11 Modul II Disciplina Optionala 1 Manag Clasei de Elevi_r

8/18/2019 11 Modul II Disciplina Optionala 1 Manag Clasei de Elevi_r

1/17

DISCIPLINE OPŢIONALE 1: Managementul clasei deelevi

STATUTUL DICIPLINEI: Op i!nale 1N"# C"EDITE: $%O"MATO"I: ve&i ane'a (!)mat!)i pe cent)e

O*IECTI+E: Cursanţii vor f capabili:O1. să di erenţieze conceptele de management general, managementul organizaţieişcolare, managementul clasei de elevi;O . să !şi !nşusească principalele concepte, principii şi metode ale managemetuluiclasei de elevi;O". să !şi ormeze o imagine corectă despre rolurile şi atribuţiile cadrului didactic,manager al clasei de elevi.O#. să recunoască cauzele$ consecinţele unui management de ectuos al clasei;O%. să&şi e'ercite efcient rolurile manageriale de bază;

COMPETENŢE SPECI%ICE:

C1.Cunoaşterea conceptelor specifce domeniului managementului clasei de elevi;C . (nsuşirea unor metode de cunoaştere şi de dinamizare a clasei de elevi;C". )ormarea reprezentărilor corecte despre structura dimensională amanagementului clasei de elevi;C#. *sumarea responsabilă a rolurilor manageriale de bază;C%. )ormarea capacităţilor de gestionare efcientă a unei situaţii de crizăeducaţională;C+. ezvoltarea unor abilităţi de natură managerială, !n vederea acilităriiintervenţiilor cadrelor didactice !n situaţii de criză educaţională -indisciplină,

violenţă, nonimplicare, etc. şi asigurării reuşitei educaţionale a conducerii clasei deelevi.

CONŢINUTU"I TEMATICE :1. /anagement general. /anagementul organizaţiei şcolare. /anagementulclasei de elevi. 0roblematică. *bordări teoretice. 0rincipii.

. tructura dimensională a managementului clasei de elevi.". 2olurile manageriale de bază ale cadrului didactic#. Consecinţele negative ale unui management de ectuos al clasei: oboseala, lipsa

de motivare, minciuna, agresivitatea, etc.%. 3estionarea situaţiilor de criză educaţională+. /etode de cunoaştere şi dinamizare a clasei de elevi.

"e&umatul temel!):

4r.crt.

Conţinuturi$ 5eme

1# Management gene)al# Managementul !)gani&a iei ,c!la)e#Managementul clasei de elevi# P)!-lematic.# A-!)d.)ite!)etice# P)incipii

/# St)uctu)a dimensi!nal. a managementului clasei de elevi0# "!lu)ile manage)iale de -a&. ale cad)ului didactic

# C!nsecin ele negative ale unui management de(ectu!s alclasei: !-!seala2 lipsa de m!tiva)e2 minciuna2 ag)esivitatea2 etc#

$# 3esti!na)ea situa iil!) de c)i&. educa i!nal.4# Met!de de cun!a,te)e ,i dinami&a)e a clasei de elevi5# 6valuare5otal ore

1


2/17

%O"ME 6I MODALIT7ŢI DE E+ALUA"E:

1. Evalua)e 8nal. : realizarea şi susţinerea practică a unui program desoluţionare a unei situaţii con7ictuale$de criza !n clasa de elevi.

*I*LIO3"A%IE SELECTI+7:

1. Cerc8ez, /. şi /ateescu, 6. 9 Elemente de management şcolar , 6ditura piruaret, aşi, 1


3/17

DISCIPLINE OPŢIONALE 1: MANA3EMENTULCLASEI DE ELE+I

CONŢINUT TEMATIC:

1. elimitări conceptuale. Management general. Managementul organizaţieişcolare. Managementul clasei de elevi.

. /anagementul clasei de elevi. 0erspective. )uncţii.". tructura dimensională a managementului clasei de elevi#. 2olurile manageriale de bază ale cadrului didactic%. Consecinţele negative ale unui management de ectuos al clasei: oboseala,

lipsa de motivare, minciuna, agresivitatea, etc.+. 3estionarea situaţiilor de criză educaţională

I# DELIMIT7"I CONCEPTUALE Management general. Managementul organizaţiei şcolare. Managementul clasei

de elevi. 1# C!nceptul de management

Conturarea managementului ca ştiinţă, care a !nceput !n primii ani ai actualuluisecol, a constat !n sedimentarea succesivă a contribuţiilor unor curente di erite degDndire, ale unor personalităţi ştiinţifce sau ale vieţii practice, !n Eurul cărora s&auconstituit şcoli şi mişcări care au Ealonat procesul respectiv.

Etim!l!gia te)menului de management:& provenita din manus&agere -lat. 9 mDna, manevrare, pilotare, conducere, strunireacailor;& manege - r. , maneggio -it. , to manege -engl. 9 a reuşi, a conduce, a rezolva, a ace

aţă, a diriEa, a izbuti, a struni elemente pentru un ţel, a administra, a manevra, astăpDni, a se descurca, a găsi miEloace, a reuşi, a se pricepe să, a cDrmui, a duce labun s Drşit;& management -engl. 9 activitatea $ arta de a conduce, abilitate, organizare, reuşita!n atingerea obiectivelor, adaptarea deciziilor optime !n proiectarea şi realizareaproceselor ;& manager -engl. 9 conducător, administrator, director, coordonatorul unei ec8ipe.(n ictionarul 6'plicativ al Fimbii 2omDne:G/anagement s. n. 1. *ctivitatea şi arta de a conduce. . *nsamblul activităţilor deorganizare, de conducere şi de gestiune a !ntreprinderilor. ". Atiinţa şi te8nicaorganizării şi conducerii unei !ntreprinderi.H - 6I

/# C!nceptul de management educa i!nalManagementul educa i!nal ca disciplină pedagogică studiază te8nicile

ştiinţifce prin care activitatea educaţională se poate proiecta, organiza, coordona,regla, conduce cu scopul creşterii efcienţei sale, pentru modelarea personalităţiiumane comple'e, autonome şi creative.

3ilbert de Fands8eere -1


4/17

J valorizarea individului şi a capacităţilor sale este obiectivul său; ast el domină, !ncrearea climatului organizaţional, logica responsabilităţii, a ectivă, altruistă adescentralizării, automotivării, stimulativă.J descentralizarea organizării se realizează progresiv, implicDnd sc8imbări !nmentalităţi şi mecanisme.

0# C!nceptul de management al claseiacă pDnă !n decembrie 1


5/17

!mpreună cu cei implicaţi !n procesul educaţional, rezolvă situaţiile con7ictuale,consiliază elevii cu probleme, diriEează procesul de !nvăţare creativă a elevilor, etc.

/anagementul educaţional şi cel subsumat, al clasei de elevi reprezintă o ştiinţăinterdisciplinară a7ată la interacţiunea dintre psi8ologie, pedagogie, sociologie,flosofe, economie, ştiinţele comunicării, ştiinţele rezolvării con7ictelor etc.

II# MANA3EMENTUL CLASEI DE ELE+I# PE"SPECTI+E# %UNCŢII

Managementul clasei de elevi )ep)e&int. un domeniu de cercetare înştiinţele educaţiei, care studiază atât perspectivele de abordare ale clasei deelevi (didactică şi psihosocială), cât şi structurile dimensionale ale acesteia(ergonomică, psihologică, socială, normativă, operaţională şi creativă), înscopul facilitării intervenţiilor cadrelor didactice în situaţii de microcrizăeducaţională (indisciplină, violenţă, nonimplicare, etc.) şi a evităriiconsecinţelor negative ale acestora, prin exerciţiul microdeciziilor educaţionale -2. ucu, ???

P)elimina)iiConceptul de management este la el de bine aplicabil şi clasei de elevi -vezi

argumentele , cu atDt mai mult cu cDt, managementul este o caracteristică a oricăreiactivităţi organizate, care tinde către efcienţa ma'imă.Clasa de elevi are atributele unei activităţi organizate, a unei activităţi care nu

suportă eşecurile -vezi consecinţele individuale şi sociale negative aleanal abetismului, delincvenţei, inadaptării .

(n sistemul organizaţional al clasei, rolul cadrului didactic L de conducător almaEorităţii activităţilor instructiv 9 educative.

(n această postură, comportamentele undamentale ale cadrului didactic-planifcă, organizează, conduce, coordonează, !ndrumă, controlează, etc. sunt denatură managerială; pro esorului !i revine responsabilitatea de a armoniza dorinţeleclasei, aşteptările părinţilor cu cerinţele şcolii, societăţii; această misiune difcilăcere, !nsă, din partea cadrelor didactice abilităţi manageriale.

Pe)spective0erspectiva -abordarea managerială asupra clasei de elevi este susţinută de o

serie de argumente, printre care amintim:0erspective !)gani&a i!nale:

atorită nevoii de efcienţă, de consolidare a sentimentului de securitate,societatea noastră L o societate organizaţională, iar omul L unul organizaţional -cu oconduită şi mentalitate organizaţională

acă managementul este o caracteristică a oricărei activităţi organizate, atunci şiclasa de elevi !ntruneşte elementele necesare unei ast el de activităţi, !ntrucDtidentifcăm următoarele puncte comune între o organizaţie şi clasa de elevi :

-număr mare de elevi a7aţi $n interacţiune -M "? elevi ;- des ăşurarea unor activităţi organizate !n vederea atingerii unui scop comun

-vezi in ormarea, educaţia, devenirea personalităţii ;- asocierea diri'ată a elevilor -orientată, condusă de către secretariat ;- structura formală de statute şi roluri bine defnite -discriminăm ast el, rolul

pro esorului $ rolul elevului, variabilitatea rolurilor elevilor !n cadrul grupului ;- confgurarea clasei de elevi L comple'ă, evolutivă, dinamică, ca oricare alta,

construindu&se prin acţiunea concertată a celor implicaţi aici;- de observat şi poziţia din interior a cadrului didactic, aceea de conducător ,

diriEor al activităţii instructiv&educative des ăşurate la nivelul clasei de elevi

0erspective epistemice:Orientarea epistemologică mai desc8isă, mai 7e'ibilă este una benefcă şi pentruştiinţele socio&umane in uzia de pragmatism -vezi pra'iologia lui Notarbins P, 0arsons

L ştiinţa acţiunii efciente !n ştiinţele pedagogice contemporane, a condus la nevoiade e#cienţă , cea care a impus un demers managerial şi !n ştiinţele educaţiei

%


6/17

0erspective ist!)ice:deile despre conducerea !nvăţămDntului $ clasei de elevi apar !n aria istoriei

pedagogiei, pentru prima dată, !ncă de la /omenius , el punDnd !n evidenţămultitudinea de variabile corespunzatoare conducerii colectivului de elevi.

0ro esie de !naltă te8nicitate, datorită deciziilor pe care cadrul didactic e nevoit săle ia, !n calitate personală, sub presiunea evenimentelor zilnice, ără a se g8ida dupăregulamente, şi care atrag după sine responsabilitatea cadrului didactic pentru ele,necesitatea de a le controla şi a se autocontrola.

0erspective s!ci!l!gice:(ntrucDt situaţia de instruire se des ăşoară !ntr&un anumit mediu social , nici

procesul de proiectare, organizare, conducere a !nvăţămDntului nu poate ignoraaspecte, precum:

& motivarea socială a clasei& relaţiile educaţionale& climatul socio&a ectiv al claseide ceQ 0entru că:- $nvăţarea , deşi este un proces eminamente individual, ea este !n acelaşi timp şi

un proces social -prin des ăşurarea ei !n cadre socio&grupal 9 interacţionale& rezultatele şcolare individuale depind de performanţele grupului& rolul şcolii este acela de a !nzestra elevii şi cu o serie de competenţe sociale

-deprinderi, atitudini, reprezentări socialeast el, !n calitatea sa de manager, pro esorul trebuie:& să organizeze situaţia de instruire aşa !ncDt să stimuleze per ormanţele

individuale !n condiţii de ma'im a nivelului per ormanţelor grupului& să identifce enomene socio&relaţionale la nivelul clasei de elevi al cărei

conducător social este, dintre care: proflul social al grupului, sintalitatea grupului,coeziunea sa, climatul socio&a ectiv $ moral, etc.

0erspective psi9!l!gice:usţin importanţa ormării $ dotării elevului cu a"ilităţi psi%ologice de adaptare şi

integrare. ituaţia de instruire presupune o serie de intervenţii asupra personalităţii!n devenire, cu scopul:

ormării competenţelor participative ale elevuluidezvoltării aptitudinii creativedobDndirii capacităţilor rezolutive necesare soluţionării problemelor

personale şi a celor de adaptare socialăstimulării capacităţilor de iniţiativă ale elevuluicadrului didactic !i revine, aici, datoria de a interveni pentru crearea

circumstanţelor avorizante, de plasare a elevului !n centrul unor e'perienţe integralede studiu, !nvăţare, trăire, comunicare, evaluare

0erspectiva psi9!s!cial. de abordare a clasei de elevi:Cea mai potrivită atunci cDnd vorbim de managementul clasei de elevi, se

interesează cu precădere de aspectele socio-relaţionale şi de dinamica cognitivă-afectivă-socială şi educativă la nivelul clasei de elevi, !ntrucDt:

& elevul nu trăieşte izolat, ci !ntr&un angrenaE social, viaţa sa a ectivă, intelectualădes ăşurDndu&se !n interiorul şi !n strDnsă dependenţă cu mediul social !nconEurător

& relaţiile individului cu clasa de elevi căruia !i aparţine au o importanţă deosebităatDt asupra evoluţiei personalităţii sale, cDt şi asupra randamentului activităţiides ăşurate

& viaţa !n grup comportă !ntotdeauna şi aspecte emoţionale şi a ective, momentede tensiune şi con7ict

& clasa de elevi este şi un mediu de comunicare şi socializare& clasa de elevi are o structură şi caracteristici proprii -vezi scopuri, roluri, norme,coeziunea de grup etc.

+


7/17

%unc iile managementului clasei de elevi:/anagementul clasei de elevi are uncţii similare cu cele ale managementului

educaţional:& proiectare;& organizare;& coordonare;& consiliere;& conducere;& evaluare a activităţii educaţionale şi a actorilor educaţionali la nivelul clasei de

elevi;& este o re7ectare a managementului educaţional la specifcitatea clasei de elevi.

III# ST"UCTU"A DIMENSIONAL7 A MANA3EMENTULUI CLASEI DEELE+I

imensiunile managementului clasei au rol undamental !n economia generală aprocesului de !nvăţămDnt, ca proces managerial. etaliem principalele dimensiunispecifce clasei de elevi.

Dimensiunea e)g!n!mic.

importantă pentru succesul cadrului didactic.Dispune)ea m!-ilie)ului n sala de clas.mobilierul şcolar L baza te8nico&materială pentru activitatea elevilor şi a cadrului

didactic realizat con orm caracteristicilor psi8o&somatice şi adecvat spaţiului clasei,instalat după obiectivele instructiv&educative ale activităţii.

atri"utele moderne ale mo"ilierului sălii de clasă -v. Kllic8, 1


8/17

C/ uncţională L energia fzică şi psi8ică solicitată şi utilizată e ectiv !nactivitatea şcolară -ideal ar f ca e'tensia ei să fe identică cu cea a C/ nominale

C/ disponibilă L C/ nominală 9 C/ uncţională -rezerve de energie care pot finvestite !n anumite momente !n activităţile şcolare

C/ au'iliară L potenţial energetic de rezervă, pentru acţiunile e'traşcolaremetodele pe care cadrul didactic le poate olosi pentru cunoaşterea C/ a elevilor

sunt:& observaţia& analiza produselor elevilor& comparaţii cu tabloul dezvoltării psi8ofzice& psi8odiagnosticmodul de concretizare structural 9 integrativă a C/ a elevilor !n legatură directă

cu managementul clasei de elevi prin:- capacitatea de $nvăţare- trăsăturile de personalitateCapacitatea de nv. a)eG!nvăţarea normativăHelementul primordial L determinarea stării de pregătire a elevilor -Gnivelul de

dezvoltare psi8o&educaţională care ace posibilă abordarea cu succes a unor obiective

sau sarcini de !nvăţareH 9 . 0otolea, 1


9/17

structura grupului L modalitate de legatură a membrilor !n plan interpersonal, cDtşi o ierar8ie internă a grupului

compoziţia şi organizarea L defnită prin indicatori de dinamică a grupului clasă,precum:

& gradul de omogenitate $ eterogenitate a clasei& coeziunea -gradientul de unitate al clasei, Gsănătatea claseiHsintalitatea -personalitatea grupului, cea care di erenţiază un grup aţă de altulproblematica liderilorte%nicile sociometrice permit cunoaşterea reţelei a ective -atracţie $ respingere !n

clasă , identifcarea liderilor -pre eraţi de maEoritate şi a izolaţilor, date utile cepermit proiectarea intervenţiilor de remediere a interacţiunilor !n grup, căcisatis acţia dată de ele este condiţia undamentală a per ormanţelor şcolare !nalte, acoeziunii clasei.

te8nicile de motivare pentru viaţa de grup :& cooperarea& competiţia St)uctu)a in(!)ma iei s!ciale n g)upul < clas.

Rona )riedman este cea care a criticat iluzia comunicării globale la nivelulgrupului şi a identifcat raportul dintre in ormaţie, circulaţia acesteia şi dinamica

grupuluiconcepte utilizate:- valenţa L numărul indivizilor cu care un membru al grupului poate comunica

direct, !ntr&un timp dat- capacitatea de transmitere L pierderea de in ormaţii atunci cDnd un mesaE

tranzitează un individast el, din perspectiva in ormaţională, grupurile apar de două tipuri

- egalitar -atunci cDnd avem un bilanţ egal pentru membrii grupului- ierar%izat -bilanţ inegal

unde, "ilanţul informaţional L di erenţa dintre in7uenţele primite şi celee'ercitate de un individ

GFegeaH lui )riedman: G 0ici un grup egalitar compus din #inţe umane nu poateavea mai mult de 12 mem"ri,importanţa:

ma im de egalitarism M ma'im de in ormaţie circulă !n interiorul grupuluima im de ierar%izare M ma'im de in ormaţie este transmisă de către grupIndividuali&a)e2 g)upa)e ,i !)gani&a)e n sala de clas.diversifcarea modalităţilor şi structurilor organizatorice !n şcoală:- diversi#care instituţională -v. diversifcarea studiilor, clase de nivel, grupe de

nivel, clase speciale- diversi#care curriculară -!nvăţămDnt modular- diversi#care procesuală -individualizarea instruirii la nivelul clasei de elev:

rontal, grupal, individualDimensiunea n!)mativ.normele L ansambluri de reguli care reglează des ăşurarea unei activităţi

educaţionale -v. 6. 0ăunnormativitatea !n clasa de elevi:a= n!)me e'plicite L sistemul de re erinţă al clasei, pree'istDnd apartenenţei la

grup a elevilor, divizate !n mari categorii :& norme constitutive, ce decurg din caracteristicile procesului de predare 9

!nvăţare şi de transmitere a valorilor cunoaşterii -normativitatea didactică& norme instituţionale, ce decurg din prezentarea instituţiei şcolare ca instituţie

socială-= n!)mele implicite L ansambluri de reguli produse de viaţa !n comun a

grupului, avDnd drept surse de constituire:

& interiorizarea normelor e'plicite& Gimportul de normeH din a ara şcolii şi a clasei ast el !ncDt pot f apelate alte valori normative;

& interacţiunile din viaţa grupuluicon3ictul de norme L posibil factor dinamogen al coeziunii grupului 9 clasă


10/17

cadrul didactic trebuie să !ncerce trans ormarea normelor e'plicite !n normeimplicite la nivelul grupului de elevi pe care !l conduce

Dimensiunea !pe)a i!nal.presupune convertirea problemelor teoretice ale dimensiunii normative !n

practică.0rincipala datorie managerială a cadrului didactic: integrarea culturii implicite !n

cultura e'plicită, pentru a evita structurarea duală a culturii implicite a elevilor !nraport cu şcoala $ clasa, !n:

- Proşcoală 9 sistem de valori !n acord cu valorile undamentale ale şcolii- 4ntişcoală 9 sistem de valori de tip noncon ormist, deviant -cu abateri de la

norme , mani estări comportamentale dependente de originea socială a elevilor şise'ul acestora

St)ategii de inte)ven ie ale cad)ului didactic- stategia de dominare -v. valorifcarea raportului recompensă $ sancţiune,

structuri relaţionale asimetrice, comportamente pro esorale de prestigiu şiautoritate

- negocierea -!ntre Gnoi şi ceilalţiH !n vederea unei !nţelegeri consensuale, desc8iseşi care poate f implicită sau e'plicită

- fraternizarea -v. neputinţa de dominare a cadrului didactic, convertită !ntr&oorma de Galint pedagogicH- strategia "azată pe ritual şi rutină -v. asa numitul Gpro esor 9 predictibilH, cu

intervenţii bazate pe standardizare şi uni ormizare- terapia ocupaţională -cultivă mişcarea ca ormă supremă de tratament şi

intervenţie !n situaţii de abatere liniare, dar şi grave- strategia de susţinere morală -!n prim plan 9 uncţia moralizatoare a discuţiei

directe

C!n(!)ma)e ,i c!mplian . c!mp!)tamental. n clas. ridică problema acţiuniide in7uenţă educaţională des ăşurată de cadrul didactic !n scopul respectăriinormelor e'plicite de către elevi, care se soldează, de cele mai multe ori, cu

enomene de con ormare acceptată. Con ormarea este defnită ca sc8imbare acomportamentului unei persoane !n sensul aderării la anumite seturi normative şistandarde larg acceptate la nivel de grup

5tadiile in3uenţei sociale -v. Nalman, 1


11/17

- didactice -imaginea $ atitudinea cadrului didactic despre proiectare, strategie,interacţiuni, evaluare

- socio-educaţionale -surprinzDnd di erenţele !ntre elevi, după statutul părinţilor,se', rasă, etnie

- deontologice -vezi semnifcaţiile date codului deontologic de către pro esor! credinţele " convingerile psihopedagogice -vezi organizarea durabilă a

percepţiilor şi cunoştinţelor cadrului didactic !n domeniul său specifcast el, personalitatea cadrului didactic ia o nouă con#guraţie - personalitatea

cristalizată , cu următoarele componente interne :- competenta ştiinţi#că -cunoştinţe, inteligenţă, creativitate, iniţiativă, capacităţi

de transmitere a in ormaţiilor- competenţa psi%osocială -adaptarea la roluri diverse, capacitatea de comunicare

atDt cu grupul, cDt şi izolat etc- competenţa managerială -vezi gestionarea situaţiilor specifce- competenţa psi%opedagogică -capacitatea de accesibilizare a in ormaţiilor

didactice, !nţelegerea elevilor, creativitatea didactică, empatie, tact pedagogic

(ntregul sistem al personalităţii cristalizate este convertit !ntr&o variantăoperaţională: stilul educaţional -Gmodul pre erat de comportamentH 9 3eissler .

2aportat la intervenţiile absolut necesare din situaţiile de criză, stilul educaţionaldevine stilul managerial al cadrului didactic !n clasa de elevi

tilul managerial al cadrului didactic L proces de identi#care& organizare&activizare& in3uenţare a resurselor umane şi te%nice ale clasei& $n scopul realizăriio"iectivelor educaţionale.

Tipu)i de stilu)i manage)iale : Sroom: autocrat 6& autocrat 66& consultativ 6& consultativ 66& grupFic ert: autoritar e ploatator& autoritar "inevoitor& consultativ& participativdepind de personalitatea cadrului didactic şi de variabilele situaţionale, find

orientate fe pe relaţie, fe pe sarcină, fe pe efcienţă.era dinamică a activităţii manageriale a cadrului didactic este construită !n Eurulurmătoarelor )!lu)i:

& planifcarea& organizarea& controlul şi !ndrumarea& evaluarea& consilierea& decizia

Plani8ca)ea& sistem de decizii privitoare la o serie de obiective, resurse, acţiuni de !nteprins

- su"etapele plani#cării :analiza ciclului managerial anteriordiagnoza stării iniţialeprognozaalcătuirea planului

- rezultatul activităţii de plani#care L planul , ce descrie modul de utilizare !ntimp a resurselor pentru atingerea obiectivelor stabilite şi care trebuie să fe unul7e'ibil, creativ

& o"ună plani#care 7 corelaţia optimă dintre obiective # resurse # timp

O)gani&a)ea: & presupune acţiuni, miEloace operaţionale prin care să se valori#ce optim

resursele pentru atingerea o"iectivelor $n condiţii de e#cienţă şi e#cacitate ma imă.& cere cadrului didactic cunoaşterea miEloacelor operative, locului, rolului precis alfecărui membru al grupului&clasă şi a capacităţilor sale

11


12/17

& organizarea unor reţele de comunicare de către managerul clasei !ndeplineşte,din această perspectivă, uncţtia de unifcare a activităţii clasei pentru atingereascopului propus; confguraţii ale reţelelor de comunicare in clasa de elevi:

roatălanţcircularădesc8isă

& cadrului didactic !i revine totodată şi sarcina de evitare a barierelor dincomunicarea educaţională:

lipsa de in ormaţiipercepţii di erite asupra mesaEuluidistorsiuni ale mesaEuluiperturbări ale canalului de transmitere

& deosebit de importantă pentru elevi rămDne consemnarea de către diriginte aatri"uţiilor generale -activităţile !ndeplinite zilnic $ săptămDnal, activităţileindividuale $ colective, colegii cu care colaborează

& un e'emplu specifc de bună organizare L 8egulamentul de 9rdine 6nterioară-2O

principii ale organizării:& coordonarea -sincronizarea obiectivelor individuale cu cele comune& ec8ilibrul autoritate 9 putere 9 responsabilitate& unitatea de comandă& delegarea- rezultatul activităţii de organizare L programe de acţiuni , cu specifcarea clară

şi precisă a termenelor şi a responsabilităţilor pe intervale de timp controlabile

C!nt)!lul ,i nd)uma)ea& de evitat de către cadrele didactice ignorarea sau accentul e'cesiv pus pe un

ast el de rol managerial.- mecanism reglator de ansamblu, presupune cunoaşterea stadiului de realizare a

obiectivelor propuse şi identifcarea nivelului de per ormanţă, datorită condiţiilor variate !n care se des ăşoară activitatea instructiv&educativă.& urmăreşte modul de aplicare a prevederilor regulamentare şi depistează operativ

perturbările survenite !n cadrul procesului educaţional, acilitDnd ast el, intervenţiileprompte, optimizarea procesului de !nvăţămDnt

& principalele funcţii ale controlului:uncţia de supraveg8ere a uncţionării procesuluiuncţia de cone'iune inversăuncţia de prevenire a eventualelor situaţii de criză educaţionalăuncţia de corecţie şi per ecţionare

etapele controlului -după . @inga :pregătirea -v. obiectivele, tematica controluluides ăşurarea -strategii directe $ indirecte, implicite $ e'plicitefnalizarea -discuţii, măsuri

& intervalele propuse pentru control depind de: tipul de activitate, gradul deinstruire $ e'perienţă a elevilor, calitatea pregătirii manageriale a cadrului didactic

& controlul trebuie asociat , !ntotdeauna, cu o $ndrumare activă& ritmică& temeinică

Evalua)ea& evaluarea de tip managerial nu se con undă cu cea de tip docimologic& presupune veri#carea măsurii $n care o"iectivele dintr-o etapă managerială au

fost atinse , atDt din punct de vedere cantitativ, cDt şi calitativ- pasii evaluării sunt:a) obţinerea unui volum optim şi relevant de informaţii & prin intermediulunor instrumente de genul:

dărilor de seamă statisticein ormărilor periodice din partea unor elevi

1


13/17

analiza documentelor scrise ale elevilor-= prelucrarea statistică , presupune:

organizarea sistemului de dateanaliza enomenelor -prin mărimi, valori statisticerespectarea principiilor fdelităţii şi validităţii, etc.

c) elaborarea aprecierilor , are !n vedere:emiterea unor Eudecăţi de valoare asupra datelor prelucrate

posibila colaborare cu consilierul şcolarevaluarea rămDne un undament psi8ologic şi managerial oarte efcientpentru optimizarea proceselor interacţionale din clasa de elevi

C!nsilie)ea& managerul -cadrul didactic trebuie să fe accesibil, !nţelegător, pregătit din

punct de vedere psi8ologic, interesat de cauza elevului.& Consilierea presupune o relaţie specială $ntre cadrul didactic şi elevul $n nevoie ,

cu scopul declarat de a&i o eri suport emoţional !n depăşirea obstacolelor cu care secon runtă la un moment dat instrument 8olistic, eclectic, comple'.

- fazele consilierii : formularea problemei -!n această ază, se !ncearcă defnirea problemei cucare se con runtă subiectulcon$gurarea situaţiei ideale -este aza !n care subiectul este spriEinit !nidentifcarea alternativelor, soluţiilor de ameliorare $ rezolvare a problemeisaleelaborarea planului de acţiune -!n această ultimă ază, elevul, !mpreunăcu cadrul didactic, va stabili paşii pe care !i are de parcurs pDnă laatingerea noilor obiective, f'ate !n azele anterioare; cadrul didactictrebuie să supervizeze $ monitorizeze punerea !n aplicare a planuluielaborat de elev

Deci&ia educa i!nal.& presupune un proces de alegere conştientă& selectare a unei linii de acţiune, din

mai multe alternative& pentru a aEunge la realizarea obiectivelor stabilite& !n uncţie de anumite criterii, deciziile se clasi#că ast el:a* după gradul de cunoaştere a efectelor

decizii de rutinădecizii creatoare

b * după c(mpul de acţiune& nivelul ierar%ic implicat strategice -de politică şcolarătactice -privesc actul educaţional din clasăprincipalele etape ale actului decizional sunt:

a) pregătirea decizieiidenti#carea pro"lemei -prin control curent, sondaEe psi8osociale, sesizareaproblemei de către actori e'ternio"ţinerea informaţiilor -presupune cunoaşterea cauzelor care au generatabaterile şi olosirea unor metode ca: observaţia, testul, studiul de cazselectarea& organizarea şi prelucrarea informaţiilor -pune !n evidenţănecesitatea trierii in ormaţiilor, olosindu&se anumite GfltreHela"orarea variantelor de acţiune şi a proiectelor de măsuri -şi comparareaavantaEelor $ dezavantaEelor, punctelor tari $ punctelor slabe ale acestora

-= adoptarea deciziei şi măsurile de aplicarepresupune alegerea variantei$lor per ormante, adică a acelora care pot o erirezultatele cele mai bune, !n cel mai scurt timp şi cu c8eltuieli minimecea mai efcientă ormă de adoptare a deciziei se dovedeşte cooptareaelevilor, contribuind ast el, la educaţia pentru participare

c= aplicarea deciziei şi urmărirea îndeplinirii ei , vizează:comunicarea deciziei -!ntotdeauna la timp, ără de ormărie plicarea şi motivarea ei $n faţa elevilor -printr&o serie de argumenteorganizarea acţiunii practice -vezi comunicarea termenelor şi aresponsabilităţilor

1"


14/17

controlul $ndeplinirii decizieireglarea optimală a acţiunii -vezi motivaţiaadoptarea unor decizii de corecţie a deciziei iniţialeevaluarea rezultatelor #nale

d) atributele vitale ale unei deci&ii -după Sroom :calitateaacceptarea şi apropierea de către personal a deciziei -impune adeziunea!ntregului colectiv la deciziealegerea deciziei care ia cel mai puţin timp

+# CONSECINŢE ALE UNUI MANA3EMENT DE%ECTUOS AL CLASEI

Kn management defectuos al clasei poate f uşor identifcat şi prin luarea !nconsiderare a cDtorva consecinţe ce se mani estă la nivelul elevilor, precum:

obosealalipsa de motivareminciunaagresivitatea

şi pe care un manager nu ar trebui sa le ignore.

O-!sealae e'plicată prin două tipuri de teorii :

& teoriile 8umoral 9 locale -v. teoriile to'inelor, ale pierderii resurselor energeticeale organelor care lucrează

& teoria sistemului nervos central -v. sc8imbările de activism ale corte'ului actori determinanţi ai oboselii de tip managerial sunt:& activităţi şi sarcini repetitive şi monotone& absenţa cone'iunii inverse reale& lipsa motivaţiei& durata şi intensitatea inadecvate ale activităţilor de tip educaţional,

supra!ncărcarea& interesul scăzut al elevilor pentru activităţi instructiv&educative, conduse

inoportun de cadrul didactic& din punct de vedere al managementului clasei de elevi, ne interesează:

oboseala obiectivă -ce se instalează !n urma unor activităţi instructiv&educative epuizante, prelungite, mani estată printr&o reduceresemnifcativă, măsurabilă a cantităţii şi calităţii rezultatelor eleviloroboseala subiectivă -vezi sentimentul de delăsare şi epuizare, c8iarplictiseală, aceasta din urmă reprezentDnd un grad mai scăzut al oboselii,precum şi un simptom natural al instalării ei

/ai deosebim:din punct de vedere al e ectelor asupra organismului, o"oseala cronică de cea

o"işnuită o"oseala primară -apare după debutul activităţii de cea secundară -aparela s Drşitul activităţiio"oseala locală de cea totală ) atunci cDnd este a ectat !ntregul organismsau numai anumite organe ale sale

un bun manager nu ignoră niciodată disponibilităţile la e ort limitate ale elevilorsăi

Lipsa de m!tiva)ee recunoaşte statutul motivaţiei, !n calitatea sa de componentă crucială a

procesului de !nvăţămDnt. 6 lementele clasice care privesc motivaţia !n sala de clasăsunt:

& motivaţia intrinsecă $ e'trinsecă& motivaţia cognitivă $ a ectivă& autocontrolul motivaţional sau GautostimulareH ->andura

1#


15/17

Cadrul didactic trebuie să fe preocupat de promovarea unor strategii de susţineremetacognitivă a motivaţiei elevilor pentru $nvăţar.Timmerman -1


16/17

Criza poate f defnită ca un eveniment sau un comple de evenimenteneaşteptate& dar şi neplani#cate& generatoare de periculozitate pentru climatul&sănătatea ori siguranţa grupului respectiv şi a mem"rilor acestuia.

Cer din partea cadrului didactic un e ort semnifcativ, strategii de intervenţieerme, dar prudente, căci intervenţiile stDngace sau c8iar nonintervenţiile cadrului

didactic nepregătit pot avoriza e'tensia crizei./aracteristicile unei crize sunt:& izbucnirea instantanee, declanşarea ără avertizare& debutul prin a ectarea sistemului in ormaţional& instalarea climatului de insecuritate, con uzie, c8iar panică& impresia de insolvabilitate& atipismul.

radul cel mai mare de nocivitate !l reprezintă !nsă, G traumatismele& psihice şicele de tip organizatoric

principalele tipuri de crize -după S. 38inea, V


17/17

11 Modul II Disciplina Optionala 1 Manag Clasei de Elevi_r

Documents

Transcript of 11 Modul II Disciplina Optionala 1 Manag Clasei de Elevi_r