ntr-o societate democratic modern, funcionarea unui audit extern independent este

esenial pentru satisfacerea obligaiei de a transpune n aciuni eficiente i a raporta

utilizarea cu economicitate a fondurilor publice. Curtea de Conturi European este instituia

de control exterior a Uniunii Europene i contribuie la ameliorarea sub diverse aspecte a

gestiunii financiare a fondurilor Uniunii. Curtea joac un rol crucial pentru cetenii Uniunii,

Comisia European care are misiunea execuiei bugetului Uniunii europene, trebuie s se

asigure c fondurile Uniunii sunt bine gestionate, conform legislaiei aplicabile n domeniu.

Gestiunea i controlul fondurilor Uniunii se efectueaz n cooperare cu statele membre.

Cheltuielile Uniunii Europene fac obiectul unor controale multiple pe mai multe niveluri, att

n interiorul Comisiei ce reprezint administraia statelor membre, dar i n rile beneficiare.

Comisia exercit un audit intern, care contribuie la asigurarea unui sistem de control adecvat

i care trebuie s funcioneze ct mai eficient. Rolul Curii este acela al unui auditor extern

care evalueaz gestiunea financiar a bugetului, astfel nct s se asigure o gestiune eficace n

profitul cetenilor. n scopul legitimrii cu adevrat a Uniunii europene n ochii cetenilor,

trebuie ca numeroasele politici s fie puse n aplicare eficace i gestiunea bugetului su s fie

eficient.

npractic, gestiunea programelor comunitare relev responsabilitatea Comisiei

Europene pentru mai mult de 80% din cheltuielile Uniunii Europene, de administrare la

diferite niveluri, n statele membre i n rile beneficiare. Administrarea, gestiunea i

controlul fondurilor europene sunt din ce n ce mai mult asigurate la nivel naional i

regional, procesul decizional este mai transparent mai rapid i mai aproape de ceteni.

Controlul politic al gestiunii Uniunii Europene este efectuat de Parlamentul European,

de

Consiliu i de Parlamentele naionale. Pe de alt parte mijloacele mass-media sunt foarte

atente la utilizarea fondurilor europene i se intereseaz n special de cazurile de fraud i de

utilizare abuziv.

I. Istoric asupra instituiei

Efectele destabilizatoare a dou rzboaie sngeroase i slbirea poziiei Europei n

lume au dus la contientizarea, pe scar tot mai larg, a faptului c numai pacea i aciunea

concentrat pot transpune n realitate visul unei Europe puternice i unite.

Inc din 1620, ducele de Sully concepe un corp politic format din toate statele

Europei, care s poat asigura pacea venic i schimburi comerciale nentrerupte ntre

membrii si.

n secolul al XIX-lea, Victor Hugo scria c va veni o vreme cnd cele dou mari

grupri, Statele Unite ale Americii i Statele Unite ale Europei, vor fi strns legate prin

comer i industrie. Cu toate acestea, ideea de Europa Unit s-a concretizat abia dup cel de-

al doilea rzboi mondial.

Primii pai s-au fcut n 1946-1957 prin constituirea OECE, CECO, EURATOM i

CEE. Apoi pn n 1973 Europa celor ase (Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg si

Olanda) devine Europa celor nou prin aderarea n acel an a Marii Britanii, Irlandei i

Danemarcei. Un nou impuls se resimte n anii 1947-1985. Ader n aceast perioad Grecia,

Spania i Portugalia, iar n februarie se semneaz Actul Unic European, care aduga

cooperarea politic celei economice i fixeaz data de 1 ianuarie 1993 pentru realizarea Pieei

Unice. n perioada 1986-1995 uniunea se extinde ajungnd de la Europa celor doisprezece

la Europa celor cincisprezece prin aderarea Austriei, Finlandei i Suediei i prin semnarea

Tratatului de la Amsterdam, se lanseaz moneda unic european, se proclam Carta

Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene i intr n vigoare Tratatul de la Nisa.

Uniunea Europeana se distinge fa de alte organizaii internationale prin modelul su

de integrare care se situeaz dincolo de cooperarea tradiional ntre state: statele membre ale

Uniunii au transferat o parte din competenele lor la nivel comunitar.

Pe lng puterile naionale, regionale i locale, exist i o putere european, avnd la

baz instituii democratice i independente, mandatate s intervin n domeniile n care

aciunea comun este considerat mai eficient dect aciunea separat a statelor membre

conform principiului subsidiaritii ce are menirea de a asigura luarea deciziilor ct mai

aproape de cetean.

Uniunea European are propriile instituii i instane comunitare: Parlamentul

European, Consiliul European, Comisia European, Curtea de Justiie, Tribunalul de prim

instan, Curtea European de Conturi, Comitetul Economic i Social, Comitetul Regiunilor,

Banca de Investiii, Banca Central European, Fondul European de Investiii, Mediatorul

European.

2

Institutia ce se ocup cu verificarea i regularitatea veniturilor i cheltuielilor i care

certific o bun gestiune financiar este Curtea European de Conturi.

Sistemul finanrilor Comunitii prin resursele proprii a necesitat organizarea unui

control financiar extern mai stabil dect era organizat n CECO i n CEE i EURATOM i

meninut cu modificrile prin tratatul de fuziune din 1965.

Crearea Curii Europene de Conturi s-a nscris n logica consolidrii finanrii

Comunitii prin resursele proprii i n aceea a responsabilitii Parlamentului European de a

acorda descrcare Comisiei pentru execuia bugetului. Curtea de Conturi, cu sediul la

Luxemburg,a fost creat prin Tratatul din 22 iulie 1975,intrat n vigoare n iulie 1977. A fost

creat la iniiativa Parlamentului european, prin Tratatul de revizuire a dispoziiilor bugetare

de la Bruxelles. nfiinarea Curii de Conturi se nscrie n contextul aplicrii i consolidrii

finanrii Comunitilor prin resurse proprii i n cel al atribuirii Parlamentului european a

responsabilitii de a descrca Comisia pentru execuia bugetului.

*

* *

Curtea de Conturi este inclus n rndul instituiilor comunitare prin Tratatul de la

Maastricht, din anul 1993, alturi de Consiliu, de Comisie, de Parlament, de Curtea de justiie

i de Tribunalul de prim instan. Pn atunci o regseam ntre organele complementare

comunitare cu caracter tehnic. A nlocuit, n acest fel, Comisia de control, nfiinat prin

Tratatele C.E.E i EURATOM i Comisarii (delegaii) pentru conturi prevzui n Tratatul

C.E.C.A.

Este o instituie care, prin activitatea pe care o desfoar, urmrete scopuri financiare,

realiznd controlul financiar.

Curtea de Conturi contribuie la mbuntirea sistemului administrativ i la eficiena

folosirii mijloacelor financiare ale UE, n avantajul contribuabililor (pltitorilor de impozite).

Ea garanteaz o mai bun folosire a finanelor Comunitii i este pentru contribuabilul

european cel mai bun izvor de informaie despre modul de folosire a fondurilor comunitare.

Altfel spus, rolul acestui organism este de a verifica dac fondurile europene, ce provin de la

contribuabilii europeni, sunt colectate i cheltuite n mod corect i legal.

Autonomia ei fa de celelalte organe ale UE i de statele membre i ofer garantarea

ndeplinirii n cele mai sigure condiii a funciei de control pe care o exercit. Acest control

este un control extern, independent de organele comunitare.

3

Comunitatea European nu dispunea de o Curte de Conturi nainte de 1977. Acest

organ creat prin tratatul de la Bruxelles din 22 iulie 1975 i intrat in vigoare n iulie 1977, a

urmat vechilor organe de control extern a Comunitii i n particular Comisiei de control a

Comunitii Economice care a fost instituit prin Tratatul de la Roma.

Importana atribuit Curii Europene de Conturi se reflect n decizia intervenit

chiar la Maastricht, de a ridica Curtea European de Conturi la rang de instituie. Cerut cu

insistena chiar de Curtea insi, nc din noiembrie 1990 aceast decizie d mai mult

greutate lurilor de poziie, permind astfel ameliorarea gestiunii financiare a comunitii

Europene.

Dotat cu personalitate moral i autonomie financiar, Curtea European de Conturi

a Comunitii Europene, cu sediul la Luxemburg, nu este un organ de jurisdicie n ciuda

numelui su: statutul su este comparabil din acest punct de vedere cu cel al Curii de Conturi

germane, care nu are nici o putere de sanciune.

Aceast misiune formulat n termeni generali nu confer Curii Europene de Conturi

putere de jurisdicie asupra conturilor. Rolul su este de a informa instituiile europene asupra

legalitii i regularitii operaiilor realizate pentru o bun gestiune financiar a Comunitii1.

Curtea European de Conturi controleaz execuia bugetului i asist Parlamentul i

Consiliul.

Din punct de vedere istoric, crearea Curii Europene de Conturi coincide cu

modelarea puterilor Parlamentului European. Relaiile Curii Europene de Conturi cu

Parlamentul au fost ntotdeauna stricte, rigide i mult mai flexibile i mai intrite cu Comisia

de la Bruxelles. Totui, Curtea European de Conturi nu este un organ legat de Parlament,

diferena resimtindu-se n raport cu instituiile naionale de control financiar belgiene,

spaniole sau britanice, ea veghind la ocrotirea independenei sale, mai ales n programarea

controalelor sale.

Crearea Curii Europene de Conturi a coincis cu dou evenimente particulare

importante: lrgirea puterilor Parlamentului European n materie de control bugetar i

finanarea integral a bugetului Uniunii Europene din resurse proprii.

Existena unui buget propriu al Uniunii Europene, distinct de cel al statelor membre,

i faptul c autonomia financiar fusese acordat instituiilor europene sunt dou elemente

1 V. Constantinesco, Robert Kovar, Denys Simon Traite sur LUE Comentaire article par article, Ed. Economico, Paris, 1995, p. 639.

4

care pledeaz, prin esena lor, n favoarea crerii unui organ de control extern specific pentru

veniturile i cheltuielile comunitare.

Rolul controlului extern nu este totui de a da un aviz cu caracter politic asupra

orientrilor pe care autoritatea responsabil de gestiune ntelege s le realizeze. Pronunndu-

se asupra aplicrii lor i asupra traducerii lor n msuri concrete, controlul extern are mai

curnd misiunea de a ntreba, punnd n oper schimbrile considerate ca necesare, indicnd

unde i de ce trebuie intervenit. Respectarea principiului separaiei puterilor constrnge

controlul extern la a lsa responsabililor cu gestiunea fondurilor publice dreptul de a decide

cu privire la calea de urmat.

n concluzie, activitatea de control luat n sens larg nu are un obiectiv unic de a

dezvlui deficienele sau de a da natere sanciunilor. Ea constituie nainte de toate o manier

eficace de ameliorare a gestiunii i, pe cale de consecin, rezultatele spre care ea trebuie s

tind.

Misiunea Curii Europene de Conturi, pe care o ndeplinete ntr-o total

independen, contribuie de o manier fundamental la transparena actelor din cadrul

Uniunii Europene. Curtea de Conturi nu ndeplinete o veritabil funcie jurisdicional, n

ciuda denumirii sale. Ea examineaz legalitatea i regularitatea cheltuielilor i a ncasrilor

i asigur buna gestiune financiar n cadrul Comunitilor.

Competenele Curii de Conturi sunt foarte largi. Se ocup cu examinarea

aspectelor de legalitate i regularitate a totalitii veniturilor i cheltuielilor celor trei

Comuniti, indiferent c sunt bugetare sau nu. Controlul nu se extinde i asupra bunei

gestiuni financiare a operaiunilor.

Totodat, Curtea i exercit controlul pe domenii i asupra instituiilor i statelor membre, n

msura n care acestea au beneficiat i au folosit fonduri comunitare, cum ar fi: ajutor,

servicii de vam, organisme de intervenie agricol .a. i din acest motiv se apreciaz c

atribuiile (puterile) Curii au fost considerabil consolidate, n raport cu cele ale precedentei

Comisii de control.

Pentru ndeplinirea sarcinilor ce i revin, Curtea de Conturi colaboreaz cu alte

instituii internaionale similare i cu organismele naionale de control.

Curtea de Conturi este chemat sa joace un dublu rol. Astfel, ea exercit o funcie de asisten

a autoritilor bugetare (Consiliul i Parlamentul) i, n special, a Parlamentului pentru

materializarea propriului su drept de control politic n domeniul executrii bugetului,

colabornd ndeaproape cu Comisia de control bugetar a Adunrii.

5

De asemenea, Curtea are responsabilitatea exercitrii controlului permanent al

conturilor. Aceast responsabilitate o realizeaz n mod autonom, fapt care o deosebete de

simplele organe auxiliare, cum este cazul Comitetului economic i social. Este aspectul

esenial care o apropie de instituiile Comunitilor. Astfel Curtea de Conturi examineaz

conturile tuturor veniturilor i cheltuielilor oricrui organism creat de Comunitate, n msura

n care actul fondator nu exclude acest control. Curtea de Conturi prezint Parlamentului

European i Consiliului o declaraie de asigurare privind fiabilitatea conturilor, precum i

legalitatea i regularitatea operaiilor subiacente. Controlul veniturilor se efectueaz att pe

baza sumelor stabilite ca datorate, ct i a vrsmintelor ctre Comunitate.

Controlul cheltuielilor se efectueaz pe baza angajamentelor asumate precum i a

plilor efectuate. Aceste controale pot fi efectuate nainte de nchiderea conturilor

exerciiului financiar n cauz. Controlul are loc pe baza documentelor i, dac este necesar,

se desfoar la faa locului, n celelalte instituii ale Comunitii i n statele membre.

Controlul n statele membre se realizeaz n colaborare cu instituiile de control naionale sau,

dac acestea nu dispun de competenele necesare, cu serviciile naionale competente. Aceste

instituii sau servicii aduc la cunotina Curii de Conturi dac intenioneaz s participe la

control.

Orice document sau orice informaie, necesare pentru ndeplinirea misiunii Curii de

Conturi, i sunt comunicate, la cerere, de celelalte instituii ale Comunitii i de instituiile de

control naional sau, dac acestea nu dispun de competenele necesare, de serviciile naionale

competente. Curtea de Conturi ntocmete un raport anual dup ncheierea fiecrui exerciiu

financiar. Acest raport este transmis celorlalte instituii ale Comunitii i este publicat n

Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene, alturi de rspunsurile formulate de aceste

instituii la observaiile Curii.

Totodat, Curtea de Conturi i poate prezenta, n orice moment, observaiile, mai ales

sub forma rapoartelor speciale, asupra unor chestiuni specifice i poate emite avize la cererea

uneia din celelalte instituii Comunitare.

Rapoartele anuale, rapoartele speciale sau avizele se adopt cu majoritatea membrilor Curii

de Conturi. Diferitele instituii interesate pot lua poziie cu privire la observaiile i

caracteristicile nscrise n rapoarte. Ea asist Parlamentul European i Consiliul n exercitarea

funciei lor de control privind executarea bugetului.

Prin dispoziiile Tratatului de la Amsterdam, Curtea de Conturi dobndete

prerogativele de a introduce aciuni n faa Curii Europene de Justiie n vederea asigurrii,

respectrii, exercitrii atribuiilor sale. Tot prin dispoziiile acestui Tratat, Curtea de Conturi

6

poate efectua controale n localurile oricrui organism care gestioneaz venituri sau cheltuieli

n numele Comunitii, chiar i n statele membre. De asemenea, ea poate efectua astfel de

controale i n localurile persoanelor fizice sau juridice, care beneficiaz de vrsminte ce

provin din bugetul Comunitii.

Cele spuse mai sus, ar putea fi sintetizate astfel, n ceea ce privete atribuiile Curii de

Conturi:

-atribuii de control asupra bugetului Uniunii, asupra operaiunilor financiare bugetare i

extrabugetare, asupra fondurilor structurale, precum i asupra aciunilor finanate din bugetul

Uniunii Europene;

-rol consultative n ceea ce privete proiectele de acte juridice referitoare la finanele

comunitare;

-urmrete legalitatea i regularitatea ncasrilor i a cheltuielilor;

-ntocmete rapoarte generale asupra ntregii activiti de control.

II. Organizarea activitii Curii Europene de Conturi

Atunci cnd Curtea European de Conturi fusese creat n 1977 existau n toate

statele membre ale Comunitii Europene instituii nsrcinate cu controlul conturilor pentru

fiecare din aceste state.

Originalitatea Curtii Europene de Conturi, ine n primul rnd de modul de compunere i

delimitarea competenelor sale.

Conform articolului 247 al tratatului, Curtea European de Conturi, este compus din

15 membri. Tratatul n textul su actual n vigoare, nu rezerv fiecrui stat membru numirea

unui membru al Curii, dar regula nu a fost fidel observat pn n prezent. Curtea European

de Conturi este o instituie ce funcioneaz colegial. Tratatul de la Maastricht a constituit o

instituie n plin exerciiu.

Compunerea Curtii Europene de Conturi nu urmeaza regulile de recrutare identice

pentru toate tarile. Decizia de numire fiind pana in prezent luata in unanimitate prin Consiliu

este de natura politica.

Experientele profesionale, de tehnicitate de control sunt extrem de diferite, in functie

de statele din care provin candidatii si de profilul moral si profesional al fiecaruia. Caracterul

politic al numirilor a fost evocat in mod deschis si nu pare sa puna probleme particulare in

functionarea interna a Curtii2. Fiecare membru al Curtii dispune de un cabinet. Activitatile de 2 www.infoeuropa.com

7

audit sunt sub responsabilitatea unuia sau mai multor membri ai curtii, si sunt structurate in

grupuri.

In virtutea Tratatului ce instituia Comunitatea Europeana, Curtea de Conturi asista

Parlamentul si Consiliul in misiunea de control a executiei bugetului. Ea poate sa formuleze,

in acest sens, informatii si sa exprime avize la cererea unei institutii europene. Tratatul

recunoaste Curtii Europene de Conturi deplina autonoie in organizarea programului sau de

munca si in activitatile sale de control, ca si in determinarea modalitatilor de publicare a

rapoartelor sale. Curtea Europeana de Conturi emite, dupa bugetul din 1994, o declaratie de

asigurare sau de siguranta care insereaza in procedura descarcarii bugetare.

Controalele specifice Curtii Europene de Conturi genereaza anchete si conduc la

emiterea unor scrisori de sector in cadrul unei proceduri contradictorii ce permite institutiilor

controlate sa verifice observatiile lor inaintea publicarii unui raport definitiv. Rapoartele

Curtii Europene de Conturi sunt transmise institutiilor europene competente si cuprind

recomandari adresate acestora. Asadar interlocutorii Curtii Europene de Conturi, in exercitiul

acestor misiuni diverse de control, sunt institutiile europene si nu institutiile statelor membre.

Dar Curtea Europeana de Conturi dispune pentru controlul de gestiune de fonduri comunitare

prin Comisie, de dreptul de a verificia modul de intrebuintare al acestor fonduri pana la

utilizatorii finali, intelegand prin aceasta colectivitatile locale si persoanele private,

beneficiarii fondurilor structurale.

Competentele rationale si materiale ale Curtii Europene de Conturi s-au extins la a

evalua noile domenii politice care fac obiectul observatiilor comunitare. Totusi, prin natura

lor, aceste competente nu s-au extins si asupra zonelor de interventie ale statelor.

Daca se priveste situatia diferitelor state membre, se constata imediat o distinctie

fundamentala intre statele unde institutia competenta in materie de conturi publice are forma

unui colegiu si cele unde ea este constituita ca o entitate autonoma avand in fruntea sa un

responsabil unic.

Forma colegiala apare cu precadere in Franta, in tarile in general desemnate ca tarile

din sud (Spania, Grecia, Italia, Portuglia) sau tarile de traditie germanica (Germania, Austria

si Benelux).

Constructia unui oficiu de forma administrativa avand in fruntea sa un responsabil

unic caracterizeaza un schimb Marea-Britanie si Irlanda ca si trei tari scandinave membre ale

Uniunii Europene.

8

Eventualitatea unei armonizari a situatiilor nationale prin alinierea statelor membre la

una sau la alta din cele doua formule nu a fost evocata, dar traditiile nationale determina, fara

indoiala, diferente si apropieri in abordarea acestor aspecte in legislatiile statelor membre.

Cu toate acestea, exista doua situatii care trebuie mentionate pentru ca ele au o

anumita influenta asupra Curtii Europene de Conturi, si anume: relatia cu Parlamentul

European, pe de o parte, si incidenta organizarii federale sau regionale, pe de alta parte.

Relatia cu Parlamentul national este o relatie de drept intre institutia financiara

nationala si Parlamentul fiecarui stat membru si este mai mult sau mai putin manifestata

conform traditiilor constitutionale nationale.

In Franta, se statueaza prin Constitutie ca, Curtea de Conturi asista Parlamentul in

controlul executiei legilor financiare. Se autorizeaza, astfel, principiul colaborarii intre aceste

doua autoritati, sens in care, Curtea de Conturi a Frantei desfasoara impreuna cu Comisia de

finante a Parlamentului misiuni de evaluare si control si o practica de lucru comuna.In alte

tari ale Europei, functia de control a conturilor este plasata in mod explicit sub ocrotirea

Parlamentului. De exemplu, Oficiul Auditului National din Marea Britanie este dirijat printr-

un controlor si auditor general care are statutul de ofiter al Camerei Comunelor. Printre

statele membre, Germania se distinge, desigur, prin aplicarea principiului organizarii federale

a institutiilor publice de control ale conturilor publice.

Fata de Curtea de Conturi care are competenta pentru verificarea conturilor federale,

fiecare land dispune de propria sa Curte de Conturi, care este independenta fata de Curtea de

Conturi federala.

Aceasta independenta implica in mod deosebit ca, in afara coordonarii materiale,

Curtea de Conturi a Germaniei nu se interfereaza in relatiile ce se stabilesc intre Curtea

Europeana de Conturi si curtile de conturi ale landurilor. Competentele materiale ale fiecarei

institutii financiare nationale sunt definite prin legea nationala in maniera autonoma si

purtand marca istoriei juridice a fiecarui stat.

Chiar daca Curtea Europeana de Conturi are putere de a verifica intrebuintarea

fondurilor comunitare pana la utilizatorul final, aceasta putere nu este conferita la toate

institutiile financiare nationale de control.

Curtea de Conturi nu are competene jurisdicionale, rapoartele i verdictele sale nu au

rol deconstrngere juridic. Nu dispune de putere de decize sau sanciune ci dispune exclusiv

de

competene cu caracter administrativ ce se manifest n formularea observaiilor n cadrul

misiuniisale de control i n verdictele date n cadrul misiunii sale consultative. Lucrtorii

9

Curii permittotui legislatorului i altor responsabili ai gestiunii programelor i ai celor ce

administreazfinanele Uniunii, s mbunteasc gestiunea financiar.

*

* *

Sfera competenelor Curii de Conturi cuprinde practic totalitatea activitilor comunitare ce

au n vedere examinarea operaiunilor incluse n bugetul general, dar i pe cele realizate n

afaraacestuia cum sunt Fondul european de Dezvoltare, mprumuturile acordate i obinute,

cheltuielile iveniturile organismelor satelit. Sunt examinate conturile tuturor organismelor i

ageniilor create deComunitate, cu excepia cazului n care actul constitutiv al acelui

organism exclude acest lucru. ncazul Bncii Europene de Investiii i a Bncii Centrale

Europene competenele sale de control sunt limitate.

n conformitate cu dispoziiile tratatului, controlul Curii de Conturi vizeaz execuia

bugetului general al Uniunii Europene, a fondurilor europene de dezvoltare, precum i

conturileorganismelor i ageniilor Uniunii.

Curtea de Conturi European organizeaz i efectueaz auditul n total independen

fa de alte instituii europene i de guvernele statelor membre. Ea decide asupra aciunilor de

audit

selectate, asupra datei de prezentare a observaiilor i a concluziilor sale. Curtea de Conturi

European efectueaz auditul n conformitate cu propria sa politic i normele proprii de

audit. Acestea au fost adaptate la Normele internaionale general acceptate, n special

Normele de controlINTOSAI i Normele internaionale ale Federaiei internaionale a

experilor contabili, avnd nvedere contextul Uniunii Europene. Tratatul dispune pe de alt

parte c n statele membrecontrolul se efectueaz n legtur cu instituiile superioare de audit

naionale sau cu alte organismenaionale competente. n practic acestea din urm aduc

auditorilor de la Curtea de ConturiEuropean, o susinere practic i logistica la nivel local ca

i cunotinele specifice n domeniulauditului.

Curtea de Conturi European particip la activitile organizate de EUROSAI,

organizaie ainstituiilor superioare de audit europene i de INTOSAI, echivalentul acestora la

nivel mondial. Mutaii importante s-au petrecut odat cu schimbrile politice majore din

anumite ri sau ncadrul sistemului de reform din administraia public.

ncepnd cu 1990 se contureaz perioada contemporan de organizare a auditului

financiar

10

ca o necesitate a specializrii domeniului contabil. Noul cadru face ca Romnia s treac la o

economie bazat pe conceptul de concuren, s revin la fostele instituii financiare din

perioadainterbelic, adaptate la condiiile concrete din perioada de tranziie. Acest fapt, a fost

consfinit deConstituie i de apariia unor acte normative de mare necesitate. Auditul

financiar evolueaz i seconsolideaz o dat cu evoluia procesului de reform i transformare

a societii, al crei obiectiveste, crearea unei economii de pia funcionale, similar cu cele

existente n rile membre aleUniunii Europene .

Aderarea Romniei la Uniunea European i schimbrile rapide i complexe ce au loc

n

economia mondial, impun o permanent perfecionare a specialitilor n domeniu

concomitent cuimplementarea unor tehnici de audit financiar armonizate cu cele europene i

internaionale, custandardele de contabilitate i audit. Practicile de audit financiar au fost

introduse la noi n ar, n perioada de tranziie spre o economie de pia, din dorina

specialitilor romni de a corela i adapta reglementrile romneticu standardele contabile

prevzute pe plan internaional.

III. Membrii Curtii Europene de Conturi

Curtea Europeana de Conturi se compune din 15 membri care sunt numiti ce

Consiliu, apoi urmeaza consultarea Parlamentului. Ei sunt alesi dintre personalitatile care fac

parte sau au facut parte, in tarile lor, din institutii de control extern sau poseda o calificare

speciala pentru aceasta functie. Desi aceasta conditie este exprimata optional, calificarea

persoanelor in cauza trebuie sa fie remarcabila, avand in vedere ca este folosit termenul

personalitati pentru ambele situatii. In plus, ei trebuie sa ofere toate garantiile de

independenta.

La primele numiri, 4 membri ai Curtii, desemnati prin tragere la sorti, primesc un

mandat limitat la 4 ani, pentru a asigura o anumita continuitate a functiilor. Exista si

posibilitatea reinnoirii mandatului.

Membrii Curtii desemneaza din randul lor presedintele institutiei pentru o perioada

de trei ani, reinnoibila. Fara sa fie magistrati, membrii Curtii dispun de garantiile destinate sa

asigure independenta lor, macar ca aceasta notiune nu are aceeasi semnificatie intr-o institutie

a caror membri isi pastreaza functiile in tarile lor. Membrii Curtii exercita functiile lor in

interesul general al Uniunii, care inseamna o continuare a garantiei de independenta pe care

11

ei trebuie sa o furnizeze la numirea lor (in sensul ca ei au obligatia de a nu solicita si de a nu

accepta instructiuni din partea vreunui guvern sau organism)3.

n afar de schimbarea ordinar i de deces, funciile membrilor Curii de Conturi

nceteaz n mod individual, prin demisie sau prin destituire declarat de Curtea de Justiie.

Membrii Curii beneficiaz, de asemenea, de proteciile prevzute de Protocolul privind

privilegiile i imunitiile Comunitilor Europene. Pentru exercitarea funciilor de control,

sunt constituite grupuri de audit ce repartizeaz respectivele competene ntre membrii care le

compun i au ca funcie principal pregtirea deliberrilor Curii de Conturi.

Dispoziiile tratatelor (articolul 247 din TCE) au scopul de a asigura independena i

imparialitatea membrilor n exercitarea funciilor lor, ntruct ele stipuleaz c: Membrii

Curii de Conturi i exercit funciile n deplin independen, n interesul general al

Comunitii. n ndeplinirea ndatoririlor lor, acetia nu solicit i nici nu accepta instruciuni

de la nici un guvern i de la nici un alt organism. Tratatul adaug: Pe durata mandatului

lor, membrii Curii de Conturi nu pot exercita nici o alt activitate profesional, remunerat

sau nu. La instalarea n funcie, ei se angajeaz solemn s respecte, pe durata mandatului i

dup ncetarea acestuia obligaiile impuse de mandate, n special obligaia de onestitate i

pruden n a accepta dup ncetarea mandatului anumite funcii sau avantaje. Formula este

identic celei aplicate comisarilor.

Textele comunitare prezint condiiile de decdere din drepturi a unui membru care

nu mai ndeplinete obligaiile: Membrii Curii de Conturi pot fi destituii din funciile lor

sau pot fi declarai deczui din dreptul la pensie sau la alte avantaje echivalente numai n

cazul n care Curtea de Justiie constat, la cererea Curii de Conturi, c au ncetat s

corespund condiiilor cerute sau s ndeplineasc obligaiile care decurg din funcia lor.

Puterile preedintelui

Preedintele Curii este desemnat de colegii si pentru o perioad de trei ani, iar

mandatul su poate fi rennoit. Modalitile de alegere a preedintelui sunt stabilite de

articolul 9 din Regulamentul de procedur (aa cum a fost adoptat de Curte la 31 ianuarie

2002).

Preedintele dispune de competene (articolul 10 din Regulamentul de procedur) n ceea ce

privete procedura: el convoac i prezideaz reuniunile colegiului i asigur buna

desfurare a dezbaterilor. n conformitate cu articolul 19 din Regulamentul de procedur,

3 Octavian Manolache Drept comunitar Institutii comunitare, ed. a II-a, Ed. All beck, Bucuresti, 1999, pp. 115-116

12

preedintele adopt proiectul de ordine de zi al fiecrei edine. El trebuie comunicat

membrilor Curii, cel trziu cu cinci zile lucrtoare nainte de reuniune.

edinele Curii sunt prezidate de preedinte i, n caz de imposibilitate de exercitare

sau de absen a acestuia din urm, sunt prezidate de un membru, desemnat n conformitate

cu regulile precedenei(articolul 20 din Regulamentul de procedur), care asigur interimatul.

n al doilea rnd, preedintele dispune de competene executive i administrative definite de

articolul 10 din Regulamentul de procedur al Curii de Conturi.

Aceste competene executive sunt prezentate n termeni foarte generali: preedintele asigur

aplicarea deciziilor Curii. Din punct de vedere administrativ, preedintele trebuie s asigure

buna funcionare a serviciilor, precum i buna gestionare a diferitelor activiti ale Curii.

n sfrit, el este nsrcinat cu reprezentarea Curii de Conturi n toate relaiile sale externe.

De asemenea, preedintele desemneaz agentul nsrcinat cu reprezentarea Curii n toate

procedurile contencioase n care este ea implicat.

Dispozitiile privind interdictia exercitarii altor activitati profesionale, datoria de

probitate si discretie, acceptarea de functii sau avantaje, dupa incetarea functiilor, cazurile de

incetare a functiilor, privilegiile si imunitatile sunt, in general, identice cu cele prevazute

pentru judecatorii Curtii Europene de Justitie. Pentru a satisface conditia de eficacitate si

credibilitate, membrii Curtii au obtinut sa fie asistati de colaboratori in numar suficient si cu

un inalt nivel de formare profesionala4.

Sistemul de numire al membrilor Curtii de Conturi se distinge de cel al Comisiei sau

al Curtii de Justitie (ai caror membri sunt numiti printr-un acord comun de guvernele din

statele membre), prin faptul ca membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Consiliu. Membrii

Curtii de Conturi nu pot, in timpul functiilor lor, sa exercite vreo activitate profesionala

remunerata sau nu. Ei nu pot sa fie promovati in functiile lor, nici declarati decazuti din

dreptul la pensie sau alte avantaje, daca Curtea de Justitie constata la cererea Curtii de

Conturi insasi, ca au incetat sa raspunda conditiilor cerute sau satisfacerea obligatiilor

rezultate din functia lor5.

Functiile lor iau sfarsit prin demisie voluntara sau demisie oficiala. La cererea Curtii

de Conturi, Curtea Europeana de Justitie poate sa constate ca ei nu mai raspund conditiilor

cerute sau nu mai satisfac obligatiilor rezultate din functia lor.

4 Guy Isaac Droit communautaire generale, editia a VII-a,Ed. Armand Colin, 1999, Paris, p. 72.5 Daniel Strausser Le finances de lEurope, Ed. L.G.D.J., Paris, 1990, p.248.

13

Conditiile de munca, si in special tratamentele, indemnizatiile si pensiile membrilor

Curtii de Conturi (indemnizatiile tin loc remuneratiei) sunt fixate de Consiliu cu hotararea

majoritatii calificate. Membrii Curtii de Conturi beneficiaza de dispozitiile protocolului

privind privilegiile si imunitatile aplicabile membrilor Curtii de Justitie. Membrii Curtii de

Conturi, cu exceptia presedintelui, sunt repartiazati in doua grupe de audit regrupand, astfel,

sectoarele in care sunt responsabili fiecare dintre ei. Curtea adopta avizele sale sau raporturile

anuale cu majoritatea de membrii care o compun.

Membrii Curtii de Conturi sunt in timpul mandatului lor inamovibili. Sarcinile

functionale si sectoarele de control sunt repartizate intre cei 15 membri, iar deciziile sunt

colegiale si se iau cu majoritate simpla.

IV. Activitatea de control a Curtii Europene de Conturi

Curtea Europeana de Conturi are misiunea de control in maniera independenta cu

privire la perceperea (incasarea) si utilizarea fondurilor Uniunii Europene, precum si rolul de

a aprecia modul in care institutiile europene se achita de sarcinile lor in materie financiara.

Curtea Europeana de Conturi examineaza daca operatiunile financiare au fost corect

inregistrate, executate in mod legal si regulat si administrate in conditiile de economie,

eficacitate si eficienta. Prin aceasta activitate, Curtea intelege sa contribuie la a ameliora

gestiunea financiara de fonduri ale Uniunii Europene le toate nivelurile pentru a asigura

cetatenilor Uniunii cea mai buna utilizare posibila a banului lor.

Curtea difuzeaza rezultatele activitatilor sale publicand in timp oportun raporturi

pertiente si obiective.

Tratatul instituind Comunitatea Europeana da Curtii de Conturi sarcina principala de

a controla buna executare a bugetului Uniunii Europene in scopul realizarii a doua obiective:

de a ameliora, sub aspectul eficientei si economicitatii, rezultatele si de a da seama

cetateanului european cu privire la utilizarea banilor publici prin autoritatile responsabile de

gestiune.

Curtea de Conturi poate sa controleze tot organismul sau persoana care administreaza

sau primeste fonduri comunitare. Ea controleaza, in special, institutii si organisme

comunitare, administratii nationale, regionale, locale, ca beneficiari finali ai ajutoarelor

comunitare.

Tinand cont de amploarea bugetului, Curtea de Conturi nu poate controla, in cursul

unui exercitiu bugetar, totalitatea operatiunilor financiare comunitare. Ea verificca, asadar,

14

fiabilitatea sistemelor punand in valoare reglementarile europene la nivelurile comunitar si

national procedand la controale prin sondaj.

Auditorii sunt insarcinati sa efectueze numeroase misiuni de control, atat la sediul

altor institutii, in special la Bruxelles, cat si in statele membre ale Uniunii, dar chiar si in toate

tarile lumii beneficiare de un ajutor financiar comunitar.

Curtea de Conturi are acces la toata informatia necesara pentru indeplinirea misiunii

sale de control. Controlul in statele membre se efectueaza in colaborare cu institutiile de

control financiar nationale sau serviciile nationale competente. Curtea de Conturi informeaza

cetateanul european despre activitatea pe care o desfasoara si rezultatele obtinute, intr-o

maniera obiectiva si cu toata transparenta.

Curtea de Conturi publica: un raport anual cu privire la executarea bugetului Uniunii

din anul precedent; o declaratie de siguranta referitoare la fiabilitatea contturilor ca si la

legalitatea si regularitatea operatiunilor corespunzatoare exercitiului bugetar precedent. Ea

mai publica rapoartele anuale specifice referitoare la organismele comunitare si rapoartele

specifice pe teme de interes particular.

Ea trebuie sa fie consultata, pentru aviz, inaintea adoptarii proiectelor de

reglementare comunitara in ceea de priveste caracterul financiar al acestora. Aceste rapoarte

si avize sunt, de o maniera generala, publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in toate

limbile comunitare si accesibile pe site-ul de internet al Curtii Europene de Conturi.

Rapoartele de control ale Curtii de Conturi Europene constituie un element important

al procedurii de descarcare. Ele sunt transmise autoritatii bugetare (Parlamentului si

Consiliului) care tin cont de acesta pentru a decide daca descarcarea poate fi data Comisiei cu

drept de gestiune bugetara.

Curtea de Conturi Europene nu are putere jurisdictionala proprie, iar atunci cand

autorii Curtii descopera indicii de fraude, fraude si neregularitati, informatiile culese sunt

transmise cat mai repede posibil organelor comunitare competente pentru a da o rezolvare

corecta si legala problemei semnalate.

Revine in sarcina Uniunii Europene si a statelor membre sa combata fraudele si

activitatile ilegale care pot atinge interesele financiare ale Uniunii. In acest context Curtea de

Conturi Europeana, prin controalele sale performante, prin intinderea si natura lor, contribuie

la planul de prevenire si de lupta impotriva fraudei si neregularitatilor.

In sarcina de buna gestiune financiara se regasesc trei aspecte ale controlului

conturilor si gestiunii organismelor. Controlul bunei gestiuni financiare reuneste evaluarea

15

politicilor publice sau controlul bunei intrebuintari a fondurilor publice, cu referinta la

criteriile de cost si de randament, economie, eficienta si eficacitate.

Alaturi de rapoartele anuale se adauga si rapoartele speciale care vizeaza aspecte

particulare ale gestiunii comunitare la initiativa Curtii, urmand ca aceasra sa decida sau nu

publicarea lor. Curtea adreseaza, de asemenea, scrisori presedintelui care au un caracter

confidntial.

Adresata la sfarsitul unui control, o scrisoare de sector nu face obiectul unei

deliberari colegiale. Ea poate sa fie adresata unei institutii comunitare sau unui serviciu

administrativ al statului membru. La primirea raspunsurilor care ii vor fi transmise, procedura

de control poate fi inchisa sau ea va continua si va face obiectul unui raport, chestiune care va

fi decisa colegial.

Controlul prin analiza sistemelor se fondeaza pe ideea ca fiecare organizatie trebuie

sa genereze propriul control intern, o structura si anumite proceduri capabile de a garanta o

buna functionare a sistemului. Daca sistemele si procedurile ce formeaza obiectul controlului

intern par valide, auditorul identifica elementele cheie, testele si poate astfel sa limiteze

numarul de sondaje efectuate inainte de a-si formula opinia sa.

Controalele Curtii de Conturi Europene trebuie sa tina cont de starea de progres a

operatiunilor de gestiune si nu pot fi duse la indeplinire pe parcursul mai multor exercitii

bugetare.

In concluzie, controalele Curtii de Conturi Europene reprezinta adeseori un punct de

plecare, mai degraba decat o realizare: controalele sale justifica si atrag verificari ulterioare si

mai aprofundate la mai multe sectoare, ori la nivelul administratiilor nationale.

Competenta de gestiune comunitara a fost delegata administratiilor nationale in

numeroase domenii, fapt ce determina deplasarea progresiva a centrului de gravitate a

controalelor spre statele membre.

Prin urmare colaborarea intre Curtea de Conturi Europeana si institutiile de control

nationale se impune nu doar in virtutea unei simple obligatii juridice, ci din cauza

suprapunerii competentelor in materie de gestiune intre administratia europeana si

administratiile nationale.

Trebuie adaugat despre Curtea de Conturi Europeana ca intretine numeroase

raporturi si contacte cu alte institutii si organisme de control din afara Uniunii Europene. Ea

participa in special la intrunirile INTOSAI (Organizatia Internationala a Institutiilor

Superioare de Control) si EUROSAI (institutia europeana) la care Curtea de Conturi

Europeana este unul dintre membrii fondatori.

16

Autonomia fata de celelalte organe a Uniunii Europene si de statele membre ii ofera

garantarea indeplinirii in cele mai sigure conditii a funcitei de control pe care o exercita. Unul

din mijloacele utilizate in acest sens poate fi constituirea, de catre presedintele Curtii de

Conturi a Uniunii Europene, a unui comitet de legatura cu conducatori ai institutiilor

nationale corespunzatoare6.

Curtea de Conturi examineaz totalitatea conturilor de venituri i cheltuieli ale Comunitii. De asemenea, aceasta verific totalitatea conturilor de venituri i cheltuieli ale oricrui organism creat de Comunitate, n msura n care actul constitutiv nu exclude acest

control. Controlul vizeaz nu doar bugetul general al Uniunii, ci i mprumuturile, veniturile i cheltuielile Fondului European de Dezvoltare, ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formrii Profesionale, ale Fundaiei Europene pentru mbuntirea Condiiilor de Via i de Munc, ale Ageniei de Aprovizionare a EURATOM, ale proiectului comun de cercetare Joint European Torus, ale colii Europene i ale altor organisme, inclusiv ale noilor organisme-satelit.

*

* *

De asemenea, Curtea este invitat s verifice utilizarea, de ctre organismele externe

instituiilor, a fondurilor comunitare primite cu titlu de subvenie pe baza articolului 142, alineatul 5 din Regulamentul Financiar, care stipuleaz c: finanrile din bugetul comunitar ctre beneficiarii din afara instituiilor necesit acordul n scris al beneficiarilor sau, n lipsa acordurilor acestora, al contractanilor sau subcontractanilor cu privire la auditul efectuat de Curtea de Conturi viznd utilizarea finanrilor acordate . Curtea de Conturi examineaz conturile veniturilor i cheltuielilor comunitare, controleaz legalitatea i corectitudinea celor din urm i se asigur c exist o bun gestiune financiar.Obiectivul controlului conturilor este de a asigura c ceea ce se datoreaz Uniunii

i ceea ce ea datoreaz este constatat, contabilizat, perceput sau pltit n mod exact. Dar aceasta permite i verificarea faptului c ansamblul operaiunilor efectuate este susinut de documente justificative i c informaiile disponibile permit autoritilor responsabile cu gestiunea i controlul s i ndeplineasc n mod eficient misiunea.

6 Ion Filipescu, Augustin Fuerea Drept institutional si comunitar european, Ed. Actami 2000, ed a V-a, Bucuresti, p. 202

17

Tratatele prevd efectuarea controlului veniturilor pe baza constatrilor precum i a vrsmintelor veniturilor Comunitii, n timp ce controlul cheltuielilor se efectueaz pe baza angajamentelor, ca i a plilor. De asemenea, ele precizeaz c aceste controale pot fi efectuate nainte de ncheierea conturilor exerciiului financiar avut n vedere. Articolul 140, alineatul 2, din Regulamentul financiar prevede c, la cererea Curii de Conturi, fiecare instituie autorizeaz organismele financiare deintoare de depozite comunitare s permit Curii de Conturi s se asigure de faptul c datele externe corespund situaiei contabile. Este vorba despre verificarea conformitii veniturilor i cheltuielilor cu actele cu putere de lege i cu normele administrative aplicabile (legislaie sectorial, convenii, mandate, acorduri, contracte) i despre controlarea legalitii lor n raport cu tratatul i cu sursele dreptului secundar (bugetul i nomenclatura sa, Regulamentul Financiar, reglementarea intern n materie de gestiune).

Examinarea bunei gestiuni financiare intenioneaz s stabileasc dac obiectivele de gestiune au fost atinse i, dac este cazul, n ce msur i cu ce pre. Nu este suficient deinerea unor credite disponibile n cadrul unei linii bugetare, ci ele trebuie folosite n conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. Articolul 27, alineatul 1, din

Regulamentul financiar prevede: creditele bugetare se utilizeaz n conformitate cu

principul bunei gestiuni financiare, adic n conformitate cu principiile economiei, eficienei i eficacitii. n ndeplinirea funciei sale, Curtea de Conturi poate consulta toate documentele i informaiile privind gestiunea financiar a departamentelor sau organismelor n ceea ce privete operaiunile finanate sau cofinanate de Comuniti. Curtea de Conturi are competena de a audia orice funcionar responsabil de o operaiune de venituri sau de cheltuieli i de a utiliza oricare dintre procedurile de audit adecvate departamentelor sau organismelor menionate anterior. n orice moment i dup efectuarea anumitor operaiuni bugetare, Curtea de Conturi poate trimite scrisori cu observaiile statelor membre, corespondena sectorial adresat unui membru, unei Direcii Generale sau Comisiei. Aceste mijloace de exprimare rmn confideniale. Ea poate contacta, dac este necesar, un stat membru.

n statele membre controlul se efectueaz n colaborare cu instituiile naionale de control sau, n cazul n care acestea nu dispun de competenele necesare, cu serviciile naionale competente. Curtea de Conturi i instituiile naionale de control ale statelor

18

membre practic o cooperare bazat pe ncredere i pe respectarea independenei acestora. Aceste instituii sau servicii informeaz Curtea de Conturi n cazul n care intenioneaz s participe la control.

Raporturile dintre Curtea de Conturi European i instituiile superioare naionale de control s-au dezvoltat progresiv i s-au instituionalizat sub diferite forme. La nceputul anilor 80, Curtea a creat n cadrul su o divizie responsabil de contactul cu agenii curilor naionale i de organizarea reuniunilor semestriale. Curtea a mai stabilit circuite de cooperare i de schimb de informaii, programe de verificare comune care genereaz comunicri reciproce cu instituiile superioare de control ale statelor membre.

V.CONCLUZII

Curtea European de Conturi ncearc, n mod constant, s determine o mai bun

utilizare a banilor contribuabililor, participnd asfel la ameliorarea sistemelor de gestiune.

Observaiile Curii cu privire la gestiunea financiar a Comunitii n cadrul raportului

su anual sunt insoite de rspunsurile instituiilor n cauz. Adoptat n luna noiembrie a

fiecarui an, raportul este examinat de Parlamentul European la recomandarea Consiliului

Europei pentru descrcarea de responsabilitate a Comisiei Europene cu privire la execuia

bugetar. Prin rapoartele speciale sunt vizate domenii particulare ale gestiunii, care sunt

publicate n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

n anumite situaii instituiile au nevoie de conciliere, n ceea ce privete anumite

aspecte ale gestiunii fondurilor. Ele au posibilitatea de a cere avizul Curii de Conturi, dar

obligatoriu naintea adoptrii textelor referitoare la reglementrile financiare i la resursele

proprii.

Nu trebuie uitat c, Curtea de Conturi European furnizeaz, n egal msur,

Parlamentului i Consiliului o declaraie de asigurare privind acurateea conturilor, legalitatea

i regularitatea operaiunilor adiacente, declaraia formal adresat contribuabililor prin care

aceasta i asigur c banii lor au fost utilizai i c acest lucru s-a fcut n conformitate cu

destinaiile prevzute.

19

Dincolo de competenele sale de control Curtea de Conturi European are

competene consultative n elaborarea bugetului Uniunii. Ea este consultat frecvent n ceea

ce privete textele legale cu vocaie financiar i bugetar.

20