11. Sondele Si Clismele

11. EFECTUAREA DE SONDAJE, SPĂLĂTURI ŞI CLISME ( Dr.

Felicia Marc)

Sondajul: - reprezintă introducerea unei sonde sau cateter de cauciuc, material

plastic prin căile naturale într-un organ cavitar sau canalicular.

Scop: - explorator, terapeutic;

Spălătura: - este introducerea de lichid în cavitatea sondată în scopul îndepărtării

substanţelor formate sau introduse accidental în acea cavitate.

REGULI GENERALE: în efectuarea, sondajelor şi spălăturilor:

- pregătirea psihică a bolnavului

- pregătirea medicamentoasă, regim dietetic necesar pentru efectuarea sondajelor

- alegerea sondelor, cateterelor necesare pentru efectuarea sondajelor (alegerea acestora să se

faca astfel încât să fie netede şi să fie integre)

- respectarea unei asepsii perfecte, atât prin sterilizarea instrumentelor, a soluţiilor cât şi a

dezinfecţiei perfecte a mâinilor

- efectuarea cu atenţie şi îndemânare, cu sonde lubrefiate sau udate pentru a nu leza

mucoasele (există risc de perforaţie, infecţie)

- spălăturile vor fi efectuate prin introducerea unei cantităţi de lichid mai mică decât

capacitatea cavităţii de spălat

- sondajele şi spălăturile vor fi menţionate în foaia de observație

- eventualele greşeli trebuie anunţate imediat medicului.

1. EFECTUAREA “SPĂLĂTURII AURICULARE”

= spălătura conductului auditiv extern

- se efectuează pentru îndepartarea secreţiilor (puroi, cerumene sau a corpurilor străine) şi

tratamentul otitelor (medii) cronice

Scop: - pur terapeutic

Materiale necesare: - masa de tratament acoperită cu câmp steril, taviţă renală mare,

două şorţuri de cauciuc, muşama, traversă, vată, seringă Guyon 150-200ml sterilizată şi

uscată, prosop curat, lichid de spălătură, (apă sterilă încălzită la 37º C sau soluţie

medicamentoasă prescrisă de medic, soluţie bicarbonat 4/1000).

Pregătirea materialelor:

- se pregătesc, se transportă lângă bolnav.

- pregătirea psihică şi fizică a bolnavului

- în cazul dopului epidermic se va instila (se picură) soluţie acid salicilic în suspensie în ulei

de vaselină

- în cazul dopului de cerumen, cu 24 de ore înainte de efectuarea spălăturii auriculare se va

instila în conductul auditiv extern de 3 ori pe zi soluţie de bicarbonat de Na în glicerină 1/20

- în cazul corpilor străini hidrofili, boabe de legume şi cereale - se va instila alcool

- în cazul corpurilor vii se fac instilaţii cu ulei de vaselină, glicerină sau se aplică un tampon

cu alcool cu efect narcotizant.

TEHNICA:

- spălare pe mâini, îmbrăcarea şorţului

- se aşează tăviţa renală sub pavilionul urechii, se verifică temperatura lichidului de spălătură

- să fie 37ºC şi se aspiră în seringa Guyon

- se solicită bolnavului să îşi deschidă gura

- cu mâna stângă: se trage pavilionul urechii în sus, iar cu dreapta se injectează lichidul de

spălătură spre peretele posterior şi superior şi se aşteaptă evacuarea.

- se repetă de câteva ori până când lichidul rămâne curat

- se introduce un tampon curat în conductul auditiv

- medicul controlează conţinutul lichidului de spălătură dacă este cazul

- se aşează bolnavul în decubit dorsal

- spălarea pe mâini

- reorganizarea locului de muncă

INCIDENTE: - presiune prea mare a jetului, temperaturii sau a lichidului de

spălătură

ACCIDENTE: - ameţeli, dureri, vărsături, lipotimie şi traumatizarea bolnavului

2. SPĂLĂTURA OCULARĂ

MATERIALE NECESARE:

- pipete pentru spălătura oculară numite UNDINE

- substanţe antiseptice izoterme: soluţie acid boric 3%, oxicianat de mercur

- 1500 ml ser fiziologic la 37º C

- apă bicarbonatată 22 /1000

- se pregătesc materialele: pregătirea fizică şi psihică a bolnavului

- poziţia şezândă cu capul aplecat pe spate, cu privirea în sus, tăviţa renală se aşează lipită sub

bărbie

TEHNICA:

- spălarea pe mâini, dezinfectarea cu alcool, verificarea temperaturii lichidului

- cu mâna stângă se îndepărtează fanta palpebrală, evitându-se corneea, bolnavul este rugat să

îşi deschidă larg ochiul, să nu clipească; se introduce lichidul de spălat din undină în sacul

conjuctival, rugăm bolnavul să îşi mişte ochiul în toate direcţiile; se repetă tehnica de mai

multe ori, verificându-se lichidul de spălătură şi eventual prezenţa corpului străin în lichidul

de spălătură.


- îngrijirea post-tehnică: se şterge cu un tampon steril ochiul


3. EFECTUAREA SONDAJULUI ŞI SPĂLĂTURII GASTRICE

SONDAJUL: sau tubajul gastric

- reprezintă introducerea unui tub de cauciuc (sondă FAUCHER) prin faringe, esofag, stomac

SCOP: explorator (pentru studierea funcţiei evacuatorii a stomacului si a

chimismului gastric) şi terapeutic (pentru evacuarea conţinutului toxic al stomacului şi pentru

alimentarea bolnavului).

SPĂLĂTURA GASTRICĂ: - evacuarea conţinutului stomacal şi curăţirea mucoasei

de exsudate şi substanţe străine depuse prin sondaj gastric

SCOP: - terapeutic

Indicaţii: - în intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice

- stază gastrică însoţită de procese fermentative digestive

- pregătirea preoperatorie

- intervenţiile de urgenţă

- pt. pregătirea de gastroscopie

Contraindicaţii: - în boli cardio respiratorii în stare gravă, decompensate

- în perioada dureroasă a ulcerului gastric

- în cancerul gastric

- intoxicaţii cu substanţe caustice

- hepatitele cronice

MATERIALE NECESARE: /Sondaj

- tavă medicală + sonda FAUCHER sau EINHORN sau NELATON, avem nevoie de un

balonaş numit ERLENMAYER, 2 sorţuri de cauciuc, taviţă renală

MATERIALE NECESARE: /Spălătura

- sondele

- 2 seringi sterile de plastic, muşama sau aleză, o sticlă în care se adună lichidul, casoletă cu

mănuşi sterile, o cană de sticlă sau metal cu 5 l apă la 25-26º C, o pensă hemostatică, lichidul

de spălătură sau medicamente indicate de medic, cărbunele vegetal, prosoape şi recipiente pt.

captarea lichidului evacuat din stomac

- pregătirea materialelor

- pregătirea psihică şi fizică a bolnavului; el va fi îmbrăcat cu şorţul de cauciuc sau plastic

pentru protecţia hainelor proprii.

EFECTUAREA SONDAJULUI GASTRIC

- asistenta îşi pune mănuşile şi şorţul; se aşază în dreapta pacientului; sonda se ţine cu mâna

dreaptă ca pe un creion

- se invită bolnavul să îşi deschidă gura, să spună “A mare”

- se introduce sonda, umezită, până la rădăcina limbii

- se invită bolnavul să înghită sonda (tubul); când diviziunea 40/50 ajunge la nivelul arcadelor

dentare, sonda este în stomac; solicităm pacientului să respire profund

- se verifică poziţia sondei în stomac prin aspirarea conţinutului stomacal cu ajutorul seringii

- bolnavul este invitat să îşi contracte pereţii abdominali pt. favorizarea golirii stomacului; se

aşează la capătul liber al sondei balonul Erlenmayer pentru captarea sucului gastric, care va

apărea imediat în sondă, datorită presiunii intrastomacale crescute.

- extragerea: –în prealabil se pensează cu o pensă hemostatică pt. a nu deversa conţinutul

sondei înapoi în faringe (pericol de aspirare), concomitent coborând extremitatea liberă a

sondei cu mişcări blânde se extrage sonda

EFECTUAREA SPĂLĂTURII GASTRICE

- sonda a ajuns în stomac, la capătul liber al sondei se aşează pâlnia de sticlă şi se coboară la

nivelul toracelui bolnavului

- se verifică lichidul de spălare, să fie la 25/26º C

- se umple pâlnia

- se ridică pâlnia deasupra capului bolnavului pentru ca lichidul să ajungă în stomac

- înainte ca pâlnia să se golească complet se coboară cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului în

poziţie verticală, pentru ca să se adune în ea lichidul stomacal pe principiul vaselor

comunicante sau sifonajului

- se goleşte conţinutul în lighean, se repetă tehnica 5-6 ori până când lichidul de spălătură

evacuat devine curat şi limpede, fără resturi alimentare şi substanţe străine

- extragerea se face conform sondajului gastric

- îngrijire post - tehnică

- se curăţă pacientul

- pregătirea conţinutului gastric evacuat pentru analize de laborator şi examinări toxicologice

- se determină cantitatea şi se completează buletinul de analize - apoi se trimite la laborator


- se notează în FO

Accidente:

- senzaţie de greaţă, vărsături (la introducerea sondei bolnavul este invitat să respire profund

pe nas)

- pentru a preveni greaţa sau durerea, se indică anestezia locală a faringelui cu soluţie xilină

2% înainte de procedură

- pătrunderea accidentală a sondei în faringe (tusea reflexă), bolnavul se înroşeşte, se

cianozează; se extrage imediat sonda

- sonda se poate înfunda cu resturi alimentare, desfundarea se face prin insuflaţie cu aer

- bronhopneumoniile de aspiraţie.

4. EFECTUAREA SONDAJULUI DUODENAL

- sondajul sau tubajul duodenal

- = introducerea unei sonde EINHORN dincolo de: CB: - cavitatea bucală

F: - faringe

E: - esofag

S – stomac, dincolo de pilor.

Scop:

- explorator:

- de extragere a conţinutului duodenal format din: conţinut gastric + bila + suc

pancreatic + secreţie proprie

- terapeutic:

- de drenare a căilor biliare şi introducerea unor medicamente care au acţiune directă

asupra ficatului, a căilor biliare sau a tubului digestiv

- alimentaţie artificială: de introducere de lichide hidratante şi alimente lichide la

bolnavii inconştienţi, comatoşi, cu tulburări de deglutiţie

- aspiraţie continuă, în cazul ocluziilor şi subocluziilor intestinale, precum şi după

intervenţiile chirurgicale pe tubul digestiv

Materiale necesare:

- muşama, aleză , tăviţă renala, tavă medicală, o pătură rulată sul sau o pernă dură, soluţie de

Mg SO4 33% sterilă, sondă EINHORN sterilă, seringi sterile de 10-20 ml, hârtie de turnesol

+ în funcţie de scop (medii de cultură, ulei de măsline, novocaină)

Tehnica:

- primele pregătiri sunt la fel ca la sondajul gastric

- când diviziunea ajunge la 45 cm, sonda a trecut de esofag şi a ajuns în stomac

a) se schimbă poziţia bolnavului din şezândă în decubit lateral drept şi se introduce un sul de

pătură sau o pernă tare în regiunea hepatică (hipocondrul drept)

b ) se favorizează progresia sondei spre pilor unde ajunge când la arcada dentară se află

diviziunea 60 cm; se continuă introducerea sondei cu mare atenţie şi răbdare, 1-2 cm la 3-5

minute.

c) verificarea poziţiei sondei: dacă nu se scurge bila, se verifică dacă sonda a ajuns în duoden:

1) - s-a încolăcit în stomac

Verificare: - se insuflă 60 ml aer prin sondă cu ajutorul seringii - se aspiră după 1 min

şi dacă sonda a ajuns în duoden se recuperează mai puţin de 20 ml de aer

2) - se introduc 10 ml de lapte prin sonda care dacă a ajuns în duoden nu se mai

recuperează (se recuperează numai dacă sonda a ajuns în stomac)

3) - examenul radiologic, unde observarea sondei poate fi vizualizată datorită faptului că

este impregnată de săruri de Plumb

Captarea bilei:

- când diviziunea 75 cm a ajuns la nivelul arcadelor dentare, după 1 oră și ½ de la pătrunderea

sondei, în stomac la capătul liber al sondei apare bila A sau coledociană de culoarea galbenă

– aurie; se verifică reacţia alcalină a sucului duodenal cu hârtia de turnesol

- se introduc prin sondă cu seringa 40ml soluţie de sulfat de magneziu Mg 33% la

temperatura camerei pentru determinarea drenării bilei veziculare. Sonda se pensează sau se

leagă; după 15-30 min se deschide sonda şi se colectează 30-40ml de bilă vâscoasă de culoare

castanie închisă – bila B sau bila veziculară.

- după evacuarea bilei B se continuă colectarea unei bile clare, limpede care provine direct de

la ficat şi se numeşte bila C sau hepatică.

Cele trei eprubete cu 3 tipuri de bilă se etichetează şi se trimit la laborator.

- îndepărtarea sondei; înainte de îndepărtare se insuflă câţiva ml de aer, se pensează, şi cu

mişcări blânde se extrage sonda

- reorganizarea locului de muncă.

Incidente şi accidente:

1) - încolăcirea sondei în stomac

2) - imposibilitatea drenării bilei cauzată de un obstacol funcţional (spasmul sfincterului

ODDI) sau un obstacol anatomic - coagularea bilei vâscoasse

3) - un spasm piloric: se va încerca deschiderea pilorului prin neutralizarea sucului acid din

stomac cu o cantitate 20-40ml bicarbonat de sodiu 10% sau cu medicamente antispastice

administrate înainte şi în timpul sondajului.

4) - greaţă şi vărsături la introducerea sondei

5) - aspirarea conţinutului sondei la extragerea ei

6) - oboseala bolnavului prin prelungirea duratei sondajului peste trei ore

7) - înnodarea sondei în stomac datorită contracţiilor pereţiilor gastrici în timpul senzaţiilor

de vomă.

5. EFECTUAREA SPĂLĂTURII VAGINALE

= introducerea în vagin a unui curent de lichid, a apei sau a unor soluţii medicamentoase, care

după ce spală pereţii vaginului, se evacuează pe lângă canulă.

Scop: terapeutic

- de îndepărtare a conţinutului vaginal patologic

- se practică dezinfecţia locală înaintea intervenţiilor chirurgicale ginecologice şi obstetricale

- calmante pentru dureri

Materiale necesare:

- irigator sterilizat - (din sticlă sau ebonită), continuat cu un tub de cauciuc la capătul căruia

este adaptată o canulă vezicală (din sticlă sau inox) cu o lungime de 15/20cm, uşor curbată,

cu vârful bombat şi cu o serie de orificii atât în vârf cât şi în jos, sub forma unei rozete de duş

- muşama, aleză

- săpun, stativ, soluţie medicamentoasă aproximativ 2l (apă oxigenată, soluţie de Cloramină

0,3-1%, solutie slabă permanganat de K (potasiu)), vaselină, prosop, ploscă


- pregătirea psihică şi fizică a bolnavului

- de obicei se face în sala de tratament (paravan); se poate face şi în pat introducând plosca

sub regiunea dorsală a bolnavei

- se face toaleta organelor genitale externe cu apă şi săpun, iar regiunea vulvei se poate

acoperi cu un strat subţire de vaselină.

Tehnica:


- se pregăteşte irigatorul, se adaptează canula la tubul irigatorului, se goleşte aerul şi se

aşează irigatorul pe un stativ la o înălţime 75-100 cm de la nivelul regiunii pubiene

- se verifică temperatura soluţiei de spălături

- cu mâna stângă se îndepărtează labiile mari şi mici, se introduce canula, se vizualizează

vaginul, canula se introduce prin mişcări blânde de rotaţie pănă la o adâncime 10-11cm, pănă

când întâmpină rezistenţa fundului de sac posterior Douglas al vaginului

- se deschide robinetul şi se spală bine fundul de sac posterior al vaginului şi se plimbă canula

pe toată suprafaţa vaginului

- canula se îndepărtează înainte de golirea completă a irigatorului, pt. a se preveni

pătrunderea aerului în vagin, fie prin pensare sau închiderea robinetului.

Ingrijiri post - tehnice

- examinarea lichidului de spălătură, se trimite la laborator, cu buletin de analiză

6. EFECTUAREA SPĂLĂTURII ŞI A SONDAJULUI VEZICAL

Sondajul vezical: este introducerea unei sonde sterile prin uretră în vezica urinară

Scop: - explorator şi terapeutic: de recoltare a unei cantităţi de urină pentru examene

de laborator, depistarea unor modificări patologice ale uretrei şi vezicii urinare; pentru

introducerea unei substanţe medicamentoase.

Spălătura vezicală: este introducerea unor substanţe medicamentoase prin sonda

vezicală cu scopul îndepărtării exsudatelor patologice, a produselor patologice rezultate din

inflamarea pereţilor vezicii urinare.

Materiale necesare: - tavă medicală, stativ cu 1-2 eprubete, eprubete sterilizate cu

dop de vată pentru urocultură, medii de cultură , sonde Nelaton sterile de 15 cm, ser

fiziologic steril, casoletă cu tampoane sau comprese sterile, oxicianură de mercur (Hg), 1-

5000, casoletă cu mănuși sterile, tăviţă renală pentru colectarea urinii, aleză, pense sterile +

materiale necesare pentru toaleta organelor genitale externe, săpun, un lubrifiant, ulei de

vaselină, decubit dorsal

A. Sondajul vezical la femei


- pregătirea fizică şi psihică

- aşezarea bolnavei în poziţie ginecologică

- protejarea patului

Se aşează tava între coapsele pacientei, se efectuează toaleta organelor genitale

externe (apă + săpun) de sus – jos

Efectuarea tehnicii:

- se folosesc mănuşi de unică folosinţă

- cu mâna stângă se realizează vizualizarea meatului urinar; cu un tampon îmbibat cu

oxicianură de mercur 1/5000 se şterge orificiul uretral de sus în jos, această dezinfecţie se

repetă de 2-3 ori cu alte tampoane; sonda se prinde ca un creion, se lubrefiază cu ulei steril şi

se introduce cu multă atenţie şi îndemânare aproximativ 4-5 cm până când la capătul liber al

sondei apar primele picături de urină care se scurg în tăviţa renală; dacă medicul indică, se

recoltează urina pentru urocultură; se pensează sonda cu mişcări blânde, se extrage sonda din

vezică, spălarea pe mâini

- îngrijirea post tehnică


B. Sondajul vezical la bărbaţi

- materiale necesare: (idem femei) + recipient pt. recoltarea urinei + sonda M NELLATON

sau THIEMANN,

Tehnica: - spălarea pe mâini, îmbrăcarea mănuşilor, toaleta glandului, se decalotează

glandul şi se dezinfectează meatul urinar cu oxicianură de mercur sau ser fiziologic steril

- cu mâna stângă se prinde bine penisul, întroducându-se sonda în meatul urinar aproximativ

12 cm

- la capătul liber al sondei apar primele picături de urină care se captează în tăviţa renală sau

eprubete

- când vezica s-a golit se pensează capătul liber al sondei cu mişcări blânde se extrage sonda

- îngrijiri post tehnice



C. Spălătura vezicală

- toate materialele de la sondaj + seringa GUYON

- sau un irigator ca şi pentru spălături vaginale

- soluţie pentru spălătură aproximativ 1litru la temperatura camerei (ser fiziologic, soluţie

rivanol 1-2%, soluţie nitrat de Ag 1-4%)

Vezi sondajul vezical

1) după efectuarea sondajului vezical evacuator se poate adapta seringa GUYON şi se

introduc lent 80-100ml soluţie pentru spălătură

2) se retrage seringa şi se aşteptă ca lichidul introdus să se scurgă în tăviţa renală.

3) se repetă operaţiunea până când se obţine un lichid clar - limpede

- îngrijiri post tehnice


Incidente, accidente:

- astuparea sondei cauzată de cheaguri de sânge

- sonda se desfundă prin introducerea de aer sau câţiva ml soluţie de dezinfectant

7. EFECTUAREA DE CLISME

= introducerea prin anus, în rect şi colon a unor lichide pentru îndepărtarea materialelor

fecale sau pentru efectuarea unor tratamente.

Scop: - evacuator (pregătirea bolnavului pentru anumite examinări: rectoscopie,

colonoscopie, irigoscopie, intervenţii chirurgicale asupra rectului) şi terapeutic: (introducerea

de medicamente)

Materiale necesare: - o masă de tratament pe care punem irigatorul cu un tub de

cauciuc 10 mm calibru şi lungime de 1,5 până la 2 mm prevăzut cu robinet sau pensă.

- canulă rectală din ebonită - sterilă

- o acoperitoare pentru protejarea bolnavului

- apă caldă 36-37º C

- soluţie sau substanţă medicamentoasă în cantitate - la indicaţia medicului

- o substanţă lubrifiantă - vaselină boricată

- casoletă cu comprese sterile + materiale pentru toaleta regiunii perineale (apă + săpun)

- stativ pentru irigator

Clisma: - apă caldă 37º C de la 500-1000 ml pentru adulţi

- 250 ml pentru adolescenţi

- 150 ml pentru copil mic

- 50-60 ml pentru sugari,

la care se adaugă sare - 1 linguriţă la 1litru de apă sau se pune ulei - 4 linguri la 1litru apă sau

glicerină 40 gr - la 500 ml apă.

- o altă variantă: săpun, 1 L apă la 36 grade C + sare - o linguriţă

Pregătirea materialelor:

- irigatorul sterilizat, se pune irigatorul pe un stativ la înălţimea de 75 cm, se verifică

temperatura, se adapteză canula rectală, se pensează şi se lubrefiază canula folosind comprese

sterile

- pregătirea psihică şi fizică

- bolnavul aşezat în decubit lateral stâng

- se evacuează aerul

- se izolează pacientul prin paravan

Tehnica

A. CLISMĂ EVACUATOARE SIMPLĂ

- spălare pe mâini, se îmbracă mănușile cu mâna stângă se îndepărtează fesele, iar cu

mâna dreaptă se introduce canula lubrefiată prin anus până în rect cu mişcări blânde până se

învinge rezistenţa sfincterului anal

- canula se introduce pe o distanţă de 10 – 12 cm, se deschide robinetul şi se reglează

viteza lichidului de spălătură.

Bolnavul trebuie să respire adânc şi i se indică să reţină lichidul 10 - 15 minute

înainte de a-l evacua; apoi se pensează canula şi cu mâna dreaptă se îndepărtează şi se

aşează pe tăviţa renală.

- Se pune în decubit lateral drept şi apoi se aşează în poziţie dorsală pacientul - se

facilitează pătrunderea lichidului la o adâncime mai mare

- Dacă bolnavul se poate deplasa este ajutat să meargă la toaletă, dacă nu se captează

scaunul în ploscă la pat

- Spălarea pe mâini

B. CLISMA ÎNALTĂ

- se introduce o canulă flexibilă la 30 – 40 cm înălţime în colon

- se ridică irigatorul pe un stativ la 1,5 m ( pentru a realiza o presiune suficient

de mare a apei) – restul se face ca şi la clisma simplă

C. CLISMA MEDICAMENTOASĂ (TERAPEUTICĂ)

- se pot administra pe această cale medicamente

- clorulă de calciu

- corticosteroizi

- antiinfllamatoare (mesa-lazină)

- aceste medicamente se resorb prin mucoasa rectală având efect local rapid; acestea

sunt soluţii izotonice sau sau se pot administra sub formă de microclisme, sau clisme

picătură cu picătură (la o oră – o oră şi jumătate după clisma evacuatoare cu un ritm de aprox.

60 pic./min.)

I. Microclisme: se introduce 10 – 15 ml de apă,

Clisme ser fiziologic cu o seringă adaptată la canula rectală

Medicamentoase

II. Clisma picătură cu picătură: pentru menţinerea

temperaturii se folosesc rezervoare cu termostat sau se înveleşte irigatorul într-un strat de

vată sau pernă electrică

D. CLISME ULEIOASE

- 200 ml de ulei vegetal, încălzit la 37 ºC în baie de apă şi apoi se injectează

această soluţie profund;

- Este indicat în constipaţiile cronice şi în fecaloame;

- Îngrijiri post – tehnice

- Reorganizarea locului de muncă.

Incidente:

o Canula întâmpină rezistenţă, în acest caz se retrage câţiva cm; și se dă drumul apei;

o În faţa canulei avem un obstacol care îngreunează trecerea apei; se va ridica

irigatorul cât mai sus pentru a mări presiunea apei;

o Dureri abdominale

o Crampe intestinale – se va întrerupe clisma după care se dă din nou drumul în jet

INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE

- Tubul de gaze este un tub semirigid de 30 – 35 cm lungime Ø 8 - 12 mm cu extremitatea

rotunjită folosit, în caz de –meteorism abdominal = imposibilitatea de a evacua gazele în mod

spontan; se introduce prin mişcări de răsucire şi înaintare prin anus, rect şi de aici în colon.

Scop: eliminarea gazelor din colon

Materiale necesare: tub de gaze, tăviţa renală, substanţa lubrifiantă pentru ungerea

tubului de gaze = vaselina boricată

Pregătirea materialelor: pregătirea bolnavului, paravan, mănuşi de unică folosinţă

Tehnica:

- Spălare pe mâini, se unge tubul cu cremă lubrifiantă, poziţia de decubit lateral drept sau

stâng, cu mâna stângă se vizualizează rectul, cu mâna dreaptă se introduce tubul cu mişcări

de răsucire şi înaintare până la 15 – 20 cm, se acoperă bolnavul cu un cearşaf şi se menţine

cel mult 2 ore, se îndepărtează tubul şi se pune în tăviţa renală.

- la nevoie tehnica se repetă la 1 – 2 ore

- Spălare pe mâini;

- Îngrijiri post tehnice;

- Reorganizarea locului de muncă.

! Tubul de gaze nu va fi menţinut mai mult de 2 ore deoarece produce escare ale

mucoasei rectale.

11. Sondele Si Clismele

Documents

Transcript of 11. Sondele Si Clismele