V?

fxf F ^------------

C hristina D a ir

O f m i i k o t i o d

Traducere Alina Braic

Editura Decoda

k 1994

— A tunc i e da, e nu sau te mai gîndeşti? întrebă Matthew Oliver.

îşi lăsă ochelarii spre vîrlul nasului şi o privi cu atenţie pe Charlotte Lambert, peste largul birou acoperit de dosare. Cum era pentru prima oară în via ţa lu i c înd cerea în căsătorie o lemeie era puţin zăpăcit; niciodată nu s-ăr ti gîndit că poţi face o c e re re de o asemenea importanţă la prim ul impuls.

— E nu, Matt! răspunse ea. Un nu definitiv şi

fără nici un echivoc. Un nu cit se poate de clar.Fem e ia îşi încrucişă braţele.— D a c ă nu te-aş cunoaşte atît de bine,

adăugă ea, aş crede chiar că ţi-ai pierdut minţile.

Matthew surise Ideea lui era câ in i„„ „ contrazice o femeie, e mult mai simplu sa . a ca ea să-şi schimbe opinia a$tePţi

— Poate vrei timp de gîndire? întrebă dună , lung moment de tăcere. ' Un

— Nu e cazul. Chiar dupâ un an de qîndir» răspunsul ar fi tot nu... e*

Matt se foi pe fotoliu. în timp ce căuta un mod convingător de a rezuma situaţia.

— Iţi am intesc câ nu ai timp un an. ci optsprezece zile, nici una mai mult. După acest interval, dacă n-ai găsit un sot. ştii ce te aşteaptă.

— Da, răspunse Charlotte Lambert. După acest interval, pierd definitiv controlul unei firme care va lo rează între douăzeci şi tre izec i de milioane de dolari.

Avea nişte buze atît de apetisante, încît ar fi putut spune absolut orice, oricît de supărător, fără să te scoată din sărite. Dealtfel, era perfectă: ochi mari şi verzi, pâr negru, îndeajuns de lung pentru a fi feminin, dar cu toate acestea, destul de scurt, pentru a-i pune în evidenţă superbii pomeţi şi gîtul lung, ca de lebădă, surîsul de madonă. înalta şi zvelta-i siluetă...

— Asta-i tot ce spui? întrebă Matt.— Da. răspunse ea calm.

— Aşadar, ai de gînd sâ-i laşi pe rechinii âia de unchi ai tai sâ devoreze o afacere prosperă, căreia i-ai consacrat şase ani din viaţă, şi toate acestea, din cauza unei clauze ridicole, pe care

tatăl tău a adăugat-o la testament, într-o zi cînd îi

---------- CD-----------J

* ° J ' n

ardea de glume?

O umbra de surîs maliţios îi în flo ri pe buze. I Tinâra ridică nonşalant din umeri, cu aerul ca a r^ spune. "Ce altceva aş putea tace?"

— Charlotte, dar e o adevărată nebunie*.— Matt. acestea au tost ultimele dorinţe ale

tatălui meu...

— Cu siguranţă, nu! şi-a schim bat ideile. A | vrut să aibă o întîln ire cu mine pentru a-şi atenua 1

excentric ităţile din testament. Dacă ar ti trăit încă 1

o .>aptâmînâ. ţi-ar ti lăsat Rutherfo rd P ackagmg in întregime şi târâ condiţii. Ştii la fel de bine ca şi nune Din păcate, această dorinţă a lui n-ar avea

. aloare în faţa unui tribunal. Ceea ce nu-ţi las a decît două posibilităţi... Fie să-ţi găseşti un

ie să ataci acest nenorocit de testament, te '’ gata să declanşez o procedură pentru a-l u d a , dacă ai fi şi tu de acord cu aceasta. Oo a Înclinare a genelor tale lungi şi se va face. Charlotte suspină din greu,

a suferinţele cu nespus de multă răbdare, şi ridică privirea spre tavan, cu discreţia are se face că nu observă nimic şi, în acesta, Charlotte vorbi, târâ sâ ridice tonul,

o voce convingătoare.Niciodată n-aş îndrăzni sâ cred că tatăl

nu şi-a pierdut cbiţtr4lul n ic^tiN^Ă f|^ jm HM | ch ia r p e ritriT $ c

mciodatâ numele în fata

| .iş avea toate şansele să-l conving pe judecător

care a condus zeci de ,......

-(^ CUrUtina P a ir"

firmele cele mai înfloritoare din California de n-ar avea mintea întreagă. d

an ochii ei nu era nici o urmă de zîmbet. Matt înţelesese câ era de o seriozitate rigidă.

— Ei poftim! Te-ar interesa, probabil, să afli câ am telefonat în aceasta dimineaţă la Husbands R Us, îi spuse.

— Husbands R Usl Ce-nseamnâ asta?— Cea mai mare agenţie matrimonială din Los

Angeles. N-o ştii?— Pînâ-n această dimineaţă am fost un

celibatar înrâit, îşi aminti Matt. Fie, Husbands R Us. Ei şi?

— S-a terminat stocul.Matthew Oliver reuşi în ultimul moment să nu

rîdâ.— Un motiv în plus ca sâ mă iei pe mine,

aruncă ef.— Nici nu se pune problema.— Ce te opreşte?— Ai vedea de aici mutrele unchilor mei dacâ,

cu mai puţin de trei sâptâmîni înainte de expirarea răgazului care îi face proprietari peste Rutherford Packaging, i-aş anunţa câ mă mărit. Şi. f din întîmplare'/, chiar cu avocatul firmei. Ar pârea o treabă aranjată.

— M-ar considera un vînâtor de avere, într- adevăr, o aprobă Matt. Dar fii sigură, dispreţul unor ţipi atît de demni de dispreţ nu m-ar răni

deloc. , , . „Charlotte îl aprobă cu un suspin îngrijorat, mai

degrabă elocvent declt rafinat.— Nu pierde din vedere, reluă Matt, că nu ţin I

deloc sâ liu lericitul ales. Gâseşte ln mai puţin de optsprezece zile pe cineva cu o răbdare de stînl, care sâ accepte sâ te suporte temporar şi am sâ dispar cu dragă inimâ din taţa lui, crede-mâ!

— Matt, sînt luni de zile de cînd vorbim despreH asta.

— Şaptesprezece luni şi douăsprezece zile, ca sâ fim mai precişi.

Charlotte confirmă socoteala cu o înclinare al capului: reuşise în atîţia ani sâ se obişnuiască cu precizia lui Matt.

— Matt, spuse, crezusem că am tost toarta cla ră în ce priveşte subiectul acesta. Nu sînt hotarîtâ să mă căsătoresc doar pentru a îndeplini ultima dorinţă a tatălui meu.

In c a p a b ilă de a râmîne mai mult timp nem işcatăv Charlotte se ridică, mergînd să privească panorama oraşului prin marele geam de sticla. Auzi lotoliul lui Matt tlşlind şl înţelese câ el v a întors pieziş, pentru a o privi. Cu treizeci şi t re i de etaje mai jos, se desfăşura agitaţia cotid iană a Los Angeles-ului. Ceaţa de iunie se r id ic a s e , descoperind una din acele atH de tiu m oaşe şi rare zile calitorniene. Era atlt de limpede zarea, încît Charlotte putea vedea dtotf- un capăt al orizontului la celălalt, de la munţii San Gabrie l pînâ la insula Cătălină. Sub un asem enea soare îi era greu să creadă cft tatii el m u ris e şi că lăsase în urma lui un testament

onoartj

Prinţ

to PD

F witho

ut this

message

by purchasing

no

vaPDF

(http://w

ww

.novap

df.c

om

/)

demn de un Machiavelli.

Totuşi, chiar aceasta era realitatea. Şi iată dp ce se întreba dacă, în ciuda tuturor acestor lucruri, n-ar ti mai bine sâ-l ia de bărbat pe Matthew Oliver, membru asociat al prestigiosului cabinet de avocaţi Russell & Winslow cu scopul de a râmîne singura proprietară peste Ruthertord Packaging.

Fondată de bunicul dinspre mamă, societatea se găsea cu şase ani înainte, în pragul falimentului. Charlotte pariase câ e capabilă sâ redreseze situaţia. Fârâ sâ creadă prea mult în treaba asta, tatal sâU îi dăduse semrtal verde. în doi ani, tînâra femeie cîştigase pariul... şi, în acelaşi timp, îşi distruse căsătoria. în mod logic, urmâ un divorţ. Charlotte se resemna fârâ sa-i parâ bine, dar şi fârâ sâ fie foarte amârîtâ, şi-şi re luă numele de fatâ. Dar, pentru tatâl sâu, problema se punea cu totul altfel. Nu pentru câ I- ar fi regretat pe ginerele sâu, pe care nu-l prea avea la inimă, ci pentru câ bucuria bâtrîneţelor sale ar fi fost să aibâ în juru-i nepoţi, iar divorţul I-

a lipsit de asta.lată de ce, temîndu-se ca unica lui fiică sâ nu

râmînâ veşnic de una singură, ofilindu-se de atîta muncă a stipulat câ, daca Charlotte doreşte sâ m oştenească Rutherto rd Packaging dupâ moartea lui trebuie sâ se recăsătorească. Dacă n.i avea optsprezece luni timp de gîndire ca să-şi năşească un soţ. Odată trecui acest interval, dacă s-ar li încăpăţînat sâ reluze nobilul statul

onoare jconjugal, n-ar ii moştenit decît patruzeci ia sută I din companie, restul urmînd sâ tie împărţit între 1 cei doi traţi şi sora defunctei sale mame.

insa Charlotte nu era hotârîtâ sâ se recâ-l satoreasca pentru simplul motiv al moştenirii.1 Chiar daca era vorba de Matthew Oliver! Eroarea 1 căsătoriei o suportase deja şi n-ar li dorit deloc 1 să mai înce rce o dată. Dacă s-ar recăsători 1 vreodată, ar li numai din dragoste, iată ce gindea 1 ea — şi ducă-se dracului Rufher/ord Packaging! ■

— P ropunerea mea a lost cit se poate d e l serioasa Ştii prea bine, îi spuse dulce Matt.

Atunci Charlotte se întoarse spre el, ottlnd exasperată.

A scu ltă , îi spuse. Oterta ta este loarle qt;n>■ masă şi o apreciez. Da, da, te asigur Dar nu vad de ce ar trebui sâ te sacrifici. Oricum, voi li în to tdeauna preşedinte şi director general la tuthurford Packaging. Chiar împărţită între patru

acţionari, va rămîne mereu o alacere In lamilie şt eu voi ti aceea care va lua hotărârile importante.

— Probabil.

- Cum adică, "probabil"?Cei doi unchi şi mătuşa ta vor avea

iioritatea în Consiliul de Administraţie şi .uea de a înlocui directorul general cînd vor

Nu vor lace niciodată asta. Cel puţin atita

i h cît voi aduce beneficii.Pe de altă parte, ar putea orlcînd sâ-şi

vindâ procentele lor.

V

— Cui, Doamne Dumnezeule?— Oricui va avea chef sâ le cumpere. Şi, cum

datorită ţie, Rutherford Packaging a redevenit o afacere rentabilă, cumpărătorii nu vor lipsi.

Intr-adevăr, era un argument serios! Ceva la care Charlotte nici nu se gîndise. Pentru că, după ea, se înţelegea de la sine că niciodată vreun Rutherford nu s-ar dezice de o firmă pe care o conducea familia de la fondarea ei, în 1 899! îl privi cu atenţie pe Matthew Oliver. N-o tăcea de optsprezece luni pentru prima oară. Cu fruntea sa înaltă, maxilarele solide şi bărbia pătrată, avea o faţă de om pe care se poate conta. Pârul sâu şaten, puţin decolorat de soare îi dădea un aer copilăresc. Dar nasul sâu care părea sâ li fost spart într-o bătaie, apoi intensitatea privirii sale întunecate şi silueta de boxer semigreu spuneau cu claritate că nu era deloc bine sâ glumeşti cu el. îna lt, frumos, bine făcut, puternic, era cu s igu ran ţă genul de bărbat care nu trece neobservat de câtre femei.

Totuşi, ceea ce admira Charlotte cel mai mult ta el nu era atît fizicu-i ireproşabil, cît capacitatea lui de a nu se rătăci niciodată în labirintul legilor. Oricare ar fi fost procesul. Matt poseda arta de a nune în termeni simpli adevăratele probleme. Şi adevărata problemă pentru ea, în acest moment, pra binele şi viitorul unei lirme, la care ţinea ca la h.mina ochilor, intoarsâ cu spatele la geam, cu braţele încrucişate pe piept ea întreba,

îmi spui asta ca sâ m i mtncoşezi?

f --------- (||:C firistina P a ir ^

— Crezi ca aşa le pot convinge?Ea dâdu alirmativ din cap.— A tunc i cu a tît m ai b ine, izbucn i el. I

Deoarece vreau sâ iei in seamă toate aspectele problemei înainte să-mi spui ultimul tău cuvînt.

— Am spus ultimul meu cuvînt, deja. Ai vreun dubiu?

Matthew nu răspunse nimic, dar surîsul său l lăsa sâ se înţeleagă că da, încă se îndoieşte.

— Ei bine, te înşeli, Matt. Nu sînt avidă nici de bani, nici de putere.

— Ştiu asta. I— Şi chiar tară Rutherford Packaging nu voi

slîrşi pe sub poduri.Matt tăcu, înclinînd capul, în telul înţelepţilor

sfetnici.- Am portofoliul acţiunilor tatei în atacerea

imobiliară Buena Vista.Este sub ipotecă.Nu va ti o veşnicie. Şi apoi, am casa şl lot

rj ea ce se atlă în ea.O casă pe care nu vei putea niciodată sâ te

hot,Kaşti sâ o vinzi, chiar dacă ai ajunge la

ultim ui bănuţ.Da, probabil. Dar, în orice caz, sînt departe

de a fi într-o asemenea situaţie. Am din ce trăi mi uiţi ani fără sa-mi lipsească nimic.

E modul de a vorbi al unei lemei care s*a. Ut cu o lingura de argint în gură, gîndi Matt. li

sari muştarul: "Probabil că mă înşel tâcîndu-mt

atitea griji pentru ea" îşi spuse. "Poate aş tace

( o fcm tU iţo n o a r t j

Prinţ

to PD

F witho

ut this

message

by purchasing

no

vaPDF

(http://w

ww

.novap

df.c

om

/)

Cftristina •Dair

Dar, totuşi, nu. Nu-i doar o chestiune~ -- ~ w 1 1 v unu lipDaneascâ. E una de dreptate. Trebuie sâ se găsească o soluţie astfel încît Charles Lambert sâ nu se răsucească in mormînt. E vorba de Charlotte, de ceea ce cîştigase ea! Şi Matthew nu putea sâ accepte câ o persoană, după ce a pus pe picioare o afacere gata sâ moară, e în stare să o abandoneze unui trio de şacali!

— Sînt afacerile tale, spuse el simplu. Cu toate astea, m-aş simţi mai bine dacâ mi-ai promite să reflectezi puţin la propunerea mea.

— De acord. îţi promit, conveni ea. Mai ai ceva de spus?

— Nu.— în cazul acesta, plec.Fără sâ mai spună vreun cuvînt, îşi luă poşeta

şi ieşi. Matt râmase singur. Charlotte nu spunea niciodată "la revedere". Fârâ îndoială, ar fi prea banal pentru ea... Deschise un dosar şi încercă sâ se concentreze... dar. cu toate acestea, gîndul

îi zbura la alte.lucruri."Bine Mi-am făcut datoria" îşi spuse la sfîrşit,

nentru a-şi lin işti conştiinţa. Pentru a salva R u t h e r t o r d Packag ing , îi oferise Charlottei . omhprt sacrificiul lui cel mai preţios, libertatea lui

—Qo ftm tit j ţ onoare —Charlotte era o femeie matură, nu? Voia sâ

mănînce pline neagră, după ce mîncase pîine albă? Sâ-i fie de bine. Ar ti trebuit sâ tie mulţumit 1 Câ a refuzat sâ-i pună laţul de gU, In loc să-şi 1 iacâ griji. Dealtfel, era chiar mulţumit. Da, într- adevâr...

într-adevăr?

Charlo tte puse te le fonu l in turcă, şi-şi privi I

ierurile d° pe birou. De cînd se Întorsese de la r eii & Winslow, rezolvase o grămadă de p, bieme, dar încă nu terminase. Era şase ,-p . 1 Se pregătea sâ-i telefoneze guvernantei

avertizeze câ va întlrzia la cină. cînd

,r îv.-h bâtu în uşă.— Intră! ,. - .

. John Everling, directorul financiar. îşi eama imediat că Charlotte este extrem de

oi/’bUa.- Ai căzut cloşcă? îi spuse el.

surise. Niciodată nu se formaliza la ritâţile lui Everling. Avea aceeaţl virsţâ ca Treizeci şi unu de am. Prima persoanâ pe

.. o remarpase. de clod- al la Rutherford Packagmg * « « ' • “ " .ns

,ment îndrăzneţ. Ce umor a^eaJ Clnd la

f s p u s "S-nr părea ca ai ieşit primul la Harward el

> * ’* '■ ’ ■'•*«««• "'""c K «s«g * ,, p f o t -npreu^a c-'eau jcra ş i d o u ă z e c i s i p a t r u de ore io j.r Ş de tecare datâ cind ea 2'ea de >uat o deciz e îndrăzneaţă. el o s f ă t u i a c u înţelepciune

— Ei. c j r r ^erg crfrele? întrefcâ Charlotte.— Se lovesc, o astgurâ el— Pâi, atur.". ce vint te-aduce?— Am pftm ii, recent, mai multe telefoane

Pfzare. despre care aş /rea sa-ţî vorbesc— Oh, tăcu Charlotte. toarte surprinsă şi

oarecum îngrijorată— La începu . un amic m-a chemat de la

Waidheun, săptămina trecutăNu era nevoie ca Everling să p rec izeze câ

W aldhe im era principalul concurent al lui Ruthertord Packaging ţ i cel mai agresu.

— Voia sâ trâncâneascâ. s ar fi părut. tfeşti despre nevastâ-mea. despre copii... înţelegi ce/a9 Şi-apoi. după zece minute de vorbărie, cu aerul câ aruncă o vorba în treacăt, m-a întrebat cum merg afacerile Pe moment, n-am acordat importanţă faptului Dar iată câ ieri, un amic de la Forester mă sună şi el. ’Cum se simte nevastâ-la,

tâC cop»»' şi ta ra ra şi ta-ra-ram şi. înainte de T p u n e jos receptorul, ipocrit; 'Cum merg

a,ar ehaMotte înclină capul. Dupâ bilanţul primului e -tru R u t h e r t o r d Packaging depăşea F o re s te r pentru pnma datâ după zece an,

_ r a r astăzi, adâugâ Everling, cineva m-a

- O jtmtxt £t onoĂrt: ' z ~ a ’ ae ia National Paper Products Auzind ' e <= ce'et rr a i man societar de ambalaje din t.e* Yor* Crtanotte şuieră admirativ

— Ş- a n nou. acelaşi cintec. reluâ EverlingJ Sporcwaim inocen t şi. In u lt im u l m o m e n f f l nepăsător, o întrebare despre care-i situaţia ia 1 Ruthertord Packaging

Charlotte ascultă urmarea— Nu mă ascund dupâ degete, preveni el.Nu efa de mirare. Everling nu avea obtceiul sâ[

:'5 = ja ve ., ascult.

n«.rtotte, ai de gind sâ vinzi Ruthertord- a i n g l Fiindcă, dacft-i aşa. gtndesc c l

i au dreptul s-o ştie. Printre cel m VM ' nt unii care ar prefera sa taeft anUcipt la |

- declt sâ tie îndepărtaţi, ca necores i ori, de noul proprietar. Şi, se atlft d nea printre noi. cu mine In frunte, uni cai nel sâ muncească pentru o compan»

îiionalâ. •Eu sâ vînd? răspunse Charlotte aproape r.du-se de indignare. Ai câzut în cap sau

Tipii care m-au sunat aveau cu siguranţă■ ,e întemeiate sâ creadă câ Ruthertord

ging e de vînzare. % ac* * 4 W W lansat vestea atunci altcineva. Unul dintre

■ tai zg irie-brlnză. de e*empH>.

c/erimg tâcu.. cit sâ-* ecapei» risullafaa. f i

: mai departe

MM

v,o,c m ciyc UllIB. U dLd S6 IVeŞte Oocazie, n-ai sâ ramîi cu braţele încrucişate să tn»r în tâ ro e li _____ ________. lo*cîntâreşti pro şi contra, pîna cînd va fi prea tîrziu. A i in te ligenţa concepţiei şi curajul de a întreprinde Dar dacâ vreunul dintre mamuţii âştia ne acaparează...

Ridică din umeri şi lăsâ fraza în aer.— Bine. Acum ştii totul, conchise. Pe mîine.— Bine, pe mîine, murmură Charlotte privindu-l

cum pleacă.Şi imediat ce fu singură, cu sprîncenele

încruntate, apucă telefonul. Nu pentru a-şi suna guvernanta, de data asta, ci pe unchiul sâu, Howard Rutherford. El ridică la primul apel.

— Alo?— Unchiule Howie, spuse Charlotte fârâ nici o

introducere, vreau sâ ştiu dacâ ai intenţia sâ-ţi vinzi partea din Rutherford Packaging?

Ea îl ascultă tâcînd, apoi tuşind, apoi trâgînd un fum din veşnic prezenta ţigară, apoi spunîndu-i câ e mulţumit sâ-i auda vocea şi câ nu de mult se întreba cum îi merge dragei lui nepoate. Ceea ce, pe total, echivala cu o mărturisire.

__ CUm ai putut? îl întrebă ea. O companie

fondată de tatăl tâu?__ El a fondat de asemenea o fabrică de

cămăşi şi o moară, care şi-au închis porţile^ a -k. *11 Acrnlta __

♦imnul să înţelegi câ alacerile şi sentimentele n-au fâcut niciodată casă bunâ.

înainte de a te naşte tu. Asculta, draga mea, ar fi" ° _____ _ ; « 4 -a fa ro r ilo ci c a n llm n n ^ l. _

J

-------------- - ( o femeie dt owoare^J

— Nu-i vo rba de sen tim en te , Vi re p lic i I Charlotte. Rutherford Packaging şi-a mărit preţul de patru ori în patru ani. M a i cunoşti vreo investiţie care sâ-ţi aducâ atit?

— Dar despre urm ătorii patru ani, ce p o ţ i l spune? Metodele tale de gestiune sînt cele ale unui câpitan de husari. Pentru moment merge, s in t de acord, dar p înâ cînd? ţin să-ţi atrag atenţia că după Austerlilz a urmat Waterloo.

incă un turn de ţigară, put-pull Charlotte şi-l înch ipu i cu uşurinţă pe unchiul său, tolănit în fotoliu. cu picioarele pe birou.

— Asculta, micuţa mea, reluă el. Eu sînlbâtrîn şi am nevoie de plasamente de tată de familie. Prof i tur i mici, dar fără griji. Pentru mine. cîteva m il ioane cu trei şi jumătate la sută într-o bancă v a lo r e a z ă mai mult decît o fabrică de cutii de carton.

Charlotte strînse din dinţi. Se abţinu să-i r epl ic e câ Rutherford Packaging fabrica alte lucruri dec ît cutii de carton, cum afirmase el — ambalaje sofisticate pentru industria

câ sau cosmetică, de exemplu — iar, daca el şi fratele său Walter dăduseră de zece ori fal iment in viaţa lor, nu era o regulă ca toată

l umea sa-i imite.în loc de asta, pe cel mai dulce ton de care

era in stare, îl întrebă:— Dar, dacâ unchiul Walter şi cu tine dorit» să

vindeţi, de ce nu mi-aţi spus?— Ne-am gîndit, îi răspunse unchiul Howara

pe un ton mieros.Puf-puf!

W .7 .,0 '- : . - ? 9Îndit la asla’ ,e asiS*" Pe urmâ waiter şi cu mine ne-am spus câ ţi-ar fi greu sâ găseşti bani.

Aş putea vinde Buena Vista.— E sub ipotecă, dacâ-mi aduc bine aminte.— Mda, e adevărat...Cum de ştiu asta? se întrebă Charlotte.— Dar aş putea să împrumut lâsîndu-mi cei

pa tru zec i la sută ai mei de la Ruthertord Packaging în garanţie.

— Sâ admitem. Oar, ar trebui sâ finanţezi singură şi cele douăzeci la sutâ restante.

— Care douăzeci la sută restante? Mătuşa Ruth vinde şi ea?

— Doar nu ţi-ai fi închipuit câ o vom lăsa în drum pe bâtrîna noastră!...

— Nu vâ deranjează trecutul.Howie Ruthertord izbucni în rîs şi trase cu

zgomot din ţigară: puf-puf-puf!— Care e cea mai bună ofertă care vi s-a

făcut? întrebă Charlotte, fârâ ocolişuri. Cu unchiul Howie subtilitatea nu ducea la nimic.

— Douăzeci şi şapte de milioane şi jumătate, o informă el:

Charlotte simţi un gol în stomac şi, dintr-o datâ, dori din toatâ inima ca unchiul Howie sâ se sufoce cu drăceasca lui ţigară. Chiar cu o ipotecă pe casă şi un împrumut în contul procentelor ei de patruzec i la sutâ, nu ar li putut obţine n

f (^kCkrtstinar'lDdlr^ ;:

asem enea sumâ. Şi le prom isese asociaţilor! tatălui său în atacerea imobiliară Buena V/sta, care erau pe cale sâ negocieze un contract cu i ja p o n e z ii , sâ nu tacă valuri, atU timp cît atacerea

nu va ti finalizată, ceea ce însemna câ ipoteca sau vînzarea erau excluse.

— Bine, unchiule Howie, spuse. Lasâ-mâ sâ-1 mi revizuiesc socotelile şi te sun eu.

— Aşa, aşa, Charlotte, retâ-ţl socotelile şi suna-ma, răspunse unchiul, rîzînd satistâcut.

Un simplu apel la Dorottiy, secretara tul M a tthew i-a fost deajuns Charlottel pentru a putea pătrunde la Russell & Winsfow, în ciuda

ni. Matt era în şedinţă, o înştiinţa Dorothy. tea deranja, dar ştia câ-şi programase sâ

mi; la birou pînâ la ora zece cel puţin.ind Charlotte ajunse în centrul oraşului,

prăvăliile erau închise şi prostituatele începuseră sa invadeze trotuarele. Momentul era lugubru şi

i Dar, cel puţin, putea găsi uşor un loc de p a r c a r e pentru maşină. chiar In ţaţa clădirii pe

care n căuta.în hol, un paznic îi verifică identitatea şi o

însoţi pînâ la etaju l treizeci şi trei, apoi, deschizîndu i uşa de la Russell 4 Winsfow, o

lâsâ singură. MCandelabrele nu erau aprinse, dar luna plină

Prinţ

to PD

F witho

ut this

message

by purchasing

no

vaPDF

(http://w

ww

.novap

df.c

om

/)

C k t i i t i n d D a i r i 1— ud

care pătrundea prin ferestrele imense lumina cu lo a re le . Fără zgomot, pe mocheta groasă Charlotte se îndreptă spre biroul lui Matt. Şi încă o datâ se întrebă de ce nu se mulţumise sâ-i dea un telefon.

Voi sâ se-ntoarcă, dar tocmai îl zări cu mai multe cărţi groase deschise în faţă, pregătit să-şi facă însemnări într-un bloc-notes. Omi^âcesta, în căm aşa descheiată la gît şi fără cravata semăna atît de puţin cu Matthew Oliver, avocat pus în to td e a un a la patru ace, aşa cum îl cunoscuse ea. Dintr-o dată, în locul eminentului jurist, ea văzu un om din carne şi sînge şi asta o

înmuie.Dar îşi aminti la timp de Ruthertord Packaging,

nu de firmă, ci de oamenii firmei, de bărbaţii şi femeile care-şi aşteptau salariile pentru a şi plăti locuinţa, pentru a-şi hrâni şi îmbrăca familiile. Era

Gîndindu-se la aceştia şi la toţi ceilalţi, a cărofl m unca tă cuse din societatea Rutherford Packag ing ceea ce era astăzi, Charlotte era îngrijorată. Ei erau căuza pentru care venise aici.Şi ca reprezentantă a lor găsi torţa de a nu lugi.

M att ridică ochii şi o descoperi In cadrul uşii.— Ce-i cu tine? întrebă el, după ce-şi scoase

ochelarii şi clipi cu putere. Ştii ce oră e?— Da, aproape ora zece.

Ar ti indiscret să te-ntreb ce vrei sâ Iaci aici1,-i ora aşa tîrzie?

— Am venit să-ţi aduc o adresă, răspunse Charlotte, câutînd în poşetă. E aici pe undeva... iat-o...

Mindră, îi întinse lui Matt o fiţuică. El o luă, îşi jn; ochelarii, citi ce era scris pe ea: “Rendez-

■ vous la ora zece.", şi ridică spre Charlotte o întrebătoare.

Secretara ta mi-a explicat câ eşti liber mîine rim -aţă. Numele şi adresa sînt pe verso.

Matt întoarse hîrtia.— Doctor Steven Harris, citi cu voce tare. Eşti

bolnava?Eu? Eu sînt în regulă. Tu o să*ţi iei mîine o

proba de sînge.O probă de sînge?

— Ce, eşti un tip care se teme de durere?

— Care se teme de durere? '— Da, tipul macho, dar care întoarce ochii

cînd vede o seringă.— N-am întors niciodată privirea, în viaţa mea,

( O f emeie de onoare')

C d r is U n a 'P a i r

cum spui tu. Acum explică-mi de ce tre suport o asemenea probă.

— Pentru câ e obligatorie în California.

— Obligatorie în ce situaţii?Charlotte surîse.— Examen prenupţial, bine-nţeles.

J

— iii

— în dimineaţa asta mi-ai propus sâ mă iei î căsătorie. Sper că n-ai uitat?

— Oh, nul— Oferta ta e valabilă în continuare?

— 0 , sigur, da.

— Atunci, s-a-ncheiat tîrgul. Te iau de bărbat.Şi chiar în m omentul în care rosti aceste

cuvinte, Charlotte gîndi câ Matt pare... atît de

micuţ cînd are un aer de om uimit. Are un aspect

toarte copilăresc, mai puţin sever. Era pentru

prima oară de cînd î l cunoştea, cînd îl vedea

astfel şi asta o amuza la nebunie.El îşi scoase încet-încet ochelarii, îşi închise

och ii, şi-şi t re cu m în a peste 1a\â. In tre

Prin

ţ to

PDF

with

out

thjs

mes

saoe

bv

Pur

chaş

ino

nova

PD

F

f>«£r

I spr,nceneie înoeoârtate aw- care ie rrasă pinâ cfsca^n c £ ? rtd0U* CuJe

"ou. Charioîte îşi dâdU * ? chi» o * SurP; ?a -ec.se sar W a “ * «2 1 Câ e‘ect’ d stâpîn pe s^e devenise d«n ^

oârerea’ întreba e ' " !6 3 ’âcut SJ': s=t>imbj|Ea ii spuse ’-'S

«na7c aS,;: ;o „ : rec,0ru' 1

Meoodas, a l to.î c eS S ţ i ? " 51 05 M« ue' **

oamen,, in c o n c ^ e C h ^ n e ^ e x ţ f c iT p ^ l -?

Cîtorva mi oe destm?... C* suterinjâ

Totuşi erau citeva lucruri pe care ie câsîrapentru ea Om ise de e»e-p!u sâ sp/nâ caunuh.ui H c .s a adus-o intr-o ase-e-ea sta-e oe

“ ,nc;t " u '-a Ost uşor sa se isteascâ darca pe urma n a ma. avut dec» o ssigurâ ,dee “cap - sa salveze Ruvertc-a °ic*a'; -c S> cad e a f c . a a l u n e , s a s ' n c t t o a n e s e r i o s 3p r o p u n e r e a I u . Ş , a a e s s e a b ţ i n u s imărturisească laptul câ acum cind era ‘ată’ -fatâ cu el. in broul scâldat de clarul d°mai era intrutotu! S'gurâ câ aeea a e < *e la tel de bunâ ca .a incep.t Saî'

Matt nu fâspunse r r* .c pe bc p i rea p*- Sl- Şti. il asiju'a Chariore. -tu jreb i -f .

sim ţi obligat sâ m» ie in c is itone a-”-î e T usca nu 3

. - - - - - - - - - - - - - - - - & Chrisţint ii

nimic sâ se vadă.— Păi, vrei o cafea? propuse el pentru a

lâsa sâ se prelungească o tăcere stînjenitoare. nti Ea aprobă din cap, iar el trecu în camera

vecină, unde se alia filtrul de cafea. Aco|0 aşteptînd sâ se facă cafeaua, îşi puse ordine în gînduri. Charlotte venise sâ vorbească desprQ afaceri, totul era pur şi simplu o chestiune de interes. Despre bucuria pe care o avusese vâzînd-o nu trebuia nici măcar sâ-i amintească. Iar dacâ ea avea darul ca prin prezenţa ei sâ lum ineze un loc şi prin rîs să facă o zi de sărbătoare din una obişnuită, asta nu intra în calcule. Se rostise cuvîntul "căsătorie", dar trebuia înţeles "asociere în afaceri". Deci se va merge în faţa primarului, dar aceasta pentru a salva locurile de muncă, nu pentru a schimba priviri de dragoste şi de credinţă veşnică. Matt îşi spuse toate acestea pe un ton ferm şi şi le repetă în timp ce aducea cele douâ ceşti de cafea, iar Charlotte înălţă spre el un surîs dezarmant, exprimînd încredere.

— în acest caz, nu ne rămîne decît sâ fixăm data nunţii, spuse el.

Şi se aşeză în spatele biroului, mobila materializînd distanţa pe care convenise sâ o păstreze faţă de ea.

— Sînt ocupat toata sâptâmîna asta, urmă el, consultîndu-şi agenda, dar s-ar putea face la începutul săptămînii următoare. Sâ o punem luni

sau marţi, dacâ-ţi convine.

■ - Aş pretera maiţi;partidă de tenis. P'ogramaiâ o|

— N-aş vrea să-ţi stric plăcerea t vreau sa ţi cer, ca o favoare sa m, h Totu*lJ niciodata ca o partidă de tenis a ;L ,,eSCOnSpiri ' asupra căsătoriei noastre, trebuie « ! f lorî ale la reputaţia mea, înţelegi? 9'ndesc

— Aş anula-o cu plăcere, exotică dar ar ti meschin. E vorba de o prietena «fi am bâtut-o de patru ori la rind, şi mai I

învins este un învingăto r care reteza r . « n . » 1 Nu-iaşa? '«van şa j

— Fie, spuse Matt resemnîndu-se.Răsfoi din nou agenda.

— Deci, la pagina zilei de marţi, notez: "A mâ

c a s a t o f ! Ce-ai zice de ora nouă dim ineaţa?

Ne ar l a s a timp sâ ne în to a rcem aici, ca sâ

ne-ntilnim cu avocatu l căruia i-aş trece dosarul

Rutherford. Dupâ asta, vom lua dejunul în cartier

c a ci r11j trebuie n ic iodată sâ m erg i la lupta pe

stom ac ul gol, şi apoi, la începutul dupâ-amiezii,

ne vom in tîln i cu unchii tăi. Cum ţi se pare?

— Şi apoi?

Apoi, noul tău avocat va cere judecătorului sâ te declare proprietar legitim pe Rutherford \Packaging, conform dorinţelor tatălui tău, aşa cum au fost ele exprimate în testament.

Nu asta voiam sâ ştiu. Vorbeam de noi

doi... Cu ce va semăna căsătoria noastră?

Cu o căsătorie bună, sper. La urma urme­lor, va trebui sâ facem efortul de a crea în jurul

01/0

6/2

013

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ £~C~hristinc Voir )_ _ _ _ _ _ _

nostru impresia câ nu e vorba de o căsâţconvenţionala. i H

— Totuşi, va fi, nu-i aşa? / ţH La această în trebare Matt nu râspun

imediat. O privi pe Charlotte drept în ochi. Dar^ loc sâ se tulbure, ea rămase dîrzâ, ridicî’nj bărbia.

— Nu-i aşa? insistă ea. V— Mă gîndesc, răspunse el în sfîrşit, Că

judecătorul n-ar aprecia micul nostru aranjamem şi câ înţelepciunea ne impune să păstrăm adevărul pentru noi doi. In jurul nostru toată lumea va trebui să creadă câ sîntem îndrăgostiţi nebuneşte, că nu putem trăi unul fără celălalt, ceea ce înseamnă că va trebui sâ fim văzuţi împreună Nu trebuie sâ mai spun că sîntem condamnaţi sâ trăim sub acelaşi acoperiş. Bine- nţeles, nimic nu ne obligă sâ împârţim acelaşi pat. Aite întrebări?

— Da. una: la tine sau la mine?— La tine, presupun. Eu locuiesc într-un mic

apartament cu vedere la mare. Fermecător, dar care nu are decît o cameră. N-am putea şă ne facem camere separate.

Charlotte surise. Da, era mai bine să se mute Matt. O singurâ cameră ar fi însemnat o ispită

diabolică.

ct; ar,° ttem icu lu i de|un, pentru a-i a d u r l i mart'. ora 1 doamnei Nguyen, guvernanta L Cuno*.Nnţa seară îşi va aduce un soţ acasâ ° â' 1n acea I

— Vâ recâstoriţi? se mira h*. -

pe un ton em oţionat, ea cat»'?!3 Vietnamezâl imperturbabilă. Ei, bine, era şi vrem ® ° b‘Cei era

— înainte de a te bucur» * oniea

pe cine iau de bărbat, protes'tâ cSaMone"1 ** H— Nu-i nevoie. Sinteţi o lat* î i 1

s ig u ră , ga ta să p a rie z , că aţi u ! î i4n#S i1 pasarea cea rară! p m1na P®l

ei (ThaS|U)H8.rarâ’ 'nlr‘adevSr7 se întrebi in sineal

sinceritafe. 8 ° m ~ ^ ^ p u n , e ee ce

— E cineva pe care-l cunosc? întrebă doamna 1 Nguyen, atentă în acelaşi timp la ochiurile cuşuncă.

— Matthew Ollver, avocatul societăţii. Vietnameza surise lin.

— O, atunci înseamnă câ nu v-aţi păcălit, dar .. dar..., îşi câuta cuvintele pentru câ era surescitată.

— V-aţi trezit cu zîmbetul pe buze dimineaţă. Aluzia îi displăcu Charlottei. Tocmai băuse o

înghiţitură de suc de portocale şi, scandalizată, tu cît pe ce sâ se înece.

— Surîd întotdeauna cînd mă trezesc, pre-

01/0

6/2

013

4 ‘? rrQ ch.a purtată de C h a r ^ i? ^— A - o ca îâ?

5rtone ar Protestat. dar doamna Nguym

— Urca; ş scr*mbaţi-vă. Puneţi-vă ceva mai

« e s e M e rg e ţ» re p e d e . Să fie ceva dulce j romantic-..

C "3 â_ar se în faţa oglinzii şi se examinâ dwt

n 2 _ Cnano tte trebu i sâ recunoască sincer câ *m

r-am er.tu in ca re îş i a le sese toa le ta , era mai

p reocupa tă de în tiln ire a cu unchii săi. decit de

— âr*tş Doamna Nguyen avea dreptate. Această

rocnte cer.uş?e era aceea pe care o purta in zHete

de ş e d in ţa in C o n s i l iu l de A d m in is t ra ţ ie şi

p revedea d tscu î1 agitate Dar asta nu se potnvea de oc cu o f ic ie re a u n e i c ă s ă to r ii, a fo rtio ri,

I căsăto ria ei.? ra a urm â. optâ pentru un corsaj roz pal, cu

-- rec jn g i bufante y un guler mare. vaporos, pe ca*re asortâ cu o fusta lungă, cu motrve roz. n- un fond în tu nec a t Pentru a face totul mai

(2/5 )1

u

ari pei epern

e 7 se rmr* Chattottt |: întindea

Ce 16(T019 3f0 d?eptvi‘ a r 2 i tChiar dacâ este o cisiiom de tonaa

>tte ştia că ar ti trebuit *a se nmtl I ;u buchetul in minâ, in mtţtotul sa*«* l erduţ» din Palatul de Justiţie, dai totuv \ a acest sentiment. Oi*Rpotn«r 1 tea tui Matt o emoţionase şt constat! ' câ i se pusese un nod in gU. il tor, domni în costume sobre ducutau joasă. alţii se plimbau sau trageai. d* itru a tace sa treacâ timpul in a*lepu*ea audienţelor. Indiferenta I toata aceasta Charlotte stâtea acolo ca şi cum at

llrtnt. cu ochii ei verzt pmrduv ‘n oclw

rcăsătorie.

— Ai şi tu dreptul la o floare, spuse ea într-un tîrziu, cînd îi reveni vocea. J f l

Cu o mînă tremurătoare, scoase din buchet un trandafir, îl apucă de codită şi, ridicîndu-se pe vîrfuri, i-l puse tandru lui Matt la butonieră. v|

în m ijlocu l aceste i m ari în că p e ri, cu o arhitectură rigidă. într-o atmosferă rece, plină de străini, acest gest surprindea prin tandreţea lui. Tînăra femeie simţi sub degete cum inima lui Matt

bâtea mai puternic şi-i simţi pe obraz mîngîierea caldă a respiraţiei. Un fel de ameţeală o apucă,

ameţeală pe care o puse pe seama parfumului pătrunzător al florilor, amestecat cu al apei de

toaletă pe care o folosise Matt. Reuşi, nu foarte

uşor, sâ a ran jeze trandafiru l cum trebu ie . Cu

capul înclinat, ca un pictor, Charlotte se dădu un

pas înapoi, admirîndu-şi opera, şi abia atunci avu

revelaţia câ Matt este pur şi simplu irezistibil în

costumul lui gri. |Ce-ar fi putut gîndi despre ei oamenii din jur?

se întrebă ea. Câ formau un m inunat cuplu de

îndrăgostiţi? Priv irea i se încrucişa cu p riv irea

une i fem e i care-i o b se rva se . ”C ît s în t de

romantici!" părea să spună ea. "Ce eroare", gîndi

Charlotte. "Nu trebuie să uit deloc, îşi spuse ea,

câ nu e vorba de dragoste. Noi doi ne-am asociat

pentru a salva Rutherford Packaging , atît şi nimic

mai mult."

— Am avu t noroc sâ găsesc aceste flori,

'--------- C2D— ------ '

— ^ Cbristine 'Daircăprui ai omului pe care se pregătea sâ-l ja

fem e ie de T n o a r t ) -

declara Matt. Se asortează b in e c in o a îe ta ^ ^— Sînt întru totul potrivite.

— F lo râ reasa m-a încredinţat câ nu mă pot 1 în şe la n ic ioda tă alegînd o culoare pastel, mai \ ales în această perioadă a anului, cînd e sezonul tranda firu lu i, dar nu m-am gîndit la butonieră... 1

Ai luat-o razna, îş i reproşâ Matt. Taci din gură sau ai sâ sfîrşeşti prin a spune o prostie."

insa. încă de dimineaţă era toarte nervos. Ba, 1 de fapt, în cepuse chiar din ajun sâ nu se simtă in 1 ap e le lu i Lucrase puţin dimineaţa. dar dupâ- amiaza i-a fost imposibil sâ se mai concentreze.A plecat devreme de la birou, la ce bun sâ se mai mcâpăţîneze, dacă tot nu putea tace nimic ca lumea şi, în drum spre casă, s-a oprit la o tlorârie.Mai tîrziu, odată puse florile în apă, şl-a aranjat hainele într-o valiză. Deşi era ora culcării, pricepu că nu poate să-şi afle somnul, lată de ce se purta atît de caraghios în această dimineaţă, n-a dormit destul şi se întrebă dacă, diseară, singur, Intr-un pat necunoscut, va putea recupera - chiar dacă

asta n-ar ti tocmai ideea pe care sâ ţi-o tact in

privinţa unei nopţi de nuntă.— Judecătorul Dorn ne aşteaptă la ora nouă

fix, spuse Matt, dupâ ce-şi privi ceasul. Cred câ

putem merge. .O luă pe Charlotte de mijloc şi o conduse pnn

culoarele Palatului de Justiţie, pînă la o uşă pe

care era scris: Cabinet PartiCUlar. Bă u o d ^ S*

uşa iu deschisă de către un om înalt şi subţire,

care parea sâ tot aibă vreo şaizeci de am.

< ÎE >

r0T/

'O'67

201

3

-T Chrisiinc (Dair_ Domnule judecător, spuse cu respect Matt

strîngîndu-i mîna.— Matt. băiete, răspunse judecătorul pe un ton

amical. începusem să mă întreb dacâ n-ai fugit ca

un laş în ultimul moment.Se-ntoarse spre Charlotte, îi atinse cu mîng

umărul şi o invită să intre.— Dumneavoastră trebuie sâ fiţi mireasa, reluă

magistratul. Vâzîndu-vâ, înţeleg mai bine de ce Matt s-a hotârît, în sfîrşit, să-şi pună pirostriile. Bun, am sâ verific unde sînt martorii şi dacă

putem începe ceremonia.Spunînd acestea, ieşi pe o uşă care dădea

direct în sala trib una lu lu i. M att o p riv i pe Charlotte. Chipul ei bronzat pălise. Ochii păreau încă mai mari. sînii mai înalţi, talia mai zveltă,

buzele mai senzuale.— E în regulă? îi şopti el.Ea încercă sâ surîdâ şi dădu aprobator din

cap.— Ţi-s degetele reci ca gheaţa, îi spuse,

luîndu-i mîna. Eşti sigură câ totu-i în regulă?

— Da, da, mă simt foarte bine, îl asigură.

în momentul acela, judecătorul reveni. După

felul în care îi privea, Charlotte în ţe lese că îi

socotea topiţi de iubire, ca doi porumbei. Şi, pe

cînd cele două femei, care se aflau în spatele

judecăto ru lu i schimbau p riv iri cu sub în ţe les,

Charlo tte se în treba de ce nu reuş ise să-şi

păstreze stăpînirea de sine, i-ar fi fost atît de uşor doar.

Pe u rm â , judecătorul aşeze , ia r Charlotte se trezi 6â SeMatt, gata sâ pronunţe da-ul latin- a Umâr cu

târâ tim bru, abia auzit. Slava domnuw.'ii00 0 V0Ce Deci, ceremonia a fost scurtă l i .

avu b u n u l gust sâ-i scutească rit ludecâtoru» asupra semnificaţiei căsătoriei « 1 Un d iscurs

dragoste i conjugale în lumea modemim£°urtantei ab ia avu tim p să-şi dea seama r i î ar,otte vorba, câ judecătorul riai* r. . a e sPre ce evorba, câ judecătorul deja îi d e c la r i . legătura căsătoriei. Iar la sfîrsit î i A V " * 1 prin dreptul să-şi sărute mireasa Mirelui

A tunc i Matt privi în ochii mari si veni *• • lu i1 Ar fi trebuit sâ pară arotesr n i ',ei

parea. dimpotrivă, atît de natural? Şi deW inim»Im î n r o n n c a c ă . e i _____ . _ 7 CB ImlTialui mcepuse să-şi înteţească bătăile n t im n ? judecătorul pecetluia această c â s fttJ lî • îndemnul la sărutul tradiţional? Un să ut? Cu siguranţa, nu era primul din viaţa lui. Departe de

masură?UnC1, ^ tU'bUraSe în asemeneaO contemplă pe Charlotte fără sâ înţeleagă câ

ar putea râmîne încă o enigmă pentru el. după

lungi am de cînd o cunoştea. în realitate. îşi dădu

el seam a câ, în c iuda tim pulu i pe care îl

petrecuseră împreună după moartea tatălui ei,

niciodată nu văzuse în ea femeia. Văzuse fiica

devotată, in flex ib ila femeie de afaceri, uneori

chiar fantoma fetei exuberante care fusese, dar

niciodată pînă în acel moment, femeia.

Avusese poate dorinţa de a o descoperi în

C fir istin t T iair

sfîrşit, dincolo de aparenţe, de a o lua îi a simţi curburile corpului ei flexibil şj de

cu priceperea degustătorului de vinuri b uze î^* care ea i le întinse. Dar Matt era destul de c p8 cu el însuşi ca să nu recunoască faptul sărutase din dorinţă şi nu din curiozitate dorinţă de a cărei intensitate fu el însuşi surprin şi care trebuie sâ o fi înspâimîntat pe Charlotte? dacă e sâ judecăm dupâ tremurul ei.

— Nu mai râm îne decît sâ semnăm documentul, interveni judecătorul Dorn, dupâ ce îşi drese vocea, tuşind de mai multe ori.

Cu regret. Matt îşi desprinse atunci buzele de buzele Charlottei şi o privi. Ce se aştepta sâ găsească în ochii ei verzi? Nu ştia nici el însuşi. Dar, în orice caz, orice altceva în afara aerului ei

amuzat. Nici frica, nici pasiunea n-o făcuseră sâ tremure. Nu. de fapt ea se forţa să-şi reţină rîsul. lată adevăru l. Sem nară actu l căsă to rie i şi părăsiră biroul judecătorulu i ca nişte hoţi. O singură datâ, pe culoar, Charlotte îşi permise să rîdâ din tot sufletul.

Nu redeveni serioasă decît mult mai tîrziu, în

ascensorul care-i ducea spre Russell & Winslow.— Ei, îi spuse lui Matt, care avea o mutră

plouată. O tînârâ căsătorită are dreptul să fie veselă, nu?

— Veselă, nu înveselită, îi replică el. Charlotte,

< j T >

ie

1 sâ 'zbucneşti In

O fem tU dt~onoare\nu vom merge nicăieri, atîta vreme cit n

absolut sigur câ vei li tericita (ara sâ izbu " “rîs.

- De aco rd . D ar tu. tu prom ite-mi ,

surîd ! . P„Uţ' : ; . l n. l l na: . ? i r9 priveşte nevastacă vei

ca şi cum ar vrea s-o strîngâ de gU *

Ba c h ia r am po ttâ sa te s trino dejie-ti. y Utt 1inchipuie-ti. - .«mg de

— Să adm item . Dar dacă o să tii m*;

Ic in d vo r ven i unchii mei. o sâ lie mai bine Ame!cum crezi câ n-o să-şi bată joc de micuţa noastrăcomedie?

— S-au am uza t destu l la judecătorie toţi cei care erau pe-acolo. 1

C h a n o t te aprobă coborîndu-şi bărbia g înd itoa rn , amintindu-şi că nu numai spectatorii îi ere: I i dar că ea însăşi, actriţa, se lăsase prinsa m ioc. II apucase involuntar de mină pe Matt il p nv ise cu tandreţe în ochi şi, lucru şi mai de m ira re , savurase cu deliciu gustul buzelor lui. Ca s o punem pe şleau, i se abandonase în b ra ţe ca o adevăra tă m ireasă... pînâ ce-şi

dăduse e am a câ toate astea nu fuseseră decît teatru: o piesă cu un număr de scene şi acte, pe care n c un autor nu o scrisese.

Dm e ric ire , s im ţu l umorului îi reveni. Experienţa o învăţase de mult că, în orice situaţ ie ea mai bună apărare rămînea rîsul.

Ar ti apreciat totuşi dacă Matt ar ti ajutat-o, dacă i:i.j şi-ar fi jucat atît de serios rolul de mire înfierbintat. Şi-apoi, dacă ar fi mai urîţel, dacă ar

< J£ >

săruta mai puţin plăcut. Nu şi-ar tace am dacă şi-ar da seama că bărbatul care-i iu î l motive care nu aveau nim ic de-a fa3Se d'n dragostea n-ar fi capabil, prin vraja unei sirf Cy priviri, sâ-i înmoaie inima şi s-o ameţea9Ure

Trebuia sâ păstreze o distanţă respectuoasă^' zilele care urmează. Şi, mai cu seama, Să i cultive amîndoi simţul umorului. '5l

C ftr is tin e 'P air

Avocatul care urma sâ se ocupe de Rutherford Packaging se numea Alice Kelsey. Charlottei îi plăcuse de la prima privire. Era o femeie de vreo c inc izec i de ani, de o bună d ispoziţie contag ioasă, dînd im pres ia unei m ânuşi de

catifea care ascunde o mînâ de fier. Eminenţă

cenuşie a b irou lu i R usse ll & W inslow , ea îi supraveghease lui Matt primii paşi în meserie. Era o favoare faptul câ acceptase să ia asupra sa

dosarul Rutherford, o favoare fâcutâ unui tînâr confrate.

Unchii urmau sâ sosească dintr-o clipă în alta.

— Sâ ştii, îi spuse Matt vâzînd-o atît de agi­tată, nu te obligă nimic sâ fii prezentă atunci cînd

Alice le va anunţa căsătoria noastră.

— G lum eşti, îi răspunse ea cu un su rîs sarcastic pe buze. N-aş vrea sâ ratez asemenea scenâ.

— Eşti sigură?Charlotte aprobă.

- Aşteptarea mă înnebuneşte

dar îndată ce vor fi aici, luc ru rilevo r \\

510 in sfîrşit. se auziră voci în camPra'su , h J

_ Psst, m u rm u ră M a tt. tUraW'

I charlo tte , destinde-te şi urmăreşte s n a lt88 !îngâ I I

A r fi v ru t ea sâ se desttad ft V Z Î T " * ' 1

reuşească asta, cu coapsa lui Matt atinnînH! Sâ

I de a ei intr-un fel atît de tulburător ’ 9 'ndu’seUşa se deschise. Apăru o femeie în vîrstă

- C h a rlo tte . scum pa mea! a le rga7 a să n

îm b ră ţişe ze n epo a ta . Ce mai faci, dulcea meâ

micuîâ a- F o a r te bine, mătuşă

Charlotte dar dumneata? Pari în formă

Bat ' ca se îndreptă, iar Charlotte putu să admire rochia ei ornată cu flori mari: discreţia nu f u s e s e niciodată virtutea principală a celor din famil-a Ruthertord.

- Feric irea te prinde, spuse Încă o dată tinara.

- Da, nu-i aşa?

Şi nâtuşa Ruth scoase un suspin care puteafi interpretat ca un rîs.

- Salut, Carver, exclamă Charlotte Intim- piniriiiij- i pe omuleţul care stătea la spatelemătusii ei.

- Omagiile mele, răspunse solemn cei numitCarver. . H

Ca toată lumea, Charlotte fusese surprinsă

cînd mătuşa îşi anunţase intenţia de a face din

JBKM

8»

hy

niirr

ha.s

i.in

nova

PDF

Ihtt

i« v p i a i u o u p a .

Despre el s-ar putea spune câ nu avea; at. i r-Iij f im il.n< -j__* _trăsăturile familiei foarte evidente.

— Unchiule Howie. răspunse Charlotte pe ace­laşi ton O. unchiule Walter, adăugă, adresîndu-se celui mai umil din familia Rutherford, care se aşeză docil, alături de fratele mai în vîrstă.

Toata lumea se aşezase. Se putea începe. Alice trecu la birou.

— Cum sînt noul avocat al Charlottei, spuse, îmi revine mie plăcerea sâ vâ mulţumesc tuturor câ aţi sosit.

Dintr-o singură mişcare, patru capete se intoarserâ spre Charlotte şi Matt, apoi o priviră din nou pe Alice. Parcă ar fi fost spectatorii unui

meci de tenis.— înţeleg, reluâ Alice, sâ vâ întrebaţi de ce nu

se mai ocupâ Matthew Oliver de dosarul Lambert, incît, înainte de a merge mai departe, am sâ vâ explic. în fapt, nu e nimic foarte clar în privinţa a ce s tu i sub iect. în regulam entu l nostru profesional. Nici un paragraf nu interzice formal unui avocat sâ se ocupe de afacerile soţiei, dupâ

cum nici unul nu o recomandă. Şi cum Charlottf ş i Matt s-au căsătorit în această dimineaţă, mi-ai

v

/ O /e m e U ~ i. - 0n °*re .

f cerut sa ma ocup

I packaging. .ar eu am accepta? p i * ' * u'K*rt0rd)ochl se reintoarserâ asupra c h ^ P^ech,

mirare mutd in timp ce Matt U i i f 1, phni o braţul protector pe dupâ umerii tan^cuprinse la rmdu-i, cu un suri**2?* '«««. care îl

Rutherford era v iz ib il tu lbura t g , *® C,a"ul chiserâ. munele balansau de-o Da,t ,e Se

scaunelor, ochii se rotunjiseră în o r h ** alta a M a tu ş a R u th î şi f e v e n i p rj° rb'te.

bărbaţii rămăseseră nemişcaţi ca tinr*P ce sare aţ' ca n,§te statui de

— Ei bine, dragă, exclamă ea s* tu ,ceas bun! “ • 8« «e Intr-un 1

San de pe scaun ca un titirez hi* * „ 1 imbratişă strîns pe nepoată. e 0 I

Ohoho, făcu ea, cine si-ar <i wk-

gasi marea dragoste între foile coduluicMn'* V* |

— Marea dragoste! se înfoşi unchiul Howie pe

scaunul lui. Ruth, nu pricepi câ această căsătorie

e o mascaradă? Câ Charlotte încearcă sâ ne

priveze de drepturile noastre de moştenire?— De tapt, domnule Ruthertord, interveni Alice

cu voce calmă, ţin sâ vă atrag respectuos atenţia

Ca nimic din moştenirea Lambert nu vă aparţine

încă. V-ar aparţine doar în cazul în care Charlotte

nu ar fi căsătorită pe data de treizeci a acestei

lu n i. P re c iz ă r ile te s ta m en tu lu i s în t c la re în

această privinţă.— Mi se fJllîie de precizări! replică grosolan

_________

inchiu\ Howie ridicîndu se. Toi ceea ce ştiu e câ «pnoata noastră este pe cale sâ ne escrocheze rofitînd de complicitatea unui avocat ticălos.

P Acfresîndu-i-se direct Charlottei, cu \igata în mînâ, el chiar adăugă:

Dacă te-ar vedea tatăl tău, i-ar ti ruşine cu

tin9La rîndu l sâu, Matt se ridică.— Cred câ ajunge, spuse cu o voce liniştită._ Iar eu cred câ de-abia de-acum începe,

ră s p u n s e unchiul Howie, cu ochii mijiţi tixîndu-l

pe Matt.— Dar probabil că mă înşel acuzînd-o pe

C h a r l o t t e de rele intenţii. Poate câ ea este n e v i n o v a t ă , mititica. Poate câ tu, Oliver, ai avut a c e a s t ă s tră luc itoa re idee... Ai devenit un n e s ă t u l , bâtrîne? Nu-ţi ajung onorariile de avocat? Vrei mai mult? Jumătate din moştenirea nepoate i mele? Asta era?

Tăceţi, cît mai e încă timpi li ordonă Matt

s trm g înd din dinţi.Aha! Am atins punctul sensibil, s-ar zice...

înţelegi draga mea Charlotte? Pseudoprinţut tău fermecător nu-i decît un aventurier, nimic mat mult. Te găseşte drăguţă pentru că vrea dota.

Mulţum it de ironia lu i răutăcioasă, tăcu o

p a u z ă , privi în jur şi, cum nimeni nu surîdea, re lu ă cu o v io len ţă c rescută , împungind cu

degetul în direcţia Charlottei:- Cu siguranţă, n-ai noroc la bărbaţi, copila

' ' i Primul tău soţ a tost nu numai un măgar, ci

- - Q o fem e i t <£c onoarţ')

Prim

to

PDF

wjth

oul

Ihis

bv

„urrtw

sinn

„„„„pnp

I!

---------f CftristinalOaîrşi un maimuţoi. Ia r acesta...

II măsura din nou pe Matt din ca

picioare. încet, cu un rînjet dispreţuitor n Pîn*'r>1 apoi reluă: I

— N-aş fi crezut niciodată câ eşti sensih- bărbaţii de tip "rupe-lanţuri-în-pieţe", d raga ă 'a Poate câ nu eşti tu chiar aşa de fraieră credeam. Mâ-ntreb... u*r>

Ce se-ntreba unchiul Howie n-a ştiut nime • niciodată, căci n-a avut plăcerea sâ le-o spună loc de asta, scoase un strigăt de om atacat atunci cînd Matt îl apucă de nodul cravatei şi îl ridica nelâsîndu-i altâ alegere decît să se înalţe pe vîrfuri, ca sâ nu moară strangulat.

Matt ar fi putut sâ spună pe loc ceea ce avea de spus, dar îşi prelungi cîteva secunde plăcerea, cu privirea dură înfiptă în aceea moale şl pierdută a unchiului Howie. Iar cînd, în sfîrşit, vorbi, o făcu cu o voce cu atît mai ameninţătoare, cu cît era de un calm olimpian şi o răceală de gheaţă.

— M-am obişnuit cu mica şi ridicola dumnea voastră persoană, cît am fost avocat la

Rutherto rd Packaging, spuse. V-am suportat mojiciile, v-am tolerat meschinăria, chiar mi-am

aplecat urechea la văicărelile dumneavoastră. N- aveam de ales, dar acum, cînd Charlotte e soţia

mea, nu voi accepta ca ea să fie bruscată sau insultată de oricine, începînd cu dumneavoastră.

E clar?Şi, cum unchiul Howie întîrzia cu răspunsul,

Matt îl scutură sever şi insistă.

__ E c la r ? H__ D da, spuse unchiul cu o voc* nu -

încercind să-şi recapete răsutlarea. Eloart»ClJ o înclinare aprobatoare a c a p u K r » 1

p ro fe s o ru lu i spre elevul care a înţeles b:me 1 Matt î! lasă încetişor pe bâtrln pe podea ^ 1 E ră sâ se grăbească, netezi u n p j ^ ^ 1 pe mîneca vestonului. y n a ro e

- Cu atît mai bine spuse el, pentru câ sâ 1 s tiţi detest sa vorbesc de pomană. ’

Da. gemu unchiul Howie. reaşezindu-se t i toarte b ine aşa, p en tru că şi eu detest acest 1

lucru. ,M a tt s u r is e , îş i a ran jă cravata , m anşe te le !

cămăşii, apoi se aşeză alături de Charlotte. 1

A c e a s ta rămăsese nemişcată şi mută. profund şo c a tă de ceea ce tocmai vamse. a c e a s ta 1 a ţă a lui Matt, pe care încă nu o cunoştea şi pe care nu ar ti bănuit-o niciodată... îşi trecu braţul în jurul umerilor ei şi o strtnse ia piept: Charlotte nu mai rezistă.

C e om stran iu, g înd i ea. Cu un aspect n ev inova t şi plin de surprize, ca o valiză cu tund d ub lu ... Desigur, uneori surprinsese străluciri feroce în ochii lui Matt, dar nu ar ti gîndit că, sub

a p a re n ţa om ulu i c iv iliza t, se adăpostea un

să lbatic . Dacă asta era situaţia, trebuia oare să-l

ţină la distanţă cu un bici în mînă? îşi puse cu

seriozitate această întrebare.

— în testamentul său. reluă Alice cu voce

! calmă şi liniştitoare, domnul Lambert

/jthout this

message

by purc

hasin

g

o moştenire pentru fiecare dintre rudele ri sale soţii. în cazul în care Charlotte ar fi nctei în momentul executării testamentuiuT

ni mu contestă va lid ita tea câsăt domnişoarei Lambert — din acest mom®' doamna Oliver — am fâcut-copii pentru paa 8nt doisprezece-paisprezece ale testamentului® Charles Lambert, pentru fiecare dint dumneavoastră. re

Şi cum cu toţii, păstrînd tăcere, păreau câ acceptă căsătoria ca un fapt împlinit, Alice întinse unchilor şi mâtuşii foile fotocopiate.

— Vâ rog să luaţi cunoştinţă de paragraful opt, în josul primei pagini. . x *

Alice se purta cu demnitatea unei mari preotese a unui rit misterios.

— Se intitulează: Dispoziţii de executat în cazul în care fiica mea şi-ar veni în sfîrşit în fire continuă pe următoarele două foi. Citindu-le, veţi constata câ de cujus, vreau să zic defunctul, a prevăzut pentru fiecare dintre dumneavoastră trei0 parte care, chiar dacâ nu este princiară, râmîne, cu toate acestea foarte consistentă.

Charlotte luă originalul documentului pe care i-1 întinse Alice şi începu sâ-l citească, dar îi venea greu să se concentreze. Era încă sub şocul d isputei care îi puse faţă în faţă pe Matt şi pe

un c h iu l How ie şi nu pricepea cum de putea

continua Alice ca şi cum nimic nu s-ar fi întîmplat,

după ce îl văzuse pe unul din colegii ei strîngînd un om de gît şi scuturîndu-l ca pe un prun. Dar

- C * >

rprob abil- Si

__ avocaţii s-au obişnui*

părţile mai puţin bune ate l ! ‘b"oate de re v e d e r i i « . ,n“ “ 'u uman,.

a privi şi părţile

R es tu l în t re v e d e r i i se deruTa l i n " 1* Uman

tăcere[apăsătoare.Se puseră puţine întrebări si

ţrei Ru the rfo rz i nu mai aveau c h J [ ® a că cei 1 Conduşi de unchiul Howie care i i i i S răm'nâ 1 plecară îndată, mai repede decît v in c î9,ea pa$«- I

r Apoi. Matt intră ir, biroul s ă u £?'£; 1 rămase singură cu Alice. ' r CharloUe 1

— în g en e ra l, spuse aceasta ar* -

hîrtiile în mapă. gîndesc câ lucrurile * s î ' * ' 1'*' 1L a i bine decît ne aşteptam, nu1? derutat 1

Pentru Charlotte vorbele e i’oâmrft .■mod de a re zo lva situaţia. P un sha™

— Da, dacă tăcemi abstracţie de injuriile care

haU ,SCaP^ , UM=5i H° Wie * de Wu'c a r e l-apus la punct Matt. - 4Alice surise.— Am văzut şi mai rău.

— Dar eu nu l-am văzut niciodată pe Matt cuprins de o asemenea mînie, spuse Charlotte.

Eu nici atît, dar am bănuit întotdeauna câ sub aspec tu l lui liniştit se ascunde un tem peram ent vulcanic. îţi rămîn multe de

descoperit dincolo de faţada lucrurilor! Deşi, adăugă foarte distinsa avocată, clipind sur prinzâtor de familiar din ochi, nici taţada chiar atît de rea, nu-i aşa?

— Cu siguranţă, o aprobă în şoaptă Charlotte în ace laşi timp, se gîndi câ nu^>*

nu-i

witho

ut this

message

by purc

hasin

g

ro ş e a sc ă p en tru a t îta lu c ru la v îrs ta a, din ce în ce r

—( C firistina Dairr

nefericire, îşi dădea seama, din ce în ce mai m, u

că Matt, sub costumele atît de impecabile pe

le purta, ascundea un corp foarte bine făcut. 6— Pariez câ astăzi. în acest birou, re lua A liCe

n-a fost num ai o in im ă răn ită . Ş i sub p riv irea

mirată a Charlottei, adăugă îndată:

— Nu-ţi fie frică, Matt n-a ieşit niciodată cu1 nimeni de la noi. Cu siguranţă, sînt numeroase

cele care au alergat după el, tinere şi mai puţin tinere, celibatare sau nu, dar, din ce ştiu eu, el s-a făcut întotdeauna că nu le bagâ în seamă. Principiul sâu este câ plăcerea şi slujba nu duc casă bună. Şi nu a abdicat niciodată de la acest principiu Mă rog, n-a abdicat niciodată pînâ astăzi. însă dragostea a fost mereu mai puternică

decît principiile, nu-i aşa?— Cu siguranţă* acceptă Charlotte, după o

tăcere, care ameninţa sâ se lungească.Alice îşi privi ceasul.— Da. trebuie să plec. Am o altâ întîlnire. Cîţ

p riveşte afacerile dumneavoastră, spuneţi-i soţului câ vâ voi ţine la curent cu regularitate.

O porni spre uşâ, dar se opri la jumătatea

drumului şi se răsuci spre Charlotte.__ Nu trebuie ca întîlnirea aceasta penibilă sâ

vâ strice ziua, spuse. îmi dau seama că pentru o tînârâ căsătorită nu-i ceea ce şi-a visat pentru dupâ-amiaza nunţii, dar aţi avut dreptate: trebuia

sâ bateţi fierul cît e cald. în orice caz, aşa s*> spune. Apoi, nu-i nimic rău în a amesteca utili^ şi

( plăcutul. nu-i aşa?K __ Mai ales dacă mâ «ace

vreo douăzeci de m ilioan, de rtfl.econ°m ise^ Charlotte cu un palid surîs, dar fa râsP ^se de bucurie in voce. ar tarâ nici 0 urma I

BOCsgîn timp ce se afla la Russell x. u,-

se ho tă rî sâ-şi petreacă res tu l ^ ,ns,0w* Matt

punîndu-şi în ordine hîrtiile, p en tr. ~Upâ'amiezii ora şase, sâ o întîlneascâ ne rw ,apoi’ P© la acasă. pe C harlotte ia ea

Dintr-odatâ. Charlotte se trezi

cîteva ore pe care trebuia sâ le u i , avea libere spuse câ, prof.tind de timpul liber uS ? CUmva- '§> la Rutherford Packaging pentru a î n ! ? 9 0 tu9â cea bună", cum spusese Mau "Ve??a râspmdeascâ marea înŞelăclun

Deşi n-ar li avu t nici un motiv toti cni=>h„ . . se b uc u ra s e ră aflînd câ s-a măritat "

Pare, s-o i m p r e s i o n a ^ ' c t t 9' S « ă

ve c h i* ° am6ni 9în^eau tncâ în

I Ccsatoria ar fi calea regală ce1duca spre fericTra

upa părerea ei, această mentalitate era la fel de

v---------d > “

Prinţ

to PD

F witho

ut this

message

by purc

hasin

g

1

dem odată ca şi crinolina!

în s lîrş it, pentru a nu ne linşti pe nimeni, se tin b ine şi spre orele cinci ho tă rî că e tim pul să plece1

Luc ru l cel mai greu mai râm înea de făcut: s-o în ş e le pe doam na Nguyen . C ăc i de la moartea

ta tă lu i ei, Charlotte nu avea pe n im en i care să-j fie m a i d rag decît g u ve rnan ta mai dragă în o r ic e caz d ec ît unch ii şi m â tu ş ile — încît se g în dea 'a clipa în care va trebu i sâ o privească d re p t în o ch i. C în d îi v o rb is e dim ineaţa de

c ă s ă to r ie , b â tr în a v ie tn a m e z a p ă ru s e atît de

bucu ro asă , înc ît Charlotte nu ştia daca deseară va avea tupeu l să o mintă.

îşi puse această întrebare cît ţinu drumul ce j ducea din centrul Los Angeles-ului pînă la Beverly Hills unde locuia, Intr-o impo2antă clădire

construită în cel mai pur stil Tudor.Dar se dovedi câ Charlotte îşi făcuse inutil

g riji: in trînd, gâsi casa goală. Respectînd in t im i t a t e a unui tînăr cuplu doamna Nguyen d ispă ru se , lâsînd un b ileţe l lingă te lefon: "M înca rea e în frigider, friptura în cuptor; brînzeturile, vinul şi desertul — la temperatura

camerei".Matt sosi puţin dupâ Charlotte.Atunci, atît pentru unul cît şi pentru celălalt,

începu cea mai stingheritoare seară din viaţa lor.Tete-a-tete în acea casă imensă... era greu de

spus care dintre ei se simţea mai stînjenit.Luară cina. Charlotte vorbea puţin. Ca bărbat

ce a trăit mult timp singur, Matt se obişnui uşor cu

("O fem eie de onoaTt)------------

: Emoţiile z l'e* " dârîmaserâ; mîncarâ 1 tâcere* oregâtise doamna Nguyen. Apoi. spre I

Itot ce r e înţeleaptă, Charlotte îi arătă \uî Matt ore'e zepregâtita pentru el şi.se retrase, la rîndu- 1

carner^ ra sa.i în c l a ic i c rezu c â a term inat-o cu toate 1

A nle însă, d im potrivă, s tarea de proastă necazur j se a c c e n t u â . Se simţea râu, cu toate

L^isp° Z fia î n t r - u n pat cu baldachin, înconjurat de 1 H i S0 hilier s o m p t u o s , pe care tuseserâ aranjate

P1 m° nust b ibe louri de preţ. P robabil din cauza 1 cu bun g uyen Care, rom antică incurabilă, şi

doarnl1H eauna b in e in s p ira tă , se s trădu ise să 1 nu 1010 j n cuib al plăcerilor această austeră I

tranS Hp m u z e u . Lum inări colorate tuseseiâ l salâ ae sU a legic o sticlă de şampanie In

disp.usă ci — intern şi supliciu — o cămâşu\ă ,rapie,« a«;â Dartumatâ cu Patchouli, tusese vap * ne Dat! Urmărind acest spectacol, Matt '" ''" ni la în c e p u t intr-un ris nervos. Apoi. ridicind

m ori îs i sp use că trebuie să se comporte ca d'" " m n-ar li văzut nimic. îşi deschise valiza.Ş' « un co s tum pe care-t aşeză pe umeraş. S ă ^ a u ^ i n U ă Vn ta ie .s e spălă

indNM®iePul vapomTşi partumat era insă acolo.

Matt il aruncă pe spătarul unui lotoUu. '" £»*• Te ci'.că şi se ridică numaidecit. Căzuta m îaid tri lascive Pe spătarul lotollulut, cămăsu\a tl

am,'Feiae', dacă această m ize rab ilă bucată de

' i * A t> ftoMiftrt s.i nil stf'rvJ s o duo CharloHei." î>*» hotorj.

l'& r ls tir ta •}

— Intră, spuse ea.

Nu putea fi decît Matt. 5 : ■

El intrâ cu un bulgare de dantelă sub braţ

— Doamna Nguyen şi-a făcut datoria! spuse direct, pentru a-şi motiva prezenţa.

Şi. desfâcînd cămâşuţa, adaugă morocănos-— Şi asta nu-i totul. ’

— Dar ce mai e? întrebă Charlotte. ^

— Lumînâri, şampanie şi, cu siguranţă, n-am vâzut totul.

Charlotte chicoti amuzată.— O, Dumnezeule!

— Cui sâ-i treacă prin cap c ă i a tît de romantică! ^1

— Ascultă, Matt, nu trebuie să-i porţi pică Ea a

învăţat engleza din romanele Barbarei Cartland îiexplică Charlotte cu indulgenţă. Uite ce-i, am face

poate mai bine sâ dăm camerei noastre aparenţe cum să-ţi spun...

— Unui cîmp de luptă, sugeră Matt.

— N-aş merge pînâ acolo. Sâ spunem nup ţia le . Pentru ca mîine dimineaţă doamna

^ <1 ftmtlt tit miimtf j

v in o l

îm preuna, cu Charlotta dtichizlnd drumul »«

întoarseră in c am m ., im M.,ii u in ir o priv ire

tînâra femeie cerceta locul, câuflnd o ttra t«g i« 'Apoi comanda:

— Sa aruncam câmâşuţa, puţin şifonată, pa podea, lingă pat S-ar părea câ ţi-a put pudoarea la g rea înce rca re Bun, acum deslâ şampania, aprinde lum ină rile , timp în care eu am sâ mâ duc l în baie sa fac şi acolo puţina dezordine.

in m u ie d ra p e r ia duşului, umezi săpunul, mototoli douâ prosoape de baie. în timp ce era

ocupata cu această treabâ, auzi un pocnet, aşa

cum tac dopurile de şampanie cînd sar.

— Umple cele douâ cupe, li ordonâ, revenind, lui Matt. la o înghiţitură din una, eu voi gusta din cealaltă, avînd grijă sâ las o urmă de ruj...

— Dar te-ai demachiat!— Am sâ mă dau din nou...— Trebuie sâ facem toate astea?— Mai întrebi?! Trebuie sâ avem grijâ de

detalii într-o asemenea măsură, ca şi cum însuşi Sherlock Holmes ar lace menajul mîine dimineaţă. Dacă doamna Nguyen are cea mai micâ bănuială, ne facem de rîs. Pentru câ ea este ca un cîine ce are un os de ros şi nu ne va slâbi pînâ cînd nu ne va scoate pe nas întregul adevăr.

C t i a f l d t t f i z a n i n a c e s t m o m e n t c o s t u m u l

k .

aranjat pe umeraş.

- ( CbristinafitiifŞ

— Fir-ar.să fie! Aruncă-I g rămadă nQ

liu! P Un l<%— Dar e de mătase! protestă Matt.— Şi ce dacă? Mătasea îşi revine |a t

rep ede pe cît se mototoleşte. ,el d6— Dacă spui tu...O ascultă, pe urmă întrebă:— Ce fac cu restul de şampanie?— Bea-I!

— Imposibil! Am mîine dis-de-dimineaţă m proces important şi nu ţin deloc să fiu mahmur n

— Atunci, aruncă-l! propuse Charlotte, înaintţ

de a se întoarce în camera ei să-şi caute rujul.Charlotte reveni într-o secundă. R ăm ase doar

cît să ia o înghiţitură de şampanie, lăsîndu-şi pe cupă amprentele buzelor, apoi plecă din nou.

— Somn uşor! spuse totuşi, înainte de a ieşi,

aparent fârâ ironie.

în noaptea aceea Charlotte nu-şi găsi uşor somnul, iar a doua zi se trezi cu vreo treizeci de minute mai tîrziu decît avea obiceiul.

Tocmai îşi încălţa papucii de casă, cînd doamna Nguyen năvăli în cameră:

— Ce faceţi aici? întrebă guvernanta pe un ton ce ezita între uluire şi minie.

Charlotte îşi suflă o buclă ce-i cădea pe ochi şi luă de pe noptieră cerceii.

.a trpzesc,b\ne-n\etes.i are rostul nic» un "bme-n\e\es", \\

—- ^ r-,n a vie tnam eză. Trebuia să \\\\

I replică ^o lu lu i1 începind de azi, aco\o trebuie să

brusc Chariottei de1 v cuV >ntui se sub aCopenşu\ ei ş\ \w care

l tafSa ce s® >ro l „^portan t, pe care aproape

deV'ne.a\ o» n ii m ine 2

■ppea..itase' , a»;,»» si cu mine am hotărît să avem] u —Delapt, se cu <alsă delaşare. AşaH

amere separ» ^ lo fW e moderne, doamnă

Lţe , , i o meserie; eu de asemenea,I Mnuve ° M t . m ati ammdoi. lat orarele noastre

normai oa reca re U dispun» da an

t e ’Iii? 1" ««<* ,ioam"a ,Kiquyen ®uPâ,f * * tuc is& b raţe ie , o privi diepV in

.......... .

r Cbristina. *D*lrCharlotte. • i jH

Şi cit dorea ca în dimineaţa aceasta sâ nu d ochii cu Matt! Privi pendula: şase treizeci. Nu sU fi închipuit câ un avocat trebuie sâ fie atît h*

matinal. 0Pentru că domna Nguyen o observa cu colţul

ochilor, fără un cuvînt, Charlotte se simţi obligaţâ

sâ vorbească.— Cina pe care ne-ai pregâtit-o a fost exce­

lentă.— Mi-am dat seama, n-aţi mai lăsat nimic.

Pentru nişte tineri căsătoriţi, aţi avut o foame de lup. în mod normal, în seara nunţii nu poţi mînca n ici cît o vrab ie. Mă rog, după m ine. Dar cu

siguranţă câ eu nu pricep nimic din căsătoriile moderne!

Conversa ţia lua o în to rsătură pericu loasă.

Charlotte se uită din nou la pendulă şi, prudentă, schimbă subiectul.

— Vai de mine! făcu ea. Sînt pe cale sâ întîrzii. N-am timp decît sâ beau un pahar de suc de

portocale şi trebuie sâ o iau din loc.

— Cum aşa? Micul dejun... începu doamna Nguyen.

De data asta fu rîndul Charlo tte i sâ o întrerupă.

— ... e masa cea mai importantă a zilei, încheie Charlotte fraza, pentru câ auzise de mii de ori acest refren.

Şi constată cu mulţumire câ, pentru prima oarâi această zi, doamna Nguyen consimţi sâ surîdâ.

J

(O femeie de onoare\|n p r in c ip iu , se incâpâţînâ guvernanta \\

căsă to riţi le e foame cînd se trezesc

t,n _ Ei b ine, nu e cazul meu, îi replică Charlottere -ş i a s c u n s e stinjeneala sub o exasperare

simulata S p e r câ nu aşteaptă cineva sâ-mi modific o b ic e iu r ile in privinţa alimentaţiei pentru câ m-am m ă rita t.

— Ba da, cu siguranţă! îi spuse doamna

Nguyen. . t , .A p o i, cu braţele înc ruc işa te , o priv i pe

Charlo tte .

— P e n tru câ eu sînt o fată bâtrînâ care nu-nţe- lege n im ic din căsătoriile moderne, încercaţi sâ ma lămuriţi, vâ rog.

— Bine, ce vreţi să ştiţi?

— Nu vâ schimbaţi camera? Cina va fi mereu copioasă, iar micul dejun luat în fugâ?

— Asta e, doamnă Nguyen.— M a i s în t şi a lte lucruri ce nu se vor

schimba? insistă guvernanta.

— Nu ştiu despre ce întrebaţi. Ce ar trebui sâ se schimbe?

— Poate sînt eu proastă câ mai sper încâ, dar mă gîndeam că începînd de astăzi vâ veţi trezi In fiecare dimineaţă cu zîmbetul pe buze!

(s^fl

(* °)

Matt tocmai termina gustarea şi cafeaua, cînd cele două femei intrară în bucătărie.

Schimbă o privire complice cu Charlotte, îl

(, f t r f c r t . i |

«urfsi» rtnamritK N a u ^ n

1 *’»"* l« holul d9 ,, "« I »M ln*0.( \ |

> > vei lipsi m,("*1 hnguros: p#%

5® rfum/reflsclwfln6 Spf® ,*il Mr.1 a ,• H aplece piini," de cravnM ", / < *,fî1P sa

^ s a S s ”* »

c * ? , r * “ " » « » •/ 1 ambert („*1 ^ uth^rford Packânini Pe doflnma

/ - a s v S î ' S i t r s i î r ' :S l

/ a s s s w M W ' s a i S a t s

i « - )

- f Chrit tin a D air

d

Charlotte conversa cu John Everling, cînd mătuşa Ruth năvăli în birou. Excentrica bătrînâ purta o uimitoare rochie portocalie cu violet, care parcă arunca schije de culori în aer. în spatele ei, la fel de spălăcit şi pricăjit, se afla Carver.

— Draga mea, exclamă, îndată ce trecu pra­

gul. Ce faci în locul acesta sinistru, tocmai în dimineaţa nunţii? îmi închipuisem câ tu şi drăguţul

tău soţ v-aţi luat cîteva zile de concediu, pentru a vă bucura deplin unul de celălalt. în orice caz, în locui tău eu aşa aş fi făcut!

Charlotte se ridică, înconjură biroul, şi suportă îmbrăţişarea mâtuşii, care, foarte agitată, reluă:

— Am trecut iniţial pe la tine şi, să-ţi spun

drept cînd doamna Nguyen mi-a spus că ai

, obicei, la serv ic iu . nu mi-a venit a 0e ^

DiecSl; fu-i as®' c a 've:.?

c"a,vt''f !Udorit sâ m ai spunâ ceva. dat n-avuu o Af I» _ . . J r n ai> a mp rin s u rp r in d e re , se grăbi sâ

* * & -ao'»1,e. .M , l,'sa’ B u th deja se în to rsese spre L o . tu ru ind înainte:tin>P- t nanciar. tu ru ind în a in te :

directorul' fog f0|0Seşte-te de influenţa pe I

— ° i asupra nepoa te i mele ca s-o convingi 1 caf®.°. î teva z ile de concediu. Draga mea, I sâ'ş- l3' adresîndu-i-se Charlotte*. Iţi trebuie o 1 c° nt" lo m ie re d em nă de fericirea ta, Intr-un loc lunahi-fnuit De ce nu la Hong Kong? Sau la

Jfena? Nu-i aşa. Carver?L în mod sigur, scumpo, răspunse Carver,re fâcu un pas înainte şi-şi luă logodnica de

falie Eu unul ştiu că atunci cînd ne vom căsători e voi duce în luna de miere şi te voi păstra numai pentru mine cît vei dori tu. Nimeni decît tu şi cu mine... Departe de negrul ocean al imundei

cetăţi...— O, Carver, ce poet eşti! îi răspunse mătuşa

Ruth, încîntatâ. Intr-adevăr, îngerul meu, nu te

merit!John Everling avea un aer plictisit. Charlotte,

ciupindu-se să nu izbucnească în rîs, întrebă:— Dar căsătoria voastră? Va avea loc curînd?— Atunci cînd va dori mătuşa ta, draga mea,

răspunse Carver, sorbindu-şi din ochi logodnica. M-aş căsători chiar azi cu ea, dacă ar ti de acord.

Mătuşa Ruth îl bătu amical pe obraz.

— Am făcut deja patru greşeli, îi spuse. Am

J E >

fiiiH

hY

nova

PDF

m

dsven-t prudentă De data aceasta vreau "N

s»gurâ câ totul va ti perfect. în ţe leg i? Mai da j puţin timp.

— Cîî vrei tu. dragostea mea.Chariotîe. neşttind dacâ trebuie să consj<j6

sce-’a emoţionantă sau rd coiâ. îşi drese glasul^— Aşadar ce vâ aduce ia mine7 întrebă.

— ’"chipu;e-îi 'âspunse mătuşa Ruth, că toc- -st m -a venrt o dee absolut extraordinară. Da

I pentru că voi v-aţi căsătorit in intimitate. Matt nu a avut rncâ pr ejui să-ţi intilneascâ toate neamurile 5: eter incit m-am g*ndrt câ aş putea îndrepta această stare de fapt organizînd o recepţie in

| onoarea voastră.Ca p r^â reacî-e. Charotte se simţi vinovată.

Sârm ar a mătuşă Ruth. sâ dea dovadă de o asemnea generozitate, pentru a sărbători o

i mascaradă’— îm i maginez cu uşurinţă la ce fel de

recepţie te gindeşti. ii răspunse. Şi. ca să fiu s*ncerâ nu ştiu dacâ Maît s-ar simţi în largul sâu! E1 e puţin sălbatic, dâ-ţ» seama!

— ^nteieg Nu trebuie sâ-i invităm pe toţi. pînâ »a a şaptea sp tâ. Un micuţ garden-party de cel rr ufî două sute de persoane.

— Mătuşă Ruth. e foarte drăguţ din partea

dumitafe Dar nu văd de ce trebuie sâ suporţi atîta

I deranj...— Ce deranj, dimpotrivă, e o plăcere! Are cine

se ocupa de tot. Ar trebui angajată şi o orchestră.

i Vom dansa, va ti formidabil!

---------- CÂriitimi Dair

i Eşti sigură? in orice caz. nu se (— l'- \ fiecare datâ cînd am avut de-a tace \

, vede „ făcut mai degrabă impresia unui om \ cU el. m i-a^

I s<gurpf sjg te-a-tete. probab il. Dar m ulţim ea TI I " jn ventâ C h a rlo t te , care a ju n s e s e ia I

Sanâtul Paterii ei de convingere, j caP _ bine. atunci, tăcem ceva toarte intim... O II

.utâde persoane cel mult.__E prea mult.— Cincizeci?— Nu, nu merge Ţi-am spus, nu e un om de

!ume se enervează rapid. Iar eu doresc sâ tac o

cjnâ impresie, cînd îl voi prezenta familiei.

Mătuşa Ruth părea dezamăgită.

— Această s ă rb ă to a re mi-ar fi tâ cu t a tita

plăcere, suspină. Nu-i aşa, Carve r?

Carver aprobă dînd din cap.

La rîndu l ei, C h a rlo tte îş i dădu seam a câ.

dacă nu va găsi o soluţie de comprom is, va f. >•

curînd constrînsă sâ cedeze pe toată lin ia.

— Ascultă, spuse. Am o altă idee: de ce r-~:

'eni sâ cinaţi la noi în una din seri?

Spre m a re a s u rp r iz ă a Chario tte i. mătuşa ^uth aprobă imediat.

— O, dar e o idee exce len tă ! exc lam ă.

— Intr-adevăr'? se m iră Charlotte, ca re nu e Ta

’Şnuită ca mătuşa să capituleze atît de uşor.

— Da, o cină în fam ilie, foarte im-

convine. D oa r tu şi M a tt, Carver • ,aMa

Howie, W a lte r şi fam iliile lor. O rg anb Cu •ni?1' mine 6z tot^

De data aceasta invitaţia era greu do

fără a da impresia de încâpăţînare şi rea cesp"

Cu un mic surîs, C harlo tte acceptă î n f r ^ 1

"Sînt pedepsită de cei faţă de care am pă9 3 mi-am minţit familia, iar acum sînt condamnate

suport fe lic ită rile ipoc rite a le tu tu ro r verilor8*

verişoarelor. Bine. Sâ mă-nvăţ m inte." iar dacSj

acesta era preţul pe care trebu ia să-l plătească

pentru a salva Rutherford Packaging, nu era atît de scump, la urma urmelor.

îi mai râm înea să-l conv ingă pe Matt sâ-:

p e tre acă o s e a ră în c o m p a n ia c lanu lu i

Rutherford. adunat în păr. Se va vedea mai tîrziu

— Da, e o idee m inunată, spuse Charlotte cu

inima grea. F ixează o dată şi mă suni, de acord?

Cu puţină şansă, se gîndi, m ătuşa nu va putea

găsi un o rg an iza to r d isp o n ib il m a i repede de

cîteva sâptămîni, iar de aici încolo s-ar mai putea

întîmpla multe lucruri.

— Ne-am în ţe les , ră sp u n se m ă tuşa Ruth

mulţumită de a-şi fi îm p lin it dorinţa. Hai, Carver,

sâ plecăm mai repede, îna in te de a-şi schimba

Charlotte hotârîrea.

Acestea fiind spuse, p lecară

Din colţul lui, John Everling su rîdea cu gura pînâ la urechi.

— Ei bine, îl întrebă Charlotte, ce-i cu faţa asta

^ _Christina D air

< J L >

- - Q o femeie de c

I i/eselâ ■— Nu atît veselă cît amuzată ^— Şi ce-i atît de amuzant? ’ rectâ el.

i - O m u le ţu l pe care mătuşa ta îl :neste tot ca pe un caniche. Ce duPâv — Carver? E foarte gentil.

— El? Gentil? îmi face mai dearaha ■unui pion fals. aegrabâ «mpresia

— Cum poţi spune un asemenea i„ „ miră Charlotte. menea lucru? se

— Păi tu nu l-ai auzit, îi replică

maimuţări pe omuleţ: "Doar tu şi eu Ş'H negrul ocean al imundei cetăţi" si tELÎ8 ?e Trebuie să fii un mare tîmpit ca n V i l a '

asemenea nimicuri. Pentru binele . e,zl

sper câ va mai reflecta puţin înainte de a î|ua bărbat, căci, dupâ mine, nu p o ţ i vea n fe S

s m o IuÎ S . xTx'-lea!'** C8re vorbe?te ca un Poet din

Charlotte se gîndise deja de mai multe ori la

ceea ce spunea acum John Everling dar n

dimineaţa aceasta, nu se simţea în drept de a

tcatâ luCm eanCen,atea' Pe" ' rU Că 63 minţise

— Everling, eşti un paranoic delirant.

In acel mom ent, la Russell & Winslow, Matt

m\ra in Palatul de Justiţie . A lice îl abordâ peculoar.

r-Q C f ir i t t i n ă • P a ir

după ce îl saluta. ' H \

— Da?— Dat am prim it adineaori un telefon

tribunal. In principiu, m oşten irea Lam be rt a amînatâ la calendele greceşti. Ştii cum e. er*

Matt cunoştea înce tinea la jus tiţ ie i. Ap|e

fruntea. i— Dar, reluâ Alice, cineva a cerut raportare

afacerii ce trebuia judecată lunea viitoarea, iar ^

locul aceleia am fost înscriş i noi. C rezi câ eştigata sâ pledezi în cinci zile? |

— B ineîn ţe les, dosa ru l nostru e excelent

limpede ca roua. •?— Da, o simplă formalitate... asta cred şi eu.

Pînâ sâ-i vină inima la loc Alice deja plecase.

Era miercuri. Urmau joi şi vineri. Dacâ Charlotte

reuşea să lucreze, cu Matt se întîmpla altfel. îşi

petrecea aproape tot timpul cu coatele pe birou şi

capul în mîini, întrebîndu-se ce o sâ urmeze?

Nu-i plăcea decît un lucru: odată venită seara,

sâ se-ntoarcă acasă — în ad ă p o s tu l lu i din

Beverly Hills pe care, provizoriu, îl numea "casă".

Doamna Nguyen era, ca de obicei în bucătărie la

ora aceasta, cu privirea întoarsă spre holul de la

intrare. Astfel, cînd Matt deschidea uşa, Charlotte

fugea sâ-l întîmpine şi schimbau un sărut lung şi

tandru liniştind-o astfel şi pe guvernantă.

Apoi, aşezaţi unul lîngă altul în salon, vorbind

cu jumătate de voce, aşteptau sâ ia sfîrşit cina. N ecazu rile primei zile d ispă ruseră . S ea ră de

€ 22>J

ara, îşil| căsătoriţi. Dupâ

f pleca, discretă ca n im 'enVa^Ven ?i^rve'a^' f râmîneau singuri. Era mom4nt,H nev£>. iar f

Matt, momentul aşteptat de diPe Care'> Pre efJ şaizeci de minute întreg ** ^.«neaţă:o secunde de conversaţie în ' 5as® sute

V pentru el singur! *' ,n S°aptă cu CharL t T Spre ora nouă îşi spunea,, -

C harlo tte trecea în camera ei Mat? °aPte bună" cuvinte in plus ori gesturi den'iJo ^ ntr'a lui fără nevoie de ceva timp ca s ă adn* Dacă aveau

I în nici un caz despre asta ° armâ- nu vorbeau

I Aşteptînd audienta de h.ni

şi mai lung. Matt se închise în c a m 'einCi‘ul « ‘ea d e dosare şi nu ieş i decît i„ erâ c“ un brat Charlotte citi un roman lu„g ' '* 0f6l9'<« m .,Y

i Duminică seara

I masă v ie tnam eza , al câre l < SUyen Pregăti o

cunoştea. Nici lui C h a r lo t ^ i n i0'? 1 doar «a ?|

p ^ , e n:cu ^ âu ':

I c V V T " " ' * ® P a c T a n ^ i ? îndea ,ie« r e

folu| (m ro,u.NguyenI a 11 _ ► tine

Luni dimineaţa, totuşi, deşi doreau Ca

se termine cit mai repede, în tirz ia ra la pa!0,uU* Justiţie cu c îteva m inu te . M att intra alergător, cu Charlotte, care avea tocuri, slm. Pa*

se oarecum ridicola. Clanul Rutherfo rd aiun u

deja in formaţie completa. Vazîndu-i, C h a r i ^ 6

strînse braţul lui Matt, obligindu-l sâ adopt! 11pas mai lent şi mai demn. K ^

Avocata Alice Kelsey stătea puţin mai deparlg

de ei. [

Alice se uitâ lung la ceas în semn de reproş

— Ah, iata-vâ în sfîrşit! exclamâ venlndu-le in întîmpinare. Ma întrebam dacâ n-aţi avut vreun accident.

— A fost aglomerat drumul.

Din spatele Alicei izbucni o voce entuziastă:— Scumpii meiiAbia avu timp sâ observe un vîrtej de catifea

verde-smarald, câ Charlotte se şi simţi sufocată

în îmbrăţişarea mâtuşii Ruth.

— Le-am spus-o clar unchilo r tăi că nu vei

întîrzia!

Charlotte privi peste umărul mâtuşii Ruth, spre

locul în care se aflau unchii How ie şi Walter,

însoţiţi de avocaţi.

— Bună, Charlotte! făcu Howie, în timp ce

Walter înclină doar capul. Sînt bucuros câ tu şi al

tau gigolo aţi ajuns pînâ la urmă.

La auzul acestor cuvinte, Charlotte îl strînse şi

mai tare pe Matt de braţ, în timp ce C a rve r,

tăcutul şi ştersul omuleţ de lîngâ mătuşa Ruth,

^ S f o a r t e distinct: \sp O asemenea insultă nu se justifică!

pulh îl apuca de brat pe logodnic. \_ Nu U fa griji datorita lui Howie. dragul meu

11 s la tu i. C înd e prost d ispus, Howt% te

3-nteste oricui . 1f L Dar, sufleţelul meu, lumea e atît de crudă 1

rlJ îndrăgostiţii' M i se pare scandalos ca doi tineri cure de-ab ia ş>-au îm p le t it d e s tin e le sâ fie

insultat' de un ins rudimentar- ,n"' pare râu câ I vorbesc aşa de dur, dar fratele tâu nu are pic de 1romantism I

Howie izbucni in ris, batindu-se pe burtâ.

Rom antic ilo r pe care i*am cunoscut ie 1

l,pSesc întotdeauna nouăsprezece pitaci ca sâ I aiba douăzeci, zise. i

— Nu-I băga în seamă, Carver, recomandă 1mătuşa Ruth.

Carver suspină.

— îţi p rom it să înce rc , în g e ru l meu. Din

dragoste pen tru tin e ; în să n-am sâ înţeleg

niciodată cum o femeie atît de adorabilă ca line

poate avea drept frate un ins atît de mărginit şi cuo inimă aşa de uscată.

L im b a ju l în f lo ra t al omuleţu lu i o f&cu pe Charlotte sâ zîmbeascâ. în schimb, constată câ efectul retoricii lui Carver asupra mâtuşii era cu totul altul. Ruth strălucea naivâ, ca o adolescentă la p rim a d ra g o s te , Inc ît Charlotte îşi aminti presentimentele lui John Everling. Speră, pentru 1 binele mâtuşii, ca John să se înşele.

Isir

.an

ow

.Pn

r,.,

^

Un aprod deschise uşa sălii de— Putem intra, anunţă Alice.

— in sfîrşit, suspină Matt.

. Nu mai adăugă nici o vorbă, dar C ha rl

impresia câ Matt e preocupat de un slnnuM M

sâ se debaraseze cît mai repede de soţie u I familia ei atît de excentrică. de

-------------- C kritiin a

O oră şi ju m ă ta te m a i t î rz iu , Matt ie ş i d-

tribunal, convins câ, în afară de el. toată lumea'!!

înnebunit — ceea ce nu va-întîrzia sâ i se întîmpi©

şi lui.

Cum va putea suporta şase luni de căsătorie,

alături de femeia cu care m erge la braţ?

Şase luni de zile sâ s tea cu capu l în mîini,

aşteptînd momentul întoarcerii la B eve rly Hills, şi

sărutul Charlottei, în prag, imediat ce înch ide uşa.

Şase luni de su rîsu ri ale C harlo tte i, şase luni în

ca re sâ se g în d e a sc â la c u rb e le t ru p u lu i ei,

g h ic ite sub p u lo vă r. Ş a se lu n i în c a re să se

chinuie ore în şir gîndindu-se la ea şi în care sâ

adoarmâ visînd-o. Şase lun i cu unch ii in supo r­

tabili şi cu originala mătuşă Ruth! N-ar reuş i sâ-şi

păstreze m intea întreagă...

— Iată, declară Alice, un lucru neaştepta t. N aş fi crezut ca aceia sâ aibă atîta imag inaţie .

M a tt lâ sâ b ă rb ia în p ie p t a p ro b a to r . Se

aştep tase , desigur, ca avocaţii casei R u the rto rd

sâ conteste va lid ita tea căsătorie i C harlo tte i, însă

( O fem eiem tii dt o n o a re j

i d0 lormâ, ca să-şi justltice onorariile... s ^ oS' C! S a ind it v reoda tă câ rudeie Charlottei

fnsâ nU s'a nîna la a p re tinde câ să rm ana lor vor m0/ 9ce măritase cu un aventurier care nu-i

nep°a -, hanii — $i care era şi un om violent: nu- voia dec*1 ogre pe unchiul Howie?

I bruta ^ te p ta t aprobă Matt, şi toarte eficace. D a r n u e chiar atît de problematic, încheie

Alice- Dăm în a p o i pe3n tru a s â r i m a i b in e .

P ^ a t n r u l a decis câ transm ite rea bunurilor se

r u' e im e d ia t ce va constata câ tu şi Charlotte 1

r ^sase luni de căsătorie, insă cum sâ ti crezut

[ nchii Charlottei sînt capabili sâ-i convingă de câUtu , câ tot ce vo r e s te s im p la e x e c u ţ ie

,e5Ptameniaia. strict în litera ei?_ o. draga mea, aşteaptă! stngâ unchiu l

H°Vâzîndu-l venind, Matt îşi înfundă mîinile în buzunare, de teamă că n-ar rezista ispitei şi că-l

va scutura pînâ ii va sâri zîmbetul victorios.

- Fără pică, sper, spuse Howard Ruthertord.

Toi ceea ce dorim e ca lucrurile sâ fie tăcute aşa

cum a fost ultima dorinţă a sărmanului tău tată. Te îndoieşti?

Fâcu o pauză cît să-şi aprindă acolo ţigara, cao sfidare, sutlă tumul în direcţia lui Matt,

- Ştii ce gîndea Charles, reluă. Voia numai fericirea ta. Să te măriţi cu un om de treabă şi sâ<31 copţi. Puf-put!

— în testament nu era vorba de copii, remarcăA lic e .

'4an ** 'n to j.se se-* c<? * . :n * <j* e o ru n * *

si r tisa im t ij \U i încioiefciiţ4 JJ*aman je ao» j j n i n - r - scea

:>a$*o< rMfOuti. Nu ri i i n e . : e :e jş a ceva» 7 ^ 1

—- i;uoct ie ie 1 - J "icazu l <1®

— ^emrti aa H-oare rrr-a as-curat câ ar i ^ irai orne ramrn Cftarfotte.

— :• -j -ai crezut. izbucn Carver Ca şi cam :ragcs;e= .-ar Trăsură cu :eas- Eu în secunaa- are e-arr az-it ntfia aara ~-an? ~ irâgostjt '=-n-^&ster ae rine şi acam sin t ia fel de fnfraaasat ar u e miaiesri ce rag o s te a care o 2c& enciti cie Teaaara ta Cum poţi f. atît de csrta i& mnrâ? N-as.ri cre-zut

— > Zan^r* Tiurmura Rut* cu lacrimi m- les.gur, îrsatate Mâ vei putea ierta

— v -'i - îTtiertanî -are asistase !a scenă

a ■ s : a :--~ă in nr, păru :a se tre z e ş te

— " a i asrisiă nasu1 si sâ nu

^5 - ^ - i,rTca ‘Mtuteţuiui :are încerca sâ o

t f f e m e ie de o n a a r i y

p uţh CU despre tine. adăugă la at promis câ vei tace ca noi V» nu-i

L tiagi clapa vi >c'a sa i se şteargă lacrimile

r recunoscu intre două suspme.. ' V v dai seama câ iaci tău? insistă

j, e spus! apăsă Ho*ie. tăcind

' «ii ţigara.r^rcu»' ■■■ , ' de bun simţ» protestă Carver. m

" N- d-e stare al> adus-o? vedet1 ,n e leqânâ pe cătciie. trâgînd din ţigară

H o * ie s ,,paceşt» de cap. nu eu\ ti spuse cu

— Tu ° Carvef Avusese capul pe 1 d'Sp1f amestecat in t r e b u r i noastre

I tdba9'T?ot ce-o atinge pe Ruth mă

. re p fc i omuleţul-

fs s s ff i..^ntu's ‘‘

l”° R0,h Srftva k adevd

_ C h ^ rd<

I C,fl 0 Ce e ri în i

eâpewle. Man eta

l ' i r a o a ta Ruth xa ti şi u « s e a m a câ nepoata e. a

- Barbă Albastră. Cum

atunc.7Rjth îş i îmagm

irtr-un plîns şi mai ne isa :aput în jos. scos o » lata :â tn trei stertun de

asas n Cu sigur

a ra r atic.

■ in c e rc îr id să-s* R

âomuievui-ale lui Ruth se înte\tră

Prin

ţ to

PDF

with

out

this

mes

sage

bv

pur

chas

ing

nova

PDF

(http:/

/ww

w.n

ova

pdf.com

/)

C U r U t in a î> a ^ r~

aruncă lui Howie o privire puţin binevoitoa

— Nu fi stupid, îi spuse. C rez i într-adeva

avut intenţia sâ o om oare pe Charlotte? | r a

c a z , m o m e n ta n , p o s ib i l i ta te a c r im e ° rice

îndepărtat. Ca sâ-i aduca vreun profit, va tr t ' a sâ aştepte cel puţin şase luni. ’ ebui

— D a to r ită c u i? re p lic ă H o w ie p e un t

triumfător. ° n

“Cu asta, paharu l s-a um p lut" g îndi Matt. "|\ju ştiu ce mă împiedică sâ-i apuc pe amîndoi şi sâ.j

bat cap în cap. tre b u ie s-o şterg repede, înainte de a face o prostie."

Voi să o ia de braţ pe C ha rlo tte pentru a ieşi, dar Charlotte interven ise deja în tre cei doi bărbaţi.

— Deocamdată ajunge! le spuse ea sec. Care din voi e cel mai idiot? Ascultîndu-vă, s în t obligată să vâ pun în trebarea! Nu, dar... nu vă daţi seama câ s în te ţi pe cale sâ o însp ă im în ta ţi pe mătuşa Ruth cu scornelile voastre?

A p o i se în to a rs e spre b â tr în â , ca re trăgea în f r ic o ş a tă cu c o ad a o c h iu lu i pe deasupra

batiste i.

— Te-ai liniştit, mătuşă?

— Nu-ţi v reau decît binele, draga m ea, suspină Ru th , în tre două suspine sonore.

— S în t conv insă , o as igu ră C ha rlo tte ... şi-şi dădu seam a câ nu o minte.

A tu n c i, în m o m e n tu l în ca re ju d e c ă to ru l a accep ta t în t îm p in ă rile avocaţilo r unchilor sâi şi a h o tă r ît câ m ă rit işu l ei e pus şase luni la înce rca re ,

a tre b u it să-şi ţ ină m îin ile în buzuna r ca sâ nu

......i din palme. Şase luni cu M a tt ' '

lCOpe„ş. şase Iun, de mic dejun , J u.b acelaşi

şase luni de in tim ita te dej/cToL lm Preuna începuse sâ se o b iş n u ia sc ă G?„Sj■' Cu c are- acestea, u venea să strige de h„ nd"'du-Se t= Se cînd Matt se mutase la ea P e n ^ J 1căi dacâ prima căsătorie â r t i° < ndea adespn : jumătate la fel de armonioasă r , s t m ăca r °

clipele petrecute cu Matt s-ar r™ 6rau unele rt cu unghiile să o salveze *'n u t cu dinr-

A/u-/ putea împărtăşi mat.. , * Şidar mătuşa spusese 911 aces ta -lericitâ. . se a d e v â ru| ; £ * * * 9 'ndu ri,

— Ştergeţi lacrimile îi r o ° ,S e rapentru mine. Ruth mai C e ru- Ş i nu-fi # sufletului, o luă np resP>râ o dată J 8 9 riii „recbe: * * Pe neP °a tâ de f a ^ ' d,n a d in e i

~ c w i câ nu e n ir i 50p ,i la

('harlotto şl Maft cosiseră la Palatul do fnatm

^ 5 ,maţlna ..........■'«. ImproiinâMuHumasc pentru fapiul ca tl-al nastr*.

lllin rl " " " ««chluî lfow i

L i c , ! , , : ; ; , , ; ; A ibasi,a;toate necazurile astea ‘ s suporţi

Vazlnd figura Iul Moli, Charlotte avu

•••'' -....... . " " ........, v l , l * 3

calm nfl69 m C," d " n" /l

- Te rog, Charlotte, nu al nici o vina

Oaca vroi sa pul în discuţi,, convenţia noaslrâ, le ln|eleg, «pute ea. Şase luni Insearnnîl

, ,) j r i t i r l f d « 0 t l O t r t j

,,11 , ,i .1 mi nu ijlndim I» dafcpftr\lra. T|c,.fT. I '"”' i fj<i milioana fin dolari Inuaamnl,

nw» ban», lla j" i. nu ndif..l din umeri,■ ('1" ’ ,trir»ia banilor nu a mortali, pa c1nd|

L , pJ p !"n |,,> « ' im a l ln lo a rc e nlclodatt.

I 1 ' ’ h l ' l r. U a vanlt »a vorbeşti In proverbe,, '.pun *1 au unul Bunul renume n-ara

, mi divorţa mllne dimineaţa, toţi cal dfopt un vlnâtor da avara 1v» vor

h n ", au avui droptal®. ba chiar *k acalcamaul

i' « • . « * r / : u: r * u ‘ pd.“u.m»Da. In»a 'a început om spu» nu.

mi am tchlmbal ho ltrtf»» *j • .,Şi. Închei» MMI. !<>•'«• « " • ,H

limpede, Charlotte n-am de fl

UacS a ţ av«a ,U -M »Pu n , . ţ *

după tiţ)<ira pe cate ne au i

Prin

ţ to

PDF

with

out

this

mes

sage

bv

pur

chas

ing

nova

PDF

(http:/

/ww

w.n

ova

pdf.com

/)

( Cftrutina P aîr~.f —

d im inea ţa , ar fi im pos ib il. A u z i, Barbă a " "N

Eu! lba^ AAplecă fruntea, in semn de indignar

reluă: e ’ aPo\\

— Nu vreau sâ se creadă câ sînt omul Ca

însoara pentru bani şi cu atît mai puţin că asVt® stare sa omor pentru bani, înc ît nu-mi râm „

decît sâ accept această căsăto rie atît cît va M necesar.

Charlotte îl privi pe furiş pe Matt.

— Eşti sigur?— Mai mult ca sigur! Sau vrei tu să renunţi?

— Eu? Niciodată!Treceau prin faţa unei clădiri pe a cărei faţadă

erau zug ră v iţi g igantic A lbă ca Zăpada şi cei

şap te p it ic i: s ed iu l c o m p an ie i W alt Disney. Imediat urma Rutherford Packaging.

— Atunci. încheiem tîrgu l! zise Matt. Bateţi

p a lm a doam nă şi sâ fie m ăga r ce l care-l va

încălca!R iz în d , C ha rlo tte bătu pa lm a pe care i-o

întinse Matt.— S-a făcut. -Matt parcă automobilul chiar în faţa clădim in

care se afla b iroul Charlottei.

— Bine spuse Matt, răsuflînd uşurat. Am sâ

v in d is ea râ sâ te iau. Dar nu îna in te de şase

jum ate.Cha rlo tte deschise portiera.— Nu te grăb i prea tare. Am atîta de lucru, că

aş pu tea sta ş ip în â la m iezul nopţii.

Apoi, coborî din maşină, închise cu un gest \ . tarît portiera şi se îndepărtă tredonînd melodia elor şapte pitici cînd se întorc de la lucru.

C "Eh, îşi spuse Matt, şase luni nu înseamnă un capăt de lume. Adio şuncă şi ouă cu jumări, pline de colesterol, pe care vâ mîncam cu atîta poltâ! Sâ învăţ sa-mi placă supa de ciuperci şi costiţele de porc cu sos de vin, iată tot! Şi, dacâ m-ajutâ Dumnezeu, am să rezist şi ispitei de-a o răsturna pe Charlotte pe un pat şi de-a tace dragoste cu ea. E chiar posibil sâ nu înnebunesc de tot în aventura aceasta... deşi, sincer sâ tiu, n-aş pune pariu!"

________^ O femeie de onoare j — ---- — ___

Avusese mult de lucru şi, cu toată graba, se întoarse la Charlotte abia pe la opt.

Sediul Rutherford Pdckaging se gâsea într-un imobil de trei etaje, în tormâ de "L", în oraşul

vech i, acolo unde c lă d irile c re scuse ră ca ciupercile prin anii 50, fârâ nici o preocupare

pentru ordine sau frumuseţe. Biroul Charlottei, la

parter, nu dădea în stradă, ci în partea cealaltă,

spre uzină. "Acolo unde se petrec lucrurile", îşi spusese Charlotte la instalare.

Matt traversă parcarea pustie şi observă câ

sala de recepţie nu era lum inată. Aproape câ

făcuse tu ru l c lă d irii ca să a jungă la geam u l

C ha rlo tte i, însă dădu peste o b a r ie ra care-l

îm p ied ică . T rebu ia să se în to a rc ă la poa rta

principală, de unde să claxoneze for mai tiri\'. r,n mîna, cînd ses)z*

geamul de sti'.lâ c ineva decupase u 9aur* ir desful de marn o i sa poată băga mîna 0fi,‘

ză vo ru l din inferio» fre ab a se fă c u s e V ^

sem ire rcu l da f t»" la căzuse la pămînt, iar u *ni în tre desch is un centimetru sau doi. ' u?a «fa

M a tt în ţe le s e pe loc ce s-a ?nt?mp|at răufăcător in tra re în c lădire, crezînd ca nu m

era nimeni Iar Charlotte se afla singură inâuntM

Lucrul cel mai înţelept era r,ă dea fuga la o cabină

şi să te lefoneze la politie, însă ar fi lăsat-o singura pe Charlotte.

Atunci, la dracu cu toata inţe lepciunea l

Matt deschise uşa şi se strecură fără zgomot

în hol. C ît timp l-a luat ca sâ -şi obişnuiască ochii

cu întunericul, aproape câ nu văzu nimic. însă nu

devenise şl surd! Auzea, nu departe, muzică. Nu

genul de melodii care se instalează în lifturi sau în

s u p e rm a g a z ln e ; r itm u l e ra v iu , s in co p a t, cu

percuţie şi başi. Charlotte iubea deci stilu l reggae.

Matt nu se miră.

D acă c iu le a u re chea , p u tea a u z i p aş i pe

< u loar Paşi înceţi, precauţi Nu paşii Charlotte i,

d ‘> asta era sigur; niciodată în viaţă Charlotte nu

m ersese atît de încet.

1 ipit de perete, se apropie puţin cîte puţin de

In tra re a in culoar, Continuă sâ asculte. Dar, în

a fa ra p ro p r iilo r sa le bă tă i de in im ă, nu au zea

m a re lucru P înâ acum nu-i bătuse atît de repede

inim i Cu toate acestea, Matt cunoscuse pericolul

V

J

r»*P*i ducea viat

I aS a la Cftafloltenjiv.- . j g 3 g it 31 ■ v.......... » -*

10 ° i ncnetul pe ciment al unui toc. apoi o

Pf0babl PMuzica încetă.fesp,raj l a c o lo ? în t re b ă C h a rlo tte , cu o

Dar pe atunci era tîi mic de pierdut. In tu

care visase întotdeau mult decît la orice,

i in im ii a u z i un zgom ot.

Cinţj £ j y d i h u 1 1 uu ■ * ■« >

in r in c ip iu , spărgătorii preterâ locurile.pustii,

în o e rin d câ nu e singur în clădire, tîlharul va

D ta sâ se retragă pe unde intrase. Deci, prin

Sr«ntul lui Matt A tunc i, Matt se lip i s trîns dej erete, gata sâ sară asupra intrusului clnd acela

se va strecura înapoi.

Dar nu se auzi nimic.Nem ulţum it, pentru câ i-ar li plăcut sâ-l strîngâ

de gît pe ticălos, Matt se aplecă încetişor sâ vadă

ce se petrece pe culoar. I se opri inima cînd privi

scena, s p ă rg ă to ru l era în um b râ . Nu-i putu

distinge trăsăturile, dar avu impresia că e gata sâ

treacă la acţiune.

de te am ă în voce. Matt. tu eşti?

Se auziră zgomote din biroul Charlottei, un

scaun deplasat, un sertar deschis, apoi închis

Căuta oare un revolver? se întrebă Matt.

— Ştiu câ e cineva aici, spuse Charlotte. De

data asta vocea îi era g îtu itâ de tricâ. Chem

poliţia, spuse.

^ .............. ........ â il® ------------J

01/0

6/2

013

11 .............. ....... ........hi «mm,’,' /'.... II'^ J, •"■‘IUI II |lt M llllllllf H -I , ha,.*

.....................................I " " ■' 1 'ln ln lliliil.... im . ii..,, .

' "I' 1 I" l i I1 milMl ii IIIHIIUHll" " mii -1 Im nu l!........ I " 11*i*>n ihi .

"**' ' ................... .. Unu ........... .. N|H Ha

' ' ........... . ..... Mrtll i’HfM hH *,u....... ' " ''"i' ■ "ii ■ 'imun. ..i,i„„ ,, y'"."11

............ ........... . .................. . i, l u "................. ..................... ....... . ' ' I

.... . .... Im . iIi M *' "*»<l"'l-t

„ M l " " 1......................I l i l l l .......... I I I hu i ........

......... ....... ........ . ,' 1" l"Hl<l .1.11 ........ I l l l l j l .... ' ' 1 ...... . Mimul»! ............. ..........J

,.... .......... .. .............. ......... ...... ............. ..... .......

1 •• 11 1 " 1 , ........ ..

• — .......... - ........ ........... : . , o Z I• MM II lin m| i i t)|(|

t»lin»lnHn!

, f'" '■■■ .............. . ....... li* kII,.,,h III, I m i III," " ............................................ ................' * •*» >«'< ................... Illi MII I.MI.I ...... .

i ...... ..................................- « X .

I oII frtlillrt t m iiihulnt

Prin

ţ to

PDF

with

out

this

mes

sage

bv

pur

chas

ing

nova

PDF

(http:/

/ww

w.n

ova

pdf.com

/)

— Cbristina

Nu putu continua. Charlotte citi mînie,

«Şi

'c4

I el. in ochii lui putea I ceva./ — Matt?

/ Ce alia femeie înaintea Charlottei i atinge cu un sigur cuvînt pînâ în * .!// 11 Putu, sufletului? se întreba Matt. Ce altă ♦« nduri|(!

/ răvăşit aşa? Niciuna. erneie ( ^

U r tel de uragan se zbatea în el o tom * simţăminte pe care şi le reprimase pînâ de

I dar care am en in ţau sâ-l cop leşeascâCUn1, deodată, o em oţie încă şi m ai violentă Şi'

) ;.mestecă cu cele anterioare. îi spuse pe n, Se

I tară sâ ezite, dorinţă. O dorea pe această feme-6 cum nu mai dorise pe vrouna pînâ acum. Trebu'6 sâ o sărute, acum, gîndi, dacă nu, va înnebunf Iar dacă o va săruta? Va dezlântui o altâ nebunie cu siguranţă. Dar nu mai putu tine piept ispitei.

Buzele lui se lipiră de cele ale Charlottei cu o pasiune de care se miră singur. îşi spuse câ un

sărut scurt i-ar li deajuns, dar, în loc să-l respingă, ea i se abandona. Matt s-ar ti îndepărtat, dar ea-l

1 strînse-n braţe, reţinîndu-l. Era pierdut.

Charlotte c rezuse câ ştie ce înseam nă un

sărut. Urmarea ii demonstra câ nu. Crezu câ ştie

ce-nseamnâ dorinţa. Dar acum înţelegea câ nu

avusese niciodată o pornire atît de violentă.

Buzele lui Matt explorau buzele Charlottei fârâ

nici o reţinere. Iar ea, ridicată pe vîrfuri, cambrată,

fârâ re ţ in e re , în t îm p in a d o rin ţa lu i M a tt cu o

dorinţă egală în forţa şi îndrăzneală.

( cînd el o luâ de braţ, încarclnd 6â

' ^ ' e a Z8e "u * • * £buZ__ Charlotte. spuse el dulce, abia resoirlnd I „im trebuie sâ mergem mai departe H a N însâ lemeia, fara sa deschidă ochii, încercaA.| re g ă s e a s c ă cu buzele. cerca

53 - Mâ auzi? spuse el scuturînd-o uşor, pentru 1a o dezmetici.

Atunci Charlotte lâsâ mîinile sâ-i alunece uSf» (ârâ vlaga, de pe umerii lui Matt şi deschise ochi. 1 Pârea epuizata. Ar li vru t sâ o îmbrăţişeze din noU - din prudenta - dar. o ajuta sa se aşeze pe scaun.r — Sun la poliţie, ii spuse.

în m om entu l în care rid ică recepto ru l constata câ îi tremură mîna.

( O jem tit

Momentul e straniu, gîndi Charlotte, privind la poli|istul aşezat în laţa ei pe un scaun şi notînd

precipitat ceva în bloc-notes. îm i dau seama tocmai acum câ m-am îndrăgostit.

Ar fi vrut sâ fugă în braţele "lui Matt dar n-

avea rost. Trecuse o oră de cînd o aşezase aici

pe scaunu l a c es ta şi de a tu nc i se s im ţea

abandonată. Intorcînd p riv irea spre Matt care

stâlea sprijinit de birou, se întrebă unde s-a risipit

pasiunea de acum cîteva minute; pentru câ Matt

avea aerul implacabil al cuiva gata sâ ucidâ târâ

•(V CArUtînâ^aiţ

remuşcâri.

C înd începuse sâ-l iubească? o e ' 1 căpătat încredere în el? Şi unde o vor ducCînd a acestea? îşi scutură capul. Ar fi mai bine Sâ l ° a,e pună asemenea întrebări. a nu-şj

I Poliţistul termină de notat. v

— Cred câ am toate amănuntele necesare ry ce mi-aţi spus, cred câ e vorba de un spârqâtl0 gata sâ apuce tot ce-i cade în mînâ. r

— Cu pistolul? se miră Matt.

— în zilele noastre, un pistol nu înseamnă mare lucru, domnule O liver. P înâ şi copiii de zece-do isp rezece ani au aşa ceva. în fine, esenţialul este câ nu a rănit pe nimerii şi, din cîte spune doamna Oliver, nici nu a furat nimic.

Matt se ridică.— Se prea poate, spuse el. Cu toate acestea,

soţia mea-ar fi putut fi ucisâ.— în locul dumneavoastră aş g înd i la fel,

domnule Oliver, recunoscu poliţistul, ridicîndu-se

la rîndul lui. Dar trebuie să înţe legeţi situaţia.

N um a i în această d im inea ţă am avu t două

în c ă ie ră r i cu îm puşcă tu ri în tre două bande

simple, cu morţi, un hold-up, încît, dacă un ins

trage cîteva focuri într-un perete, lucrul nu are

prea mare importanţă.— Pentru mine are.

— încă o dată, vă înţeleg, domnule O liver.

însă, după opinia mea, singurul lucru pe care-l

p u te ţi face este sâ n-o mai lăsaţi s ingură pe

doamna la ore tîrzii. Luaţi-o acasă.

j

n U P ° ale , a C 6 m a ' c»»îVn«» ca Aurise ş i. 5n >im P 08

- * : , î s ’ !" " f e r a cU ? • V » să He ucisă on că

iM enOa să

S^ itnece$ş' s e ^ ^ ' ^ ’^ ^ c e lr a ^ m t rc â l' .

S & iasS d e ' S l ca" apu; eat receei n d H ^: g | ^ « ^ n ^ n ă emotii.e7

f « UV m W " W M - |us#s# real. O dorise

T0! n J 'e ra sigură.. Dar. lu c ru nu m a , p u ţ in

cha Hnrea sa dea curs dorinţei. si9cun n geam ăt de n e p u tin ţă . C h a rlo tte se

si începu sâ aran jeze h îrtiile de pe b irou In

sea ra aceasta nu m ai e ra bunâ de n im ic . D a r

mîine, cine ştie...

Matt reveni.-Eştiga ta? Sâ m ergem acasă .

Acasă! Ce bine ar ti tost sâ fie adevă ra t. D a r

nu! Spusese asta mecanic, cum spusese şi "so\ia

mea”, în lipsa altor cuvinte.

Ar fi vrut să simtâ braţele lui Matt Încolăcite în ul ei, dar el părea atît de rece — aproape ostil -jurul

V

Prin

ţ to

PDF

with

out

this

mes

sage

bv

pur

chas

ing

nova

PDF

(http:/

/ww

w.n

ova

pdf.com

/)

rncît ea se descurajă. Und care-, unise? Ce era cu îndrăgostise? u

Y fia / tfY c / u / 6 '

Simbâtă dimineaţa, fiind mai puţin ocupaţi, dejunară puţin mai tîrziu decît de obicei. Ascuns

după paginile ziarului Los Angele$ Times, Matt ignora cu încăpâţînare prezenţa Charlottei în faţa

lui tnd doamna Nguyen îi puse în faţă farfuria, pături z iaru l şi păru câ se concentrează

f-vi li;siv asupra acesteia."O porţie de pate ia micul dejun, îşi spuse în

Stomacule, dragul meu prieten, iartă-mă că

■ mui, dar o fac pentru o cauză nobilft".

Charlotte citea o pagină de sport în Saturday Event, cu'aceeaşi rriinu ţioâ tfli

01/0

6/2

013

( în tot ceea ce tăcea. Cu pielea e. net«H* negru care stra lucea în raze le d i» ? â ** Mr,„

I uluitor de frumoasa. în ciuda cearcă^,61'*’ era ochi Nesfîrşitele ore pe care le p e t r e c u t de 'a

in ultimele zile lăsaseră urme. gîndi Matt f°u spus cîteva cuvinte despre asta dacâ ni r ar fi şi-ar ti îngăduit mai mult răgaz.’dar |,l r ' ,nsu5i rîndu-i, la fel de mult. Se* ia

Fir-ar sâ fie! Putea să-şi petreacă oricît timn fi vrut la birou, sâ facă orice, să ridice chiar tonf de fontă, oricum ar fi dorm it prost. Se culc6 epuizat, cu speranţa de a dormi ca o scîndurâ* dar degeaba !n fiecare noapte avea aceleaşi coşmaruri; i se părea câ arde în flăcări. Auzea vocea Charlottei strigîndu-i numele şi se trezea buimac, cu sudoarea curgînd pe el. Poate câ aceleaşi amintiri o chinuiau şi pe ea. Poate câ şi ea avea seara aceeaşi speranţă: sâ cadă într-un somn fără vise.

Totuşi, Matt recunoştea câ avea şi alte motive

sâ doarmă prost. Işi amintea mereu felul în care

Charlotte îl sărutase şi se trezea şi se plimba ore

în şir prin cameră, spunîndu-şi câ ar adormi mai

uşor, dacă n-ar şti câ ea se află la cîţiva metri de

el. dormind în cealaltă cameră. Da, totul ar fi fost

mai uşor, dacâ n-ar fi întîlnit-o niciodată

Şi nu numai sâ doarmă, ci să trăiască pur şi

s implu.Avea nevoie de ea aproape tot atît de mult ca

şl de aeru l pe care-l respira. Şi n-avea dreptul s-o

atingă. Desigur, cu putină îndrăzneală şi răutate

'■--- — y C k r u t in ^ D t f ^ Ş

{ O femeie de onoarey—

P®, nulea sâ o seducă daca ar vrea... Şi apoi, dupâ şase luni. sa o pâraseascâ. Dar ştia din instinct ca ea nu era tipul de lemeie care sâ iasă nedemna dintr-o asemenea aventură. Şi Începu tot mai mult sa creada câ acesta era şi cazul lui.

Ce situaţie infernală! Căsătorit cu o lemeie frumoasa şi atrâgatoare, o lemeie pe care o do­rea atit de mult, dar era condamnat sâ doarmă singur Un om cu nervii mai slabi şi-ar fi pierdut

| minţile.■ — Mîine e parfy-ul la mătuşa Ruth, spuse ["charlotte neridicînd ochii din ziar.■ — Ştiu, bombăni el. Acum, cînd căsătoria Miisese pre lungită cu şase luni. prin deciziejudecătorească, nu mai era nici un mijloc de

| scăpare.

Nu pot eu risca o asemenea chestiune,[adăugă ironic.

Charlotte ridică ochH si surise micâ victorie sâ-l irite pe Matt. De patru zile o trata cu o indiferenţă îngheţată. Ajunsese sâ se mtrebe dacă nu cumva şi-a imaginat pur şi simplu dorinţa pe care i-o trezise. Totuşi, întîlnea, din cînd în cînd. o seînteie în ochii lui Matt —

urmă a unui foc ce mocnea în adîncul sufletului lui.

Matt îşi bău cafeaua, îşi şterse buzele, îşi aşeză servieta pe masă şi privi la ceas.

- Am sâ trec astăzi pe la mine, sâ iau niştelenjerie, o anunţă.

■ Charlotte luă în grabâ o înghiţitură de suc de

f porto cale şi se ridică-Du-te, îi spuse simplu.

, Matt deja se ridicase pe jumătate din i nu s-ar li putut lăsa la loc, fârâ să para SCaun Si

Dintr-o dată nu mai putea evita ca C h a î ° Solan înso ţească p înâ la m aş ină . P en tru 8 sâH

1 începea mai degrabă bine. 8a 2*ua

Nu-i adresă nici un cuvînt pînâ în praoui dar ea nu se formalizâ. Cel puţin îl forţa

seama de prezenţa ei, să nu o mai ignore

rutul pe care i-l dădu pentru a o păcăli pe doamn

l Nguyen fu scurt şi uşor, d a r C ha rlo tte a fn ,

re c o m p en sa tă de p r iv ire a lu i; 0 p r iv ir i sugrumătoare, plină de forţă. într-adevăr nu-i 0r!

I indiferentă! ’ era

Cbristina ® â 7 r v \

Dupâ ce term ină de în ghesu it în valiză pulovărele preferate, Matt îşi admiră camera. Era

impecabilă, căci, chiar dacâ nu mai locuia aici,

continua sâ plătească fem eia care-t făcea

menajul. Era bine rînduitâ, cu un loc pentru

fiecare lucru şi cu fiecare lucru la locul său. Dar,

pricepu el brusc, era tot atît de lipsită de viaţă, ca

şi p/anta artificială, de pe masa din bucătărie.

Ce şoc! Nu se aşteptase la asta. Dimpotrivă,

se gîndise câ regăsirea acelui univers meticulos

organizat i-ar fi pus ordine în idei — în loc de asta,

avu im p re s ia câ a d e b a rc a t la P o lu l N o rd .

încăperea era, din toate punc te le de ved e re ,

„re cu aceea pe care o părăsise, dar a$em e mai simţea aici la el acasă. Ce logică

nU fa ş' s itu a ţ ia aceas ta? N ic i una, ma' . a. ies Ce s-a în tîm p lat? Ce a provocat

tie în v ia ta lu i: iată cauzal Dintr-o dată 1 ®)raCJâtatea care îi lusese atît de dragă nu mai 1 Sintea fi r e g ă s i t ă ... Viaţa lui liniştită, reglată ca o 1

t e m u z ic a lă , pe care nu ar ti schimbat-o pentru 1 CUmic in lume, nu-l mai interesa. Atîta ordine era l hună pentru g răd in ile fran ţuzeş ti, nu pentru 1 oamenii de carne şi sînge. Avea nevoie de bună

dispoziţie, de zgomot, de mişcare.

Dorea ceva haotic, plin de neprevăzut.

Pe scurt, pe Charlotte o dorea. 1Oare o asemenea schimbare era chiar atît de I

simplu de rezum at: "Charlo tte" ? Cu un surîs. j

Matt gîndi că, deşi nu era chiar atît de simplu, era

totuşi ea. N ic io d a tă nu în t îln is e o fiin ţă m ai

complexă şi m ai m is te rioasă . Sentim ente le pe

care i le in s p ira nu e ra u de lo c s im p le , ia r

dorinţa...Un s in g u r luc ru e ra c la r ca lum ina z ile i în

această p o ve s te : n ic iod a tă nu o va avea pe

Charlotte. în t re e i e ra v o rb a de o că să to rie

albă — nu-şi dăduse oare cuvîntul?

Iar Matthew O live r era un om de cuvînt!

Şi era m îndru de asta)

v

Chiar daca însemna o slaba c o n ^ i

M a i a les de c înd o cons ta ta se n pie lei pe P 'oPria

Pentru că.-după fuga spă rgăto ru lu i lum

i se lă sase ră purta ţi de o p as iune arzat a>

doriseră cu atîta înfocare, înc ît dacă ar Se facă dragoste acolo, imediat, pe un colţ Sâ sau pe pardosea lă , pe covor, ea nu i-a r r u rezista. "

Iar apoi, s-a b lestem at, b ine în ţe les.

Da, bine a făcut, cu siguranţă, că s-a stăDin.» la timp. Mmi!

Faptu l câ erau căsătoriţi legal nu schimba deloc situaţia.

O femeie ca Charlotte merita mai mult decît un

b ă rba t ca el, un urs n e în d e m în a t ic care-şj

ascundea violenţa sub un doctorat în drept şi nişte costume de mătase.

Adevărul acesta îl purtase Matt întotdeauna în

el, ce l puţin ziua. Pentru că noap tea visa şi

n im e n i nu poa te com anda v is u r ilo r . M a rea

p rob lem ă aic i era. S ingu ra şansă să-şi ţină

promisiunea era sâ se culce foarte obosit, pentru a nu mai visa.

In a fa râ de ha ine , se g în d is e sâ-şi ia şi

haltere le şi maşina de forţă. Hotârîse asta chiar în

zori: aceste mici maşinării puteau desigur multe,

puteau sâ îi aducâ liniştea spiritului.

M u lţum ită lor, dacă totul m ergea b ine, va

dorm i, nu se va mai amăgi cu plăcerile simţite

c înd o ţinuse pe Charlotte în braţe, nu se va mai

_______J

Christina 'Dair '

'o~fctncie de onoare

. . cU toa te *.!•.«i

tf0fntei de nestâpinit.d°c noate chiar va uita insp â im în tâ toa re le c lipe

?'feo crezuse m oartă,

în c h i s e ochii. Ga şi cum a ju n g e sâ în ch iz i h i pentru a a lunga o am in tire u rîtâ .

pentru a mia oara . re va zu p is to lu l înd rep tat c o re e a . Uneori, in vis, reuşea sâ strige "Charlo tte atenţie, e îna rm at!", d a r uneo ri - şj asta era cei § 2 vai chinuitor - ram /nea mut. Atu<

alerge pe culoar, p e n tru a l d e za rm a pe r § )

înainte ca acesta sa trag a. Dar cu cit a lerga cu atît culoarul se lungan u — «.. w . -u

<5®2>5=3

A t ^ 1 y 13 | 'Auzea locurile de arm a 51

a câ Charlo tte e moartă.

Charlo tte în b irou, a lă tu ri

fata in joc. O striga, dar ea

1 ce în ce mai ta re , dar re. n ici pen tru a-i atrage ;ci p e n t ru a-l sp e ria pe

o a c t i3 a c o P e r * z g o m o t u l « s a variantă a coşm arului=°n ? P rezenta Pe Charlotte i n s in g e r a t â , n e m i ş c a t ă

1 , ^ a,t deschise ochii lin ferestre. B riza a c o p e r e a 7n C6t° S in,ra Pfin amestecat cu ţipătul o I ! V 9 ° m o ,u l v a lu r i lo r

se trezea cu certitud

Uneori o vedea 1 de omul care-i pune

nu-l auzea. S trig a I niciodată destu l de

1 atenţia C h a r lo tte i,

, atacator, n ic i p e r

I împuşcăturii or. în ac

imaginea u rm ătoare

întinsă la p â m in t moartă...

De ce n-a-nţeles mai devreme? a un simplu spărgător, era un adevărat0.61® nu «r» i intrase pentru a fura, ci pentru a as &5' M

căutase clipa propice pentru a disDăr«'na Nu pregătea ţinta a> c* îşi

Iar ţinta lui era Charlotte.

BeXsg

în prima parte a drumului spre casă, Matt se gîndi cum să-i spună cîî mai voalat Charlottei câ cineva îi ameninţa viaţa. însă nu găsi cum. Dar din momentul în care coti pe bulevardul Los Feliz, nu-l mai îngrijo ră decît un luc ru: avea s-o

regăsească teafără şi nevătămată acasă? Pentru câ era logic să gîndeşti câ insul care încercase sâo omoare şi a ratat prima lovitură, va încerca din

nou.Ajunse în faţa casei tocmai la timp pentru a o

zări pe Charlotte în costum de sport, cu o rachetă pe umăr, fâcînd colţul pe la garaj şi luînd-o în

direcţia terenului de tenis.O ajunse în pas alergător. Intră în vestiar îri

clipa în care ea deschidea uşa dulapului de fier în care erau aranjate genţile.

Auzindu-I că vine, Charlotte se întoarse spre el

şi fu nespus de surp rinsă sâ : l vadă acolo,

respirînd obosit şi înroşit de efort. îl ironiză:— Ei prietene, cîtă grabă sâ mă vezi!

Matt surîse, dar nu răspunse nimic. Charlotte

, -------

■ outea s-o privească dupâ plac şi,

„,j în viaLent îi era destul, entru mom . ^ mgj e>(ersez serviciul. A tost

*j"na punctul meu slab, dar dacă al chet în,0meface un set sau două.Pu m Matt, în loc sâ-i răspundă, o contempla

C cum ar fi fost o apariţie supranaturală,

^ J ^ e u T T o n o a r i ) ^

ş1H - 9Nu ştii sâ joci tenis?

— Ba da, ba da., murmură el.— Atunci m ergem ?

| __Mi-e fricâ sâ nu mâ fac de r îs . H— Voi fi i n d u lg e n t â ^ ^ ^ ^ ^Matt reflecta o clipă. Charlotte îşi spuse câ

deliberează dacă sâ meargă sau nu să joace

tenis, cînd de fapt el se întreba cum să găsească

cel mai bun m o m e n t p e n tru a*i spune de

bănuielile şi de teama sa. în sfîrşit, acceptă.

— Bine, fie, îi spuse. Un meci din două, dar sâ |nu mâ faci sâ alerg prea mult...

Charlotte acceptă bine dispusă, iar Matt ar ti

rîs şi el, dacă n-ar fi în tre văzu t ceva ce-i tăie răsuflarea.

- Charlotte, îi zise cu jumătate de voce, fără să i tresară un muşchi.

iubită de această brutală schimbare de ton, ea

de chise ochii mari şi se îngrijoră la rîndu-l.

Da? întrebă.

Charlotte, ai încredere în mine?

Era surprinsă atît de întrebare, cît şi de tonul

ph care fusese pusă — monocord, alarmat.

Bineînţeles, râspuse Charlottb

- Atunci, nu m işca, murmură Mo,* milimetru. Mat».

^ ----- ----------------- CkrUUnaţjba

nic i,Privi fix la ceva din spatele ei.— Ce...? începu ea.

Matt înţelese cu vrea sâ se-ntoarcă d vedea ce se-ntîmplă în spate. Pentru a

— Nu-ţi întoarce capul, îi ordonă el.

Oprindu-şi mişcarea, ea îl ascultă.

Atunci Matt o ocoli în tăcere, fără să resoi

cu o economie de gesturi demnă de un karateka

Ea îl urmări cu coada ochilor. Scena îi părea puijn

comică, dar daca nu era decît un joc menit sa-i

pună la încercare încrederea pe care o avea în el

Era hotărîtă sâ meargă pîna la capăt, pentru a

nu-l dezamăgi.

— Ar fi o dovadă de amiciţie să îm i spui ce se

întîmplâ, îi ceru ea, mai în glumă, mai în serios.

— Da, dacâ îmi promiţi câ nu te întorci.

Charlotte se opri la timp p en trua nu-i răs­

punde printr-o aplecare a capului. în loc de a-

ceasta, bătu din p leoape şi spuse dintr-o

răsuflare:— Da.

— Atunci ascultă, ascultă bine... am să-ţi

spun ... nu voi întîrzia sâ-ţi spun...

Vorbind, Matt continua sâ se apropie.— ... da, îţi spun.

— Ei bine, insistă Charlotte, pe care toate

aceste preambuluri începeau sâ o neliniştească.

- Cînd am sâ-ţi spun, n-ai sâ tresari? întrebă

-\

- w a: sâ leşini?Ei fir-ar sâ fie! Nu mâ mai fierbe atît!

w-’ai s-o iei la fuga?IU Matt. spune odată, pentru Dumnezeu!— Ei bine, iată. Este în spatele tău un... un...

— Un ce?— Ceva foarte neobişnuit...- H a i spune!

— U n ş a rp e. t , ■Charlotte nu tresări, nici nu ţipă, nu leşină şl

nu o luă la sănătoasa. Tremura puţin. Mai multde dezgust decît de frică.

— Un şarpe?!

— Da. încolăcit printre genţi. Nu mâ vede. Sînt acoperit, dar eu îl zăresc prin crăpătura uşii. Şi, daca judec după modul cum îşi mişcă coada, nupare prea mulţumit.

- O h !

Charlotte şi-l imagină şi dintr-o dată începu să respire greu. Matt i-ar fi cerut să nu respire deloc daca ar fi crezut că e în stare.

El se apropie şi mai mult. Era oare posibil ca ar st şarpe să fie intr-adevăr ceea ce credea M itt? Pârea incredibil şi totuşi, o eroare nu era ' bilă: corpul împodobit cu Inele viu colorate pe fond închis... o viperă, cu toate că era mai mare decît cele pe care le ştia Matt, în albastru şi alb,

promit- _isl-ai sâ tip'?

Vocea Charlottei tremură: — Da.

Era timpul sâ acţioneze. Matt inspiră Drof.,„.. şi se aruncă spre uşa de fier. Dar Charlotte ia c

pâtul nervilor, nu se mai putu stâpîni, schiţa un

gest de întoarcere. O fracţiune de secundă mai tîrziu, şarpele sări.

în acelaşi moment, Matt împinse uşa.

Reptila fu oprită în plin avînt, prinsă între uşâ

şi marginea dulapului, cu capul în afară şi corpul

înăuntru. Se zbatea cu furie, privind la Matt cu

ochii ei minusculi, plini de o urâ imensă şi câutînd

sâ-l apuce de antebraţ. Rată cu cîţiva centimetri.

— Fugi! urlă Matt spre Charlotte, fâră sâ scape

din ochi capul minuscul şi plat care se ondula prin aer.

în tre m ax ila re le de un alb ve rzu i apăru o

bob iţâ roşie: limba despicată căzu tăiată. Şarpele

se în m u ie , dar M att nu se m u lţum i cu asta.

Continuă sâ împingă cu toate puterile asupra uşii

ş i nu se op ri d ec ît a tunc i c înd tă ie în două

animalul. Era dur ca un cauciuc, iar muchia uşii

nu era foarte ascuţită. Trebui ceva timp.

---GK> J

\ / ^ \ . t capul şarpelui căzu pe ciment cu un W în s,îr^ ' Un miros greţos de sînge şi venin se

1 iQof? ° lSDhn aer. Matt avu deodată un acces de

1 râSpî1 în ochii şarpelui mort, ura ucigaşă eraI greaţa -

I înCrhariotte nu fugise. Stătea ia cîţiva paşi mai

I - io în spatele lui Matt, contemplînd scena, înco oare necesar Sâ ţe încrîncenezi atît

-mpotriva acestui sărman animal, îl întrebă ea.

' Matt se enervă.

— Ce? încă mai eşti aici? Ce te-am rugat?

Acest sărman animal, cum îi zici tu, ştii ce este?

— Un şarpe.

— Ce fel de şarpe, dupâ tine?— Destul de gros, în culori frumoase, cu ochi

strălucitori.

— E o Elapidâ.

— O ce?

— O verişoară a şarpelui coral, a mambei, acobrei.

- A !?

— Cu destul venin cît sâ omoare un cal.

Charlotte îl exasperase. Acum, cînd devenise

lividă, Matt simţi câ şi-a luat revanşa.

— De unde ştii?— Am fâcut călătorii în Vietnam, închipuie-ţi,

plătite de unchiul Sam. Acolo e plin de şerpi ca

ăsta. Mi-era mai fricâ de ei decît de Vietcong.

— Dar de unde o fi ieşit?— Bună întrebare, scumpa mea şi-ţi mulţu-

ca mi-ai pus-o. Aş cam avea eu o Idee.

■ onoaTtJ ------- .

C l î rU U n a i^ x X

Să fi scăpat de la grădina venit sâ se ascundă aici? ZOo'°gicS Şi .

Da, da, asta-i cu siguranţă a t cîteva străzi cu atenţie, oprindu-se la se 6rs trecut prin parc, a găsit dulapul vestiamia,°r' 9 deschis, s-a urcat inauntru, şi-apoi, cu m

sale braţe musculoase, a închis uşa. ,Cu 'e

— îţi baţi joc de mine, Matt, nu-i frum

într-adevâr nu-i de rîs, dar eu nu cunosc n j i despre şerpi... \

— Atunci îţi trebuie mult sâ te gîndeşti că ăs»a fost ajutat? - jH I

— Ce-nseamnă asta? !

— Asta înseamnă, Charlotte, că...Matt ezită, era mai greu sâ-i spună decît a rii

crezut.— ... câ cineva încearcă se te omoare, spuse

dintr-o răsuflare.Charlotte reacţionâ la această veste aşa cum

se aşteptase: cu cea mai mare neîncredere.

— Şi, de altfel, adăugă, cînd ea rămase cu

ochii la el, mută, cu gura căscată, nu a fost pentru

prima dată cînd a încercat.Pe loc, neîncrederea Charlottei fu urmată de

stupoare.— Ce tot inventezi, murmură ea cu glas pierit.

— Vorbesc despre un fals spărgător.

— Cum aşa, fals?

— N-a fost o spargere, Charlotte.

— L-ai speriat înainte de a avea timp sâ fure

fată ce-a fost.

B in e - n ţ e le s câ are. Avem ordinatoare şi

maşini de sc ris în b iro u r i şi un te le lo n în

snack-bar. . 1Matt nu-şi putu reţine un suns.— Nu spun câ nu e nim ic de furat la

Rutherford Packaging, spun doar că un spărgător cu o inteligenţă medie ar înţelege uşor că ar taceo alacere mai bună dînd lovitura la unul dintre vecinii voştri. Adevărat sau nu?

— Adevărat, Conveni Charlotte mai degrabă

nesatisfăcuta.

— Dar sâ admitem câ hoţul nostru este de o in te ligenţă m edie şi câ p refe ră sâ intre la

Rutherford Packaging. Ar avea totuşi nevoie să-şi încarce cît mai repede posibil marfa în

maşină: da sau ba?

— Sâ admitem.— Totuşi, tipul de-alaltăieri seară şi-a parcat

maşina la cîteva sute de metri de acolo, dacâ el

o ti tost cel pe care l-am auzit atunci.

Charlotte ‘ ......................... ........De lor. ih'sr ni

V .

— !ar dacâ şi-a dat seama câ zona nu • de ce n-a plecat aşa cum a venit? De ce PUs>'« pistolul cind ar ti putut s-o şteargă lăra J* Stt>s nimeni? 1

Charlotte îndrăzni o explicaţie.— Pentru câ. tu fiind de-o parte şj e

cealaltă, s-a simţit prins în capcană. u

— Nu, nu. nu, protestă Matt. A ştiut câ era acolo cînd am strigat. Şi am strigat cînd i-aî văzut ţintindu-te cu pistolul.

— Unde vrei sâ ajungi?— Cred câ n-a avut deloc intenţia să fure ceva

zise liniştit Matt. Cred câ era acolo ca sâ te ucidâ.

— E ridicol. *— Cum şi scîrba aceasta de şarpe a fost pusâ

aici ca sâ te omoare. J JC ha rlo tte fu cu trem u ra tă . Şa rpe le , prin

aspectul lui alungit, prin grosime şi culoare, o impresionase mai mult decît spărgătorul.

— Şi cine ar vrea ca eu sâ mor, dupâ părerea

ta?— Văd deja trei suspecţi.

— Trei?— Howie. Walterşi Ruth.Matt s-ar fi aşteptat ca Charlotte să protesteze

cu vehemenţă. Fu decepţionat. Ea se mulţumi să

rrdice din umeri.— Unu l d intre cei tre i v isează sâ te vadâ

moartă, insistă el.

— Nu, nu ei.— Şi nu vor înceta pînâ cînd te vor omorî.

_______ _____

---- ----------C firu iin a && &

W R el. re p e t* C h a r lo t te .

C în d d e s c h is e ochii, lacrimi mari 11 curgeau pe

obrai'N af jace gsţa njcj unu( dintre ej ^ă iubesc 1

Pr0f_Unul dintre ei iubeşte şi mai mult banii.Charlotte deschise gura ca pentru a vorbi,

apoi renunţă. Scutura din cap, inspiră profund şi

Ifârâ vlagâ.Matt se apropie de ea şi o luă în braţe. Ea se

lăsă. El o legănă, în timp ce ea îi plîngea cu lacrimi fierbinţi pe umăr. Cînd, în cele din urmă,

după mai multe minute, se desprinse de el, Matt constata că îşi revenise.

— înţeleg câ te gîndeşti la asta. spuse ea. Pare logic, dar nu există numai logică In viată. Exista şi dragoste, încredere, loialitate. îmi iubesc lami a Şi ei mă iubesc. Şi sînt sigură, în adîncul

câ n-ar căuta să-mi facă râu. Toată logica d r nae nu m-ar face sâ-mi schimb părerea.

işi şterse cu mîneca o ultimă lacrimă de pe o b r a z .

— Te rog. reluă, nu-mi cere să aleg între tineŞi “ i.

— Dar nici nu-ţl cer sâ...— Ba mi-o ceri. îl întrerupse Charlotte. luîndu-i iru faţa tntre palme, Poale nu~ty dat s s tttt* ,

' tocmai asta faci.— Nu mă gîndesc decît la siguranţa ta. se

, îrâa l,

Dar dacâ te-ai gîndi la fericirea mea?

01/0

6/2

013

f/f/t i

,r'cin

— f «flolrori M V Ghtrlotln fi|)ntbn din cap

UlfJCOlo ( I i i (I »| vl«, li ni vn,n ft/î II,

M « H ? II In lm l iA I# ,,,J •< Ur,QIIMlnoln|oliift, frtHjnmiio nl

c u r A"'nelm l,m" ... d. b*nui,U(. Ul%

M ,. l l friR fln/i « « p u l D i, , |,lf ( irn c|

«"•' util «io nfblin .in (ir.ifjnr.in v| în c r td .,* !011* fufiiM ->l widfl IiiifiiHji C(m, ' Incii natura rl<> închini Ar li „„hui, lta i(l ' ° f «U- «Mu Doar «iu am d„ bylci ™ w M

BîXs®

y

Dumu a, ziua petrecerii Ic m ituşt fta iitiw M.iti lila pottâ de această petrecere cum II * splnzure. Ideea de a o aduce pe Mi.iti in mijlocul unul congres al asasinilor li >ii i i, dar promisese. Şl dacâ Charlotte <i > i are o laţâ obosita, aceasta se datorai 'i ca dormise puţin, in coşmarele lui,1 ! fie arma II se adâugasert şerpii.

' amiază, chiar inMuth, Matt ii ceru Chartottel chifle de iei Era practic pentru prima oifft ctftd tşt

---------

A

01/0

6/2

013

descieştase gura în ziua aceasta p

j spunînd câ e în stare sâ conducă şi sin Pfot«tu răspunse câ nu se îndoieşte, dar câ e ra El|

aşa ca sâ nu-ş; deranjeze toaleta. CharlUn' *** din toata mima sâ-l c re a d â . M att 0r' complimentase pentru frumoasa rochie d nU c pe care o purta, dovadă câ nu era in apele*

— Şi nu cred câ mi-ar rezista nervii, dacâ^ft vedea conducînd pe străzile atît de agiomeale Los Angeles-ului, îi explică el. v ţ l

Ea consimţi, fârâ sâ mai aştepte argumente în

olus şi-i în tinse che ile , pe ca re e l le |ua

aruncîndu-le de cîteva or» în sus, în semn de victorie. Ce bărbat exasperant!

Pe u rm ă , m erse râ în a c e la ş i 'p a s spre

au tom ob il şi u rca ră fâ râ un c u v în t. S inguru l

subiect de conversaţie care I-ar fi interesat pe

Matt privea bănuie lile lui, iar acest subiect era

interzis.

M a tt am ba lâ m o to ru l p u te rn ic şi dem ară,

fâcînd să derapeze puţin pe pietriş pneurile reci.

Maşina ieşise deja din parc şi se îndrepta spre

şosea, cînd Charlotte se hotărî sâ rupâ tăcerea.

Ghicind fără greutate ceea ce-l interesa pe Matt

spuse brusc: - 1— Cred câ înţelegi prea bine câ nu sînt deloc

convinsă de faptul câ cineva ar înce rca sâ mâ

ucidâ.

Nu era un lucru despre care sâ vo rbeş ti cu aî'ita superficialitate.

M a tt tre s ă r i şi se ntoarse spre ea cu ochii

mari jaf cre2t, sincer, câ şarpele acela“ acoi0, câ a văzut lumină şi şi-a zis: ‘la

^oîtâ! Sâ mâ duc sâ-i fac o vizită drăguţei xctpja de Charlotte1

L a putut ajunge acolo din întîmplare.__ Şi tot din întîmplare un pistolar te-a ales ca

tintâ in e xe rc ite lui de tir?— A fost o spargere cum sînt atîtea mii.— Dacâ crezi asta, înseamnă câ eşti nebună

I de legat, decretă Matt* ,

I spunind aceasta, apăsă pe acceleraţie, iar C' e. et-ul ţîşni ca o rachetă.

C >r.d, la in te rsecţia următoare, el coti spre stingă, fârâ sâ încetinească, Charlotte îşi spuse câ j\q sâ fie foarte, foarte nervos. Insă ea, pr ' jI ei de-a fi, avea multă Îngăduinţă pentru ' iar această criză a lui nu o şocâ mai mult

oec ’ era nevoie. Doar cînd Matt trecu pe roşu a ' . A lucrurile nu merg aşa cum trebuie.

— Ce se intîmplâ? strigă ea cu voce ascuţită,cînd maşina atinse un Pontiac uriaş care

î din sensul opus şi răsturnă două pubele. Nu mai avem frînâ. răspunse Matt printre

d -

şeaua era îngustă, plină de curbe şi ?n La fiecare curbă, maşina prindea vltozfl.

roduse un şoc, însoţit de un zgomot sec ca oexplozie. Charlotte tresări Oglinda retrovizoare a

v trecere, pe aceea aune i T e s ta ro s s a ca re s ta ţ io n a . In fa ţa to r.

şoseaua cotea in ac de pâr. Fârâ a ezita m ^ luă de-a dreptul printre un indicator de incenr?U 0 un stilp electric, depăşi bordura, lâsînd în sna»U şi peluză. Pe terenul denivelat şi umed. Chevrolet* 0

începu sâ se smucească şi sâ se mişte ca Un c ! la rodeo. Matt se apucă cu o mînă de volan şj c cealaltă sprijini capul Charlottei. ca sâ nu ţîşnesca

prin parbriz. v U— Capul între genunchi şi m îinile pe cap, ţj

strigă.In timp ce se conforma, C ha rlo tte auzi un

zgomot îngrozitor. Maşina se opri, dînd impresia câ alunecă încet pe o suprafaţă de cauciuc.

— Charlotte! urlă Matt.Ea deschise ochii şi ridică capul. Matt părea

calm. O dîrâ subţire de sînge îi curgea de pe

frunte.— Dumnezeule, sîntem în piscina lui Morris,

m urm ură, descoperind pe isa ju l din jur. Mă va

omorî!— Pentru asta trebuie să mai aştepte, replică

Matt. jumătate în glumă, jumătate în serios.

Abia atunci Charlotte îşi dădu seama că apa

intrase în maşină. Voi sâ deschidă portiera, dar

Matt o opri.

— Nu acum.O apucă de în c h e ie tu ra b ra ţu lu i ca s*o

op rească . îi desfăcu centura de s ig u ran ţă cu

cealaltă.— Ne înecăm! spuse ea.

Era moartă de frică.

„— ------------C hrU tin a

^ C h a r lo t te , mâ auzi?— Da, spuse ea cu o voce slabă, fârâ timbru.

— Dacâ deschidem acum una din portiere,

apa va nâvâli deodată şi maşina se va răsturnă.

Deci, iată ce trebuie să facem.Apa ajusese pînâ aproape de parbriz. îndată,

prin geam urile lăsa te — imposibil de ridicat fiindcă aveau comandă electrică — apa începu să năvălească înăun tru . Nu mai era timp de vorbe.

— Nu în tinde mîna pînă cînd nu-ţi spun. Trebuie sâ aşteptăm ca presiunea să fie aceeaşi de am be le părţi ale po rtie re i, îna in te de a deschide. Cînd am să-ţi spun, împinge cît poţi de tare şi ieşi. Ai să urci singură la suprafaţă.

Deocamdată apa Intra prin deschideri. Matt îşi seca centura de siguranţă şi aşteptă. Cînd numai capetele le mai rămăseseră afară, strigă:

— AcumlInspiri profund şi aşteptă pînâ cînd fu sigur câ

portiera Charlottei se deschise, apoi o deschisepe a lui şi ieşi.

Ajuns la suprafaţă, o câu tăJn jurul Iul. Ac fi

r

trebuit sâ fie acolo... dar nu era

Matt privi dedesubt şi, prin apa clar* siluetă cu contururi estompate DP i 0 **rt m maşină! ' p ,Uh,4»at« J

Trase aer în piept şi plonjă. Hf.

Ea se zbatea Ajungînd alături de ea

roch ia ei se p rinsese în po rtie ră şi a Câ împiedicase sâ iasâ. Se prinse de maşină c*9 0 nu fie împins la suprafaţă, apucă stofa şi tra

Era un velur solid. Matt se încăpâţînă. în cele di urmă, ţesătura cedă. Cînd ultimul fir se rupse Charlotte fu împinsă spre suprafaţă, ca o torpilă' Matt o urmă, ieşind imediat după ea. După cum se aştepta, Charlotte era vlăguită, pe punctul de a ceda. O apucă de mijloc, ţinînd-o deasupra apei şi înotă pînâ la bordură, unde, o mică mulţime de curioşi se şi adunase. Acolo o încredinţâ primei perechi de mîinl care se întindea spre ei.

Charlotte fu întinsa pe pămînt. Matt ieşi din apă şi se aprop ie de ea. O scu tu ra o tuse înspăimîntâtoare... Dar dacă tuşea, era în viaţă. Iar pentru urechile lui Matt, acest zgomot dureros

se transforma în melodia cea mai suavă.

Schimbară o privire şi un surîs.— Sâ nu-mi mai faci niciodată aşa ceva, spuse

Matt.— Ce?— Sâ nu mă mai faci să mor de frică.— Ţi-a fost ţie frică? exclamă C h a r lo t te

înce rc înd sâ rîdâ, fapt ce-i declanşă din nou

tuşea Ei bine, mie nu. Eram sigură câ te ve i

^ ^ ^ f p m e i a incorigibila!" g înd i el cu tandreţe.

" ° e mai bine: cu părul ud, cu machiajul şters0 pnVhia s fîş ia tâ , îi pă rea m ai frum oasă ca

fşj [°dCatâ |-ar fi spus-o, dacă ea n-ar fi tuşit din

h ° UApâru la c a p ă tu l g ră d in i i un om ca re se L drepta spre ei cu paş i m ari. Blestema, agitînd

dumn i i . E ra fâ râ în d o ia lă M o rris ... M att avu

Ijm p res ia că om ul nu e ra ch ia r mulţumit.

în acelaşi m om en t, o fem e ie venită nu se ştie

de unde ieşi din micul grup de gură-cască cu o

p ă tu ră pe ca re i-o dădu lui M att. Acesta o în făşură în grabă pe C h a rlo t te . în tre tim p,

strigătele domnului M o rris deveneau tot mai

sonore.

— Du-mă acasă, imploră Charlotte. Vreau să mâ duc acasă.

Matt se ridică, o ajută pe Charlotte să stea în

picioare şi o luă în braţe. în ciuda timpului frumos

şi a cuverturii ce o înfăşură, ea tremura.

Erau gata să plece, cînd un om în cu lm ea

mîniei le bară drumul.

— Unde mergeţi aşa? urlă acesta.

— Acasă, răspunse scurt Matt.

— O l P riv iţi ce-aţi făcut aici!! Pe luza mea,

1 rb r^tii mei, piscina m eal C ine sparge plăteşte,

pri itene!

— îndată ce ajung acasă, chem asigurările,

puse Matt. Vă garantez că vor trimite un expert

înainte de căderea serii.

J

— Companiile de as igu ra re ! e x c la m T '^ 'N furios. Iar gluma asta! Aş avea noroc d a ! 0rnm plâti jumătate din pagube! Şi asta în ontc* muar luni! pisPre2eCe

— Nu vă fie frică, răspunse Matt printre w' Cineva va plâti! Şi încă repede! ainti.

Da, cineva va plâti pentru toate astea $i ţn scump. De îndată ce va reuşi să-l înşface..

Omul, m înios, deveni, deodată in te re sa ta Charlotte. fle

— A, femeia asta! Conduce ca o nebună-de cînd are şaisprezece ani. Pînâ la urmă trebuia sâ

i se în tîm p le ş i a şa c e va . C hem po liţia

domnişoară Lambert. O să /â ridice permisul, vă garantez, o ameninţă el.

Dacă nu ar fi avut-o pe C ha rlo tte în braţe, Matt I-ar fi luat cu siguranţă de g u le r pe individ.

— Dacă ţineţi neapărat sa ştiţi, eu conduceam,

îl informă. Cînd vor sosi po liţ iş tii, să-i trim iteţi la

mine. Acum daţi-vâ la o parte!

Trebuie sâ fi fost ceva teribil în vocea lui Matt - sau în privirea lui — pentru câ furiosul domn

Morris uită pe loc câ este mînios şi se îndepărtă

pentru a-i lăsa sâ treacă.Anunţată de un martor al even im en te lo r,

doamna Nguyen cobora în grabă strada. Ajunse

în momentul în care ieşeau de pe proprietatea lui

Morris, trecînd peste gardul viu. Doamna Nguyen

respira greu.

— Ce s-a-ntîmplat? întrebă înnebunită.

Cum Charlotte tremura din ce în ce mai tare,

ro / im e U ^ J n d ă r t ) -

rfndloâ nu-i «mp de explicat».

9 ^ id an t spuse simplu." V"i an fec îndu-se, a d ă ug ă la u re c h e a Apoi. dr '

doamnAmN mJot1ve să e r e i câ au fost "luc ra te "

. c înd va sosi politia, cereţi sâ verifice, da?

ff,nl Bineînţeles.Matt îi mulţum i şi porn i spre casă. Ş tia câ

treaba e ra în m îin i b une , lă sa tă pe s e am adoamnei Nguyen

Uscat şi schimbat, cu umăru l sprijinit de uşa

Charlottei, Matt o aştepta să iasă din baie, unde

intrase să-şi dezbrace hainele înm uiate şi să-şi

şteargă urmele acelei băi forţate. Profită de lipsa

ei pentru a admira decorul. Totul era alb: pereţii,

s to rurile , c o vo a re le , a p ă ră to a re a de ţ în ţa r i,

a rtis tic a ra n ja tă d e a s u p ra p a tu lu i, în t re g u l

mobilier — original, surprinzător... Iar cînd apăru

Charlotte, în kimono roz cu violet, s-ar fi putut

spune câ este prima pată de culoare pe o pînză nouă.

Cu naturaleţe, se lăsă în braţele salvatorului.

—■ Brrr! fâcu ea. C rezusem câ n-o să-mi maifie vreodată cald.

— p-e bine?

~ D a -d a tt î i re s p iră m ire a s m a , o s a v u ra : e ra

p oaspăta şi parfumata. Ce plăcut era sâ o ţină în

" ...... ..... . ^ r ' > ____________ I

01/0

6/2

013

/

iuui

— Ah, făcu Charlotte.

Simţi cum Matt o sărută pe creştet şj

El inspiră prelung, îndurerat.

se ''Pi de

— Oh. nu vreau sâ mâ mai gîndesc la a zise. 8ta-

Charlotte surîse. La adăpostul braţelor lui Matt îşi venea în lire. /

— Totuşi n-am început eu acest subiect, glumiea.

— Ştii la ce m-am g înd it c înd am căzut în

piscină? întrebă Matt.

— Nu ş tiu ce-ai g în d it tu , d a r eu mi-am

imaginat titlurile din ziare: ”Un bărbat, o femeie şi maşina lor in piscină, vezi foto 5".

Matt o strînse şi mai puternic în braţe.

— Nu e de rîs, aş putea spune că dimpotrivă!

— De-acord, conveni ea.

în vocea lu i M a tt se s im ţea m în ia . Nu din

cauza fricii sau din altă cauză. Cum Matt obişnuia

sâ-şi p ăs tre ze pentru el em o ţiile , C ha rlo tte îl

întrebă:

— Dar tu ce-ai gîndit atunci?

Răspunse fârâ sâ ezite:

— Câ vom m uri şi vom râm îne veşnic unul

lingă altul, ca soţ şi soţie, fârâ sâ fi fâcut vreodată

Pentru cîteva momente n-a mai spus nici unul

nimic.

<JK> J

L g o s ' ^ ' e s t e cuvinte. Charlotte fu străbătutăI Awzin î ' o f se îndepărtă puţin de Matt pentru

K»un orivi în ochi si a vedea dacă vorbeşte k lpU‘!»u nu intr-adevâr, vorbea serios, r ş j eu m-am gîndit la asta, îi mărturisi cu un

sur! î ‘si-acum de ce ai privirea asta vinovată?

H Pentru că am c re zu t în to td e a u n a câ-i

a d e v ă r a t ce se spune: în m om entu l m orţii ne

trece prin minte ca un fulger în treaga viaţă. Iar

eu, eu m-am gîndit mai a les la lucrurile pe care

r nu'le-am făcut... ;— Te asigur câ înainte de apusul soarelui le

/om face, p rom ise a tunci M att. Sau cel puţin mmeni nu ne va putea reproşa că n-am încercat.

Pe cale de a consimţi întrutotul, Charlotte îşiI plecă încet pleoapele, ridică fruntea şi îşi muşcă

[buzele. Matt îi luă faţa între mîinile lui mari şi

puternice, em an înd o convingătoare virilitate. Respirînd în tre tă ia t, emoţionată, pierdută, dar doritoare şi arzîndâ, Charlotte aştepta. Gura lui Matt se ap rop ie de gura ei fremătătoare. Se

tarâ să lba tec , nerăbdători, încercînd sâ ‘ .ească dintr-o dată aşteptarea şi coşmarurile care-i încercaseră p?nă acum. Matt avusese

‘onţia sâ fie tandru, să o savureze cu e tinea lâ , sâ-i soarbă dulceaţa, dar buzele gede a le Charlottei aveau un ansi

' nezeiesc. Erau ca vrăjite, şi atunci cînd ea, ■-Morala scoase un mic geamăt de plăcere, el

------- cjnş-----——'

ţ o Jtm tit di - ^

r C e tina l ) â l r ~ '\

Eranu-şi m ai a m in ti de n im ic , e ra cun ■

do rin ţă în n e b u n ito a re , ca şi cum a r n o dintotdeauna 11 dorit.0

Apoi, m iinile îi a lunecară pe pârul mata

Charlottei. O ţinu strîns în timp ce îi acope ° S 91 mii de săruturi fierbinţi p leoapele, tîmpie|erea.Cu fragil. ’

C înd ii m uşcă cu d e lic a te ţe lobul dulce

u rech ii, C ha rlo tte i i se tă ie răsufla rea . Cînd îi

m îng îie cu v îrfu l buze lo r p ie lea transparenta şl

delicată din gropiţa gîtului, unde-i bătea pulsul, ea

sim ţi cum se înm oa ie , pă trunsă de o nevisatâ

fericire. Cînd el îşi coborî gura fierbinte spre sîni,

Charlotte încetă sâ mai g îndeascâ logic. Lumea

plină de pistoale, de şerpi ven inoşi şi de piscine

în care te poţi îneca se d izo lvă în intensitatea

sen za ţiilo r înce rca te acum pen tru p rim a oară.

N u m a i M a tt e x is ta , s in g u r, p u te rn ic , în tot

u n iv e rs u l. Ia r sen za ţ iile pe ca re i le dăru ia o

trecuseră pragul unei fericiri nemaiîncercate.

E a r îs e — un r îs cu s o n o r ită ţ i g ra ve

senzua le , învălu itor şi aţîţător, pur şi dezmăţat In

a c e la ş i timp, un rîs cum M att nu m a i auzise,

în ţe lese câ e pe cale sâ ofere tot atît de multă

p lăce re pe cît primea. Şi, pentru prim a oarâi în

v ia ţa , în ţe lese câ a da e m ai important decît 41 prim i.

O m îng îie pe spate, de la ceafa plâpîndâ pînâ

jos sp re coapse, trâgînd-o spre el. Ca şi ceru l

c a re - n tîln e ş te p âm în tu l la orizont, deven irâ " n

s in g u r trup.

U lii

^ b a l s a m u l

nu se crezuse

rân«? nevoie de tine, şopti el cu o voce care

' l a i era a lu i sau c a re , d im p o tr iv ă ,- e ra

"devârata lui voce, ridicata din adîncim i pe care

n.i si le cunoscuse.Charlotte ar fi vrut să-i spună că era toată a

lui câ a fost a lui dintotdeauna, dar gura lui Matto împiedica sâ rostească vreun cuvînt.

îşi trecu mîinile frematatoare pe sub cămaşa lui Matt, cercetindu-i p ie lea dulce şi fie rb in te ,

ferm itatea m uşch ilo r, s p a te le putern ic. C îtâ putere în acest bărbat! gîndi ea.

Cînd, cu mîna ca o cupâ el îi prinse unul din sini, ea crezu că înnebuneşte. Tresări violent, ca şi cum nu sînul i i-ar fi atins, ci l-ar fi luat în palmă sufletul. Şi se înfurie grozav pe hainele care îi împiedicau sâ se atingă.

Şi el se nelinişti. In comparaţie cu dulceaţa pielii, mătasea era aspră. Cu degetele tremurînde îndepărtă stofa şi-i mîngîie umerii. însă kimonoul nu alunecă pînâ la pămînt, cum sperase Matt. în

de asta, dezgolise atît de puţină piele, încît suporta acum un adevărat supliciu; îi sărută un umăr, pe celălalt, apoi, prin mătase, sînul cu ■fircul în tărit... pînă cînd îş i pierdu cu totul răbdarea.

A tunc i, o ridică pe Charlotte în braţe şi oaşeză pe pat. Cu g e s tu r i grăbite îş i scoasecam aşa şi pantofii. C u lo rile vii ale kimonoului

f '

Charlottei cînd, cu un aruncă într

violet. Goală, Charlotte stră lucea^ca"r? PatăH

fost poleită cu aur. S în ii ro tu n z i si m a r«

implorau mîngiieri. M e tt se aplecă peste '8-'0*1 m îngîie. Apoi buzele în lo c u iră m îin i |e81 alunecară tot mai jos, p în â c înd C harln tV6 pierdută, înnebunită îl strigă pe nume. ■

Ea gemea senzual. Gura lui îşi încetă perip|ui

iar mîinile-i experte îşi întrerupseră mişcarea vrăjită în jurul a ceea ce avea mai viu în ea.

C h a r lo t te v ă z u p r in tre g en e cum Matt îşi

a runcă vra iş te veşm irlte le . apo i îl simţi din nou

lîngă ea. !i şopti cuvinte pasionate, în timp ce o

m îng îia cu atîta pricepere înc ît o aduse în pragul

extazu lu i.

A p o i, c e le d ouă c o rp u r i se în t î ln iră şi se

a m e s te c a ră . în c e p u ră d a n s u l v e c h i precum

lum ea, m isterios ca primăvara...

Charlotte se abandonă întru to tu l vulcanului de

senzaţii, crezu câ spiritul ei va exploda în mii de

bucăţi şi se va risipi într-o dulce nebunie.

U ita s e a c e s t u rc u ş sp re v î r f , tre a p tă cu

treap tă , de fiecare datâ cu senzaţia câ aeru l se

ra re fiază şi lum ina devine tot mai orbitoare.

U ita se acest cu trem u r de la s fîrş it, această

dulce u itare de dupâ aceea, această pace, acest

e x ia ^ ... , .A tunc i cînd M att o îm brâ ţişâ cy o incredib ilă

d u io ş ie îş i dâdu d eo da tă seam a câ nu u itase

contrastau cu a lbea ţa n .

smgur gest. Matt d e z n o £ 'Ului- Pin,un colţ al cam ere i in rn m ^ j

actfia. Nu. De fapt, niciodată nu

„murind in D ra ^ ic iu., a,

cVtîmpla sprijinită pe umărul lui, adormi.

Matt auzi soneria de la uşă, apoi mai multe

glasuri. Se ridica uşor, pentru a nu o trezi pe

Charlotte, o acoperi cu un cearşaf, se Îmbrăcă şi cob orî pentru a vedea ce se întîmplă.

in salon o găsi pe doamna Nguyen în plină conversajie cu doi poliţişti. Domnul Morris era şi el acolo, li trecuse furia.

în tim p ce doamna Nguyen dispăru în bucătărie, poliţiştii ascultară depoziţia lui Matt, luara note pentru raport, spuseră câ la prima vedere frîne le m aşin ii fuseseră stricate in ten ţionat, dar că trebuie aşteptate rezultatele expertizei pentru a fi siguri. Apoi plecară, dînd de înţeles că vor reveni curînd, fără nici o îndoială. Domnul Morris îl rugă pe Matt să-l scuze pentru ca se pierduse cu firea — "Nu puteam şti", se apa:a el — se interesă de sănătatea Charlottei —

‘ avut un şocl Gîndiţi-văl O cunosc de cînd era m ică..." . Apoi plecă la rîndul lui, iar Matt ramase singur.

Doam na Nguyen Ieşi în acel moment din bucătărie.

Vâzindu-i fata gînditoare si de priceput câ guvernanta nu mai e'a „

c o nc lu z iile e xp e rt iz e i, pen tru a f 3 nevoie5rt°f acc id en tu l a fost un a te n ta t îmnr!»5'®Ur* t l Charlotte. ,mPotnVa ; cj

— Daca aş şti cine a fâcut asta sd.k* strălucire ucigaşa i r ochii negri f-a's 6a o cu propriile-mi mimi. * " " de gî,

— Cine sâ facâ ce9Matt îi pusese aceasta întrebare pe un ton

naiv, câci voia sâ păstreze doar pentru el tem

şi b ă n u ie lile , lâ râ za mai în g r ijo re z e sf"'® altcineva * Pe

— Ascultă, fiule, protestă familiar bâtrîna Nu sînt nici surdâ nici oarbă...

Doamna Nguyen părea foarte sigură de ceea ce ş tia . G re u de c re z u t câ a r fi p u tu t sâ o

determine cineva sâ-şi schimbe părerea. Matt nu mai insistă.

îş i trecu m îin ile prin pâr, îş i m asă viguros1 pleoapele...

— Aveţi vreo bănuială? întrebă.

Doamna Nguyen încrucişa braţele

— La început te-am bănuit pe tine.

— Care început? se miră Matt.

— F a lsa spa rge re , apo i şa rpe le acela din

dulap...— Aţi înţeles de-atunci despre ce-i vorba?!

— Ţ i-am spus că am ochi şi urechi...

— De ce m-aţj bănuit pe mine?

D oam na Nguyen îş i miji ochii asiatici, surîse

C b r ii tina © a i P

A

r o J ^ J [ ^ L ‘y

ci

I d*c(0n ? r e evident.

- ^ 0Ş{e-n!it dumneavoastră asta. sau Howie ' insinuâri.e lui grosolane?

l-am întîlnit recent pe domnul Howard

♦hprford spuse doamna Nguyen.Şi n-aţi vorbit nimănui despre bănuielile

dumneavoastră7— M-ar fi crezut nebuna— Nici măcar Charlottei? se miră Matt.

I __ Mai cu seamă ei nu-i puteam vorb i! Am

I atîta minte ca sâ pricep câ nimeni nu poate sâ convingă o tînără căsătorită câ scum pul ei sot încearcă sâ o ucidă... Dacâ i-aş li îm pă rtăş it

neliniştile mele, probabil câ m-ar li concediat. Şi

astfel n-aş mai fi fost aici ca să veghez asupra ei.

— Aţi crezut intr-adevăr câ eu eram ucia- D a .

— Şi azi nu mai gîndiţi aşa?— Nu.

— Ce anum e v-a fâ c u t să vă sch im b a ţi părerea?

— Felul în care o priveşti.

Doamna Nguyen se îmbujorâ, Matt păli.

— Vreţi sâ spuneţi câ n-am aerul cuiva care vrea s-o ucidă?

— O! Nu!

Matt surise. Această doamnă Nguyen avea

probabil o g înd ire proprie asupra p rob lem elo r

c

gastronomice, d T T d i ^ j ^ ^

mc inteligenţa, nici flerul D a r?8** nH facă un aliat din ea... câ ar Pute* eau

— Atunci cine ar putea fi? întrebă ■ ^Ce-aş putea eu şti? e*-

— Unchii ei, mătuşa?— Nu cred.— Atunci...

— Sînt în mod logic suspecţi sînt h*Dar daca ai li văzut cum s-au ocupat de moartea tatălui ei nu i-ai mai bănui. pă

— Bănui pe toată iumea.— Ce-ai de gînd sâ faci?Matt dâdu din cap.

— N-am nici cea mai mică idee, îi mărturisi— Ai cumva de gînd sâ anunţi poliţia?— Nu! Charlotte s-a înroşit toată de nervi cînd

i-am spus prima oară câ una din dragele ei rude încearcă s-o omoare.

De fapt ea nu se înroşise, fusese, în schimb,

categorică: dacâ-i mai cere să aleagă între unchii

săi şi el, el ar fi cel care pierde. L-ar părăsi fără

îndoială. Şi atunci, vînâtoarea râmînea deschisă.

Toţi ucigaşii de pe lume ar putea să tragă în ea şi

el n-ar avea cum sâ o protejeze.Trebuia acţionat altfel.

Lui Matt îi veni în minte numele unui anume Bob Stone, pe care-l cunoscuse în Vietnam şi care era acum detectiv particular. Se duse sâ 1

I rf'Se* l l Z l 'f j ' T ** « Iî a y. e s S ? ® * »

I % » « * « a s , ' s I ^ £ a r i ^ î s S 5 » a r

- - s i S " « C 1

^ t e s ^ g g g r ; ,

i W 1

P f i aurcâ te gâsesc1ncâ cu,ca,, spuse

i s 13 o a r M ă » ■ P6 ' : 6 . ^Malt se întuneca l a ^ mâ(u5a Ruth şi i-am

_ Tocmai am ^ ljpseascâ de noi. de data

SPUS clzde'iorta majorâ. i-am explicat.

muzica şi toată adunătura de invitat.-

Z l f d a . a spus p a ^ PU

i i * s a t i mp să* rostesc un singur cuvînt de

P,°Cei' r,ai caraghios, gîndi Matt. e câ Charlotte

J P'J - zic^de asta doamna Nguyen? fn trrt»

1 -a r j r r s y s . -sebit. dacâ nu câbucâtârjace|

te*d» curată cum a (ost in momentul în

; ; iasat-o.— Asta«J tot?

i

01/0

6/20

13

*ri f .

"■ "tS T i^U S ?* ••■., 'N I

,.B :lS ^ <

Mss ssssC:I ifr<ir>r,t3ţz . fţ y< P&lrtj bervitorî h u#i

t e S - s a - w S »'i/pra CIJ maf* a« placai p ‘ ® ca influn l î i r * campan,« ««

’^ v B & x r n t z i

% Q yr% ?

I c0 h^n.^b!/'ca t a°r /art «,a ‘iT t r â' " " ,u Char/oiie

- ■ * • - ■ « * . . . o « M - p . a ă . ' C î w

~77*îk _______ y

Cflri*tlni

a*u,d1ndI ' ^ U ^ ' '" l ifeT™** 09 0 tUi ^m * 'scuwp0' ,zt" 0 ,robrâţiţâ,

l < > ^ ^ e np-,(U'a o PU'ea

\ ^ x £ £ X * ~ &\ Ci, 'cininw rp il" en''<‘al

2 r t ° ^ 3 ii j i r s î tampo«4ii ^ ; a'ntS,° conţinutul trusei pentru a

p V ,- ^ r.o^neto *

i repara •* ce * , com oreflMâaU •^ °e stricase apa 030 m l n C a r e a

i:--;:-:A,g S S g ^ 8 M B i -!. ^ M e L i promitea tl. «up»1 »•

'oua" camioneta parca aproape de Intra-

ervicki. iumtzorul d« bttoan*.

; . ;C « tSErt0,w‘#d,l8U,‘'* '* ,c«u| «JJJ» * î " , î ' p l i v e ş t e

r ' îW * }

Prin

ţ to

PDF

with

out

this

mes

sage

bv

pur

chas

ing

nova

PDF

(http:/

/ww

w.n

ova

pdf.com

/)

de asta,

d ru m u ri şj sint terminat w V ' X

C rez i, mătuşă că atî» neapărat necesare, intreba ea" bal(1ar,e

— Niciodată nu-s destule atirma 1 nimic nu e mai potrivit decît b a l o a n e ? » v

P e r n h L ; ,6Ha ° a,mo.s'ef* de sarbS*oareU,Uc0Cobortnd vocea. îi spuse ia ureche ri.— In schimb, pungaşul cu speciallun"*1

I nelinişteşte. Nu prea pare de meserie n'"8 «S dintre funcţionarii obişnuiţi a avut un acclri«!,.u''“l

rost înlocuit cu ăsta. Carver l-a găsit. 5iaNemulţumită, îl privi pe mititel — un colos

faţă de Terminator— care umplea cu rinichi d vacă şi cu ciuperci batonul ruladei, dar o fâcea atît de neîndemînatic, încît jumătate cădea pemasă.

— Nu ştiu de unde Dumnezeu l-a scos, dar C a rve r nu-i deloc priceput în a găsi personal pentru bucătărie.

Apoi, cu vocea mai ridicată:— Ah, iată mirelel Şi alergă în întîmpinarea lui Matt. Cum alerga

scoţînd mici strigăte bucuroase, şi cum rochia era | de toate culorile curcubeului — plus vreo alte ! cîteva care nu existau în natură — din punctul de

vedere al lui Matt mătuşa semăna cu un papagal

^ ^C înd trebui să suporte, la rîndu-i, inevitabila îmbăţişare şi, cum aceasta se prelungea, privi pe

„ i r u lu i m â tuş ii pentru a face să nl in ochiul lui lipsit de experienţa

> ' ^ normal. Mai puţin un ins care ti „tul Pâf®* ceilalţi CU un cap şi care încerca sâ Lnâsea PB. ruladă cu nişte degete uluitorK t vasul PentrupP fl, ee9 o Doamne Dumnezeule! exclamă mâtuşa

P r . e întoarse şi descoperi măcelul, t isi reproşâ ei înseşi neîndem înarea aceluia,

l i Băiete, îi strigă ea, sosul, sosul! Ai uitat

s0 —Păi, care sos? spuse neîndemînaticul.— Sosul din acel castron.Mâtuşa se-ntoarse spre Charlotte şi murmură

nespus de supărată:I — Da-ti seama, nu are nici cea mai mică [noţiune despre bucătărie... Ruladă fără sos, unde-ai mai văzut aşa ceva? Vino cu mine, umflatule! spuse ea, intorcîndu-se spre acela. Am să-i cer bucătarului şef sâ-ti găsească un loc mai potrivit.

Spunînd acestea se-ndepărtară amîndoi, colosul cu capul între umeri, dezamăgit, mătuşa Ruth cu capul în sus, în foşnetul rochiei salemulticolore.

— E o chestie, murmură Matt, cînd mătuşa nu •-ar mai fi putut auzi.

— Oh, da, aprobă Charlotte.— Dar, dacă se încăpătînează să se îmbrace

ca un colib ri, nu m-ar mira ca în perioada împerecherii sâ nu atragă decît pitigoi!

s

/ r pOf1rjn^ri. * J p lnzâ se Jir* Pe Chari °*

h ^ î S ^ ^ - ^ % 5/ umâr m inunai ► ' 51 as'metric ri*

/ » t j iz z el: P ^*c w î ? ' 2 t e u r ^ < w « î H ?

, S c îfm bărî *P“ «e CharloB..sâ se (acâ auzită P c .on.rfa

l> c u m Jd‘ mâ du‘ “

I - E T n L ' lJ iP hM andab 'a tamea

I M ţlndu- Ipe culoar* * 'n ',u '’>'? » >"(rebâ ea.

I condamnai c a r e le ” n T/eap tâ^ ' CU aerul unul1 ‘ upliciului " id feapta brav spre /0Cul

i — £ a r r j , e S u r ' s e

— - T r^c o p e ri In sala de i u slâbi. c»nd trebuiau sâ

f m * curalmente'e de tort Baloane umllate cu eie ir*s'f|a rr.a'^nza'^a 'jJ Wcol0(, pluteau

sC^'P'laie care se sâ . ţn ţofmâ inimâ

' " £ rî t»«*>,ie *%?,*» suspin» prolund: seacaî T cWPO»?1 „ âia Si carnavalesc»!*' „inta Sâ ue nupvaia 9 ţa lntrare un rls

""in a c ^ es',,CaSucea In minte vrai«oarele din

^ " S V z t ule- ce i asta. în treb» Matt.

lnlrtcos'ndu_“* j C h arlo U J U J I

W altei

ca el cutret

In l

Prin

ţ to

PDF

with

out

this

mes

sage

bv

pur

chas

ing

nova

PDF

(http:/

/ww

w.n

ova

pdf.com

/)

/ a m ©s(ec um on

'âspunse câ da. P® ca 'e-l n Un,e

I ^ 4 :;"1»*

• îngrijorată ’ Ce'al păţit? exC| u‘ 51

s s s ^ z r s k s £ £ I ~ c . x ă v â f » « " - ' . r ’ i ; " î : :

— Ştiu, aprobă cil'» i r8z*sla(. ' $' cina Petrecere’ ™,* sea ' CU un «">* reSfim

! ^ - S ^ a â S a = « S :

| fdee^obsesiva. U5°â bu2e,e ca unul urmării de o

I |ud^ â^ u J a iuatCaceaed8c/2”8 ^unl0 1 de2° lal câ

I °amenil decretă cu’ ^ ^ ' ^ ^ ^ ^ ^ a X c u ""perceptibil. ebrietate Charlotte, sSrizînd

I Ruth e d e zn ia#* o

oiioarţy_____ '^ ' '7 * se prezinte la

^ ^ ^ T ^ o n 7'05'0. deciziei. Dar puţin

c 5 Howieap® *J " % vŞorbeşCteZcu

< r e d jjp y ii, s'9u'g a Su pentru o cauză

> ? : : <* daU 30 „ ce nevoie avea

5 ^ V ^ - ^ ' S a,s'i'bravu,meU

SgSS^*»»».pe a lui. căsătorie, ai convins o pP A propos de casa.trebâ ea.

m a,E i” susp in i pocind capul- c,jne bâtut. EaOh nu! gemu. c “ u " ^ r b în t a t a se tem e 51

repeta mereu că Pls^ urna| pentru că a tăcut de ..a i rece S' as>a

9" P ^ u ngdreselinar în line. asta s-a-ntîmplat P»*™' ' ^ “n a avu. noroc să găsească

n u m a i pentru că n a______

01/0

6/20

13

' î s â f e ţI ~ c » 7 'u r rs c â u * P J * r e

1 Carver r t l l* ' repefă Ch

1 ^ o ,::Puternica fi «j« , «JyPuternica ÎHâcusp Câ *

» 1 £ ? ş s .v 3 j £“ :& î2roch‘e «e 7 ansUato'îr deH ^ i i t Z e ' ^ aJ *'** cu“

0 Poetă avangardista ® P men<=° cu A % % * 0 ca un ofiţer în V i ’ antlmWtari<ită - *andra-

I c iz mp Ph carr,panie- uniform i i ^nbrâcată

I c£ £ H e « îj fiecare dfnlre camerelTpr 'n!®®^ a,e9 aMBate*/* IpS^T10- l,n°*

A ’ b m e Câ S0seş,i' Spuse vâz'nd-o. Tuşi din

-gg23=>„Oie de un sUsâd^ n c ţ io n e z e ace

^ ■ lâ,,aspa e ^ % i se-ndepartâ cu P^S^n c0„loarse cu spat gf |uâ 0 portocala „sărmanu|

V « a t si. i°.n? " " d„®U mătuşa Ruth are

llll ~ \

î iT » *^ iapr0Pn ? i d i C h a r l o t t e , m ă t u ş a Nucarver. 9 , .-**mai aPr0 ?ndi’ C h a r l o t t e . c a s e i. Nu

drVpta‘a l .u,* nna^atege personalul, dar nu se|

^ " ^ ^ a ^ unch,u| H o . i e c ^ n^

. s i ^ S rMatp co|e douâ tu rtu re le de

La zece şi 1“ ™*)**®’ £ea m ai m are pa rte a zahar glasat se top ’ ătdurâi a tm osle ra să lii

baioanelor exP «oiDtene ale A lexandre i şiera g re a de Nedra era aproapede la trabucurile lui Howw. p ro m e puţ,n detu rla . Cînd Matt le propuse, pr P

5 eserturltor Ned?a mitâso pe toata lumea prin t,

CS~ lin „

âtuşa Ruth bâtu ere. Nu era sârba

lamMiei. a “ C“ ,‘ei?

Nu era ea 0ratoflJ— Aceasta searâ n-ar li comDleta *

nu le-am face urări de bine tinerilor fa S?'da« 1 inc it p rim u l lucru, sper, în num a i. Sto,i'i-

tuturor Rutherlorziior de aici este sâ Z*" i ' 31 viaţă fericită şi lungă domnului şi doamnei o t *

Şi mai sper că această legătura sâ fie nu numii fericita, dar, de ce nu... fecundă! '

Toată lumea aplaudă, se ridică şi se grupă în jurul eroilor zilei.

— De asemenea, ţin sâ-i urâm lui Matthew bun venit în familia noastră, continuă Ruth.

Se auziră noi aplauze. Matt surîdea şi dâdea

din cap, tot atît de mîndru în aparenţă, ca şi cum

tocmai ar fi fost ales preşedinte al Statelor Unite.

Ruth ridică paharul.— Să bem pentru aceşti doi tineri minunaţi. Fie

ca nici un nor negru sâ nu întunece orizontul

radios al cerului lor şi ca zîmbetul de dragoste de

pe buzele lor sâ nu se şteargă niciodată...

Doamne, nu mai ştiu ce sâ spunl...— Amin! încheie Carver.W alter ridică şi el paharul. „ „m a i— Acest b ă tr în A rm ag n ac » ste c e® 1JJL

frumoasă zi din viaţa mea, spuse ironic,

^Q j^leTTonoăr?)---------- ^

nît ultimele picături, deadapeHowie nu surise la cuvintele lui Ruth.

sin9Ur’aerul grav. Cu paharul ridicat, spuse: F$ipâsJraadăuga: pentru Charlotte, liica dragei şi

"tatei mele surori Gwen şi pentru Matthew giver bărbatul pe care Charlotte şi l-a ales drept

^Trecură cîteva clipe. Privirea îi deveni gravâ şi dură a p o i încheie, cu vocea schimbată:

_ E în interesul lui sâ aibă grijă de ea! Căci

altfel-

■Mult dupa m iezu l nopţii, după ce invitaţii plecaseră şi bucătăria fusese pusă în ordine, Charlotte şi Matt se aşezară unul lîngâ altul pe

[una din canapelele salonului. Era acea orâ la |care fie că a fost reuşită sau nu petrecerea, toţi invitaţii spun "of!" Ea se descâlţase şi-şi pusese picioarele pe o măsuţă joasă. El îşi desfăcuse cravata şi se descheiase la gît. împreună gustară s ta rea aceasta de calm.

Matt îşi aduse aminte de ceva şi surîse.

Mătuşa Ruth şi-a petrecut seara felicitîndu- ma pentru efortul pe care l-am făcut învingîndu- mi timiditatea. Ai idee ce voia să-mi spună?

Nu, răspunse Charlotte, cu o mutrişoarâ răutăcioasă. Unul din fixurile ei, fârâ îndoială. Asta n o să te împiedice să dormi.

Matt îşi dădu seama câ era un m ister la

'---- -----------( 143 --

i l

' t e £ « ţ s ....mu* ani. ^ de oam ^l ,sl

~ Dupa asia /udacl reuşii* V°' """H

*VUI molive sa-li (aci griji S9ama acum cj

"•< o.....

^ x ifw to h d '9

Prin

ţ to

PDF

with

out

this

mes

saae

bv

purc

hasina

no

vaPDF

(http:/

/ww

w.n

ova

pdf.com

/)

ro îndepărtă forţînd-o sâ se ahem •

peretelui ce separa bucătăria “* 5°* îr» *Pa, ' obicei deprins in război: în prezPnt0Uâ E r t '6 neobişnuit sâ te comporţi ca şi Cu*"*ar r nui ««cî, un pericol mortal, urmînd sâ rîzi în h KV° rbM« aceea, dacă te-ai înşelat. " hohote du!j[j

De această dată, Matt nu se înse le avu pe urmâ de ce sâ rîdă. nu

După o secundă, maşina explodă cu 3— r ------cAjjiuua CU zonmşi furia devastatoare a unei grenade. Plafon °\pereţii fură zgîriaţi de schije de oţel. O flacără ** ridică deasupra aparatului dezmembrat. Se

— Stingâtorul, ceru Matt.

Cu un deget tremurător, Charlotte îi arătă sprecolţul opus al încăperii.

— Acolo...Matt scoase stingâtorul de la locul lui şi stropi

focul care începuse să se întindă. îl acoperi cu spuma carbonică şi, în acelaşi timp, scoase din priză epava inertă a maşinii, ca sâ-şi ia toate măsurile de precauţie. Apoi se întoarse spre Charlotte, care îşi revenise şi privea dezastrul

palidă, din mijlocul bucătăriei.— N-aveam de ce sâ mă îngrijorez, aşa-i?

spuse Matt cu gura strîmbatâ de un rictus furios.Charlotte îşi duse mîna la piept speriată de

gîndul câ fusese gata să sară în aer.— A fost un accident, bolborosi ea cu voce

pierită.— Nu cred.Matt vorbise pe un ton dulce, dar fără replică

V ____________ ________ f l i i l -----------

entru a privi peretele înnegrit de B e-ntoarse ?âzutâ şi ris ip ită pe jos. Totul se fum. ma0Sorea repede, cu prea multă forţă, ca să petrecUSn simplu acc iden t. Gîndindu-se ce li ,ostA ar mai putea aştepta, simţi în el pornirisur pr,za

r^ N - a m mai văzut pe nimeni în afară de tine f ^iindu-se de maşină. Numai tu ştii să o Iaci I3? po rnească . Dacâ te-ai ii aplecat deasupra ei,

H a de obicei, atunci...I Matt nu termină. Cum să găsească forţa de a I p r o n u n ţ a cuvintele, cînd numai ideea îi provoca

atîta râu?Ochii Charlottei crescură şi se rotunjiră, in

timp ce pălea. .-Nu se poate, nu e posibil, murmură ea.— Şi totuşi... răspunse Matt.O apucă de mînă şi o scutură o clipă.— Charlotte, trebuie să-ţi dai seama de

[ evidenţă. Un asasin te urmăreşte şi vrea să-şiducă pînâ la capăt intenţiile.

— Orice ai spune, nu pot crede, protestă ea

Rară vlagă.M att în ţe lese câ ea neagă din pură

incăpăţîna re , dar câ, în fapt, aproape se

convinsese.— E aceeaşi persoană care a tras asupra ta la

j irou, care a puş un şarpe în vestiar, care ţl-a defectat maşina, care acum a transformat o inofensivă maşină de făcut suc de portocale într- o monstruoasă maşină criminală. Oricine ar fi, un

01/0

6/2

013

lucru este sigur; n u esTTT iT ^^ timpul lucrează pentru el V a ^ 0510" ^ !„\ incit, mai devreme sau mai tîrziu ,8'Ca d'n n„sa 1 Singura problemă e că ar pu teaV va SUP & intîi pe doamna Nguyen. 0 ni"'ic6asc,

— Sau pe tine. / 'Matt ridică din umeri.

Asasinul nostru nu este atent la h » aparenţă e gata să sacrifice oricîti inşi penui ’?• ven i tre de hac. A d evă ra ta problema 11 următoarea: poli sâ te gîndeşti la cineva car» l avea interesul? ar

— Nu ştiu. De ce ţii atît de mult la ceea ce credeu?

— Pentru că e mai uşor sâ protejezi pe cineva care se ştie în pericol.

Buzele Charlottei fremătară. Avea aspectul cuiva care face eforturi considerabile pentru a-şi reţine lacrimile.

— Cred că e posibil, adăugă în şoaptă şi

împotriva voinţei ei.Matt o îmbrăţişa strîns.— Bine. E un pas spre direcţia cea bună

spuse cu o voce gravă.Charlotte se lăsă legănată cîteva clipe, atît cît

să-şi revină. în cele din urmă, se eliberă din strînsoarea lui Matt şi, fără nici un alt cuvînt, ieşi

repede din bucătărie, cu un mers mecanic.Matt în ţe lese că e p rofund şocată şi nu

încercă să o mai re ţină . Dacă-i părea Pre dureros acest subiect şi nu voia sâ vorbească

^ — ~ "N

r o va obliga. Dealtfel, nu mai era

IdesP^pălâvlăgeală- Trebuia să acţioneze fârâ

f e sl asumă treaba aceasta ca pe o

■ Mai în tîi pentru câ nu era n im en i dat°ova in afara lui, care să stea între Charlotte a a s in ' Apoi pentru câ el însuşi fusese cel care provocase această cascadă de even im ente

,raCharlotte nu avusese niciodată accidente înainte de căsătorie. Nici spargeri, nici şerpi veninoşi, nici înecuri, nici explozii, nimic. Pînâ cînd l-a luat de bărbat. Începînd de atunci, cineva, acel necunoscut, ajunsese într-o situaţie îndeajuns de disperată ca să recurgă la crimă.

Matt se imagină pe punctul de a-l strangula pe acest monstru şi s trîn se pum nii. S a lva rea Charlottei, asta era ceea ce avea de făcut acum.

Apucă telefonul...

Bob Stone nu era în birou, dar, în loc să am ine pentru mai tîrz iu , M att aşteptă ca o secretară să plece în căutarea detectivului, pe culoarele agenţiei. Şi cînd, în fine, Bob răspunse, Matt îi dădu toate detaliile, fără sâ mai piardă timp cu introduceri. Detectivu l răspunse că începe imediat cercetările şi-i recomandă lui Matt sâ se ţină după nevastă-sa ca o umbră, sfat de

Matt nici nu avea nevoie. îi dădu lui Bob mn verde şi puse telefonul în furcă.

- € m -

m unc^ş,0^ la u n ' îe S îK 1 o * sâ »» se

,ă™ ^ a rd a ° r? iP !P8? „ r » * 5 9 »

>C £.m

care doamna Nguyen’ a n im * 1" C0a i ' n ^

un oarecare Robert Stone " are c« î ,ocm* a 8V de mdatâ. 6 Cerea să tie n

■ E un detectiv particular pe carp . am gmdrt sâ-l angajez, spuse Ma« ca r5° °mai-»■ interogaţia mută pe care o cili în ochH ChaK . V s

Oh, şi cu ce ne-ar putea ajuta? te'-

— Cu m ult lucruri, presupun. Se ocuoă « afacerea noastră încă de dimineaţă. e

Un minut mai tîrziu, apăru Bob Stone: o siluetă înaltă şi subţire, într-un costum de tweed. Avea

cam ş a iz e c i de an i pe care î l purta lejer şi

elegant. Buza superioară îi era împodobită de o mustaţă enormă, roşie, ca un ghidon de bicicletă. Pe nas îi aluneca o pereche de ochelari rotunzi, 1 în montură metalică ceea ce-l făcea să semene cu un in te lec tua l bolşevic. La capătul braţului I drept se balansa un ghiozdan de elev. în ciuda unei anume rudimentarităţi şi a pârului prea scurt,

ar fi putut fi luat drept un profesor de literatură I

elisabethanâ care, dintr-un ofiţer al poliţiei militare

a devenit detectiv particular.După ce a salutat, refuzînd politicos o cană de

ceai şi acceptînd trei degete de whisky cu multa apă, Stone deschise servieta şcoţînd nişte hirtii pe care le în tinse Charlo tte i, ca un a m b a s a d o r

care-şi prezintă scrisorile de acreditare reginei.

^ P c ° ntflTsurîzînd cu falsă modestie:şi adăuQ3 n am pre|uat afacerea decît din

EJdimineaţă, iar dacă Matt nu mi-ar fi spus ace roblemâ de viaţă şi de moarte, nu m-aş fi câ e J p zi de ea.aP N am exagerat, iubite prietene.

Visul prietenului Stone dispăru pe loc._ ctiu aprobă cu voce gravă, lată de ce amnit aici în grabă. Ca să poţi examina cît mai

Loede toate hirtiile acelea, şi desemnă cu o mişcare a bărbiei hîrtiile pe care tocmai le citea Charlotte. Pentru ca, apoi, împreună, să putem

f trage unele concluzii.— Tu eşti detectivul, observă Matt, spune ce

părere ai tu. ,— Nimic bun.înainte de a da vreo explicaţie, Stone îşi drese

glasul:- lată, începu el. Rutina, în asemenea

cercetări, îmi dă posibilitatea să elimin unul sau doi suspecţi. Cei care ar avea cîteva milioane vemt şi, prin urmare, nici un mobil. Făcu o pauză s i ată în direcţia Charlottei.

— lată unchii tăi, Howard şi Walter Rutherford sint amîndoi îndatoraţi pînă la ruină. Poţi număra

r pe degete bunurile lor: casă, acţiuni. In ce-o pi ;eşte pe mătu$â.:.

ple ăuţ^ ^ iW j^ n> S ch o e nb o rn- S m ith t

{ ' Cnâscutâ Rutherlord... Situati» catastrofala, deoarece p a 'L ° " Uu ' <*lar

lase moştenire, mai degrabă v . pî e,ef«t m . capital blocat decit capitalul însuşi n" Uri,e

- liarlo tte plecâ din cap. stone nu i nimic nou. nu 1 spuna,

— Bătrînă înţelepciune victoriana.'Gen»,,,- bunicilor mei nu credea deloc în î n ţ e le S '13 tinerelor, incit erau altlel protejate împotriva & de a-şi de lap ida s ingu re averea ori de a r escrocate de seducători aventurieri.

— Cu toate acestea... reluă Stone.

Căută în teancul de hîrtii răspîndite în (aţaCharlottei ceea ce-l interesa. '

— Cu toate acestea, repetă el, găsind coala, are prostul obicei de a semna cecuri. Din fericire, de fiecare dată cînd se întîmplă să nu mai aibă acoperire, o mînâ misterioasă şi binefăcătoare o scoate din încurcătură.

— Dar asta trebuia să rămînă între bancher şi

mine, se scandaliză Charlotte.Asta o descoperi.

Matt o privi întrebător.— Nu puteam sâ o las pe scumpa mea mătuşă

sâ ajungă la închisoare, se justifică ea. Ruth n-a înţeles niciodată că e o legătură strînsă între banii pe care îi ai în cont şi cei pe care-i poţi cheltui la

magazin.— Şi se întîmplă adesea? insistă Matt.

— Ce? ,— Să dai telefon la bancă pentru a reumpie

' o j ^ d e l t . onoare^

7vătuite străinilor, câ to cm ai de aceea se şi C earnă secre te de fa m ilie. Stone răspunse în lo c u l ei. Exam ină hîrtia din m înâ şi zise:

— Cel puţin o dată pe lună, uneori mai des.— Foarte bine! izb u cn i Charlotte, ridicîndu-şi

ochii spre cer. S în teţi foarte delicaţi, amîndoi, bravo! In două minute, d a c ă nu m-aş opune, ar fi puse. cu s ig u r a n ţ ă , în trebări privind detalii interesante ale vieţii ei private.

Stone o linişti.— N u, d o a m n ă , nu m-au in teresat încă

secretele de alcov ale acestei afaceri. Dar, in aceasta ordine de idei, aş putea totuşi sâ vă spun că mătuşa dumneavoastră nu are mînâ noro jsă atunci cînd îşi alege soţii. Personajul cu care se pregăteşte să se mărite. cum îi spune ..

1 onsultâ notele.A, da, Carver Cunningham, ei bine este,

r> > • cel mai puţin indicat. Un jucător împătimit, drii .are nu-i nici abil, nici norocos, din ctte am putut afla.

Vă înşelaţi, spuse, sigură de sine,Charlotte.

N-aş prea crede, doamnă.

Posedă o companie de import-export,insistă ea.

Stone clătină d i r T ^

im p o z ite lo r'ş " Sh experienţă \ T din

^ ş iz x s r ”- ....

unchii şi mătuşa au fiecare motive ou1«™-l8M « vâ don moartea, doamnă Puternice de a

detectiv.' ° 6 ^ Să acum? !l ^ Matt pe

— O chestie de rutină. Să verific alibiurile Sâ văd cine şi ce mijloace materiale are. Sâ cercetez urmele unei încasări grase, care ar fi putut servi ca platâ pentru un ucigaş. Toate astea iau timp, Matt. Aşteptînd, trebuie sâ-ţi protejezi soţia. Ori iei asupra ta grija asta, ori am sâ pun pe unul din oamenii mei.

— Ei, voi doi, se scandalizâ Charlotte, faceţi-mi plăcerea şi nu vorbiţi despre mine ca şi cum n-aş

fi aici.Dar ei continuarâ.— Ce propui? îl întrebă Matt pe Stone.— Sâ vă ascundeţi douâ zile, pînâ cina

luminez eu acest mister. Matt dădu din cap.

— E rezonabil. . n Charlotte privea cînd la unul cmd la a tui.

asemenea lipsă de maniere o scotea din s r' •— Iertaţi-mâ, domnilor, îi întrerupsei e îa p ^

ton ofensat. E vorba de mine, de viaţa

<JE>

A

Charlotte suspină exasperată.— Nu-mi place pescuitul, spuse.Cu o frumoasă consecvenţă, cei doi bărbaţi o

ignorară în continuare.— Dar n-ai avea nevoie să mergi aşa departe,

adăugă Stone. Un hotel aici, la Los Angeles, ar fi la fel de bun, cu condiţia să vă daţi nume false. Să nu ieşiţi sub nici un pretext şi sâ nu telefonaţi nimănui.

Matt scutură negativ din cap.

— în regimul acesta, Charlotte n-ar rezista nici trei zile.

— Nici trei zile, nici două ore, plusâ ea. Cu condiţia să nu fiu în comă, bine-nţeles.

Ca şi celelalte intervenţii ale ei, nici această remarcă nu fu luată în seamă.

Cei doi bărbaţi continuară să facă proiecte pnvind viitorul, tot atît de indiferenţi ia prezenţa ei, ca şi cum ar fi fost invizibilă.

Decisă sâ folosească orice mijloc pentru a se tace auzită, îşi băgă două degete în gură şi

oase un fluierat strident, aşa cum obişnuia ea

<^L> J

/

sa îie muşcat, zgîriat şi lovit cu piciorul'Si9dT ! asta^n-ajunge, am să strig că vreţi să mâ violaţi |

După care, fără a mai aştepta răspuns, ieşi.

A doua zi dim ineaţă, Charlotte se trezi cu noaptea în cap, nefericită. Sperase că, după ce a p lîns a tît, îi va trece supă ra rea. Dar nu se întîmplase nimic.

lată. un membru al familiei voia sâ o ucidă. Dacă n-ar fi fost dintotdeauna convinsă câ

fuga e cea mai rea formă a laşităţii, s-ar fi dus la aeroport şi ar fi sărit în primul avion care urma să decoleze, dar ştia câ în călătorie îţi iei necazurile

cu tine. Oricît de departe ar zbura, ideea că un om pe care îl iubeşte doreşte ca ea să moară ar fi

necâjit-o fărâ încetare.m o r o n Oft

Şi oricît de departe ar zbura, l-ar iubi m e re u pe

Matt... Matt care n-a pretins niciodată sâ fie iubit,

v. J

----------- n

roape de ea şi dormea cu ea,

el, c*'v-ş\\tcuse 0 iclee Part'cu*ar Pr'v 'n< funcţia

S^s^a/dem u ll limp în penumbră, cind sunăsul d e ş te p tă to r . Alături de ea, sotu! deschise

ochi,ŞSîntr,hotărUă sâ nu ies din pat toată ziua, îl fJrmâ ea Po ţi sâ arunci la coşul de gunoi

ceasul deşteptător cînd pleci.| —Nu, n-am sâ pot.

Matt întinse braţul şi opri soneria ceasului.— Pentru câ nici eu nu plec la muncă.

' — E absurd, spuse Charlotte, alintîndu-i-se în braţe. Eu îmi pot permite, fiindcă sînt patroană,

dar tu?Matt era iermecat de felul în care se lipise de

el. Sinii tari şi dulci ai Charlottei îi apăsau pieptul, iar coapsa ei rotundă alunecată cu nevinovăţie intre ale sale, îi dădea mîngîieri indiscrete care p u i h a u duce pînă acolo în cit un bărbat sâ renunţe la carieră.

De cînd ne-am căsătorit, atît domnul Rn ell cît şi domnul Winslow mă slctie sâ iau un cMM/.ediu cînd am eu chef.

tinse mîna şi-i mingile un sin.Şi iată câ tocmai acum am chef.Un chef ciudat, pare-mi-se...Stop! spuse Matt, scoţîndu-i mîna de sub

, ipumâ. De-abia aştept sâ mă supui ia ultimele /ne, dar înainte trebuie sâ dau un telefon la

birou, i

v _

f \ LnrUib

Charlotte era intrigata Vorbeşti serios?

- Mai serios nu se nna»0 ~

uncTeâ dUCi ’a laCUl M a~ . « i

Matt surise.

- Te asigur, pescuitul cu undita

adevăr ultimul lucru la care mâ g în d L V* lnţf‘ moment. ymaesc *n acest

l i n zilele următoare, se treziră după pofta inimii Charlotte decretase câ ceasul deşteptător trebuia sâ fie nemilos blestemat de lunile de miere, ceea ce Matt nu puse în discuţie. Ce păcat, gîndi el că nu pot fi tot atit de uşor îndepărtate şi grijile.

C harlo tte avea ochii în ce rcăna ţi acum. Dormea greu, nu mai avea poftă de mîncare.

Nu se mai produse nici o tentativă de

asasinat, dar ancheta poliţiei nu progresase

deloc, iar luna lor de miere se-ndrepta spre stîrşit. Peste douâ zile, fiecare urma să-şi reia munca,

iar Charlotte ar fi fost expusă din nou. Matt era sigur câ asas inu l nu a renunţat, câ aştep a

momentul potrivit. . .O săruta dulce şi cast pe frunte pe Chariow.

alunecă afarâ din pat şi o luâ în direcţia bă!. trezit-o de-a binelea cu mîngîieri, iar ea i

mo»1 ---, . . .ea şi fusese foarte fericit.

Dar, trecînd zilele, deveniră mai intimi, el o lua, ea se dăruia. Cu toată dulceaţa şi cu toată frumuseţea ei. Cu frica şi d ispe ra rea , de asemenea. Pentru că Charlo tte îş i dăduse seama de un adevăr care ar fi fost greu de acceptat pentru oricine, iar pentru ea, atît de generoasă şi cinstită, era şi mai greu. Iar Matt simţea acum luc ru l acesta, şi în ţe le se câ trădătorul, chiar dacă a eşuat de p a tru o r i, reu-jce să rănească ceva adînc în ea.

r fiarlotte era întinsă, sprijinită într-un cot, îi pîndea întoarcerea cînd el Ieşi din baie. Se

operise singură la trezire, dar zgomotul d jlu i o făcu sâ în ţe leagă îndată că nu o ab i donase.

Bună dimineaţa.

răspunse printr-un surîs, acel surîs de : mt fericit, cu care ea se obişnuise şi care era

a ei bucurie într-o zi.

— Ai face mai bine sâ te ridici, îi spuse dacâ vrei sâ te mustre doamna Nguyen.

V

Pat.■adevâ rat ca

* 2)c°n ven

, . n -

- D „ " ’ " " B “ - I I . * , .

S-o chem ? 2 ° îr»tilnire cu Alice. Vrei

hîrtiT, scris cu^nînj^me/.3 ,aC Unul chia' «<• P.— Un tes tam en t o lograf?C ha rlo tte aprobă.— C h ia r aşa. V re i sâ mâ ajuţi?

n o n ş lla n tdiCâ ^ într' UR fel P® Care 11 dorea— B ine în ţe les . . - D ar în clipa în care Charlotte dispăru în baie,

începu sâ se p lim be prin cameTâ. De data asta e ra p re a m u lt Nu p u tea sta cu braţele încruc işa te , în timp ce Charlotte îşi punea ordine în afaceri aşteptînd sâ fie omorîtâ.

neru5in

ea Pe ,

’ată

• sPuse

V -c ie° y

I S i c r r e j ^ ^ S o 0 " t o c ! S w u " » «

b c : ; : e l ^ o u e bâM a« - - —

b -; If d in cU e*«£• ^ S t e » ' sS

" " "a^sasinu*0* 1 malîneerce'° **

__y u t v -------

k

— Persona l, mâ îndoiesc de ast

detectivul. C ind un bărbat e îndrăgostiicapacitatea de a raţiona sănătos. ,şi Werae

îndrăgostii, eu?" se întrebă Matt, nu m •

de o secundă. Apoi cu voce tare replică: a’ mu"— Şi fem eile?

— Fem eile . E le nu au avut-o niciodată

— Ah!

Matt nu era de acord cu această discriminarepe sexe. dar nu era cel mai bun moment pentru a intra într-o polem ică deschisă cu Bob Stone.

— Bob, o să mâ ajuţi?— Poliţie i nu i-ar plăcea.— Cum \i ai dat seama? Nu ţi-am spus încă

nimic. , ,Bob susp ină Ghicise.— Bina, spuse pe un ton resemnat, te ascult.

Matt parcă automobilul iîngă motel, nu depart' o camionetă hodorogită, murdară toata p ateraleJe căreia se putea citi Miguel Tortiii Aici se insta lase Bob Stone, cu o mulţime ie magnetofoane capabile să concureze cu studiourile de la Tamla Motown. Matt îş i caninii t e un microfon sub cămaşă care sfi-i p detectivului să înregistreze tot ce va pune Howard Rutherford.

Aşadar el era trădătorul. Matt îl bănuise de la m. epu t... Totuşi, avusese îndo ie li în ziua i) an che lu lu i Rutherford, atunci cînd Howie spusese câ Matt va trebui sâ aibă grijă de Charlotte, iar dacă nu... Păruse sincer în acel

n°fnent. Cem

C e l m a ' greuev ,fU

. avea de gînV-aal 'PociS£- j r'2iei!.

Spera din toftT" Şiceea ata '"im» ,nnHne?o! ^cuse. mima <

« S S te iA la ltă ie r i -

în tîln irea cu A l i c ^ V l Char'oite «

s r ^ A s n s f P t t ă

moartea ei. în schimb, promit sâ mS an ^ T . însum i să organizez accidentul, pentru ca apoi sa putem împărţi între noi." După cum remarcase judicios Matt, jumătate din întreg valora mai mult decit o treime din Rutherford Packaging.

Apoi, aşteptase ca unul dintre ei să muşte din m om ea la . Acesta iu Howie. La mai puţin de douâzec i şi patru de ore după aceea, inlamul unchi îl suna pentru a fixa această întîlnire.

Se lăsâ o seară ceţoasă. Peste parcare plutea

o lum ină ch ioară, dintr-un u n ic felinar. V rit

mişca pe ciment hîrtii unsuroase şi cutii go_a

b e re H ow ie ă lesese inteligent ocul ac «ă

%

iiz e r ie i. Se Putea^m o te lu l e ra o cu im e ■ bre

Lai* > precizase câ îl aşteaptă in camera P H ■ ' cinci Matt reţinu numărul, frecîndu-şi treizeCI ^jaj jntîj ţi bucura ideea suferinţelor pe

M n,!0.e va provoca acestui scelerat, după ce va h are’jstra probe le vinovăţie i sale. Bob îi P^omandase să nu-l plesnească prea tare: se fie mea ca imaginea unui Howard Rutherford acoperit de răni şi de cucuie sâ nu determine

I poliţia sâ bănuiască faptul că mărturisirea îi [fusese smulsă prin violenţă. "Ai dreptul sâ laşi urme", îi spusese, însâ Matt ştia cu ce, şi cum, şi unde să loveascâ.pentru a lace răul cel mai mare, fără sâ se vadă. Ştia de asemenea câ IHowie Rutherford era tipul vâicâreţ şi din acest punct de vedere nu era nevoie sâ-l ameninţe prea mult pentru a-l face sâ regrete ceea ce p j 1 ce la cale împotriva nepoatei sale.

Charlotte! Cînd el plecase, ea dormea liniştită, |dupa ce se iubiseră îndelung... Cît de mult va

'■ ri cînd va afla adevărul!... insă cel puţin va p ' a să înceapă o viaţâ liniştită. Merita aşadar efortul.

Matt îşi spuse câ a înţeles în sfîrşit ce amnâ dragostea. înaintea Charlottei avusese

1 i puţin timp pentru asta. Acum desdopertee iragostea însemna dorinţa de a-i face bine

pe care-l iubeşti. Cu orice preţ, chiar dacâ ' iiie sâ suferi. Şi nu era nfci o îndoială câ

o perind în această manieră adevărul, e! avea cel mal mult de pierdut. în ciuda

u Vd ţme pe unarlotte în braţ''nu-i va mai auzi rîsul, nu va mai face dragoste «u ea. dar cel pu{in ea va fi în siguranţă. Iar elîncercă să se consoleze cu asta.

m o gCharlo tte se trez i singură în camera

întunecată. Pe cadranul luminos al deştep­tătorului văzu câ era deja şase şi jumătate. Aprinse veioza şi descoperi câ Matt îi lăsase un bileţel. Era plecat să facă o cursă, dar nu va întîrzia. Uşile şi ferestrele erau supravegheate de sisteme de alarmă. Să-l aştepte liniştită în pat, îi scria el în postscriptum, ca şi cum ar fi fost ea femeia care să asculte. Se ridică şi intră în baie. P rivindu-se în oglindă văzu că arată înspâimîntător: avea cearcăne la ochi, părul era încilcit şi fără strălucire, părea lipsită de energie. "Matt merită mai mult decît atît, îşi zise. Şi euînsămi merit mai mult decît atît." . . . . .

O oră mai tîrziu, o cu totul altă lemeie ieşi din baie. O jumătate de oră de gimnastică aerobică

J

^^^■ case tâ a lui Jane Fonda şi toate |{jupâ °,e cosmeticii moderne făcură ca ridurile M K a r â părul arata proaspăt, iar ţinuta ei îşi K S t â supleţea şi vigoarea.

Sigură câ Matt nu va intirzia, Charlotte coborî I. bucâtârie . încercînd sâ pregătească ceva. Găsi frigiderul aproape got, încît fu nevoită să caute prin tre cu tiile de conserve, după ceva apetisant, cînd soneria de la uşă îşi făcu auzit

[semnalul.r Debranşâ alarma şi merse sâ deschidă.

— Carver, se miră ea, descoperindu-l pe cel care a ş tep ta în p ra g u l casei. Ce te aduce încoace?

| După cele spuse de Stone, Matt îi ceruse rCharlottei sâ promită câ nu va căuta să aibă o explicai - cu omuleţul, dar nu-i indicase în mod special câ trebuia sâ-i interzică sâ intre, dacâ aparii oe-acolo.

per câ nu te deranjez, îngâimâ acesta. |Vreau a-ţi vorbesc. Charlotte îi remarcă tremurul mîiniii.r.

Mtrăînsaldii.;Sh dâdu la o parte ca sâ îl lase să treacă şi-şi

aa i că avea motive sâ fie nervos. îşi luase n a .a p mintă pe mătuşa Ruth.

atver privi în jurul lui.Eşti singură?Pentru moment, răspunse Charlotte,

incilizînd uşa. Matt trebuie să sosească dintr-o clipă in alta.

01

/06/2

013

~|'9uvernania7 ~ Ea e la o

, - ^ c i ,,oreper ; ,,vru,° ^ ^; ^ a ra 7nU1es;nr eV > - " p V J ' C ^ -

I ^ scoti„d un r e v o ^ ^ j U j J X

| - D a r...?

j Urmarea (razei ii r im a « - •

saliva şi incercâ î n c â V d ^ , ^ 5' j — Ce vrei să faci? ceaşca,

j — Ceea ce trebuia să fac de mult Sâ mâ l eu însumi de tine. in loc sâ mâ bizui pe welM»!

care Wampum Willy mii-a trimis. P— Wampum Willy? se miră.

j Carver rîse. Un rîs ironic, dar nu vesel.— Sâ spunem câ Wampum Willy este

bancherul meu. De fapt, este un cămătar, explică. Am împrumutat de la el mulţi bani în ultima vreme

şi acum vrea să-i dau înapoi. Are interesul lui.Charlotte îl privi pe Carver, apoi arma, apoi din

nou pe C a rve r. Avea nişte ochi mici, rotunzi, vicioşi, care-i aminteau ochii şarpelui din vestiar. Dintr-o dată, era cît pe ce să izbucnească într-un rîs nervos, dar se stâpîni la timp. "Pâstreazâ-ţi c a lm u l" îş i z ise . Dar, în ultimele clipe nu se gindise decît la un lucru: aşadar nu un membru a familiei sale încercase s-o ucidă. De acord, micu

■ jr jaţa ei era gata sâ tragă, insă asta era

■ |0â'n mie de o ri m ai puţin grav decît■ d0 Punerea câ un membru al familiei l-ar fi vrut■ PreSUL Pentru puţin, ii fu recunoscătoare lui

I S S Î Î i ele vinovatul.■ u __ nu ştiu ce sâ cred. spuse ea. Eu... în fine.I dacâ vrei să-ţi dau nişte bani, de ce nu mi l-aiI Cerut pur şi simplu?I — Eşti prostuţă, îi răspunse cu un rictus. Nu eI nimeni gata să dea două sute de mii de dolari...I Charlotte păru stupefiată. Atunci CarverI adăugă:I — Ei. da. E puţin nţai mult decit ai fi vrut să-miII propui .

— Sînt gata sâ discutăm despre asta. îi răspunse ea. Era adevărat. în acel moment, era gaia să discute despre deficitul bugetar, despre reglementarea vînâtorii de balene, despre> umare, despre energia solară, despre şoma), despre inflaţie sau despre orice subiect l-ar fi

esat pe Carver. "Fiindcă, gîndi ea. atît timp “ . orbim, n-apasă pe trăgaci."

— Ai asemenea sumă la tine?— Nu.— Dar în bijuterii?Charlotte îşi privi mîinile. în afara verighetei nu

i ta nimic aftoava.— Am cercei cu diamante. Un colier o

t ratară, toate împreună trebuie să valoreze cam patruzeci-cincizeci de mii de dolari

_ Am Impresia câ va trebui sâ mâ mulţumesc

I _ ____ ( o f i Z t i * h on b v n Ş -----------------------

cu atît. suspină Carver. ii iăc„ .

ţeava pistolului să înainteze n Charloti«.-— Mişcă, spuse. cu— Unde mergem?

întrebarea Charlottei păru să-l w ,

- N u ştiu Mergem la bucătărie C6'Picioarele femeii se înmuiară Va

să meargă pină acolo? ' a Patere— Vrei sâ mâ omori, aşa e?

Faptu l câ el nu răspunse însemna câghicise adevărul. ea

— Dacă trebuie sâ mor, declară ea liniştită dmsâ ştiu măcar pentru ce? ,H I

— Mătuşa ta a rupt logodna ieri seară, explică Carver. Nu ştiai?

— Da. îmi dau seama după ochii tăi că de-abia

acum afli. Mi-a spus clar câ nu sîntem făcuţi unul pentru ce lă la lt. După toţi banii pe care i-am

cheltuit cu ea. Un colier de perle, toaletele, am

aranjat chiar şi o croazieră... Pentru mine era un

plasament bun, înţelegi?— Nu.— Toţi banii pe care i-am cheltuit pentru a-i

face curte a trebuit să-i împrumut. însă nu i-am

irosit, deoarece porumbiţa asta de mătuşă a ta

vorbea mereu de căsătorie. Ideea era sâ o iau de nevastă, să-i golesc contul din bancă şi să-mi

reîncep viaţa de altă dată — după ce-i voi fi

restituit lui W illy banii, desigur. Abia atunci am

descoperit câ bătrîna nu e bogată. Da, avea mulţi

bani în buzunar, de acord. Dar nu dispunea de o

------------------'

■ n rpa 0^ îa ţTde regină, dar în majoritatea

B re‘ bontul de la bancă era pe zero. Atunci

P l i n e a i tu. nu-i aşa?' ^ C h a r l o t t e i i se urcă un nod în gît.

__Da, murmură.Ei bine, asta m-a-nşelat. Credeam că are

deva o sumă. Pe de altă parte, tatăl tău a avut fbuna jdee sâ moară, lăsîndu-i iui Ruth o parte din

fabrica de cutii l-am spus lui W illy câ de data asta am sâ dau lovitura. A acceptat să intre în joc. Cu opt la sută pe săptâmînâ, acest ins e o

(comoară de răbda re . Tocmai atunci mi-ai dat [planul peste cap, măritîndu-te. Pe loc, Willy a decis ca singura soluţie e să fii omorîtă. Problema e că a angajat cea mai frumoasă banda de cretini care a fost văzută vreodată. N- au găsit mijlocul să te facă să treci pe lumea cealaltă.

Tu erai în spatele spargerii la biroul de la \Ruthorford Packaging?| ' Jnul dintre oamenii lui Willy.

- Jar accidentul de maşinfi?Atunci am crezut că o veţi sfîrşl amîndoi.

- iar şarpele?A fost ideea mea. Ador şerpii.

'larlotte simţi un gust de oţet în gură. Făcu o grimasă.

- Iar explozia storcătorului de fructe? puse ea fi ca o întrebare.

— Nu mi plac chesliile astea, e prea riscant

după părerea mea. Dar una dintre gorilele lui

Y o f t m c ■ e J f o n o u r c ) --------- *N

W"'y m-a ,0> — c°nsim|it. ,0 ' S ,c îi‘7 7 ^ 7 T T .

~ EDa°rbAat CUmva«e c âd

echipa b u cătam f'-1 au ^ d o l^ n pe scarâ7 oam enii săi Pen.ru a " & l ’

~ G â l i g a n u lc?re n (jştja C Unu*a d;"

încărcătura de'exploz'h'î•PiU| ’^bulS m*°,? n ic iodată de ce n » m " îa*lna- N-«mP»‘n4» Săturat de toţi ne ln rtL™ 9rs' ln ° ' ‘c° caT 'n’8le5o vacă î n t r u n ^ j d ^ a u ’i " âS,ia ^ " o ţă r î să rezo lv eu însum i ^roM ^ ^ aranjez ca totul să pară un ,u;,problema Am ss

^ s u r ă ^ ™ ^ «

s â

conversaţiei nu ar privi-o decît întîmplător.

— Moartea ta îi va provoca suferinţă, explică C arver cu un surîs. Multă suferinţă.

— Poate că sînt şi alte mijloace de a provoca

suferinţă, sugeră Charlotte.Suprem ă ironie a sorţii! Sâ fi supravieţuit la

p a tru a te n ta te şi la s fîrş it să fii asasinată

deoarece Carver voia să se răzbune pentru că a fost părăsit de mătuşa ei! .

— De data asta, am planul meu. Voi gasi cu

s iq u ra n ţă des tu le luc ru ri de valoare in casa

pentru a-l m ulţum i pe Willy. Asta în ce pnm< furtul. Iar în ceea ce-o priveşte pe Ruth, odată

■"N

A C Id >11 -r _ ' tsptJflLâtori cu scumpa şi micuţa mea Ruth, voi v0'hp fabrica de cutii şi ne vom despărţi. v,n_ Nu se va întîmpla asta niciodată.

_Aşa se spune întotdeauna prin filme. Dar în

„iată-ialtâ treabă.— Da. Dar se ştie deja câ n-ai avut niciodată o

I companie de import-export.I — Cum aşa?

— Matt şi detectivul particular pe care l-am angajat Ei îi vor spune mâtuşii Ruth şi, îndată

ce va afla că ai minţit-o, nu se va mai mărita cu dumneata. -jjff

Argumentul avea greutate. Carver păru să reflecteze o clipă, apoi, odată decizia luată, îi făcu semn Charlottei să meargă spre bucătărie.

um riscul, spuse. Acum nu mai pot daînapoi.

1 tte se gîndea că picioarele nu o vor maiputea dti';e nicăieri.

să-ţi dau banii, totf banii pe care-f vrei. Carver o tachină:— Te duci să-mi semnezi un cec, nu-i sşa?

lotte făcu un pas, se clătină, şi se agăţă de mobila cea mai apropiată. Telefonul şi lampa c a r e erau deasupra căzură pe mochetă cu un zgomot surd. Instinctiv, ea se aplecă să adune lucrurile.

— Lasă asta, ordonă Carver.

V

^ c n r u t i n a ^ ^ r

j Dar deia Charlotte luase lampa în uFia grea cu un picior de c u m u l 1,1

j n u e ra d v p a r • d a r ii t r ^ h m a n ia s iy

j tragă, decît e, sa arunce lampa p S “»c! ^ p"c"«V«»

| se sp.ipna. ii smulse cablul din perete n U'se ca I săriră senile i In acelaşi timp. lumina in . p,ii»

pilpiie. Ca-ver ridică ochii spre plalnn p?fPU «

I ceea ce aşîeplase Charlotte AUmci arunca i! * 801 cit de la'e putu în direcţia lui Carver şi nlenTPa

I fugâ v ^'eca in

In spate le ei se auzi un strigăt de durere. Spera să-l h rântt, dar nu se mai întoarse ca sa1 vadă. a

Matt puse în furcâ telefonul maşinii. De un sfert de ora incerca sâ o prindă pe Charlotte. dar de fiecare datâ lin ia era ocupată. Oricît de exasperant ar fi fost. pe de altă parte era un semn bun Acum tocmai intra în bulevardul Los Feliz şi va ft în casâ în mai puţin de cinci minute. De- acum încolo, Charlotte va fi în siguranţă. Nu-şi

putu reţine un surîs, amintindu-şi tragi-comedia în care tocmai susţinuse un rol puţin glorios. Mai

întii fusese foarte surprins sâ-i găsească pe toţi

cei tre i Rutherfo rz i. »n loc de unul singur în cămăruţa motelului. Dar, gîndi el. se stâpînise foarte bine. Apoi îşi jucase rolul, aşa cum hotârîse cu Bob Stone, exprimindu-se în termeni vagi,

momindu i pe ceilalţi, pentru ca ei sâ-i furnizeze

( ojem*1'

cA la pierzanie. Hutherforzii, jrh in tru to tu i d ispuş i s a pab ili sâ term ine o Iraz*

c° 0Pi’ rtBtaliu ttBbtiia sâ-l fie destul pentru a ţ i d Ac câ nu va scoate nimic de la ei. Howie n

I J?!!!'.* niciodată dovadâ de atita subtilitate pin

! jiunci La stîrşit. satul sâ se joace de-a şoarecele < pisica, Malt spusese de-a dreptul câ era acord sâ o omoare pe Charlotte şi câ dacâ erau gata sâ-i ofere râgazul de şase luni, îi re co m pensa toarte toarte generos Atunci, câmâruţâ parca s-ar li rid ica t un uragan inceput, Howiu a încercat sâ~i ardâ un pumn plina figurâ, Matt îi replică printr-u virful bârbiei. careul stinse pe bâtr pe o luminare. Atunci Walter trase < mâciucâ de baseball. f* cei doi fraţi, cînd mătuşa I împungîndu-l cu un periculos ca o lamâ < a înţeles că nu ar j

Din fericire, ma mâtuşa Ruth

umârul vestoi

p â ţ n ^ ^ ^ li'sind.

un altul i-a .;j d e a5 o g Shfar io f lp rw o

Carver primi lampa In plin piept şi-şi scâDâ

arma Apoi îl trobul mai mult timp ca să-si recapete suflul. Pieptul II durea atît de tare cînd respira. Incit işl închipui câ are sternul rupt. Acumo caută pe Charlotte prin d ife rite încăperi amonlntînd-o din cînd în cînd pentru a se defula. Ea era la primul etaj, în spatele unei uşi.

Dupa ce-l rănise pe Carver, fugise spre capătul scârli Tarâ sâ stea pe gîndurl, o apucă pe :;carâ în su&. Acum se gîndea la ce-ar fi putut

face. Sâ încerce sâ iasâ sau cel puţin sâ taie lumina electrica în momentul în care va ajunge la

tablou l de siguranţa Se gîndlse chiar sâ provoace un scurt circuit, vîrînd o bucată de metal

în tr o priza, dar I se fâcu team â sâ nu se eleclrocutezo. în sfîrşit, auzi maşina lui Matt. Dar înainte ca ea sâ alba timp ea alerge la fereastră

sa-l punâ în garda. ©I intrase în casâ...

v

/ ^ \ haf,otte! o strigă el vesel, Intrînd In casâ ^ de serviciu.

Prln JŞ i îi descoperi pe Carver care spuse:APBunâ seara, dom nule Oliver, tiţi bine venit. Matt începu sâ surîd â, apoi zări arma pe care

0 ,mea in minâ omuleţul.— Mîinile s u s lMatt privi revolverul: Smith & Wesson, 9 mm.

întalese câ nu trebuia sâ meargâ mai departe.— Unde e Charlotte? întrebă.D a c â I s e întîm plase ceva în timp ce el

întindea o c a p c a n ă imbecilă unui trio de inocenţi? Nul Ar li fost atît de absurd, atit de atroce!

— E pe undeva prin casâ.

Bunâ întrebare. Mi o pun şi eu. Ai să m- ij ; sâ-mi răspund. Cheam-o pe nevastă-ta,

oi i nâ Carver.Niciodată, răspunse el.Atunci cu atît mai râu pentru voi, răspunse

• ver şl trase. , ,Ascunsă la primul etaj, Charlotte auzi cum

f i rver îl ţine pe M*8 ş#amenlnţ*rM pistolului. Se auzi un (oc de armă. Ea strigă.

— Mattll , . .— Nuli! îl auzf ea s,fi9md-

____ ____^ fo J em eU dt onoari) ----------------------------------- ^

Carver rînji diabolic. Probabil asta numea el

JBifS

iW

hy

murti

relnn

„„„„p

iţ

voce. cu jumătate d,

1 Printre dinţi.— Du-le dracului! îi replică MattCarver îşi miji ochii.

— Ea-şi face griji, îţi dai seama? îit . I -» * : f rr, ^ : ___ I : _ • , • . ' "

“ "'w... t odpaDiia să facă nprostie pentru a încerca sâ te salveze.

Argumentul îl convinse pe Matt.

— Charlotte. râmîi unde eşti, strigă, n-am pâtitnimic.

Ea nu răspunse. Cu atît mai bine. Strigătulrăsunase în toată casa, de aceea Matt era incapabil să-şi dea seama unde este. Iar dacâ el nu putea, cu atît mai puţin Carver.

Deocamdată, era singurul lor avantaj.

Auzind vocea lui Matt, Charlotte sim ţi câ renaşte. Nu era rănit. Trase o gură de aer şi

murmură:— Mulţumesc. Doamne.— Jocul a durat destul, spuse Carver, destu

de tare pentru a înţelege câ ei i se adresa. Soţu

tău şi cu mine ne îndreptăm spre uşa cea mar®- Numâr pînă la treizeci. Dacă pînă atunci nu ap

îl omor, înţelegi? Unu... doi...

I ^ -----------N

[ , ttei îi era frică. Dar nu era proastă.

II C fi c r e z u t că i de ajuns sâ i se predea lui Dacă ar tru ca Matt sâ fie salvat, n-ar fi ezitat,

carV a sigură că. indatâ ce s-ar fi arătat, i-ar fi

d3h % pe amîndoi. Matt primul, ea după aceea.După părerea ei, cei doi oameni se aflau într- cu loa r aproape de b ucă tă rie . Ceea ce

în s e m n a câ, pentru a ajunge la uşa principală ' trebu iau sâ treacă pe sub scară . C a rve r

ordonase ca ea sâ se predea. Nu spusese sâ

coboare ca sâ se predea. Aşadar, o credea încă la parter. Perfect, sâ creadă. Charfotte avea deci

şanse să îi arunce cu ceva în cap, surprinzîndu-l cînd va trece pe dedesubt. Apucind o vază de peo comodă, ieşi din cameră şi se duse pe palier. Matt apăru.

Carver continua să numere:— ... optsprezece... nouăsprezece...După sunetul vocii, estimă că trebuie sâ fie cu

doi paşi în urmă. Rugtndu-se lui Dumnezeu, aruncă vaza.

Matt auzi un zgomot deasupra capu lu i şi d icâ ochii. Zări un enorm vas chinezesc care âdea şi calculă câ omuleţul chiar dacâ nu-l va

orim i direct In cap, va fi cu siguranţft surprins. Se . regăti sâ profite de acest fapt.

Ceea ce se întîmplă în secunda următoare

in mom entu l în care p o rţe la nu l căzu pe

Podea, la picioarele lui C arv«r u '

cu un dos de mina v io le n t m S9'n‘oarSo antebraţ. Revolverul câzu n i plesni Pe*?1, zgomot. dZU P® "A rm ura e

împotriva unui ins ca Matt ' ° U

S « « ■ -p-c.

^ k rJu to /u / / /

f’c Charlotte o durea capul. Nu din cauia i lui Bob Stone, Howie, Wailer şi Ruth,i itorită vînzolelll politiei prin casâ. Nici

a erau nenumAraţi curioşi In parc, nici de moţ. nici de toarne şi nici datorita orei tlrzii. 9 0 mlhnea era Matt, care reintrata In

■"11a lui. O privea oa pe o străini. Ca îi cum n* 1 ' icut dragoste cu ea.

li vrut sA meargA la el şi sâ-i ceară sA o ’Mujă în braţe, TnsA trebui sA renunţe, de teamA

mi consimtă cu o politeţe îngheţată, işi masă timplele şi nu spuse nimic.

Matt n avea nevoie sâ aştepte acest gest pentrui ,.i şl dea seama câ Charlotte are migrenA

înţelesese de mal mult timp. De ce nu dAdea

I afară pe toată lumea? El, în locu, ei Zăcut. Insă nu era cazul să se amesterJ*? ar «

I acasă la el. ce- Nu 6ra/ Fapt care nu-l împiedică totuci o»

Howie şi Walter întrebară dacâ-i cevk H o - cînd în bucătărie, sâ le recomande un res tL?'"09'6 bulevardul Los Feliz, încă deschis la aceea^ *Pe care ar accepta să-i servească dară« ă şi puţin. Iar dacă politia repeta pentru a Î . Î I 0răbi acelaşi detaliu, se hotărî sâ spună că CharSttS"*

f face o depoziţie completă a doua zi la comisariat* dar câ deocam dată, pentru acea ă ajunge. Ieşi ch,ar să spună celor ce câscau Qu ! pe-a ara. în fata casei şi pe peluză, sâ meargă să se uite m altă parte. 9

Singurul care râmase era Bob Stone si matuşa Ruth. plingînd pe umărul Charlottei. Matt

/ oarecum exasperat, o privea pe cea care era cît pe ce să fie ucisă, consolînd-o pe cea care nu

| pa(ise nimic!

— Oh, cum am putut să fiu atît de oarbă, seI lamenta bătrîna între două suspine.

— Lasă, lasâ, nu-i nimic, spunea Charlotte mmgîindu-i pârul.

Mătuşa Ruth tremura. Atunci Bob Stone îşi scoase fularul şi-l puse pe umerii bătrînei, care se întoarse languroasă spre el şi-i mulţumi cu un suris.

— Mătuşa, spuse Charlotte, sînt îngrijorată de ideea că urmează sâ pleci singură pe stradă la ora asta tîrzie.

-------------- ( 2 * D -------------------------^

------- - ( Christina iDair?

L îngrijoraţi, doamnă, in terven i să veghez personal ca mătuşa să

aju^Vsurîse jn acea clipă, Stone îl ducea cu

H l la un actor shakespearian in şomaj. Nu 9 ră însâ câ existau femei cărora acest gen de hirbat le plăcea loarte mult. Şi, judecind după

IbJrn îşi dădea ochii peste cap, mătuşa Ruth făcea parte dintre ele. Acest detaliu nu-i scăpase

rcharlottei. căci ea intrebă după ce ei plecaseră:— Formează un cuplu simpatic, nu crezi?— Da, iar pe el cel puţin, nimeni nu-l va putea

acuza câ aleargă după bani. îi cunoaşte exact situaţia financiară.

| — Eşti cinic, replică ea. Sînt sigură că amicul tău, dele f vul, ar fi foarte fericit cu mătuşa.

— Ar li bucuros să încerce. La urma urmei, e mai bine să fii al cincilea sot al unei sofii divorţate, decît primul sot unei văduve.

Charlotte surise.Dar asta n-ar dura mai mult de şase luni,

-mâ Matt, cu un aer sumbru. Ea a tră it tdaauna în mătase, pe cînd el nu cunoaşte

t .nete maniere. îndată şi-ar da seama că nu e rea şlefuit şi ar începe sâ se întrebe ce-a găsit

a el... ‘Spun înd asta. Matf se u ită în c ru n ta t la

Charlotte. voind ca ea să înţeleagă fârâ umbră de îndoială câ nu mai vorbea de mătuşa Ruth şi de Bob Stone, ci de ei doi.

_ Am avut o scurtă conversaţie cu Howie şi

Walter. S înt de acord sâ nu sp ^ • testamentului tatălui tâu 31 °Punâ

stinsă.^ *ormidabi|! exclamă Charlotte cu o voce

-S-ar pârea câ totuşi nu te bucuri "Desigur, deoarece te iubesc si V6i n,

Indatâ ce totul va fi aranjat, te vei duce d£ < a' nu. deja ai plecat. Te-ai retras în spatele unutX i de ostilitate.” zia

— Pentru câ sînt puţin obosită. îi explică ea Spune-mi-o şi mîine dimineaţă la micul dejun si vei vedea câ voi zîmbi.

— Mîine dimineaţă nu voi mai fi aici.— Ce, pleci? Chiar în seara asta?— Da, doamnă! Fiindcă unchii nu ne mai fac

greutăţi, prezenţa mea aici nu mai este necesară.— De ce atît de repede?"Pentru câ dacâ tu continui să mâ priveşti cu

ochii aceia, s-ar putea sâ-mi uit orgoliul şi să te rog sâ dai o şansâ acestei căsătorii", gîndi Matt. Şi Charlotte, din caritate prost inspirată, ar fi capabilă să spună da. însă între ea, crescută în puf. şi el, o căsătorie n-ar merge niciodată-. Şi, în sfîrşit, ar fi dorit să nu prelungească această

suferinţă....Ridică din umeri.— La ce bun sâ amînâm inevitabilul? zise el. Charlotte râmase mutâ de uimire şi de durere.

Nu putea înţelege şi nu voia să creadă câ totul s-

a sfîrşit. Câ tot ce-au trăit împreună ar putea fi atu

de uşor uitat.

Ckristina Dair

f j f f a uîT(Uono*rt )

. hkfl Doam ne D u m n e ze u le ! Iar acum'se 0 J « i P le c e , ca şi cum n im ic nu s-ar fi

Pregătiat Dintr-un simţ al o n o a r e i? Din cauza 'S e ra tu lu i lui simt al resp o n sab ilităţii, sau din

alt D a r înainte de a pleca, trebuia sâ-i spună jteva lucruri. Câ l-a iubit. Câ întoarce spatele

u n e i comori, care e dragostea ei. Câ nu o a iubit- o, poate, dar câ a dorit-o şi de asta era sigură. Şi că. dacâ ar vrea să-i dea o şansâ, ea s-ar simţi capabilă sâ-l facă fericit.

Nu, dacă i-ar fi vorbit aşa, el i-ar fi cerut sâ fie raţională, i-ar fi amintit câ s-au căsătorit pentru a salva Rutherford Packaging, câ în prezent lucrul acesta s-a fâcut şi nu mai au nici un motiv sâ rămînâ împreuna.- Ce reprezenta dragostea pentru bărbat ca el? Nu era un motiv suficient, i nţâ, pentru a-i face pe doi oameni să

rar i ; pentru toată viafa împreună.me să nu*i vorbească despre dragoste, spună că-i ardea inima. Cu acest om

trebuia să fie raţională, pentru a-şi drege vocea.

— Ştii, spuse, e un adevărat mare păcat câ povestea asta a căsătoriei noastre n-a ieşit mai bine Am citit recent într-un magazin câ oamenii căsătoriţi trăiesc mai mult decît ceilalţi.

Matt îi aruncă o privire întunecată Cum indraznea ea sâ numească această poveste a căsătoriei momentele cele mai minunate pe care i-a (ost dat sâ le cunoască?

— Nu trăiesc mal mult, răspunse el Tim pare mai lung. iată despre ce e vorba. Pul

Charlotte î$i reţinu risul.— în articol se spunea, de asemenea ca si

mai fericiţi, insista ea nt— Ce idioţenie' feric irea nu se măsoară."Nu se măsoară numai atunci cînd bărbatul se

întoarce acasă la el", adaugă Matt pentru sine "Numai cînd se trezeşte noaptea şi o doreşte cu atîta intensitate pe femeia de lingă el, încît nimic nu mai are importanţa. Numai atunci cînd ideea de a trăi fără ea îl aduce în pragul de a se da cu

capul de pereţi"— în articol se mai afirma câ oamenii căsătoriţi

riscă mai puţin decît alţii sâ chelească.— N-a fost nici mâcar un singur chel în familia

mea, căsătorit sau necăsătorit.Charlo tte susp ină . A junsă la capătul

argumentelor, alerga la uşâ. o încuie şl-i arâtâ

cheia, ascunzînd-o— Ce-nseamnâ asta? se mirâ el.— Păi, încerc sâ ;e împiedic sâ faci cea mai

mare tîmpenie din viaţa ta.

— Matt, dacâ treci pragul acestei uşi, 8*

spui adio fe ric ir ii, ca spu i adio uf10 îndelungate... fârâ sâ mai vorbim de faptul câ rş

sâ cheleşti. — Pot sâ fac abstracţie de asta

Matt întinse mîna, încercînd sâ fie ferm. da

186

(\■) femeie £t Q M *rîy -

• îr. deaete un tremur.^C h a rlo tte , dâ-mi cheia.

Znu-I ~-De ce?1 _ pentru ca te iubesc.

FI păru sâ ezite. Ar fi dorit atît de mult sâ o r e a d â . Dar nu avea dreptul. Nu era acum

Momentul de a fi dominat de slăbiciune. Scutură

din cap.— Nu, Charlotte. Tu poate crezi ce spui, dar

nu este adevărat. Sînt atît de multe lucruri pe care nu le ştii în ceea ce mâ priveşte. Nu ştii cum am crescut, ce am făcut...• — Ştiu că eşti un bărbat excepţional.

— Doar in acest moment mâ găseşti astfel!1 privi în ochi.

— Ua.-■rea sinceră, îneît Matt râmase cu gura

r.'i ' tâ. , ", _ •_ '■

Ştiu câ eşti mînios, reluă ea, ştiu că ai vrea mai bine şi câ nu poţi, fiindcă eşti un om

oare.Ai aflat toate acestea singură, domnişoară

. V.- fof?harlotte surise dulce, cu su rîsu l ei de

donă barocă!Da, fiindcă eu iubesc şi partea aceasta din

pentru câ te iubesc aşa cum eşti.Nu trebuia spus nimic mai mult. Aceste cîteva

Mmpie cuvinte avură efectul unei formule magice. Auzindu-le, Matt nu mai opuse nici o rezistenţă,

<H >1

impins de un elan irezistibil, 0 luâ Ro braţe şi o strînse cu putere. Lha^oite

— O. Doamne Dumnezeule! izburm .ton de condamnat la moarte qratiat r J 6 Pe un ubesc atît de mult' Ideea de a te o â r â l i? tte- mfern. M as' a fost un

— Atunci de ce voiai să pleci?

— Dar pentru binele tău, dragostea mea— Ştiu. Dar ai să-mi faci acum plăcerea de

nu-m> mai face un bine împotriva voinţei mele 3— Ar trebui sâ treacă mult timp,— Sint gata sâ-ţi dau toată viaţa mea.

Matt o îmbrâţisâ disperat, voind parcă sâ se asigure câ nu visează, câ ea se află aici, vie, întreagă, superbă. în braţele sale.— Charlo tte , vre i sâ te căsătoreşti cu mine?

întrebă în sfîrşit. fârâ suflu.

Ea izbucni în rîs.

— V reau sâ-ţi aduc am in te câ sîntem deja

căsătoriţi!

Sfîrşit

01/0

6/2

013