Referat Dezastre naturale Cutremure

Milandru Razvan Madalin

ETII, Grupa 504

2

Impactul dezastrelor asupra economiei si asupra mediului natural

1. Generalitatii privind riscurile naturale si riscul uman

Tipologia riscurilor naturale difera de la un eveniment la altul dar cele mai multe sunt de natura

seismica, tsunami, inundatii, surparii de teren, eruptii vulcanice si au un impact negativ asupra

omului sau asupra mediului inconjurator cu repercursiuni indirecte deasemenea nedorite

cuantificabile uneori sau chiar mortale.

Efectele unui dezastru natural pot fi insotite si de un dezastru umanitar sau chiar nuclear in

anumite cazurii daca avem in vedere un cutremur sau o explozie nucleara intaplatoare

neasteptata cat de imprevizibila si pagubatoare este, insa acesta ar trebui sa ne ingrijoreze si sa

facem tot posibilul sa sasim solutii pentru a minimiza astfel de necazurii unde au murit oamenii

datorita economisiri excesive sau a exploatarilor irationale nejustificate decat numai din punc de

vedere economic si numai de cei care au beneficiat de pe urma nerespectari regululir de siguranta

la nivel macroeconomic.

Unii au incercat sa repare anumite greseli prin implementarea de masurii politice sau tehnice

reducand considerabil poluarea si implicit riscurile rezultate din distrugerea planetei care au un

efect indirect asupra generarii catastofelor dar aceste masurii eco-economice sunt doar un inceput

si ar trebui extinse in alte domeniile de activitate si orce factor fie el uman sau natural degradator

sa poata fi limitat asa incat mediu sa poata sa se autoregleze singur. Avem nevoie de oxigen , de

apa, de alimente, de siguranata si toate acestea numai cu ajutorul mediului natural le procuram si

cu cat mediu este mai poluat cu atat mai mult calitatea vieti noastre scade si noi traim mai greu si

speranta de viata deasemenea se reduce considerabil.

In numele profitului sau a inaintarii dezvoltarii tehnologiei sau a altor idealuri politice si

culturale s-au dezvoltata intreprindeii si s-a exploatat mediul peste masura de mult uneori chiar

pana la epuizare asa incat conceptul de normalitate a disparut de multe orii afectand grav si

mediu dar si omul care este o componeta biologica a acestui mediu si tot ce a ramas este sa

gasim solutii pentru a sterge cel putin urmele celor care au trecut si au lasat in urma lor sufetinta

si desnadejde.

3

Aparitia unui cutremur sau explozia unui vulcan sau un tsunamii sunt de multe ori un lucru

imprevizibil si nu depind de interventia omului asupra mediului insa datorita unor calcule precise

si a unor studii adecvate se poate prevenii astfel de evenimente prin limitarea si evitarea lor dar

si acest fapt ar trebui sa implice pe oameni inainte nu dupa ce se intampla o nenorocire. Dupa ce

se afla un adevar, se poate propune o indreptarea a celor care locuiesc in astfel de zone spre alte

zone mai bune, sau adaptarea conditiilor de viata prin soluti tehnice si finaciare prin care sa se

protejeze viata celor care chir vreau sa stea intro zona potential seismica sau potential expusa

dezastrelor.

Impartirea dezastrelor in categorii si subcategorii si studiu adecat al acestora inclusiv al

dezastrelor cauzate de om ar fi un lucru esential si mult mai important decat multe alte studii pe

cae omul le face din curiozitate sau din alte motive. Protejara omului si a meniului natural sunt

cele mai importante pentru a exista viata pe pamant si in viitor si chiar o extinderea a vietii si

spre alte planete binevoitoare. Nu trebuie inchise minele si oprite centralele nucleare dar trebuie

gasite solutii ca tot ceea ce face omul sa fie de buna calitate , sa inglobeze minimul de parametri

care sa corespunda cerintelor unor norme impuse de specialistii si mai ales atunci cand este

vorba de energire atomica, locuinte, drumurii, intreprinderii, sau alte lucrarii de anvergura pe

care oamenii doresc sa le faca pe pamant.

Exista si un element pe care multi nu il inteleg si anume acela de faptul implinit si cu cat o

civilizatie se confrunta cu mai multe dezastre cu atat mai mult va reactiona mai eficient in viitor

si va sti mai multe lucrurii care trebuie luate in seama atunci cand face ceva. Exemplu cel mai

relevant este Japonia care s-a confruntata cu seisme in fiecare zi si a construit orase si drumurii

care sa reziste dar in fata unui eveniment major peste limita asteptata au constatat ca trebuie si

mai multe studii dar cel putin au reactionata mult mai bine decat multi altii care au fost in situatia

lor. Daca ar fi fost in Romania asa ceva 5-6 milioane de oameni ar fi murit sigur la cat de

nepregatiti suntem in acest domeniu.

La nivel global atat cutremurele cat si tornadele naturale, epidemiile, dezastrele umanitare in

ultima suta de ani au fost din ce in ce mai violente si numarul si intensitatea lor a crescut asa

incat daca nu luam masurii prin care sa ne protejam atat patrimoniul uman cat si cel natural s-ar

putea pe viitor sa disprem ca civilizatie chir prin simple calcule care nu dovedesc decat ca

suntem in pericol.

Incalzirea globala de la an la an cu cateva fractiuni de grad, cresterea oceanelor cu cativa

centimetri, dezghetarea calotelor graciare, cresterea frecventei si intensitatii evenimentelor

4

seismice, precum si exploziile solare care patrund usor prin gaurile stratului de ozon sunt doar

cateva din pericolele care ne au pe noi in evidenta si noi nu aven alta solutie decat sa le

determinam cauzele de multe ori umane si sa refacem acea parte a naturii care inca mai

autoregleaza evenimentele majore de pe mica noastra planete. La cata energie atomica dispune

omul ar putea distruge de 4 ori planeta dar ar putea sa mai faca inca o planeta sa fie verde acesta

depinde de intelegerea problemei vietii si a importantei intelegerii unicitatii acesteia in Univers.

Mai jos am prezentat un grafic prin care vreau sa arat cele mai mari catastrofe seismice care au

avut loc in ultimii 70 de ani la nivel global si normal ca vor mai fi altele si mai puternice pe

viitor daca nu cautam sa reparam acea parte a terei care sufere si se razvrateste uneorii poate

justificat:

Graficul cresterii numarului de dezastre naturale in perioada 1950-2011

Cutremurul din Japonia 8,9 grade pe scara Richter a fost al cincilea cel mai mare nregistrat

vreodat insa comparat cu cutremurul din 1977 de 7,3 grade cutremurul Sendai a fost de 40 de

ori mai puternic. Energia degajat a fost de 250 de ori mai mare si au murit doar cateva zeci de

mi de oameni comparativ cu Romania unde ar fi mureau inmiit mai mult.

2. Cauzele catastrofelor naturale imprevizibile

Perturbaiile globale de mediu exprimate cu prioritate prin modificrile caracteristicilor

fizico-chimice ale atmisferei fac s fie dependente de activitile umane, amplificate n decursul

ultimelor decenii prin expansiunea demografic, nevoile energetice, industrializate i

urbanizare.[1]

O alta parere este ca aceste fenomene sunt au o cauza umana. Putini oameni constientizeaza

faptul ca aceste catastrofe naturale nu reprezinta altceva decat descarcari ale energiilor negative

acumulate in zonele respective. Energiile negative provin din gandurile si actiunile oamenilor.

Aceste energii negative se acumuleaza atat in scoarta terestra, mai ales acele tipuri de energii

negative care se degaja in urma actiunilor agresive ale comunitatilor umane indreptate impotriva

vietii si elementelor care o sustine, cat si in aer, mult deasupra Pamantului, datorate in special

gandurilor negative, malefice, distructive pe care le emit comunitatile umane in goana lor dupa

acapararea a cat mai multor avantaje materiale.[2]

O alta parere este ca aceste catastrofe ar recidiva datorita poluarii si respectiv a incalziri globale

si chiar se poate justifica stiintific acest acesta cauza mult mai credibila. Incalzirea globala a dus

la o crestere de peste 20% a numarului de catastrofe naturale produse anul acesta, in intreaga

lume, se precizeaza intr-un raport al Federatiei Internationale a Crucii Rosii (FICR).Federatia a

inregistrat o crestere a dezastrelor naturale cu aproximativ 20% pe an . Circa 56% dintre acestea

5

au fost cauzate de modificarile climatice din ultima perioada,se precizeaza in document, care

atribuie aceasta tendinta consecintelor incalzirii climatice. O mai buna monitorizare a

catastrofelor de mica anvergura confirma clar aceasta crestere, in contextul in care s-au

multiplicat si dezastrele majore. In ultimii zece ani, numarul catastrofelor a crescut cu 60 % in

raport cu deceniul precedent, adica de la 4.241 la 6.906 dezastre. Numarul mortilor s-a dublat

intre cele doua perioade, trecand de la 600.000 la 1,2 milion. De asemenea, numarul persoanelor

afectate in medie in fiecare an a trecut de la 230 de milioane la 270 de milioane intre cele doua

decenii[3].

Cele mai justificate cauze care determin un evenimet nedorit are origine fie umana fie naturala,

si acest lucru este cert si usor de nteles insa o catastrof naturala se presupune doar ca are o

origine umana indirect datorit interventiei sale asupra circuitelor naturale a ecosistemelor dar

este doar o prere inc nejustificat complect chiar dac credibil ins un lucru este cert c

numrul si intensitatea catastrofelor cresc de la an la an si asta este o ingrijorare major care ne

ingrijoreaz.

.

3. Clasificarea riscurilor

Riscurile care se iau n consideraie pentru clasificarea unitilor administrativ-teritoriale,

instituiilor publice i operatorilor economici din punct de vedere al proteciei civile sunt stabilite

prin H.G. 642/29.06.2005, astfel:

a) riscuri naturale:

1. cutremure;

2. inundaii;

3. alunecri i prbuiri de teren;

4. fenomene meteorologice periculoase;

b) riscuri tehnologice:

1. accidente chimice;

2. accidente nucleare;

3. incendii de mas;

6

4. accidente grave pe ci de transport;

5. eecul utilitilor publice;

c) riscuri biologice:

1. epidemii;

2. epizootii/zoonoze.

Elementele expuse riscurilor specifice care se au n vedere sunt: populaia; animalele;

proprietatea; activitile social-economice; mediul nconjurtor.

Prin risc se nelege nivelul de pierderi preconizat, n sens probabilistic, estimat n victime,

proprieti distruse, activiti economice ntrerupte, impact asupra mediului datorit manifestrii

unui hazard ntr-o anumit zon i cu referire la o anumit perioad de timp. ncadrarea unitilor

administrativ-teritoriale, instituiilor publice i operatorilor economici n clase de risc se face n

baza analizei de risc.

Analiza de risc este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificrii riscului, determinrii

frecvenei evenimentelor i consecinelor asupra elementelor expuse ale fiecrui eveniment

pentru fiecare tip de risc specific. n funcie de frecvena i de consecinele situaiilor de urgen

generate de tipurile de riscuri specifice, riscul poate fi principal sau secundar.

4. Cutremurul-un fenomen natural imprevizibil

n ceea ce privete termenul de risc, Organizaia Naiunilor Unite l definete ca

fiind probabilitatea de apariie, ntr-o regiune i perioad dat, a unui fenomen cu potenial

distructiv. Cutremurul tectonic este definit ca fiind o ruptur brutal a scoarei terestre, datorat

micrii plcilor tectonice, care genereaz o micare vibratorie a solului, ce poate produce

victime umane i distrugeri materiale incomensurabile.

Clasificarea dezastrelor din punct de vedere al Organizaiei Tratatului Atlanticului de

Nord , se prezint astfel:

- Dezastre naturale: cutremure; tsunami; erupii vulcanice; alunecri de teren; cicloane

tropicale; inundaii; secet; poluarea mediului; defriarea pdurilor; deertificare.

- Accidente tehnologice: accident nuclear la centrale nuclearo-electrice; accident chimic i

industrial; accident aviatic; accident feroviar; accident naval; acte de terorism.

Cutremurele de pmnt nu constituie numai subiectul eternelor poveti despre dezolare i

distrugere ci sunt o parte integrant a mediului nconjurtor i nici o zon a globului nu poate fi

7

declarat imun n faa lor. Producerea cutremurelor de pmnt, dei a fost observat de om din

cele mai vechi timpuri, a rmas un fenomen nc insuficient explicat i imposibil de prevzut,

cu o marj de eroare acceptabil de mic pentru a putea fi luate msurile de salvare

necesare. Numrul uria al cutremurelor de pmnt i distrugerile enorme de viei, bunuri

materiale i culturale, plaseaz acest fenomen ca fiind cel mai periculos dezastru natural.

Anual se nregistraz pe glob circa 500.000 de micri seismice, ns doar0,2% (aprox.1000)

din ele pot provoca victime i pagube.

ara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai puternice cutremure din Romnia i

au focarul n munii Vrancei, fiind produse de micri ale scoarei terestre.Exist i zone unde

cutremurele nu se produc. Aceste zone, numite aseismice sunt urmtoarele: scutul baltic,

canadian, brazilian, african, australian, platforma rus, Groenlanda .a..

Din multele cutremure majore (de peste 7 grade pe scara Richter) care au afectat Terra, printre

cele mai grave au fost:

28.12.1908, 7,5 Ricter-Italia Cutremurul distruge Messina (Sicilia) i Reggio

Calabria (peninsula Italiei) circa 84.000 mori (70.000 in Messina, 14.000 in Reggio

Calabria).

19.09.1985 cutremur de gradul 8,1 n Ciudad de Mexico, circa 10.000 mori;

17.01.1995, Cutremur de gradul 7,2 n Kobe-Osaka (Japonia), circa 6.500 de mori.

17.08.1999 Cutremur de gradul 7,4 Ricter n nord-vestul Turciei, peste 20.000 de mori.

-26 decembrie 2004, Cutremur de gradul 9,1 n Sumatra (Indonezia), peste 220.000 de mori .

12 mai 2008 Cutremur de gradul 7,5 in China, circa 55.000 morti

6 aprilie 2009 la ora 01:32:39 GMT ( 04:32:39 EEST ora Romniei) a avut loc

un cutremur devastator care a zguduit centrul Italiei, n special oraulLAquila la 90 hm N-

V de Roma, cu magnitudinea de 6,3 grade pe scaraRichter. Bilanul a indicat peste 1500 de

rnii, 180 de mori i zeci de disprui. Circa 70.000 oameni au rmas fr adpost.

12 ianuarie 2010, la ora local 16:53, n Haiti s-a produs un mare cutremurde pmnt

cu magnitudinea de 7,0 grade pe scara Richter. Epicentrulcutremurului s-a aflat n imediata

apropiere de capitala Port-au-Prince, 230.000 mori, 300.000 rnii i 1.000.000 de oameni

rmai fr adpost.

27.02.2010 Cutremur de gradul 8,8 in Oceanul Pacific cu efecte devastatoare pentru Chile,

521 de oameni au murit, iar pagubele materiale au depit 30 de miliarde de dolari.

11.03.2011 Cutremur de gradul 9 in Oceanul Pacific cu efecte devastatoare pentru Japonia,

peste 10000 de mortii si 19000 de disparutii si milioane de oameni afectatii, au fost complet

distruse cel puin 14.637 de locuineiar, iar in ceea ce priveste pagubele conform unor

estimri neoficiale ale Bncii Mondiale, pagubele provocate Japoniei de recentul cutremur

8

urmat de tsunami s-ar putea cifra ntre 122 de miliarde de dolari i 235 de miliarde de

dolari.[4]

n Romnia, cutremurul din 10.11.1940 ora 3:39 a avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara

Richter, epicentrul n zona Vrancea la o adncime de circa 133 km. A fost primul mare cutremur

din Romnia contemporan. Efectele lui au fost devastatoare n centrul i sudul Moldovei, dar i

n Muntenia. Numrul victimelor a fost estimat la 1000 de mori i 4000 de rnii, majoritatea n

Moldova. Din cauza contextului n care s-a produs, cifra exact a victimelor nu a fost cunoscut,

informaiile fiind cenzurate n timpul rzboiului. Cutremurul s-a simit i n Bucureti, unde au

existat circa 300 de mori, majoritatea la prbuireablocului Carlton, structur cu 12 etaje din

beton armat, foarte modern la acea vreme. Multe alte blocuri din Bucureti au fost considerabil

deteriorate. Dup cutremur Asociaia General a Inginerilor din Romnia a ntreprins un studiu

detaliat al efectului cutremurului asupra cldirilor din beton armat. Principala concluzie a fost c

normele pentru calculul cldirilor din beton armat, practic copiate dup cele germane, nu

prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situat ntr-o zon de risc seismic

mare. Au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate cldirile construite n perioada

postbelic.

Cutremurul din 1977 a fost puternic, s-a produs la ora 21:22 n data de 4 martie. A avut o

magnitudine de 7,3 grade pe Scara Richter i a fcut n timp de circa 55 de secunde, 1.578 de

victime, din care 1.424 numai n Bucureti. La nivelul ntregii ri au fost circa 11.300 de rnii i

aproximativ 35.000 de locuine s-au prbuit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la

Bucureti unde peste 33 de cldiri i blocuri mari s-au prbuit.Tot oraul Zimnicea a fost

distrus, fapt ce a determinat reconstruirea sa din temelii.Cutremurul a afectat de asemenea

i Bulgaria. n orasul Svitov, trei blocuri de locuinte au fost distruse i peste 100 de oameni au

fost ucii.Epicentrul cutremurului a fost localizat n zona Vrancea, cea mai activ zon seismic

din ar, la o adncime de circa 100km. Unda de oc s-a simit aproape n toi Balcanii.

5. Cum se formeaza cutremurele

Cu aproximativ cinci miliarde de ani n urm Pmntul s-a format dintr-un conglomerat de

praf cosmic, permanent bombardat de meteorii i comete. Uriaa cantitate de energie eliberat

de acest bombardament a topit ntreaga planet care nc se rcete i n prezent. Materialele mai

dense cum ar fi fierul (Fe) din meteorii s-au scufundat pn n nucleul Pmntului, n timp ce

materialele mai uoare, ca silicaii sau oxizii i apa de la comete s-au ridicat la suprafa.

Interiorul Pmntului se mparte n patru regiuni: nucleul intern, nucleul extern, mantaua i

scoara.

Nucleul este compus mai ales din fier i este att de fierbinte (7200oC) nct nucleul extern se

afla n stare lichid, cu aproximativ 10% sulf. Nucleul intern este supus unor presiuni att de

mari nct el este solid. Cea mai mare parte a masei Pmntului se gsete n manta, care este

9

compus din fier, magneziu, aluminiu, siliciu i dioxid de siliciu. La peste 1000oC, mantaua este

solid dar se poate deforma plastic.

Scoara este cea mai subire dintre cele patru straturi si este compusa din materiale mai uoare

cum ar fi calciul, sodiul, silicaii etc. Fiind relativ rece, scoara este solida si friabila astfel nct

pot aprea fracturi ce pot duce lacutremure. Cum a fost descoperit nucleul Pmntului? Primele

informaii au fost date de nregistrrile undelor seismice provenite de la cutremure. Undele

seismice sufer reflexii si refracii la suprafaa de separare dintre materiale diferite, aa cum

prisma optica reflecta si disperseaz undele luminoase pe suprafeele sale. In plus, cele doua

tipuri de unde seismice se comporta diferit in funcie de material.

Distribuia geografic neuniform a seismelor pe suprafaa Terrei i gsete explicaia n teoria

plcilor tectonice. Conform acesteia, nveliul extern rigid al Pmntului este format din

cincisprezece plci tectonice mobile, de 60-100 km grosime, pe unele dintre care se afl i

continentele. Aceste plci litosferice plutesc pe astenosfer, stratul de suprafa semitopit al

mantalei Pmntului, i sub aciunea curenilor de convecie din manta se deplaseaz extrem de

lent, cu o vitez de pn la 12 cm pe an. Unele plci se mping reciproc, iar n anumite locuri o

plac alunec i coboar sub o alt plac, penetrnd la adncimi cu temperaturi i presiuni nalte

unde se topete consumndu-se. Altele se ndeprteaz una de alta, spaiul dintre ele fiind

completat cu magm solidificat, care ulterior formeaz crusta nou. Unele blocuri imense de

crust terestr alunec unul fa de altul.

La marginile dintre plci micarea este frnat de fora de frecare dintre ele, astfel c n aceste

locuri se acumuleaz tensiuni enorme. Atunci cnd rocile care ntr n contact se rup sau alunec

brusc, se produce o degajare sub form de unde seismice a energiei acumulate, adic se

produce cutremurul propriu-zis. Intensitatea acestuia depinde de suprafaa de rupere, de

adncimea la care se produce i de natura rocilor.

Cutremurele de origine tectonic reprezint circa 90% din numrul total de cutremure care

se produc ntr-o anumit perioad de timp. Pe Terra se mai produc cutremure la erupia

vulcanilor, crora le revin circa 7% din numrul total de seisme. Alunecrile de teren,

prbuirea tavanelor unor peteri i galerii de mine sau alte goluri subterane provoac i ele

cutremure, ns sunt slabe i au numai efecte locale. Magnitudinea acestora nu depete 4,5

grade pe scara Richter i le revin mai puin de 3% din numrul total de cutremure.

Unele seisme sunt stimulate i de activitatea tehnogen a omului: construcia unor centrale

hidrotehnice, baraje i lacuri de acumulare artificiale, extragerea intensiv de iei, gaze i alte

substane minerale, injectarea apei n grote i mine prsite etc. Exploziile subterane

nucleare reprezint cutremure artificiale declanate de oameni. Puterea cutremurelor de acest

gen nregistrate pn n prezent de staiile seismice nu a depit magnitudinea 7,0 pe scara

Richter.

10

Bibliografie

1. NEGUCIOIU, Aurel (coord.),PETRESCU, Daciana Crina, Introducere n Eco-

Economie, Editura Fundaiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2006.

2. NEGUCIOIU, Aurel (coord.), DRGOESCU, Anton, POP, Sabin, Economie politic, vol.

I, Editura Gheorghe Bariiu, Cluj-Napoca, 1998.

3. NEGUCIOIU, Aurel (coord.), DRGOESCU, Anton, POP, Sabin, Economie politic, vol.

II, Editura Gheorghe Bariiu, Cluj-Napoca, 1998.

4. NEGUCIOIU, Aurel, Gndirea cu susu-n jos o gndire nou pentru o lume nou. Punerea

problemei, Anuarul Institutului de Istorie G. Bariiu din Cluj-Napoca, Series

Humanistica, Tom. VIII, 2010 (sub tipar).

5. PARLAMENTUL ROMNIEI, Legea (nr. 260 din 18 Martie 2008), republicat 2011, privind

asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau

inundatiilor, Monitorul Oficial al Romniei, Partea I nr. 115 din 15 februarie 2011

6. ***http://www.cutremur.net/

7. *** http://entitateaom.blogspot.com/2011/03/catastrofele-naturale-cauzele-reale.html

8. *** http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-2089689-numarul-catastrofelor-naturale-crescut-din-

cauza-incalzirii-globale.html

9. *** http://www.301.ro/cutremurul-din-japonia-ultimile-date-statistice

10. *** http://www.ziuadecj.ro/editorial/cutremurul-din-japonia-consecinte-economice

62812.html