16. Rivalitatea marilor puteri în contextul relaţiilor internaţionale (1870-1914).docx
-
Upload
alina-muntean -
Category
Documents
-
view
756 -
download
0
Transcript of 16. Rivalitatea marilor puteri în contextul relaţiilor internaţionale (1870-1914).docx
Rivalitatea marilor puteri în contextul relaţiilor internaţionale (1870-1914).
Stabilitatea relațiilor internațioanle spre sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX
se încordează, tot mai mult se evidențiază problemele necesității reîmpărților teritoriale. Statele
sunt nemulțumite de condițiile economice și geo-politice care se formează.
Statele noi formate din cauza lipsei de colonii, dar și condițiilor economice grele încep tot
mai mult să-și manifeste dezcordul și întreprind un șir de acțiuni în acest sens. SUA începe tot
mai mult să capete poziții importante pe arena internațională.
Primăvara popoarelor de la 1848-1849 a pus la încercare sistemul Sfintei Alianțe
prestabilite încă în 1814-1815 după războaiele napoleniene.
Spre sfârșitul secolului XIX în Europa încep a căpăta conturiri așa ideologii ca
liberalismul, conservatorismul, socialismul, naționalismul. Aceste ideologii vor fi factorii ce vor
mișca statele europene în deciziile și hotărârile importante care le vor lua.
Dezvoltarea statelor nu era aceeași și unele state se dezvoltau rapid unele se dezvoltatu mai
lent, altele își pierdeau pozițiile. În Europa Anglia și Franța încep să se dezvolte mai lent, în
schimb Germania se dezvoltă rapid. Dacă statele înalt dezvoltate au trecut printr-o perioadă de
modernizare, statele noi formate au avut acces direct la toate cunoștințele și n-au trecut prin
aceastra tranziție, aceasta a făcut ca capitalul investit să fie mai eficient și astfel aceasta a fost
unul dintre factorii care au contribuit la dezvoltarea economică a statelor. În Rusia tot mai mult
începe să se manifeste partidele socialiste și luptele de clasă.
În Europa pentru a conferi o stabilitate se încep a semna alianțe politico-militare. În anul
1873, împăratul Rusiei Alexandrul al II-lea împreună cu Franz Joseph al Austro-Ungariei și
Wilhelm I al Germaniei semnează Alianța celor trei împărați. Scopul acestei alianțe a fost să
ofere un ajutor reciproc între cei trei împărați în cazul unui atac a terțe părți. Penru Rusia aceasta
era o asigurare în cazul unei eventuale înțelegeri germano-austriece împotriva Rusiei. În 1881
urma să se semneze un tratat de neutralitate a celor trei, însă dezacordurile între Rusia și
Germania au dus la încordarea relațiilor internaționale și ca formare a celor două blocuri
militaro-politice. Anglia declară blocaj continental Germaniei, Franța a fost extrem de
numulțumită față de războiul cu Germania din 1871. Rusia se întârește în balcani după Congresul
de la Berlin din 1878, la fel ca și Germania în Europa centrală. Aceasta face să tensioneze și mai
mult relațiilor internaționale.
În 1882 ia naștere blocul militar Tripla Alianță fiind format din Italia, Germania, Austro-
Ungaria, iar în 1883 în mod secret aderă și România (la putere era Carol I originar german).
România avea pretenții teritoriale față de URSS care luase Rusia în 1812, față de Austro-Ungaria
Transilvania, Imperiul Otoman la care se mai aflau teritorii românești. Germania era
nemulțumită de faptul că etnicii germani sunt sub dominație străină și faptul că n-are colonii.
Pentro contrabalansare Anglia și Franța în 1904 semnează tratul politico-militar numit mai apoi
Antanta Cordială/Antanta, în 1907 se aliază și Rusia.
Războaiele Balcanice din 1912-1913 au făcut să schimbe semnificativ harta politică
europeană la începutul secolului, era clar că acestea sunt ultimii ani a Imperiului Otoman fiindcă
a pierdut pratic toată Peninsula Balcanică și s-au format un șir de noi state. Tendințele
expansioniste a Rusiei și Austro-Ungariei începeau să capete contur, fiindcă e mai greu să lupți
împotriva unuia (Imperiul Otoman) decât împotriva a mai mulți și mici (Bulgaria, Muntenegru,
Grecia, Serbia, etc.).
Tensionare relațiilor internaționale spre sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX
au dus ca urmare la declanșarea primul război mondial.
Concluzionând cele mențioante mai sus putem spune că în urma schimbării rapotului de
forță din Europa spre sfârșitul secolului XIX, s-au creat așa state ca România, Italia, Germania,
se pune sub semnul întrebării reîmpărțirea sferelor de influență. Unele state încetează să se
dezvoltat economic atât de rapid, iar altele deopotrivă încep să se dezvolte rapid. Se formează un
șir de tratate politico-militare și astfel se formează două blocuri importante în Europa, Antanta
Cordială și Tripla Alianță.
Eu consider că cele întâmplate a fost dovada faptului că sistemul relațiilor internațioanle a
dus-o prost și aceasta a fost o bună experiență pentru viitor.