122_463_Planul Strategic Al Ministerului Sanatatii Publice

DIRECTII STRATEGICE DE ACTIUNE PENTRU ELABORAREA

PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI SANATATII PUBLICE

2008 - 2010

I. MANDAT

Ministerul Sntii Publice aplic strategia i politica Guvernului n domeniul asigurrii sntii populaiei i rspunde de realizarea reformei n sectorul sanitar. Ministerul Sntii Publice organizeaz, coordoneaz, ndrum activitile pentru asigurarea sntii populaiei i acioneaz pentru prevenirea i combaterea practicilor care duneaz sntii.

II. VIZIUNE

Ministerul Sanatatii Publice urmareste imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si realizarea un sistem de sanatate modern si eficient, compatibil cu sistemele de sanatate din Uniunea Europeana, pus permanent in slujba cetateanului.

III. VALORI COMUNE

respectarea dreptului la ocrotirea sanatatii populatiei;

garantarea calitatii si sigurantei actului medical;

cresterea rolului serviciilor preventive;

asigurarea accesibilitatii la servicii,

respectarea dreptului la libera alegere si a egalitatii de sanse;

aprecierea competentelor profesionale si incurajarea dezvoltarii lor;

transparenta decizionala.

IV. ANALIZA MEDIULUI INTERN Conducerea Ministerului Sntii Publice se exercit de ctre ministrul sntii publice este ajutat de 3 secretari de stat, un subsecretar de stat, un secretar general i de un secretar general adjunct.

n conformitate cu prevederile HG 548/2007 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea i funcionarea Ministerului Sntii Publice, n componena Ministerului Sntii Publice se regsesc 10 structuri care funcioneaz la rang de direcie general sau direcie, dup cum urmeaz: Direcia general organizare, resurse umane, dezvoltare profesional i salarizare, Direcia juridic, Direcia farmaceutic, Direcia general politici, strategii i managementul calitii n sntate, Autoritatea de sntate public, Inspecia sanitar de stat, Agenia naional de programe, Direcia logistic, administrativ, relaii publice i mass-media, Direcia general buget i credite externe i Direcia general relaii externe i afaceri europene.La nivelul fiecrei structuri n parte, conducerea este asigurat de ctre un director general sau un director care reprezint instituia att n relaiile intraistituionale, ct i n relaiile interinstituionale i cu terii. Structurile pot fi organizate pe compartimente/servicii sau compartimente i servicii.

Statul de funcii al Ministerului Sntii Publice prevede un numr total de 285 de posturi din care: 221 posturi de funcionari publici;

31 posturi cu contract individual de munc;

28 posturi personal pe cabinetele demnitarilor;

5 posturi demnitari din care 1 post ministru, 3 posturi de secretari de stat i un post de subsecretar de stat.De asemenea, dintr-un numr de 192 de posturi, 53 sunt ocupate de ctre brbai i 139 de ctre femei. n Ministerul Sntii Publice exist 157 angajai i demnitari cu studii superioare i 39 cu studii medii (la fiecare dintre cele dou categorii s-a luat n considerare persoana ntruct exist i posturi ocupate cu jumtate de norm)

Ministerul Sntii Publice deine n teritoriu, la nivelul fiecrui jude, servicii publice deconcentrate cu personalitate juridic ce poart denumirea de autoriti de sntate public.Autoritile de sntate public care pun n aplicare politica i programele naionale de sntate public pe plan local, identific problemele locale prioritare de sntate public, elaboreaz i implementeaz aciuni locale de sntate public.n autoritile de sntate public exist un numr de 3907 de funcionari publici, 1833,5 personal cu contract individual de munc, precum i un numr de 276 de posturi vacante.

Institutele sau centrele de sntate public sunt instituii publice regionale sau naionale, cu personalitate juridic, n subordinea Ministerului Sntii Publice, i care coordoneaz tehnic i metodologic activitatea de specialitate n domeniul fundamentrii, elaborrii i implementrii strategiilor privitoare la prevenirea mbolnvirilor, controlul bolilor transmisibile i netransmisibile i a politicilor de sntate public din domeniile specifice, la nivel naional i/sau regional.

Institutele naionale de cercetare-dezvoltare n domeniile sntii publice sunt instituii publice cu personalitate juridic, n coordonarea Ministerului Sntii Publice.Unitile aflate n subordinea, sub autoritatea sau n coordonarea Ministerului Sntii Publice sunt prevzute n anexa care face parte integrant din prezenta.Puncte tariPuncte slabe

- existenta unor specialisti competenti - grade diferite de competenta tehnica pentru persoane cu acelasi nivel de salarizare

- existenta unui procent important de personal tanar, capabil sa se formeze in spiritul noilor exigente survenite prin aplicarea principiilor de reforma prevazute in Legea nr. 95/2006- deficiente in asumarea responsabilitatilor

- disponibilitate de a lucra peste orele de program- motivatie intrinseca scazuta, datorita slabei capacitati de diferentiere intre persoanele cu productivitate diferita

- personal cu pregatire in domenii diferite (atat in domeniul medical cat si in alte domenii inrudite sau complementare), ceea ce creste capacitatea de rezolvare a unor problematici complexe- un climat organizational care nu favorizeaza munca in echipa

- slaba capacitate de monitorizare a modului de indeplinire a sarcinilor atat la nivel individual, cat si intre departamente

- lipsa de continuitate in alocarea sarcinilor

- lipsa unui plan de cariera pentru angajati si a unei politici coerente de pregatire si mentinere a personalului

- detine numeroase institutii in coordonare/subordonare

- lipsa unuisistem informational integrat

V. ANALIZA MEDIULUI EXTERNn exercitarea atribuiilor sale, Ministerul Sntii Publice colaboreaz att cu foruri internaionale ( Organizaia Mondial a Sntii, instituii europene, Banca Mondial, Fondul Global etc. ), ct i cu autoritile administraiei publice centrale i locale, cu instituii publice de specialitate din ar, cu organizaiile profesionale (Colegiul Medicilor din Romnia, Colegiul Farmacitilor din Romnia, Ordinul Asistenilor Medicali i Moaelor din Romnia), cu mediul de afaceri din ar i strintate, cu asociaiile legal constituite ale pacienilor, n particular i cu societatea civil, n general.

OportunitatiAmenintari

- sanatatea este un domeniu cu impact social major, care poate furniza argumente pentru adoptarea unor politici - creterea nivelului de informare a pacienilor, concomitent cu progresul si diversificarea tehnologiilor diagnostice si terapeutice vor conduce la creterea ateptrilor acestora i, implicit, la o cretere a cererii de serviicii medicale complexe; sistemul de sntate trebuie s dispun de mecanisme care s asigure direcionarea resurselor financiare n virtutea principiului eficienei

- aderarea la UE impune adoptarea unor standarde si recomandari care au ca finalitate cresterea eficientei si calitatii- libertatea de circulatie a persoanelor si a serviciilor da posibilitatea utilizatorilor sa ia contact cu furnizori de servicii din diferite tari si sa isi modifice asteptarile

- statutul de membru UE deschide noi posibilitati de finantare pe proiecte din fonduri europene- dezvoltarea sistemului privat constituie un mediu concurential pentru sistemul public

- interesul autoritatilor administratiei publice locale de a prelua o parte din responsabilitatile MSP- libera circulatie a persoanelor si facilitatile create dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana pentru ocuparea de locuri de munca induc riscul migrarii personalului de specialitate, mai ales a celui inalt calificat si performant

- imbatranirea populatiei si migrarea fortei de munca tinere

- cresterea costurilor colaterale induse fie prin acoperirea tratamentului unor boli rare, dar foarte grave, fie datorita politicilor practicate de unii distribuitori de medicamente

- lipsa de pregatire specifica in domeniul sanitar la nivelul administratiilor locale

VI. PRIORITI PE TERMEN MEDIU

realizarea efectiv a accesului egal al cetenilor la ngrijirile sanitare de baz

creterea calitii vieii, prin mbuntirea calitii i siguranei actului medical

apropierea de indicatorii de sntate i demografici ai rilor civilizate, n acelai timp cu scderea patologiei specifice rilor subdezvoltate

VII. DIRECII DE ACTIVITATE

Situatia actuala: Starea de sntate a populaiei este determinat de accesul la sntate, pe de o parte, i de accesul la servicii de sntate, pe de alt parte.

Accesul la sntate depinde ntr-o mare msur de factori externi sistemului de sntate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economic, factori socio-culturali.

Accesul la ngrijiri de sntate este influenat aproape n totalitate de organizarea sistemului sanitar.

Accesibilitatea la servicii de ngrijire medical este determinata de convergena dintre oferta i cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea real a facilitilor de ngrijiri comparativ cu cererea bazat pe nevoia real pentru sntate. Disparitile n accesul la ngrijiri apar din cel puin patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluznd costurile directe suportate de populaie (co-pli, costuri legate de tratamente i spitalizare) precum i cele indirecte (cost transport, timpi de ateptare); aezare geografic inadecvat a facilitilor de ngrijiri; calitatea inegal a serviciilor de acelai tip.

n Romnia sunt evideniabile toate cele patru tipuri de inechiti n accesul la serviciile de ngrijiri, ceea ce determin inechiti n starea de sntate a diferitelor grupuri de populaie, a unor comuniti din diferite zone geografice i a grupurilor defavorizate economic. Aceste dispariti se manifest prin indicatori de baz ai strii de sntate modeti (sperana de via la natere, mortalitatea infantil, mortalitatea general pe cauze de deces evitabile, grad de morbiditate, ani de via n stare de sntate) dar i prin nivelul sczut de informare privind factorii de risc i de protecie pentru sntate sau sistemul de ngrijiri de sntate i pachetul de servicii de baz din Romnia.

Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurri sociale si are ca scop asigurarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baz pentru asigurai.In consecinta, accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continua la Nivelul Ministerului Sanatatii Publice. Pentru evaluarea accesibilitatii, au fost analizati indicatori de proximitate care s identifice eventuale grupe populaionale i sau zone geografice dezavantajate in privinta accesului la servicii, pentru care ar trebui dezvoltate politici intite. Factorii determinani care influeneaz gradul de accesibilitate al populaiei la serviciile de sntate sunt in general reprezentati de: nivelul srciei, omajul, ocupaia, mediul de reziden, statutul de asigurat n sistemul de asigurri sociale de sntate, gradul de acoperire cu personal medical.

Nivelul saraciei

Raportul Naional al Dezvoltrii Umane 2003-2005 pentru Romnia (UNDP) menioneaz existena unor enclave caracterizate de un index al dezvoltrii umane (IDU) sczut care se situeaz n cele mai multe cazuri n zonele greu accesibile ale judeelor, departe de reeaua principal de osele. Satele cele mai srace (cu IDU foarte sczut) sunt de obicei izolate fa de drumurile modernizate sau fa de orae, avnd chiar un rol marginal n cadrul comunelor de care aparin. Acelai raport pune n eviden inegalitatea dintre mediul urban i rural n ceea ce privete rata de srcie (13.8% i respectiv 38%) i rata de srcie sever (3.8% i respectiv 13.9%) n anul 2003. Exista numeroase discrepane intre diferitele categorii ocupaionale n ceea ce privete ponderea populaiei aflate sub limita srciei: agricultorii (51%), omerii (39%), lucrtorii pe cont propriu (37%), pensionarii (20%), ceea ce indica poteniale grupe populaionale dezavantajate, care trebuie vizate de politici de imbunatatire a accesului. In profil teritorial, in Romnia Regiunea 1 de dezvoltare N-E i Regiunea 3 S sunt zonele cu cel mai sczut IDU (0.756 pentru ambele regiuni) i cu cel mai mic PIB (PPP) (4400 USD, respectiv 4900 USD) n anul 2002.

Statutul de asigurat n sistemul de asigurri sociale de sntate

Raportul de activitate pe anul 2005 al Casei Naionale de Asigurri de Sntate menioneaz c la 30 septembrie 2005, n mediul urban gradul de cuprindere n sistemul de asigurri era de 96.08%, iar n cel rural de 89.25%.

Populaia arondat localitilor din mediul rural fr medici de familie era de 145110 locuitori, reprezentnd 1.48 % din totalul populaiei din mediul rural din care:

85616 populaie nscris pe listele medicilor de familie din localiti nvecinate

35135 populaie asistat de cadre medii din dispensarele medicale care, datorit lipsei unui medic nu s-au putut constitui n cabinete medicale organizate conform OG nr. 124/1998, i care rmn n structura unitilor sanitare cu paturi la care sunt arondate.

24359 populaie neasistat nici de cadre medii

Gradul de acoperire cu personal medical

Analize recente au relevat ca exista inegaliti regionale marcate n acoperirea populaiei cu personal medical. Astfel, numrul de locuitori care revin la un medic n rural este de peste 6 ori mai mare dect n urban, pentru 2005. Cele mai defavorizate regiuni sunt Sud i Sud-Est (773, respectiv 655 locuitori/1 medic) In regiunea de Nord-Est se inregistreaza cea mai slab acoperit cu medici n mediul rural (2778 locuitori/1 medic). De asemenea, numrul de asistente comunitare este total insuficient, la o asistent comunitar revenind 26265 de persoane. In mediul rural exist 98 de localiti fr medic.

OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE:Obiectiv general 1. Implementarea de programe nationale de sanatate care sa raspunda problemelor de sanatate publica prioritare si nevoilor grupurilor populationale vulnerabileObiective specifice:

a) dezvoltarea capacitatii de reactie rapida la amenintarile la adresa sanatatiiAmeninarea de sntate nseamn apariia unui eveniment care poate afecta sntatea grupurilor populaionale umane, se poate rspndi internaional sau prezint un pericol direct i sever, indiferent de natura sa (biologic, chimic sau nuclear), sursa sau modul de apariie (accidental sau deliberat).

Reacia rapid va avea urmtoarele funcii:

notificare

verificare

evaluare de risc

comunicare de risc

management de risc

coordonarea rspunsului rapid

monitorizarea i evaluarea aciunii

Structura sistemului de reacie rapid a MSP se va adresa preponderent agenilor biologici i se va suprapune pe structura deja existent de supraveghere i rspuns a reelei de boli transmisibile, incluznd laboratoarele de microbiologie. Ea va conine departamentele de epidemiologie din ASPJ-uri, ISP-uri, CPCBT, ASP-MSP i n plus structurile de sntate public din punctele de frontier, porturile i aeroporturile desemnate n urma intrrii n vigoare i a implementrii RSI 2005 n Romnia.

Sistemul de reacie rapid n faa ameninrilor de sntate va trebui s fie funcional 24 de ore/zi, apte zile/sptmn, n tot timpul anului.

Notificarea: fiecare structur judeean va notifica coordonatorului sistemului, prin mijloacele de comunicare cele mai eficiente de care dispune, n 24 de ore de la evaluarea informaiilor de sntate public, orice eveniment aprut pe teritoriul su ce poate constitui o urgen de sntate public, ct i orice msur de sntate luat pentru a rspunde evenimentelor. Dac ameninarea de sntate va fi de competena altor instituii ale statului, coordonatorul naional le va comunica acestora imediat.

Verificarea: coordonatorul naional poate cere autoritii judeene s verifice rapoartele care provin din alte surse n afara notificrii, a unor evenimente ce pot constitui o urgen de sntate public bnuite a se produce pe teritoriul su.

Fiecare autoritate judeean, la cererea coordonatorului, va verifica i furniza:

a) n 24 de ore, un prim rspuns sau un aviz de primire a cererii;

b) n 24 de ore, informaiile de sntate public disponibile privind evenimentele vizate n cerere.

Componentele de evaluare, comunicare i management al riscului se realizeaz, dup caz, la nivel local, regional sau naional.

Pentru rspuns rapid se vor alctui echipe regionale i, dup caz, se vor suplimenta cu personal desemnat din structurile naionale.

Monitorizarea se realizeaz regional i naional.Evaluarea aciunii va fi efectuat la nivel naional i va fi comunicat tuturor structurilor implicateb) reducerea impactului asupra sanatatii publice a bolilor transmisibile cu impact major (HIV, Tuberculoza, infectii cu transmitere sexuala, infectii nosocomiale), precum si al bolilor cronice; focalizarea aciunilor preventive i de asigurare de servicii de baz catre populaiile aflate la risc crescut- identificarea i monitorizarea populaiilor cu accesibilitate inechitabil la servicii de ngrijiri de baz;

identificarea nevoilor reale de ngrijiri pentru diferitele grupuri de populaii vulnerabile; constituirea unor hri naionale i regionale cuprinznd facilitile de ngrijiri de sntate ambulatorii funcionale (dispensare, policlinici, servicii noi de prim ajutor, ngrijiri la domiciliu, ngrijiri paleative, sntate mintala la nivel comunitar) raportate la densitatea populaiei. In rile dezvoltate se utilizeaz pe scar tot mai larg sistemele de informaii geografice (GIS) pentru msurarea accesibilitii geografice. Aceste sisteme sunt extrem de utile n analiza distanelor fizice ntre beneficiari i unitile de ngrijiri, reelelor de transport, serviciilor medicale de urgen i n planificarea ngrijirilor de sntate. De exemplu, un GIS poate ajuta la identificarea dimensiunii zonei de atracie a unei uniti de ngrijiri. S-au dezvoltat aplicaii speciale de analiz n cadrul GIS pentru a evalua accesibilitatea fizic la ngrijirile de sntate.

stabilirea standardelor privind pachetele minime de ngrijiri la nivelul i n cadrul diferitelor comuniti vulnerabile;

dezvoltarea i implementarea unor rapoarte standardizate prinvind accesibilitatea la ngrijirile de sntate; instituirea unui sistem de evaluare periodic a gradului de acces la serviciile primare de sntate pe baza unor indicatori specifici;

elaborarea strategiei naionale de promovare a sntiic) promovarea sanatatii prin interventii asupra determinantilor starii de sanatate;

evaluarea factorilor de risc individuali si factorii de risc de la nivelul comunitarilor prin activitile prevzute n Programul Naional Privind Evaluarea Strii de Sntate a Populaiei in Asistenta Medicala Primara (Programul de Sntate 8) 2007-2008

ierarhizarea specific a factorilor de risc pe diferitele grupuri de populaie

considerate la risc crescut;

identificarea acelor campanii IEC care sunt cele mai potrivite i adaptate

nevoilor de informare a populaiilor vizate;

instituirea unor programe de educaie pentru sntate n privina riscurilor

determinate de consumul de tutun, de alcool i de droguri adresate

colarilor, adolescenilor i adulilor tineri;

dezvoltarea de programe specifice pentru creterea nivelului de sanitaie al

locuinelor, n special din mediul rural i cel urban periferic;

instituirea unor programe de promovare a sntii pentru alimentaia

echilibrat, coninnd principiile alimentare de baz i n condiii de igien,

adaptate puterii de cumprare de la nivelul gospodriilor (n jurul pragului

de srcie, la nivelul mediu de venituri pe familie i peste acest nivel);

evaluarea campaniilor i programelor menionate i ajustarea lor n vederea evidenierii rezultatelor lor i a creterii impactului pe termen lung.

Dezvoltarea in consecina de programe de sntate pentru: sntatea mamei si a copilului, combaterea bolilor cardiovasculare, prevenirea si controlul in patologia oncologica, program de sntate mintala, diabet zaharat, transplant de organe

d) deplasarea accentului catre serviciile preventive de sanatate si cresterea nivelului de educatie pentru sanatate a populatiei in vederea adoptarii comportamentelor sanatoase;

instituirea unui pachet de date prevzut a fi periodic actualizat i adus la cunotina public i a factorilor de decizie cu privire la accesibilitatea la

servicii de ngrijiri i la rezultate ale activitii acestor servicii legat de

grupurile populaionale aflate la risc crescut de mbolnvire;

elaborarea cadrului legislativ adecvat pentru ca aciunile de educaie pentru sntate i cele de promovare a sntii s aib regim preferenial pentru accesul ctre populaia int prin mass media vizual, auditiv i scris, att la nivel naional ct i local;

organizarea de sesiuni de informare n vederea facilitrii accesului comunitilor/autoritilor locale la fondurile europene; crearea unor site-uri care s disemineze informaii referitoare la serviciile de sntate i accesul grupurilor populaionale int la acestea;

ntrirea cooperrii interministeriale viznd dezvoltarea de programe comune cum ar fi: comuniti sntoase, coli promovnd stilul de via sntos.

Rezultate asteptate:

resurse instituionale i umane apte pentru intervenie rapid n situaii care amenin sntatea public;

sistem informaional geografic iniiat i cartografiere a zonelor defavorizate realizat (hri naionale, regionale i judeene);

site-uri funcionale, actualizate periodic, privind serviciile de sntate i accesibilitatea;

rapoarte periodice, naionale/regionale/comuniti locale dezvoltate i publicate;

strategie naional de promovare a sntii i educaie pentru sntate aprobat;

cel puin 5 campanii IEC la nivel naional i regional pe subiectele prioritare de sntate public concepute i implementate;

activitile specifice monitorizate, evaluate i ajustate continuu;

accesibilitate mbuntit pentru grupurile populaionale vulnerabile la programele de sntate public dezvoltate i care li se adreseaz cu preponderen.

Obiectiv general 2.

Dezvoltarea, modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii medicale i dotarea acestora cu aparatur/echipamente medicale i mijloace de transport specifice

Obiective specifice:

a) Construirea a 28 spitale noi (8 spitale regionale de urgenta si 20 judetene de urgenta)

Ministerul Sntii Publice a demarat un amplu proiect de modernizare a infrastructurii unitilor medicale, avnd drept principal obiectiv creterea accesului populaiei la servicii medicale performante, care s acopere nevoile acesteia i care s fie comparabile cu cele oferite n prezent de furnizorii de servicii de acelai tip din statele membre ale Uniunii Europene. n momentul de fa se afl n derulare un contract pentru realizarea de studii de prefezabilitate i fezabilitate necesare pentru proiectarea, construcia i dotarea cu echipamente medicale a unui numr de opt spitale universitare regionale de urgen i douzeci spitale judeene de urgen. Au fost elaborate studiile de prefezabilitate pentru cele 20 de spitale judeene de urgen i 8 spitale regionale de urgen. Cele 8 spitale regionale se vor construi n regiunile de dezvoltare socioeconomic, avnd la baz resursele umane i materiale aflate n centrele universitare tradiionale. In 20 de municipii reedin de jude se vor construi spitalele de urgen judeene, ce vor asigura asistena medical de urgen de nalt specialitate pentru populaia judeului i cea a judeelor limitrofe. Finanarea noilor spitale de urgen va fi efectuat din surse proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat i bugetul local, fonduri speciale constituite prin lege i credite externe garantate sau contractate direct de ctre stat. b) Reabilitarea a 15 spitale judetene de urgenta

In judetele in care nu se construiesc spitale noi se are in vedere reabilitarea spitalelor existente. S-au inceput demersuri pentru efectuarea studiilor de fezabilitate; n cursul anului 2007 urmeaz sa se elaboreze studiile pentru cele 15 spitale. n programul de reabilitare a celor 15 spitale judeene de urgen sunt implicate att spitalele judeene ce urmeaz a fi beneficiare ale programului de modernizare ct i autoritile de sntate public din judeele respective i alte uniti spitaliceti. Pentru elaborarea studiilor de fezabilitate a fost alocata suma de 36.820 mii lei. Finantarea reabilitarii se va realiza din surse proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat i bugetul local, fonduri speciale constituite prin lege, credite externe garantate sau contractate direct de ctre stat, precum i prin fonduri europene.

c) Dotarea cu aparatur/echipamente medicale

a) surse financiare interne

Ministerul Sntii Publice a prevzut n programul de achizitii pe anul 2007 urmatoarele:

- achiziionarea prin licitaie public deschis de aparatur medical pentru dotarea spitalelor din subordine. Astfel, urmeaz s se achiziioneze angiografe, aparatura radiologica fixa, camere Gamma si instalatii de sterilizare, in valoare totala de 155.660.000 lei.

- achizitionarea de servicii de reabilitare aparatura medicala, in valoare totala de circa 9.324.000 lei;

n semestrul al doilea urmeaz s fie achiziionate aparate de ventilatie, aparate de anestezie, aparate de radiologie mobila.

b) surse financiare externe

In anul 2007 este in curs de implementare programul Reforma sectorului sanitar APL2, finantat prin doua imprumuturi externe acordate de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si respectiv Banca Europeana de Investitii. In cadrul acestui program urmeaza sa se achizitioneze urmatoarele categorii de echipamente:

- echipamente pentru unitatile de primiri urgente din 63 de spitale din Romania, in valoare totala de 13,7 mil EUR; principalele tipuri de echipamente care urmeaza sa fie achizitionate sunt: paturi pentru resuscitare si transfer, monitoare, defibrilatoare, analizoare, targi, ventilatoare, ecografe. Licitatia pentru achizitionarea acestor echipamente s-a desfasurat in anul 2006, iar semnarea contractelor s-a finalizat in martie 2007. Livrarile sunt planificate in 4 transe, din care prima transa s-a incheiat in conditii bune, iar in acest moment se deruleaza transa a doua. Echipamentele se vor livra in totalitate pana la sfarsitul anului 2007.

- echipamente pentru modernizarea sistemului de comunicatii intre ambulante, Unitati de primiri urgenta din spitale judetene, elicoptere autoritati de sanatate publica si MSP, pentru managementul urgentelor medicale, in valoare totala de aproximativ 13,4 mil EUR.

- echipamente pentru 220 maternitati si sectii de pediatrie din aproape toate spitalele din Romania, in valoare totala de 43,5 mil EUR. Principalele tipuri de echipamente ce urmeaza sa fie achizitionate sunt: incubatoare si echipamente standard si de inalta performanta pentru neonatologie si pentru Unitatile de Terapie Intensiva neonatala, monitoare, echipamente pentru sectiile de Ginecologie si Chirurgie, echipamente pentru sterilizare, ecografe, aparate de radiologie mobila, analizoare, echipamente pentru diagnostic fetal si pentru nutritia parenterala a nou-nascutilor.

d) Dotarea cu mijloace de transport specifice

MSP va achiziiona aproximativ 1520 de ambulante de diferite tipuri pentru asigurarea serviciilor de urgenta si transport sanitar, in valoare totala estimata de 511.447.000 lei.Rezultate asteptate:

- cresterea eficientei si calitatii actului medical;

- cresterea satisfactiei pacientilor- cresterea satisfactiei personalului medical

- imbunatatirea indicatorilor de activitate ai spitalelor

Obiectiv general 3.

Dezvoltarea resurselor umane n concordan cu nevoile populaiei


a) Identificarea unor faciliti pentru atragerea personalului medical in zonele izolate, defavorizate economic, precum i n specialiti deficitare;

- identificarea zonelor i comunitilor lipsite de asisten medical primar, fie

prin lipsa personalului medical, fie chiar prin lipsa facilitilor medicale

(dispensar, punct medical, inclusiv locuin pentru personalul medical);

- dezvoltarea de criterii pentru clasificarea din punctul de vedere al

accesibilitii acestor zone identificate (populaie deservit, distan fa

de ambulatoriu de spital i spital, tip de patologie preponderent, indicatori

de mortalitate i morbiditate);

- cuantificarea criteriilor n puncte pentru stabilirea astfel a gradului de izolare

i de accesibilitate geografic, temporal i socio-economic);

- stabilirea de stimulente financiare i profesionale graduale dup punctaj;

- instituirea unui sistem de informare a absolvenilor i a personalului medical

n privina avantajelor constituite astfel i n msur s fac aceste zone

atractive, fie i pentru o perioad de timp scurt (2-3 ani).

- asigurarea de locuine de serviciu de ctre autoritatea administraiei publice locale pentru personalul de specialitate medico-sanitar nelocalnic: pn la atribuirea unei locuine de serviciu, personalul de specialitate medico-sanitar beneficiaz, la cerere, de compensarea din fondurile publice locale a valorii chiriei stabilit pe baza unui contract de nchiriere ncheiat n condiiile legii;

- atribuirea gratuit a unui teren intravilan medicilor care doresc s-i construiasc locuina n localitatea respectiv, potrivit documentaiilor de urbanism legal aprobate, din domeniul privat al unitii administrativ teritoriale acolo unde consiliile locale dispun de astfel de terenuri;

- acordarea unei indemnizaii de instalare echivalent cu dou salarii de baz la nivelul maxim prevzut de lege pentru funcia de medic specialist n sistemul sanitar care se suport de ctre casa de asigurri de sntate teritorial, la stabilirea domiciliului n localiti cu condiii grele din mediul rural i n localiti cu acoperire deficitar;

- acordarea unui spor de 50% la salariul de baz pentru personalul de specialitate medico-sanitar ncadrat cu contract individual de munc;

- majorarea numrului de puncte cu 50% pentru medicii de familie i medicii de specialitate din cabinetele medicale organizate conform O.G. nr.124/1998, republicat;

- dotarea cu prioritate a cabinetelor medicale din asistena medical primar i ambulatorie de specialitate cu mobilier i aparatur medical; fondurile necesare pentru aceste dotri se suport din bugetul local;

- dotarea unitilor sanitare publice cu aparatur medical. Fondurile necesare pentru aceast dotare se asigur de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sntii Publice n procent de 70% i din bugetul local n procent de 30%;

- tarife reduse cu 50% pentru energia electric, gaze naturale, energie termic i ap potabil furnizate din reeaua public, pentru consumurile casnice menajere, n limita unor consumuri normate pe familie stabilite de ctre consiliile locale. Diferenele de tarif pentru serviciile privind livrarea energiei electrice, a gazelor naturale, energiei termice i apei potabile, se suport din bugetul local;

- scutirea de la plata taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism i a autorizaiei de construire, precum i de la impozitul pe teren i de la impozitul pe cldiri, pn la mplinirea a 10 ani de la data la care s-a atribuit terenul prevzut la litera b), n cazul n care medicii construiesc locuina proprietate personal n localitatea respectiv; aceast scutire privete numai locuina i terenul aferent atribuit.

b) Identificarea unor modalitati flexibile de furnizare de servicii medicale in zonele izolate si in cele defavorizate economic;Instituirea unui program pilot Caravanele Sntii.

Programul pilot Caravanele Sntii are drept scop facilitarea accesului la servicii medicale a populaiei din zonele izolate sau cele defavorizate, n care alte modaliti de furnizare a serviciilor medicale nu pot fi asigurate. Prin introducerea acestui sistem se poate realiza evaluarea strii de sntate a populaiei, diagnosticul precoce i tratarea corect a bolilor transmisibile ca i mbuntirea nivelului educaiei pentru sntate a populaiei. La nivelul acestora pot fi efectuate examene fizice, msurarea tensiunii arteriale i a glicemiei (sau alte screening-uri dup caz), se poate realiza recoltarea i pstrarea unor probe biologice, transportul i depozitarea vaccinurilor precum i desfurarea de activiti de educaie pentru sntate (materiale IEC pentru populaie, kit-uri informaionale pentru personalul medical).

c) dezvoltarea i extinderea reelei de asisten medical comunitar integrat.

Asistena medical comunitar cuprinde ansamblul de activiti i servicii de sntate organizate la nivelul comunitii pentru soluionarea problemelor medico-sociale ale individului, n vederea meninerii acestuia n propriul mediu de via i care se acord n sistem integrat cu serviciile sociale. Scopul asistenei medicale comunitare integrate este acela de asigura ngrijirile medico-sociale care pot fi furnizate la nivelul comunitii, n vederea optimizrii aciunilor specifice i a eficientizrii utilizrii fondurilor alocate. Beneficiarul activitilor integrate de asisten medical comunitar este comunitatea dintr-o arie geografic definit, n special categoriile de persoane vulnerabile care se gsesc n urmtoarele situaii: nivel economic sub pragul srciei; omaj; nivel educaional sczut; diferite disabiliti, boli cronice; boli aflate n faze terminale care necesit tratamente paleative; graviditate; vrsta a treia; vrst sub 5 ani; familii monoparentale.

- definirea unei strategii pentru dezvoltarea resurselor umane de intervenie la nivelul comunitatii (criterii de repartizare la nivelul comunitatilor, analiza oportunitii includerii comunitarilor urbane ncepnd cu 2008, definirea fisei postului prin implicarea Ordinului Asistenilor Medicali, Asociaiilor de medici de familie, asociaii de asisteni sociali, etc. )

- definirea rolului asistentului comunitar ca veriga importanta in implementarea programelor de sntate in general (promovarea Programului evaluare a strii de sntate a populaiei, etc)

Formarea se va efectua la nivel descentralizat (la nivel de jude) cu realizarea in prealabil a unor parteneriate intre SNSPMPS, Autoritile Judeene de Sntate Publica, Ordinul Judeean al Asistenilor Medicali, Asociaia Medicilor Generaliti si va avea o componenta de formare de formatori si de dezvoltare de capacitate la nivel descentralizat

- crearea unei reele socio-medicale la nivelul comunitilor;

- angajarea de asisteni medicali comunitari (500 persoane/an);

- angajarea de mediatori sanitari romi (50 persoane/an);

- formarea de asisteni medicali comunitari n sntate public i educaie

pentru sntate (cursuri pentru AMC deja n activitate ct i cursuri pentru

cei nou angajai);

- formarea de mediatori sanitari romi n sntate public i educaie pentru

sntate (cursuri pentru mediatorii sanitari romi deja n activitate ct i -

cursuri pentru cei nou angajai);

- conceperea i producerea materialelor de informare specifice activitilor de

asisten medical comunitar;

- dezvoltarea unui sistem de indicatori pentru evaluare;

- evaluarea i monitorizarea proiectului i extinderea proiectului cu

respectarea hrii grupurilor populaionale defavorizate- Definirea unei strategii pentru dezvoltarea serviciilor de ngrijiri la domiciliu, ca baza a ingrijirilor in comunitate peste care sa se defineasc un numr de specializri in ngrijiri paleative, ngrijiri de sntate mintala la nivelul comunitatii; (revizuirea strategiei si planificrii GVG de dezvoltare a unui program de ngrijiri la domiciliu mpreuna cu Ministerul Muncii si proteciei Sociale);

- Lansarea unui program comun de ngrijiri la domiciliu cu MMFES

- implementarea de politici publice definite de trei judete pilot (2006) care au considerat prioritara dezvoltarea de servicii de ngrijiri la domiciliu

Obiectiv general 4.

Stabilirea listei de medicamente esentiale pentru sanatatea populatiei, care sa fie acoperite total/partial prin sistemul de asigurari sociale de sanatate

n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 1841/2006 pentru aprobarea Listei cuprinznd denumirile comune internaionale corespunztoare medicamentelor de care beneficiaz asiguraii n tratamentul ambulatoriu, cu sau fr contribuie personal, pe baz de prescripie medical, n sistemul de asigurri sociale de sntate, asigurailor li se pot prescrie medicamentele corespunztoare unui numr de 1036 denumiri comune internaionale (DCI). Dintre acestea, 119 DCI corespund medicamentelor ce se pot acorda cu nivel de compensare 90% din preul de referin, 148 DCI corespund medicamentelor ce se pot acorda cu nivel de compensare 50% din preul de referin.

De asemenea, beneficiaz de medicamente corespunztoare unui numr de 275 DCI procent de compensare 100% din preul de referin copiii cu vrsta cuprins ntre 0-18 ani, tinerii de la 18 ani la 26 de ani dac sunt cuprini n procesul de nvmnt, precum i gravidele i luzele.

Aplicarea prevederilor Directivei 89/105/CEE referitoare la transparena msurilor care reglementeaz preurile medicamentelor de uz uman i includerea lor n cadrul sistemelor naionale de sntate, transpus n ordinul ministrului sntii nr. 612/2006 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preurilor la medicamentele de uz uman, cu modificrile i completrile ulterioare, a asigurat Ministerului Sntii Publice cadrul legal pentru stabilirea preurilor n mod unitar i transparent, ceea ce permite ncadrarea decontrii medicamentelor prescrise n fondurile alocate.

Ca urmare a revizuirilor periodice precum i a ajustrilor trimestriale, preul medicamentelor a nregistrat diminuri succesive confirmate lunar i de Institutul Naional de Statistic.

De exemplu :

Perioada Ianuarie Decembrie 2006:

98,12% fa de 104,87%

Indicele preurilor de (Indicele preurilor de

Consum la Medicamente consum pe Total Bunuri)

Perioada Ianuarie Mai 2007:

97,25% fa de 101,48%

Indicele preurilor de (Indicele preurilor de

Consum la Medicamente consum pe Total Bunuri)

Ministerul Sntii Publice este preocupat n mod constant de reducerea preurilor la medicamente, manifestnd un interes sporit pentru creterea accesului populaiei la medicamente.


a) asigurarea stocurilor corespunztoare de medicamente n unitile farmaceutice;

b) preuri accesibile prin elaborarea unor norme corespunztoare de preuri pentru medicamente de uz uman;

mpreun cu reprezentani ai productorilor i distribuitorilor de medicamente, precum i cu organizaiile profesionale Colegiul Farmacitilor din Romnia, Colegiul Medicilor din Romnia i reprezentani ai Patronatului Farmacitilor, Ministerul Sntii Publice analizeaz reglementrile din domeniul preurilor medicamentelor n scopul reducerii acestora.

c) pregtirea profesional continu a farmacitilor i a asistenilor de farmacie;

d) verificarea modului de aplicare a legislaiei farmaceutice, respectiv aplicarea prevederilor relementrilor emise de Ministerul Sntii Publice.

e) nfiinarea de farmacii sau puncte de lucru ale farmaciilor autorizate de Ministerul Sntii Publice, in zonele defavorizate;

f) repartizarea de fonduri corespunztoare de ctre casele de asigurri de sntate n vederea decontrii medicamentelor eliberate.

g) Acordarea sprijinului necesar privind intrarea n ar, depozitarea i distribuia a medicaiei de substituie prin uniti autorizate de Ministerul Sntii Publice n centrele de tratament existente n subordinea ministerului, precum i n centrele nfiinate de ctre Agenia Naional Antidrog.

Institutii subordonate, coordonate sau sub autoritate si rolul acestora

- MSP, CNAS, autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, institutele si centrele de sanatate publica, furnizorii de servicii medicale, organizatiile profesionale, Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management SanitarLista principalelor acte normative

- Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare- Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope

- HG nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor naionale de sntate n anul 2007

- HG nr. 1842/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiiile acordrii asistenei medicale n cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate pentru anul 2007

- HG nr. 1841/2006 pentru aprobarea Listei cuprinznd denumirile comune internaionale corespunztoare medicamentelor de care beneficiaz asiguraii n tratamentul ambulatoriu, cu sau fr contribuie personal, pe baz de prescripie medical, n sistemul de asigurri sociale de sntate

Documente de politici publice existente

Nr.TitluAdoptat de GuvInitiatorStadiuDisponibilitate

1.Strategiei naionale privind serviciile de sntate i a Planului de aciune pentru reforma sectorului de sntate

HG nr. 1088/2004MSPin vigoareDA

2.Strategia naionala de sntate public - MSP (ordin nr. 923/2004)In vigoareDA

(www.ms.ro)

3.Programul de supraveghere i control al infeciilor cu transmitere sexual-MSP (ordin nr. 1070/2004) In vigoareNu

4. Strategie naionala pentru supravegherea, controlul i prevenirea cazurilor de infecie cu HIV/SIDA n perioada 2004 - 2007HG nr. 1342/2004MSPIn vigoareDA

5Planul naional de intervenie n pandemia de grip i constituirea Comitetului naional i a comitetelor judeene de intervenie n caz de pandemie de gripHG nr. 1094/2005MSPIn vigoareDA

4. Proiectul "Incinerarea deeurilor periculoase i sterilizarea deeurilor provenite din activiti medicale"HG nr. 1862/2005MSPIn vigoareDA

5.Metodologie de supraveghere a cazurilor de grip aviar la om-MSP (Ordin nr. 31/2006)In vigoareDA

6.Strategie n domeniul sntii mintale-MSP (ordin nr. 374/2006)In vigoareDA

7.Planului de aciune pentru implementarea Strategiei n domeniul sntii mintale-MSP (ordin nr. 426/2006)In vigoareDA

Documente de politici publice planificate

Strategie privind imbunatatirea infrastructurii spitalicesti

Strategie privind promovarea sanatatii si asigurarea de servicii preventive

Descrierea programelor bugetare actuale

a) Programul naional de profilaxie;

b) Programul naional de sntate mintal;

c) Programul naional de diabet i alte boli de nutriie;

d) Programul naional de transplant de organe, esuturi i celule;

e) Programul naional de tratament n strintate;

f) Programul naional de asisten comunitar i aciuni pentru sntate;

g) Programul naional al rezervei Ministerului Sntii Publice;

h) Programul naional privind evaluarea strii de sntate a populaiei n asistena medical primar.Potrivit legii, CNAS finanteaza din bugetul Fondului national unic de asigurari de sanatate si din transferuri de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale MSP Programe national cu scop curativ.

Programele au fost aprobate prin HG nr.292/2007 si detaliate pe subprograme si obiective, indicatori specifici si unitati sanitare prin OMSP/CNAS nr.570/116/2007. Continutul si structura programelor de sanatate sunt conforme cu prevederile OMSP nr.13/2007 pentru aprobarea Normelor-cadru privind continutul, forma de prezentare si structura programelor nationale de sanatate prin care OMFP nr. 1159/2004 a fost adaptat la specificul sectorului sanitar.

Monitorizare, evaluare, raportare

Monitorizarea si evaluarea programelor de sanatate se realizeaza de catre Agentia Nationala de Programe de Sanatate din cadrul Ministerului Sanatatii Publice, in colaborarea cu celelalte directii implicate si cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, pentru programele implementatea de catre aceasta.

Colectarea informatiilor se realizeaza lunar/trimestrial, dupa caz si anual, prin intermediul autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si respectiv a caselor de asigurari de sanatate. Raportarea indicatorilor intra in obligatiile contractuale ale furnizorilor de servicii medicale.Evaluarea programelor de sanatate se realizeaza prin analiza trimestriala si anuala a indicatorilor specifici.Evaluarea modernizarii infrastructurii se realizeaza prin analiza gradului de respectare a graficelor de lucrari si a rapoartelor de progres trimestriale si anuale.

Evaluarea dezvoltarii resurselor umane in concordanta cu nevoile populatiei se realizeaza anual, prin evidentierea acoperirii cu personal medical, a localitatilor fara medic si prin verificarea satisfacerii conditiilor de educatie medicala continua.

Situatia actuala:Calitatea serviciilor medicale este un principiu din ce in ce mai important in domeniul sanatatii, deoarece creste gradul de informare al pacientilor, concomitent cu progresele tehnologice si terapeutice. Calitatea serviciilor medicale are numeroase dimensiuni, dintre care cele mai importante sunt reprezentate de eficacitate, eficienta, continuitatea ingrijirilor, siguranta pacientului, competenta echipei medicale, satisfactia pacientului, dar si a personalului medical. Conform legii, Ministerul Sntii Publice reglementeaz i aplic msuri de cretere a calitii serviciilor medicale.Serviciile de sntate in Romnia sunt caracterizate prin lipsa de continuitate, care are drept consecinte principale duplicri ale actelor medicale, pierderea din evidenta a pacienilor cu evidenierea lor in special in cazuri avansate de boala si suprancrcarea spitalelor. Toate aceste elemente de discontinuitate si astfel generarea de costuri crescute att in cadrul sistemului cit si costuri suferite de pacient (materiale si mai ales morale).

Mecanismele de finanare a serviciilor nu au fost concentrate pe stimularea continuitii serviciilor.

Nu exista un cadru instituional care sa evalueze si sa promoveze furnizarea de servicii continue si de calitate in cadrul sistemului de servicii de sntate.

Obiective generale:

1. Asigurarea continuitatii actului medical, prin creterea ponderii ingrijirilor la domiciliu, a asistentei medicale primare i a serviciilor de specialitate acordate n ambulator.

- Creterea ponderii asistentei medicale primare

Institutii:MSP, Comisia Consultativa de Medicina de Familie, Societatea de Medicina de Familie, Colegiul Medicilor din Romania- Stimularea practicii de grup in medicina de familie (elaborare norme de implementare, implementarea de practici de grup pilot si implementarea la scala naionala ncepnd cu 2009)

Institutii: MSP, Comisia Consultativa de Medicina de Familie, Societatea de Medicina de Familie, Colegiul Medicilor din Romania, Administratia Publica Locala- Lansarea unui program de ngrijiri la domiciliu in parteneriat cu Ministerul Muncii si proteciei Sociale

Institutii:MSP, MMPS, Administratia Publica Locala - Informatizarea sistemului de servicii de sntate si urmrirea parcursului pacientului. Realizarea Registrelor de boli cronice la nivel judeean, regional si naional

Institutii:MSP, CNAS, ASP, CJAS, Centruld e Calcul, Medici Familie, Asocialtia Spitalelor, Laboratoare, Farmacii

- Creterea ponderii componentei de informare, educare si comunicare a pacientului pentru prevenirea afeciunilor cronice netransmisibile/ schimbarea de comportament a populaiei catre un comportament sntos..

Institutii: MSP, ISP, SNSPMS, ASP, APL, MEC, ISJ

- Stimularea continuitii serviciilor prin programe de planificare a internrilor si a externrilor

Institutii: MSP, Societati stiintifice pe specialitati, SNSPMS

- Dezvoltarea capacitatii instituionale in vederea evalurii calitii serviciilor in cadrul sistemului (crearea de procese si de structura institutionala responsabila de evaluarea calitii/ acreditarea furnizorilor)

2. Realizarea compatibilitatii cu sistemele de sanatate din statele membre UE

Situatia actuala: Desi nu exista standarde unificate ale ingrijirilor medicale, Uniunea Europeana considera dreptul cetatenilor la ingrijiri de inalta calitate, ca pe un drept fundamental si sprijina politicile nationale pentru introducerea masurilor de garantare a produselor, serviciilor si managementului de cea mai inalta in interiorul sitemului de sanatate.

Activitatile principale pentru asimilarea de catre sistemul sanitar din Romania a acestor deziderate vizeaza urmatoarele activitati:

adoptarea de standarde pentru produse medicale, tehologii medicale, formare profesionala, crearea de retele de informare;

introducerea si utilizarea conceptelor de medicina bazata pe dovezi si evaluare a tehnologiilor medicale;

promovarea cooperarii intre statele membre pentru asigurarea calitatii in sistemele sanitare, inclusiv medicamente, echipamente, sange, tesuturi si organe, laborator, etc;

standarizarea masurilor de siguranta a pacientilor

Institutii: MSP, CNAS3. Creterea competentelor profesionale ale personalului medical

Situaia actual

Resursele umane sunt cele mai importante componente n furnizarea de ngrijiri de sntate. Planificarea resurselor umane, i n special a medicilor, trebuie s constituie o prioritate n domeniul politicilor din sectorul sanitar. Dei reprezint doar aproximativ 15-20% din personalul medical, medicii sun cei care influeneaz n cea mai mare msur calitatea i costurile serviciilor de sntate.

n ceea ce privete numrul de absolveni ai Facultilor de Medicin, n Romnia, sunt destule persoane care obin dreptul de liber practic, dar competenele lor profesionale, distribuia lor pe specialiti i competenele profesionale al medicilor specialiti trebuie mbuntite. Studii efectuate la nivelul sistemului privind opiniile fa de procesul de formare a medicilor arat c exist nemulumiri fa de pregtirea universitar (n special datorit accentului pe teorie i nu pe practic) i cea de specialitate, c exist o tendin crescut la emigraie, c exist o nemulumire fa de salarizarea existent, o lips de motivaie i un grad redus de satisfacie profesional a acestora.

n politicile de dezvoltare a personalului medical este de urmrit o abordare sistemic pentru a avea n vedere cele 3 etape principale ale formrii profesionale: pregtirea de baz universitar, pregtirea de specialitate (rezideniat, atestat etc.) i educaia medical continu.

Pentru evitarea unor conflicte este recomandat s se respecte competena practic exclusiv a Ministerului Educaiei i Cercetrii asupra pregtirii de baz, a Ministerului Sntii Publice asupra pregtirii de specialitate i a Colegiului Medicilor din Romnia asupra educaiei medicale continue, dar cu o coordonare a acestor 3 responsabili n vederea unei continuiti a procesului de formare i dezvoltare a competenelor profesionale.


- mbuntirea pregtirii profesionale de baz a personalului medical (teoretic i practic) prin:

a. stimularea unor procese educaionale mai bune pentru personalul medical

b. stabilirea unor criterii mai severe pentru licenierea personalului

c. stabilirea unor standarde educaionale mai stricte pentru formarea profesional a asistenilor medicali

d. instituirea unor standarde de educaie specifice pentru infirmiere

Instituii implicate: MEC, MSP

- mbuntirea pregtirii de specialitate (teoretic i practic) a medicilor prin:

e. revizuirea curriculelor de pregtire

f. revizuirea specialitilor i atestatelor conform cu cerinele UE

g. stabilirea unor criterii mai severe pentru evaluarea cunotinelor profesionale de-a lungul formrii prin programele de rezideniat

Instituii implicate: MSP, MEC, CMR, asociaii profesionale

- mbuntirea pregtirii profesionale continue a personalului medical

Instituii implicate: CMR, asociaii profesionale

- Creterea abilitilor de comunicare ale personalului medical

Instituii implicate: UMF, MSP, Comisii de Specialitate, Centrul de Perfecionare al cadrelor medicale

4. Practici medicale unitare bazate pe ghiduri de practic i protocoale clinice

Situaia actual: Ghidul de practic medical reprezint un set de afirmaii despre diagnosticul i tratamentul unei anumite afeciuni. Aceste afirmaii sunt rezultatul unei evaluri complete a dovezilor practicii medicale. Scopul definirii lor este de a ajuta clinicienii i pacienii n luarea deciziilor asupra modului cel mai adecvat de ngrijire a afeciunii respective.

Protocolul de practic medical reprezint un formular care descrie modul obinuit de a furniza ngrijiri unui anumit tip de pacient. Astfel, el cuprinde o niruire n timp a unor procese (analize, medicaie, tratamente) necesare obinerii unui rezultat dorit de la un pacient care a fost supus unei proceduri specifice sau unui tratament. Protocoalele se stabilesc pentru principalele episoade de ngrijire ale unui tip de pacient, ca de exemplu pentru imunizri la copii, natere, tratamentul infarctului, apendicectomie .a.m.d.

Ghidurile de practic i protocoalele de practic trebuie folosite mpreun, acestea fiind complementare; cci ghidul furnizeaz informaiile necesare pentru a construi protocolul, n timp ce protocolul face legtura ntre ghiduri i practica medical de zi cu zi.

n Romnia s-au elaborat un numr limitat de ghiduri de practic pentru diferite afeciuni, dar nu exist un proces sistematic de elaborare continu a acestora.

Protocoalele clinice (de practic medical) au fost dezvoltate local sau importate i exist n unele cabinete de medicina de familie, n unele spitale, ndeosebi n specialitile obstetric-ginecologie, chirurgie cardiac sau boli infecioase, dar foarte puini furnizori de ngrijiri medicale le utilizeaz efectiv.

Deoarece, de cele mai multe ori, protocoalele de practic sunt utilizate orientativ, se reuete rareori obinerea unor beneficii n urma folosirii lor.

Obiective specifice i instituii implicate

1. Definirea unui centru de excelen pentru sprijinirea elaborrii sistematice de ghiduri i protocoale de practic

Instituii implicate: MSP, CNAS, CMR, asociaii profesionale, asociaiile de pacieni

2. Training al profesionitilor privind elaborarea i utilizarea ghidurilor de practic ntr-o zon-pilot (unul sau mai multe judee)

Instituii implicate: Centrul de excelen

3. Realizarea unei zone-pilot (unul sau mai multe judee) unde protocoalele de practic s fie dezvoltate i utilizate, inclusiv la contractarea serviciilor cu CAS

Instituii implicate: MSP, CNAS, CMR, Centrul de excelen

4. Training al profesionitilor privind elaborarea i utilizarea ghidurilor de practic n unitile sanitare

Instituii implicate: Centrul de excelen

5. Dezvoltarea naional de protocoale de practic i utilizarea lor, inclusiv la contractarea serviciilor cu CAS

Instituii implicate: MSP, CNAS, CMR, Centrul de excelen

5. Evaluarea spitalelor din perspectiva obinerii acreditrii

Obiective specifice i instituii implicate

- constituirea Comisie Nationale de Acreditare a SpitaluluiInstitutii implicate: MSP, Cancelaria Primului Ministru

- Stabilirea competenele pe tipuri de spitale n conformitate cu criteriile Comisiei Naionale de Acreditare a SpitalelorInstitutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor, MSP- elaborarea procedurilor, standardelor i a metodologiei de acreditareInstitutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor, MSP- Acreditarea tuturor spitalelor in termen de 5 ani

Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor- reacreditarea spitalelor dupa cazInstitutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor

6. Creterea capacitii de planificare

Situatia Actuala: Procesul de elaborare de politici publice este mai putin bazat pe evidenta unor date concrete cu privire la starea de sanatate a populatiei sau pe stabilirea de prioritati in functie de medicina bazata pe dovezi sau pe costuri de cost eficacitate ale traamentelor. Programele initiate in cadrul acestei componente urmaresc constituirea unui cadru strategic de dezvoltare si de colectare de informatii coerente si continue, care sa furnizeze o baza valida pentru deciziile viitoare.Obiective specifice i instituii implicate

- Implementarea programului de evaluare a starii de sanatate a populatiei

Institutii: MSP, CNAS, ASP, CJAS

- Dezvoltare de politici publice urmarind cadrul furnizat de HG (SGG) institutionala

Institutii: MSP, MAI, MMPS, etc

Lista principalelor acte normative

- Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare

- HG nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor naionale de sntate n anul 2007

- HG nr. 1842/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiiile acordrii asistenei medicale n cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate pentru anul 2007



1.Strategiei naionale privind serviciile de sntate i a Planului de aciune pentru reforma sectorului de sntateHG nr. 1088/2004MSPin vigoareDA

2.Strategia naionala de sntate public - MSP (ordin nr. 923/2004)In vigoareDA

(www.ms.ro)

3.Strategie n domeniul sntii mintale-MSP (ordin nr. 374/2006)In vigoareDA


- Strategie de imbunatatire continua a calitatii in sistemul sanitarDescrierea programelor bugetare actuale

desfasurarea programelor nationale de sanatateMonitorizare, evaluare, raportare evaluarea anuala a furnizorilor de servicii in vederea incheierii de contracte de furnizare de servicii cu casele de asigurari

evaluarea trimestriala a modului de implementare a programelor de sanatate

raportarea si analiza periodica a indicatorilor de activitate a furnizorilor de servicii

a. Situatia actuala

In prezent, sursele de finantare a sanatatii publice sunt: bugetul de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, bugetele locale, veniturile proprii, creditele externe, fondurile externe nerambursabile, donatii si sponsorizari, potrivit legii. In totalul surselor de finantare, ponderea o detine Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, cu un procent de 75% in anul 2007.

Ponderea cheltuielilor publice pentru sanatate in PIB a variat, in perioada 2004-2006, intre 3,6-3,7%, pentru ca in anul 2007 acest procent sa fie majorat la 4%. In Programul de guvernare s-a prevazut ca, pana in 2008, procentul alocat sanatatii din PIB sa fie de 6%.

In miliarde Euro, fondurile alocate sanatatii publice au crescut de la 2,1 in anul 2004 la 4,3 in 2007Obiective generale:

1. Cresterea transparentei in utilizarea fondurilor

Crearea cadrului legislativ pentru plata datoriilor inregistrate de unitatile sanitare cu paturi in perioada 2003-2005, in suma de 172,4 mil.lei, in anul 2006 fiind achitate 28 mil.lei, urmand ca in 2007, cu ocazia rectificarii bugetare sa fie solicitate fonduri pentru plata acestora.

Informatizarea sistemului de santate in scopul evidentierii costurilor reale ale serviciilor medicale, in care sens au fost solicitate fonduri suplimentare cu ocazia rectificarii bugetare pe anul 2007. Organizarea de licitatii nationale pentru achizitia de vaccinuri, medicamente, materiale sanitare, servicii si alte materiale specifice necesare realizarii unor obiective si activitati cuprinse in programele nationale de sanatate. Intarirea capacitatii de evaluare, audit si control a MSP Afisarea permanenta a datelor financiare de interes public de catre furnizorii de servicii medicale din sistemul public, MSP sau CNAS, dupa caz2. Masuri pentru intarirea disciplinei financiare

Asigurarea finantarii sectorului sanitar bugetar, a programelor nationale de sanatate si a celorlalte actiuni si activitati, cu respectarea prevederilor legale si incadrarea in bugetul aprobat.

Fundamentarea propunerilor de buget initial si de rectificare a pe baza principalelor strategii politice si proiecte prioritare ale Ministerului Sanatatii Publice.

Incheierea exercitiilor financiare, analiza, controlul si centralizarea datelor prezentate de unitati si elaborarea situatiilor financiare trimestriale si anuale solicitate de Ministerul Finantelor Publice, potrivit dispozitiilor legale.

Analiza, verificarea si inaintarea spre avizare de catre ordonatorul principal de credite a bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitatilor sanitare finantate integral din venituri proprii din subordinea Ministerului Sanatatii Publice, potrivit dispozitiilor legale.

Monitorizarea modului de utilizare a resurselor financiare publice

Respectarea cu strictete a disciplinei financiare si bugetare, prin emiterea de norme metodologice si instructiuni de aplicare a prevederilor legale, de reglementari contabile specifice domeniului sanitar. Completarea cadrului legislativ in domeniul sanatatii publice, prin elaborarea unor acte normative 3. Alocarea judicioas a fondurilor n unitile sanitare si atragerea de noi resurse financiare in domeniul sanitar Plata contravalorii serviciilor medicale pe baza de criterii obiective si reducerea influentei criteriului istoric.

Evidentierea cheltuielilor efectuate pentru fiecare pacient pentru toate serviciile medicale de care beneficiaza sau a beneficiat. Atragerea de resurse suplimentare pentru finantarea cheltuielilor de sanatate, in care sens, prin Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii au fost instituite unele contributii ale persoanelor juridice care produc sau importa produse de tutun, bauturi alcoolice sau realizeaza incasari din activitati publicitare ale acestora care, potrivit legii, se utilizeaza pentru investitii in infrastructura sistemului sanitar public, finantarea programelor nationale de sanatate si pentru rezerva Ministerului Sanatatii Publice pentru situatii speciale.

Achitarea de catre Casa Nationala de Pensii de Asigurari Sociale din bugetul Fondului de risc pentru boli profesionale si accidente de munca a cheltuielilor unitatilor sanitare care furnizeaza astfel de servicii medicale. In acest sens, s-a modificat Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale si au fost emise Normele metodologice comune MMSSF si MSP nr.450/825/2006.

Preluarea unor activitati si compartimente ale caror cheltuieli grevau bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate precum si finantarea unor programe curative de sanatate care se deruleaza din transferuri de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii Publice ( Programul national de diabet zaharat, Programul national de transplant de organe, tesuturi si celule, Tratamentul hemofiliei si talasemiei).

4. Dezvoltarea de parteneriate pentru furnizarea de servicii medicale si nemedicale

- externalizarea unor servicii nemedicale- reprofilarea unor unitati neperformante

- incurajarea cooperarii si a parteneriatelor cu sectorul privat, organizatiile neguvernamentale si societatea civila

- infiintarea de sectii private in spitale publice

- crearea unui mediu concurential real intre furnizorii de servicii de sanatate5. Cresterea capacitatii de control al costurilor

Situatia actuala:

In prezent, calculul costurilor la nivel de pacient si crearea unui proces regulat de calculare a costurilor serviciilor spitalicesti se realizeaza intr-o masura destul de redusa. Transparenta in sanatate este conditia esentiala pentru realizarea unei alocari echitabile bazate pe raportul cost/eficienta.

imbunatatirea mecanismelor de finantare a furnizorilor de servicii de sanatate utilizand metode care sa reflecte munca depusa si sa stimuleze calitatea actului medical;

elaborarea de metodologii clare de utilizare a resurselor financiare

instituirea unor mecanisme de monitorizare a utilizarii resurselor financiare

pregatirea specifica a personalului implicat in activitatea de control, precum si a celor care autorizeaza utilizarea resurselor

Institutii subordonate, coordonate sau sub autoritate si rolul acestora:- toate institutiile aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea MSP, inclusiv furnizori de servicii de sanatate de toate tipurile


Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare

Legea privind finantele publice nr.500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare

Legile bugetare anuale si legile rectificative

Alte acte normative si ordine care reglementeaza activitatea si finantarea domeniului sanitar Legea nr.34/2007 si OUG nr.20/2007 de modificare si completare a Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.

HG nr.292/2007 pentru aprobarea programelor nationale de sanatate in anul 2007.

OMSP/CNAS nr.570/116/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind implementarea, evaluarea si finantarea programelor nationale de sanatate, responsabilitatile in monitorizarea acestora, detalierea pe subprograme si sctivitati, indicatorii specifici, precum si unitatile sanitare prin care se deruleaza.

OMSP nr.13/2007 pentru aprobarea Normelor-cadru privind continutul, forma de prezentare si structura programelor nationale de sanatate.

OMSP nr.1880/2007 pentru stabilirea unor masuri cu caracter tranzitoriu privind derularea si finantarea din bugetul MSP a unor actiuni de sanatate, in trim.I 2007.

OMSP nr.441/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a art.16 din Legea nr.282/2005 privind organizarea activitatii de transfuzie sanguina, donarea de sange si componente sanguine de origine umanaDocumente de politici publice existente

- Strategia de finantare a spitalelor bazata de caz rezolvatDocumente de politici publice planificate

Metodologii clare de utilizare a resurselor financiare

Proceduri de monitorizare a utilizarii resurselor financiare


Nu e cazulMonitorizare, evaluare, raportare

Monitorizarea lunara si trimestriala a cheltuielilor efectuate de unitatile sanitare cu paturi finantate integral din venituri proprii, prin sistemul informatic operativ de raportare, potrivit OMS 159/2004.

Monitorizarea cheltuielilor de personal la toate unitatile din subordine finantate integral de la bugetul statului, precum si la cele finantate integral din venituri proprii.

Monitorizarea periodica, prin sistemul operativ de raportare, a angajamentelor bugetare si a platilor efectuate pentru bunuri si servicii de catre unitatile sanitare cu paturi finantate integral din venituri proprii.

Situaia Actual

Descentralizarea sistemului de sanatate a fost si este parte integranta a procesului de reforma in domeniul sanitar. Atat reorganizarea cat si descentralizarea finantarii si furnizarii serviciilor de sanatate au inceput concomitent cu introducerea sistemului de asigurari sociale de sanatate, cand, pentru prima data, cetateanul/pacientul a fost pus in centrul sistemului de sanatate, prin posibilitatea liberei alegeri de catre acesta a furnizorului de ingrijiri de sanatate.

Experienta ultimilor ani arata o implicare inegala a autoritilor administratiei publice locale in administrarea unitatilor sanitare, cu variatii mari intre judete sau intre localitati.

Dei Ministerul Sntii Publice este autoritatea central n domeniul sntii publice, menionm faptul c, n prezent, majoritatea unitilor sanitare, sunt uniti autonome, n administrarea autoritilor locale sau judeene, ministerul pstrnd doar componenta de management a sistemului sanitar.

Referitor la autoritile de sntate public ale Ministerului Sntii Publice precizm c, pn la implementarea ultimei etape prevzute n cuprinsul strategiei de descentralizare, acestea rmn instituii deconcentrate ale ministerului, urmnd ca o mare parte din atribuiile desfurate de acestea s fie transferate ctre comunitile locale.

n ceea ce privete asistena comunitar menionm faptul c, n prezent, Ministerul Sntii Publice este responsabil de gestionarea problemelor de sntate public la nivel local dei experiena rilor membre ale Uniunii Europene a artat c aceste probleme pot fi gestionate cel mai bine de la nivel local, n concordan cu nevoile reale ale comunitii.

n prezent, autoritile administraiei publice locale particip la finanarea unor cheltuieli de administrare i funcionare, respectiv bunuri i servicii, reparaii capitale, consolidare, extindere i modernizare, dotri cu echipamente medicale, a unitilor sanitare publice de interes judeean sau local, n limita creditelor bugetare aprobate cu aceast destinaie n bugetele locale. Obiective generale:

a) Delimitarea competentelor administraiei publice centrale i locale

Principalele direcii de activitate ale acestui obiectiv vizeaz ndeplinirea urmtoarelor etape:

1. Transferul de competene, atribuii i responsabiliti de la autoritile de sntate public (ASP) la administraia. public locala. Crearea unei structuri judeene cu competen n administrarea i finanarea activitilor transferate, prin preluarea specialitilor de la autoritile de sntate public;

2. Transferul activitilor de promovare a sntii de la autoritile de sntate public la administraia public locala;

b) Creterea rolului administratiei publice judeene si locale in dezvoltarea i implementarea de programe de sntate public care sa rspund nevoilor specifice ale comunitatii;

Etape in transferul de competente de la nivelul structurilor deconcentrate ale Ministerului Sntii Publice la nivelul comunitatilor locale:

2.1.Transferul competenelor legate de activitatea mediatorilor sanitari de la ASP: finantarea, recrutarea, instruirea si evaluarea activitatii acestora;

2.2.Transferul competenelor legate de activitatea asistenilor comunitari de la ASP: finantarea, recrutarea, instruirea si evaluarea activitatilor acestora;

2.3.Transferul competenelor legate de asistena medical scolara i de medicina dentara acordat n unitile de nvmnt (inclusiv finantarea);

2.4. Transferul fondurilor alocate de Ministerul Sntii Publice pentru unitile medico-sociale de la bugetul Ministerului Sntii Publice ctre administraia public local;

c) Descentralizarea managementului asistenei medicale spitaliceti i ntrirea responsabilitii administraiei publice locale fa de cetean.

Etape n realizarea trecerii n administrarea comunitilor locale a cel puin dou treimi din spitalele din subordinea ASP:

1. Consultarea cu structurile asociative ale autoritilor administraiei publice locale cu privire la oportunitatea i modul de realizare a acestei direcii de aciune;

2. Trecerea intr-o prima etapa a spitalelor orasenesti,comunale si a centrelor de sntate, in administrarea efectiva a comunitatilor locale;

3. Evaluarea intermediara la 6 luni a rezultatelor obtinute dupa transferul spitalelor orasenesti, comunale si a centrelor de sntate;

4. Evaluarea final dup 1 an a rezultatelor obtinute dupa transferul spitalelor orasenesti si comunale la comunitatile locale;

- Stabilirea calendarului si etapelor in transferul spitalelor municipale;

5. Consultarea cu structurile asociative ale autoritilor administraiei publice locale pentru prezentarea evaluarii si identificarea noilor unitati sanitare ce pot fi transferate;

6. Transferul spitalelor municipale;

7. Evaluarea intermediara dupa 6 luni a rezultatelor obtinute dupa transferul spitalelor municipale;

8. Evaluarea finala dupa 1 an a rezultatelor obtinute in urma transferului spitalelor municipale;

9. Finalizarea procesului de transfer al unitatilor spitaliceti.

Institutii subordonate, coordonate sau sub autoritate si rolul acestora

Autoritile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti

Reprezentatii Ministerului Sanatatii Publice intentioneaza ca o mare parte a competentelor detinute in prezent de catre autoritatile de sanatate publica sa fie transferate autoritatilor administratiei publice locale.

Astfel, se doreste ca toate atribuiile transferate ctre consiliile judeene (de la ASP-uri) s fie reunite i s reprezinte domeniul de competen al unui serviciu specializat de interes judeean care va asigura, la acest nivel , aplicarea politicilor si strategiilor de sntate public, instituie cu personalitate juridic, n subordinea consiliului judeean

Rezultate ateptate sunt:

Administraie public local responsabil de gestionarea problemelor de sntate public la nivel local;

Oferta de servicii medicale n concordan cu nevoile reale ale comunitii;

Transferarea activitilor privind implementarea politicilor de sntate public de la Ministerul Sntii Publice la administraia public local;

Administrarea unitilor spitaliceti de ctre autoritilor publice locale;

Implicarea nemijlocit a autoritilor administraiei publice locale n mbuntirea adresabilitii i accesibilitii serviciilor medicale;

Acces sporit al populaiei la serviciile medicale curative;


Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul sntii cu completrile i modificrile ulterioare;

Legea nr. 195/2006, Legea-cadru a descentralizrii;

Ordonana Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unitilor sanitare publice de interes judeean i local;

Hotrrea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea i funcionarea Ministerului Sntii Publice;

Hotrrea Guvernului nr. 866/2002 privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului i din administrarea Ministerului Sntii i Familiei n domeniul public al municipiilor, oraelor i comunelor i n administrarea consiliilor locale respective, cu modificrile ulterioare;

Hotrrea Guvernului nr. 867/2002 privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului i din administrarea Ministerului Sntii i Familiei n domeniul public al judeelor i n administrarea consiliilor judeene respective;

Hotrrea Guvernului nr. 1096/2002 privind trecerea imobilelor n care i desfoar activitatea unele uniti sanitare de interes local din domeniul privat al statului i din administrarea Ministerului Sntii i Familiei n domeniul public al municipiului Bucureti i n administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureti;



1.Strategia sectorial de descentralizare a Ministerului Sntii Publice n perioada 2007-2009Ministerul Sntii PubliceproiectDisponibil n format electronic

2.Strategia actualizata a Guvernulu Romaniei pentru accelerarea reformei in administratia publica Hotararea Guvernului nr. 699/2004Ministerul Administratiei si InternelorIn vigoareDisponibil in format electronic


Strategie privind promovarea sntii (educaie pentru sntate, dezvoltarea asistenei comunitare i a ngrijirilor la domiciliu)


Pentru acest obiectiv nu vor fi alocate resurse suplimentare, toate activitatile aferente implementarii strategiei de descentralizare realizandu-se cu incadrarea in bugetul aprobat Mnisterului sanatatii publice.

Monitorizare, evaluare, raportare

Direcia general politici, strategii i managementul calitii n sntate va monitoriza trimestrial modul de implementare a prezentului document pe baza informaiilor transmise de ctre :

consiliile judeene

autoritile de sntate public pn la desfiinarea lor

autoritile administraiei publice locale de la nivelul oraelor i comunelor

Activitatea de monitorizare se va axa pe urmtoarele aciuni:

1. Elaborarea de indicatori de monitorizare si evaluare a activitatii desfasurate, pe fiecare atributie descentralizata;

2. Centralizarea si compararea valorilor indicatorilor cu media calculata pe ultimii 3 ani;

3. Verificare prin sondaj a datelor raportate de catre institutiile responsabile;

4. Transmiterea valorilor indicatorilor si a rezultatelor compararii catre consiliile judetene, autoritatilor de sanatate publica si autoritatilor administratiei publice locale orasenesti si comunale.

De asemenea, vor fi elaborate chestionare care s evalueze creterea impactului programelor naionale de sntate la nivelul comunitii i gradul de satisfacie a pacienilor fa de serviciile medicale oferite.De aceast activitate va fi responsabil tot Direcia general politici, strategii i managementul calitii n sntate.

Obiectivul monitorizrii i evalurii este reprezentat de informarea conducerii Ministerului Sntii Publice, precum i a grupului responsabil cu realizarea descentralizrii cu privire la atingerea sau neatingerea rezultatelor imediate, la necesitatea de a modifica calendarul de implementare i/sau activitile propuse.

Procesul de descentralizare din sistemul de sanatate trebuie sa continue in etape bine definite, printr-un proces care sa aiba la baza evaluarea continua a efectelor descentralizarii si corectarea la timp a deciziilor care pot influenta negativ accesul populatiei la serviciile de sanatate.Situatia Actual

Sistemul sanitar s-a aflat o buna perioada de timp intr-o stare de criz prelungit datorata, in pricipal, de subfinantarea acestuia. n ultimii ani s-a remarcat o cretere semnificativ a resurselor alocate n sectorul sanitar (ponderea n PIB a cheltuielilor publice pentru sntate a crescut de la 3,37%% n 2004 la 3,64% n 2006, iar n 2007, pentru prima oar a fost alocat acestui domeniu peste 4% din PIB), personalul din sectorul sanitar beneficiind de recompensare substanial.

O caracteristic important a sistemelor de sntate care au reuit s asigure o bun calitate a serviciilor de sntate const n preocuparea central pentru formarea, instruirea i planificarea resurselor umane.

Romnia se confrunt cu lipsa specialitilor, fapt care are impact asupra asigurrii asistenei medicale a populaiei. n acest context, s-a observat i o indiferen a autoritilor publice locale fa de atragerea i meninerea personalului medical n zonele cu atractivitate sczut

De asemenea, se regsesc dezechilibre n distribuirea geografic a personalului din asistena medical. n acest context devine evident c planificarea resurselor umane reprezint un proces, nu un model dat, i va avea succes numai dac prile interesate se implic.

Resursele umane din sntate se compun esenial din dou grupuri : medicii i asistenii medicali

Instruirea profesional postuniversitar este o cerin de baz pentru asigurarea calitii. Activiti, precum colectarea i evaluarea datelor, implementarea proiectelor de asigurare a calitii sunt pri integrante ale practicii curente. Educaia medical continu a medicilor specialiti este o condiie fundamental pentru meninerea calitii practicii medicale. Participarea medicilor specialiti la astfel de programe de educaie medical continu trebuie ncurajat i nregistrat.

Asistentele medicale reprezint cel mai numeros grup de persoane care acord ngrijiri n domeniul sanitar. Cu toate acestea contribuia lor la politica medical i la acordarea de ngrijiri medicale la toate nivelele este subdezvoltat.Obiective generale:

a) Redefinirea rolului structurilor din cadrul Ministerului Sntii Publice sau din subordinea ori coordonarea sa in elaborarea si implementarea politicilor de sntate publica, in cresterea calitatii serviciilor spitalicesti, concomitent cu cresterea rolului structurilor regionale in gestionarea problemelor de sanatate publica

- reorganizarea autoritatilor de sanatate publica si respectiv a institutelor si centrelor de sanatate publica- preluarea Institutului National de Medicina Sportiva Bucuresti va fi preluat de Agentia Nationala pentru Sport;- reorganizarea Institutului Naional de Hematologie Transfuzional "Prof. dr. C.T. Nicolau" Bucureti;

- trecerea Oficiului Central de Stocare pentru Situaii Speciale Bucureti in in structura Autoritatii de sanatate publica a Municipiului Bucuresti si a autoritatilor de sanatate publica judetene unde functioneaza depozitele teritoriale si ulterior (dupa reorganizarea autoritatilor de sanatate publica) preluarea depozitelor de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative.

- Regionalizarea asistentei medicale oncologice prin transpormarea Institutului Oncologic "Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureti si a Institutului Oncologic "Prof. dr. I. Chiricu" Cluj-Napoca si prin infiintarea Institutului Oncologic Iasi

- Regionalizarea asistentei medicale de pneumoftiziologie prin mentinerea Institutului de Pneumoftiziologie "Prof. dr. Marius Nasta" Bucureti in subordinea MSP si prin constituirea, la nivelul regiunilor Iasi si Cluj, a unor institute de pneumoftiziologie in subordinea MSP;

- reorganizarea Institutului pentru Ocrotirea Mamei i Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureti si trecerea in subordinea Autoaritatii de Sanatate Publica a municipiului Bucuresti;- reorganizarea Institutului de Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureti ca Institut National de Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucuretisi infiintarea unei sectii clinice de chirurgie cardiovasculara Centrul de Cardiologie Craiova, care se va transforma ulterior in institut regional de urgenta.

- reorganizarea Institutului de Boli Infecioase "Prof. dr. Matei Bal" Bucureti Propunem ca Institut National de Boli Infectioase, care va coordona din punct de vedere metodologic spitalele si sectiile de boli infectioase;

- Infiintarea Institutelor de Boli Infectioase la Constanta, Cluj, Iasi prin reorganizarea actualelor spitale de specialitate si infiintarea la Targu-Mures a Spitalului Clinic de Boli Infectioase Targu-Mures prin preluarea sectiilor de specialitate din structura Spitalulul Clinic Judetean de Urgenta Targu-Mures , fie la Brasov prin reorganizarea actualului Spital de Boli Infectioase in Institut de Boli Infectioase. Aceste institute vor fi in subordinea Ministerului Sanatatii Publice si vor coordona din punct de vedere metodologic spitalele si sectiile de boli infectioase din zonele arondate;

- Infiintarea in structura Institutului Clinic Fundeni Bucureti a doua institute fara personalitate juridica: Institutului de Boli Digestive, Hepatologie si Transplant si a Institutului de Boli Renale si Transplant- infiintarea Institutului de Urologie si Nefrologie Iasi prin reorganizarea Spitalului Clinic C.I. Parhon si la Cluj reorganizarea Spitalului Clinic de Urgenta Prof. Dr. Octavian Fodor in Institutul de Boli Digestive Cluj- Napoca, care vor fi in subordinea Ministerului Sanatatii Publice si vor coordona metodologic sectiile de profil din zonele arondate;- Trecerea unor unitati sanitare cu personalitate juridica din subordinea MSP in subordinea autoritatilor de sanatate publica judetene:

Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie Dezna,

Spitalul de Recuperare Bora,

Spitalul Clinic de Recuperare Medical Bile Felix,

Spitalul de Psihiatrie i pentru Msuri de Siguran tei,

Spitalul de Psihiatrie i pentru Msuri de Siguran Spoca,

Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare,

Spitalul de Psihiatrie Zam,

Spitalul de Psihiatrie i pentru Msuri de Siguran Pdureni-Grajduri,

Spitalul de Psihiatrie Gtaia,

Spitalul de Psihiatrie i pentru Msuri de Siguran Jebel,.

Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Iai,

Spitalul de Cardiologie Covasna,

Spitalul Clinic de Recuperare, Medicin Fizic i Balneologie Eforie-Nord,

Sanatoriul Balnear i de Recuperare Techirghiol,

Sanatoriul Balnear i de Recuperare Mangalia,

Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buteni,

Sanatoriul de Nevroze Predeal,

Sanatoriul Balnear Slnic Moldova .

- Trecerea Staiei Centrale de Transport Sanitar i Ambulan Aerian Bucureti in subordinea Autoritatii de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti;- trecerea Serviciilor de Medicina Legala din structura spitalelor in structura institutelor de medicina legala din centrele medicale universitare. - trecerea Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale Bucureti in coordonarea MSP si reorganizarea in Agentia de Dispozitive Medicale.b) Intarirea capacitatii de control a Ministerului Sntii Publice asupra obiectivelor, activitilor i structurilor din domeniul sntii publice

- Se infiinteaza Inspectia Sanitara de Stat, autoritate public in subordinea Ministerului Sanatatii Publice, ordonator secundar de credite ce va coordona metodologic si financiar inspectiile judetene.

- n cele opt regiuni se vor infiinta 8 inspecii sanitare de stat regionale.

c) Asigurarea resurselor umane profesionalizate (vezi directie strategica 1)Lista principalelor acte normative

Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii;

Hotararea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii Publice;

Ordonan de Urgen a Guvernului nr. 5872001 privind organizarea i finanarea rezideniatului, stagiaturii i activitii de cercetare medical n sectorul sanitar, cu modificrile i completrile ulterioare;

Legea nr.307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moaa, precum si organizarea si funcionarea Ordinului Asistenilor Medicali si Moaelor din Romnia, cu modificrile i completrile ulterioare

Hotararea Guvernului nr. 899 din 22/2002 privind organizarea nvmntului postuniversitar medical i farmaceutic uman, cu modificrile i completrile ulterioare

Hotararea Guvernului nr . 970/2004 privind regimul calificrilor n profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist i moa, dobndite n afara granielor Romniei

Ordin al ministrului sntii publice nr 966/ 2007 privind aprobarea Normelor tehnice de organizare a programului de formare prin educaie medical continu a medicilor de familie care desfoar activiti n cadrul Programului naional de diabet zaharat

Ordin al ministrului sntii publice nr. 1778/2006 privind aprobarea normativelor de personal



1.Strategia naional de reform a serviciilor de sntate din RomniaHotararea Guvernului nr. 1088/2004Ministerul Sntii In vigoareDisponibil n format electronic

2.Strategia naional privind reforma n unitile sanitare cu paturiHotararea Guvernului nr. 826/2004Ministerul SntiiIn vigoareDisponibil in format electronic


Strategie de planificare a necesarului de resurse umane in domeniul medical pe termen mediu si lung si a nevoilor de pregatire profesionala Dezvoltarea planului de cariera pentru profesiile medicaleDescrierea programelor bugetare actuale plata drepturilor salariale in functie de tipul de contract individual de munca finantarea rezidentiatului

desfasurarea programului de obtinere a celei de-a doua specialitati cu plataMONITORIZARE I EVALUAREn vederea aducerii la ndeplinire a direciilor de activitate i a obiectivelor prevzute n prezentul document, Grupul de Management, mpreun cu Unitatea de Politici Publice vor elabora i urmri un Plan anual de aciuni privind activitile care trebuie ntreprinse, modul de implementare a acestora, termenele de ndeplinire precum i structura i persoanele responsabile .

Monitorizarea ndeplinirii direciilor de activitate se va realiza n mod continuu de ctre fiecare structur responsabil, n parte care pot s i stabileasc i alte instrumente specifice de monitorizare i care i vor nominaliza o persoan care va rspunde direct de realizarea monitorizrii.

Toate aspectele semnificative vor fi aduse la cunotina UPP n vederea ajustrii interveniilor pe msura implementrii lor.

n urma ndeplinirii activitilor prevzute n Planul de aciuni, structurile responsabile vor ntocmi anual cte un raport de evaluare pe care l vor prezenta spre avizare Unitii de Politici Publice. Aceasta,dup ce va aviza raportul, l va prezenta Grupului de Management spre aprobare.n situaia n care reprezentanii Unitii de politici publice apreciaz c raportul este incomplet/conine date contradictorii, eronate etc. i nu poate fi avizat, l transmite structurii care l-a prezentat n vederea refacerii.Grupul de management va analiza raportul i va decide asupra modificrii, completrii Planului de aciuni sau, n situaia n care nu este necesar intervenia asupra planului, va prezenta rezultatele ministrului sntii publice

Se vor stabili o serie de indicatori de performan cuantificabili i se va monitoriza evoluia acestora, elaborndu-se de ctre fiecare structur responsabil un raport care s surprind mbuntirea acestora.

Structurile implicate n implementarea interveniilor i pot stabili i alte instrumente specifice de evaluare aa cum a fost detaliat la finalul fiecrui obiectiv.A. Cresterea accesibilitatii la serviciile medicale

E. Reorganizarea instituional a Ministerului Sntii Publice, a structurilor din subordinea sau coordonarea sa, precum i a furnizorilor de servicii de sntate

D. Descentralizarea sistemului sanitar

C. Imbunatatirea finantarii sistemului de sanatate

122_463_Planul Strategic Al Ministerului Sanatatii Publice

Documents

Transcript of 122_463_Planul Strategic Al Ministerului Sanatatii Publice