Referat la disciplina: Teoria Economica .

Tema : „Piata muncii si componentele ei. Natura si formele somajului”

Elaborat : Negara Viorica

Zglavoc Valeria .

Cuprins:

Introducere. Piata muncii si componentele ei .

i. Cererea de forta de munca .ii. Curba cererii cererii de forta de munca.

iii. Oferta de forta de munca.iv. Curba ofertei de forta de munca .v. Echilibrul dintre cererea si oferta fortei de munca .

Natura si formele somajului .I. Definirea somajului .

II. Cauzele somajului. III. Formele somajului. IV. Masurarea si indicatorii somajului.V. Politici de combatere a şomajului

Concluzie

Introducere :Asigurarea unui nivel inalt al ocuparii fortei de munca constituie unul din scopurile principale ale functionarii unei economii . Raprortul dintre cererea si oferta de forta de munca determina cele doua stari opuse ale pietei muncii – ocuparea fortei de munca si somajul , care reflecta modul in care functiooneaza piata muncii , intr-o economie de piata la un moment dat .

Ocuparea fortei de munca determina cresterea bunastarii populatiei si le permiite oamenilor sa isi realizeze necesitatile lor legate de activitatea de munca , adica de obtinere a surselor necesare pentru existenta . Pe de alta parte , somajul , alaturi de inflatie , reprezinta o stare de dezachilibru permanenta a economiei contemporane . Din acest considerent , orice politica sau strategie de dezvoltare social-economica are in vizorul sau problema ocuparii fortei de munca si a combaterii somajului .

Piata muncii si componentele ei :Piata fortei de munca cuprinde ansamblul relatiilor dintre cererea si oferta de resurse de munca , in corelatie cu factorii care le determina si cu nivelul salariilor , pe baza carora are loc procesul de ocupare a populatiei active .

Piata muncii reprezinta spatiul economic in care se intilnesc si negociaza purtatorii cererii si ofertei de munca .

Premisele teoretice ale analizei pietei muncii sunt: munca si rolul ei in dezvoltarea social-economica, teoria pietei si a preturilor  in general.

Intr-o formulare restransa, piata muncii este expresia reglarii cererii si ofertei de munca prin deciziile libere  ale agentilor economici.

Agentii economici [1]  intalniti pe piata muncii sunt:

a) ofertantii, respectiv cei ce ofera marfa reprezentata de capacitatea de munca si competenta profesionala, contra unui anumit pret stabilit de piata;

b) cumparatorii, adica intreprinderile care au nevoie de munca, intr-o anumita cantitate si structura profesionala, pentru a-si desfasura activitatea si pentru care sunt dispusi sa plateasca pretul specific-salariul;

c)  intermediarii, care pot fi oficiile de plasare, specializate intr-o gama  larga de servicii, prin  intermediul carora  ofertantii sunt pusi in contact cu cumparatorii de  munca  si care, evident, pentru serviciile lor solicita un pret.

   Rezultatul  tranzactiei pe piata muncii se materializeaza in contractul de     angajare  si insalariu.  Deci, piata fortei de munca sau a factorului munca este constituita din  indivizi care cumpara si vand forta de munca si din angajamentele  care fac posibila desfasurarea acestor activitati.

In functionarea oricarei economii, piata  muncii  indeplineste o serie de functii:

o Asigura alocarea  resurselor de  munca in concordanta cuvolumul  si structura cererii de munca;

o Indeplineste o functie productiva ce asigura combinarea  a doifactori de productie, capitalul si munca, ce se afla in proprietatea unor agenti economici diferiti;

o O alta functie este cea distributiva, deoarece  prin  mecanismeleei influenteaza modul de formare si repartizare a veniturilor specifice pentru factorii de productie combinati: salariul si profitul.

Cererea de munca si oferta de munca constituie elementele de baza ale pietei muncii .

CEREREA de forta de munca reprezinta necesarul de forta de munca salariata , existent la un momenta dat , determinat de locurile de munca disponibile , la nivelul fiecarii entitati economice sau firme , al fiecarii ramuri de activitate sau pe ansamblul economiei nationale .

Cererea de munca se modifica ca volum si structura sub influenta anumitor factori , si anume: evolutia productiei de bunuri economice , nivelul si dinamica productivitatii muncii , evolutia nivelului mediu al salariilor , volumul si rata investitiilor .

Nivelul salariului constituie unul din principalii factori ce determina modificari sensibile in evolutia cererii de forta de munca . Astfel , o crestere a salariului , ca urmare a sporirii productivitatii muncii , va insemna o scadere a motivatie de a angaja noi lucratori , dar si o restringere a posibilitatilor financiare de a suprorta costul unei forte de munca suplimentare , ceia ce se traduce prin scaderea cererii de munca . In cazul micsorariii salariul este exact invers .

Curba cererii de munca (Dt) , reflecta cum se modifica cantitatea de munca ceruta pe masura modificarii salariului real .

 

Cerea de forta de munca este mai elastica in urmatoarele cazuri :

o cererea pentru produsul final este mai elasticao munca poate fi inlocuita cu alta munca o factorul de productie- capitalul poate fi subtituit prin munca o costurile datorate muncii constituie o parte insemnata a costurilor totale

OFERTA de forta de munca reprezinta resursele de munca de care dispune societatea la un anumit moment dat , care poseda aptitudinile fizice si intelectuale necesare pentru o munca , detin sau cauta un loc de munca salariat , fiind disponibile pentru al ocupa imediat .

La nivelul economie nationale , oferta de munca este reprezentata de populatia activa disponibila , adica de populatia ocupata si de someri , categorii ale resurselor de munca ce presteaza sau doresc sa presteze munca iin conditii salariale .

Marimea ofertei de munca este influentata de diversi factori cum sint :

o Marimea populatiei active disponibile si structura acesteia pe categorii de virsta

o dimensiunea salariului. Cresterea salariului stimuleaza interesul pentru angajare si deci , marirea ofertei de munca .

o Gradul de independenta economica a indivizilor . o Durata de munca o Cantitatea de buunuri si servicii dorite a fi achizitionate de individ o Sistemul de educatie si formare profesionala o Traditiile , obiceiurile si alti factori de natura psihologica .

Curba ofertei de munca (SI) reflecta cum se modifica ofertade munca pe masura cresterii salariului real .

Echilibrul pe piata muncii :Echilibrul pe piata fortei de munca se formeaza in rezultatul confruntarii cererii si ofertei de munca .

Curbele cererii si ofertei de munca se intersecteaza in punctul E . IN acest model ideal toata lumea munceste atit cit doreste , iar firmele angajeaza axact cantitatea

de munca pe care o doresc , la un nivel al salariului real de echilibru , realizinduse un echilibru perfect al economiei in [unctul E .

La un salariu mai ridicat decit cel din starea de echilibru , exista un exces de oferta de munca, iar la salariu real mai mic exista un exces de cerere de munca .

Definirea şomajuluiAcest concept defineşte un dezechilibru pe piaţa muncii în cadrul căreia există un excedent de ofertă de muncă faţă de cererea de muncă.

Cauzele şomajului sunt:o ritmul de creştere economică bazat pe productivitatea ridicată a muncii,

care nu mai este capabil să asigure o ocupare deplină a forţei de muncă;o progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de şomaj; criza

economică; o modificările de structură a ramurilor şi sectoarelor economice;o imigrarea – emigrarea forţei de muncă;o conjunctura economică şi politică internaţională nefavorabilă.

Dacă există un excedent de cerere de muncă, atunci se creează un câmp de presiune în direcţia creşterii salariilor şi apar condiţii pentru inflaţie.

Formele şomajului

Principalele forme ale şomajului sunt:

Şomajul ciclic este excedentul ofertei de muncă a cărei geneză ciclică este determinată de

conjunctura economică şi caracterul sezonier al diferitelor activităţi. Această denumire se

aplică pentru:

şomajul conjunctural cauzat de alternanţa perioadelor de prosperitate şi depresiune care caracterizează lumea industrializată;

şomajul sezonier provocat de sezonalitatea unor activităţi precum construcţiile şi agricultura.

Şomajul structural este determinat de tendinţele de restructurare economică, geografică,

zonală, socială etc. care au loc în diferite ţări, mai ales sub incidenţa crizei energetice,

revoluţiei tehnico-ştiinţifice, închiderea firmelor nerentabile, perimarea unor produse şi, o

dată cu acestea, a unor meserii, datorită modificării gustului şi opţiunilor consumatorilor. În

această categorie se include şi şomajul din ţările sărace cu creştere demografică, dar lipsite

atât de capital, cât şi de competenţele necesare exploatării resurselor umane.

Şomajul tehnologic este determinat de înlocuirea vechilor tehnici şi tehnologii cu altele noi,

precum şi de centralizarea unor capitaluri şi unităţilor economice ducând la restrângerea

locurilor de muncă. Procesul generator pentru această formă de şomaj constă în

substituirea muncii cu capitalul.

Şomajul tehnic - stare de inactivitate forţată impusă de discontinuităţile care survin în

procesele tehnice de producţie: greve, defecţiuni ale unor maşini şi utilaje, întreruperea

energiei etc.

Şomajul fricţional sau tranzitoriu - starea de inactivitate momentană (termen scurt) care

corespunde unei situaţii sau faze intermediare ce se scurge între încetarea activităţii în

cadrul unui loc de muncă şi încadrarea la un nou loc de muncă. Are dimensiuni apreciabile

în economiile marilor ţări.

Masurarea somajului:ü      somajul poate fi masurat atât în marime absoluta (masa somajului) cât si în marime

relativa (rata somajului)

ü      Atât masa somajului cât si rata somajului pot fi masurate pe total economie, pe ramuri si sectoare de activitate, pe sexe, pe categorii socio-profesionale, pe regiuni geografice etc.

ü      Din punct de vedere relativ se pot calcula o serie de indicatori de analiza a somajului, dupa cum urmeaza:

o rata de aptitudine (Rapt) : raportul dintre populatia apta de munca (Papt) si populatia totala (P):

Rapt = Papt / Po rata de activitate (Ra): raportul dintre populatia activa (Pa) si populatia

apta de munca:Ra = Pa / Papt 

o rata de ocupare (Ro): raportul dintre populatia ocupata (Po) si populatia activa:

Ro = Po / Pa

o rata somajului (Rs): raportul dintre numarul de someri (s) si populatia activa:

Rs = s / Pa

Consecinţele şomajului:Consecinţele şomajului sunt următoarele:

a) pe plan naţional - şomajul influenţează dinamica mărimi PIB;

societatea suportă costurile şomajului pe seama contribuţiei la fondul de şomaj;

existenţa unui şomaj de lungă durată poate genera acte de violenţă, infracţiuni etc.;

b) la nivel de individ-familie – şomajul se repercutează negativ asupra venitului;

indemnizaţia de şomaj este mai mică decât salariul;

erodarea economiilor dacă ele există;

deteriorarea calităţii forţei de muncă în condiţiile unui şomaj de lungă durată.

Politici de combatere a şomajului:Dintre politicile de combatere a şomajului se remarcă: organizarea de cursuri de (re)calificare pentru cei care vin pe piaţa muncii fără o calificare corespunzătoare;

o stimularea agenţilor economici în extinderea activităţii economice; o încurajarea investi-ţiilor;

o acordarea de facilităţi întreprinderilor care angajează şomeri de lungă durată şi tineri;

o încurajarea efectuării unor lucrări de utilitate publică;o dezvoltarea serviciilor publice în limite raţionale; extinderea ocupării atipice.o Politica pasivă constă în asigurarea unui venit sigur şomerului. Acesta se

numeşte indemnizaţie de şomaj sau ajutor de şomaj, fiind acordat pe o perioadă determinată de timp, reprezentând un procent din salariul primit în ultima perioadă de muncă.

Concluzie: