1133 TTTR RRAAANNNSSSPPPOOORRTTUUURRI IIL LLE EE …gaze.anpm.ro/files2/TRANSPORTURILE SI...

285

111333... TTTRRRAAANNNSSSPPPOOORRRTTTUUURRRIIILLLEEE ŞŞŞIII MMMEEEDDDIIIUUULLL

13.1. IMPACTUL SOCIAL ŞI DE MEDIU AL TRANSPORTULUILUI Activitatea de transport joacă un rol esenţial în dezvoltarea economică şi socială a

unei societăţi. Transportul asigură accesul la locurile de muncă sau agrement, locuinţe, bunuri şi servicii etc.

În domeniul transporturilor, România deţine o poziţie-cheie la frontiera estică a Uniunii Europene lărgite, ca zonă de tranzit atât pe direcţia est-vest (racordul cu Asia prin Marea Neagră) cât şi nord-sud (de la Baltică la Mediterană). Trei dintre axele prioritare TEN-T traversează teritoriul României.

Sistemele de transport existente în România sunt transportul de marfă şi transportul de călători. În cadrul acestor sisteme funcţionează sistemele de transport rutier, feroviar, pe căi navigabile interioare, maritim, aerian, nemotorizat şi speciale (prin conducte şi transport electric aerian).

În ceea ce priveşte transportul pe căi navigabile, se menţionează că porturile principale ale României sunt Constanţa – cel mai mare port românesc şi de asemenea cel mai mare port la Marea Neagră, Mangalia, Midia-Năvodari şi Sulina.

Porturile de la Dunăre sunt Moldova Nouă, Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă, Măcin, Brăila, Galaţi, Tulcea. Porturile de pe Canalul Dunăre-Marea Neagră sunt Cernavodă, Medgidia, Basarabi, Agigea-Constanţa Sud. Principale aeroporturi ale României sunt aeroportul Internaţional Henri Coandă, cel mai important aeroport, situat la 18 km de centrul capitalei şi aeroportul Aurel Vlaicu. Alte 15 oraşe au aeroporturi: Constanţa – Mihail Kogălniceanu, Timişoara, Arad, Sibiu, Suceava, Bacău, Baia Mare, Caransebeş, Cluj Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Târgu Mureş, Tulcea.

Impactul acestor tipuri de transport asupra mediului se manifestă la nivelul tuturor factorilor de mediu prin:

aglomerări de trafic şi accidente – în cazul transporturilor rutiere;

poluarea aerului, ca efect al emisiilor generate;

poluarea fonică şi vibraţiile – în marile intersecţii, de-a lungul şoselelor, în apropierea nodurilor feroviare şi a aeroporturilor;

poluarea solului şi a apei, prin deversarea produselor petroliere;

ocuparea unor suprafeţe de teren din intravilan pentru parcări;

schimbarea peisajul eco-urban;

generarea de deşeuri solide (anvelope uzate, acumulatoare, altele). Dintre efectele pe care transportul le are asupra sănătăţii umane sunt importante

cele legate de nocivitatea gazelor de eşapament care conţin NOx, CO, SO2, CO2, compuşi organici volatili, particule încărcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc), poluanţi care, împreună cu pulberile antrenate de pe carosabil, pot provoca probleme respiratorii acute şi cronice, precum şi agravarea altor afecţiuni. Traficul greu este generator al unor niveluri ridicate de zgomot şi vibraţii, care determină condiţii de apariţie a stresului, cu implicaţii uneori majore asupra stării de sănătate.

Zgomotul provenit din trafic afectează indivizii în diferite moduri: cauzează, atât disconfort, cât şi probleme de sănătate. Efectele asupra stării fizice includ: un ritm cardiac mai ridicat (deci un risc mai mare de boli cardiovasculare), dereglări psihice şi un nivel mare de stres, dereglări de somn, probleme cognitive, de înţelegere şi concentrare la copii, iar la nivele foarte înalte de zgomot, probleme auditive.

Gazele emise din trafic contribuie, atât la creşterea acidităţii atmosferei, cât şi la formarea ozonului troposferic, cu efecte directe şi/sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu (vegetaţie, fauna, sol, apă). Prezenţa metalelor grele în gazele de eşapament afectează calitatea solului şi a apelor, starea de sănătate a florei şi faunei. De asemenea, se produce poluarea solului cu diferite deşeuri (în special în locurile de parcare),

286

cu produse petroliere provenite de la unele defecţiuni ale autovehiculelor, precum şi cu diferite substanţe provenite din accidente rutiere. Impactul social de mediu al transportului se exprimă prin numărul persoanelor care au decedat ca urmare a unui accident rutier. În perioada 1996 - 2007, conform datelor prezentate de Eurostat, acest număr a avut, în general, o evoluţie fluctuană, evoluţie care este prezentată în figura 13.1.1., dar, luând în considerare extremele intervalului de timp considerat, s-a înregistrat o descreştere a numărului de persoane înregistrat. Cea mai mare valoare s-a înregistrat în anul 1997 (2.863 persoane) iar cea mai mică valoare s-a înregistrat în anul 2003 (2.235 persoane).

Figura 13.1.1. Evoluţia numărului persoanelor care au decedat ca urmare a unui accident rutier, în perioada 1996 - 2007

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

număr persoane decedate 2.845 2.863 2.778 2.505 2.499 2.461 2.398 2.235 2.418 2.641 2.478 2.794

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Sursa: EUROSTAT

13.2. EVOLUŢIA TRANSPORTURILOR ŞI ACŢIUNI DESFĂŞURATE ÎN SCOPUL REDUCERII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

13.2.1. Infrastructura transporturilor

13.2.1.1. Drumuri publice În perioada 2002 - 2007, lungimea totală a drumurilor publice a crescut, de la 78.896 km

la 80.893 km, în anul 2007 înregistrându-se o creştere cu 941 km (1,16%) faţă de anul 2006, (figura 13.2.1.).

Din întreaga lungime a drumurilor publice, în anul 2007, lungimea modernizată a fost reprezentată în procent de 27,2%, procent care a crescut în perioada 2002 - 2007, de la 25,3% (figura 13.2.5).

Figura 13.2.1. Evoluţia lungimii drumurilor publice, în perioada 2002 - 2007

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000km

Modernizate 19.958 20.368 20.880 21.148 21.549 22.042

Lungimea drumurilor publice 78.896 79.001 79.454 79.904 79.952 80.893

2002 2003 2004 2005 2006 2007

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2008

287

Pe regiuni de dezvoltare, în Regiunea Nord Est, se înregistrează valoarea cea mai ridicată a lungimii drumurilor publice şi în Regiunea Bucureşti - Ilfov, se înregistrează valoarea cea mai scăzută a lungimii drumurilor publice, situaţie evidenţiată în figura 13.2.2.

Figura 13.2.2. Lungimea drumurilor publice, în anul 2007, pe regiuni de dezvoltare

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

Lungimea drumurilor publice total Lungimea drumurilor publice modernizate

Lungimea drumurilor publice total 13.524 10.738 12.360 10.645 10.311 11.927 10.498 890

Lungimea drumurilor publice modernizate 3.527 2.120 3.627 3.538 2.805 3.328 2.535 562

Regiunea 1

Nord Est

Regiunea 2

Sud Est

Regiunea 3

Sud -

Muntenia

Regiunea 4

Sud Vest -

Oltenia

Regiunea 5

Vest

Regiunea 6

Nord Vest

Regiunea 7

Centru

Regiunea 8

Bucureşti -

Ilf ov


În perioada 2002 - 2007, lungimea totală a drumurilor orăşeneşti a crescut, de la

23.012 km la 26.168 km, în anul 2007 înregistrându-se o creştere cu 103 km faţă de anul 2006, (figura 13.2.3.).

Din întreaga lungime a drumurilor orăşeneşti, în anul 2007, lungimea modernizată a fost reprezentată în procent de 62,4%, procent care a crescut în perioada 2002 - 2007, de la 59,4% (figura 13.2.6).

Figura 13.2.3. Evoluţia lungimii străzilor orăşeneşti, în perioada 2002 - 2007

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000km

Modernizate 13.672 14.009 14.643 14.943 15.314 15.757

Lungimea străzilor orăşeneşti 23.012 23.441 25.003 25.696 26.065 26.168

2002 2003 2004 2005 2006 2007


Pe regiuni de dezvoltare, în Regiunea Centru, s-a înregistrat valoarea cea mai

ridicată a lungimii străzilor orăşeneşti (modernizate şi nemodernizate), iar în Regiunea Bucureşti - Ilfov s-a înregistrat valoarea cea mai scăzută a lungimii străzilor orăşeneşti (modernizate şi nemodernizate), situaţie evidenţiată în figura 13.2.4.

288

Figura 13.2.4. Lungimiea străzilor orăşeneşti, în anul 2007, pe regiuni de dezvoltare

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

4.000

Lungimea străzilor orăşeneşti nemodernizate 3.680 2.960 3.702 2.584 3.104 3.616 3.975 2.547

Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate 2063 2105 2212 1621 2009 2140 2362 1245

Regiunea 1

Nord Est

Regiunea 2

Sud Est

Regiunea 3

Sud -

Muntenia

Regiunea 4

Sud Vest -

Oltenia

Regiunea 5

Vest

Regiunea 6

Nord Vest

Regiunea 7

Centru

Regiunea 8

Bucureşti -

Ilf ov


Figura 13.2.5.Situaţia drumurilor publice, Figura 13.2.6. Situaţia drumurilor în anul 2007 orăşeneşti, în anul 2007

27,2%

72,8%

Modernizate Cu imbrăcăminţi uşoare rutiere

37,6%

62,4%

Modernizate Lungimea străzilor orăşeneşti


Cea mai ridicată densitate a drumurilor publice pe 100 km2 teritoriu este înregistrată

în Regiunea Bucureşti - Ilfov (48,9), iar cea mai scăzută densitate este înregistrată în Regiunea Sud Est (30), valoarea medie pe ţară fiind de 35,7.

13.2.1.2. Căi ferate Sectorul serviciilor de transport feroviar (de călători şi de marfă), are o importanţă

semnificativă în realizarea unui transport durabil şi eficient, transportul feroviar constituind sistemul de transport cu eficinenţa energetică cea mai ridicată şi cu impactul cel mai scăzut asupra mediului.

În perioada 2002 - 2007, lungimea liniilor de cale ferată a scăzut cu 225 km şi a crescut procentajul liniilor electrificate cu 1% (figura 13.2.7.).

289

Liniile de cale ferată aflate în exploatare la sfârşitul anului 2007, au avut lungimea de 10.777 km, dintre care, liniile electrificate au lungimea totală de 3.974 km, reprezentând 36,9% din total.

Figura 13.2.7. Evoluţia liniilor de cale ferată pe perioada 2002 - 2007

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000km

Neelectrificate 7.052 7.112 7.088 6.949 6.824 6.803

Electrificate 3.950 3.965 3.965 3.999 3.965 3.974

2002 2003 2004 2005 2006 2007


13.2.2. Activitatea de transport 13.2.2.1. Transportul de călători

Transportul rutier de călători are o evoluţie ascendentă, luând în considerare numărul autovehiculelor înscrise anual în circulaţie, în perioada 2002 - 2007, număr care a crescut cu 10,5% în anul 2007 faţă de anul 2002. Aşa cum se remarcă în figura 13.2.8., odată cu această creştere, a crescut şi numărul de accidente grave de circulaţie rutieră cât şi numărul de persoane accidentate, ceea ce înseamnă scăderea gradului de siguranţă rutieră.

Figura 13.2.8. Evoluţia numărului de autovehicule înscrise în circulaţie, a numărului

de accidente grave de circulaţie rutieră şi a numărului de persoane accidentate, în perioada 2002 - 2007

3.400.000

3.600.000

3.800.000

4.000.000

4.200.000

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

Autovehiculele înscrise în

circulaţie

3.699.949 3.828.524 3.985.686 4.094.274 3.753.788 4.133.900

Accidente grave de circulaţie

rutieră

7.047 6.654 6.860 7.226 6.640 8.451

Persoane accidentate 8.175 7.773 8.012 8.509 7.769 9.825

2002 2003 2004 2005 2006 2007


Conform datelor privind transportul interurban şi internaţional de pasageri, în perioada 2002 - 2007, se constată scăderea ponderii utilizării transportului feroviar al

290

călătorilor, de la 33% la 27% şi creşterea ponderii transportului rutier, de la 66% la 72%, situaţie reprezentată în figura 13.2.9.

În anul 2007, din totalul de 322.696 mii pasageri, 72% au folosit modul de transport rutier, în timp ce 27% au folosit modul de transport feroviar.

Figura 13.2.9. Evoluţia numărului pasageri, pe moduri de transport, feroviar şi rutier, în perioada 2002 - 2007

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

Transport feroviar Transport rutier

Transport feroviar 95.618 94.810 99.434 92.424 94.441 88.264

Transport rutier 191.127 216.327 216.524 238.017 228.009 231.077

2002 2003 2004 2005 2006 2007

mii pasageri


De asemenea, în această perioadă, numărul total de pasageri transportaţi, exprimat în pasageri-km, a scăzut pentru transportul feroviar cu 12% şi a crescut pentru transportul rutier cu 57%. Pentru anul 2007, se constată că numărul total de pasageri transportaţi, exprimat în pasageri-km, a scăzut pentru transportul feroviar cu 8% şi a crescut pentru transportul rutier cu 3%, faţă de anul 2006, luându-se în considerare, atât transportul interurban, cât şi cel internaţional.

Figura 13.2.10. Evoluţia ponderii transportului interurban şi internaţional de pasageri (milioane pasageri-km) în perioada 2002 - 2007

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Transport aerian 1.843 1.760 1.613 2.093 2.618 3.984

Transport pe căi navigabile

interioare

18 16 19 24 13 23



2002 2003 2004 2005 2006 2007


291

În anul 2007, ponderea transportului de pasageri pe moduri de transport a fost următoarea: 72% pentru transportul rutier, 27% pentru transportul feroviar, 1% pentru transportul aerian. Această situaţie este reprezentată în figura 13.2.11.

Figura 13.2.11. Ponderile transportului interurban şi internaţional de pasageri, pe

moduri de transport, la sfârşitul anului 2007

27%1%

72%

Transport feroviar Transport rutier Transport pe căi navigabile interioare Transport aerian


Referitor la transportul urban de pasageri, acesta este caracterizat prin:

numărul oraşelor cu transport urban de pasageri;

lungimea liniilor simple ale infrastructurii;

numărul de pasageri transportaţi. În anul 2007, s-au înregistrat 97 de oraşe pentru care este organizat transportul

urban de pasageri, organizat pe transport auto (autobuze şi microbuze) şi transport electric (tramvaie, troleibuze, metrou).

Capitala ţării este singurul oraş în care funcţionează reţeaua de metrou, cu o lungime totală a liniei simple de 153,7 km.

În perioada 2002 - 2007 s-a înregistrat scăderea constantă a lungimii liniei simple de rulare, atât pentru tramvaie, cât şi pentru troleibuze (figura 13.2.12.).

Figura 13.2.12. Evoluţia lungimii liniei simple, pentru tramvaie şi troleibuze, în

perioada 2002 - 2007

0

200

400

600

800

1.000

Tramvaie 984 964 933 932 920 907

Troleibuze 805 738 701 686 577 487

2002 2003 2004 2005 2006 2007

km


În perioada 2002 - 2007, s-a înregistrat creşterea numărului de pasageri care au folosit, pentru deplasările urbane, autobuzele, microbuzele şi metroul (acesta din urmă

292

numai în Bucureşti). Numărul de pasageri care au optat pentru deplasările cu tramvaiele sau troleibuzele, a scăzut, în această perioadă (figura 13.2.13.).

Figura 13.2.13. Evoluţia transportului urban de pasageri, pe tipuri de vehicule de transport, în perioada 2005 - 2007 (număr pasageri)

0

200.000

400.000

600.000

800.000

1.000.000

1.200.000

2002 695.520 963.516 259.928 112.180

2003 692.335 1.012.383 235.019 107.124

2004 715.970 1.059.306 239.212 117.450

2005 741.388 1.068.039 235.531 127.968

2006 675.929 1.101.322 193.652 139.676

2007 665.777 1.136.442 200.133 164.781

Tramvaie Autobuze şi microbuze Troleibuze Metrou

mii pasageri

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2008 Pe regiuni de dezvoltare, distribuţia numărului de pasageri care au utilizat transportul

public, este redată în figura 13.2.14. Regiunea Bucureşti - Ilfov se caracterizează, din acest punct de vedere, prin cel mai dezvoltat sistem de transport urban de pasageri, în timp ce regiunea Sud Vest - Oltenia este caracterizată prin cel mai slab dezvoltat sistem de transport urban de parageri.

Figura 13.2.14. Transportul urban de pasageri, pe regiuni de dezvoltare, pe tipuri de

vehicule de transport, în anul 2007

050.000

100.000150.000200.000250.000300.000350.000400.000450.000

Regiunea

1 Nord Est

Regiunea

2 Sud Est

Regiunea

3 Sud -

Muntenia

Regiunea

4 Sud Vest

- Oltenia

Regiunea

5 Vest

Regiunea

6 Nord

Vest

Regiunea

7 Centru

Regiunea

8

Bucureşti -

Ilfov

Tramvaie Autobuze şi microbuze Troleibuze

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2008 În anul 2007, cel mai mare procent, de 52%, dintre utilizatorii transportului public urban,

au folosit autobuzele şi microbuzele, acesta fiind urmat de procentul de 31%, care reprezintă

293

utilizatorii transportului public urban, care au optat (conform necesităţilor dar şi reţelei de transport disponibile) pentru folosirea tramvaiului, ca mijloc de deplasare (figura 13.2.15.).

Figura 13.2.15. Ponderea utilizării tipurilor de vehicule, în cadrul transportului urban

de pasageri, în anul 2007

9%

31%

8%

52%

Tramvaie Autobuze şi microbuze Troleibuze Metrou


13.2.2.2. Transportul de marfă Conform Anuarului Statistic al României, în cadrul transportului de marfă, o categorie

aparte o reprezintă transportul de mărfuri periculoase. În anul 2007, au fost transportate următoarele categorii de mărfuri priculoase:

explozivi, gaze, lichide inflamabile, solide inflamabile, substanţe oxidante, peroxizi organici, substanţe otrăvitoare, substanţe care produc infecţii, materiale corozive şi alte materiale periculoase.

În anul 2007, au fost transportate 2.050.925 mii tone-km mărfuri periculoase prin sistemul de transport rutier, ceea ce reprezintă 3,45% din volumul mărfurilor transportate prin acest sistem.

Dintre categoriile de mărfuri transportate în anul 2007, ponderea cea mai mare este reprezentată de lichide inflamabile (51%), iar gazele şi solidele inflamabile sunt reprezentate în proporţii semnificative, adică solide inflamabile (12%) şi gaze (6%). Această situaţie este reprezentată în figura 13.2.16.

Figura 13.2.16. Ponderile categoriilor de mărfuri periculoase, transportate în anul 2007

51%

12%

1%

8%

0%0%

22% 0% 6%

Explozivi Gaze Lichide inflamabile

Solide inflamabile Substanţe oxidante Peroxizi organici

Substanţe otrăvitoare Substanţe care produc infecţii Materiale corozive

Alte materiale periculoase


294

În ceea ce priveşte transportul de marfă, se constată că, în perioada 2002 - 2007, cantitatea de mărfuri transportate a crescut cu 90.490 mii tone. În anul 2007, a fost transporată cantitatea de 452.780 mii tone mărfuri, cu 5% mai mult faţă de anul precedent.

În perioada 2002 - 2007, a scăzut ponderea utilizării transportului feroviar al mărfurilor, de la 20% la 15% (cu 5 %) şi a crescut ponderea transportului rutier, de la 74% la 79% (de asemenea cu 5%).

La sfârşitul anului 2007, ponderea transportului de mărfuri pe moduri de transport a fost următoarea: 79% pentru transportul rutier, 15% pentru transportul feroviar, 3% pentru transportul pe căi navigabile interioare şi 3 % pentru transportul prin conducte petroliere magistrale. Această situaţie este reprezentată în figura 13.2.17.

Figura 13.2.17. Ponderile transportului de marfă, pe moduri de transport, în anul 2007

3%15%

3%0%

79%

Transport feroviar Transport rutier

Transport pe căi navigabile interioare Transport maritim

Transport aerian Transport prin conducte petroliere magistrale


În ceea ce priveşte volumul mărfurilor transportate, se remarcă următoarele aspecte: în

perioada 2002 - 2007, volumul de mărfuri transportate a crescut cu 90.490 mii tone. În anul 2007, au fost transporate 452.780 mii tone mărfuri, dintre care, cu ponderea cea

mai ridicată, s-a realizat prin transportul rutier. În acest context, pentru perioada 2002 - 2007, se constată că scade ponderea utilizării

transportului feroviar al mărfurilor, de la 20% la 15% şi creşte ponderea utilizării transportului rutier, de la 74% la 79%, situaţie reprezentată în figura 13.2.18.

295

Figura 13.2.18. Evoluţia ponderii transportului de marfă, pe moduri de transport, în perioada 2002 - 2007

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Transport prin conducte

petroliere magistrale

10.285 10.719 12.804 13.378 12.702 12.310

Transport aerian 7 6 5 6 6 5


interioare

13.946 12.848 14.601 16.532 14.941 14.975



2002 2003 2004 2005 2006 2007


În perioada 2002 - 2007, parcursul mărfurilor transportate pe calea ferată, exprimat în milioane tone-km, a scăzut pentru transportul feroviar, de la 15.218 milioane tone-km la 15.757 milioane tone-km şi a crescut pentru transportul rutier, de la 25.350 milioane tone-km la 59.517 milioane tone-km, aşa cum este reprezentat în figura 13.2.19.

Figura 13.2.19. Evoluţia parcursului mărfurilor, în perioada 2002 - 2007

0

20.000

40.000

60.000

80.000

milio

an

e to

ne

-km

Transport aerian 11 9 7 7 7 7

Transport maritim 1.333 611 412 140 221 109


interioare

3.641 3.521 4.290 5.147 4.957 5.326


2002 2003 2004 2005 2006 2007


În consecinţă, se remarcă faptul că, atât în ce priveşte transportul de pasageri, cât şi în ceea ce priveşte transportul de marfă, un procent mare îl deţine utilizarea modului de transport rutier, în detrimentul celui feroviar.

Obiectivele mobilităţii durabile necesită transferarea unui volum din ce în ce mai mare din transporturile de călători şi de marfă, pe şosea, pe calea ferată.

296

13.2.3. Consumul energetic în activitatea de transport Consumul final energetic din activitatea de transport, este un indicator de dezvoltare

al transportului şi este exprimat în tone echivalent petrol (teo). În acest consum, nu sunt incluse cantitaţile de energie utilizată de transportul marin şi transportul prin conducte. Principalele tipuri de combustibili utilizaţi au fost principalii carburanţi, electricitatea şi cantităţi mici de gaz şi combustibilii biologici.

Conform datelor prezentate de Eurostat, evoluţia consumului energetic final, în perioada 1996 - 2007, este prezentată în figura 13.2.20.

Se observă că, pentru transportul auto, s-a înregistrat cel mai mare consum energetic, cea mai mare valoare, în această perioadă, a fost înregistrată pentru anul 2004.

În anul 2007, din valoarea totală a consumului energetic, un procent de 87% s-a înregistrat pentru transportul auto, iar 7% din valoarea totală a consumului energetic s-a înregistrat în cadrul transportului feroviar, aşa cum este reprezentat în figura 13.2.21.

Figura 13.2.20. Evoluţia consumului energeticfinal, în perioada 2002 - 2007

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

1.0

00 toe

Transport pe ape interioare 148 335 216 214 115 100 102 68 41 51 40 83

Transport aerian 88 126 113 138 133 116 99 119 140 121 139 203

Transport auto 3.324 3.207 3.140 2.455 2.687 3.562 3.780 3.832 4.664 3.824 3.979 4.075

Transport feroviar 492 478 417 328 449 296 360 326 333 208 183 304

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Sursa: EUROSTAT

În perioada 2005 - 2007, acest consum a avut o tendinţă crescătoare, de la 4.204 toe la 4.664 toe, după cum se observă în figura 13.2.20.

Figura 13.2.21. Ponderile consumului energetic final, în anul 2007, pe moduri de

transport

2% 4%

87%

7%

Transport pe ape interioare Transport aerian Transport auto Transport feroviar

Sursa: EUROSTAT

297

13.2.4. Acţiuni desfăşurate în scopul reducerii impactului asupra mediului

13.2.4.1 Transport rutier În scopul reducerii emisiilor din transporturi, s-au organizat la nivelul întregii ţări,

numeroase activităţi. În continuare sunt prezentate unele dintre măsuri adoptate în scopul reducerii emisiilor din transport.

Reprezentanţi ai Registrului Auto Român au efectuat controale în trafic ale vehiculelor rutiere, pentru verificarea emisiilor poluante şi a stării tehnice.

Pentru reducerea emisiilor datorate transportului, se utilizează autovehicule echipate cu sistem EURO III şi EURO IV, motorină EURO III şi EURO IV conform normelor europene, convectori catalitici.

În municipiul Iaşi se derulează programul de modernizare a parcului auto al regiei autonome de transport public, prin achiziţionarea de autobuze urbane şi programul de transformare a unor autobuze, pentru trecerea acestora pe combustibil GPL. De asemenea, au fost realizate proiectul de infrastructură urbană pentru centura ocolitoare a municipiului Iaşi şi proiectul de parcare supraetajată în Cartierul Alexandru cel Bun (Str. Basarabi, Muşatini).

În municipiul Suceava, în domeniul transportului public local, se derulează proiectele CIVITAS II SMILE “Alternative ecologice pentru dezvoltarea durabilă a oraşelor Europei” şi MIDAS “Măsuri privind influenţarea cererii de transport pentru dezvoltare durabilă“. În judeţul Constanţa, ca urmare a programelor de reabilitare şi modernizare a infrastructurii stradale şi de fluidizare a traficului rutier, starea drumurilor şi condiţiile de trafic îndeplinesc standardele europene în domeniu. Parcul de vehicule destinate transportului public este complet reînnoit, la standarde europene. În judeţul Cluj, în municipiul Cluj - Napoca, pentru diminuarea impactului traficului rutier asupra calităţii aerului, până la sfârşitul anului 2008, au fost realizate următoarele măsuri:

realizarea pasajelelor pietonale Matei Corvin şi Eroilor;

reorganizarea circulaţiei în Piaţa Cipariu, prin modernizarea zonei centrale şi a străzii Milton Lehrer, sens unic pe strada Posada;

construirea pistei pentru biciclişti pe malul râului Someş, cu o lungime de 900 m;

realizarea a 55 parcări cu dale ecologice în cartierul Grigorescu;

finalizarea lucrărilor la Parkingul Leul din Piata Mihai Viteazu;

devierea traficului greu din unele zone. Pentru municipiul Dej au fost finalizate lucrările de reabilitare a centurii oraşului. În Municipiul Bucureşti, au fost continuate măsurile privind promovarea transportului public în detrimentul celui particular, prin continuarea programelor de modernizare a infrastructurii (au fost achiziţionate 500 autobuze EURO IV). Au fost dezafectate unele baterii de garaje construite pe domeniul public şi au fost amenajate parcări, în spaţiul dezafectat. De asemenea, începând cu anul 2008, au fost luate măsuri de limitare a vitezei, la 30 km/h, pe străzile secundare din interiorul zonelor rezidenţiale şi în jurul unităţilor de învăţământ şi au fost construite piste pentru biciclişti, în special în zona parcurilor (au fost realizate/amenajate piste pentru biciclişti, în lungime de 40 km). În anul 2008, a fost aprobat de Primăria Municipiului Bucureşti, “Proiectul Master Plan General pentru Transport Urban”.

Principalul operator de transport public din Bucureşti, Regia Autonomă de Transport, participă în perioada septembrie 2007 - septembrie 2010 la proiectul COMMERCE (Creating Optimal Mobility Measures to Enable Reduced Commuter Emissions) care este finanţat de Comisia Europeană în cadrul programului Intelligent Energy - Europe şi care are beneficiari oraşele Londra, Paris, Budapesta, Kaunas, Plovdiv şi Bucureşti. Acest proiect are ca scop, atât îmbunătăţirea Planurilor de Mobilitate dezvoltate de companiile mici şi mijlocii, prin furnizarea de mijloace şi standarde bazate pe cele mai bune aplicaţii din Europa, cât şi creşterea numărului acestor Planuri. Planurile de Mobilitate sunt cunoscute şi ca Planuri de

298

Deplasare, iar dezvoltarea lor este o metodă concretă de reducere a emisiilor de CO2 generate de deplasarea către locul de muncă.

Folosirea bicicletei este un mijloc de transport alternativ pentru deplasarea în oraş. Un proiect internaţional în desfăşurare este proiectul SPICYCLES (Sustainable Planning & Innnovation for Bicycles). Acest proiect promovează mersul pe bicicletă, ca mijloc de transport pentru deplasările zilnice, acesta fiind recunoscut pentru impactul său pozitiv în cadrul oraşelor: îmbunătăţeşte performanţele indicatorilor de mediu prin reducerea emisiilor poluante, sporeşte siguranţa rutieră, susţine echitatea şi accesibilitatea, contribuind astfel la imbunătăţirea calităţii vieţii. Proiectul susţine faptul că rolul minor jucat încă de bicicletă, în cadrul sistemelor de transport, se datorează, atât unor cauze tehnice, cât unor cauze de natură politică. Proiectul SPICYCLES intenţionează să demonstreze că gradul de utilizare a bicicletei poate fi îmbunătăţit în unele oraşe europene, chiar dacă acestea au caracteristici geografice, climatice şi culturale diferite.

Oraşele din România care participă la proiectul SPICYCLES sunt municipiile Bucureşti şi Ploieşti. Acest proiect durează trei ani (perioada 2006 - 2009) şi este finanţat în cadrul Programului "Intelligent Energy – Europe".

Un proiect care promovează, de asemenea, mersul pe bicicletă, este proiectul “Cicloteque”, care s-a lansat în august 2008, în Bucureşti. ”Cicloteque” este un centru de închiriat biciclete, care pune la dispoziţia locuitorilor oraşului Bucureşti, parc velo de 100 de biciclete. Bucureştenii vor putea tranzita centrul Capitalei, zona istorică a oraşului sau campusurile universitare, pe biciclete închiriate, gratuit sau contracost, de municipalitate.

Mersul pe bicicletă este, de asemenea, promovat şi în alte oraşe din România, prin amenajarea unor piste de biciclete, după cum urmează:

în Sibiu, pe porţiunea Pădurea Dumbrava – ieşirea din Sibiu către Răşinari, tronsonul lung de 250 de metri şi în celălalt sens, ieşirea din Sibiu către Calea Dumbrăvii, cu traversare pe cealaltă parte a drumului, în dreptul Hotelului Palace

în Timişoara sunt amenajate piste de biciclete pe două sensuri de o parte şi de alta a Canalului Bega;

În context european, pentru a facilita deplasarea pe două roţi, în sensul reechilibrării modurilor de transport, Comisia Europeană vrea să subvenţioneze crearea de piste EuroVelo, astfel încât să se creeze o reţea transeuropeană de piste pentru biciclişti comparabilă cu reţelele feroviare şi rutiere. Uniunea Europeana a propus, în acest an, autorităţilor locale din cele 27 de state membre, măsuri ferme pentru a “promova deplasarea transfrontieră cu bicicleta” ca o componentă a viitoarei “Cărţi verzi” pentru transportul urban. Unul dintre proiectele Parlamentului European este realizarea unei reţele de piste pentru ciclism, de 66.000 de km. Proiectul “Euro Velo” îşi propune să dezvolte o reţea europeană de piste pentru ciclism, la cele mai înalte standarde şi care să lege între ele ţările europene". Traseul transeuropean TEN-T, care are 45.000 km, străbate 12 state europene. Se doreşte mărirea acestuia la 66.000 km. "Ruta europeană pentru ciclism 6, “EuroVelo 6”, va leaga Atlanticul de Marea Neagră, mare parte a acestui traseu mergând de-a lungul Dunării. Aceasta arată că mai multe state membre au înţeles importanţa promovării turismului pe bicicletă". În ceea ce priveşte traseul EuroVelo 6 în România, acesta este prezentat, pe site-ul proiectului www.eurovelo6.org, sub forma a trei segmente, de-a lungul Dunării, prin oraşe româneşti şi bulgare: Belgrad - Porţile de Fier (400 de km, prin Turnu Severin, Vidin, Lom, Belene), Porţile de Fier - Delta Dunării (470 km, prin Bucureşti, Cernavodă, Brăila, Tulcea), Delta Dunării şi litoralul românesc (400 km, prin Sulina, Babadag şi Constanţa, punctul final al traseului). Unul dintre cele mai frumoase trasee din România, va fi cel de la Tulcea la Constanţa, pe malul lacului Razelm şi de-a lungul litoralului. Prin intermediul acestui proiect european, care să traverseze, de la nord la sud şi de la est la vest ţările Uniunii Europene se doreşte eficientizarea transportului urban, decongestionarea traficului, reducerea poluării urbane, creşterea siguranţei rutiere şi reducerea poluării.

http://www.sibiul.ro/rezervatii-si-parcuri-naturale-ocrotite-sibiu/padurea-dumbrava.html

299

13.2.4.2 Căi ferate Dezvoltarea căii ferate, un mod de transport ecologic, este una dintre cele mai

eficiente măsuri în vederea reducerii poluării. Pentru urmărirea impactului asupra factorilor de mediu, regionalele de transport

feroviare desfăşoară programe proprii de monitorizare, analizele fiind efectuate în laboratoare de mediu specializate.

Astfel, s-au monitorizat: apa potabilă, apa uzată, apa subterană, solul, aerul, nivelul de zgomot, efectuându-se, în anul 2008, 636 analize, dintre care 358 pentru apa uzată, 20 pentru apa potabilă, 48 pentru apa subterană, 104 pentru sol, 72 pentru aer şi 34 pentru nivelul de zgomot.

Pentru reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă, în anul 2008, Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători “C.F.R.” – Călători S.A., a desfăşurat următoarele acţiuni:

pentru sursele mobile, acţiuni de modernizare a parcului de material rulant existent, prin modernizarea locomotivelor diesel hidraulice şi diesel electrice şi prin achiziţionarea de material rulant nou, cu consum energetic scăzut şi emisii reduse;

pentru sursele staţionare: trecerea tuturor centralelor termice pe funcţionare cu gaz natural, înlocuind combustibilul lichid uşor; modernizarea centralelor termice, prin instalarea unor echipamente de evacuare pentru reducerea emisilor; dotări cu dispozitiv exhaustor, cu filtre de reţinere a noxelor şi sisteme de hote absorbante, la ateliere şi sala de acumulatori.

Acţiunile de prevenire a poluării în domeniul apelor uzate, au inclus, în anul 2008, lucrări privind: reabilitarea instalaţiilor şi sistemelor de colectare, drenaje şi decantare/separare a reziduurilor petroliere; curăţarea şi modernizarea decantoarelor şi separatoarelor; montări de instalaţii de colectare şi preepurare a apelor meteorice; lucrări de asigurare a sistemelor de drenaj a apelor pluviale şi de asigurare a mijloacelor de prevenire a scurgerilor; achiziţionări şi montări de sisteme de colectare reziduri petroliere. În vederea prevenirii şi reducerii contaminării solului cu produs petrolier, se are în vedere, modernizarea centrelor de distribuţie şi stocare a uleiurilor şi a staţiilor de alimentare cu combustibil din depouri. Pin programele de investiţii şi reparaţii, s-au realizat, în anul 2008, următoarele lucrări: lucrări de ecologizare a solului contaminat cu produs petrolier; decopertarea suprafeţelor de sol infestate cu depuneri petroliere; decontaminarea solului infestat cu produse petroliere prin tratare cu enzime; ecologizarea unor linii C.F.

La C.F.R. Marfă, pentru creşterea eficienţei energetice locomotivele au fost echipate cu sisteme de contorizare a consumului de combustibil şi reducerea consumului de energie.

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călărori experimentează, la Depoul C.F.R. Galaţi, utilizarea uleiului vegetal de rapiţă în motorul diesel al locomotivei diesel hidraulic de 1.250 CP. Acţiunea este inclusă în Planul de Acţiune pentru implementarea Politicii Industriale în România, privind promovarea utilizării biocarburanţilor.

13.3. SITUAŢIA PARCULUI AUTO

Compania Naţională Căi Ferate deţine în total 722 autovehicule din care 403 non - Euro. Compania Naţională Canale Navigabile Constanţa S.A. are în dotare 31 autoturisme

din care 3 sunt non - Euro. Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa deţine 80

autovehicule, din care 12 non - Euro. Conform bazei de date a Registrului Auto Român, în anul 2008, parcul auto a fost de

5.356.865 autovehicule, cu 9,4% mai mult ca în anul 2007. În anul 2007, autoturismele au reprezentat 80,9% din total, iar în anul 2008, autoturismele au reprezentat 81,5% din total. Conform bazei de date a Registrului Auto Român, la finele anului 2008, structura numerică a parcului de autovehicule, avea în componenţă autovehicule non - Euro, cu ponderea de

300

52,24% din total celor înregistrate, autovehicule Euro II cu ponderea de 9,28% din total, autovehicule Euro III cu ponderea de 18,90% din total, autovehicule Euro IV cu ponderea de 19,07% din total şi autovehicule Euro V cu ponderea de 0,51% din total (figura 13.3.1). Faţă de situaţia din anul 2007, în 2008 s-a înregistrat evoluţia reprezentată în figura 13.3.2.

Figura 13.3.1. Structura parcului de autovehicule, în anul 2008

9%

19%

20%

52%

non Euro Euro I Euro II Euro III Euro IV Euro V

Sursa: Situaţia parcului auto la nivel naţional pentru anul 2008, Registrul Auto Român

Figura 13.3.2. Evoluţia structurii parcului de autovehicule, în perioada 2007 - 2008

0 %

20 %

40 %

60 %

80 %

100 %

Eu ro V 2 .9 06 7.255

Eu ro IV 64 5.204 1.09 5.819

Eu ro III 88 9.173 1.01 2.226

Eu ro II 49 1.730 496.90 3

Eu ro I 48 0 0

no n Eur o 2.531 .9 01 2.74 4.662

2 007 200 8

Sursa: Situaţia parcului auto la nivel naţional pentru anul 2008, Registrul Auto Român

1133 TTTR RRAAANNNSSSPPPOOORRTTUUURRI IIL LLE EE …gaze.anpm.ro/files2/TRANSPORTURILE SI...

Documents

Transcript of 1133 TTTR RRAAANNNSSSPPPOOORRTTUUURRI IIL LLE EE …gaze.anpm.ro/files2/TRANSPORTURILE SI...