U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin

Capitolul IV. Profilul transversal

IV.1 Generalitati

Profilul transversal este proiecţia pe un plan vertical frontal a intersecţiei

suprafeţei drumului cu un plan vertical normal pe axa sa.

La drumuri profilul transversal este format din banchete si taluzuri. In

functie de pozitia platformei fata de linia terenului se deosebesc:

- profil transversal in rambleu, daca platforma este deasupra liniei terenului

cu minim 0,50.

- profil transversal in debleu, daca platforma este in intregime sub linia

terenului.

- profil transversal mixt, daca platforma exte intr-o parte in debleu si in

cealalta parte in rambelu.

Profilele transversale se execută în toţi picheţii stabiliţi în foaia sau

carnetul de pichetaj şi nu trebuie să depăşească distanţa de 50 de m între ele,

în funcţie de relief. Profilele transversale trebuie să surprindă toate punctele

caracteristice ale traseului drumului: modificări ale înclinării terenului natural,

modificări ale declivităţii drumului, podeţe, ziduri de sprijin.

IV.2 Elementele profilului transversal

Elementele componente ale profilului transversal sunt partea carosabila si

acostamentele. In cadrul profilului, fasia de teren ocupata efectiv de drum se

numeste ampriza.

Latimea platformei unui drum este formata din latimea partii carosabile si

acostamente; dimensiunile acestora fiind precizate in functie de numarul de

benzi de circulatie ale carosabilului.

U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin

Elementele geometrice ale profilului transversal

Banda de circulatie reprezinta fasia din partea carosabila destinata

circulatiei unui singur sir de vehicule care se deplaseaza in acelasi sens.

Dimensiunile acesteia se stabilesc in functie de latimile curente ale vehiculelor

care circula pe cele doua sensuri si de spatiile de siguranta dintre acestea si

care permit deplasarea in siguranta la viteza de proiectie a drumului.

Partea carosabila este bancheta cea mai importanta a drumului. Este

amenajata prin consolidare cu un sistem rutier.

Forma partii carosabile, in profil transversal, poate fi de mai multe

categorii:

- acoperis cu doi versanti plani folosit pentru imbracaminti rutiere din beton

de ciment (a);

- acoperis cu doi versanti plani racordat in treimea mijlocie cu un arc de

cerc folosit pentru imbracaminti bituminoase (b);

- curba arc de cerc/parabola folosita pentru imbracaminti impietruite (c);

- streasina cu un singur versant plan, folosita in curbe, profile convertite si

suprainaltate si pe partile carosabile unidirectionale ale autostrazilor (d);

U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin

Panta transversala a partii carosabile este de 1,5...3% in functie de

tipul imbracamintii.

Latimea partii carosabile rezulta din suma latimilor benzilor de

ciruclatie.

Platforma: partea carosabila + acostamentele

Taluzurile sunt portiuni inclinate, de o parte si de alta a

platformei drumului care fac legatura cu terenul natural si limitează lateral

lucrarile de terasamente.

Dispozitivul de scurgere a apelor poate fi sant (trapezoidal) sau

rigola (triunghiulara). Are rolul de a indeparta de pe partea carosabila apele

provenite din precipitatii atunci cand drumul este în debleu. Atat santul cat si

rigola au taluzuri cu diferite înclinări (1:1, 1:1.5, 1:2, 1:3), valoarea mai mica

fiind folosită spre drum. Adancimea variaza între 0,15 m şi 0,30 m în cazul

rigolei si 0,30 m si 0,50 m in cazul santului, în functie de debitul de apa care

trebuie evacuat. In general rigola se prefera în regiunile accidentate, datorita

pantelor mari de scurgere, in ciuda sectiunii reduse;

Ampriza este zona cuprinsa intre piciorul taluzului stanga si

piciorul taluzului dreapta (in cazul rambleului) sau zona cuprinsa intre

creasta taluzului stanga si creasta taluzului dreapta (in cazul debleului).

Variaza ca latime în functie de înaltimea rambleului respectiv adancimea

U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalindebleului.

Zona drumului este zona alcatuita din ampriza si două zone de

siguranta, laterale (stanga, dreapta), cu latimea cuprinsă între 1 şi 5 m. Zonele

de siguranta servesc la eventuala largire a platformei drumului, la

depozitarea de materiale necesare intretinerii curente, amplasarea instalatiilor

de semnalizare, pentru plantatii, pentru circulatia pietonilor sau pentru alte

scopuri legate de exploatarea drumului.

U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin

U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin

IV.3 Profilul transversal tip

Profilul transversal tip constituie una piesele desenate importante ale

unui proiect de drum. Este un profil transversal care cuprinde toate datele de

executie ce caracterizează o anumita zona de drum, atat din punct de vedere

al infrastructurii cat si din punct de vedere al suprastructurii.

In general profilul transversal tip se deseneaza sub forma unui profil

mixt, la scara 1:50 (o scară mai mica, comparativ cu scara profilelor

transversal curente, 1:100) si nu contine linia terenului decat informativ. De-a

lungul unui traseu de drum pot exista mai multe profile transversale tip.

Profilul transversal tip se schimba ori de cate ori anumite elemente isi

modifica dimensiunile sau forma. Elementele care se pot modifica sunt:

- latimea caii in aliniament

- latimea acostamentelor

- panta transversala a caii si a acostamentelor

- inclinarea taluzurilor de rambleu si debleu

- forma si dimensiunile santurilor si rigolelor

- modul de consolidare a acostamentelor si a benzilor de incadrare

- detalii constructive pentru banda de incadrare

- modul de protejare si consolidare al taluzurilor

- lucrari speciale: drenuri, ziduri de sprijin, aparari, parapete s.a.

U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin

IV.4 Calculul profilului transversal

Profilele transversale curente se desenează de regulă, scara 1:100. Se

începe prin desenarea axei drumului. Apoi, de pe planul de situaţie se ridică

linia terenului în sens transversal, care se reprezintă la scară, în raport cu

planul de referinţă ales. Din profilul longitudinal se citeşte cota proiect a

pichetului în care se doreşte ridicarea profilului transversal şi se reprezintă la

scară. În continuare se reprezintă la scară platforma drumului iar, în funcţie de

poziţia pe care aceasta o are faţă de linia terenului, rezultă racordarea cu

terenul natural prin intermediul taluzului de rambleu sau a şanţului / rigolei şi a

taluzului de debleu. Calculul constă în determinarea cotelor proiect la

marginea părţii carosabile şi a acostamentelor, la fundul rigolei şi la marginea

banchetelor. Un exemplu de profil transversal curent se găseşte în figura de mai

jos.

U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin