123sdf sd f23 fsf 23f sdf 23f sdf 324 4f

EVALUAREA POLUARII EVALUAREA POLUARII AERULUI CU POLUANTI AERULUI CU POLUANTI

IRITANTIIRITANTI

Clasificare poluanClasificare poluanţţi atmosferici i atmosferici iritantiiritanti

• particule solubile (pulberi sau suspensii) = PM (particulate matter)

• gaze iritante (SO2, NO2, Cl2, NH3, subst oxidante), Cl, Fl, Cr trivalent etc.

POLUANTII IRITANTIPOLUANTII IRITANTISURSE DE POLUARESURSE DE POLUARE

- emisiile datorate circulatiei autovehiculelor

- arderea combustibililor fosili

- procese industriale

- eroziunea naturala a solului

Clasificarea particulelor (PM)Clasificarea particulelor (PM)

• diam. > 10 µm - sedimentabile, sunt retinute in caile respiratorii superioare;

• diam. intre 0,1-10 µm – sedimenteaza in aer cu viteza uniform accelerata, patrund pana in alveole, sunt retinute in tot ap.respirator

• diam. Intre 0,001 - 0,1 µm – nesedimentabile, pot patrunde pana la alveole, insa sunt eliminate cu aerul expirat.

Studiul efectelor poluariiStudiul efectelor poluarii

• Actiune directa - apare o patologie direct legata de expunerea la acesti poluanti; efect patogen in functie de natura, concentratia si timpul de actiune (efecte acute, cronice, tardive).

• Actiune indirecta - efect daunator asupra mediului – altereaza calitatea apei, solului, alimentelor cu efecte asupra sanatatii

POLUANTII IRITANTIPOLUANTII IRITANTIEFECTE PE SANATATEEFECTE PE SANATATE

• substantele iritante ajung in plamani – determina leziuni alveolare, modifica permeabilitatea alveolo-capilara, cu aparitia de transsudat (EPA) si afectarea macrofagelor alveolare


1. Efecte acute (expuneri la conc. f. mari, durata scurta) :

• Intoxicatii acute – apar accidental, pot avea caract. profesional, accidente ce implica eliminarea in aer de cantitati mari de subst.gazoase (Cl2, NH3)

- se manifesta la nivel ocular (conjunctivite) si la nivel respirator – sd. traheo-bronsitic ce culmineaza cu sd. alveolar (EPA)


• Cresterea morbiditatii sau mortalitatii prin boli cronice cardiorespiratorii (in accidentele de poluare severa, in conditii meteo nefavorabile)

• Agravarea bronsitei cronice (acutizare) – accentuarea dispneei, cresterea expectoratiei, eventual aparitia de infectie bronsica


2. Efecte cronice (expuneri la conc. moderate, lunga durata) :

• bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) – cuprinde afectiuni cronice care au la baza sd.obstructiv (bronsita cronica, emfizemul pulmonar, astmul bronsic), simptome: tuse, expectoratie, wheezing, scaderea <60% CV

• creste frecventa si gravitatea infectiilor respiratorii acute

DETERMINAREA POLUANTILOR DETERMINAREA POLUANTILOR IRITANTI IN AERIRITANTI IN AER

Metode:• de sedimentare – particule in suspensie• de aspiratie – particule, subst.gazoase• gravimetrica – cantarirea pulberilor sedimentate• refractometrica – masurarea optica a gradului de

innegrire a filtrului ce retine particulele• coniometrica – det. nr., formei si dimensiunii

pulberilor• colorimetrica – cu para-roz anilina (subst.gazoase)


Determinarea pulberilor: 1. metoda de sedimentare: se amplaseaza un

cilindru de sticla cu un volum cunoscut, cu 100-500 ml H2O distilata, la 1,5-2 m inaltime, timp de 30 zile. In laborator se antreaza cu un jet de apa continutul sedimentat, se decanteaza intr-o capsula, se evapora si se cantareste sedimentul (metoda gravimetrica)

Conc. max. admisa = 17 g pulberi/mc/30 zileConc. medie anuala < 200 tone/km2


2. metoda de aspiratie

- pentru particule in suspensie se aspira un volum de aer (masurat cu un gazometru) particulele fiind retinute pe un filtru; se recolteaza timp de 30 min, gravimetric se stabileste conc. particulelor in suspensie

Conc.max.admisa = 0,5 mg pulberi/mc/30 min

Conc. medie in 24h < 0,15 mg pulberi/mc aer


• Metoda refractometrica – masurarea optica a gradului de innegrire a filtrului; se face analiza chimica a particulelor si se determina conc. partic.nearse de carbon

Principiu: Filtrul cu proba se expune in refractometru care proiecteaza un fascicul luminos pe supraf. filtrului; partic.nearse de carbon au proprietatea de a reflecta lumina se masoara intensit.fluxului reflectat


Pentru partic.nearse:Conc.max.admisa = 0,15 mg/mc aer/30 minConc.medie in 24 h = 0,05 mg/mc aer

• Metoda coniometrica – det. nr., formei si dimensiunii particulelor recoltate din aer

- nr.partic camere de numarat Fuchs-Rosenthal- diam.partic coniometrul Zeiss = micrometru

ocular care se introd. in ocularul microscopului, etalonat cu o lama micrometrica gradata


Determinarea substantelor iritante in stare gazoasa:

• SO2 – metoda colorimetrica cu para-roz-anilina

• NOx (NO2, NO) – metoda colorimetrica cu N1-naftil-etilen-diamina

DETERMINAREA SO2 IN AERDETERMINAREA SO2 IN AER

Aerul se aspira, se barboteaza intr-un recipient de sticla cu o solutie absorbanta

Principiu: SO2 + tetraclormercurat de K compus stabil, in prezenta CH2O si para-roz-anilina (incolora) compus violet

Conc.max.admisa = 0,75 mg SO2/mc/30 min

Conc.medie in 24h = 0,25 mg SO2/mc

DETERMINAREA OXIZILOR DE DETERMINAREA OXIZILOR DE AZOT IN AERAZOT IN AER

NOx – gaze insolubile in apa, nu sunt retinute la nivelul muc.traheobronsice – ajung la niv alveolar in cant. mai mare agresivitate

Tipul de oxid – influentat de gradul de insorire, traficul rutier, procesele industriale (ingras.chimice)

Principiu: NOx + ac.sulfanilic + N1-naftil-etilen-diamina (indic. de culoare) compus roz-rosu - culoarea difera in fct.de conc.dioxidului de azot

Conc.max.admisa = 0,3 mg NOx/mc/30 minConc.medie in 24h = 0,1 mg NOx/mc

Oxidantii fotochimici

• Subst. cu capacit. puternica de oxidare• Compusi secundari ce se form. in aerul

atmosferic pe seama conc. crescute de NOx la temp. mari ale aerului si in conditii de insorire puternica (rezulta din reactiile fotochimice care au loc in atmosfera poluata intre hc, NOx si O2

• Subst. de tipul peroxi-acetil nitrati (ozonide) – pun in libertate [O] din compozitia lor

• Se gasesc in conc.mici (50-500 µg/mc) in atmosfera oraselor mari smogul sau ceata oxidanta

123sdf sd f23 fsf 23f sdf 23f sdf 324 4f

Documents

Transcript of 123sdf sd f23 fsf 23f sdf 23f sdf 324 4f