PROECT DIDACTIC Pentru edinele la Instrucia foculuiTEMA 2: Partea material a armamentului de infanterie. edina 1: Subiecte de studiu:

1. Destinaia, caracteristicile de lupt ale pistolului mitralier 7,62mm, muniiile folosite.

2. Construcia 7,62mm AKM i prile componente. 3. Ordinea demontrii i montrii incomplete a pistolului mitralier 7,62mm

AKM. - .

1.Destinaia i caracteristicile de lupt ale pistolului mitralier 7,62mm,muniiile folosite.

Pistolul-mitraliera calibru 7,62 mm Kalasnikov AKIM (AKMC)Fig. 1. Aspectul general al pistolului-mitraliera Kalas.nikov: sus - cu

patul armei din lemn (AKM); jos - cu patul armei pliabil, rabatabil (AKMC).

Pistolul-mitraliera cal. 7,62 mm modernizat este anna individuals destinata pentru nimicirea fortei vii a inamicului. Pentru nimicirea adversarului n lupta corp la corp la pistolul-mitraliera se pune baioneta-pumnal.

1. Caracteristici tehnico-tactice

1. Distanta de tragere dupa naltator, m: 10002. Distanta lovituri directe: asupra tintei piept, m: 350 asupra tintei alergand, m: 5253. Cadenta de tragere teoretica, lov./min. : 600

1

4. Cadenta de tragere practica (lovitura cu lovitura/n serii), lov./min.: 40/1005. Viteza initial a glontului, m/s: 7156 Distanta pana unde se pastreaza efectul omorator al glontului, m: 15007 Distanta limits de zbor a glontului, m: 30008.Masa pistolului-mitraliera fara baioneta-pumnal, kg: cu ncarcatorul gol 3.1/3.3 cu incarcatorul plin 3.6/3.89.Capacitatea incarcatorului, cartuse: 3010.Masa incarcatorului, kg: 0.17/0.3311.Masa baionei ji-pumnal, kg : 0.45 cu teaca tara teaca 0.2612. Calibrul, mm.: 7.6213. Lungimea pistolului-mitraliera, mm: cu baioneta-pumnal 1020 fara baioneta-pumnal 880 cu patul armci pliat 64014. Lungimea tevii, mm 41515. Numarul de ghinturi, buc: 416. Masa cartusului, g: 16.217. Masa glontului, g: 7.918. Masa incarcaturii de pulbere 1.6

Munitiile folositePentru tragerea cu pistolul-milraliera se folosesc cartuse model 1943 cu gloante

obisnuite (cu miez de otel), trasoare (culoare verde), perforant-incendiare (culoare neagra cu brau rou) i cu gloante incendiare (cu brau rosu).

Cartusele se ambaleaza in lazi de lemn:- ntr-o lada -1320 cartuse (doua cutii de tabla zincata);- ntr-o cutie - 660 cartuse;- ntr-un pachet - 20 cartuse.

Denumirea prescurtata, destinatia cartuelor1. Cu glont obisjiuit (cu miez de otel) 7,62 mm . . 43 - destinat

pentru nimicirea fortei vii a inamiciilui ce se afla pe teren deschis sau dupa un adapost usor si tehnicii neblindate (automobile, motociclete s.a.). Glontul strapunge casca la distanta de 900 m si vesta antiglont - la 600 m; asupra tintelor aeriene (avioane, elicoptere, paras.utisti) tragerea e eficienta la 500 m.

2. Cu glont trasor 7,62 mm T - 45 . . 43 - destinat pentru indicarea obiectivelor si corectarea focului, precum si nimicirea fortei vii a inamicului. Distanta de trasare pana la 800 m. Tragerea cu gloante trasoare alterneaza cu cele obisnuite (peste 4-5 gloante), ceea ce se asigura prin umplerea corespunzatoare a ncarcatorului.

3. Cu glont perforant-incendiar 7,62 mm . . 43 - destinat pentru lovirea obiectivelor usor blindate, precum sj pentru aprinderea lichidelor inflamabile ce se afta dupa blindajul strapuns. Glontul strapunge 7 mm de blindaj la distanta de 200 m.

2

4. Cu glont incendiar 7,62 mm 3 . . 43 - destinat pentru aprinderea lichidelor inflamabile n ambalaj de metal cu grosimea peretilor de pana la 3 mm, precum si materialelor usor inflamabile (acoperis de paie, iarba uscata s.a.) pana la distanta de 700 m. Glontul incendiai este concomitent si trasor.

2. Notiuni despre constructiePistolul-mitraliera are urmatoarele mecanisme si partii componente:- teava cu cutia inchizatorului, cu aparatul de ochire si patul armei;- capacul culiei inchizatorului;- portlnchizatorul cu pistonul de gaze;- Inchizator;- recuperator;- tub de gaze cu aparatoarea mainii;- mccanism dc dare a focului;- uluc;- incarcator;- baioneta-pumnal.Din complelul pistolului-mitraliera mai fac parte:1. Accesoriile:- vergeaua; - domul;- capul-calti; - bulonul;- peria; - penarul;- surubelnita; - bidonasul.2. Cureaua de purtare si geanta pentru incarcatoare.Din completul pistolului-mitraliera AKMC, in afara de cele enumerate mai sus, face partc husa pentru pistolul-mitraliera cu buzunar pentru incarcator.

Fig. 2. Partile principale i mecanismele pistolului-mitraliera:1 - teava cu cutia inchizatorului, cu aparatul de ochire si patul armei; 2 - capacul cutiei

inchizatorului; 3 - baioneta-pumnal; 4 - recuperator; 5 - portnchizator cu pistonul de gaze; 6 - tubde gaze cu aparatoarea mainii; 7 - mchizator, 8 - vergea;

8 - uluc; 10 - ncarcator; 11 - penar cu accesorii

3. Ordinea demontarii incomplete3

l.Se demonteaza incarcatorul. Mentinem pistol-mitraliera cu mana stanga de gatul patului sau uluc, cu mana dreapta fnrasuram incarcatorul; apasand cu degetul mare pe zavor, micam partea de jos a incarcatorului inainte si-1 demontam.

2.Se verified daca lipseste cartusul in camera cartusului, pentru aceasta lasam In jos siguranta, conducem manerul portanchizatorufui fnapoi, verificam camera cartusului, eliberam manerul portanchizatorului si la aceasta se elibereaza cocosul de la pragul de armare.

3.Se extrage penarul cu accesorii din locasul patului. Inecam cu degetul mainii dreapta capacul locasului patului in asa mod ca penarul sub actiunea arcului sa iese din locas; deschidem penarul i scoatem peria, surubelnita, drontul, bilonul. La pistol-mitraliera cu pat rabatabil penarul cu accesorii se poarta fn buzunarul gentii portancharcatoare.

4.Se scoate vergeaua. Capatul vergelei se trage de la teava, in aa fel ca capacul sa iese de sub sprijinul nivelului catarii, i se scote vergeaua fn sus. La scoaterea vergelei sc permite de a folosi dornul.

5.Sc demonteaza frana-compensator de la gura tevii;6.Se demonteaza capacul cutiei mchizatorului. Cu mana

stanga mfasuram gatuj patului cu degetul mare acestei mainii apasam pe iesitura tijei arcului recuperator, cu mana dreapta ridicam in sus capacul cutiei mecanismelor i demontam capacul.

7.Se demonteaza recuperatorul;8.Se demonteaza fnchizatorul mpreuna cu portinchizatorul. Tinand pistol-mitraliera

cu mana stanga cu mana dreapta tragem port fnchizatorul napoi pana la refuz, il ridicam mpreuna cu nchizatorul si-1 extragem din cutia mecanismelor.

9. Se demonteaza nchizatorul de la portnehizator. De luat portmchizatorul n mana stanga cu nchizatorul n sus; cu mana dreapta conducem nchizatorul napoi, fl rasucim n asa mod ca proeminenta principals a mchizatorului sa iasa din taietura figurata a portanchizatorului s.i se extrage nchizatorul inainte.

10. Se demonteaza tubul de gaze cu aparatoarea mainii. Tinand pistolul-mitraliera cu mana stanga, cu mana dreapta se Tmbraca penarul accesoriilor cu orificiul dreptunghiular ce

4

iesjiura zavorului tubului de gaze si-l rasucim de la sine pana n pozitia verticala i se extrage tubul de gaze dc pe racordul camerei de gaze.

Ordinea montafii dupa demontarea incomplete1. Se monteaza tubul de gaze cu aparatoarea manii. Mentinand pistol-

mitraliera cu mana stanga cu mana dreapta instalam tubul de gaze cu capatui din fata in acordul camerei de gaze i apasam pe partea din urma a aparatorii nspre teava: rasucim cu ajutorul penarului accesoriilor zavorul spre sine pana la Intrarea fixatorul in taietura bazei naltatorului.

2. Se monteaza mchizatorul la poitnchizator. Se ia portanchizatorul in mana stanga, iar inchizatorul n mana dreapta sj-l introducem cu partea cilindrica m canalul portanchizatorului in aa mod ca proeminenta principala sa intre in taietura figurata a portanchizatorului, i avansam nchizatorul mainte.

3. Se monteaza portinchizatorul nnpreuna cu inchizatorul la cutia mecanismelor. Se ia portanchizatorul n mana dreapta n aa mod ca mchizatorul cu degetul mare sa se mentina in pozitia de dinainte. Cu mana stanga cuprindem gatul patului, cu mana dreapta, introducem pistonul de gaze n baza naltatorului si avansam portanchizatorul nainte ntr-atata ca pragurile cutiei mecanismelor sa nitre in nervurile portanchizatorului i cu un efort nemsemnat ai apasa spre cutia mecanismelor i al avansa nainte.

4. Se monteaza mecanismul arcului recuperator. Cu mana dreapta se introduce mecanismul arcului recuperator n canalul portanchizatorului comprimand arcul recuperator,plasam tija de ghidare inainte i lasandu-1 putin n jos, se introduce cu calcaiul n longitudinale a cutiei mecanismelor.

5. Se monteaza capacul cutiei nchizatorului;6. Se dezarmeaza cocoul i se pune piedica de siguranta;7. Se monteaza vergeaua;8. Se introduce penarul in locas.ul patului armei;9. Se pune ncarcatorul la pistolul-mitraliera.

5

PROECT DIDACTIC Pentru edinele la Instrucia focului

TEMA 2: Partea material a armamentului de infanterie. edina 2: Practc - Subiecte de studiu:

1 Destinaia, caracteristicile de lupt ale pistolului mitralier 5,45mm, muniiile folosite.2 Construcia 5,45 mm AK-74 i prile componente. 3 Ordinea demontrii i montrii incomplete a pistolului mitralier 5,45 mm AK-74.

1.Destinaia,caracteristicile de lupt ale pistolului mitralier 5,45mm AK-74.

Fig. 4. Aspectul genera! al pistolului-mitraliera calibru 5,45mm Kalanikov:a - eu pat permanent (AK74), b-eu pat pliabil (AKC74), c-cu pat permanent si aparat pentru

ochire pe timp de noapte (AK74H); d - cu pat pliabil si aparat pentru ochire pe timp de noapte(AKC74H)

Pistolul-mitraliera calibru 5,45 mm Kalasnikov este anna individuals. El e destinat pentru nimicirea fortei vii i lovirea inijloacelor de foe ale inainieului.

Pentru tragere i efectuarea observarilor pe timp de noapte la pistoalele-mitraliera AK-74H se cupleaza aparatul pentru ochire pe timp de noapte.

Caracteristici tehnico-tactice1. Distanta de tragere dupa naltator, m 10002. Distanta loviturii directe: asupra tintei piept, m 440asupra tintei alergand, m 6253. Cadenta de tragere teoretica, lov./min. 6004. Cadenta de tragere practica, lov./min. cand tragerea se executa lovitura cu lovitura 40cand tragerea se executa foe in serii 1005. Viteza initiala a glontului, m/s 900

6

6. Distanta pana unde se pastreaza efectul omorator al glontului, m 13507. Distanta limita de zbor a glontului, m 31508. Masa pistoiului-mitraliera, kg: cu ncarcatorul de masa plastica gol 3.3/3.2cu ncarcatorul de masa plastica plin 3.6/3.59. Capacitatea ncarcatorului, cartuse 3010.Masa mcarcatorului de masa plastica, kg 0.2311.Masa baionetei-pumnal, kg:cu teaca 0.49fara teaca 0.3212.Calibrul, mm 5.4513.Lungimea pistolului-mitraiiera, mm: cu baioneta-pumnal si cu patul rabatabil nepliat 1089 fara baioneta-pumnal cu patul rabatabil nepliat cu patul pliat 94014.Lungimea tevii, mm 70015.Lungimea partii ghintuite a tevii, mm 41516.Numarul de ghinturi 417.Lungimea pasului ghinturilor, mm 20018.Lungimea liniei de ochire, mm 37919.Grosimea catarii, mm 220.Masa cartuului, g 10.221.Masa glontuiui cu-miez de otel, g 3.4 22.Masa ncarcaturii de ptilbere, g 1.4523.Masa inaltatorului AOTN in pozitia de lupta 2.2

2. Notiuni despre constructie

Pistolul-mitraliera are urmatoare parti componente si mecanisme:- teava cu cutia inchizatorului, cu aparatul de ochire, patul si

manerul-pistol;- capacul cutiei inchizatorului;- portinchizator cu pistonul de gaze;- inchizator;- recuperator;- tub de gaze cu aparatoarea mainii;- mecanism de dare a focului;- uluc;- incarcator.

In afara de aceasta, pistolul-mitraliera mai are frana-compensator de la gura tevii si baioneta-pumnal.

in componenta pustii automate intra: 1. Accesoriile:

1 - vergea, 2 - cap-calti; 3 - peric; 4 - surubelnita; 5 - dorn; 7 - penar, 8 - capac;9 - bidonas;

2. Cureaua;3. Geanta pentru incarcatoare.

7

In completul pistolului-mitraliera cu pat pliabil, in afara de aceasta, mai intra husa pentru pistolul-mitraliera cu buzunar pentru incarcator, iar in completul pistolului-mitraliera cu aparat de ochire pe timp de noapte mai intra, de asemenea, aparatul universal de ochire pe timp de noapte.

Fig. 6. Partile principale t mecanismele pistolului-mitraliera si accesoriile lui: 1 - teava cu cutia mchizatoruiui, cu mecanismul de dare a focului, aparatul de ochire, patul si manerul pistolului; 2 - capacul cutiei mchizatoruiui; 3 - baioneta-pumnal; 4 - recuperator;

5 - portmchizatorul cu pistonul de gaze; 6 - tub de gaze cu aparatoarea mainii; 7 - mchizator; 8 - vergca; 9 - uluc; 10 - ncarcator; 11 - penar cu accesorii.

3. Ordinea demontarii incomplete1. Se demonteaza mcarcatorul;2. Se verifies daca lipseste cartusul in detunator;3. Se extrage penarul cu accesorii din locasul patului;4. Se scoate vergeaua;5. Se demonteaza frana-compensator de la gura tevii;6. Se demonteaza capacul cutiei nchizatorului;7. 7 Se demonteaza recuperatorul;8. Se demonteaza mchizatorul Impreuna cu portmchizatorul;9. Se demonteaza inchizatorul de la portnehizator;10.Se demonteaza tubul de gaze cu aparatoarea manii.

Ordinea montarii dupa demontarea incompleta1. Se monteaza tubul de gaze cu aparatoarea mainii; 2 Se monteaza mchizatorul la portinchizator;3. Se monteaza portmchizatorul impreuna cu Inchizatorul la cutia nchizatorului;4. Se monteaza recuperatorul;5. Se monteaza capacul cutiei inchizatorului;6. Se dezarmeaza cocosul si se pune piedica la siguranta;7. Se monteaza frana-compensator la gura tevii;8. Se monteaza vergeaua;9. Se introduce penarul in locasul patului armei;10.Se pune ncarcatorul.

8

Munitiile folositePentru tragerea cu pistolul-mitraliera se folosesc cartuse calibru 5,45 mm cu glont

obisnuit si trasor (varful glontului trasor e vopsit in verde). Pentru imitarea tragerii se folosesc cartuse oarbe (fara glont), tragerea cu care se executa folosind bucsa specials.

Cartusele se ambaleaza in lazi de lemn:- intr-o iada - 2160 cartuse (doua cutii de metal inchise ermetic);- intr-o cutic dc metal -1080 cartuse;- intr-un pachet de carton - 30 cartuse.

9

TEMA 2: Partea material a armamentului de infanterie. edina 3: Subiecte de studiu:

1. Msurile de siguran la mnuirea pistolului mitralier i cartuului.

2. Demontarea i montarea incomplet a pistolului mitralier 7,62mm AKM i 5,45mm AK-74. ndeplinirea normativelor. (Antrenament).

Msuri de siguran

1. Studierea i respectarea regulilor i msurilor de securitate n timpul mnuirii armamentului, muniiilor i a mijloacelor de imitare urmrete scopul de a prentmpina anumite accidente n timpul serviciului, edinelor de tragere i mnuirilor zi de zi.

2.Securitatea n timpul mnuirii armamentului i muniiilor se asigur prin:-disciplina nalt a ntregului personal ;-cunoaterea temeinic a construciei armei, regulilor de tragere, precum i

mnuirea iscusit a armei n diverse condiii;-starea bun i pregtirea corect a armelor i muniiilor pentru tragere;-pregtirea metodic nalt a conductorilor edinelor de tragere (att de

antrenament ct i n lupt).

3.Armele i muniiile pentru petrecerea leciilor i tragerilor se elibereaz numai cu permisiunea (la ordinul) conductorului de tragere. Primind arma,militarul trebuie s se conving personal, c arma nu este ncrcat i este asigurat.

4.Pentru conducerea i deservirea tragerilor, asigurarea msurilor de securitate n timpul petrecerii lor prin ordin pe subunitatea se numesc: conductorul tragerilor (din efectivul serviciului, subunitii), distribuitorul de muniii, medicul de serviciu, sor medical, observator superior al cordonului de siguran i alte persoane necesare.

5.La tragere, personalul se prezint n inuta de zi i execut exerciiile cu arma ntrit dup ei. Persoanele dup care nu sunt ntrite arme, trag din arma din dotare n stare bun i adus la btaia normal.

eliberrii ostaticilor, evadrii de sub arest cu arm sau cu ajutorul mijloacelor de transport, precum i n timpul evadrii din mijloacele de transport n timpul deplasrii lor.

Se interzice aplicarea i folosirea armei, dac n urma acestei aciuni pot avea de suferit persoane strine.

n toate cazurile de aplicare i folosire a armei de foc militarul este dator s ia toate msurile posibile pentru a asigura securitatea cetenilor, precum i pentru a acorda asistena medical urgent victimelor.

ine minte: Aplicarea armei este msur extrem i la ea se apeleaz numai n cazuri excepionale.

2. Msurile de securitate la edinele de tragere de antrenament i de luptSecuritatea n timpul petrecerii edinelor de tragere se asigur prin organizarea

corect a edinelor de tragere i a msurilor de siguran n vigoare, disciplina nalt a instruiilor. Persoanele, care nu cunosc msurile de securitate, construcia armamentului, la tragere nu sunt admise. Persoanele numite pentru organizarea i petrecerea edinelor de tragere, poart ntreaga rspundere pentru ndeplinirea ntocmai a msurilor de securitate la mnuirea armamentului i muniiilor de ctre subalterni, i instruii. Pentru asigurarea msurilor de securitate, flecare instruit trebuie ca naintea fiecrei lecii s efectueze examinarea minuioas a armei, a muniiilor, pentru a se convinge, c arma nu este ncrcat i printre cartuele de instrucie nu sunt de lupt i oarbe. Din primele zile instruiii trebuie nvai:

-s deosebeasc cartuele de lupt de cele de instrucie i oarbe;-nainte de nceperea tragerilor e necesar de verificat canalul evii el trebuie s

10

fie curat i n el nu trebuie s fie corpuri strine, (ca pmnt, nisip, crpe etc). Dac se descoper unele ne funcionri sau deteriorri ale armei, se raporteaz imediat conductorului tragerilor sau al leciei;

-dup primirea muniiilor trebuie personal de verificat cantitatea i starea lor;-orice mnuire (manipulare), ncrcare i descrcare se efectueaz numai la

comanda conductorului tragerii (leciei);- n tir sau pe cmpul de tragere, focul se deschide numai cu permisiunea i la

comand_ conductorului tragerilor (leciei);

- la introducerea ncrctorului n minerul pistolului nu se lovete (la aplicarea unor lovituri puternice asupra ncrctorului poate exploda al doilea cartu de sus), dar se mpinge uor cu degetul mare al mnii stngi pn Ia cnitul specific;

- n timpul tragerii graba i nervozitatea snt inadmisibile. Arma se dezasigur numai dup-comanda Foc".

4.ncrcarea armei pe aliniamentul de tragere se permite numai dup semnalul Foc".5.Dup ncetarea tragerii arma se descarc i se verific. Muniiile rmase

imediat se ntorc distribuitorului de muniii (conductorului tragerii).6.Focul nceteaz imediat de sine stttor sau la comanda conductorului

tragerii n urmtoarele cazuri:- la apariia oamenilor, mainilor, animalelor n cmpul de inte, avioanelor i

helicopterelor la nlimi mici deasupra tragerilor;-ridicarea fanionului alb (noaptea - felinarul) la punctul de comand;-apariia incendiului cauzat de tragere;-primirea semnalului de pericol n cazul continurii tragerii de la postul

cordonului de siguran, dispariia legturii cu adpostul n care se afl oameni;-pierderea orientrii de ctre trgtori, ndeosebi noaptea;-daca a avut Ioc vre-un incident de tragere la cineva din trgtori despre care

fapt se raporteaz imediat conductorului tragerilor printr-un semnal convenional.7.Pentru ncetarea focului se d comanda: ncetai tragerea" i se ridic

fanionul alb(se aprinde felinarul alb) n locul celui rou. De la comanda ncetai tragerea" pn la

comanda Foc" se interzice tuturor persoanelor s se gseasc la aliniamentul de deschidere a focului i s se apropie de armele lsate pe el. 8. Se interzice categoric:

-a ncrca arma cu cartue de lupt sau oarbe pn la comanda conductorului tragerii i semnalul Focv;

-a ndrepta arma, indiferent de faptul dac e ncrcat sau nu, n direcia oamenilor sau n direcia apariiei lor posibile i n spatele tirului;

-a lsa arma ncrcat la aliniamentul de tragere sau n orice alt loc, precum i a o transmite altor persoane;

-a folosi cartue, precum i petarde i grenade fumigene sau alte mijloace de imitaie detectate;

-a folosi dispozitive de tragere cu cartue oarbe cu filetul defectat i tragerea cu cartue oarbe din armamentul de instrucie;

-a trage cu cartue oarbe asupra intei vii, tehnicii de lupt, construciilor la o distan mai mic de 50 m, precum i a aplica petarde i grenade fumigene n localiti;

-a folosi petarde cu fitilul scurtat sau n stare rea i a reine-petardele n mn dup aprinderea fitilului;

-a trage din pistoalele de semnalizare i a folosi cartue reactive cnd unghiul de tragere e mai jos de 40-45.

3. Msurile de securitate la curirea armelor Armele se pstreaz ntotdeauna n stare bun i curat. Aceasta se

obine prin examinarea, curirea i ungerea lor la timp, atrnarea grijulie i pstrarea corect a armelor.

Curirea i ungerea armelor se efectueaz sub conducerea nemijlocit a comandantului (conductorului) n timpul stabilit de programul zilnic, n locuri destinate special pentru aceasta i la mese amenajate pentru curirea armelor.

Dup tragerea cu cartue de lupt sau oarbe curirea armelor se efectueaz imediat la locul de tragere (n cmp sau tir).

11

nainte de demontarea armei pentru curire, verificai personal dac nu snt cartue n camera cartuului. n acest scop ndreptai arma ntr-o direcie inofensiv, dezasigurai, tragei manonul (mnerul de armare) n urm, examinai camera cartuului i eliberai cocoul de pe pragul de armare.

Pentru curire i ungere se folosete:-unsoarea de arme - pentru ungerea canalului evii, pieselor i mecanismelor

armeidup curirea lor la temperaturi mai sus de + 5C;

- uleiul de arme (unsoarea lichid) pentru ungerea canalului evii, - pieselor imecanismelor armei la temperaturi de la + 50C pn la - 50C,

- soluie SC (soluie pentru curarea evii) - pentru curirea evii i altor piese, careau fost supuse aciunii gazelor de ardere a pulberii;n cantiti mici soluia poate fi pstrat pn la 7 zile n vase de sticl nchise ermetic la o distan relativ de sursele de cldur. Componena soluiei:

ap potabil - 1 litru;bicromat de potasiu - 3-5 gr.;bicarbonat de amoniu - 200 gr. Not: Soluia

SC se prepar n subuniti.- crpe (lavet) pentru tergerea, curirea i ungerea armei;- cli (stup) - numai pentru curire;

Pentru curirea locurilor inaccesibile (tieturi, anuri, scobituri, locauri, guri) se pot folosi beioare de lemn.

Se interzice categoric: curirea armamentului cu benzin i fumatul in timpul curirii.

4. Examinarea cartuelor

Cartuele armamentului-de infanterie posed o siguran nalt, dar nclcarea regulilor de pstrare i folosire a acestora poate cauza deteriorarea lor.

De acea e important a efectua examinarea (cercetarea) corect a cartuelor.Examinarea se efectueaz la fiecare cartu n parte. La nceput se stabilete

starea general cartuului, prezena semnelor distinctive i anul de producere. Dup aceea se examineaz glonul, tubul, suprafaa capsei. Pe suprafaa cartuului nu trebuie s fie corpuri strine, care ar ncurca Intrarea cartuului n camera cartuului, coroziune, ndeosebi la grania dintre tub, glonte i caps.

Cartuele, la care se clatin sau cade glotele, care au deformaii, urme de lovituri pe glonte i tub, la care snt atinse de coroziune gulerul tubului, capsa sau canelura pentru extractor - nu snt bune pentru folosire. Nu pot ti folosite i cartuele care au fisuri (crpturi) pe gtul tubului, corpul sau gulerul tubului, deoarece n timpul ncrcrii poate surveni o tragere accidental.

Cunoaterea i respectarea msurilor i regulilor de siguran la mnuirea armei i muniiilor, ndeplinirea cerinelor, ndrumrilor cursului de tragere, instruciunilor, cunoaterea temeinic a armamentului, precum i disciplina nalt exclude moartea sau rnirea oamenilor n - timpul executrii serviciului, la lecii, trageri, i n timpul curirii armelor.

12

TEMA 2: Partea material a armamentului de infanterie. edina 4:. Subiecte de studiu:

1. Procedeele de ncercare prin tragere i aducerea la btaia normal a pistolului mitralier AKM i AK-74.

2. ncrcarea ncrctorului cu cartue. ndeplinirea normativelor. (Antrenament).

1Procedeele de ncercare prin tragere i aducerea la btaia normal a pistolului mitralier AKM i AK-74.

Incercarea pistolului-mitraliera prin tragere si aducerea lui la bataia normala se efectueaza prin tragere cu cartue cu gloante obinuite. Cartuele trebuie sa fie din acelasi lot. Distanta pana la tinta 100 m, Inaltatorul 3. Pozitia pentru tragere - culcat rezemat. Pistolul-mitraliera - fara baioneta-pumnal. Pistoalele-mitraliera care au compensatoare se aduc la bataia normala cu compensatoarele care in continuare la tragere nu se desurubeaza.

Tragerea se efectueaza cu lovitura asupra tintei de reglaj (sau asupra unui dreptunghi negru cu inaltimea 35 cm si latimea 25 cm) fixata pe un panou alb cu naltimea 1 m si latimea 0,5 m. Ca punct de ochire serveste mijlocul limitei de jos a tintei de reglaj (dreptunghiului negru); el trebuie sa fie aproximativ la nivelul ochiului tragatorului. Pe dreptunghiul negru, pe linia verticals la distanta de 25 cm deasupra punctului de ochire se marcheaza cu creta sau cu un creion colorat pozitia normala a punctului mediu de lovire (PML). Acest punct serveste ca punct de referinta (PR). La tinta de reglaj ca punct de referinta serveste centrul circumferintelor.

Pentru incercarea prin tragere tragatorul trage patru focuri lovitura cu lovitura, ochind minutios si uniform sub mijlocul limitei de jos a tintei (dreptunghiului negru). Dupa terminarea tragerii comandantul, care conduce incercarea prin tragere, verifica tinta si dupa amplasarea gaurilor determina gruparea loviturilor si pozitia punctului mediu de lovire. Militarilor care efectueaza tragerea nu li se permite sa verifice tintele.

Gruparea loviturilor se considera normala daca toate cele patru gauri sau trei (cu una desprinsa) intra intr-o circumferinta cu diametrul de 15 cm. Daca gruparea ampiasarii gaurilor nu satisface aceasta cerinta, atunci tragerea se repeta. Daca si rezultatul tragerii repetate e nesatisfacator, pistolul-mitraliera se expediaza la atelierul de reparatii pentru inlaturarea cauzelor impratierii gloantelor.

Daca gruparea de amplasare a gaurilor este considerata normala, atunci comandantul determina punctul mediu de lovire si pozitia acestuia fata de punctul de referinta.

Pentru determinarea punctului mediu de lovire dupa patru gauri:- se unesc cu linie dreapta doua din cele mai apropiate gauri si distanta

dintre ele se Imparte in doua parti egale;- punctul obtinut se uneste cu a treia gaura si distanta dintre ele se Imparte in

trei parti egale;- eel mai apropiat punct de mipartire de primele doua gauri se uneste cu gaura

a patra si distanta dintre ele se imparte in patru parti egale.

13

Punctul de Tmpartire eel mai apropiat de primele trei gauri va fi punctul mediu de lovire al celor patru gauri.

Punctul mediu de lovire mai poate fi determinat si in felul urmator: unim gaurile in perechi, apoi unim mijlocirile ambelor drepte si dreapta obtinuta Tmpartim in doua parti egale; punctul de impartire va fi punctul mediu de lovire.

Daca toate cele patru gauri nu ncap intr-o circumferinta cu diametrul de 15 cm, atunci se permite ca punctul mediu de lovire sa fie determinat dupa cele mai apropiate intre ele trei gauri cu conditia ca a patra gaura e ndepartata de punctul mediu de lovire al celor trei gauri cu mai mult de 2,5 raze ale circumferintei care cuprinde cele trei gauri.

Pentru determinarea punctului mediu de lovire dupa trei gauri:- se unesc cu linie dreapta cele mai apropiate doua gauri si distanta

dintre ele se imparte in doua parti egale;- punctul obtinut se uneste cu gaura a treia si distanta dintre ele se imparte in

trei parti egale.Punctui de impartire eel mai apropiat de cele doua gauri va fi punctul mediu de

lovire.Cand pistolul-mitraliera este reglat, punctul mediu de lovire trebuie sa coincida cu

punctul de referinta sau sa devieze de la acesta In orice directie eel mult cu 5 cm, adica sa nu lasa din limitele circumferintei mici a tintei de reglaj.

Daca la tragerea lovitura cu lovitura punctul mediu de lovire a deviat de la eel de referinta in orice parte mai mult decat cu 5 cm, atunci se schimba corespunzator pozitia catarii; daca punctul mediu de lovire este mai jos de eel de referinta, catarea trebuie nsurubata, daca e mai sus - desurubata; daca punctul mediu de lovire e mai In stanga de punctul de referinta, saniuta catarii se deplaseaza la stanga, daca e mai n dreapta - la dreapta.

La deplasarea catarii intr-o parte cu I mm punctul mediu de lovire n cazul tragerii la 100 m se deplaseaza cu 26 cm. rotatie de 360 a catarii deplaseaza punctul mediu de lovire dupa naltime n cazul tragerii la 100 m cu 20 cm.

Corectitudinea deplasarii catarii se verifica prin tragerea repetata.

2. Normativele la instructia tragerii cu pistol-mitraliera Kalas.nicov"

Denumirea normativului

Conditiile de ndeplinire a normativelor

Aprecierea i timpul indeplinirii normativelor in secunde10 9 8 7 6 5

1. lncarcarea incarcatorului

Incarcatorul in mana, 30 cartuse imprastiate pe masa

40 42 44 46 48 50

2. Demontarea partiala

Colaboratorul sta langa masa, miinele in jos, pistolul-mitraliera pe masa cu incarcator montat. In timpul demontarii accesoriile se scot, iar penarul nu se demonteaza

18 20 22 24 25 26

3. Montarea pistolului-mitraliera dupa demontarea partiala

Colaboratorul sta langa masa, maine in jos, partile si mccanismele ale armei sunt pe masa.

30 32 34 36 38 40

14

4. Luarea pozitiei pentru tragere si executarea unei loviluri

Pistol-mitraliera pe pozitie (la umar), incarcatorul montat: - in picioare; - in genunchi; - culcat.

5 67

67 8

7 8 9

8 9 10

9 10 11

10 1112

1. Normativele la instructia tragerii sunt destinate pentru dezvoltarea la efectivul de trupa a cunostintelor trainice despre partile componente a armamentului, masurilor de siguranta si manuirea cu iscusinta a armei.

2. La elaborarea orarului sedintelor la pregatirea de foc comandantul planifica pentru fiecare luna perfectionarea normativelor cu pistol si pistol mitraliera.

3. In timpul sedintelor colaboratorii indeplinesc procedeele (actiunile) intr-un temp lent, apoi perfectionarea normativelor in timp. Nota individuals pentru indeplinirea normativelor se pune in registru de evidenta a sedintelor la trageri si in listele tragerilor la rezultatele pregatirii de foc pentru fiecare militar aparte.

4. Normativele se socot indeplinite, daca se urmaresc conditiile de indeplinire si nu sunt admise incalcari a cerintelor, ordinii, indrumarilor si instructiunilor. Daca in timpul executant normativelor colaboratorul a admis singura greseala, care se considera incalcare a masurilor de siguranta in timpul manuirii cu arma si poate aduce la trauma, deteriorarea armei, indeplinirea normativului inceteaza si se apreciaza nesatisfacator" (- 4 puncte).

15

TEMA 2: Partea material a armamentului de infanterie. edina 5:. Subiecte de studiu:

1. Destinaia, caracteristicile de lupt a putii-mitralier 7,62mm RPK, 5,45mm RPK. Muniiile folosite.

2. Construcia putii-mitralier RPK i prile componente. 3. Ordinea de demontare i montare incomplet a putii-mitralier. (Antrenament).

1.1 Puca-mitraliera cal. 7,62 mm Kalanikov ( i )

Fig. 9 Aspectul generat al pustii-mitraliera Kalasnikov ( - cu ncarcator-cutie.)

Pusca-mitraliera cal. 7,62 mm Kalasnikov (fig. 9) este cea mai puternica arma automata a grupei de infanterie. Ea este destiiiata pentru nimicirea fortei vii si lovirea mijloacelor de foe ale inamicului.

Caracteristicile tehnico-tactice ale putii-mitraliera i ale cartuului mod. 19431 Distanta de tragere dupa inaltator, m 10002. Distanta loviturii directe asupra tintei piept (cu naltimea 50 cm), m 3653. Cadenta de tragere teoretica, lov./min 6004. Cadenta de tragere practica cand tragerea se executa foe in serii,lov./mm 1505. Viteza initiala a glontului, m/s 7456. Distanta pana unde se pastreaza efectul omoritor al glontului, m 15007. Distanta limita de zbor a glontului, m 30008. lnaltimea liniei de tragere, mm 3059. Masa pustii-mitraliera, kg: cu ncarcatorul cu capacitatea de 75 cartuse gol 5.6/5.9cu ncarcatorul cu capacitatea de 75 cartuse plin 6.8/7.1cu ncarcatorul cu capacitatea de 40 cartuse gol 5.0/5.3cu mcarcatorul cu capacitatea de 40 cartuse plin 5.6/5.910.Capacitatea incarcatorului, cartuse 75 si 4011.Masa incarcatorului, kg:cu capacitatea de 75 cartuse 0.9

16

cu capacitatea de 40 cartuse 0.212.Calibrul, mm 7.6213.Lungimea pustii-mitraliera, mm: cu patul rabatabil nepliat 1040 cu patul pliat 82014.Lungimea tevii, mm 59015.Lungimea partii ghintuite a tevii, mm 54416.Numarul de ghinturi 417.Lungimea pasului ghinturilor, mm 24018.Grosimea catani, mm 219 Lungimea liniei de ochire, mm 55520.Masa cartusului, g 16.221.Masa glontului obisnuit (cu miez de otel), g 7.922.Masa ncarcaturii de pulbere, g 1.6

1.2 Pusca-mitraliera cal. 5,45 mm Kalanikov

12 AspectuI general al pustii-mitraliera cal. 5,45 mm Kalasnikova-cu pat fix (74); b - cu pat pliabil (74); - cu aparat de ochire pe timp de

noapte

Pusca-mitraliera cal. 5,45 mm Kalasnikov este arma a grupei de infanterie. Ea e destinata pentru nimicirea fortei vii si lovirea mijloacelor de foe ale inamicului. Pentru tragere si observare pe timp de noapte la pusca-mitraliera 74, 74 se cupleaza aparatul universal de ochire pe timp de noapte (AUON).

Caracteristici tehnico-tactice

1.Distanta de tragere dupa inaltator, m 10002.Distanta loviturii directe:asupra tintei piept, m 460asupra tintei alergand, m 940

17

3. Cadenta de tragere teoretica, lov./min. 6004. Cadenta de tragere practica, lov./min.cand tragerea se executa lovitura cu lovitura 50cand tragerea se executa in serii 1505. Viteza initiala a glontului, m/s 9606. Distanta pana unde se pastreaza efectul omorator al glontului, m 13507. Distanta limita de zbor a glontului, m 31508. Inaltimea liniei de tragere, mm 3059. Masa putii-mitraliera, kg34: cu incarcatorul de masa plastica gol 5.0/5.15cu ncarcatorul de masa plastica plin 5.46/5.6110.Capacitatea incarcatorului, cartue 4511.Masa incarcatorului de masa plastica, kg 0.5012 Calibrul, mm 5.4513. Lungimea putii-mitraliera, mm:cu patul rabatabil nepliat 1060cu patul pliat 84514 Lungimea tevii, mm 59015.Lungimea partii ghintuite a tevii, mm 54916.Numarul de ghinturi 417.Lungimea pasului ghinturilor, mm 20018.Lungimea liniei dc ochire, mm 55519.Grosimea catarii, mm 220.Masa cartusului, g 10.221.Masa glontului cu miez de otel, g 3.422.Masa incarcaturii de pulbere, g 1.4523.Masa aparatului de ochire pe timp de noapte in pozitie de lupta, kg 2,2

2. Notiuni despre constructiePuca-initraliera consta din urmatoarele parti componente sj mecanisme:- teava cu cutia nchizatorului, cu aparatul de ochire, cracanul i patul;- capacul cutiei inchizatorului;- portinchizator cu pistonul de gaze;- nchizator;- recuperator;- tub de gaze cu aparatoarea mainii;- mccanism de dare a focului;- uluc;- incarcator (tambur sau cutie).In completul pustii-mitraliera ntra:1. Accesoriile;2. Cureaua;3. Husa;4. Geanta pentru incarcatoare.Majoritatea partilor componente si mecanismelor putii-mitraliera au aceeai

constructie partile i mecanismele corespunzatoare ale pistolului-mitraliera Kalasnikov modernizat ca i (AKM).

18

3. Ordinea demontarii incomplete1. Se fixeaza puca-mitraliera pe eracan;2. Se demonteaza incarcatorul;3. Se verifica daca lipseste cartusul in detunator;4. Se extrage penarul cu accesorii;5. Se scoate vergeaua;

6. Se demonteaza capacul cutiei inchizatorului;

7. Se demonteaza recuperatorul;8. Se demonteaza portmchizatorul impreuna cu inchizatorul;

9. Se demonteaza nchizatorul de la portinchizator:

19

10. Se demonteaza tubul de gaze cu aparatoarea mainii.

Ordinea montarii dupa demontarea incomplete1. Se monteaza tubul de gaze cu aparatoarea mainii;2. Se monteaza mchizatorul la portinchizator;3. Se monteaza portfnchizutorul impreuna cu inchizatorul la cutia nchizatorului;4. Se monteaza recuperatorul;5. Se monteaza capacul cutiei nchizatorului;6. Se dezarmeaza cocosul si se pune piedica de siguranta;7. Se monteaza vergeaua;8. Se introduce penarul in locasul patului armei;9.Se pune ncarcatorul la pusca-mitraliera;10. Se pliaza picioarele cracanului.

20

TEMA 2: Partea material a armamentului de infanterie. edina 6: Subiecte de studiu:

1. Destinaia, caracteristicile de lupt a mitralierei 7,62mm PK. Muniiile folosite.

2. Construcia 7,62mm PK i prile componente. 3. Ordinea de demontare i montare incomplet a mitralierei 7,62mm

PK. (Antrenament).

Mitraliera cal. 7,62 mm Kalanikov (, , i )

AspectuI general ai mitralierei Kalanikov: a - mitraliera pe cracan (); b - mitraliera pe afet (); - mitraliera de pe tanc ().

Mitraliera cal.7,62 mm Kalasnikov (, - pe afet, - de pe transportorul blindat, - de pe tanc) este arma automata puternica i e destinata pentru nimicirea fortei vii si mijloacelor de foe ale inamicului. Mitralierele si sant destinate, de asemenea, pentru lovirea tintelor aeriene.

Mitraliera are cracan (fig. 14, a), mitraliera fixata pe un afet trepied (fig. 14, b); mitraliera e instalata pe transportorul blindat, mitraliera - in interiorul

21

turelei tancului si altor feluri de tehnica blindata (fig. 14, c), pe transportorul blindat (), masina de lupta a desantuliii (, ).

1.1. Caracteristici tehnico-tactice Caracteristicile , i 1. Distanta de tragere dupa naltator 1500m -2. Distanta loviturii directe:

asupra tintei piept (h=50 cm) asupra tintei alergand

420 m 640 m

440 m 670 m

3. Cadenta de tragere teoretica circa 650 lov./min. 700-800 lov./min.4. Cadenta de tragere practica pana la 250 lov./min. pana la 250 lov./min.5. Viteza initials a glontului 825 m/s 855 m/s6. Distanta pana unde se pastreaza efectul

omorator al glontului3800 m 3800 m

7. Distanta limits de zbor a glontului 3800 m 3800 m8. Masa mitralierei 9kg si 16,7kg 10,5kg9. Masa tevii 2,6 kg 3,23 kg10. Masa cutiei cu banda ncarcata pentru

100 cartuse3,9 kg -

11. Masa cutiei cu banda ncarcata pentru 200 cartuse

8 kg -

12. Masa cutiei cu banda ncarcata pentru 250 cartuse

9,4 kg 9,4 kg

13. Calibrul 7,62 mm 7,62 mm14. Lungimea mitralierei 1173mm 1098 mm15. Lungimea tevii Tmpreuna cu

ascunzatorul de flacari658 mm -

16. Lungimea partii ghintuite a tevii 550 mm 550 mm17. Numarul de ghinturi 4 418. Lungimea pasului ghinturilor 250 mm 240 mm19. Grosimea ratarii 2,4 mm -20. Latimea canalului telului 1,3 mm21. Lungimea liniei dc ochire 663 mm22. Masa afetului 7,5 kg23. Masa totala a mitralierei Tmpreuna cu

afetul16,5 kg -

24. Lungimea mitralierei Tmpreuna cu afetul pentru tragerea n pozitie culcat

1270mm -

25. Inaltimea l iniei de tragere: pe cracan pe afet

300 mm 320-820 mm

-

26. Unghiul orizontal de tragere de pe afet: asupra obiectivelor terestre asupra tintelor aeriene

90 360

360-

27. Masa cartusului 21,8 g 21,8 g.

28. Masa glontuiui 9,8 g. 9,6 g.29. Masa liicarcaturii de pulbere 3,1 g- 3,1 g.

2. Notiuni despre constructieMitraliera consta din urmatoarele parti principale sj mecanisme:- teava;- cutia nchizatorului cu capac, baza alimentatorului s/i patul (numai la mitralierele

si );- portinchizatorul cu extractor si pistonul de gaze;- nchizator;- arcul recuperator de armare cu tija de ghidare;

22

- tubul pistonului de gaze cu cracanul (numai la mitralierele i );- mecanism de dare a focului;- declanator electric (numai la mitraliere ).In completul mitralierei intra: 1. Cutia cu benzi. 2. Accesoriile. 3. Vergeaua. 4.

Cureaua. 5. Husa. 6. Teava de rezerva. 7. Piesele de rezerva si dispozitivul pentru tragerea cu cartue de manevra.

Partile principale i mecanismele mitralierei: a - mitraliera ; b - mitraliera ; 1 - teava; 2 - cutia inchizatorului cu copac, baza

alimentatorului sj patul; 3 - portnchizatorul cu extractorul s.i pistonul de oaze; 4 - inchizator; 5 - arc recuperator de armare; 6 - tija de ghidare; 7 - tubul pistonului de gaze cu cracan (la mitraliera ); 8 - declanator electric; 9 - mecanism dc dare a focului; 10

cutia cu banda; 11-accesorii; 12-vergea.

Banda de cartue i cutiileBanda de cartuse serveste pentru amplasarea cartuselor si alimentarea cu ele a

receptorului mitralierei. Ea consta din elemente unite ntre ele cu arcuri de legatura. La extremitati banda are niste capete pentru comoditatea Incarcarii mitralierei.

Banda mitralierei se compune din bucati separate a cate 25 elemente fiecare. Bucatile sant unite ntre ele cu ajutorul cartuselor.

Banda de cartuse: 1 - elemente; 2 - arcuri de legatura; 3 - capat; 4 - element de legatura; 5 - element cu inel.

23

Cutiile servesc pentru amplasarea benzilor cu cartue. Cutia pentru 100 cartus.e se fixeaza de suportul mitralierei. Ea are maner pentru transportul cutiei si capac rabatabil, care se inchide cu clema si surub. Capacul are: doua gheare, prag si zavor pentru fixarea cutiei pe suportul mitralierei; ciapa rabatabila, care astupa ferestruica pentru trecerea benzii; un prag rotunjit pentru ndreptarea miscarii benzii la tragere.

Cutia pentru 200 (250) cartuse are capac rabatabil, care se nchide cu clema si urub; pe capac se afla manerul pentru transportul cutiei si un locas. presat dupa forma cartuului, ce arata directia de aezare a benzii cu cartuse in cutie.

Fundul cutiei in interior este nclinat pentru asigurarea asezarii uniforme a benzii cu cartue.

Cutia pentru cartuse:a - pentru 100 cartuse; b - pentru 200 (250) cartuse; 1 - capac rabatabil; 2 - clema;

3 - surub; 4 - maner pentru transport; 5 - gheare; 6 - prag; 7 - zavor; 8 - clapa rabatabila; 9 prag rotunjit; 10 - locas. presat In forma de cartus,.

Accesorii:1 - vergeaua mitralierelor si ; 2 - vergeaua mitralierei ; 3 - cap-calti;4 - pcrie; 5 - surubelnita; 6 - dorn; 7 - penar cu capac; 8 - extractor; 9 - bidonasul

pentrumitraliera .; 10 - rama pentru tragerea cu cartuse de manevra; 11 - bucsa pentru

tragerea cu cartuse de manevra.

Accesorii la mitralieraAccesoriile servesc pentru demontarea, montarea, curatirea si ungerea mitralierei

Din accesorii fac parte: - vergeaua; - dornul;- capul-calti; - penarul;- peria; - extractorul;- surubelnita; - bidonasul.

3. Ordinea demontarii incomplete1. Se fixeaza mitraliera pe cracan;2. Se demonteaza cutia cu banda de la mitraliera si se verifica daca lipseste cartusul

in detunator;3. Se extrage penarul cu accesorii (la mitraliera se scot accesoriile si vergeaua

din geanta);4. Se demonteaza elementele vergelei de la piciorul cracanului;

24

5. Se demonteaza tija de ghidare cu arcul recuperator de armare;6. Se demonteaza portinchizatorul Impreuna cu nchizatorul;7. Se demonteaza mchizatorul de la portinchizator;8. Se demonteaza percutorul de la inchizator (la mitraliera se demonteaza

declansatorul electric);

9. Se demonteaza teava.

Ordinea montarii dupa demontarea incompleta1. Se monteaza teava (la mitraliera se monteaza declansatorul electric);2. Se monteaza percutorul la inchizator;3. Se monteaza lnchizatorul la portinchizator;4. Se monteaza portnchizatorut cu inchizatorul la cutia nchizatorului;5. Se monteaza tija de ghidare cu arcul recuperator de armare;6. Se lasa in jos baza alimentatorului si se inchide capacul cutiei lnchizatorului;7. Se prind elementele vergelei de piciorul cracanului (elementele vergelei si

accesoriile mitralierei se pun in geanta);8. Se pune penarul cu accesorii in locasul patului;9. Se cupleaza cutia cu bands la mitraliera;10.Se pliaza picioarele crScanului.

25

TEMA 2: Partea material a armamentului de infanterie. edina 7 Subiecte de studiu:

1. Msurile de siguran la mnuirea mitralierlor RP, PK i cartuelor. 2. Procedeele de ncercare prin tragere i aducerii la bti normale a

putii mitralier RPK i mitraliera PK.

1. Incercarea prin tragere i aducerea la bataia normalaIncercarea pustii-mitraliera prin tragere si aducerea ei la bataia normala se efectueaza

prin tragere cu cartuse cu glont obisnuit. Cartusele trebuie sa fie din acelasi lot. Distanta pana la tinta 100 m, inaltatorul 3, telul 0. Pozitia de tragere - culcat, de pe cracan.

Tragerea se efectueaza asupra tintei de reglaj sau dreptunghiului negru cu dimensiunile de 35 cm ?n naltime si 25 cm n latime, fixat pe un panou alb cu naltimea de 1 m si latimea 0,5 m. Ca punct de ochire serveste mijlocul marginii de jos a tintei de reglaj sau dreptunghiului negru; el trebuie sa se afle aproximativ la nivelul ochiului tragatorului Pe dreptunghiul negru la distanta de 25 cm deasupra punctului de ochire pe linia verticals se marcheaza cu creta sau creion colorat pozitia normala a punctului mediu de lovire (PML). Acest punct (centrul circumferintei tintei de reglaj) este punct de referinta (PR).

Incercarea mitralierei prin tragere si aducerea ei la bataia normala se efectueaza, mai ntai, prin tragerea foe cu foe, apoi prin foe automat.

Pentru incercarea prin tragerea foe cu foe tragatorul trage patru focuri, ochind minutios si uniform sub mijlocul marginii de jos a tintei de reglaj sau dreptunghiului negru. Dupa terminarea tragerii ofiterul, care conduce verificarea prin tragere, verifica tinta si dupa amplasarea gauritor determina gruparea loviturilor si pozitia punctului mediu de lovire.

Gruparea loviturilor se considera normata, daca toate cele patru gauri sau trei (cu una desprinsa) intra mtr-o circumferinta cu diametrul de 15 cm. Daca gruparea amplasarii gaurilor nu satisface aceasta cerinta, atunci tragerea se repeta. Daca si rezultatul tragerii repetate e nesatisfacator, pusca-mitraliera se expediaza la atelierul de reparatii pentru nlaturarea cauzelor Tmprastierii gloantelor.

Daca amplasarea gruparii loviturilor va fi considerata normala, atunci comandantul determina punctul mediu de lovire si pozitia lui fata de punctul de referinta.

L-a bataia normala a pustii-mitraliera punctul mediu de lovire trebuie sa coincida cu punctul de referinta sau sa se abata de la acesta n orice directie eel mult cu 5 cm, adica sa nu iasa din limitele circumferintei mici a tintei de reglaj. Pusca-mitraliera, bataia careia la incercare va fi considerata anoimala, se aduce la bataia normala.

Dupa mcercarea pustii-mitraliera prin tragere lovitura cu lovitura se efectueaza ncercarea prin tragerea cu foe automat. Pentru aceasta mitraliorul executa 2-3 serii de foe automat consumand opt cartuse si ochind minutios sub mijlocul limitei de jos a

26

tintei de reglaj sau dreptunghiului negru si precizand ochirea pustii-mitraliera dupa fiecare serie.

Bataia pustii-mitraliera se considera normala, daca eel putin sase din opt ncap ntr-o circumferinta cu diametrul de 20 cm si totodata punctul mediu de lovire deviaza de la eel de referinta eel mult cu 5 cm n orice directie, adica nu iese din limitele circumferintei mici a tintei de reglaj.

Punctul mediu de lovire la tragerea cu foe automat se determina n felul urmator:- de asupra sau de jos se numara jumatate din gauri si se despart cu creta sau creionul

colorat printr-o iinie orizontala;- in aceeasi ordine se numara jumatate din gauri din stanga sau din dreapta si se

despart printr-o linie verticals.Punctul de intersectie al liniilor orizontala si verticala va determina pozitia punctului

mediu de lovire.Gruparea loviturilor la tragerea automat depinde nu numai de starea putii-

mitraliera, ci si de trgtor. De aceea in cazuri dubioase de grupare nesatisfctoare tragerea trebuie repetata cu atragerea unui mitralior mai experimentat.

Daca la tragerea lovitura cu lovitura punctul mediu de lovire a deviat de la eel de refennta in orice parte mai mult decat cu 5 cm, atunci corespunzator se efectueaza schimbul pozitiei catarii.

Daca punctul mediu de lovire e mai jos de punctul de refennta, catarea trebuie nurubata, daca e mai sus - desurubata. Daca punctul mediu de lovire e mai in stanga de punctul de referinta, saniuta catarii se deplaseaza la stanga, daca e mai in dreapta - la dreapta.

La deplasarea catarii ntr-o parte cu 1 mm punctul mediu de lovire n cazul tragerii la 100 m se deplaseaza cu 18 cm. rotatie deplina a catarii deplaseaza punctul mediu de lovire n naltime, n cazul tragerii la 100 m, cu 14 cm.

Corectitudinea deplasarii catarii se verifica prin tragere repetata.Daca la tragerea automata punctul mediu de lovire a deviat de la punctul de referinta

mai mult decat cu 5 cm, atunci dupa examinarea pustii-mitraliera si verificarea reglarii ei tragerea trebuie repetata. Daca drept rezultat al tragerii repetate punctul mediu de lovire a deviat totusi mai mult decat cu 5 cm, atunci trebuie schimbata pozitia catarii. Dupa schimbul pozitiei catarii tragerea se repeta.

Daca nu se reuseste aducerea pustii-mitraliera la bataia normala in cazul tragerii automate, atunci ea se expediaza la atelierul de reparatii pentru examinare si reparatie.

Dupa aducerea pustii-mitraliera la bataia normala rizul vechi de pe saniuta catarii se scoate, iar n locul lui se face unul nou.

Ultimul rezultat al tragerii lovitura cu lovitura si tragerii automate pentru aducerea pustii-mitraliera la bataia normala se noteaza n formular.

ncercarea prin tragere i aducerea la bataia normalaincercarea mitralierei prin tragere si aducerea acesteia la bataia normala se

efectueaza prin tragerea la 100 m cu cartuse cu glont obisnuit (cu miez de otel sau usor, model 1908), luate din ambalaj ermetic.

Incercarea prin tragere si aducerea la bataia normala se efectueaza:- in cazul mitralierelor si - mai ntai prin tragerea lovitura cu lovitura (4cartuse), apoi prin tragerea automata (10 cartuse in 3-4 serii);- in cazul mitralierei - numai prin tragerea automata (10 cartuse ntr-o serie).

27

incercarea prin tragere 1 aducerea la bataia normala a mitralierelor , si KB

Mitralierele si (fara afet) si transportul blindat cu mitraliera se instaleaza platforma nivelata.

Tragerea se executa cu mitralierele cracan si din pozitia culcat, cu mitraliere - cu mecanismele fixate din pozitia n picioare, maltator 3 si telul 0, asupra tintei de reglaj (sau dreptunghiului negru cu dimensiunile 35 cm n nSltime si 25 cm latime), fixate pe un panou alb cu nSltimea de 1 m si latimea de 1 m instalat perpendicular pe planul tragerii. Ca punct de ochire serveste mijlocul limitei de jos a tintei de reglaj (fig. 19, a) taiata dupa linia a doua orizontala sau a dreptunghiului negru, el trebuie sS se afle aproximativ la nivelul ochiului tragatorului. Pe linia verticals cu 15 cm mai sus de punctul de ochire pe dreptunghiul negru se marcheaza (cu creta, creion colorat) pozitia normala a punctului mediu de lovire. Acest punct sau centrul circumferintelor tintei de reglaj este punct de referinta (PR).

Dupa ce se trag patru focuri lovitura cu lovitura comandantul care conduce Incercarea prin tragere determina dupa amplasarea gaurilor gruparea loviturilor si pozitia punctului mediu de lovire.

Gruparea loviturilor mitralierei se considers normala, daca toate patru g&uri (sau trei cu una desprinsa) incap ntr-o circumferinta cu diametrul de 15 cm.

Daca gruparea amplasarii gaurilor nu satisface aceasta cerinta tragerea se repeta. Daca si rezultatul tragerii repetate este nesatisfacator, mitraliera se expediaza la atelierul de reparatii.

Daca gruparea gaurilor este normala, comandantul determina punctul mediu de lovire (PML) si pozitia tui fata de punctul de referinta (PR).

Bataia mitralierei la tragerea lovitura cu lovitura se considera normala, daca punctul mediu de lovire a coincis cu punctul de referinta sau a deviat de la acesta n orice parte eel mult cu 5 cm, adica nu a iesit din limitele circumferintei mici a tintei de reglaj.

Dupa terminarea ncercSrii prin tragere a mitralierei lovitura cu lovitura se efectueaza ncercarea prin tragere automata, mitraliorul executa 3-4 serii, corectand ochirea mitralierei dupa fiecare serie.

Bataia mitralierei () se considera normala daca eel putin 7 (8) gauri din 10 ncap ntr-o circumferinta cu diametrul de 20 cm si punctul de lovire deviaza eel mult cu 5 cm n orice directie, adica nu iese din limitele circumferintei mici a tintei de reglaj.

Daca la ncercarea prin tragere lovitura cu lovitura punctul mediu de lovire a deviat de la punctul de referinta n orice parte mai mult de 5 cm, atunci se efectueaza corespunzator schimbul pozitiei catarii sau a saniutei acesteia. Daca punctul mediu de lovire e mai jos de eel de referinta, catarea trebuie nsurubata, daca e mai sus - desurubata. Daca punctul mediu de lovire e mai n stanga de eel de referinta, catarea se deplaseaza la stanga, daca e mai n dreapta - la drcapta. Dupa schimbarea pozitiei catarii tragerea se repeta.

Nota: rotatie completa a catarii schimba pozitia punctului mediu de lovire in inalfime in cazul tragerii la 100 m cu 12 cm, iar deplasarea saniutei catarii cu 1 mm - cu 15 cm.

Daca la tragerea automata punctul mediu de lovire s-a deplasat de la eel de referinta mai mult de 5 cm, e necesar de examinat mitraliera din nou, de verificat instalarea ei pe pozitia de tragere, de schimbat pozitia catarii (saniutei catarii) si de repetat tragerea.

28

Daca nu se reuseste aducerea mitralierei la bataia normala prin tragere automata, ea se expediaza la ate'ierul de reparatii pentru examinare si reparatie.

Dupa aducerea mitralierei la bataia normala rizul vechi de pe saniuta catarii se scoate, iar in locul accstuia se face unul nou.

Rezultatul final al aducerii mitralierei la bataia normala se nscrie in formular.Incercarea prin tragere a tevii de schimb se efectueaza dupa terminarea incercarii

prin tragere a tevii de baza dupa aceleasi reguli.Dupa terminarea incercarii prin tragere sau aducerii mitralierei la bataia

normala pe cracan, se verifica bataia mitralierei pe afet prin tragere automata (10 cartuse). Pentru aceasta mitraliera se fixeaza pentru tragere din pozitia culcat, se ocheste in acelasi punct de ochire, mecanismele de ochire in inaltime si directie se fixeaza si se executa 2-3 rafale sprijinind patul de umar cu corectarea ochirii dupa fiecare rafala, daca e necesara.

Bataia mitralierei pe afet se considera normala, daca 8 gauri din 10 incap intr-o circumferinta cu diametrul de 20 cm si punctul mediu de lovire a deviat de la eel de referinta eel mult cu 5 cm in orice directie, adica nu iese din limitele circumferintei mici a tintei de reglaj.

Daca gruparea a loviturilor mitralierei nu corespunde acestei cerinte, tragerea se repeta. Daca si rezultatul tragerii repetate e nesatisfacator, mitraliera se expediaza la atelierul de reparatii.

Daca gruparea loviturilor mitralierei e normala, iar punctul mediu de lovire a deviat de la eel de referinta mai mult decat cu miime, atunci se masoara distanta dintre ele dupa directia laterala si inaltime. Devierile obtinute in diviziuni ale teiului si inaltatorului se noteaza in formular si se iau in considerate la tragerea de pe afet.

Incercarea prin tragere i aducerea la bataia normala a mitralierei La incercarea prin tragere si aducerea mitralierei PK.T la bataia normala se respecta

regulile indicate mai sus. Masinile MLD () totodata trebuie sa fie instalate fara inclinare longitudinala si laterala (se admite inclinare de eel mult 2), iar mitraliera sa fie indreptata de-a lungul axei longitudinale.

Incercarea mitralierei prin tragere se incepe cu reglarea ei dupa tinta de control, instalata la 20 m de la retezatura de la gura tevii, tunului perpendicular pe canalul tevii si in asa fel ca linia orizontala de pe tinta sa fie paralela cu firul orizontal al inaltatorului.

Dupa scara mitralierei se pune inaltatorul 4 si lucrand cu mecanismele de ochire in inaltime si directie se suprapune echerul central al scarii pe punctul de ochire (centrul circumferintei inaltator") al tintei de control. Dupa aceasta se introduce in teava mitralierei tubul reglarii tirului la rece (TRTR) si se priveste prin el incotro e indreptata mitraliera. Daca reticulul TRTR se suprapune pe centrul circumferintei (punctul de vizare) mitraliera" pe tinta, atunci mitraliera se considera reglata. Daca reticulul TRTR nu se suprapune pe punctul de vizare, atunci mitraliera se indreapta cu ajutorul mecanismului de reglare al suportului in centrul circumferintei Mitraliera". Cu aceasta reglarea mitralierei se incheie, iar tubul reglarii tirului la recire se extrage din teava.

Nota 1. In scopul precizarii corectitudinii indicatiilor tubului reglarii tirului /a rece el trebuie inters in teava sub diferite iinghiuri fata de planul tragerii, controldnd pozitia reticulului pe tinta. Ea in cazul dat trebuie sa fie indreptata in unul si acelasi punct.

Nota 2. Indreptarea tevii mitralierei in centrul circumferintei (punctul de vizare) Mitraliera" poate fl jacuta si fara TRTR, pentru aceasta de la mitraliera se

29

demonteaza declansatond electric si portinchizatorul, iar ochirea e efectuata de ochitor (incarcator) prin

gaura mica de sus in peretele din spate al cutiei inchizatorului si reticulul din fire la retezatura de la gura tevii..

Pentru verificarea bataii pe scara mitralierei se pune inaltatorul 4, echerul central al inaltatorului se dirijeaza cu ajutorul mecanismelor de ochire in inaltime i directie pe punctul de ochire al tintei de reglaj, instalata la 100 m de la retezatura de la gura tevii tunului. Dupa aceasta ochitorul, tinand volanele mecanismelor de ochire in inaltime i directie, executa rafala de 10 focuri. Dupa terminarea tragerii i descarcarea mitralierei comandantul se apropie de tinta de reglaj i determina dupa amplasarea gaurilor gruparea lor i devierea punctului mediu de lovire (PML) de la punctul de referinta. Punctul mediu de lovire si gruparea loviturilor se determina eel putin dupa 8 gauri amplasate eel mai dens.

Bataia mitralierei se considera normals, daca gaurile au incaput intr-o circumferinta cu diametrul de 20 cm, iar PML nu a iesit din limitele unei circumferinte cu raza de 5 cm (a gabaritului preciziei).

Daca bataia mitralierei nu corespunde acestor cerinte, atunci mitraliera se aduce la bataia normala.

La gruparea nesatisfacatoare a amplasarii gaurilor mitraliera e verificata inca data de catre tehnicul armurier si tragerea se repeta. Dupa amplasarea tuturor sau eel putin a 8 gauri se determina din nou gruparea, apoi pozitia punctului mediu de lovire.

Daca gruparea amplasarii gaurilor si la tragerea repetata iese din limitele circumferintei cu diametrul de 20 cm, mitraliera se expediaza la atelierul de reparatii.

Daca la gruparea satisfacatoare a gaurilor PML a deviat mai mult decat cu 5 cm de la punctul de referinta (a trecut de limitele gabaritului preciziei), e necesar de schimbat pozitia mitralierei cu ajutorul mecanismului de reglare a suportului. In cazul acesta trebuie ins.urubata acea bucsa (piulita), in care parte a deviat PML de la punctul de referinta. De exemplu, punctul mediu de lovire a deviat in dreapta, inseamna ca trebuie inurubata bucsa din partea dreapta, eliberand-o in prealabil pe cea din stanga.

Rotirea bucsei (piulitei) cu diviziune deplaseaza PML cu 10 cm, adica cu miime din distanta de tragere.

Dupa deplasarea mitralierei tragerea se repeta pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare.

Dupa aducerea mitralierei la bataia normala, bucsele (piulitele) mecanismului de reglare se asigura cu splinturi de sarma si se construiete tinta de control.

Tinta de control permite de a regla mitraliera fara tragere si a restabili pozitia axei canalului tevii mitralierei la pregatirea tancului pentru tragere si dupa maruri indelungate.

Pentru constructia tintei de control1. Se pune un panou cu hartie alba la 20 m de la retezatura de la gura tevii tunului si

la inaltimea ei. Tot odata linia orizontala de pe panou trebuie sa fie paralela cu linia orizontala de ochire.

2. Vizand prin gaura din blocul inchizatorului i prin reticulul de pe retezatura de la gura tevii tunului, aceasta se reporteaza in centrul semnului de pe panou.

30

3. Fara a deranja ochirea, se repereaza cu ajutorul indicatorului pentru tinte punctele de vizare a echerului central cu fixarea inaltatorului la diviziunea 4 i axei canalului tevii mitralierei (cu ajutorul tubului reglarii tirului la rece sau vizarii prin teava). E rational de determinat pozitia punctelor de vizare dupa trei repere.

4. Din punctele de vizare obtinute se descriu circumferinte cu raza de 8 cm si cercurile se vopsesc cu vopsea neagra.

Tinta de control si cea de reglaj se pastreaza la comandantul companiei. Pozitia punctelor acestor tinte trebuie reportata la scara de micorare in formularul mitralierei.

Nota: Daca tinta de control si tubui reglarii tirului la rece lipsesc, atunci incercarea prin tragere a mitralierei incepe cu tragerea a patru focuri lovitura cu lovitura in ordinea indicata mai sus.

31

TEMA 2: Partea material a armamentului de infanterie. edina 8 Subiecte de studiu:

1. Destinaia, caracteristicile de lupt ale putii cu lunet calibrul 7,62mm SVD.

2. Construcia i prile componente ale putii cu lunete 7,62mm. 3. Ordinea de demontare i montare incomplet a putii cu lunet

7,62mm SVD. (Antrenament).

1. Puca cu lunet Dragunov cal. 7,62 mm (CB)

Aspectul general al putii cu lunet Dragunov.

Puca cu lunet Dragunov cal. 7,62 mm (fig. 20) este arma lunetistului i e destinat pentru nimicirea diferitelor inte izolate care apar, mobile, neacoperite i mascate.

Caracteristici tehnico-tactice1. Distana de tragere dup nltor, m: -cu nltor optic 1300 ;-cu nltor mecanic 1200 2.Distana loviturii directe, m: asupra intei cap (cu nlimea de 30 cm) asupra intei cor t (cu nlimea de 50 cm) asupra intei alergnd (cu nlimea de 150 cm) 350 6403. Cadena de tragere practic, lov./min. 304. Viteza iniial a glonului, m/s 8305. Distana pn unde se pstreaz efectul omortor al glonului, m 38006. Masa putii fr baioneta-pumnal cu nltor optic, magazinul gol i falc patului, kg 4,3 0,217. Capacitatea ncrctorului, cartue 10 buc8. Masa ncrctorului, kg 0,45 0,269. Masa baionetei-pumnal, kg: cu teac fr teac 10. Calibrul, mm 7,62

11.Lungimea putii, mm: fr baioneta-pumnal cu baioneta-pumnal 122512. Lungimea evii, mm 1370

32

13. Lungimea pri ghintuite a evii, mm 62014. Numrul de ghinturi 54715. Lungimea pasului ghinturilor, mm 416. Grosimea catarii, mm 32017. Lungimea liniei de ochire, mm 218. Masa cartuului, g 58719. Masa glonului obinuit cu miez de oel, g 21,820. Masa ncrcturii de pulbere, g 9,621. Mrirea nltorului optic F1CO-1 3,1 22. Cmpul vizual, grade 4 ori23. Diametrul pupilei de ieire, mm 624. ndeprtarea pupilei de ieire, mm 625. Capacitatea rezolutiv, s26. Lungimea nltorului cu aprtoare pentru ochi i diafragm, mm27. nlimea nltorului, mm28. Limea nltorului, mm29. Masa nltorului optic FICO-1, kg

2. Noiuni despre construcie

. Prile principale i mecanismele putii cu lunet: 1 - baionet-pumnal; 2 - tub de gaze cu regulator, 3 - piston de gaze; 4 - mpingtor cu arc; 5 - recuperator; 6 - capacul cutiei nchiztorului; 7 - falca patului; 8 - nltor optic; 9 - mecanism de dare a focului, 10 - ncrctor; 11 - piedic de siguran; 12 - eava cu cutia nchiztorului, nltorul mecanic i patul; 13 - aprtorule minii; 14 - nchiztorul; 15-portnchiztor.

Puca cu lunet const din urmtoarele pri principate i mecanisme - eava cu cutia nchiztorului, nltorul mecanic i patul;- capacul cutiei nchiztorului;- recuperator.- portnchiztor;- nchiztor;- tubul de gaze cu regulator, pistonul de gaze i mping-torul cu arc;- aprtorile minii (dreapta i stng);- mecanism de dare a focului,- piedic de siguran;- ncrctor;- flcile patului;- nltor optic;- baionet-pumnal.

33

Rolul i descriere pieselor i mecanismelor putii cu luneteava servete la imprimarea direciei de micare a glonului.

eava:

1 - baza catarii; 2 - camera de gaze; 3 - partea mobil a inelului superior de sprijin; 4 - partea

static a inelului superior de sprijin; 5 - aprtoarele minii; 6 - baza nltorului; 7 - inelul

inferior de sprijin; 8 - zvorul inelului superior de sprijin; 9 - inelul portcurea. Baza catarii are un umr pentru fixarea baionetei-pumnal, un ascunztor de flcri cu fant

i un canal pentru aprtoarea catarii.Baza catarii:- aprtoarea catarii; 2 - canalul pentru aprtoarea catrii; 3 - umrul pentru

fixarea baionetei-pumnal; 4 - ascunztorul de flcri.Camera de gaze servete pentru dirijarea aciunii gazelor din eava asupra pistonului de

34

1 - tubul de gaze; 2 - brul tetraedric pentru cheia penarului; 3 - pistonul de gaze; 4 - capul pistonului de gaze; 5 - cuibul pentru mpingtor; 6 - zvorul tubului de gaze; 7 camera de gaze; 8 - regulatorul.

Pistonul de gaze este plasat n tubul de gaze i servete pentru transmiterea presiunii gazelor de pulbere ale mpingtorului. mpingtorul cu arc servete pentru mpingerea portnchiztorului napoi n timpul tragerii; El are un guler pentru sprijinirea arcului i pentru deplasarea mpingtorului napoi. Arcul mpingtorului servete pentru aducerea mpingtorului i a pistonului de gaze n poziia iniial.

Regulatorul dispune de dou dispozitive marcate cu cifrele 1 i 2. El se instaleaz la diviziunea 1 mpotriva rizului de pe tubul de gaze. n condiiile unei trageri ndelungate, cnd puca nu este curat i uns, poate aprea un incident - retragerea incomplet a pieselor mobile, n acest caz regulatorul se instaleaz la dispozitivul 2. Cutia nchiztorului servete pentru mbinarea pieselor i mecanismelor putii, pentru asigurarea nchiderii canalului evii cu nchiztorul i nchiderii nchiztorului.

35

Cutia nchiztorului:1 - patul; 2 - fereastra pentru mecanismul de dare a focului; 3 - orificiul pentru siguran;4 - ndoiturile; 5 - opritorul nchiztorului; 6 - arunctorul; 7 - fereastra pentru ncrctor;8 - tieturile pentru nzvorrea nchiztorului; 9 - tietur pentru cuplarea nchiztorul;10 - scobiturile de fixare; 11 - axul muchiei transversale; 12 - muchia transversal; 13 -

scobiturilecu ndoituri; 14 - fixatorul zvorului; 15 - zvorul capacului cutiei

Capacul cutiei nchiztorului ferete de murdrire piesele i mecanismele care se gsesc n cutia nchiztorului.

Capacul cutiei nchiztorului:1 - pragurile; 2 - fixatorul cu arc; 3 - pragul cu scobitura semicerc; 4 - capacul; 5 - orificiul

pentru mpingerea axului; 6 - pragul cilindric; 7 - tieturile.Recuperatorul servete pentru aducerea portnchiztorului cu nchiztorul n poziiaRecuperatorul:1 - arcul recuperatorului; 2 - axul cercelului; 3 - buca de ghidare; 4 - cercelul;

Portnchiztorul servete pentru punerea n funciune a nchiztorului i a mecanismului dedare a focului.

36

Portnchiztorul:I - canalul pentru recuperator; 2 - canalul pentru nchiztor; 3 - pragul; 4 - scobiturile

pentru ndoiturile portnchiztorului; 5 - pragurile de ghidare; 6 - pragul denumit declanatorul autodeclanatorului; 7 - mnerul de armare; 8 - tietura fasonat; . 9 - scobitur pentru trecerea capului trgaciului.

nchiztorul servete pentru mpingere cartuului n cutia cartuului, pentru nchiderea canalului evii, pentru percutarea capsei i extragerea tubului (cartuului) din camera cartuului.

nchiztorul:a - nchiztor; b - percutorul; B - extractorul; 1- locaul pentru extractor; 2 - orificiul pentru

axul extractorului; 3 - pragul director; 4 - corpul nchiztorului; 5 - pragurile de armare; 6 - nclinarea; 7 - arcul extractorului; 8 - axul extractorului;

9 - axul percutorului; Mecanismul de dare a focului servete pentru eliberarea cocoului de pe pragul de armare sau de pe pragul autodeclanatonrului, lovirea percutorului, asigurarea executrii focului lovitur cu lovitur, ncetarea tragerii i asigurarea putii.

37

Mecanismul de dare a focului:I - arcul de armare; 2 - tieturile pentru axul muchiei transversale; 3 - orificiul pentru axul

cocoului; 4 - orificiul pentru axul autodeclanatorului; 5 - orificiul pentru axul nucii de armare; 6 - orificiul pentru axul siguranei; 7 - orificiul pentru axul trgaciului; 8 - gheara pentru extremitatea arcului trgaciului; 9 - fereastra pentru coada trgaciului; 10 - garda trgaciului; 11 - arcul trgaciului; 12 - trgaciul; 13 - (imitatorul aprtoarei; 14 - tija trgaciului; 15 - axele; 16 - coada nucii de armare; 17 - corpul mecanismului; 18 - nuca de armare; 19 - ghearele nucii de armare: 20 - nuca autodeclanatorului; 21 - zvorul ncrctorului; 22 prghia autodeclanatorului; 23 - autodeclanatorul; 24 - pragul de armare; 25 pragul autodecianatorului; 26 - cocoul.

Sigurana servete pentru zvorrea nucii de armare, trgaciului i pentru limitarea concomitent a deplasrii portnchiztorului, fapt ce exclude posibilitatea loviturii ntmpltoare, precum i pentru fixarea mecanismului de dare a focului n cutia nchiztorului.

Dispozitivele de ochire servesc pentru ochirea putii n timpul tragerii asupra intelor la diverse distante.

Dispozitivele de ochire ale putii cu lunet sistem Dragunov const din nltorul optic i nltorul mecanic.

nltorul optic (fig. 22) este aparatul de ochire de baz al putii cu lunet. Capacitatea lui de mrire este de 4 ori. Cmpul de vedere e de 6. nltorul optic const din prile: mecanic i optic.

Partea mecanic a nltorului include:- corpul;- rozetele de reglare de sus i lateral;- dispozitivul pentru iluminarea reticulului;- diafragma deplasabil;- aprtoarea de cauciuc pentru ochi;- cpcelu!;

Partea optic a nltorului include:- obiectivul;- sistemul de rsturnare a imaginii;

38

- reticulul;- ecranul luminiscent;- ocularul.

Fig.22 nltorul optic:a - vedere din stnga; b - vedere din dreapta; 1 - corp; 2 - suport; 3 - rozeta de sus;4 - rozeta lateral; 5 - diafragma deplasabil; 6 - aprtoare de cauciuc pentru ochi;7 - urub de strngere; 8 - mnerul urubului de stngere; 9 - cursor; 10 - piuli de reglare;11 - indicator; 12 - cpcelul obiectivului; 13 - piuli frontal; 14 - scar; 15 - urub de

legtur;16 - urub de blocare; 17 - creasta ecranului luminiscent; 18 - carcas pentru-baterie; 19

cpcel cu proptea; 21 - lamp electric; 20 - ntreruptor; 22 - opritor;

39

Scara telemetricnltorul mecanic."I - baza nltorului 2 - foaia nltorului; 3 - cursarul; 4 - reticulul; 5 - urechile;6 - coama; 7 - elul

Accesoriile (fig. 23) servesc pentru demontarea, curarea i ungerea puiii cu lunet, n completul putii cu lunet intr:

I. Accesoriile (n afar de bidona) se transport n geanta pentru nltorul optic i ncrctoare.

Cureaua;2. Husa pentru nltorul optic;

3. Geanta pentru transportarea dispozitivului pentru iluminarea reticulului pe timp de iarn, bateriilor de rezerv i bidonaului.

Din accesorii fac parte:- vepul cli; 7 - vergeaua.

3. Ordinea demontrii pariale1. Se demonteaz ncrctorul.2. Se demonteaz braul patului.3. Se demonteaz nltorul optic.

4. Se demonteaz capacul cutiei nchiztorului. 5. Se demonteaz portnchiztorul, mpreun cu nchiztorul. 6. Se demonteaz nchiztorul de la portnchiztor.

7. Se demonteaz piedica de siguran (a) i mecanismul de dare a focului (b).

40

8. Se ntoarce piedica de aprtoarele minii (a) i se scot aprtoarele minii (b).

9. Se

demonteaz pistonul de gaze i mpingtorul cu arc.

Montarea putii cu lunet dup demontarea parial se efectueaz n ordine invers.

41

TEMA 2: Partea material a armamentului de infanterie. edina 9: Subiecte de studiu:

1. Procedeele de ncercare prin tragere i aducerea la btaia normal a putii cu lunet 7,62mm SVD.

2. Msurile de siguran la mnuirea putii cu lunet 7,62mm SVD. 3. Demontarea i montarea incomplet a putii cu lunet 7,62mm. (Antrenament).

1. Verificarea btii putii cu lunet i aducerea acestei la btaia normalPentru pregtirea putii de tragere e necesar:

- de curat puca;- de controlat puca n stare demontat i de uns;- de controlat puca n stare montat;- de controlat nltorul optic i de rencrcat ecranul luminiscent.

42

Nemijlocit nainte de trageri se terge pn la uscare deplin canalul evii (partea ghintuite i camera cartuului), se verific cartuele i se ntroduc n ncrctor.

Pentru rencrcarea ecranului luminiscent e necesar de a ntoarce fanionul ecranului n poziie orizontal, fereastra cu filtrul de lumin a nltorului se ndreapt spre lumin sau se supune iradierii de ctre sursele de lumin care conin raze ultrafiolete. Durata rencrcrii: n condiiile luminii de zi mprtiate - 15 minute; n condiiile iluminrii cu raze solare sau iradierii cu o lamp electric de 100-200 W la o distan de 20 cm -7-10 min.

Ecranul ncrcat menine capacitatea de a intercepta raze infraroii pe parcursul a 6-7 zile. Verificarea btii putii cu lunet se execut:- la nzestrarea unitii cu armamentul respectiv;- dup nlocuirea unei piese i dup reparaiile care ar fi putut modifica btaia

armamentului respectiv;- la descoperirea pe timpul tragerii, a abaterilor punctului mediu al loviturilor sau a

mprtierii gloanelor, fapt ce nu satisface cerinele tragerii normale a putii.Puca cu lunet se ncearc i se aduce la btaie normal cu nltorul mecanic, dup

aceasta se efectueaz reglarea nltorului optic i tragerea de control cu nltorul optic.Pentru verificarea btii putii i aducerea ei la btaie normal se utilizeaz cartue cu

gloane obinuite cu miez de oel. Cartuele trebuie s fie din una i aceeai partid.- distanta de tragere - 100 m;- diviziunea de pe nltor - 3;- poziia de tragere - culcat rezemat.Tragerea se execut asupra intei de reglaj sau asupra unui dreptunghi negru de mrimea

20 cm n lime i 30 cm n nlime, care se fixeaz pe un panou alb cu o lime de 0,5 m i nlime de 1 m. Ca de ochire servete mijlocul marginii inferioare a intei de reglaj pe prima linie alb sau pe dreptunghiul negru; el trebuie s se afle aproximativ la nivelul ochiului trgtorului pe o linie vertical la o distan de 16 cm mai sus de punctul de ochire. Pe inta de reglaj (dreptunghul negru) se nseamn cu creta poziia punctului mediu de lovire n cazul tragerii cu nltorul mecanic. Acest punct (centrul cercului intei) reprezint punctul de control.

1 - AKM; 2 - CB/I; 3 - K; 4 - AK-74; 5 - PM; PK-74

Verificarea btii putiiIn timpul verificrii btii putii se separ nltorul optic i braul patului. Se execut 4

lovituri izolate ochind minuios i uniform prin nltorul mecanic sub mijlocul prii de jos a intei de reglaj sau a dreptunghiului negru.

43

Dup Terminarea tragerii se examineaz inta i modul de dispunere i gurilor, se determin gruparea loviturilor i poziia punctului mediu al loviturilor. Gruparea loviturilor se consider normal dac toate patru guri se ncadreaz ntr-un cerc cu diametrul de 8 cm. Dac gruparea loviturilor nu satisface aceste cerine, tragerea se repeta. Dac i la repetare se obin rezultate nesatisfctoare, puca trebuie expediat la atelierul de reparaie.

Pentru determinarea punctului mediu al loviturilor n baza a 4 guri e necesar;- de unit cu o linie dreapt dou guri i distana dintre ele se mparte n jumtate;- punctul obinut se unete cu a treia gaur i distana dintre ele se mparte n trei pri

egale;- punctat cet mai apropiat de primele doua guri se unete cu a patra gaur i distana

dintre ele se mparte n patru pri egale. Punctul cel mai apropiat de primele trei va fi punctul mediu de lovire al celor patru guri.

Btaia armei se consider normala dac punctul mediu al loviturilor a coincis cu punctul de control sau s-a distanat de el n orice direcie nu mai mult; de 3 cm.

Aducerea putii la btaie normalDac punctul mediu al loviturilor (P.M.L.) s-a distanat de punctul de control cu mai mult

de 3 cm, respectiv trebuie de schimbat poziia catarii n nlime sau a siguranei acesteia n direcie. Dac P.M.L. e mai jos de P.C., ctarea trebuie nurubat, dac e mai sus-deurubat.

Dac punctul mediu al loviturilor este mai n stnga de P.C., sigurana se deplaseaz n stnga, dac e mai n dreapta - n dreapta. n cazul deplasrii siguranei catarii cu 1 mm i cnd se nurubeaz (deurubeaz) la o rotaie, P.M.L., cnd se trage la 100 m, se deplaseaz cu 16 cm.

Diviziunile pe partea frontal a bazei catarii sunt egale cu 0,6 mm, ceea ce corespunde deplasrii P.M.L. n direcie cu 10 cm.

TEMA 2: Partea material a armamentului de infanterie. edina 10: Subiecte de studiu:

1. Destinaia, caracteristica de lupt ale arunctorului de grenade RPG-7 cal. 40mm.

2. Construcia, prile componente i ordinea de demontare i montare incomplete a arunctorului de grenade cal. 40mm RPG-7.

3. Verificarea dispozitivelor de ochire ale arunctorului de grenade cal. 40mm RPG-7.

4. Msurile de siguran n timpul tragerii din arunctorului de grenade RPG-7.

Arunctorul de grenade antitanc portativ (P-7 i P-7)

44

Fig. 35. Aspectul general al arunctorului de grenade antitanc portativ P-7

Arunctorul de grenade antitanc portativ P-7 (fig. 35) este destinat pentru lupta mpotriva tancurilor, autotunurilor i altor mijloace blindate ale inamicului. n afar de aceasta, el poate fi folosit pentru nimicirea forei vii a inamicului ce se afl n adposturi uoare, precum i n construcii de tip orenesc.

1. Caracteristici tehnico-tactice40 mm2. Calibrul arunctorului de grenade3. Calibrul grenadei (dup partea ogival): nr-785 mm

nr-7M70 mm4. Lungimea arunctorului de grenade

PFIF-74 Lungimea arunctorului de grenade Pnr-7/1;n poziia de Iupt96() mmn poziia pentru desantare630 mm5. Lungimea grenadei fr ncrctura de pulbere: fir-7640 mmnr-7M655 mm6. Lungimea grenadei cu ncrctura de pulbere (loviturii): nr-7B925 mm nr-

7BM940 mm7. Viteza iniial a grenadei:nr-7120m/s nr-7M140m/s500 m8. Viteza maximal a grenadei300 m/s 9. Cadena de tragere practic4-6 lov/min 10 Distana de tragere dup nltor11. Distana loviturii directe asupra intei cu nlimea de 2 m: la tragerea cu lovituri nr-

7B330 m la tragerea cu lovituri nF-7BM310 m12. Masa arunctorului de grenade cu nltor optic: Pnr-76,3 kg Pnr-7^67 kg13. Masa grenadei cu ncrctura de pulbere (loviturii): nr-7B2,2kg nr-7BM2,0kg14. Masa crcanului(),72 kg15 Masa genii cu dou lovituri i PSSA: nr-7B7,l kg nr-7BM6,7kg16. Masa husei cu dou grenade4,1 kg17 Masa genii cu trei lovituri: nr-7B9,3kg nr-7BM8,7 kg18. Lungimea husei cu grenade7()() mm19. Mrirea nltorului optic2,720. Cmpul vizual 1321. Diametrul pupilei de ieire4,5 mm ndeprtarea pupilei de ieire27 mm 22. Capacitatea rezolutivnu mai mult de 28" Valoarea diviziunilor scrii nltorului 23. Valoarea diviziunilor scrii coreciilor n direcie Limitele scrii nltorului de

la 200 pn la 500 m Limitele scrii coreciilor n direcie()-50

950 mm

45

24. Limitele reglrii nltorului optic:n nlime;0-08n direcieO-0829. Lungimea nltorului cu boneta-ocular 140mm30. nlimea nltorului 180 mm 31. Masa nltorului(),5 kg32. Masa nltorului cu completul PSSA i hus31. Limea nfttorului62 mm

2. Noiuni despre construcieArunctorul de grenade are urmtoarele pri principale i mecanisme;

- eava cu nltor mecanic;- mecanism de dare a focului cu piedic de siguran;- mecanism de percuie;- nltor optic.

nltorul optic este nltorul de baz ai arunctorului de grenade. Mrirea nltorului 2,7\ cmpul vizual 13. nltorul optic const din corpul cu suport, sistem optic, mecanism de reglare a nftorului, dispozitiv de iluminare a reticulului n condiii de noapte, bonet-ocular i aprtoare a frunii.

Arunctorul de grenade Pfir-7/], n afar de cele enumerate, mai are mecanism de blocare, iar arunctorul de grenade cu aparat de ochire pe timp de noapte - baz pentru mecanismul de blocare a luminii.

n comoletul arunctorului de grenade intr: 1. Piese de rezerv:- percu'or;- buc sprijin;- arcul percutorului;- niplu.

2. Scule:- cheie-urubelni;- dorn;- dispozitiv pentru montarea i demontarea mecanismului de dare a locului3. Accesorii:- vergea;- curea (cu dou nvelitori);- centur de umr;- geant pentru transportarea a 2 grenade;- geant pentru transportarea a 3 grenade.

3. Ordinea demontrii incomplete1. Se scot nvelitorile;2. La arunctorul de grenade PUF-IR se demonteaz eava, la arunctorul de grenade

cu aparat de ochire pe timp de noapte se scoate in prealabil crcanul; 3. Se separ mecanismul de dare a focului. La arunctorul de grenade Pnr-7^ cu

mecanism de blocare cu cablu mecanismul de dare a focului la demontarea incomplet nu se separ,

4. Se demonteaz mecanismul de percuie;5. Se dem