul de corelaţie multiplăliniară în cazul a doi factori de influenţăse determină cu relaţia:a)

2 x x

2

yx x yx yx yx

2

yx

x x / y

21

221211

21 r 1

r r r r 2r R

−

+⋅⋅−=

;

b)( ) ( )2

x x

2

yx

x x yx yx

x x / y

212

2121

21

r 1r 1

r r r R

−⋅−

⋅−= ;

c)( ) ( )2

x x

2

yx

x yx yx yx

x x / y

211

2112

21

r 1r 1

r r r R

−⋅−

⋅−= ;

d) ( )( ) ( )2

yx

2

yx

2 yx yx

x x / y

12

21

21 r 1r 1

r r R

−⋅−

−= ;

e)( )( )∑

∑

−

−−=

2

i

2'

x xi

x x / y

y y

y y1 R 21

21.

61. Relaţia

( ) ( )2

x x

2

yx

x x yx yx x / yx

212

2121

21

r 1r 1

r r r R−⋅−⋅−= se

utilizează pentru:a) calculul coeficientului de corelaţiemultiplă dintre y şi x1 şi x2 ; b) calculul raportului de corelaţiemultiplă;c) calculul coeficientului de corelaţie parţială dintre y şi x2 cu excluderea

influenţei lui x1 ;d) calculul coeficientului de corelaţie parţială dintre y şi x1 cu excludereainfluenţei lui x2 ;

45




e) calculul coeficientului de corelaţiesimplă.

62. Sistemul de ecuaţii

=+

=+

∑ ∑∑∑ ∑

yl g x x )b( l g x )a( l g

yl g x )b( l g al g n

2

se utilizează pentru calculul parametrilor funcţiei:a) y = a + b · lgx; b) y = ab x;

c) y = a · lgx + b;d) y = a + blgx;e) y = a · blgx.


=+

=

=+

∑∑∑

∑∑∑∑

y )' x( )' x( c )' x( a

y' x )' x( b

y )' x( cn a

242

2

2

se utilizează pentru calculul parametrilor funcţi:a) y = a + bx + cx2; b)

2cxba y += ;c) y = a + bx + cx2 în ipoteza

0 x ,i =∑ ;

d) 2cxbxa

1 y++

= în ipoteza

0 x ,i =∑ ;

e)bxa

1 y

+= .


=+

=

=+

∑∑∑

∑∑

∑∑

y

)' x( )' x( c )' x( a

y

' x )' x( b

y

1 )' x( cna

242

2

2

se utilizează pentru calculul parametrilor funcţi:a) y = a + bx + cx2; b)

2cxba y += ;

c) y = a + bx + cx2 în ipoteza0 x ,i =∑ ;

d) 2cxbxa

1 y

++= în ipoteza

0 x ,i =∑ ;

e)bxa

1 y

+= .

65. După rolul lor în fundamentarea şielaborarea instrumentelor gestiunii previzionale, metodele de previziune seclasifică în:a) metode instrumental-operaţionale; b) metode normative;c) metode structurale;d) metode mixte;

e) metode fundamentale.66. Între variabilele de previziune potexista următoarele tipuri de relaţii:a) de nedeterminare; b) de echilibru;c) econometrice;d) de calcul al coeficienţilor;e) de structură.

67. Abaterea medie pătratică procentuală se calculează cu relaţia:

46




a)

n

100 y

y y2

i

'

xi

%

i∑

⋅

−

=σ

;

b)

( )[ ] ( )[ 222%

y yn x xn

y x xyn

∑∑∑∑

∑∑∑

−−

⋅−=σ

;

c)( )( )∑

∑−

−−=

2

i

2'

xi

%

y y

y y1 i

σ ;

d)

n

100 y

y y

1

2

i

'

xi

%

i∑

⋅

−

−=σ

;

e)1

n

100 y

y y2

i

'

xi

%

i

−

⋅

−

=∑

σ

.

68. După specificul fenomenelor investigate, previziunile se clasifică în:a) de finalitate; b) explorative;c) ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologice;d) probabilistice;e) sociale.

69. După specificul fenomenelor investigate, previziunile se clasifică în:a) normative; b) ecologice;c) probabilistice;d) sociale.e) explorative

70. După specificul fenomenelor investigate, previziunile se clasifică în:

a) ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologice; b) probabilistice;c) ecologice;d) voliţionale.e) de fiabilitate.

71. După sfera de cuprindere, previziunile se clasifică în:a) economice;

b) panoramice;c) normative;d) de întreprindere;e) de finalitate.72. După sfera de cuprindere, previziunile se clasifică în:a) globale; b) explorative;c) sectoriale;d) probabilistice;

e) ecologice.

73. După sfera de cuprindere, previziunile se clasifică în:a) economice; b) verticale;c) sociale;d) sintetice;e) ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologice.

74. După sfera de cuprindere, previziunile se clasifică în:a) de finalitate; b) orizontale;c) de întreprindere;d) voliţionale;e) probabilistice.

75. După metodele folosite la elaborarealor, previziunile se clasifică în:a) economice; b) raţionale şi intuitive;c) raţionale sau analitice;d) normative sau raţionale;e) raţionale sau sintetice.

76. După metodele folosite la elaborarealor, previziunile se clasifică în:a) explorative sau sintetice;

b) economice;c) explorative şi normative;d) explorative sau analitice;e) explorative sau raţionale.

47




77. După metodele folosite la elaborarealor, previziunile se clasifică în:a) raţionale; b) explorative sau intuitive;

c) sintetice sau raţionale;d) normative;e) economice.78. După metodele folosite la elaborarealor, previziunile se clasifică în:a) sintetice sau raţionale; b) explorative;c) normative sau intuitive;d) economice;e) sintetice.

79. Variabilele de previziune seclasifică astfel:a) dependente; b) normative;c) explorative;d) factoriale;e) bifactoriale.

80. Variabilele de previziune se

clasifică astfel:a) exponenţiale; b) rezultative;c) unifactoriale;d) independente;e) logaritmice.

81. Variabilele de previziune seclasifică astfel:a) dependente sau rezultative; b) hiperbolice;c) parabolice;d) normative şi logistice;e) independente sau factoriale.

82. Variabilele de previziune seclasifică astfel:a) dependente; b) dependente sau rezultative;

c) independente sau factoriale;d) factoriale;e) independente şi factoriale.

83. Variabilele de previziune nu seclasifică astfel:a) independente; b) dependente sau rezultative;

c) rezultative;d) independente şi factoriale;e) rezultative sau independente.

84. Intensitatea legăturilor dintrevariabilele de previziune se testează cuajutorul indicatorilor:a) covarianţa; b) deflatorul;c) indicele preţurilor de consum;

d) coeficientul de corelaţie simplă;e) indicele inflaţiei.

85. Intensitatea legăturilor dintrevariabilele de previziune se testează cuajutorul indicatorilor:a) raportul de corelaţie; b) deflatorul;c) coeficientul de corelaţie simplă;d) rata şomajului;

e) indicele preţurilor de consum.

86. Intensitatea legăturilor dintrevariabilele de previziune se testează cuajutorul indicatorilor:a) indicele preţurilor de consum; b) indicele inflaţiei;c) coeficientul de corelaţie simplă;d) raportul de corelaţie;e) sporul mediu anual al creşterii PNB.

87. Intensitatea legăturilor dintrevariabilele de previziune se testează cuajutorul indicatorilor:a) ritmul mediu anual al creşterii PIB; b) raportul de corelaţie;c) deflatorul;d) indicele inflaţiei;e) covarianţa.

88. Pentru alegerea funcţiei deextrapolare se folosesc următoarelemetode:a) metoda arborelui de pertinenţă;

48




b) metoda interpolării;c) metoda reprezentării grafice;d) metoda comparaţiilor internaţionale;e) metoda statistică.

89. Pentru alegerea funcţiei deextrapolare se folosesc următoarelemetode:a) metoda comparaţiilor internaţionale; b) metoda analitică;c) metoda extrapolării;d) metoda statistică;e) metoda interpolării.

90. Pentru alegerea funcţiei deextrapolare se folosesc următoarelemetode:a) metoda lui Haustein; b) metoda interpolării;c) metoda reprezentării grafice;d) metoda ritmului mediu anual;e) metoda arborelui de pertinenţă.

91. Elaborarea previziunilor cu ajutorul

funcţiilor de extrapolare presupune parcurgerea mai multor operaţii, întrecare:a) calculul coeficienţilor consumurilor intermediare; b) efectuarea calculului de previziune;c) calculul coeficienţilor tehnologici;d) alegerea variabilelor independente;e) parametrizarea funcţiilor de producţie.

92. Elaborarea previziunilor cu ajutorulfuncţiilor de extrapolare presupune parcurgerea mai multor operaţii, întrecare:a) calculul coeficienţilor tehnologici; b) parametrizarea funcţiilor de producţie;c) determinarea perioadei pentru analiza

retrospectivă;d) calculul coeficienţilor consumurilor intermediare;e) definirea obiectului previziunii.

93. Elaborarea previziunilor cu ajutorulfuncţiilor de extrapolare presupune parcurgerea mai multor operaţii, întrecare:

a) alegerea funcţiei de extrapolareconsiderată cea mai adecvată; b) calculul coeficienţilor tehnologici;c) parametrizarea funcţiilor de producţie;d) parametrizarea funcţiilor deextrapolare;e) calculul coeficienţilor consumurilor intermediare.

94. Elaborarea previziunilor cu ajutorulfuncţiilor de extrapolare presupune parcurgerea mai multor operaţii, întrecare:a) calculul coeficienţilor consumurilor intermediare; b) calcularea parametrilor funcţiei deextrapolare;c) calculul coeficienţilor tehnologici;d) testarea calităţii funcţiei de

extrapolare;e) parametrizarea funcţiilor de producţie.

95. Principalele tipuri de modele bazate pe funcţii de producţie sunt:a) cu coeficienţi de elasticitate de tipforţă de muncă combinată; b) cu progres tehnic;c) cu coeficienţi de elasticitate de tipHarrod;d) fără progres tehnic;e) cu coeficienţi de elasticitate de tipcapital fix aditiv.

96. Principalele tipuri de modele bazate pe funcţii de producţie sunt:a) cu coeficienţi de elasticitate de tipforţă de muncă aditivă;

b) cu coeficienţi de elasticitate de tipcapital fix combinat;c) cu coeficienţi de elasticitatecomplementari;

49




d) cu coeficienţi de elasticitate de tipSolow;e) cu coeficienţi de elasticitatenecomplementari.

97. Principalele tipuri de modele bazate pe funcţii de producţie sunt:a) fără progres tehnic şi coeficienţi deelasticitate complementari; b) cu coeficienţi de elasticitate de tipneutral;c) cu coeficienţi de elasticitate de tipHicks;d) coeficienţi de elasticitate de tip forţăde muncă combinată;

e) cu coeficienţi de elasticitate de tipHarrod.

98. Principalele tipuri de modele bazate pe funcţii de producţie sunt:a) cu progres tehnic şi coeficienţi deelasticitate necomplementari; b) cu coeficienţi de elasticitate de tipcapital fix combinat;c) cu coeficienţi de elasticitate de tip

Solow;d) cu coeficienţi de elasticitate de tipHarrod;e) cu coeficienţi de elasticitate de tipHicks.

99. Cu ajutorul funcţiilor de producţiese calculează următorii indicatori deeficienţă economică:a) mărimea medie a productivităţiimuncii; b) coeficienţii aij ;c) coeficienţii xij ;d) necesarul de capital fix;e) valoarea coeficienţilor de elasticitate.

100. Cu ajutorul funcţiilor de producţiese calculează următorii indicatori deeficienţă economică:

a) necesarul de forţă de muncă; b) randamentul mediu al capitalului fix;c) coeficienţii aij ;d) coeficienţii Aij ;e) valoarea coeficienţilor de elasticitate.

101. Cu ajutorul funcţiilor de producţiese calculează următorii indicatori deeficienţă economică:

a) coeficienţii Aij ; b) coeficienţii xij ;c) necesarul de capital fix;d) productivitatea marginală a muncii;e) randamentul mediu al capitalului fix.102. Cu ajutorul funcţiilor de producţiese calculează următorii indicatori deeficienţă economică:a) coeficienţii (E-A)-1 ; b) randamentul marginal al capitalului

fix;c) coeficienţii Aij ;d) productivitatea medie a muncii;e) necesarul de forţă de muncă.

103. Cadranul al II-lea al Balanţeilegăturilor dintre ramuri cuprinde:a) coeficienţii aij ; b) consumul final public;c) coeficienţii xij ;

d) formarea brută de capital fix;e) coeficienţii Aij .

104. Cadranul al II-lea al Balanţeilegăturilor dintre ramuri cuprinde:a) consumul final privat; b) coeficienţii de elasticitate;c) coeficienţii (E-A)-1 ;d) coeficienţii Aij ;e) exportul net.

105. Cadranul al II-lea al Balanţeilegăturilor dintre ramuri cuprinde:a) coeficienţii Aij ; b) coeficienţii de elasticitate;c) cererea finală;d) coeficienţii xij ;e) coeficienţii aij .

106. Cadranul al III-lea al Balanţeilegăturilor dintre ramuri cuprinde:a) PIB după metoda de calcul aveniturilor;

50




b) PIB după metoda de calcul acheltuielilor;c) coeficienţii consumurilor materialedirecte;

d) coeficienţii consumurilor materialetotale;e) cererea finală.

107. Cadranul al III-lea al Balanţeilegăturilor dintre ramuri cuprinde:a) coeficienţii de elasticitate; b) retribuţiile salariale;c) PIB după metoda de calcul acheltuielilor;

d) excedentul net de exploatare;e) variaţia stocurilor.

108. Cadranul al III-lea al Balanţeilegăturilor dintre ramuri cuprinde:a) valoarea adăugată brută; b) consumul de capital fix;c) exportul net;d) coeficienţii tehnologici;e) coeficienţii consumului intermediar.

109. Elementele valorii adăugate brutesunt:a) consumurile de natura obiectelor muncii; b) amortizarea capitalului fix;c) valoarea adăugată netă;d) consumurile materiale totale;e) consumul final public.

110. Elementele cheltuielilor materialetotale pe ramuri sunt::a) consumul de capital fix; b) consumul final privat;c) consumul final guvernamental;d) exportul net;e) consumurile intermediare.

111. Cu ajutorul relaţiei

( )[ ] ( )[ 222 y yn x xn

y x xynr

∑∑∑∑∑∑∑

−−

⋅−=

se calculează:

a) coeficientul de corelaţie liniarăsimplă; b) raportul de corelaţie;c) limita inferioară a intervalului de

previziune;d) coeficientul de corelaţie parţială;e) coeficientul de corelaţie multiplă.

112. Covarianţa se calculează cuajutorul relaţiei:

a)( )( )∑

∑

−

−−=

2

i

2'

xi

y y

y y1cov i ;

b) ( )( )∑ −−⋅= y y x xn1 ) y , xcov( ii ;

c) cov = yT = f(a, y0 , x, u);

d) ∑=

−⋅+

+⋅=

n

1i i

i 1 y

K ln

n

1

2

1nccov ;

e) ct be1

1cov −+

= .

51



Întrebări tip grilă 52

17 Grile

Documents

Transcript of 17 Grile