GRAFOLOGIA

SI

PERSONALITATEA

INTRODUCERE

• Unul dintre aspectele care pot "trăda" multe despre un om este scrisul

• Probă "de foc“ în ocuparea unui loc de muncă

• Starea de spirit atunci cand scriem

• Falsificarea scrisului pentru ascunderea caracteristicilor este insuficientă

UTILITATEA ANALIZEI

GRAFOLOGICE

Companii • Recrutare și selecție

• Evaluarea potențialului

• Promovarea

• Eficiența și stilul de management

• Dezvoltare în carieră

• Restructurări

• Conturarea unui profil al partenerilor de afaceri

Persoane fizice • Autocunoaștere și

dezvoltare

• Relaționare eficientă

• Orientare în carieră

• Compatibilitate și îmbunătățirea relației de cuplu

Notiuni generale despre grafologie

• Este o metoda de apreciere a personalitatii

• Nu se poate substitui interviului, dar il completeaza.

• Se observa daca personalitatea unui candidat este compatibila cu descrierea postului.

• In demersul analizei sunt studiate trei aspecte:

1. Aspectul intelectual(natura inteligentei): concreta, abstracta sau conceptuala, ritmul intelectual, deschiderea spiritului.

2. Aspectul social

3. Caracterul:

- daca o persoana este calduroasa sau distanta;

- capacitatea de a conduce si de a-si coordona activitatile;

- potentialul de munca;

- ambitia sau placerea de a munci;

- ritmul de asctivitate.

ETAPELE ANALIZEI

GRAFOLOGICE A UNUI TEXT

1. Marimea scrisului

2. Forma scrisului

3. Continuitatea, caligrafierea/ scrierea tipografica

4. Dimensiunea literelor

5. Panta scrierii

6. Viteza scrierii

7. Presiunea scrierii

8. Inclintia literelor

9. Simbolistica marginilor

10. Semnatura

Marimea scrisului

Scrisul mare

Entuziast, are gustul grandorii. In actiunile

in care este chemat sa se implice, se simte superior in toate. E necesar sa I se atraga atentia ca trebuie sa lase oxigen si celorlalti. Ambitios si orgolios.

Scrisul mic

Se plaseaza mai mult in favoarea

observatiei decat a actiunii, ceea ce denota un efort indreptat spre gandire.

Aceasta se traduce fie printr-un sentiment de sin subevaluat, fie o dominanta a intereselor intelectuale, ca solicita persoana la concentrare.

Forma scrisului

Forma rotunjita

Masoara originalitatea si spiritul de

independenta al persoanei. Reflecta o

persoana mai afectiva, feminina.

Este sinonima cu sarmul si generozitatea.

Forma de ghirlanda

Literele m si n sunt trasate ca u.

Se asociaza cu persoanele care se

plaseaza mai mult spre adaptare,spre

ascultare.

Au mare putere de receptivitate.

Forme particulare ale scrisului

Forma regulata a scrisului: echilibru,

directie buna.

Forma neregulata a scrisului: inconstanta,

confuzie de idei.

Forma unghiulara a scrisului: vehementa

in actiune.

Continuitatea, caligrafierea/scrierea

tipografica

Continuitatea scrisului

Daca legarea literelor depaseste 7 litere,

pot exista probleme de logica.

Caligrafierea/tipografierea literelor

Caligrafierea – lipsa de personalitate, provenita

din docilitatea persoanei fata de reguli, supunere la principii stabilite.

Tipografierea corespunde unui gest de simplificare a scrisului.

Daca cele doua forme alterneaza – un mod inteligent de a se adapta sau indecizia persoanei.

Tipuri de scris dupa continuitate

Scriere labartata- nonconformism

Scriere foarte apasata- forta, activitate

Literele simplificate – inteligenta, activitate,

Facultati intelectuale, cultura apreciabila.

Litere legate intre ele – gandire,ratiune, logica.

Litere separate – inteligenta intuitiva, sensibilitate mare.

Litere legate si separate – inteligenta intuitiva, rationala.

Litere inflorate – romantism, sentimentalism

Dimensiunea literelor

In cadrul unei litere se disting trei zone.

Partea superioara si partea inferioara a literei

corespune unei motivatii de a cauta in afara

sinelui alte lucruri, de a iesi din zona de

confort.Mai precis, partea superioara

utilizata pentru literele t,d, h, l, daca este

accentuata, aceasta denota un anume

interes pentru lumea ideilor. Daca Partea

inferioara a literei(j,p) este accentuata,

aceasta simbolizeaza aspectul material,

concret. Persoana respectiva este cu

picioarele pe pamant, mai mult realista,

decat idealista.

Partea mediana, a majoritatii literelor(ex. A sau r)

reprezinta sentimentul de sine si

sensibilitatea. Daca ea domina, inseamna

ca persoana actioneaza in baza

sentimentelor sale si se arata receptiva la

ceilalti.

Panta scrierii

Panta ascendenta a scrierii

Entuziasm, tendinta de exaltare, spre

utopie.

Panta descendenta a scrierii

Descurajare, oboseala

Pante speciale de scriere

Sensibilitate excesiva, persoana

impresionabila, angoase.

Descurajare, neliniste.

Capacitate de reactie. Lupta contra

depresiei.

Viteza scrierii

Viteza poate fi reprezentata de o

sema de indici:finalul cuvintelor,

spatiile dintre litere.

O scriere lenta va fi asimilata cu o

cautare a esteticii. Denota

precizie, prudenta in actiune, in

anumite cazuri nonsalanta.

O scriere rapida va fi simbolul

spontaneitatii, a

dinamismului.Denota o persoana

dotata cu multa vivacitate de spirit,

cu o cultura deosebita.

Presiunea scrierii

Presiunea puternica a scrierii

Daca traseul scrisului este apasat, se remarca o

anumita energie, o mare personalitate, o vointa puternica. Daca este neregulat, atunci denota slaba rezistenta la schimbare.

Presiunea slaba a scrierii

Presiunea slaba a scierii denota o persoana hipersensibila, avand o intuitie dezvoltata

Inclinatia literelor

In grafologie, stanga reprezinta adesea trecutul, iar dreapta viitorul. Daca inclinatia lieterelor este spre stanga, ea este orientata spre trecutul sau. Daca scrierea este spre dreapta inseamnao deschidere spre prezent si viitor, nevoia de amerge mai departe, dar si deschiderea spre ceilalti.

Neregularitatea in privinta inclinarii literelor denota faptul ca persoana este hartuita din mai mjlte directii contradictorii, preferand solutii de compromis.

Simbolistica marginilor

Marginea din stanga simbolizeaza

relatia cu trecutul, iar marginea

din dreapta relatia cu viitorul.

Daca persoana nu lasa marginea

de jos, denota ca este

impulsiv, pasional

Simbolistica marginilor

Margini neregulate Instabilitate, insecuritate

Margini mai largi jos Spirit vehement de

initiativa

Margini mai largi sus Rezerva, discretie Margine la dreapta

Respect

Margine la stanga Educatie, corectitudine Text bine centrat

Dorinta de autodepasire,

Gusturi bune

Fara margini Dorinta de autodepasire

Semn de atitudine

Spatierea

Dominanta negrului arata

nevoia de a lua in

posesie spatiu, de a-si

impune marca.

Daca domina albul, domina

nevoia de solitudine, de

visare pana la izolare.

Semnatura

Semnatura simpla

In desen: sus- semnatura inainte de

casatorie;

jos – semnatura dupa casatorie.

Semnatura cuprinsa

Figura in care se cuprindwe semnatura

semnifica tendinta de protectie

impotriva fortelor exterioare.

Forme de semnaturi

Clara – individualism,

Persoana bine definita

Ilizibila – ingenuitate,

franchete

Fara parafe – sinceritate,

simplitate

Parafa sus – melancolie,

Persoana taciturna Parafa jos –melancolie,

Persoana taciturna

Parafa inainte, cu presiune –

Energie, decizie

Parafa inapoi – tulburari

in timpul copilariei Semnatura rapida si

Apasata – capacitate

De munca, spirit antre-

prenorial

Lenta si aplicata –

Spirit metodic

Pozitia semnaturii

Daca semnatura este foarte

apropiata de text, persoana se

implica in ceea ce a scris.

Daca semnatura este departata

de text, persoana isi poate

rezerva dreptul de a reveni

asupra celor afirmate, de a

manifesta o oarece rezerva.

Analiza grafologica • Scriere mica, vibranta, rezervata,, intensa, combinata, sinuoasa,

inegala ca directie, ca dimensiune, lenta.

• Frapeaza marginile foarte largi. Berlioz era un om torturat, care isi vedea un viitor rau, pornind de la un trecut tulburat. Foarte emotiv si sentimental, care isi conserva emotiile, inainta in viata cu credinta in ceilalti si in sine. Era extrem de vulnerabil. Foarte introvertit comunica rau cu anturajul sau, se ascundea in cochilia sa, din care nu aparea decat arareori.

• Fidel in prietenie si in dragoste avea totusi putini amici si nu a cunoscut decat foarte putin dragostea.

• Rumega fara incetare ganduri cateodata negre, medita fara incetare, reflecta mai mult decat actiona, nu trecea decat rareori la actiune si esua de cele mai multe ori in realizarea acestora.

• Melancolic, modest, nu participa decat arareori la viata, avea o mare tendinta spre depresie.

• Scrierea sa dansanta parea inerta, nu stia in care directie sa o ia, iar inegalitatile in toate domeniile erau numeroase.

• In slaba legatura cu prezentul, se intorcea spre trecut, trecut care il infricosa. Lumea interioara era singura lui lume in care se simtea protejat.

• Foarte taciturn, ii lipsea increderea in sine, timorat, se tinea la distanta de lumea vie.

• Sentimentele sunt acelea ale unui artist pur, care nu traieste decat pentru a elabora o opera si aceasta singura opera ii procura fericirea.

• Foarte retractat, berlioz nu traia decat in imaginar, in abstract, in umbra acestei creatii artistice.

• Isi asigura numai strictul necesar pentru viata, era un ascet, , discret fata de diferitele placeri ale vietii. Foarte moral, se agata de un sens de valori, care ii era propriu.

• Inactivitatea sa lasa camp liber invadarii sentimentelor.

• Aceasta dilutie a EU-lui sau il facea sa fie violent prin geniul sau artistic si cum acesta era singurul domeniu in care se putea exprima, o facea cu un talent remarcabil. Era un geniu pur, care se dedica unei complectamente unei opere colosale in care el isi putea exprima nefericirea, nevoia de ceilalti si de aceasta cautare a celorlalti.

• Imaginatia ii compensa toate celelalte lipsuri ale vietii. Era oxigenul lui, care ii permitea sa traiasca si sa se prinda de viata cu mare grija. Forta sa interioara era imensa, pe masura inexistentei vietii sale exterioare. Aproape ca se scuza ca traieste, dar cand compunea devenea un om cu o putere grandioasa si fantastica, care construia o opera fina si densa, in care isi exprima eu-ul sau profund.

• Linia de baza, extrem de fluctuanta, statea marturie a unui EU foarte devalorizat, foarte rau construit.

• Studiind scrierea sentimentelor sale se remarca lipsa de viata si vigoare in universul oamenilor, care cel mai adesea nu-l intelegeau.

• Sentimentul era functia sa principala, cu intuitia in functie inferioara, intr-o inconstienta torturata, care il tortura in mod constant.

Analiza grafologica

• Ceea ce frapeaza in primul rand este distorsiunea importanta dintre scriere si semnatura. O scriere mica, fragila, regresiva cu mai multe litere pe invers, rau formate sau imprecise, cu torsionari si o directie sovaielnica care inseamna anxietate si inhibitii.

• Dimpotriva, o semnatura foarte diferita in cele mai multe aspecte si in special in dimensiunea sa pentru literele N,I, S arata ca ar vrea sa para mai mare si mai puternic in ochii celorlalti.

• Unii psihologi vorbesc de un complex de inferioritate supracomplex. „ Am cicatrici peste tot” se confesa el recent unui jurnalist. Acest lucru este confirmat de scrierea sa.

• Unii grafologi considera ca literele pe invers, urat formate, cu torsionari scot in evidenta semne de nesinceritate.

• De asemenea, scrisul sau este inclinat spre stanga, ceea ce este un semn foarte negativ ce indica falsitate.

Analiza grafologica

Adolf Hitler

Sigmund Freud

Analiza grafologica

Analiza grafologica

Analiza grafologica

Napoleon

Analiza grafologica

Analiza grafologica