ddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddd

Bu]teni-Monografie ilustrat`

Cateva considerente privind Cartofilia

Cartea po]tal` vederea [n limbajul obi]nit pe l@ng` modul de trasmitere a unor informa\ii de orice natur` constituie ]i un bogat material documentar pentru cercet`torii din orice domeniu.

Cartofilia, care se ocup` cu studiul ]i colec\ionarea c`r\ilor po]tale, s-a n`scut probabil mai [nt@i din pasiunea pentru locuri dragi, din atrac\ia pe care o exercit` micul petic de carton atunci c@nd ochi p`trunz`tori ]i sensibili g`sesc nu numai mijlocul de comunicare cu parfumul unor epoci de mult trecute dar ]i puterea de seduc\ie a unor tehnici de mult uitate. Este ]i cazul litografiilor ace]ti precursori ai c`r\ii po]tale de la sf@r]itul secolului al XIX lea.

Privirea [\i este suspendat` pentru un moment at@t timp c@t admira\ia r`m@ne inefabil` [n fa\a [ndem@n`rii arti]tilor vremii [n punctarea minu\ioas` a celor mai mici detalii. Nu mai vorbim, sau mai bine spus, cuvintele devin s`race [n a exprima calitatea unei litografii, bog`\ia de informa\ie surprins` at@t de riguros. Spre deosebire de tehnicile moderne ce copiaz` realmente realitatea [nconjur`toare transform@nd micul dreptunghi [ntr-o splendid` imagine digital` de un efect aproape egal cu cel real, autorii litografiilor au trebuit s` [nlocuiasc` teribilul tehnic al secolului XX cu mintea ]i cu m@na, individualiz@nd fiecare carte po]tal`. Tocmai de aici s-au n`scut puterea de atrac\ie ]i [nceputurile colec\ion`rii c`r\ilor po]tale. Farmecul lor, puterea de a seduce a fost unul din motivele concentr`rilor de colec\ionari [n cercuri ]i cluburi cartofilice. Exist` acum, practic [n toat` \ara, puternice cercuri cartofilice precum cele de la Piatra Neam\, Bucure]ti, Timi]oara, Pite]ti, R@mnicu V@lcea, Ploie]ti, Bra]ov, Cluj, Oradea, Constan\a, Ia]i.

{n vremuri de demult singurul contact [ntre oameni [l constituia scrisoarea sau cartea po]tal` ce folosea re\elele rudimentare ale timpului. Exist` dovezi cum ar fi aceea a lui Confucius din secolul VI [.e.n. ce demonstreaz` eficien\a sistemului po]tal din timpul dinastiei Chu (1111-255 [.e.n.), mai mult, el afirm@nd c` un document ajungea mult mai repede la destinatar printr-un serviciu de tip po]tal dec@t cel folosit de conduc`torul suprem. Mai t@rziu, [n secolul III [.e.n., sistemul e [mbun`t`\it prin introducerea curierilor ce-]i schimbau coletele [ntr-o re\ea de posturi aflate la o dep`rtare de aproape 9 mile. Acest sistem se dezvolt` [n timpul dinastiei Han(206 [.e.n. 220 e.n.) [n urma cuceririi noilor teritorii din Asia Central` dar ]i a contactelor cu romanii ce aveau un sistem similar. Ele se vor multiplica puternic [n timpul dinastiei Tang (618-907) c@nd num`rul posturilor cre]te, coresponden\a fiind trasmis` at@t pe drumuri c@t ]i r@uri. {n secolul XIII Marco Polo remarca sistemul po]tal chinezesc din timpul dinastiei Yuan ]i a celui mongol, nimic existent atunci [n Europa put@nd fi comparat cu ele. Miile de oficii po]tale func\ion@nd de peste 3000 de ani vor fi [nlocuite abia [n 1896 cu cele imperiale create ]i organizate pe l@ng` cele europene.La 1 ianuarie 1849 e introdus primul timbru po]tal [n Fran\a ]i odat` cu el sistemul de plat` care s` simplifice structura iar [n 1869 apare prima cartea po]tal`. Mult mai t@rziu [n 1918 are loc primul zbor dintre Avignon ]i Nisa. Abia [n 1935 o re\ea de drumuri po]tale lega principalele ora]e din Fran\a.

Mi]carea cartofilic` a luat amploare [n Rom@nia dup` 1990 odat` cu reactivarea cercurilor ce []i desf`]urau activitatea [n umbra filateliei.

Comunicarea privat` prin intermediul ilustratei e [ns` mult mai veche dec@t ideea original` ap`rut` [n Germania la 1865 ]i apari\ia primei c`r\i po]tale ini\iate la 1 octombrie 1869 de guvernul austriac.

{n Rom@nia prima carte po]tal` adoptat` oficial a fost [n 29 februarie 1872 ]i a fost urmat` de o perioad` prolific` p@n` la transformarea \`rii [n lag`r comunist. Revolu\ia din 1989 red` mi]c`rii cartofilice o adev`rat` for\` abia [n 1990 dup` o coexisten\` de-a dreptul dramatic` [n umbra filateliei, urmare a deturn`rii Rom@niei din drumul ei european de c`tre noua putere instalat` cu for\a pentru mai bine de 40 de ani. Era u]or de surprins c` activitatea colec\ionarilor era prea pasional`, studiul ]i colec\ionarea c`r\ilor po]tale n`scute din dragostea pentru locurile dragi st@rneau teama unui regim care nu dorea atrac\ia ori [nclinarea omului de tip nou c`tre zonele sensibile ce atr`geau ochi p`trunz`tori ]i sensibili spre epoci al c`ror parfum trebuia s` fi apus de mult. Mii de drame au trebuit s` suporte f`r` de vreo vin` bunicii la d`r@marea bisericilor ]i a propriilor case atent construite ]i gospod`rite alunga\i [n p`tratele pe vertical` ale unei or@nduiri ce se credea nemuritoare.

Cartofilia a luat amploare [n Rom@nia dup` 1990 odat` cu reactivarea cercurilor ce []i desf`]urau activitatea [n umbra filateliei.

Nu constituie obiectul acestei lucr`ri de a stabili suprema\ii sau a face compara\ii [ntre cele dou`.

Totu]i, cartofilia probabil dat fiind izolarea ei pe o a]a perioad` mare a reu]it s` se impun` imediat dup` 1990, fapt marcat de altfel ]i prin organizarea la Bucure]ti [n mai 1998 a primului For Interna\ional de cartofilie din Rom@nia. Au trebuit 8 ani de munc` asidu` pentru organizarea cercurilor teritoriale, atragerea colec\ionarilor la [nt@lniri de profil, simpozioane, schimburi, vizion`ri ]i organiz`ri de expozi\ii iar apari\ia c`r\ilor de specialitate - studii de cartofilie ]i concursuri s-au materializat prin [ndr`zneala dac` nu curajul de o organiza acest prin for interna\ional de cartofilie la Bucure]ti.

Privind lucrurile din interiorul acestor evenimente a] putea poate s` nu fiu obiectiv atunci c@nd spun c` el, Forumul, a fost un succes cu toate greut`\ile inerente unei astfel de manifest`ri de amploare, dar a] dori s` fiu contrazis de un doilea For [n Rom@nia organizat c@t mai cur@nd posibil. {nsu]i p`rintele cartofiliei, ]i am numit aici pe francezul Nuedin, trebuia s` participe personal dar o indispozi\ie de ultim moment a f`cut ca [n ziua deschiderii c@nd a fost inaugurat de ministrul Po]tei ]i Telecomunica\iilor, domnul Sorin Panti], s` fie prezent numai prin mesajul transmis de la Paris cu cuvinte de laud` remarc@nd realizarea Forumului ca un moment de seam` pentru Rom@nia.

Apari\ia unor c`r\i cu iz de monografii ilustrate, motiv pentru a face un studiu cartofilic, ca cele de la Piatra Neam\, C@mpulung ]i C`lim`ne]ti le-am numit [n ordinea nu numai a apri\iei lor, dar ]i a ob\inerii premiilor acordate de juriul Forumului a constituit un real interes [n zona publicului avizat dar ]i [n sfera sus\in`torilor. E de ajuns s` amintesc participarea domnului Leonard Pa]canu, secretar general al Asocia\iei Filateli]tilor din Rom@nia, actorul Mircea Albulescu, reporteri de la TVR, Antena 1 ]i PRO TV.

Expozi\ia a fost bine g@ndit` ]i structurat` pe teme specifice cu un bogat con\inut.

Un moment aparte l-a constituit ]i prezentarea pentru prima dat` la Bucure]ti a unei c`r\i de cartofile C`lim`ne]ti2000- monografie ilustrat`, cu un altfel de limbaj, cel al calculatorului. Era [n 1998 la un an dup` prezentarea ei [n premier` pe \ar`, informatizat`, la C`lim`ne]ti.

Iat` de ce apari\ia unor c`r\i cu iz de monografii ilustrate, motiv pentru a face un studiu cartofilic ca cele de la Piatra Neam\, C@mpulung ]i C`lim`ne]ti le-am numit [n ordinea nu numai a apari\iei lor, dar ]i a ob\inerii premiilor acordate de juriul Forumului a constituit un real interes [n zona publicului avizat dar ]i [n aceea a sus\in`torilor.

Din bogata surs` de inspira\ie ce o constituie cartofilia am surprins o parte infim` dar incitant` din multitudinea c`r\ilor po]tale vechi al c`ror studiu cartofilic ne arunc` pe unii spre nostalgia unor vremuri de demult, iar pe al\ii, sper`m, spre aprecierea trecutului pentru ca odat` reg`sit s` putem continua tradi\iile fie [n cultur`, art`, arhitectur`, ]tiin\`, port spre a re[nnoda leg`turile tradi\ionale europene ce ne-au \inut la marginea imperiilor de-a lungul veacurilor.

Tot CEEA CE E VECHI ne aduce aminte de trecutul nostru, cu vechile construc\ii, aleile pe care alt`dat` ]i-au purtat pa]ii str`mo]ii, monumentele [n`l\ate [ntru cinstirea lor, parcurile ]i aleile ce nu pot fi uitate dat fiind pasiunea de a colec\iona c`r\i po]tale ce ne reamintesc cu nostalgie de cum a fost odat`! E numai una din ra\iunile de a p`stra ve]nic [n amintire ceea ce ne leag` de trecutul prin care odinioar` am p`]it dac` nu cu pa]ii, m`car cu g@ndul, pentru a l`sa urma]ilor amintirea unor vremuri de mult uitate. Cine nu []i mai aduce aminte de numele str`zilor de alt`dat` Bulevardul Carol, Regina Elisabeta, Bulevardul Regele Ferdinand, Regina Maria, ori de vilele de odinioar` Lucre\ia, Natalia, Lily, Florica, Zamfirescu, Boteanu, M`ndica, Oancea, Savu, unde soseau primele ma]ini decapotabile din epoc`, semn al distinc\iei unei sta\iuni c`utate pentru petrecerea concediilor. Dar iat` c` azi informatica face ca trecutul s` fie prezent ]i p`strat pentru ca ]i cei ce vor urma s` se bucure de frumuse\ea locurilor ]i m`iestria artistic` a celor ce nu le-au putut l`sa uit`rii! Miracolul se datoreaz` ]i acestor [mp`timi\i colec\ionari despre care lumea abia acum afl`. Remarcabila realizare din 1998, primul For interna\ional de cartofilie de la Bucure]ti, tot de miracol a \inut ]i mai pu\in de sufletul [mp`timi\ilor colec\ionari chiar dac` preg`tirea material` nu se ridica la [n`l\imea [nd@rji\ilor de a face din manifestare una european`.

Oricum pasul a fost f`cut ]i to\i avem de c@]tigat de pe urma prestigioaselor petice de carton care ne \in visele treze [n speran\a c` tot mai g`sim ceva ce n-ar mai exista la ceilal\i colec\ionari sau e at@t de rar [nc@t, trezindu-ne, descoperim c` de fapt realitatea e totu]i un vis frumos!Studiul cartofilic [nseamn` [ns` mai mult dec@t culegerea ]i p`strarea [n colec\ii a minunatelor locuri cu arhitectura timpului, cu portul specific dar ]i cu atestarea istoric` a localit`\ilor, semn al nemuririi [n timp: el e legat de o atent` cercetare care uneori impresioneaz` prin con\inut ]i m`iestrie artistic` l`s@nd nestinse epoci ce nu mai pot fi [nviate de a c`ror frumuse\e, c@t a mai r`mas, ne bucur`m at@t de mult noi, azi!

Pasiunea cere [ns` sacrificii ]i ne[mpliniri! Poate ]i datorit` [ncr@ncen`rii [mpotriva lor se datoreaz` conceperea acestei minunate c`r\i departe de \ar`, la Cairo. Cu tot trecutul lor zbuciumat c`r\ile po]tale au rezistat ca un miracol ]i reprezint` azi, at@tea c@te au mai r`mas, o istorie document la fel ca ]i pu\inele cl`diri r`mase azi [nc` pe locul lor amintind de o epoc` revolut` ce poate fi ref`cut` oric@nd cu ajutorul lor! Amintirea ]i pre\uirea trecutului sunt cel mai scump dar pe care ilustratele le transmit. Iat` de ce apari\ia c`r\ilor bazate pe studiul ilustratelor aduce [n fa\a cititorului, chiar neavizat, lec\ii nu numai de istorie dar ]i de arhitectur`, literatur`, geografie ]i nu [n ultimul r@nd de respect ]i m@ndrie pentru tradi\ii ]i port popular.

{ntr-adev`r, nimic nu e mai pl`cut ca [ntoarcerea la origini, amintirea ]i p`strarea intact` a imaginii locului unde ai copil`rit!

Codrii bogat colora\i vara dar argintii toamna, castanii de alt`dat`, brazii falnici, aleile de neuitat, Sf@nta biseric` Domneasc` dar ]i cazinoul, vilele de alt`dat` cu blazon ale Cantacuzinilor impresiona\i de frumuse\ea locurilor toate acestea ]i [nc` alte o sut` de motive m-au f`cut s` nu las uit`rii imaginea a ceea ce a fost c@ndva aceast` sta\iune loc plin de istorie peste care timpul ]i vicisitudinile n-au reu]it s`-i ]tirbeasc` din faim` ]i frumuse\e!

Cum apari\ia de studii ]i monografii care s` ofere tuturor pl`cerea de a le admira a devenit ]i mai imposibil` m-am v`zut nevoit s` realizez site-uri pe Internet, calculatorul fiind azi un mijloc ce nu mai poate lipsi din nici o cas`, ca de altfel e-mailul dintr-o carte de vizit`!

Adresa pentru Bu]teni, printre primele sta\iuni pe internet, este:

http://geocities.ws/dan.zamfiracheF`c@nd acest efort, cred c`, departe de satisfac\ia muncii de peste 8 ani [n India c@t ]i [n Egipt el este mai mult un serviciu dezinteresat Cartofiliei rom@ne]ti, ideea mai veche de a organiza ]i gestiona o baz` de date cu tot ceea ce inseamn` vederea rom@neasc` fiind \elul pe care nu-l voi abandona niciodat`. Poate viitorul ne va oferi posibilitatea de atragere a sponsorilor astfel [nc@t apari\ia acestor c`r\i at@t de necesare s` fac` posibil` continuitatea ]i cunoa]terea activit`\ii cartofilice.

A fost o onoare pentru mine de a participa la lansarea proiectului ei [n iunie 2008 la Casa de Cultur` din Bu]teni, sub auspiciile Prim`riei, odat` cu s`rb`torirea eroilor neamului, de {n`ltare, pentru c` momentul a avut ]i o a doua semnifica\ie: [mplinirea a 11 ani de la lansarea primului proiect informatic de prezentare a unei c`r\i prin mijloace IT. Prin aceasta Bu]teniul, Casa de Cultur`, au intrat [n istorie ca primul loc din Valea Prahovei al unei lans`ri de carte cu un altfel de limbaj, moment consemnat de televiziunile TV Montan ]i ProTv din Sinaia. Ideea formatului actual al c`r\ii s-a n`scut departe de \ar`, la Cairo, [n ministudioul din Ambasada Rom@niei din insula Zamalek, unde am continuat cercet`rile odat` cu ultimele achizi\ii de c`r\i po]tale ]i am dezvoltat mijloacele de prezentare pe suport informatic. Tot aici, [n mijlocul colectivului ambasadei, s-au n`scut idei ce au f`cut posibil` apari\ia a [nc` patru c`r\i scrise special pentru viitorii turi]ti rom@ni: Indiei, o carte dedicat` \`rii care m-a g`zduit timp de aproape 5 ani, Impresii de c`l`torie un ghid de peste 45 de \`ri r`sp@ndite pe 4 continente din India p@n` la New York [n America, Monografii ilustrate cuprinz@nd toate studiile de cartofilie [ntr-o edi\ie color ]i, nu [n ultimul r@nd, Mirajul civiliza\iilor ]i Fascina\ia muzeelor, o incursiune prin 90 de muzee ale lumii, unele cele mai mari.Cu g@ndul c` toate acestea nu se vor pierde [n eter f`r` a sensibiliza sufletul celor dornici de amintiri pl`cute doresc tuturor celor ce ajung s` viziteze aceste mici paradisuri s` se simt` ca ]i cum ar face parte din ele!

Dac` cele 4 c`r\i scrise la Cairo au ap`rut prin eforturi proprii, apari\ia monografiei Bu]teni 2008 color se datoreaz` Prim`riei, ora]ului Bu]teni, eforturilor deosebite ale Domnului Primar, domnul Emanoil Savin, care m-a sprijinit [n eforturile realiz`rii ei [nc` din 2004 c@nd a inaugurat celebra de acum p@rtie Kalinderu devenit` emblema nou` a sta\iunii, sus\in`tor apropiat al culturii, artei, sportului ]i turismului local. Dar nu numai at@t, a considerat c` o prezentare IT pe ecranul s`lii Casei de Cultur` va sensibiliza eforturile ]i celorlal\i [ntreprinz`tori ai sta\iunii [n ideea scoaterii la iveal` a trecutului unei sta\iuni unice de pe frumoasa Vale a Prahovei. Prezentarea a fost un total succes fiind pentru prima dat` c@nd o carte este lansat` aici prin mijloacele moderne ale tehnicii avansate ale informaticii.Mul\umiri deasemenea pentru punerea la dispozi\ie a s`lii Casei de Cultur`, chiar de ziua {n`l\`rii semn c` pronia ne va ajuta s` scoatem la iveal` o monografie care s` cucereasc` inimile pasiona\ilor de frumos, un Bu]teni interbelic reconstituit prin celebrele de acum petice de carton, ilustratele vechi. Alese mul\umiri domnului director al Casei de Cultur` Bu]teni, Constantin Spurcaciu, un om cu un suflet mare care depune eforturi deosebite pe t`r@m cultural ]i spiritual.{nc` odat` multumiri domnului primar dr. ec. Emanoil Savin pentru c` mi-a dat posibilitatea s` aniversez aici la Bu]teni 11 ani de lans`ri de c`r\i IT [n Rom@nia, [nscriind prin acest eveniment sta\iunea [n circuitul unic de lans`ri IT al`turi de C`lim`ne]ti [n 1997 ]i Bucure]ti 1998. Dan Zamfirache

Membru al Societ`\ii Numismatice Rom@ne

]i al Federa\iei Filatelice Rom@ne

Sec\ia CartofilieCartoclub Bucure]ti

CAIRO 2003

MotivatieLucrarea s-a dorit a fi un cadou din partea autorului pentru locuitorii acestei sta\iuni de la poalele Bucegilor ocrotit` de Cruce ]i de Sfinxul milenar. Ea s-a n`scut din pasiunea de cartofil prin studiul atent al istoriei, artei, culturii ]i civiliza\iei printr-o nou` modalitate de cercetare cu ajutorul c`r\ilor po]tale ]i realizarea unei altfel de prezent`ri cu ajutorul tehnicilor moderne ale informaticii premier` [n Rom@nia dat` fiind o alt` pasiune a autorului calculatorul.

Deschiderea oferit` de Revolu\ia Rom@n`, explozia de informa\ie precum ]i accesul la mijloacele cele mai moderne ale tehnicii calculatoarele au f`cut posibil` prezentarea inten\iei apari\iei c`r\ii pentru prima dat` la Casa de Cultur` din Bu]teni [ntr-o manier` informatizat`(06.06.2008), efectul de unicitate al lans`rii ei printr-un alt mod dec@t cel tradi\ional, cel al prelu`rii imaginilor din calculator ]i proiectarea pe ecranul s`lii av@nd ca urmare apari\ia c`r\ii dup` numai 2 luni de la eveniment. Pentru prima dat` limbajul calculatorului a [nlocuit pe cel obi]nuit, al omului, impresion@nd o [ntreag` audien\`.

Ob\inerea premiului III [n rang de medalie de bronz la primul For Interna\ional de Cartofilie - Bucure]ti, Palatul }u\u, mai 1998 - ]i diplom` de onoare(* la Expozi\ia Interna\ional` de Filatelie EFIRO98 [n septembrie la Palatul Parlamentului a Monografiei C`lim`ne]ti m-au ambi\ionat s` ob\in prin prezentarea celei de-a doua Monografii a Bu]teniului [n circuitul de valori al cartofiliei, premiul cel mai [nalt.Similitudinile celor dou` a]ez`ri de la poalele falnicilor mun\i amplasate ca puncte strategice [mpotriva n`v`litorilor, atrac\ia turistic` prin locuri unde odat` dac` vii - cu siguran\` te vei [ntoarce, a]ezarea pe dou` dintre cele mai frumoase v`i, Oltul ]i Prahova ce te [nt@mpin` [nc` cu vile frumoase ce mai p`streaz` farmecul interbelic dar ]i faptul c` au fost fondate de cei mai mari domnitori, Mircea cel B`tr@n ]i Carol I au constituit conceperea acestor dou` monografii ilustrate, C`lim`ne]ti ]i Bu]teni, sta\iuni aproape gemene de]i sunt situate la dep`rtare.

Lucrarea e structurat` pe capitole, fiecare reprezent@nd o anume specificitate. A fost integral procesat` digital cu programe specifice calculatorului, iar prezentarea ei [n iunie 2008 la Bu]teni s-a realizat integral cu mijloace tehnice informatice prin preluarea anima\iei realizate cu pachetele de programe Premiere ]i MGI Video Wave 5 ]i transmiterea lor pe ecranul Casei de Cultur` prin intermediul unui videoproiector, bucur@du-se de un real interes, fiind pentru [nt@ia dat` la Bu]teni c@nd limbajul obi]nuit al lans`rilor de carte a fost [nlocuit cu cel informatic, specific calculatoarelor.

Din studiu cartofilic, pe spatele unei c`r\i po]tale din colec\ia Bu]teni se distinge fraza: a c`l`tori [nseamn` a [nv`\a. Europa v` poate ajuta mult [n organizarea acestei culturi vii a Dvs. Este ]i inten\ia autorului de a st@rni curiozitatea [ntr-un domeniu at@t de vast care incumb` nu numai istorie, geografie, literatur`, dar mai ales pasiune ]i dragoste de locuri.

M`rturii v`zute [nc` pe locul lor - iat` numai c@teva argumente pentru care am decis s` p`strez vie amintirea trecerii prin epoci a acestei minunate sta\iuni prin colec\ia de vederi vechi ce constituie o m`rturie ]i [n acela]i timp un document viu care adaug` sta\iunii o impresionant` imagine a ceea ce a fost dar mai ales ceea ce mi-a] dori s` r`m@n` [n memoria oamenilor locului, a celor ce o viziteaz`, o adev`rat` Poart` a Bucegilor, numit` a]a chiar de marele Iorga.

Dac` primul capitol este consacrat studiului unor vechi fotografii descoperite [ntr-un pod de cas`, al doilea se ocup` de primele apari\ii de c`r\i po]tale, unele [nainte de 1900, cu vechile cl`diri ]i drumuri de \ar` nepietruite iar [n celelalte capitole sunt ilustrate concis vilele ora]ului unele dintre ele amintind parfumul unei epoci trecute, mun\ii, portul popular ]i civil, biserica ]i castelul. Nu am uitat binen\eles locurile pline de istorie, monumentele, bisericile, Crucea, Sfinxul ]i drumul ce str`bate ]erpuind un defileu s`lbatic dar mai ales pitoresc, s`pat [n st@nc` din vremuri imemoriale.Sigur cititorii aviza\i trebuie s`-]i aduc` aminte ]i de faimosul Cazino care exista [n ora] prilej de dulci ]i pl`cute amintiri pe care a] dori s` redevin` ceea ce a fost. Cu o pozi\ie privilegiat` ]i un peisaj de invidiat Bu]teniul a fost de-a lungul timpului vizitat de familii deosebite, iar pentru localnici aceasta constituia un pretext ca de fiecare dat`, [n fiecare an s` fie la curent cu nout`\ile fie c` ele se chemau mod` ori cuno]tin\e noi.

}i, ca un iubitor al v`ii Prahovei binen\eles c` nu am putut uita [mprejurimile: C@mpina, Sinaia, Poiana |apului, Azuga, Predeal ]i Bran, locuri minunate, a]ezate [ntr-o zon` la confluen\a Ardealului cu Muntenia, toate acestea constituind un capitol aparte despre {mprejurimi.

Trebuie amintit c`, de]i era o sta\iune mic`, totu]i abunden\a de c`r\i po]tale se explic` prin miracolul de atrac\ie al locului: traseele montane, cabanele, p@rtiile, Crucea, Sfinxul, Babele ]i cascada Url`toarea.Frumuse\ea locurilor este aceea care-i determin` pe marii potenta\i ai vremii s`-]i construiasc` splendide vile, un sanatoriu ]i un cazinou pentru petrecerea vacan\elor ]i a concediilor [ntr-o zon` [n care dac` o dat` ai fost, sigur te vei re[ntoarce! A face azi o plimbare pe str`zile ora]ului [nseamn` s` gu]ti din m`iestria celor ce au [n`l\at vile [ntr-un peisaj cu totul [nc@nt`tor!

Construirea cazinoului trebuie s` fi adus odat` cu finalizarea lui o mul\ime de oaspe\i atra]i aici nu numai de mirajul locului, azi, doar o amintire a fermec`toarelor seri din somptuoasele saloane.Iernile la Bu]teni sunt ca [n basme iar [mprejurimile ofer` priveli]ti spectaculoase ca acelea de la Alexandros, Silva, Gura Diham, Kalinderu ori Poiana Izvoarelor, iar o plimbare cu cabina printre Jepi te apropie de nori. Bu]teniul r`m@ne [ns` [n memorie prin simbolul Crucii Eroilor, Sfinxul, biserica Domneasc` ]i de cur@nd vechea p@rtie Kalinderu redat` iubitorilor de schi [n 2004.

^

Dan Zamfirache

Freelance Writer

Cairo - 2003

)

(* Nu [n ultimul r@nd Diploma de onoare din partea Prim`riei ora]ului C`lim`ne]ti cu prilejul s`rb`toririi a 618 ani de la atestarea documentar` a localit`\ii - 2006.

2612