BOALA ARTROZICA Def initie: Boli neinflamatorii ale articulatiilor mobile (diartrodiale), caracterizate prin deteriorarea cartilajului si leziuni hipertrofice ale extremitatilor osoase cea mai frecventa boala articulara

EtiologieFactori intrinseci: - varsta - predispozitia geneticaFactori extrinseci - stresul mecanic: forte mecanice excesive/distributie anormala - alterarile secundare ale cartilajului:traumatice, infectioase, etc - alterarile primitive ale cartilajului articular: afectarea echilibrului dintre condroformare/condroresorbtie

Clasificarea artrozelor

A. Artroze idiopatice( primare) B. Artroze secundare

Patogenie. Patologie Structura cartilajului: - condrocite care secreta secreta matricea extracelulara: proteoglicani, colagen tip II, condronectin Functiile cartilajului: - elasticitate, compresibilitate, autolubrificare imprastierea fortei unui stres mecanic - adaptarea suprafetelor articulare la miscare/echilibru

Etapele dezvoltarii cartilajului artrozic: 1. Reactia degradativa a cartilajului articular - stadiu initial: lezarea retelei de colagen cresterea continutului de apa al matricei extracelulare cu inmuierea cartilajului - stadii tardive: cresterea enzimelor degradative ale matricei extracelulare modificari cantitative/calitative ale proteoglicanilor si colagenului

2. Reactia reparatorie a cartilajului articular si a altor structuri articulare

stadiile initiale: unele condrocite mor, iar cele viabile prezinta diviziuni mitotice cu aparitia unei noi clone de condrocite cu sinteza crescuta de enz degradative dar si de proteoglicani si colagen cartilajul devine hipocelular cartilajul hialin este inlocuit cu fibrocartilaj

stadiile tardive - osul subcondral prezinta: hiperactivitate cu hipervascularizatie stimulare osteogenica chiste osoase subcondrale microfracturi scaderea capacitatii de a absorbi energia unui stres mecanic - apar osteofite, neoformare de cartilaj - apare fibroza capsulei articulare

Tablou clinic semnele si simptomele sunt localizate la 1-2 articulatii apare la persoane > 40 50 ani

Durerea - simptom cardinal - apare dupa efort fizic si dispare la repaus - poate fi: - referata (D pe fata mediala a genunchiului in coxartroza) - compresiva - musculara ( contractura musculara )

Redoarea articulara = dificultatea de a mobiliza articulatia dimineata sau dupa un repaus prelungit - durata: 10 15 min

Impotenta functionala = limitarea miscarilor in articulatia afectata

Examenul obiectiv - articulatie marita in volum - deformarea articulatiei afectate - limitare miscarilor - prezenta crepitatiilor si cracmentelor ( denota existenta neregularitatilor pe suprafata cartilajului, denudarea osului )

Explorari diagnostice Examenul radiologic modificarile apar in stadiile tardive: - ingustarea spatiului articular - osteoscleroza subcondrala ( eburnare ) - chiste osoase subcondrale cu scleroza marginala - osteoporoza epifizara ( inconstanta si necaracteristica ) - nu exista o corelatie intre modificarile radiografice, severitatea simptomelor si gr de impotenta functionala

Examenul lichidului sinovial nu este caracteristic exclude alte afectiuni reumatologice este de tip neinflamator

Scintigrafia osoasa cu 99Tc difosfonat arata fixarea radiotrasorului la nivelul osului subcondral hiperactiv utila in stadiile initiale in care investigatia radiologica este normala

Mielografie, TC, RMNutila in formele cu elemente compresive radiculare si medulare

- probele de inflamatie = normale

Coloana vertebrala = spondiloza, spondilartroza - localizarea m.a. in zonele de maxima mobilitate ( C5, T8, L3) - afecteaza articulatiile discovertebrale, interapofizare ( posterioare)

Artroza disco-vertebrala pierderea de apa/solicitarea mecanica excesiva pierderea elasticitatii nicleului pulpos presiunile sunt transmise inegal catre structurile vecine solicitare neuniforma ligamentele paravertebrale sunt impinse inainte / lateral formarea de osteofite

osteofitele din pozitie postero-laterale afectarea radacinilor nervoase

ruperea inelului fibrocartilaginos hernierea nucleului pulpos lateral ( gauri de conjugare ) afectarea radacinilor nervoase median ( maduva spinarii ) S. de compresiune medulara

Artroza interapofizarase produce in cazurile severe de eroziuni cartilaginoase alunecare anterioara a corpilor vertebrali ( spondilolistezis)

Tablou clinic- durerea localizata durere radiculara Afectarea radacinii nervoase: D, parestezii, anestezie in zona dermatonului respectiv, alterarea ROT, tulb motorii musculare

Localizarea cervicala pot fi afectate si articulatiile uncovertebrale compresia directa a a. vertebrale/iritarea filetelor nerv care inconjoara a. vertebrale celalee occipitala,ameteli, tulb vizuale (diplopie ), tulb.neurologice ( nistagmus ) interesarea radacinilor cervicale inferioare precordialgii S. de compresiune medulara -rar

Localizarea dorsala

Boala Sheueurmann - la adolescenti (m.. de sex masculin) - suferinta a zonei de crestere osteo-cartilaginoase a platourilor vertebrale - mici necroze ale platourilor vertebrale modificari de inaltime a corpilor vertebrali hernii discale intraspongioase ( noduli Schomorl ) - osteofite - dorsalgii, cifoza dorsala

Spondiloza hiperostozanta ( S. Forestier si Rotes Querrol ) dezv exagerata a osteofitelor unirea lor cu formarea de punti osoase groase, intervertebrale anterioare afectarea m. a. a coloanei toracice inferioare frecventa crescuta a DZ, HLA B27 patogenie: excesul de retinol ? radiologic: - prinderea a cel putin 4 vertebre - pastrarea integritatii discului - absenta osteosclerozei marginale a corpilor vertebrali - lipsa eroziunilor si sclerozei in articulatia sacro iliaca

osteofitoza exagerata a articulatiilor periferice S. de hiperostoza scheletica difuza idiopatica

Localizarea lombara

- sindromul radicular tip S1: abolirea reflexului achilian pareza de nerv sciatic popliteu extern mers pe varfuri imposibil durere si parestezii pe fata posterioara a coapsei si gambei si fata plantara a piciorului

- sindrom radicular tip L5: mers pe calcie imposibil durere si parestezii pe fata laterala a coapsei si gambei, pe fata dorsala a piciorului

- sindrom radicular tip L4 : abolirea reflexului rotulian durere pe fata antero interna a coapsei

Boala Baastrup= artroza interspinoasa apare in conditii de apofize spinoase mai mari, hiperlordoza, turtirea discurilor intervertebrale contact intre doua apofize neoarticulatie interspinoasa mai frecvent in regiunea lombara

hernierea mediana a nucleului pulpos S. de coada de cal

Mna c. m. . sunt interesate articulatiile interfalangiene distale osteofitele realizeaza nodulii Heberden devieri in plan orizontal : deviere ulnara sau radiala a ultimei falange uneori reactii violente inflamatoare ca urmare a unei stimulari microcristaline la niv. articulatiilor interfalangiene proximale nodulii Bouchard rizartroza: afectarea primei articulatii carpo-metacarpiene subluxatii ale primului metacrpian in articulatia cu osul trapez

Cotul afectat f. rar la cei ce folosesc ciocane pneumaticeUmarul - f rarPiciorul - afectarea I articulatii metatarso falangiene ( mont )

Genunchiul ( gonartroza ) - este insotita de o sinovita medie cu exudat - la imobilizari prelungite musc periarticulara se atrofiaza cu rapiditate - cand modif artrozice se preoduc inegal intre zona mediala si cea laterala a platoului tibial deformari: genu varum / valgum + subluxatii - uneori este afectata bursa paleto femurala - modif degenerative ale cartilajului patelei

Soldul - mai frecventa la barbati - mai frecvent secundara unor leziuni anterioare ale soldului (subluxatie congenitala de sold, fractura col femural ) - clinic: D in artic sold sau reflectata (creasta iliaca, fesa, genunchi) - D apare initial la mers ( m. a la urcatul si coboratul scarilor ) apoi si in repaus - in formele grave se asociaza scurtarea membrului inferior, cu pozitii statice vicioase, modif de c.v. lombara - Rx de bazin: ingustarea interliniei articulare, scleroza marginala subcondrala, osteofite, osteoporoza, deformari de cap si col femural

Tratament

Masuri igieno dietetice si educative Tratament cu agenti fizici, kinetoterapeutic si balnear Tratament ortopedico chirurgical Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos

Tratamentul simptomatic A. Cu actiune de scurta durata a. Analgeticele: - nonopioide: paracetamolul ( acetaminofen ) - opioide: tramadolul b. Antiinflamatoarele nesteroidiene ( AINS ) - AINS clasice ( nespecifice ): ibuprofen, diclofenac, indometacin, piroxicam - AINS COX2 specifice coxibi: celecoxib, rofecoxib c. Gelurile si unguentele

B. Cu actiune de lunga durata a. Corticosteroizii depozit, intraarticular b. Acid hialuronic, intraarticular

Efecte adverse ale AINS - supreseaza biosinteza proteoglicanilor ( accentueaza modificarile degenerative ale cartilajului ) - inhiba sinteza prostaglandinelor: - gastrite erozive, ulcere, HDS - scad fluxul plasmatic renal

Efecte adverse ale preparatelor cortizonice - intraarticular: administrarile repetate pot duce la accentuarea condroresorbtiei

2. MedicamenteleDMOADs ( Disease Modifying OsteoArthritis Drugs ) a. Glucosaminosulfatul:stimuleaza sinteza de acid hialuronic si proteoglicani, inhiba aparitia radicalilor liberi ai oxigenului inhiba actiunea colagenazei si a fosfolipidei A2 b. Condroitinsulfatul c. Pentosansulfatul d. Orgoteina e. Diacereina f. Extractele de avocado si soia g. Acidul glucozaminoglican polisulfuric ( Arteparon ) h. Complexul glicozaminoglican peptid ( Rumalon ) i. Tetraciclinele j. Terapiile experimentale:transplantul de condrocite autologe, grefoane autologe osteocondrale, peptide ce inh activitatea metaloproteinazelor, terapia genica,etc

3. Inhibitori ai cristalizarii pirofosfatului si/ sau hidroxiapatitei: - difosfanati