123121042 Acte Procesuale Penale[1]

7/28/2019 123121042 Acte Procesuale Penale[1]

1/18

DREPT

Dreptul reprezint un ansamblu de reguli de comportare n relaiile sociale, al cror

principal caracter este obligativitatea - la nevoie impus - pentru toi membrii societiiorganizate. Aceasta categorie conine articole i resurse juridice de interes, referate,legislaie, rspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home DREPT drept penal

Actele procesuale si procedurale comune

ACTELE PROCESUALE SI PROCEDURALE COMUNE

Sectiunea I

Notiune si clasificare

1. Notiune

Actele procedurale si actele procesuale sunt acele acte prin intermediul carora suntrealizate activitati in cadrul procesului penal, fiind reglementate in Codul de procedura

penala in Titlul V al Partii generale.

Prin acte procesuale se inteleg acele manifestari de vointa prin care organele judiciare sipartile din proces dispun, in limitele dreptului lor, cu privire la desfasurarea procesuluipenal1.

Pot fi mentionate: inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale,trimiterea in judecata, luarea masurilor preventive sau a ma-surilor asiguratorii, dispozitiade citare a unor anumite persoane etc. Sunt considerate acte procesuale si solutiile denetrimitere in judecata, care, practic, finalizeaza procesul penal prin oprirea sa numai lafaza de urmarire penala: clasarea, scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi

penale etc.

Alaturi de organele judiciare, si partile pot indeplini anumite acte procesuale, cu 545f51fm ar fi: introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata, declaratia departicipare a persoanei vatamate ca parte civila, declararea apelului, retragerea plangeriiprealabile, impacarea partilor, propunerea administrarii de noi probe etc.


2/18

Actele procedurale sunt acele mijloace juridice prin intermediul carora se aduc laindeplinire sarcinile ce decurg din actele si masurile procesuale2. Ele pot fi: ascultareaunui martor, ridicarea unor obiecte sau inscrisuri, mandatul de arestare preventiva,procesul-verbal de perchezitie.

Uneori, atat actul procesual, cat si cel procedural poarta aceeasi denumire; astfel, actulprocesual prin care instanta solutioneaza cauza penala este o hotarare si tot hotarare senumeste si inscrisul in care este consemnata solutia data de completul de judecata1.

Dosarele penale sunt constituite din inscrisuri judiciare in care se constata existentaactelor procesuale si procedurale, ca manifestari de vointa a organelor judiciare si apartilor legate de rezolvarea cauzelor penale. Astfel, in cazul unei perchezitii domiciliare,actul procesual il constituie dispozitivul incheierii judecatoresti, iar actul procedural estechiar procesul-verbal de efectuare a perchezitiei.

2. Acte procedurale comune 2.1. Citatia

Organele judiciare, pentru a asigura prezenta partilor sau altor persoane in proces,folosesc institutia citarii.

Chemarea unei persoane in fata organului de urmarire sau a instantei de judecata se faceprin citatie scrisa, nota telefonica sau telegrafica [art. 175 alin. (1)]. Dispozitia de citarereprezinta actul procesual, iar citatia, in materialitatea ei, insotita de procedura deinstiintare a persoanei citate, reprezinta actul procedural.

Citatia este inmanata de catre agentii procedurali. Acestia sunt persoane anumeinsarcinate din cadrul instantei sau persoane din cadrul serviciului postal (in acele situatii

cand citatiile se transmit prin intermediul serviciului postal).

Legea insa mai prevede si alte cazuri cand prezenta partilor sau a altor persoane poate fiasigurata si prin intermediul altor modalitati, cum ar fi incunostintarea [incunostintareapartilor despre efectuarea cercetarii la fata locului - art. 129 alin. (2), sau despreintroducerea si termenul fixat pentru solutionarea cererii de stramutare art. 58 alin. (1)].

Neprezentarea unei persoane care nu are calitatea de parte, care a fost citata legal, poateatrage sanctionarea cu amenda sau aducerea silita pe baza unui mandat de aducere.

Neprezentarea partii in urma incunostintarii sau chemarii nu este sanctionata de lege(parte vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente).

Citatia este, de regula, scrisa, dar se poate face si prin nota telefonica sau telegrafica, faxsi intotdeauna individuala. Potrivit art. 176 alin. (1), citatia trebuie sa cuprinda:

a) denumirea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata care emite citatia,sediul sau, data emiterii si numarul dosarului;


3/18

b) numele, prenumele celui citat, calitatea in care este citat si indicarea obiectului cauzei;

c) adresa celui citat, care trebuie sa cuprinda, in orase si municipii: localitatea, judetul,strada, numarul si apartamentul unde locuieste, iar in comune: judetul, comuna si satul. In

citatie se mentioneaza, cand este cazul, orice alte date necesare pentru stabilirea adreseicelui citat;

d) ora, ziua, luna si anul, locul de infatisare, precum si invitarea celui citat sa se prezintela data si locul indicate, cu aratarea consecintelor legale in caz de neprezentare;

e) ca partea citata are dreptul la un aparator cu care sa se prezinte la termenul fixat;

f) ca, potrivit art. 171 alin. (2) si (3), apararea este obligatorie, iar in cazul in care parteanu isi alege un aparator cu care sa se prezinte la termenul fixat, i se va desemna unaparator din oficiu;

g) ca partea citata poate, in vederea exercitarii dreptului la aparare, sa consulte dosarulaflat in arhiva instantei.

Totdeauna, citatia se semneaza de cel care o emite.

Referitor la locul de citare, art. 177 precizeaza ca invinuitul sau inculpatul se citeaza laadresa unde locuieste, iar daca aceasta nu este cunoscuta, la adresa locului sau de munca,prin serviciul de personal al unitatii la care lucreaza.

Daca, printr-o declaratie data in cursul procesului penal, invinuitul sau inculpatul a

indicat un alt loc pentru a fi citat, el este citat la locul indicat.

In caz de schimbare a adresei aratate in declaratia invinuitului sau inculpatului, acestaeste citat la noua sa adresa, numai daca a incunostintat organul de urmarire penala oriinstanta de judecata de schimbarea intervenita sau daca organul judiciar apreciaza pe bazadatelor obtinute potrivit art. 180 ca s-a produs o schimbare de adresa.

Daca nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul sau inculpatul si nici locul sau demunca, citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsitinfractiunea. Cand activitatea infrac-tionala s-a desfasurat in mai multe locuri, citatia seafiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala se afla organul careefectueaza urmarirea penala.

Bolnavii aflati in spital sau intr-o casa de sanatate se citeaza prin administratia acestora.Detinutii se citeaza la locul de detinere, prin administratia acestuia. Militarii se citeaza launitatea din care fac parte, prin comandantul acesteia.


4/18

In ipoteza in care invinuitul sau inculpatul locuieste in strainatate, citarea se face potrivitnormelor de drept international aplicabile in relatia cu statul solicitat, in conditiile legii.In absenta unei asemenea norme sau in cazul in care instrumentul juridic internationalaplicabil o permite, citarea se face prin scrisoare recomandata. In acest caz, avizul deprimire a scrisorii recomandate, semnat de destinatar, sau refuzul de primire a acesteia

tine loc de dovada a indeplinirii procedurii de citare. La stabilirea termenului pentruinfatisarea invinuitului sau inculpatului aflat in strainatate, se tine seama de normeleinternationale aplicabile in relatia cu statul pe teritoriul caruia se afla invinuitul sauinculpatul, iar in lipsa unor asemenea norme, de necesitatea ca citatia in vedereainfatisarii sa fie primita cel mai tarziu cu 40 de zile inainte de ziua stabilita pentruinfatisare.

Citarea altor persoane decat invinuitul sau inculpatul se face potrivit dispozitiilor mai susexpuse.

Unitatile la care se refera art. 145 din Codul penal si alte persoane juridice se citeaza la

sediul acestora, iar in cazul neidentificarii sediului, citatia se afiseaza la sediul consiliuluilocal in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea.

Citatia se va inmana personal celui citat, care va semna dovada de primire [art. 178 alin.(1)]. Daca persoana citata nu vrea sau nu poate sa semneze dovada de primire, agentulprocedural ii va lasa citatia, iar daca acesta refuza s-o primeasca, citatia este afisata peusa locuintei sale, ocazie cu care se va incheia un proces-verbal, mentionandu-seaspectele aparute [art. 178 alin. (2)].

Cand persoana este citata prin serviciul de personal, administratia locului de detinere,administratia spitalului sau casei de odihna, comandantul unitatii militare, institutiile

respective au obligatia sa-i inmaneze de indata citatia, sub luare de dovada, certificandu-isemnatura sau aratand motivul pentru care nu s-a putut obtine semnatura acesteia [art.178 alin. (3)].

Dovada de indeplinire a procedurii de citare este predata agentului procedural care oinainteaza organului de urmarire penala sau instantei de judecata de la care emana.

Cand sunt citate unitati din cele prevazute in art. 145 C.pen. sau alte persoane juridice,citatia se preda la registratura sau functionarului insarcinat cu primirea corespondentei,dandu-se eficienta dispozitiilor art. 178 alin. (2).

In cazul in care scrisoarea recomandata prin care se citeaza un invinuit sau inculpat carelocuieste in strainatate nu poate fi inmanata datorita refuzului primirii sau din orice altmotiv, precum si in cazul in care statul

destinatarului nu permite citarea prin posta a cetatenilor sai, citatia se afiseaza la sediulparchetului sau al instantei, dupa caz [art. 178 alin. (21)].


5/18

Daca persoana citata nu se afla acasa, agentul inmaneaza citatia sotului, unei rude sauoricarei persoane care locuieste cu ea ori care, in mod obisnuit, ii primeste corespondenta.Citatia nu poate fi inmanata unui minor sub 14 ani sau unei persoane fara discernamant[art. 179 alin. (1)].

Cand persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel,in lipsa persoanelor mai sus mentionate, citatia se preda administratorului, portarului saucelui care in mod obisnuit il inlocuieste.

Persoana care primeste citatia semneaza dovada de primire, iar agentul, certificandidentitatea si semnatura, incheie proces-verbal. Daca persoana respectiva nu voieste saunu poate semna dovada de primire, agentul afiseaza citatia pe usa locuintei, incheindproces-verbal.

In lipsa unor asemenea persoane, agentul este obligat sa se intereseze cand poate gasipersoana citata pentru a-i inmana citatia. Cand nici pe aceasta cale nu se poate ajunge la

inmanare, agentul afiseaza citatia pe usa locuintei persoanei citate, incheind proces-verbal.

In cazul cand persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel, daca in citatie nu s-a indicat apartamentul ori camera in care locuieste, agentuleste obligat sa faca investigatii pentru a afla aceasta. Daca investigatiile au ramas fararezultat, agentul afiseaza citatia pe usa principala a cladirii, incheind proces-verbal sifacand mentiune despre imprejurarile care au facut imposibila inmanarea citatiei.

Mai mult, legiuitorul obliga agentul sa afiseze citatia pe usa locuintei aratate in citatieatunci cand persoana citata si-a schimbat adresa, infor-mandu-se, totodata, pentru aflarea

noii adrese, mentionand in procesul-ver-bal datele obtinute (art. 180).

Dovada de primire a citatiei trebuie sa cuprinda: numarul dosarului; denumirea organuluide urmarire penala sau a instantei care a emis citatia; numele, prenumele si calitateapersoanei citate; data pentru care este citata; data inmanarii citatiei; numele, prenumele,calitatea si semnatura celui care inmaneaza citatia; certificarea de catre acesta aidentitatii, calitatii si semnaturii persoanei careia i s-a inmanat citatia. Ori de cate ori, cuprilejul predarii sau afisarii unei citatii, se incheie un proces-verbal, acesta va cuprinde inmod corespunzator si mentiunile aratate.

Mijlocul prin intermediul caruia organele judiciare aduc la cunostinta persoanelor careparticipa la desfasurarea procesului penal actele procedurale efectuate este comunicarea.

Comunicarea actelor procedurale se poate face prin transmiterea actului proceduralconstatator sau prin instiintarea despre indeplinirea unui act procedural in cadrulprocesului penal (comunicarea realizandu-se prin transmiterea unei copii de peinscrisurile mentionate). Astfel, dispozitiile art. 313 arata ca inculpatului aflat in stare dedetinere i se comunica o copie de pe actul de sesizare a instantei de judecata, care este


6/18

rechizitoriul. De asemenea, art. 360 stipuleaza ca partilor care au lipsit atat de la judecata,cat si de la pronuntare, li se comunica copii de pe dispozitivul hotararii; inculpatuluidetinut, militar in termen, elevului institutiei militare de invatamant, celui internat intr-uncentru de reeducare sau institut medical educativ li se comunica in copie hotararea, daca alipsit de la pronuntarea ei, dupa ce in prealabil i se comunica copia dispozitivului

hotararii.

Functioneaza aceleasi dispozitii legale care se refera la citare, atunci cand este vorbadespre locul unde se face comunicarea, modul de inmanare sau predarea actuluicomunicat si dovada de indeplinire a procedurii comunicarii.

Instiintarea este o forma a comunicarii si se concretizeaza in actul prin care se aduce lacunostinta, in scris, un fapt procesual. Astfel, art. 159 alin. (11) prevede ca durataprelungirii arestarii preventive se comunica administratiei locului de detinere, care esteobligata sa o aduca la cunostinta inculpatului, sau, in art. 246, se arata ca procurorulinstiinteaza persoanele interesate despre incetarea urmaririi penale, precum si

administratia locului de detinere cu privire la dispozitia de punere de indata in libertate ainvinuitului sau inculpatului.

2.2. Mandatul de aducere

Mandatul de aducere este actul procesual prin care se ordona conducerea unei persoane infata organului judiciar, iar aducerea propriu-zisa (actul de executare a mandatului)constituie un act procedural de constrangere.

Regula consta in faptul ca o persoana este adusa fortat in fata organului judiciar, in bazaunui mandat numai daca, anterior citata, nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezenta ei

este absolut necesara [art. 183 alin. (1)]. Invinuitul sau inculpatul poate fi adus cumandat chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie, daca organul de urmarire penala sauinstanta constata motivat ca in interesul rezolvarii cauzei se impune aceasta masura [art.183 alin. (2)].

La judecarea infractiunilor flagrante, inculpatul, fiind arestat, este adus la judecata, iarmartorii nu sunt citati, ci sunt adusi cu mandat.

Persoanele aduse cu mandat () nu pot ramane la dispozitia organului judiciar decattimpul strict necesar pentru audierea lor, in afara de cazul cand s-a dispus retinerea oriarestarea preventiva a acestora [art. 183 alin. (3)]. Adica, ea este ascultata de indata decatre organul judiciar.

Mandatul de aducere se executa prin organele politiei, jandarmeriei sau politieicomunitare. Daca, din motive de boala sau orice alta cauza, persoana nu poate fi adusa,cel insarcinat cu executarea mandatului incheie un proces-verbal prin care se constatamotivul imposibilitatii de aducere la indeplinire si care se inainteaza de indata organuluide urmarire penala ori instantei de judecata. Nu se poate vorbi de executarea mandatului


7/18

atunci cand organul insarcinat cu aducerea persoanei incheie un proces-verbal in careconsemneaza ca a comunicat persoanei sau unui membru al familiei acestuia ca trebuie sase prezinte in fata organului judiciar la o anumita data si ora.

In cazul in care persoana prevazuta in mandat nu este gasita la adresa indicata, cel

insarcinat cu executarea acestuia va face cercetari si, daca nu ajunge la niciun rezultat,incheie un proces-verbal, in care se va mentiona despre cercetarile facute, urmand a-linainta de indata organului de urmarire penala ori instantei de judecata [art. 184 alin. (3)].

Cand invinuitul sau inculpatul refuza sa se supuna mandatului sau incearca sa fuga, el vafi adus constrans la organul judiciar.

In ipoteza in care invinuitul sau inculpatul refuza sa se supuna mandatului sau incearca safuga, el va fi prezentat cu forta in fata organului judiciar [art. 184 alin. (31)].

Mandatele de aducere privind pe militari se executa prin comandantul unitatii militare sau

prin comandantul garnizoanei.

Sectiunea a II-a

Modificarea actelor procedurale, indreptarea erorilor materiale si inlaturarea unoromisiuni vadite

1. Modificarea actelor procedurale

Actele procedurale se consemneaza intr-un document scris. Sunt situatii in care acteleprocedurale constatatoare pot contine erori materiale sau omisiuni vadite pentru care este

necesara modificarea lor.

Orice adaugire, corectura ori suprimare facuta in cuprinsul unui act procedural este tinutain seama numai daca sunt confirmate in scris, in cuprinsul sau la sfarsitul lui, de catre ceicare l-au semnat. Modificarile neconfirmate, dar care nu schimba intelesul frazei, ramanvalabile.

Locurile nescrise in cuprinsul unei declaratii trebuie barate, astfel incat sa nu se poataface adaugiri [art. 194 alin. (3)].

2. Indreptarea erorilor materiale

Erorile materiale apar, uneori, la redactarea actelor procedurale si, daca nu suntindreptate, pot produce alte efecte juridice decat cele normale, ce ar fi decurs dintr-un actfara greseli.

Erorile materiale sunt acele greseli facute in cazul scrierii numelui sau prenumelui,trecerii unor calitati procesuale, dactilografierii unei cifre etc.


8/18

Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se indreapta de insusi organulde urmarire penala sau de instanta de judecata care l-a intocmit, la cererea celui interesatori din oficiu [art. 195 alin. (1)].

In scopul indreptarii erorii materiale, partile pot fi chemate spre a da lamuriri [art. 195alin. (2)].

Organul de urmarire penala intocmeste un proces-verbal despre interventia facuta pentrucorectarea erorii materiale, iar instanta de judecata, o incheiere, facandu-se mentiune si lasfarsitul actului corectat [art. 195 alin. (3)].

Se considera a fi o eroare materiala evidenta cand aceasta rezulta, fara indoiala, dincompararea celor consemnate gresit cu datele dosarului sau cu ceea ce cuprinde insusiactul in care s-a produs eroarea. Eroarea materiala evidenta nu trebuie dovedita, nefiindnecesare administrarea de probe sau recurgerea la alte mijloace.

3. Inlaturarea unor omisiuni vadite

Omisiunea vadita presupune absenta unor mentiuni pe care trebuia sa le cuprinda actulprocedural, care privesc solutionarea de catre organul de urmarire penala sau instanta dejudecata a unor aspecte legate de rezolvarea cauzei penale.

In raport cu prevederile art. 196, se considera omisiuni vadite situatiile in care organul deurmarire penala sau instanta nu s-a pronuntat cu privire la restituirea lucrurilor, ridicareamasurilor asiguratorii sau asupra sumelor de bani pretinse de martori, experti, interpreti,aparatori.

Procedura de inlaturare a omisiunilor vadite este aceeasi ca si in cazul indreptarii erorilormateriale.

Incheierile date in camera de consiliu pentru indreptarea erorilor materiale sau pentruinlaturarea unor omisiuni vadite sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotararile la carese refera.

Sectiunea a III-a

Institutii legate de actele procesuale si procedurale

Codul de procedura penala, in Titlul V al Partii generale, cuprinde si alte institutii care,desi nu reprezinta acte procesuale sau procedurale, au o stransa legatura cu acestea.

In acest sens: Capitolul III cuprinde reglementari privind termenele; Capitolul IVreglementeaza cheltuielile judiciare; Capitolul VI se refera la nulitati; Capitolul VIIpriveste amenda judiciara.


9/18

Termenele sunt acele intervale de timp in cuprinsul sau dupa trecerea carora, atatorganele judiciare, cat si partile, isi pot exercita un drept procesual. Chiar acteleprocesuale si actele procedurale sunt indeplinite intr-o perioada de timp strict prevazutade lege.

Nerespectarea dispozitiilor legale cu privire la indeplinirea actelor procesuale siprocedurale atrage ca sanctiuni procedurale nulitatile.

Amenda judiciara este o sanctiune pecuniara ce se aplica acelor persoane care savarsescunele abateri judiciare in legatura cu actele procedurale ori cu actele procesuale. Articolul198 arata ca neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a unor acte de proceduraeste considerata abatere si se sanctioneaza de lege cu amenda judiciara.

1. Termenele

Termenele sunt intervale de timp inauntrul sau dupa epuizarea carora pot fi indepliniteacte si masuri procesuale sau procedurale.

Actele cu privire la care nu sunt fixate anumite termene pot fi efectuate oricand, infunctie de aspectele specifice fiecarei cauze penale.

1.1. Clasificarea termenelor

Termenele se clasifica1:

a) In functie de durata, termenele pot fi pe ore, zile, luni si ani:

- de 48 de ore: organul de cercetare penala are obligatia sa inainteze procuroruluiplangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala (art. 276);

- pe zile: termenul general de 10 zile in care se declara apel sau recurs (art. 363, art.3853);

- pe luni: termenul de 3 luni pentru depunerea recipisei de plata a amenzii penale (art.425);

- pe ani: termenul de un an pentru introducerea cererii de revizuire [art. 4081 alin. (4)].

b) In raport cu caracterul lor sau cu efectele pe care le produc,

termenele pot fi peremptorii, dilatorii si de recomandare.

Termenele peremptorii sunt intervalele de timp in interiorul carora trebuie indepliniteanumite acte. Neindeplinirea actului inainte de expirarea termenului prevazut de lege


10/18

conduce la decaderea din exercitiul dreptului respectiv si la nulitatea actului facut pestetermen. Sunt termene peremptorii: cel de 10 zile in care poate fi exercitat recursulimpotriva unei hotarari judecatoresti, cel de 24 ore privind recursul impotriva incheierilorde sedinta prin care s-a dispus arestarea preventiva sau prelungirea arestului preventiv.

Termenele dilatorii sunt intervalele de timp dupa expirarea carora pot fi indepliniteanumite acte. Termen dilatoriu il constituie intervalul de timp care desparte momentulpronuntarii hotararii judecatoresti de momentul ramanerii ei definitive, deoarece numaidupa expirarea acestuia hotararea poate fi pusa in executare.

Termenele de recomandare sunt acele termene inauntrul carora este recomandat a seefectua un anumit act procesual sau procedural. Astfel, propunerea de prelungire aarestarii preventive este avizata de procuror, care efectueaza supravegherea, si inaintatade acesta, cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii, instantei competente sajudece cauza in fond [art. 159 alin. (1)].

c) In functie de factorul care stabileste durata termenelor, pot fitermene legale si termene judiciare.

Termenele legale sunt cele stabilite de lege, precum: cel de apel de 10 zile [art. 363 alin.(1)].

Termenele judiciare sunt cele stabilite de organele de urmarire penala sau de instanta dejudecata, in functie de nevoile impuse pentru buna rezolvare a cauzei penale. In acestsens, art. 120 prevede ca organul de urmarire penala sau instanta, cand dispune efectuareaunei expertize, fixeaza un termen la care sunt chemate partile si expertul.

d) In functie de sensul de calculare, termenele pot fi de succesiune side regresiune.

Termenele de succesiune se calculeaza in sensul curgerii normale a timpului (dupa ziuade luni urmeaza marti). Astfel, termenul de apel se calculeaza de la pronuntarea hotarariisau de la comunicarea copiei de pe dispozitivul acesteia. 228

Termenele de regresiune se calculeaza in sensul invers al curgerii timpului, adica de latermenul respectiv catre inapoi. Astfel, in cazul procedurii de citare a inculpatului siinmanarii rechizitoriului, citatia trebuie inmanata cu cel putin 5 zile inaintea termenuluifixat; cunoscandu-se termenul fixat pentru judecata, se calculeaza inapoi catre remitereasi ajungerea efectiva in posesia acestuia a citatiei si actului de inculpare [art. 313 alin.(2)].

1.2. Modul de calcul al termenelor


11/18

Termenele substantiale sunt intervalele de timp stabilite de lege pentru ocrotirea unordrepturi sau interese extraprocesuale (cele referitoare la durata masurilor de preventie, laliberarea conditionata, la prescriptia raspunderii penale etc.).

In raport cu art. 188, calculul termenelor substantiale pe ore si zile se face pe unitati pline

de timp, in sensul ca ora sau ziua la care incepe si la care se sfarseste termenul intra indurata acestuia.

In ceea ce priveste modul de calcul al termenelor substantiale pe luni si ani, suntincidente dispozitiile art. 154 C.pen., adica luna si anul se socotesc implinite cu o ziinainte de ziua corespunzatoare datei de la care au inceput sa curga.

La calcularea termenelor procedurale se porneste de la ora, ziua, luna sau anul mentionatin actul care a provocat curgerea timpului, afara de cazul cand legea dispune altfel [art.186 alin. (1)]. Exista o singura exceptie de la aceasta regula, si anume in cazul durateiarestarii inculpatului, termenul curge de la data emiterii mandatului, cand arestarea a fost

dispusa dupa ascultarea inculpatului, iar in situatia in care arestarea a fost dispusa in lipsainculpatului, termenul curge de la data punerii in executare a mandatului de arestarepreventiva [art. 149 alin. (1)].

Termenele pe ore si pe zile se calculeaza pe unitati libere de timp, in sensul ca ora sauziua de la care incepe sa curga termenul si ora sau ziua in care termenul se implineste nuintra in durata lui. In acest caz, durata timpului material este mai mare cu 2 unitati detimp decat termenul procedural in sine.

Termenele pe luni sau pe ani se calculeaza calendaristic si expira la sfarsitul zileicorespunzatoare a ultimei luni ori la sfarsitul zilei si lunii corespunzatoare din ultimul an

(in aceasta situatie, intra in durata termenului ziua de la care incepe sa curga, dar nu se iain calcul ziua in care se implineste). Cand ultima zi a termenului pe luni sau pe ani cadeintr-o luna ce nu are zi corespunzatoare, termenul expira in ultima zi a acelei luni.

Daca ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare, termenul expira la sfarsitulprimei zile lucratoare care urmeaza.

2. Sanctiuni procedurale penale

Toti participantii care contribuie la solutionarea cauzei penale pe tot parcursuldesfasurarii procesului penal trebuie sa actioneze in consonanta cu principiul legalitatii,in caz contrar fiind posibila aplicarea de sanctiuni, de natura administrativa, civila saupenala.

Sanctiunile procedurale sunt acele mijloace prin intermediul carora actele procesuale sauprocedurale indeplinite in mod nelegal devin lipsite de valabilitate.


12/18

Spre deosebire de sanctiunile juridice de natura administrativa, civila sau penala, care seindreapta impotriva persoanelor care au incalcat legea cu ocazia rezolvarii cauzelorpenale, sanctiunile procedurale privesc actele incheiate prin nerespectarea legii.

2.1. Inexistenta

In Codul de procedura penala nu este reglementata aceasta sanctiune procedurala.

Se considera ca, in cazul inexistentei, actul procesual nu a luat fiinta juridica, adica pur sisimplu nu exista. Se considera ca inexistenta: o hotarare judecatoreasca intocmita de ungrefier sau un procuror; o declaratie data de o persoana care nu exista; o citatie intocmitade catre un expert sau alte parti din proces.

2.2. Decaderea

Cand pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen,

nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitiul dreptului si nulitatea actului facutpeste termen [art. 185 alin. (1)].

Intervine decaderea daca:

- persoana careia i s-a produs un prejudiciu material prin infractiune nu s-a constituitparte civila pana la citirea actului de sesizare a instantei;

- persoana care nu a declarat apel sau recurs in termenul prevazut de lege.

2.3. Inadmisibilitatea

Codul de procedura penala nu reglementeaza in mod expres inad-misibilitatea, dar existaanumite dispozitii legale care fac trimitere la aceasta

institutie. Astfel, se arata ca instanta respinge apelul mentinand hotararea atacata dacaapelul este tardiv sau inadmisibil [art. 379 pct. 1 lit. a)].

Inadmisibilitatea interzice si efectuarea unui act pe care legea nu il ingaduie; in acestsens, hotararea de declinare a competentei nu este supusa apelului si nici recursului (art.42 alin. final).

2.4. Nulitatile

Ca sanctiuni procedurale, nulitatile lovesc actele procedurale existente, care au luat insafiinta prin nerespectarea dispozitiilor legale, prin omisiunea sau violarea formelorprescrise de lege.


13/18

In dreptul procesual roman, nulitatile sunt strans legate de existenta unei vatamariprocesuale, care trebuie sa se fi produs prin efectuarea unui act in conditii nelegale.

Nulitatea, ca sanctiune procedurala, poate fi indreptata atat impotriva actelor procesuale,cat si impotriva actelor procedurale.

Nulitatile exprese sunt acelea care se aplica in cazul nerespectarii unor norme procesualeindividualizate de lege, cum ar fi cele prevazute in art. 197 alin. (2), care nominalizeazadispozitiile a caror incalcare atrage sanctiunea nulitatii absolute: cele relative lacompetenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei (organul de urmarire penala, cat siinstanta); referitoare la sesizarea instantei (sesizare primara art. 264, cat si ceasuplimentara art. 335, 336-337); privind compunerea instantei; privind publicitateasedintei de judecata (art. 290); privind participarea procurorului cand este obligatorie;referitoare la prezenta invinuitului sau inculpatului; privind asistarea acestora de catreaparator, cand este obligatorie; privind efectuarea referatului de evaluare in cauzele cuinfractori minori.

Nulitatile virtuale rezulta din reglementarea generala privind respectarea legii indesfasurarea procesului penal si se au in vedere art. 2, art. 197 alin. (1) si alin. (4).

Nulitatile absolute intervin in cazurile expres prevazute de lege [art. 197 alin. (2)].

Nulitatile relative intervin in cazul incalcarii oricaror alte dispozitii legale decat celeprevazute in alin. (2) si atrag nulitatea actului in conditiile art. 197 alin. (1), numai dacaau fost invocate in cursul efectuarii actului, cand partea este prezenta, sau la primultermen de judecata cu procedura completa, cand partea a lipsit la efectuarea actului.Instanta ia in considerare din oficiu incalcarile, in orice stare a procesului, daca anularea

actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei [art. 197 alin.(4)].

Dupa ce nulitatea a fost constatata si declarata potrivit legii, aceasta produce doua efecteprincipale consecutive, si anume: anularea si refacerea actului.

a) Anularea actului. Actul se considera a fi lipsit de efecte juridice din chiar momentulefectuarii lui cu incalcarea legii (ex tunc), si nu din momentul constatarii nulitatii (exnunc). Efectul se produce atat in cazul nulitatii relative, cat si in cazul nulitatii absolute.

b) Refacerea actului. Actele procesuale sau procedurale nule sau anulate sunt refacutede catre chiar organul judiciar care le-a intocmit si numai rareori de catre alte organe. Cutoate acestea, in cazul nulitatilor relative, in ipoteza in care refacerea actului anulabil sepoate face in fata instantei care a constatat, prin incheiere, incalcarea dispozitiilor legale,instanta acorda un termen scurt pentru refacerea imediata a actului [art. 197 alin. (5)].

Dupa cum se cunoaste, nulitatile absolute pot fi ridicate oricand pe parcursul procesuluipenal, de catre oricine, neputand fi inlaturate in niciun mod, vatamarea fiind prezumata,


14/18

si nu dovedita. Cu atat mai de inteles este faptul ca ea se ia in considerare chiar si dinoficiu.

3. Cheltuieli judiciare si amenda judiciara 3.1. Cheltuieli judiciare

Cheltuielile judiciare sunt toate acele cheltuieli care se fac pentru buna desfasurare aprocesului penal.

In cadrul cheltuielilor judiciare intra cheltuielile necesare pentru: efectuarea actelor deprocedura; administrarea probelor; conservarea mijloacelor materiale de proba;retribuirea aparatorilor; alte cheltuieli ocazionate de desfasurarea procesului penal, cumar fi sumele cuvenite martorului, expertului si interpretului.

Toate aceste cheltuieli sunt avansate de stat si sunt cuprinse distinct, dupa caz, in bugetulde venituri si cheltuieli ale Ministerului Justitiei, Ministerului Public si MinisteruluiInternelor si Reformei Administrative.

Martorul, expertul si interpretul chemati de organul de urmarire penala ori de instanta dejudecata au dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, intretinere, locuinta si a altorcheltuieli necesare [art. 190 alin. (1)]. Cei care sunt salariati au dreptul si la venitul de lalocul de munca, pe durata lipsei de la serviciu, prilejuita de chemarea la organul deurmarire penala sau la instanta de judecata; martorul care nu este salariat, dar are venitdin munca, este indreptatit sa primeasca si o compensare, iar expertul si

interpretul au dreptul la o retributie pentru indeplinirea insarcinarii date, in cazurile siconditiile prevazute de lege [art. 190 alin. (2)-(4)]. Asa cum reiese din continutul art. 190

alin. (5), toate aceste sume se platesc pe baza dispozitiilor luate de organul care a dispuschemarea si in fata caruia s-au prezentat martorul, expertul sau interpretul, din fondulcheltuielilor special alocat. Sumele se platesc martorului imediat dupa infatisare, iarexpertului si interpretului, dupa ce acestia si-au indeplinit insarcinarile.

Retributia martorului, expertului, interpretului salariat este asigurata de angajatorulacestora.

3.2. Plata cheltuielilor avansate de stat in caz de condamnare

Potrivit art. 191, in caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilorjudiciare avansate de stat. Cand sunt mai multi inculpati condamnati, instanta hotarastepartea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare.

In cazul condamnarii inculpatului, cheltuielile de procedura pot fi suportate si de catrepartea responsabila civilmente, in masura in care aceasta este obligata solidar cu acesta laacoperirea pagubei [art. 191 alin. (3)]. Inculpatul nu va acoperi cheltuielile ocazionate deplata interpretilor desemnati de organele judiciare, potrivit legii, precum si in cazul incare s-a dispus acordarea de asistenta gratuita, care raman in sarcina statului.


15/18

3.3. Plata cheltuielilor avansate de stat in caz de achitare sau deincetare a procesului penal

In caz de achitare, cheltuielile avansate de stat sunt suportate de:

a) partea vatamata, in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta; b) parteacivila careia i s-a respins actiunea civila, in totul sau in parte, si numai in masura in carecheltuielile au fost determinate de aceasta;

c) inculpatul, desi achitat, suporta cheltuielile judiciare avansate de stat cand a fost,totusi, obligat la repararea pagubei [art. 192 alin. (1) pct. 1 lit. c)];

d) inculpat, in cazul cand a fost achitat in temeiul art. 10 alin. (1) lit. b1).

Daca solutia pronuntata este de incetare a procesului penal, cheltuielile judiciare avansate

de stat sunt suportate de: a) inculpat, cand s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sauexista o cauza de nepedepsire;

b) inculpat si parte vatamata, in cazul impacarii lor; c) partea vatamata, incaz de retragere a plangerii sau cand plangerea a fost tardiv introdusa;

d) statul, in cazul incetarii procesului penal pentru amnistie ori decesul inculpatului, iar indosar a fost desemnat un aparator din oficiu.

3.4. Situatii speciale

Daca inculpatul cere continuarea procesului penal in caz de amnistie, prescriptie sauretragerea plangerii ori in cazul existentei unei cauze de nepedepsire, cheltuielilejudiciare se suporta de partea vatamata sau inculpat, dupa cum se aplica art. 13 alin. (2)sau alin. (3).

In situatia declararii unei cai de atac sau a introducerii oricarei alte cereri, cheltuielilejudiciare sunt suportate de catre persoana careia i s-a respins ori care si-a retras apelul,recursul sau cererea. In toate celelalte situatii, cheltuielile judiciare avansate de stat ramanin sarcina acestuia [art. 192 alin. (2)].

In cazul cand sunt mai multe parti obligate la suportarea cheltuielilor judiciare, instantahotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare [art. 192 alin. (4)].Dispozitiile prevazute la pct. 1 lit. a) si d), precum si la pct. 2 si 3, se aplica in modcorespunzator si in caz de clasare, de scoatere de sub urmarire sau de incetare a urmaririipenale.

Cheltuielile pentru plata interpretilor desemnati de organele judiciare, potrivit legii,pentru asistarea partilor, raman, in toate cazurile, in sarcina statului [art. 192 alin. (6)].


16/18

3.5. Cheltuieli de judecata

Plata cheltuielilor judiciare facute de parti este suportata de catre cel in sarcina caruia afost retinuta raspunderea penala sau culpa procesuala, in functie de solutia data in latura

penala a cauzei, corelata cu solutia data in rezolvarea laturii civile a cauzei.

a) Suportarea cheltuielilor judiciare facute de parti in caz de condamnare. Inculpatuleste obligat, in caz de condamnare, sa plateasca partii vatamate, precum si partii civile,careia i s-a admis actiunea civila, cheltuielile judiciare efectuate [art. 193 alin. (1)]. Candactiunea civila este admisa numai in parte, instanta poate obliga pe inculpat la plata totalasau partiala a cheltuielilor judiciare. In raport cu art. 193 alin. (2) combinat cu art. 191alin. (2), daca, in cauza penala, sunt mai multi condamnati ori daca exista si parteresponsabila civilmente, instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorata defiecare.

b) Suportarea cheltuielilor judiciare facute de parti in caz de achitare. In caz deachitare, suportarea cheltuielilor judiciare facute de

inculpat ori de catre partea responsabila civilmente revine partii vatamate, in masura incare cheltuielile au fost provocate de aceasta [art. 193 alin. (5)].

c) Suportarea cheltuielilor judiciare facute de parti in celelalte cazuri. In celelalte cazuri,cheltuielile judiciare facute de parti in cursul procesului penal vor fi restituite in conditiilestabilite de legea civila. In caz de renuntare la actiunea civila, instanta se pronunta asupracheltuielilor la cererea partilor [art. 193 alin. (3)].

3.6. Amenda judiciara

Amenda judiciara este considerata a fi atat o sanctiune cu caracter procesual, cat si unaadministrativa, atipica, imperfecta. Sediul materiei se regaseste in continutul art. 198.

Urmatoarele abateri savarsite in cursul procesului penal se sanctio-neaza cu amendajudiciara de la 100 lei la 1000 lei:

a) neindeplinirea sau indeplinirea gresita ori cu intarziere a lucrarilor de citare sau decomunicare a actelor procedurale, de transmitere a dosarelor, precum si a oricaror altelucrari, daca prin acestea s-au provocat intarzieri in desfasurarea procesului penal;

b) neindeplinirea sau indeplinirea gresita a indatoririlor de inmanare ori de comunicare acitatiilor sau a celorlalte acte procedurale, precum si neexecutarea mandatelor de aducere.

Lipsa nejustificata a martorului se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 250 lei la 5000lei.


17/18

Lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea,in conditiile legii, ori inlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apararea se sanctioneazacu amenda judiciara de la 500 lei la 5000 lei.

Urmatoarele abateri savarsite in cursul procesului penal se sanctio-neaza cu amenda

judiciara de la 500 lei la 5000 lei:

a) impiedicarea in orice mod a exercitarii, in legatura cu procesul, a atributiilor ce revinorganelor judiciare, personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si alparchetelor, expertilor desemnati de organul judiciar in conditiile legii, agentilorprocedurali, precum si altor salariati ai instantelor si parchetelor;

b) lipsa nejustificata a expertului sau interpretului legal citat;

c) tergiversarea de catre expert sau interpret a indeplinirii insarcina-rilor primite;

d) neindeplinirea de catre orice persoana a obligatiei de prezentare, la cererea organuluide urmarire penala sau a instantei de judecata, a obiectelor ori inscrisurilor cerute deacestea, precum si neindeplinirea aceleiasi obligatii de catre reprezentantul legal alpersoanei juridice sau de cel insarcinat cu aducerea la indeplinire a acestei obligatii;

e) nerespectarea obligatiei de pastrare a obiectelor ce servesc ca mijloc de proba;

f) neluarea de catre reprezentantul legal al persoanei juridice in cadrul careia urmeaza ase efectua o expertiza a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentruefectuarea la timp a expertizei, precum si impiedicarea de catre orice persoana a

efectuarii expertizei in conditiile legii;

g) nerespectarea de catre parti, aparatorii acestora, martori, experti,interpreti sau orice alte persoane a masurilor luate de catre presedintele

completului de judecata in vederea asigurarii ordinii si solemnitatii sedintei;

h) manifestarile ireverentioase ale partilor, aparatorilor acestora, martorilor, expertilor,interpretilor sau ale oricaror alte persoane, fata de judecator sau procuror;

i) nerespectarea de catre invinuit sau inculpat a obligatiei de a incunos-tinta in scris, intermen de 3 zile, organele judiciare despre orice schimbare a locuintei pe parcursulprocesului penal;

j) neindeplinirea de catre organul de cercetare penala a dispozitiilor scrise aleprocurorului, in termenul stabilit de acesta.

Amenzile judiciare astfel aplicate constituie venituri la bugetul de stat, cuprinzandu-sedistinct in bugetul Ministerului Public sau Ministerului Justitiei, dupa caz, potrivit legii.


18/18

Este de la sine inteles ca aplicarea amenzii judiciare nu inlatura raspunderea penala atuncicand abaterea savarsita constituie infractiune.

Amenda judiciara se aplica de organul de urmarire penala, prin ordonanta, iar de catreinstanta de judecata, prin incheiere.

Persoana amendata poate solicita scutire de amenda ori reducerea acesteia in termen decel mult 10 zile de la comunicarea ordonantei ori a incheierii de amendare. Cand aceastajustifica cauza pentru care nu si-a putut indeplini obligatia pentru care a fost sanctionat,organul judiciar poate dispune scutirea sau reducerea amenzii.

Despre drept penalJudecata

Urmarirea penala

Stiu si altele ...Proceduri specialeAspecte generale privind pluralitatea de infractoriJudecata in prima instantaFazele de desfasurare ale infractiunii intentionateDeliberarea si rezolvarea cauzei penale in prima instantaCauzele care inlatura raspunderea penalaFormele infractiunii intentionateActele procesuale si procedurale comuneNotiuni introductive cu privire la procesul penal si dreptul procesual penal

Drept executional penal

CAUTA IN SITETermeni de cautare

Copyright 2010- 2013 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

123121042 Acte Procesuale Penale[1]

Documents

Transcript of 123121042 Acte Procesuale Penale[1]