Suicidul

Calitatea vietii depinde de ceea ce faci ci nu de lungimea ei. Crestinismul a blamat suicidul si a afirmat ca exista o lume dincolo. In sec. IV Augustin afirma ca suicidul este un pacat.In sec XIII Toma DAquino a afirmat ca suicidul este un pacat de moarte deoarece omul nu are puterea de a anula dreptul lui Dumnezeu asupra vietii si a mortii.Exista culturi si momente din istorie, in care unele cazuri de suicid erau vazute ca acte de eroism (v. Kamikaze).Relatia cu Dumnezeu este optiunea fiecaruia. Unii pacienti considera ca ei sunt Dumnezeu si isi aroga prerogative de judecator. Relatia omului cu moartea este construita de fiecare individ in functie de experienta si de mediul socio-cultural. 1823 Londra suicidarii erau inmormantati cu o lance in inima, fiind prezentati judecatorului. De abia in 1961 acesta a incetat sa mai fie un caz prezentat la tribunal. Suicidul reprezinta o parte a depresiei Jumatate din suicidari sunt depresivi si disperati. 75% din barbatii alcoolici comit suicid, fata de cei nonalcoolici.13% din schizofreni recurg la suicid.Vi s-a intamplat frecvent sa credeti ca viata nu merita traita si mai bine nu era? (Hamilton) trimite repede la psihiatru!!!Suicidul este un fenomen complex, cu mai multe fatete!In anii `20 in SUA o persoana se sinucidea la 10 minute. In Germania se sinucidea o persoana la 100 de minute. Femeile se sinucid mai putin decat barbatii, poate si din cauza ca ele au mai multe roluri sociale si pot compensa cand unul dintre ele nu le aduce satisfactii. 50% dintre cei care reusesc suicidul au mai avut cel putin o tentativa in trecut. 2/3 din cei cu o tentativa nu o vor mai repeta dar 1/3 vor mai incerca si 50%din acestia vor reusi. Adevaratul suicidar se sinucide dimineata (v. Chirilov Demonii)!!! Mare atentie la suicidurile demonstrative pentru ca unele reusesc!3 barbati se sinucid 1 femeie

Trasatura Tentativa Suicid realizatSex Majoritatea femei Majoritatea barbatiVarsta Femei tinere Riscul creste cu varstaMetoda Cu letalitate scazuta

(tablete, isi taie venele)Metode brutale (arme, sarituri in gol etc.)

Situatia Probabila Iau masuri sa nu poata fii descoperiti

Diagnostic Tulburare distimicaBorderline

Tulburare afectiva majoraAlcoolism Schizofrenie

Afectiunea dominanta Depresia cu furie Depresia cu lipsa de speranta

Motivatie Schimbarea situatieiApel pentru ajutor

Moartea

Evolutie clinica Imbunatatirea rapida a situatiei cu usurarea de a fii supravietuit si promisiunea de a nu repeta

-

La 3 femei care au o tentativa de suicid un barbat Vaduvia si divortul cresc sansele de suicid. Daca exista Social Support System acest risc scade semnificativ.Nu numai varstnicii incearca sa se sinucida. Suicidul exista in toate paturile sociale, dar in special la urmatoarele categorii (apare fenomenul de burn-out):

- psihologi si psihiatrii- medici- avocati

Nici o alta forma de moarte nu lasa sentimente asa devastatoare si riscul de suicid e mai crescut printre cei care au trait suicidul unei persoane apropiate. De obicei avem tendinta de a privi suicidul ca un act benevol dar din punct de vedere al celui care comite suicid nu e asa. Suicidul este vazut ca o ultima solutie iar rezolvarea de probleme si cautarea de noi solutii sunt repere importante in terapie.

Suicidarul este de cele mai multe ori o persoana care prezinta rigiditate cognitiva (vs. Openess), el este lipsit de permeabilitate, modalitatile de coping nu sunt de tip activ, gandirea nu este diferentiata si nu este divergenta.

Shneidman in 1987 face o sinteza a datelor despre suicid:- 90% din tentative au un diagnostic DSM- majoritatea schizofrenilor si celor cu tulburare afectiva nu recurg la suicid- suicidul este o tulburare a ratiunii si nu o boala psihica- rapoartele mass-media au condus la o crestere a ratei suicidului, sinuciderea unor

vedete reprezentand o forta endemica colosala.

Mintz, in 1968 a vorbit despre motivele care conduc la suicid:- agresiunea intoarsa catre sine (v. Psihanaliza)- condamnarea celorlalti asupra individului prin generarea unor sentimente de culpa

victimizarea prin culpa- dorinta de a obtine dragoste- dorinta ca totul sa fie iarasi bine (rezolvarea)- dorinta de a scapa de un sentiment neplacut (de culpa)- dorinta de reincarnare (secte)- dorinta de a fii unit cu cel care a decedat- dorinta sau nevoia de a scapa de poveri, pierderi, modificari corporale, durere etc.

Suicidul este o maniera de a evita o aversiune (acceptarea unor lipsuri atribuite sie insusi).Atentie la expectatiile nerealiste fata de sine (dupa Beck si Ellis) care duc la dezamagiri.

Discrepantele dintre expectatiile inalte privind intimitatea (nu in sens sexual ci de impartasire a aspectelor mai profunde, ce tin de intimitatea spirituala, sufleteasca, de gandire) si realitatea care nu corespune duce la suicid.

Shneiman1. Intentia este gasirea unei solutii2. Obiectivul este incetarea constientei (luciditatii)3. Declansatorul: o suferinta de nesuportat (suicidul este vazut ca eliberare)4. Stresorul: frustrari la nevoi fundamentale5. Emotia: sentimentul de neajutorare (Suicidul depinde de contextul relational si de

resursele interpersonale. El provine de multe ori din ingustarea campului constiintei)

6. Cognitia: ambivalenta (ma sinucid / nu ma sinucid)7. Ingustarea campului perceptiv8. Actiunea intentionata: de a gasi o iesire9. Interpersonal: comunicarea unei intentii10. Coping: in suicid regasim strategiile de coping pe care le-a avut toata viata

(negocierea situatiilor e o resursa utilizata in terapie)

- Da, dar... mod de comunicare generator de conflicte- in general, indivizii care planuiesc un suicid povestesc despre el, fie si in treacat

Mai bine ma sinucid! Ce-ai vrut sa spui cu asta? exploram orice intentie- Neurobiochimia secretie scazuta de serotonina; secretia de dopamina creste in

sinuciderea furioasa daca se trece peste etapa de furie sinuciderea nu se mai produce.

Prognoza si teste:- testele nu au relevanta in predictia suicidului, dar in general se folosesc teste

precum Beck si SCL (Symptom Ceck List Derogatis)

! Irational beliefs assumptions

Preventia suiciduluiShneideman:

- sa diminuam suferinta- sa-i indepartam ochelarii de cal si sa construim impreuna cu el alternative (pe care

sa le notam pe hartie)- sa schimbam atitudinea fata de sine cu potential autodistructiv- interventia se poate face si in randul apartinatorilor pacientului

Reguli clinice si etice:Nu fiecare suicidar este depresiv dar are potential.Lipsa de speranta este o cale sigura catre suicid.Unii depresivi sunt atat de obositi ca nu recurg la suicid dar nici nu renunta la idee (abordarea depresiei prin deprivarea de somn)Chiar daca depresia nu are ideatie suicidara aceasta trebuie totusi abordata.