1018

Au uitat de tragedia din Colectiv?!

Doar 40 de persoane au venitsă-l susţină pe Radu SienerthUn spectacol caritabil de excepţie, organizat pentruvictimele din Clubul Colectiv şi, mai ales, pentruRadu Sienerth, abia a strâns 40 de oameni în ClubulRevival din Petroşani. În contrapartidă, însă, auvenit pompierii, pe la orele 24. Pentru a patra oarăîn ultima perioadă.

Stare de alertă în Colonie.

Poliţiştii dinPetroşani puşiîn alertă dedoi hoţi dehuilă

Ca pe vremuri.Creştere record aproducţiei industrialeîn judeţCine citeşte datele puse la dispoziţie de DirecţiaJudeţeană de Statistică Hunedoara ar putea credecă ne-am întors în comunism. Datele oficiale aratăcă, în judeţul nostru...

În cazulcontractelor dela Conversmin,expertizătehnică peexecuţia delucrări

Preşedintele PSDHunedoara şi-aangajat o casă deavocatură pentrua-l apăra de ANI

Bătălie aprigăpentru primăriela PSD PetrilaJocuri de culise, negocieri şi dis-cuţii în rândul PSD Petrila. Totulare ca miză candidatura pentrufuncţia de primar al oraşuluiPetrila, poziţie ce e dorită deedilii care astăzi se află...

Ultimii 10 ani.

Statul a pompatpeste 200 milioaneeuro în închiderimine si niciun leu înretehnologizarea dinValea Jiului

Incredibil.

Primăria Petrilaa refuzat oambulanţăSMURD pentrucă nu era nouă

Secretarul de stat dinministerul Energiei,Bogdan Badea (ALDE)a demisionat dinfuncţie, la fel cum aufăcut majoritatea sec-retarilor de stat aiALDE. Badea nu faceparte astfel, dintresecretarii de stat care,potrivit copreşedin-telui ALDE- DanielConstantin - au rămasîn ministere pentru căau fost solicitaţi deminiştri să rămână,”fiind singurii carecunoşteau cum sămeargă lucrurile maideparte”.

An u l V , n r . 1 0 1 8 ,A n u l V , n r . 1 0 1 8 , 16 pa g i n i , Ma r ţ i , 24 n o i emb r i e16 pa g i n i , Ma r ţ i , 24 n o i emb r i e 2 0 1 5 , P r e ţ 12 0 1 5 , P r e ţ 1 l e ul e u

>>> pag. 3

>>> pag. 12>>> pag. 4

>>> pag. 5

>>> pag. 13>>> pag. 7>>> pag. 15 >>> pag. 9

Demisionarul Bogdan Badea:

”Complexul Energetic Hunedoara este crucialpentru sistemul energetic naţional„

>>> pag. 10

2222

Marţi, 24 noiembrie 2015Marţi, 24 noiembrie 2015Diverse

AnunţS.C. ZONA D S.R.L comercia lizeaza toatetipurile de betoane si mixturi asfaltice la

cele mai avantajoase preturi. Pentru detaliisi comenzi, contactati-ne la telefon/fax

0254/546080 sau [email protected].

Luni , 23 noiembrie 2015Luni , 23 noiembrie 2015

07:00 Ştirile Pro Tv 10:30 La Maruţă (R) 12:00 Vorbeşte lumea 13:00 Ştirile Pro Tv 14:00 Vorbeşte lumea 16:00 Lecţii de viaţă 17:00 Ştirile Pro Tv 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile Pro Tv 20:30 Masterchef 22:3012 Las fierbinţi 23:30 Ştirile Pro Tv 00:00 Homeland:Reţeaua terorii 01:00 Jane şi Maura: De-tectivi în Boston 02:00 Lecţii de viaţă (R) 03:00 Vorbeşte lumea (R) 05:30 La Maruţă (R) 20:00 Observator special 20:30ap Şerifi de România 23:3015 Un show păcătos 01:00 Şerifi de România(R) 03:30 Observator special(R) 04:00 Acces direct (R) 06:00 Observator

07:00 Ştirile Pro Tv 10:30 La Maruţă (R) 12:00ap Vorbeşte lumea 13:00 Ştirile Pro Tv 14:00 Vorbeştelumea 16:00 Lecţii deviaţă 17:00 Ştirile Pro Tv 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile Pro Tv 20:30 Masterchef 22:30 Las fierbinţi 23:30 Ştirile Pro Tv 00:00 Homeland:Reţeaua terorii 01:00 Jane şiMaura: Detectivi înBoston 02:00 Lecţii deviaţă (R) 03:00 Vorbeştelumea (R)

07:00 Telejurnal matinal 08:00 Telejurnal matinal 09:00 Tezaur folcloric (R) 10:00 Tot ce contează 11:00 Viaţa cu Derek - 2episoade 12:00 Teleshopping 12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:55 Vorbeşte corect! 17:00 Nocturne 18:00 Europa mea 19:00 Repriza a treia 19:45 Vorbeşte corect! 19:55 Starea zilei 20:00 Telejurnal 21:00 Vorbeşte liber! 22:30 Starea zilei 22:35 Starea naţiei 23:35 Eroi de week-end 01:05 Politică şi delicateţuri 02:00 Un doctor pentru dum-neavoastră 03:00 În grădina Danei 03:25 Telejurnal 04:15 Vorbeşte corect 04:20 Europa mea 05:10 Vorbeşte liber! 06:25 Teleshopping

07:15 Focus din inimaRomâniei (R) 08:20 Focus Magazin (R) 09:00 Sănătate cu Stil (R) 09:30 Teleshopping 10:00 Putere şi Glorie (R) 11:00 Teleshopping 11:30 Ajutor! Vreau săslăbesc! 13:20 Teleshopping 13:50 Nimeni nu-i perfect (R) 14:30 Teleshopping 15:00 Râzi şi câştigi 15:30 Trăsniţi din NATO (R) 16:30 Focus 17:00 Cireaşa de pe tort 18:00 Focus 19:30 Focus Magazin 20:15 Cronica cârcotaşilor(R) 21:00 Putere şi Glorie 22:00 Trăsniţi din NATO (R) 22:45 Focus din inimaRomâniei 23:15 Focus Magazin (R) 00:00 Anul fara Mos Craciun 02:00 Cronica cârcotaşilor(R) 02:45 Trăsniţi din NATO (R) 03:30 Nimeni nu-i perfect (R) 03:45 Anul fara Mos Craciun(R) 06:00 Focus (R) 06:45 Teleshopping

RRee ţţ ee tt ăă CCuu ll ii nn aa rr ăă

Scrob de oua cu branza telemeacu sediul în Hunedoara, Piaţa Iancu de Hunedoara nr.1, angajează:- SUDORI cu experienţă şi cunoştinţe desudare prin procedeul MIG-MAG.- LĂCĂTUŞI cu experienţă în lucrări deconfecţii metalice sau de întreţineremaşini unelte.Asiguram cazare sau transport pentrunavetă.CV-urile se pot depune la sediul societăţiiRECOM SID SA in Hunedoara, prin fax la0254207022, sau prin e-mail: [email protected]. Informaţii supli-mentare se pot obţine latel.0254207022.

S.C. RECOM SID S.A.

AnunţTraducător autorizat de Ministrul Justiţiei, cu oexperienţă de peste 7 ani in domeniul traduc-erilor şi colaborare permanentă cu Tribunalul

Hunedoara, efectuez traduceri pentru perechilede limbi Română – Engleză, Engleză –

Română. Preţurile se negociază în functie delimbajul documentului şi termenul de predare.

Contact: Monica-Magdalena Florescu telefon: +0721172968

email: [email protected]

Mihaela MIHAI, Carmen COSMAN-PREDA,Sergiu BALABAN DUCK

EEddiittoorriiaalliişşttii::Nicu TAŞCĂ, Ionuţ DRĂGOTESC

Amarildo SZEKELY, Lucian N. MURĂRESCU

Cotidian regional tipărit la Tipografia ProdCom Tg.Jiu

IngredienteOua - 5 bucCeapa alba - 2 bucTelemea de vaca -300 g saude oi si neaparat sa fie matu-rata, altfel se cam topeste - nueste grav dar nu este chair cetrebuieSmantana - 1 pahar sauamestec de smantana cuiaurt, chefir, lapte batut, etcUlei de floarea soarelui - 100ml

Ma intati pregatiti toate ingre-dientele, pentru ca procesulefectiv de gatit este destul derapid si trebuie sa le aveti laindemana pe toate gata.Deci, branza telemea se daprin razatoarea mare sau sefaramiteaza cu o furculita.Ouale se bat bine cu un telsau furculita.Apoi adaugati la ouaamestecul de smantana, batetibine.V-am spus ca atunci cand nuam nimic din lactate prinfrigider pun numai apa si estetot foarte buna.Ceapa se curata, spala si se

taie marunt.In tigaie incalziti uleiul sipuneti ceapa la calit - ameste-cati periodic.Cand se rumeneste usorceapa, adaugati branza pre-gatita - da, nu este o greseala,branza se pune la prajit im-preuna cu ceapa. Amestecatibine.Nu va speriati daca pe parcursbranza se va topi, depinde catde maturata este si cat degrasa. Lasati cam 5 minbranza la calit impreuna cuceapa.Apoi urmeaza amestecul deoua, il turnati in tigaie siamestecati incet si continuu.Veti observa pe parcurs ce

amestecati ca aceasta com-pozitie se ingroasa treptat.Dupa ce se ingroasa compozi-tia, devine ca o omleta maimoale, puteti s-o mai lasati 5-10 min la foc mediu sa se maicoaca. De obicei de sare nutrebuie potrivita, pentru cabranza este suficient desarata.In plus daca va place si avetiputeti adauga putin curry ptculoare (asta nu-i dupa retetabunicii:) sau ierburi uscate,dara fara aroma puternica,ceva gen patrunjel.Se serveste cu mamaliga caldasi putin mujdei.

Pofta Buna!

3333

Marţi, 24 noiembrie 2015Marţi, 24 noiembrie 2015Actualitate

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro ��

Demisionarul Bogdan Badea:

”Complexul Energetic Hunedoaraeste crucial pentru sistemul energetic naţional„

Proaspăt demisionat, Badeaa declarat, luni, pentruGazeta de Dimineaţă, că varămâne în sectorul ener-getic, afirmând totodată căpentru sistemul energeticnaţional CEH este „cru-cial„.

”Complexul EnergeticHunedoara este cru-cial pentru sistemulenergetic naţional şieste o datorie pentruorice echipă săsalveze această soci-etate energetică.Cred că pe perioadamandatului meu amimplementat cu suc-ces programe care serefereau la CEH. Amcontribuit la acor-darea ajutorului desalvare şi amdemarat procedurapentru acordarea aju-torului de restruc-turare, care ar trebuisă fie finalizată înmartie 2016. Suntconvins că acestproiect va fi dus labun sfârşit de nouaechipă”, a declarat,pentru Gazeta deDimineaţă, BogdanBadea.

Badea va rămâne în sis-temul energetic. Nici nu are

cum altfel, întrucât acestaeste la curent cu energiaregenerabilă şi chiar cu cer-tificatele de carbon. Da,acele hârtii pentru careCEH a avut nevoie deîmprumutul de la Guvernpe care oficialii l-au numitpompos ”ajutor de sal-vare”.Declaraţia de avere,depusă în 29 decembrie2014 de Bogdan Badea,notifică o calitate de mem-bru CIFGA EximbankRomânia de unde a încasat29.666 lei şi pe cea demembru ComisieCoordonare conform HG590/2006 (pentru apro-barea strategiei de restruc-turare, privatizare şiatragere de investiţii) laCUPRUMIN de unde aîncasat 41.357 lei.Secretarul de stat Badeaeste un băiat deştept, careînţelege exact şi mecanis-mul certificatelor de CO2.În anul 2012, potrivit unuianunţ privind începereaproiectului “Valorificarearesurselor regenerabile deenergie prin investiţie încentrala electrică pe bio-masă în oraşul Horezu”(Vâlcea), Bogdan Badeafigura ca manager deproiect la KDF Energy –societate care se autointit-

ulează “partenerul specialistîn energie şi certificateCO2�. Cu alte cuvinte,KDF Energy este jucător peBursă, adică vinde certifi-cate CO2. Acele “bilete”pentru care CEH a avutnevoie de sprijin de la stat.Asociatul unic al KDFEnergy, potrivit MonitoruluiOficial 5536/26.10.2009,figura George Brăiloiu, năs-cut la Tg. Jiu, cu domiciliuîn Bucureşti. Brăiloiu,spune presa din Vâlcea,este cunoscut ca jucătorulcare a făcut avere cu certifi-catele de CO2. Acestacumpăra, pe sub mână,ieftin biletele de la com-paniile de stat carepoluează (gen CEH, CEO)şi le vindea şi de opt orimai mult.Secretar de stat pe energie,Badea a făcut parte din del-egaţia României care lunatrecută a prezentat laBruxelles planul de restruc-turare a CEH întocmit decei de la ISPE. Plan care,potrivit informaţiilor GDDnu a fost avizat.Badea declara atunci cădelegaţia României aprezentat Comisiei

Europene un draft nu unplan final şi că autorităţilefac demersuri pentru atransforma ”ajutorul de sal-vare„ (cele 98 milioane delei împrumutate CEH dinveniturile de privatizare-n.r.)în ajutor de restructurare.Badea nu a pierdut timpulla Bruxelles, chiar dacă nua rezolvat CEH-ul. Acestale-a cerut europenilor aju-toare de stat pentru energiaregenerabilă, adică aceaparte din sector direct con-curentă - şi chiar neloială-energiei pe bază de căr-bune.

”Trebuie să continuămsă revizuim şi săîmbunătăţim orien-tările UniuniiEuropene privind aju-toarele de stat pentrumediu şi energie, ast-fel încât să putemcuprinde noi regle-mentări în ceea cepriveşte acordarea deajutoare pentru seg-mentele de mediu şienergie. (...) Cuocazia acesteiîntrevederi am discu-tat despre identifi-carea celor mai bune

modalitaţi pentruacordarea de ajutoarede stat în zona deenergie şi cuprecădere în zona deenergie regenerabilăşi bio-combustibil.Atât eu personal, câtşi reprezentanţiicelorlalte ţări mem-bre ale UniuniiEuropene, suntem deacord că orientărileUniunii Europeneprivind ajutoarele destat pentru mediu şienergie au fostîmbunătăţite şi cătrebuie să continuămsă le reformăm pen-tru a putea cuprindenoi reglementări înceea ce priveşte acor-darea de ajutoarepentru sursele deenergie”, spunea dupădiscuţiile de laBruxelles, BogdanBadea.

Situaţia CEH este una com-plicată. În ciuda declaraţi-ilor menite să menţină lin-iştea în Valea Jiului şijudeţului Hunedoara,viitorul sectorului miniero-energetic este incert.

Secretarul de stat din ministerulEnergiei, Bogdan Badea (ALDE) ademisionat din funcţie, la fel cum aufăcut majoritatea secretarilor de statai ALDE. Badea nu face parte astfel,dintre secretarii de stat care, potrivitcopreşedintelui ALDE- DanielConstantin - au rămas în ministerepentru că au fost solicitaţi deminiştri să rămână, ”fiind singuriicare cunoşteau cum să meargălucrurile mai departe”.

4444

Marţi, 24 noiembrie 2015Marţi, 24 noiembrie 2015Actualitate

Gazeta de Dimineaţă


Ca pe vremuri.

Creştere record a producţieiindustriale în judeţ

Mai bine şi ca anul trecut...Astfel, în septembrie s-a înregistrato creştere a producţiei industrialefaţă de luna precedentă cu 68,6%faţă de luna anterioară. Acest lucrus-a datorat, însă, faptului că înaugust s-au acordat foarte multeconcedii, iar în unele firme dinjudeţ chiar nu s-a lucrat deloc înultima lună de vară a lui 2015. Cutoate acestea, comparativ cu lunaseptembrie 2014, debutul toamneidin acest an a adus o creştere aproducţiei industriale de 6,2 pro-cente. Cea mai spectaculoasăcreştere, de 99%, s-a înregistrat îndomeniul mobilei, alte domenii încare au fost consemnate plusurisemnificative fiind industria alimen-tară (46,7%) şi fabricarea autove-hiculelor de transport rutier (46,5%)şi a substanţelor şi a produselorchimice (46%). Bineînţeles că au

fost şi scăderi în diferite domenii,principalii indicatori negativiregăsindu-se la produse textile (-25,3%), producţia şi furnizarea deenergie electrică şi termică ( -22,4%), extracţia cărbunelui ( -16,1%) sau fabricarea echipa-mentelor electrice ( - 13,8%). Înacest context s-a înregistrat şi oscădere a stocului de produse finitedin judeţ, de 3,3 procente, acestafiind mai ridicat în metalurgie(26,6%), industria unor produse dinminerale nemetalice (21,8%) şi fab-ricarea altor mijloace de transport(21,3%).

...dar nu se simte în buzunare

De asemenea, s-a înregistrat şi ocreştere considerabilă a productiv-ităţii muncii în septembrie faţă de

august anul curent, de 67,8 pro-cente, iar plusul înregistrat faţă deperioada similară a anului trecut afost de 6,6%. Cu toate acestea,salariile hunedorenilor cam batpasul pe loc, înregistrându-se ocreştere nesemnificativă la acestcapitol, de doar 0,3%. Mai exact,venitul brut a fost de 2.039 de lei,iar salariul net, cel care rămâne înbuzunare, era de 1.471 de lei. Peramuri de activitate, câştigul salarialmediu net, în septembrie 2015, afost de 1.157 de lei în agricultură,silvicultură şi servicii anexe, de1.570 de lei în industrie şi con-strucţii şi de 1.355 de lei în servicii.Raportat la media naţională, salariul

unui hunedorean este pe locul 21în ţară din 42 de judeţe, venitul brutpe ţară fiind de 2.541 de lei, iar celnet de 1.833, ceea ce, în procente,înseamnă că un angajat din judeţulnostru primeşte cam cu 20% maipuţin faţă de alţii. Cine vrea săprivească partea plină a paharuluipoate spune că, faţă de alte judeţe,la noi este destul bine, ceilalţi însă,majoritarii, chiar în condiţiile încare veniturile au crescut, în com-paraţie cu prima lună de toamnă aanului trecut, cu circa şapte pro-cente, sunt de părere că salariilehunedorenilor sunt de mizerie.

Amarildo SZEKELY

Cine citeşte datele puse la dispoziţie de DirecţiaJudeţeană de Statistică Hunedoara ar putea credecă ne-am întors în comunism. Datele oficiale aratăcă, în judeţul nostru, producţia industrială şi pro-ductivitatea muncii au crescut cu aproape 70 deprocente. Aceasta s-a înregistrat în luna septem-brie, dar s-a datorat, în special, concediilor şiîntreruperilor de activităţi din august.

Petrila. Pistele de biciclete rămân în aerCel mai estic oraș alVăii Jiului nu are, laacest moment, nicimăcar 100 de metride pistă pentru bici-clete deși exista unproiect în acestsens.

La Petrila, pistele pentrubicicliști rămân proiectepentru viitor. Asta pentrucă până acum autoritățilenu au reușit să constru-iască tronsoane destinateexclusiv bicicliștilor. Înurmă cu câțiva ani a exis-tat un proiect care

prevedea amenajareamalurilor Jiului astfel încâtacestea să poată constituizone de plimbat cu bici-cletele, însă nici până laacest moment proiectul nua fost pus în practică.”Proiectul a fost respins.Pistele pentru bicicleteurmau să fie construite peun proiect cu bani de laFondul pentru Mediu, însăacel proiect a fost respins.Am avut proiecte de infra-structură importante pecare le-am implementatsau suntem în curs deimplementare. Pe viitor nevom ocupa și de pistele

pentru bicicliști”, adeclarat, pentru Gazeta deDimineață, Vasilică Jurca,viceprimarul orașuluiPetrila.În Valea Jiului doar laPetroșani și Vulcan existăpiste destinate bicicliștilor,însă acestea însumeazădoar câteva sute de metri.În capitala Văii Jiului,pista pentru biciclete afost amenajată pe un tro-tuar aferent străzii AvramIancu, cea care duce sprepiață, iar la Vulcan pistapentru bicicliști se află peBulevardul Mihai Viteazu.

Mihaela MIHAI

www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro ��

5555

Marţi, 24 noiembrie 2015Marţi, 24 noiembrie 2015ActualitateGazeta de Dimineaţă

Incredibil.

Primăria Petrila a refuzat o ambulanţăSMURD pentru că nu era nouăModulul SMURD Petrila,care funcţionează în cadrulSVSU, a fost dotat cu oautoutilitară second – hand,fabricată în 2006 şi dotatăcu aparatură învechită.Ambulanţa s-a defectat demai multe ori, iar în sep-tembrie a fost scoasă dinintervenţie în condiţiile încare costul reparaţiilor, esti-mate la 25.000 de lei, ar fidepăşit posibilităţile finan-ciare ale administraţiei pub-lice locale. ParamediciiSMURD ar avea nevoie deo nouă maşină de inter-venţii, dar demersurilefăcute în acest sens au scosla lumină o situaţie incredi-bilă. Primăria Petrila arefuzat o ambulanţă absolutfuncţională pe motiv că nuera nouă.

“În perioada iulie-sep-tembrie 2014,Inspectoratul Generalpentru Situaţii de

Urgenţă a întreprinsdemersurile necesarepentru transferulunei ambulanţefuncţionale către uni-tatea administrativ-teritorială Petrila,însă autorităţileadministraţiei publicelocale au refuzat pre-luarea ambulanţeiprin contract decomodat, invocândmotivul că mijloculde transport sanitarnu este nou”, au pre-cizat reprezentanţiiMinisterului AfacerilorInterne.

Primarul Ilie Păducel spunecă nu este un moft al luisolicitarea unei ambulanţe şică i s-a promis din 2014 onouă autoutilitară SMURDpentru oraşul care numărăaproape 30.000 de suflete.

“Nu am fost de acord,pentru că avem dejao ambulanţă veche şiputeau să se scape deresponsabilitate săîmi spună: <<Ţi-amdat deja>>.Ministrul de Interne,vicepremieruilGabriel Oprea, şi sec-

retarul de stat RaedArafat mi-au promiso ambulanţă nouă.Am fost în audienţăşi joi mă duc din noula Bucureşti, la şed-inţa ComitetuluiDirector al AsociaţieiOraşelor dinRomânia şi ampregătit încă unmemoriu. Am vorbitla telefon cu domnulArafat de mai multeori şi în 2014 mi-auspus la fel: nu avemacum, dar promitemcă la anul...”, a spusprimarul Ilie Păducel.

Edilul a explicat că ambu-lanţa SMURD şi-a doveditutilitatea şi la intervenţiilede la unităţile miniere, şi îndiverse cazuri de salvări depe munte, pe lângă faptulcă deserveşte o arie întinsă,un oraş unde spitalul s-adesfiinţat. Păducel a pre-cizat că are răbdare săaştepte pentru că „până laanul mai este o lună!”.Oficialii ministeriali maispun că, la ora actuală,unităţile subordinate IGSUnu au în dotare autospecialefără rulaj, primele resursenoi din această categorieurmând să fie achiziţionatede MS în 2016.La ora actuală, în judeţulHunedoara sunt nouăautospeciale, dintre care 5sunt fabricate în anul 2006şi restul în 2008.

Carmen Cosman -PREDA

Într-o perioadă în care numărul urgenţelor pare tot maimare, iar în cele mai multe dintre cazuri orice secundă con-tează, o primărie din Valea Jiului şi-a permis să refuze oambulanţă SMURD absolut funcţională, pe motiv că nu estenouă. Şi asta în condiţiile în care autoutilitara folosită laintervenţii s-a defectat de mai multe ori, iar în luna septem-brie a fost scoasă chiar din uz.

Scandalul „Cărbune pentru termocentrale” continuăCazane cu abur fierbintePână mai zilele trecute nu a fostfrig afară, dar acum iarna începesă-şi arate colţii, temperaturilescăzând simţitor. În ultimele zile s-aiscat o nouă controversă pe temaasigurării stocurilor de cărbune pen-tru funcţionarea celor două termo-centrale din judeţ, cele de la Mintiaşi de la Paroşeni, dar directorulgeneral al Complexului EnergeticHunedoara (CEH), Emil Floruţ,susţine că nu sunt probleme peaceastă temă şi că, mai mult, existăşi soluţii alternative pentru suduljudeţului. „Termocentrala de laParoşeni se află în revizie, iar aces-te lucrări se apropie de finalizare.Pentru Valea Jiului avem soluţiaalternativă de asigurare a agentuluitermic prin cazane cu abur fierbinte(CAF). Acestea nu au mai fost uti-lizate de ani buni, dar le-am reabili-tat, aşa că pot fi folosite pentruasigurarea încălzirii, nemaifiind

nevoie, în cazul de faţă, să fie por-nită Termocentrala de la Paroşeni”,a declarat directorul general alCEH.

“Este responsabilitatea direc-torilor numiţi de MinisterulEnergiei”În schimb, însă, pentru Devaîncălzirea în regim centralizat nupoate fi asigurată decât cu agenttermic de la Mintia, neexistând osursă alternativă.

“Nici nu vreau să mă gândescla ce s-ar putea întâmpladacă nu se asigură stocul de

cărbune pentru funcţionareape perioada de iarnă aTermocentralei de la Mintia.Acolo şi la CEH sunt numiţidirectori de către MinisterulEnergiei şi aceştia suntresponsabili de ceea ce seîntâmplă cu încălzirea. Spersă avem lămuriri legate deaceastă chestiune la şedinţaConsiliului de Administraţieal Complexului, de pe 25noiembrie”, a spus PetruMărginean, primarul municipi-ului Deva.

S-a trecut pe gazLa ora actuală, în municipiul Devamai sunt racordate la reţeaua cen-tralizată de distribuire a agentuluitermic circa 7.000 de familii, deacest serviciu ajungând să benefi-cieze, în prezent, mai puţin dejumătate din populaţia reşedinţei dejudeţ. De-a lungul anilor, din variimotive, în special legate de preţulridicat al gigacaloriei, devenii auînceput să se debranşeze de la sis-temul centralizat şi să treacă pecentrale termice alimentate, în spe-cial, cu gaz metan. Deşi, în ultimiiani, s-au încercat diverse metode dereatragere a populaţiei spre sis-temul de încălzire centralizat, rezul-tatele nu au fost spectaculoase. Şi,cu toate că de la Mintia se spune căapa caldă nu mai este vărsată înMureş, pescarii au capturi frumoaseîn locul numit...”la apă caldă”.

Amarildo SZEKELY

Chiar dacă la nivel verbal totul pare a fi perfect, înteren, să spunem aşa, situaţia privind asigurareastocului de cărbune pentru sezonul rece şi, implicit,funcţionarea Termocentralelor de la Mintia şiParoşeni, nu este clară. În Valea Jiului există soluţiialternative pentru încălzire, în vreme ce în Deva nu.

6666

MMaarrMMaarrţţ ii,, 2244 nnooiieemmbbrriiee 22001155ii,, 2244 nnooiieemmbbrriiee 22001155Diverse


HHoorroossccoopp

Aveti ocazia sa puneti in practica planurile inlegatura cu o afacere rentabila. Relatiile de pri-etenie au o evolutie buna, insa dorinta dumneav-oastra de independenta ar putea genera tensiuniin familie. Va sfatuim sa fiti diplomat.

Astazi puteti rezolva o problema financiara careva framanta de mai mult timp. In prima parte azilei, este posibil sa vi se propuna o afacere carev-ar putea redresa bugetul. Va recomandam saevitati speculatiile de orice fel.

Nu va grabiti sa incepeti o activitate noua panacand nu le finalizati pe cele deja incepute. Pentrua avea succes pe plan profesional, trebuie sa fitiperseverent si inventiv. Din punct de vederefinanciar, traversati o perioada de instabilitate.

Sunteti in forma si este momentul sa demaratinoi activitati si sa va faceti planuri de viitor pen-tru camin. Partenerul de viata si prietenii vaincurajeaza si va ajuta. Va sfatuim sa va detasatide problemele de moment si sa fiti mai optimist.

Astazi va bucurati de o creativitate deosebita,care va poate ajuta mult la rezolvarea prob-lemelor profesionale. Ar fi bine sa tineti cont desfaturile unei rude mai in varsta. Relatiile pe plansentimental sunt foarte bune.

Incepeti ziua hotarat sa finalizati o lucrare incep-uta mai demult in casa. O femeie mai in varstadin familie va ajuta financiar, dar incearca sa-siimpuna punctul de vedere in legatura cu schim-barile pe care doriti sa le faceti.

Schimbarile pe care le initiati in camin sunt apre-ciate de membrii familiei, dar va sfatuim sa tineticont si de parerile partenerului de viata. Va reco-mandam sa nu incepeti mai multe activitati inacelasi timp.

Se pare ca sunteti nemultumit din cauza ca s-aamanat o calatorie in interes de serviciu. Totraul e spre bine: astazi nu sunt recomandatecalatoriile lungi. Dupa-amiaza puneti bazele uneicolaborari pe termen lung.

Desi aveti multe probleme de rezolvat, va sfatuimsa va menajati sanatatea si sa acordati mai multtimp odihnei. Reusiti sa faceti schimbari impor-tante in camin, care contribuie la imbunatatirearelatiilor cu partenerul de viata.

Va puteti ocupa de problemele financiare nere-zolvate.Daca vi se propune o colaborare, ar fibine sa o acceptati, pentru ca va determina oschimbare in bine in viata dumneavoastra.Ar fibine sa va consultati cu partenerul de viata.

Sunteti nevoit sa faceti cheltuieli neprevazute.S-ar putea sa va schimbati programul in ultimulmoment, pentru a va ocupa de o problemaurgenta a partenerului de afaceri. Se anunta ozi deosebit de incarcata.

Este momentul sa va concentrati atentia asupraproblemelor din camin. Va puteti baza pe intu-itie, dar va sfatuim sa tineti cont si de parerilepartenerului de viata. Dupa-amiaza, o ruda vasolicita sprijinul intr-o problema financiara.


Festivalul ”Talente hunedorene”,la faza finalei

Finala festivalului„TalenteHunedorene” vaavea loc pe datade 28 noiembrie,începând cu ora10, la Teatrul deArtă din Deva.

Festivalul destinat talentelorhunedorene a fost gânditpe trei etape: preselecţiacandidaţilor, pregătirea lorşi festivalul propriu-zis.Acum, după opt luni deantrenamente, cei 15 tineriselectaţi la preselecţia dinfebruarie 2015 vor evoluape scena teatrului devean,în cadrul unui festival-con-

curs.Finala oferă posibilitateacelor de acasă să-şi votezefavoritul prin SMS. Graţiesistemul de televoting, pusîn practică în premieră înRomânia, la un festivaljudeţean, publicul va deveni„al IV-lea membru al juriu-lui”. Marele premiu şi tro-feul festivalului constă într-o piesă compusă şi înregis-trată special pentru câştigă-tor într-un studio profesion-al şi un videoclip muzicalprofesional.

”Prin acest proiect, ne-am propus să facemun prim pas cătreselectarea, educareaşi afirmarea tinerilortalentaţi din judeţul

Hunedoara. GeaninaIosif, Gabriel Cîndea,Viorica Iacob, CostelBălan şi Ioan MariusPopa sunt cei cinciantrenori alături decare tinerii aumuncit pentru a-şidezvolta tehnicavocală, tehnica demicrofon şi mişcareascenică”, spun orga-nizatorii festivalului.

Juriul este compus dinCristina Faur, balerină şidublă campioană naţionalăla gimnastică ritmică,Darius Divian -artist liric şiprofesor la „Facultatea deMuzică din Timişoara” şiDan Mardan, producătormuzical la casa de discuri„Loop Masters” din Anglia.

ANUNŢ DE LICITAŢIEMunicipiul Petroşani – prin DirecţiaAdministrarea Domeniului Public şiPrivat, cu sediul administrativpe str.1 Decembrie 1918, nr.93, judeţulHunedoara, telefon 0254/541220,0254/541221, fax 0254/545903,cod fiscal 4468943, adresa de [email protected],organizează:- licitaţie publică cu strigare în ved-erea vânzării terenului în suprafaţăde 572,0 mp, situat în municipiulPetroşani, str. Dâlja Mare, nr.35/1;- licitaţie publică cu strigare în ved-erea vânzării terenului în suprafaţăde 3250,0 mp, situat în municipiulPetroşani, str. Dâlja Mare, nr.35/1;- licitaţie publică cu strigare în ved-erea vânzării terenului în suprafaţăde 678,0 mp, situat în municipiulPetroşani, str. Dâlja Mare, nr.35/2.

Ofertele se depun într-un exemplarpână la data de 17.12.2015, ora10.00 şi se vor deschide în şedinţapublică din data de 17.12.2015,orele 11.00, 13.00 respectiv 15.00,în sala de şedinţe, la sediul instituţiei.Relaţii, detalii, clarificări cât şi docu-mentaţia de atribuire, se pot obţinepână la data de 15.12.2015, de laDirecţia Administrarea Domeniului

Public şi Privat din cadrul Primărieimunicipiului Petroşani, camera 45,telefon 0254-541220(1), int.132.- licitaţie publică cu strigare în ved-erea vânzării terenului în suprafaţăde 3024,0 mp, situat în municipiulPetroşani, str. Dâlja Mare, nr.56;- licitaţie publică cu strigare în ved-erea vânzării terenului în suprafaţăde 200,0 mp, situat în municipiulPetroşani, str. Gheorghe Doja,nr.23/1;- licitaţie publică cu strigare în ved-erea vânzării terenului în suprafaţăde 105,0 mp, situat în municipiulPetroşani, str. Primăverii, nr.24.Ofertele se depun într-un exemplarpână la data de 18.12.2015, ora10.00 şi se vor deschide în şedinţapublică din data de 18.12.2015,orele 11.00, 12.00 respectiv 13.00,în sala de şedinţe, la sediul instituţiei.Relaţii, detalii, clarificări cât şi docu-mentaţia de atribuire, se pot obţinepână la data de 16.12.2015, de laDirecţia Administrarea DomeniuluiPublic şi Privat din cadrul Primărieimunicipiului Petroşani, camera 45,telefon 0254-541220(1), int.132.

Ofertele se depun la sediulinstituţiei, biroul de regis-tratură, camera 5 sau 7.


7777

ActualitateMMaarrMMaarrţţ ii,, 2244 nnooiieemmbbrriiee 22001155ii,, 2244 nnooiieemmbbrriiee 22001155

Scandalul a pornit cu puţin timpînainte de ora 9.00 a dimineţii deluni. O patrulă din cadrul PoliţieiMunicipiului Petroşani se afla laSpitalul de Urgenţă Petroşani şi areuşit astfel să intervină şi să imobi-lizeze un bărbat care tulburaordinea şi liniştea publică pe holulunităţii medicale. Bărbatul, în vârstăde 38 de ani, aflat sub influenţabăuturilor alcoolice, a spart ungeam de la uşa de acces în incintaspitalului, a ameninţat şi a împinsun bărbat în vârstă de 53 de ani şia lovit un alt bărbat, în vârstă de 48de ani, ambii agenţi de pază ai soci-etăţii ce deserveşte Spitalul deUrgenţă. Scandalagiul a fost imobi-

lizat de poliţişti şi suspus unui con-sult de specialitate în cadrul SecţieiPsihiatrie a unităţii medicalepetroşănene, ulterior fiind trans-portat sub escortă şi internat laSpitalul de Psihiatrie Zam.

“În cauză s-a întocmit dosarpenal sub aspectul săvârşiriiinfracţiunilor de tulburare aordinii şi liniştii publice,lovire sau alte violenţe şi dis-trugere. Poliţiştii Biroului deInvestigaţii CriminalePetroşani efectueazăcercetări pentru clarificareatuturor aspectelor ce ţin deproducerea incidentului, în

funcţie de probele adminis-trate în cauză urmând a sedispune măsuri legale”, au

declarat reprezentanţii IPJHunedoara.

Carmen Cosman - Preda

Scandal la Urgenţa din PetroşaniUn bărbat în vârstă de 38 de ani a provocatun scandal monstru la Spitalul de Urgenţă dinPetroşani şi pentru calmarea lui a fost nevoiede intervenţia poliţiştilor. Ulterior, scandalag-iul a ajuns la Zam, dar cercetările continuă.

Preşedintele PSD Hunedoara şi-a angajat ocasă de avocatură pentru a-l apăra de ANI

Apărarea preşedinteluluiPSD Hunedoara, LaurenţiuNistor, va fi realizată de ocasă de avocatură. Potrivitdatelor de pe portalul Curţiide Apel Alba Iulia, deputat-ul hunedorean va fireprezentat în procesul încare a reclamat ANI deSPARL Buduşan, Albu şiAsociaţii, la care şi aredomiciliul ales. Dosarul a fost înregistrat perolul Curţii de Apel Alba

Iulia în data de 2 noiembrie. Preşedintele PSDHunedoara, deputatulLaurenţiu Nistor, a fost găsitde Agenţia Naţională deIntegritate în conflict deinterese. În mandatul trecut,deputatul hunedorean şi-aangajat fiica la biroul parla-mentar, fiind astfel în con-flict de interese, luna trecutăfiind anunţat verdictulinspectorilor ANI. Ioana Liana Nistor (căsă-

torită Bălan) a fost angajatăla cabinetul parlamentar allui Laurenţiu Nistor înperioada 12.01.2009 –19.12.2012. La acelaşicabinet parlamentar şi înaceeaşi perioadă a fostangajat şi ginerele luiLaurenţiu Nistor. Este exactmandatul în care şi deputat-ul colegiului de vest al VăiiJiului, Cristian Resmeriţă, îlangajase la cabinetul săuparlamentar pe frateleLucian (perioada19.01.2009 –19.12.2012).Potrivit Agenţiei Naţionalede Integritate fiica şiginerele lui Laurenţiu Nistorau încasat de la cabinetul

parlamentar aproape80.000 lei.”Laurenţiu Nistor în calitatede deputat, a încheiat, înlegislatura 2008 – 2012,două contracte civile princare şi-a angajat fiica şiginerele în funcţia de expertîn cadrul propriului birouparlamentar, încălcând, ast-fel, dispoziţiile art. 70 şi art.71 din Legea nr.161/2003. În baza con-tractelor civile încheiate,fiica sa a obţinut veniturisalariale în cuantum total de34.171 Lei, iar ginereleacestuia a obţinut veniturisalariale în cuantum total de45.771 lei”, se arată încomunicatul de miercuri al

Agenţiei Naţionale deIntergitate.În cazul lui Laurenţiu Nistor,inspectorii ANI spun că aintevenit termenul de pre-scripţie de 5 ani pentruconflictul de interese denatură penală, aşa cum esteprevăzut la art. 301 dinCodul Penal. În acestecondiţii, Nistor nu esteacuzat de conflict deinterese penal precumcolegul său de Cameră,Cristian Resmeriţă.Curtea de Apel Alba Iulianu a stabilit încă primul ter-men în dosarul ”Nistor ver-sus ANI”.

Mihaela MIHAI

Preşedintele PSD Hunedoara,Laurenţiu Nistor, contestă raportulprin care Agenţia Naţională deIntegritate l-a găsit în conflict deinterese de natură administrativă.

Luna cadourilor va fi unaplină de surprize la Deva.Primăria şi ConsiliulLocal Deva, în parteneri-at cu instituţiile din sub-ordine, au pregătit oserie de evenimente spe-ciale pentru a marca ZiuaNaţională a României şisărbătorile de iarnă,reprezentanţii municipal-ităţii susţinând că progra-mul lunii viitoare va fiunul deosebit, cu multesuprize pentru localnici.

Primul care ia startul este Atelierullui Moş Cărciun. Manifestarea vaavea loc în perioada 25 noiembrie– 18 decembrie, perioadă în careCentrul Cultural ”Drăgan Muntean”şi Direcţia Publică AdministrareCantina Socială Deva îi invită pedeveni la prima ediţie a atelieruluide creaţie pentru copii ”Atelierul luiMoş Crăciun”.

”Copiii din învăţământul preş-colar şi primar din municipi-ul Deva vor confecţiona"ornamente de Crăciun dinturtă dulce" într-un cadruspecial creat în holul mareal Centrului Cultural”Drăgan Muntean”. Accesulmicuţilor va avea loc pebază de programare. Pentru

a lua parte la această activi-tate, ei s-au înscris în preala-bil la unităţile deînvăţământ de care aparţin”,spun reprezentanţii PrimărieiDeva.

Ca şi anul trecut, la Deva va fiorganizat un târg de iarnă. Acestava avea loc în perioada 28 noiem-brie 2015 - 3 ianuarie 2016, înPiaţa Unirii şi pe zona pietonală aBulevardului 1 Decembrie 1918.Aici, 21 de căsuţe cu produsetradiţionale alimentare şi neali-mentare îi aşteaptă pe deveni sădescopere oferta.La fiecare sfârşit de săptămână, pescena din Piaţa Unirii se vor des-făşura concerte pop-rock şi specta-cole de muzică populară, susţinutede artişti locali.De Ziua Naţională a României, laDeva vor avea loc o serie de mani-festări în aer liber. În prima parteaa zilei de 1 Decembrie va avea loco ceremonie oficială în Piaţa Unirii,urmată de un recital extraordinarsusţinut de Dumitru Fărcaş şi demult-aşteptata paradă militară carese va desfăşura pe B-dul 1Decembrie 1918.În seara de 1 Decembrie va fi por-nit iluminatul festiv de sărbători,eveniment precedat de tradiţionalaretragere cu torţe a structurilorArmatei, IJJ şi ISU Hunedoara.Totodată, pe scena din Piaţa Uniriiva avea loc un concert de fanfară şiun spectacol de muzică populară.

Mihaela MIHAI


8888

MMaarrMMaarrţţ ii,, 2244 nnooiieemmbbrriiee 22001155ii,, 2244 nnooiieemmbbrriiee 22001155Actualitate


Decembrie, luna surprizelor la Deva

Tâlhar arestat preventiv după ce a agresat şilăsat fără bani o vânzătoare din VulcanPoliţiştii au reuşit săprindă un tâlhar, iarinstanţa de judecată adecis că acestareprezintă pericolsocial, motiv pentrucare a admis cerereade arestare preven-tivă. Bărbatul dinjudeţul Dâmboviţa, atâlhărit angajata unuichioşc din Vulcan,după care s-a făcut

nevăzut, fiind însăidentificat într-unmaxi-taxi ce rula sprePetroşani.

”Admite propunereaParchetului de pelângă JudecătoriaPetroşani. Dispunearestarea preventivă ainculpatului VasilescuMarin, pe o durată de30 de zile, de la23.11.2015, până la

data de 22.12.2015,inclusiv, pentruinfracţiunea de tâl-hărie calificată.Respinge cererile for-mulate de avocatulinculpatului, privindluarea măsurii pre-ventive a arestului ladomiciliu sau a con-trolului judiciar”, searată în sentinţa pro-nunţată duminică deJudecătoria Petroşani.

Potrivit poliţiştilor hune-doreni, în data de 21noiembrie, în jurul orei20:00, Poliţia MunicipiuluiVulcan a fost sesizatădespre faptul că la unchioşc situat pe StradaTraian o angajată a fostdeposedată prin violenţă desuma de 470 lei, de cătreun tânăr necunoscut.Suspectul, un bărbat învârstă de 35 de ani, dincomuna Dărmăneşti, judeţul

Dâmboviţa, se afla într-unmicrobuz care se deplasa îndirecţia municipiuluiPetroşani. Poliţiştii aureuşit recuperarea parţială aprejudiciului, asupra suspec-tului fiind găsită suma de350 de lei. Soluţia instanţei de laPetroşani nu e definitivă,aceasta putând fi atacată întermen de 48 de ore de lapronunţare.

Mihaela MIHAI


9999



Bătălie aprigă pentruprimărie la PSD Petrila

Organizaţiile PSD dinjudeţul Hunedoara trebuiesă se decidă şi să trans-mită, până la mijlocullunii viitoare, numele can-didatului pentru primăriela alegerile locale din2016. Lupte mari se dauînsă la Petrila, unde existădouă tabere şi, în ciudafaptului că preşedintelePSD Hunedoara,Laurenţiu Nistor, a cerutsă se ajungă la un acord,lucrurile nu se vor rezolvaprin negocieri, taberelenefiind dispuse sărenunţe.Vasilică Jurca sau IliePăducel. Acestea suntcele două nume pe caresocial-democraţii le aupentru primărie laalegerile de anul viitor.Păducel- primarul în exer-ciţiu- adus de la PDL în2012 tocmai pentru căPSD-ul nu avea un con-tracandidat care să-lînvingă mai vrea patruani în fruntea primăriei,după cum spun surseleGDD. Şi Vasilică Jurca,actualul viceprimar, vreasă fie candidatul PSDpentru primărie, astadeşi, după cum spununele surse, sondajulcomandat îl aşează după

Păducel.Între Ilie Păducel şiVasilică Jurca se duce oluptă oarbă pentru supre-maţie. Niciunul nu estedipus să renunţe şi, chiardacă de la judeţ li s-acerut să ajungă la oînţelegere, lururile suntdeparte de a fi rezolvate.

”Gheorghe Bobar şicu Vasilică Jurcasigur nu vorrenunţa. Urmeazăsă mai vorbească cupirmarul IliePăducel”, spunsursele GDD.

Aceleaţi surse spun că luiPăducel, cei doi i-ar prop-une, în schimbulrenunţării la funcţia deprimar, o funcţie de con-silier, eventual viceprimarsau administrator public. Numai că, deşi are vreo14 ani în frunteaPrimăriei Petrila, IliePăducel nu e dispus sărenunţe la primărie.

”Vreau să candidezca primar în anul2016. Voi candidadin partea oricăruipartid, nu am niciopretenţie, nu m-am

hotărât din careparte a cărui partid,dar dacă e nevoie şide la PartidaRomilor. Nu s-abătut în cuie cine vacandida de la PSD,dar sunt hotărât săcandidez pentru căvreau să finalizezproiectele deînceput şi să iniţiezproiecte noi pentrudezvoltarea oraşu-lui”, declara în varaacestui an, pentruGDD, Ilie Păducel,primarul oraşuluiPetrila.

Mai mult, primarul înexerciţiu îşi asigură şivariantele de rezervă.Dacă PSD-ul nu va mergepe mâna lui, Ilie Păducelse va descurca. A demon-strat-o de când e la

primărie şi aschimbat par-tidele în funcţie denuanţele politice care seaflau la guvernare.

”Ar fi o soluţie (n.r.să candideze dinpartea UNPR).Dacă cele două par-tide (n.r. UNPR şiPSD) se vor uni, seva stabili de la cen-tru cine va candidaşi în urma unui son-daj se va stabili înbiroul judeţean saucel naţional. E pre-matur, preadevreme să negândim la acestaspect, poate vorrămâne doar douăpartide până laalegeri, vedem”,mai spunea primarul.

PNL –prin vocea lui

Bogdan Tâmpău – estedispus să îl preia pePăducel la PNL. Mai alescă Tâmpău i-a promispreşedintelui AlinaGorghiu că îi aduce unprimar de oraş. Şi UNPR-ul lui Vochiţoiu rezolvasetrecerea lui Păducel înbarca secundă careînoată în valurile stângiale spectrului politic. Demenţionat, că între timpşi fiica lui Ilie Păducel atrecut la UNPR. Ilie Păducel, primarul vet-eran al oraşului Petrila, s-a aşezat mereu fărăreţineri la masa candi-daţilor. Pentru el cărţile s-au făcut de multe ori şiîntotdeauna asul dinmânecă l-a salvat, fiindmereu cel mai bun dintrejucători.

Mihaela MIHAI

Jocuri de culise, negocieri şidiscuţii în rândul PSDPetrila. Totul are ca miză

candidatura pentru funcţia de pri-mar al oraşului Petrila, poziţie cee dorită de edilii care astăzi seaflă la conducerea administraţieilocale: primarul Ilie Păducel şiviceprimarul Vasilică Jurca.

11001100

ActualitateMMaarrMMaarrţţ ii,, 2244 nnooiieemmbbrriiee 22001155ii,, 2244 nnooiieemmbbrriiee 22001155


Stare de alertă în Colonie.

Poliţiştii din Petroşani puşi înalertă de doi hoţi de huilă

Hoţii au dat atacul la MinaLivezeni, de unde au sustratnu mai puţin de 50 de sacide cărbune. Au fost sur-prinşi de un paznic pe carel-au ameninţat, iar mai apoiuna dintre persoane arămas lângă agentul desecuritate pentru ca acestasă nu poată suna la 112.Ofiţerul de serviciu dincadrul Poliţiei municipiuluiPetroşani a fost sesizat decătre un agent de securitatece asigura paza E.M.Livezeni, despre faptul că,în seara zilei de20.11.2015, în jurul orei18.00, în timp ce se afla înzona de patrulare din incin-ta E.M. Livezeni, a observato dubă de culoare albăstaţionată lângă banda desteril, din care au coborâtmai multe persoane. Unuldintre bărbaţi l-a ameninţat

pe paznic cu acte de vio-lenţă, după care hoţii ausustras aproximativ 50 sacicu cărbune, timp în careuna dintre persoanele impli-cate a stat lângă agentul depază, pentru ca acesta sănu poată apela numărul deurgenţă 112 sau să îşicheme colegii în ajutor.

“În cauză s-a întocmitdosar penal pentrusăvârşirea infracţiuniide tâlhărie, iar înurma cercetărilor,poliţiştii petroşăneniau reuşit, la scurttimp de la primireasesizării să îi identi-fice pe prezumtiviiautori ai faptei”, audeclarat reprezentanţiiIPJ Hunedoara.

Poliţiştii continuă cercetările

în vederea identificării celor-lalţi participaţi la comitereafaptei.

S-a dat alarma înColonie

A fost revoltă în ColoniaPetroşani, acolo unde domi-ciliază cei doi suspecţi.

Oamenii legii s-au dus să-iridice pe cei doi hoţi dehuilă, dar în apărarea lor ausărit imEdiat familiile aces-tora. Aşa că s-a dispus alar-marea întregului efectiv alPoliţiei MunicipiuluiPetroşani, cu atât mai multcu cât şi cei doi deveniserăviolenţi. În cele din urmă,cei doi suspecţi, în vârstă de

19 şi, respectiv 29 de ani,din municipiul Petroşani, aufost reţinuţi pentru 24 deore, iar luni au fost prezen-taţi Judecătoriei Petroşanicu propunere de arestarepreventivă sub aspectulcomiterii infracţiunii de tâl-hărie.

Carmen Cosman -PREDA

Toate efectivele de poliţie dinPetroşani au fost, duminicăseara, în alertă din cauza

unor hoţi de huilă extrem de violenţişi a familiilor acestora, care au săritimediat să îi apere în momentul încare oamenii legii au vrut să-i ridice.

Gorj.

Subansamble miniere, furate de la cariera PinoasaDoi gorjeni sunt cerc-etaţi de poliţişti pen-tru furt calificat, dupăce au furat mai multesubansamble minierede la o unitateaparţinătoare deComplexul EnergeticOltenia.

Cei doi bărbaţi, de 33 şi 34de ani, au fost prinşi,duminică, pe raza localităţiiRovinari, de un agent de

pază, care a sesizat poliţia.”Poliţiştii din cadrul Secţiei5 Politiei Rurală Rovinari,au fost sesizaţi de un băr-bat, de 43 de ani, dinoraşul Rovinari, agent desecuritate, cu privire la fap-tul că în timp ce efectuaserviciul de pază pe razaunei cariere, a oprit pentrucontrol un autoturism caretransporta subansambleminiere dezafectate”, searată în comunicatul IPJGorj.În urma cercetărilor, a

reieşit faptul că autoturismuleste proprietatea unui băr-bat, de 34 de ani, dinmunicipiul Târgu Jiu.Proprietarul maşinii le-adeclarat oamenilor legii căîmpreună cu un alt bărbat,de 33 de ani, din comunaNegomir, ar fi luat sub-ansamblele de pe raza cari-erei Pinoasa pentru a le val-orifica la depozitul de fiervechi. Cei doi sunt acum cercetaţipentru furt calificat.

Patru răniţi într-un accident pro-dus în afara localităţiiSarmizegetusaTrei adulţi şi o minoră au suferit diverse traumatisme înurma unui accident, după ce autoturismul cu care sedeplasau s-a răsturnat în afara părţii carosabile.”În data de 22.11.2015, în jurul orei 15:00, un băr-bat în vârstă de 46 de ani, din judeţul Sibiu, a conduso autoutilitară pe DN 68, în afara localităţiiSarmizegetusa, din direcţia de mers Caransebeş-Haţeg, iar într-o curbă la dreapta, a părăsit parteacarosabilă în partea stângă a sensului de mers, răs-turnându-se în afara părţii carosabile”, arată poliţiştiihuneodreni.Potrivit acestora, în urma accidentului a rezultat rănireagravă a conducătorului auto şi a două pasagere aflate înautoutilitară, din judeţul Sibiu, în vârstă de 19 şi, respec-tiv, 40 de ani, precum şi rănirea uşoară a unei minore învârstă de 7 ani. În cauză a fost întocmit dosar penal.


11111111

MMaarrMMaarrţţ ii,, 2244 nnooiieemmbbrriiee 22001155ii,, 2244 nnooiieemmbbrriiee 22001155ActualitateGazeta de Dimineaţă

ANAF:

Venituri nedeclarate de 87 milioane leiîn cazul primilor 10 români verificaţi

"În anul 2015 au fostfinalizate verificãrilefiscale în cazulprimelor 10 persoanedin grupul PFAM careeste format din 336persoane, asupracărora se fac analizeşi verificări privindriscurile fiscale şi seaplică programe deconformare", aratăANAF într-un comuni-cat de presă.

Din suma totală, veniturilenedeclarate cu sursă neiden-tificată au reprezentat23,77 milioane lei, pentrucare persoanele fizicedatorează un impozit pevenit suplimentar de 3,8milioane lei şi penalităţi deîntârziere şi dobânzi de circa2,44 milioane lei.Veniturile cu sursă identifi-

cată au totalizat 63,17 mil-ioane lei. Pentru acestea,cei verificaţi trebuie săachite 10,1 milioane leiimpozit pe venit suplimen-tar, iar dobânzile şi penal-ităţile de întârziere sunt încurs de calculare.ANAF a anlizat, în cazulcelor 10 persoane contro-late, operaţiunile desfăşu-rate prin peste 480 de con-turi bancare (peste 100.000de tranzacţii) transmise deinstituţiile de credit, operaţi-uni desfăşurate de per-soanele fizice cu peste 120de societăţi comerciale(peste 10.000 de operaţiu-ni). Totodată, au fost prelu-crate informaţii privinddeţinerile patrimonialeprimite de la peste 100 deautorităţi ale administraţieipublice locale (servicii deimpozite şi taxe locale).

Rudele lui Nicoale Guţă auajuns şi ele în vizorulinspectorilor fiscali, după ceaverea manelistului a fostcontrolată. Pe numelemanelistului este înregistratădoar o maşină evaluată lasub 3000 de euro. Inspectorii fiscali au luat, decâteva luni, la verificat aver-ile artiştilor, personalelor fiz-ice şi celor de afaceri la ver-ificat pentru a vedea dacăîşi declară veniturile, iarprintre cei aflaţi în vizorulANAF se numără şimanelistul Nicolae Guţă.Deşi în Petroşani se ştie căGuţă are mai multecase/palate şi chiar un club

ce-i aparţine, inspectoriiANAF nu au găsit penumele manelistului decât omaşină evaluată la maipuţin de 3000 de euro.Asta în condiţiile în carepentru 3000 de euro Guţănici nu se deplasează la onuntă.Potrivit Antena3, NicolaeGuţă şi-ar fi trecut avereape numele celor 11 copii şiopt femei cu care şi-a petre-cut viaţa. Guţă ar fi trecutbunurile pe numele femeilorşi copiilor după ce a suferitun infarct, dorind astfel săle asigure viitorul.Cum suspectează cămanelistul s-a sustras de la

plata taxelor şi impozitelor,inspectorii ANAF verificăacum bunurile trecute pecopiii, soţiile şi amantele luiNicolae Guţă.Printre bunurile pe care ledeţine Guţă s-ar număra treivile în Petroşani, mai multeapartamente în Bucureşti,maşini şi o firmă de impre-sariat.Potrivit legii, persoanelecare sunt verificate de Fiscşi nu pot justifica averea, audouă luni la dispoziţie pen-tru a plăti taxele restante. Încaz contrar, ANAF poateîncepe executarea silită aacestora.

Mihaela MIHAI

Inspectorii ANAF au constatat încazul primelor zece persoane fizicedin grupul celor 336 cu averi mari,de peste 20 milioane euro, contro-late că acestea au realizat în anul2011 venituri nedeclarate de 86,9milioane lei, pentru care trebuie săplătească un impozit de circa 14 milioane lei.

Zeci de controale pe linie silvică apoliţiştilor din GorjPoliţiştii din cadrulInspectoratului de PoliţieJudeţean Gorj au efectuat,în weekend, controale pen-tru prevenirea şi combat-erea tăierilor ilegale dearbori din păduri, precum şia faptelor ilegale asociateexploatării, depozitării,transportului şi comercial-

izării materialului lemnos.În urma acţiunilor de con-trol au fost constatate patrudelicate silvice şi indisponi-bilizate obiecte folosite latăierea ilegală a lemnului.

Poliţiştii, în colaborare cu reprezen-tanţi silvici, au desfăşurat acţiuni peraza localităţilor Turceni, Tismana,Motru şi Novaci, ocazie cu care au

depistat şase bărbaţi cu vârstecuprinse între 14 şi 47 de ani, carear fi tăiat ilegal, transportat şidepozitat arbori care nu prezentaumarcă silvică.Oamenii liegii au întocmit patru

dosare penale sub aspectul săvârşiriiinfracţiunilor de tăiere ilegală şi sus-tragere de material lemnos, fiindridicaţi de vederea confiscării nouăarbori de esenţe diferite şi 24 decioate.

De asemenea, poliţiştii din cadrulPostului de Poliţie Negomir auindisponibilizat două obiecte folositepentru tăierea ilegală de materiallemnos.

Tinerii au uitat, din câte se pare,de tragedia din Colectiv de la finelelunii octombrie şi, după ce au ieşitîn stradă cu sutele pentru a cereschimbarea, nu au mai venit înnumăr la fel de mare la spectacolulcaritabil organizat în Clubul Revivalpentru Radu Sienerth, fiul fostuluidirector al Minei Livezeni. Nicichiar foştii colegi ai tatălui său nuau participat şi nici oficialii dinComplexul Energetic Hunedoara,chiar dacă unii dintre ei au promiscă vor fi prezenţi. Petroşănenii audemonstrat, pentru a câta oară, căpe noi targediile nu ne unesc,aşa cum se întâmplă în altepărţi. Au făcut donaţii, însă,studenţii basarabeni, cu sufletmare, care au adus un plic cu400 de lei pentru a-l ajuta peRadu. De asemenea, câtevafemei din Vulcan au vrut sădoneze bani pentru tânărulcare a avut neşansa să se afleîn Clubul Colectiv în data de30 septembrie şi care, chiar şiacum, se află internat la Spi-talul Floreasca, fiind intubat.În cele din urmă, din donaţii şi vân-zarea biletelor s-au strâns fix 1.300de lei, care vor ajunge la RaduSienerth, iar cei prezenţi s-au bu-curat de un spectacol extarordinar.Amfiteatru 13, Florentin Budea,Ansamblul Parângul, Grupul Im-pact, Miracol Dance Crew şi-auunit forţele în acest spectacol cari-tabil, care a avut loc sâmbătă, înClub Revival din Petroşani, în-cepând cu ora 19.00. Mani-festarea a fost organizată de ClubRevival şi D&S Fit&Fun Studio alui Dani Obleagă şi intrarea a co-stat 15 lei, toţi banii strânşi fiinddestinaţi lui Radu Sienerth, student

la ASE în Bucureşti şi fiul fostuluidirector al EM Livezeni.Participarea slabă a celor careputeau să ajute a lăsat, totuşi, ungust amar oragnizatorilor. De ex-emplu, Dani Obleagă a postat pepagina sa de socializare următorulmesaj.

“A fost un spectacol de cali-tate superioară. Păcat camulţi dintre voi ati ieşit înstradă când nu era momen-tul pentru că fără sa vă daţiseama aţi facut jocul PNL-

ului şi al lui Johannis (…)dar nu aţi venit să ajutamun băiat din Petroşani, careeste una din victimeleCOLECTIV. Mulţumesccelor care au venit si ar-tiştilor care s-au alăturat in-iţiativei noastre”.

Radu Sienerth (21 de ani) se afla înClubul Colectiv din Bucureşti îm-preună cu alţi doi prieteni, deasemenea studenţi la Bucureşti,când a izbucnit incendiul devasta-tor. Doi dintre ei, aflaţi chiar lângăuşa de acces, au reuşit să iasă deurgenţă din încăperea cuprinsă de

fum şi flăcări, însă al treilea a fosttrântit la pământ şi suprins deflăcările ucigaşe. Radu a ajuns laSpitalul Floreasca, unde a fost op-erat de urgenţă, însă din informaţi-ile noastre starea lui este şi acumgravă, dat fiind faptul că a suferitinclusiv arsuri ale căilor respiratorii.Pentru el şi pentru restul victimelormai multe trupe îşi unesc eforturile,la Petroşani, pentru a-i ajuta, maiales că au nevoie de o foarte lungăperioadă de recuperare. Un in-cendiu puternic izbucnit la finelelunii octombrie în Clubul Colectiv

din Bucureşti, în timpul unuiconcert, s-a soldat – la acel mo-ment - cu moartea a 27 de per-soane şi rănirea altor aproape200. Victimele au fost trans-portate la mai multe spitale dinCapitală şi ulterior chiar înstrăinătate, însă multe dintre eleau pierdut lupta cu viaţa. Pânăacum, 60 de tineri au decedat.

Petru a patra oarăau venit pompierii

Dacă participarea a fost slabă, au

venit în schimb reprezentanţii ISU.Cam pentru a patra oară de latragedia din Colectiv. Şi nu auvenit singuri, ci însoţiţi de jandarmişi de un poliţist, pe la orele 24.Ghinion, însă. De la ultimul controlclubul a rămas la fel şi nici partici-parea nu a depăşit numărul de“clienţi” avizat. În cele din urmă,însă, tot s-a aplicat o amendă de50 de lei celor de la Revival, pen-tru cablul de la casa de marcat careera prins (de vreo 4 ani!) de bar.De precizat că, în ultimele 3 săp-tămâni, au fost trei controale con-secutive, de la ProtecţiaConsumatorului, de la ITM şi de laISU.

Carmen Cosman – PREDASursa foto: Facebook

11221122 ActualitateGazeta de Dimineaţă

MMaarrMMaarrţţ ii,, 2244 nnooiieemmbbrriiee 22001155ii,, 2244 nnooiieemmbbrriiee 22001155


Au uitat de tragedia din Colectiv?!

Doar 40 de persoane au venitsă-l susţină pe Radu SienerthUn spectacol caritabil de excepţie, organizat pentru victimele dinClubul Colectiv şi, mai ales, pentru Radu Sienerth, abia a strâns40 de oameni în Clubul Revival din Petroşani. În contrapartidă,însă, au venit pompierii, pe la orele 24. Pentru a patra oară înultima perioadă.


11331133


Ultimii 10 ani.

Statul a pompat peste 200 milioane euroîn închideri mine si niciun leu în retehnologizarea din Valea Jiului

Peste un miliard de lei noi – circa222 de milioane de euro- a pom-pat, statul, în ultimii 10 ani pediferite lucrări de închidere şi ecol-ogizare a perimetrelor miniere.Banii s-au dus către Conversmin,compania de stat specializată înînchiderea de perimetre miniere,care a organizat licitaţii câştigate de”o mână„ de firme care s-a pliat pecerinţa pieţei devenind specialisteîn închidere şi ecologizarea deperimetre miniere. În toţi aceştiani, mineritul din Valea Jiului nu aavut parte de retehnologizări.Statul, acţionar unic la companiilece au înglobat unităţile miniere dinValea Jiului, s-a limitat laînchiderea perimetrelor miniere şidisponibilizarea de personal. Aşa seface că acum s-a ajuns ca producţiazilnică de huilă să fie sub 5000 detone, iar numărul minerilor caremai extrag huila să fie aproximativegal cu cel al tonelor scoase lasuprafaţă. Pentru anul acesta, CON-VERSMIN, societatea care seocupă cu închiderea şi ecologizareaperimetrelor miniere, al cărei direc-tor- Ioan Stamin Purcaru- este înCA al Complexului EnergeticHunedoara, are alocate pentruconservarea şi ecologizarea mineloraproximativ 42 milioane de lei(9,45 milioane de euro). Anul tre-cut pentru conservare şi ecolo-gizare au fost disponibile 57 demilioane de lei, iar între 2005 şi2014 alte aproape 920 de mil-ioane de lei. Adică în 10 ani, pesteun miliard de lei noi s-au dus peînchideri de mine.

De la Conversmin au venit bani,mulţi şi în Valea Jiului, zonă în caredin 1997 se tot restrânge activi-tatea minieră. Fostele perimetreminiere au înghiţit bani mulţi pen-tru închidere şi ecologizare, de laest la vest fiind zone întregi pentrucare s-au alocat bani în vedereaînchiderii. Atâta s-a atribuit lalucrări pe diferite obiective încâtnimeni nu ştie exact pe ce s-aucheltuit banii. Chiar şi cei carelucrează în minerit au probleme deidentificare a perimetrelor care sufost ”închise şi ecologizate„.România a demonstrat că nu dădoi bani pe rezervele de cărbunepe care le are aşa că, la nivelul VăiiJiului cel puţin, 500 de milioane detone de huilă vor rămâne în subter-an, fără a fi scoase vreodată lasuprafaţă. Este vorba despre acelzăcământ ce a contribuit din plin laindustrializarea României şi acum,prin metoda ”picătura chinezească”e dus spre faliment. Minele nevia-bile merg mai bine ca minele via-bile, huila din Vale e consideratămai scumpă decât cea din alte ţări,iar energia produsă prin ardereahuilei îşi găseşte cu greu loc pepiaţa de energie.Specialiştii din minerit declarau,pentru GDD, că rezerva industrialăde huilă de care dispune Româniaeste de 600 de milioane de tone.Guvernele au preferat să dea banipentru închideri şi disponibilizări,nu pentru retehnologizări aşa cădoar 90 de milioane de tone dehuilă reprezintă rezerva deschisă şiexploatabilă.

”Pentru restul, adică aproxi-mativ 510 milioane de tone,nu este economicăexploatarea în condiţiileactuale. Acest lucru estecauzat de lipsa investiţiilorîn acest sector economic”,susţineau sursele GDD.

Potrivit acestora, în condiţiileactuale de exploatare – doar cusapa şi lopata, pentru că investiţiileîn retehnologizare sunt doar promi-siuni şi nu există tendinţa de aataca noi perimetre de huilă-exploatarea poate continua încă 40de ani, din Valea Jiului fiindexploatate anual undeva la 2,2 mil-ioane de tone de huilă. Asta lanivel de teorie, întrucât practicademonstrează că scoaterea huilei lasuprafaţă e o adevărată provocare. Tot la nivel teoretic, mai toateGuvernele post-decembriste au ară-tat că energia pe bază de cărbunerămâne sursa de menţinere aechilibrului energetic naţional. Aşase spune şi acum, foştii oficiali dinminister afirmânc că importanţacărbunelui va fi valorificată şi înurmătorii 20 de ani. Declaraţiileoficialilor statului au fost şi suntcontrazise de acţiunile sau mai binespus de lipsa de acţiune a acestora.Paradoxal, deşi stă pe un munte decărbune, Valea Jiului riscă să

îngheţe de frig în această iarnă toc-mai din cauza lipsei huilei. Cărbunece nu poate fi adus la suprafaţă dincauza strategiei de subminare aeconomiei naţionale care în ultimii20 de ani a fost reprezentată deprăduirea sistematică a companiilorcare au înglobat minele sau termo-centralele hunedorene. Cărbunele- lucru demonstrat înperioadele de secetă sau cele deger- este cel care arde indiferentdacă bate vântul, curge apa saustrăluceşte soarele, aşa că atuncicând timpul nu este favorabil pen-tru apă, ploaie, soare şi vânt, ter-mocentralele sunt cele care asigurăsistemul energetic naţional. Caresistem energetic naţional a fostconstruit având în centru două ter-mocentrale hunedorene.Termocentrala Mintia a fost con-struită ca şi termocentrală de reglajîn sistemul termoenergetic naţion-al, iar Termocentrala Paroşeni catermocentrală de repornire a sis-temului energetic naţional. Şi, cutoate acestea, statul a asistat pasivla îngroparea economică aComplexului Energetic Hunedoaraşi a Complexului Energetic Oltenia,cei mai mari producători deenergie pe bază de cărbune.

Mihaela MIHAI

Minerii au fost ”teroriştii„ României. În ultimii 25 de ani statul i-a decimat cu o asemenea viteză astfel încât de la 60 de mii câţierau, în 1996, la ora actuală mai coboară în subteran vreo6000. Păstrând aceeaşi logică a unei strategii deficitare, care aînsemnat doar îngroparea economică a României şi a soci-etăţilor de stat, unităţile miniere din Valea Jiuluim au ajuns laun număr de doar 6, a şaptea, cea de la Petrila încheindu-şiactivitatea extractivă la finele lunii octombrie. Alte două mine,Paroşeni şi Uricani, se vor închide până la finele lui 2018.Aceeaşi soartă par să o aibă în acest moment şi minele viabileincluse în Complexul Energetic Hunedoara dacă statul,acţionarul majoritar şi acelaşi care în ultimii 25 de ani aîngropat şi falimentat mineritul, nu va găsi soluţii care să per-mită continuarea activităţii extractive.

"Ne place sau nu,vârful de performanţă este,acum, în SUA"

Unul dintre cei care şi-au adus oocontribuţie importantă la succeselegimnasticii devene şi româneşti esteprofesorul Nicolae Forminte.Acesta a revenit la Deva nu demulttimp şi se ocupă de coordonarealotului naţional de junioare, care sepregăteşte la poalele Cetăţii şi afăcut câteva comentarii, mai multdecât pertinente, legate de gimnas-tică.Reporter: Domnule profesor, aufost Campionatele Naţionale indi-viduale ale junioarelor şi urmeazăcele europene. La întrecereanaţională, la categoriile mai mari devârstă, au fost, pentru fetele de laDeva, rezultate bune. Ce aşteptaţide la Campionatele Europene?Nicolae Forminte: Eu evit săcontabilizez medaliile obţinute încampionatele noastre interne. Sunt,pentru unii, prea pretenţios, pentrualţii prea visător, dar eu aşa amcrescut şi nu am de gând să măschimb cât voi activa în gimnastică.Le-am spus şi fetelor de la lot că euam să contabilizez medaliile de laîntrecerile interne când în Româniase vor regăsi, din nou, la"naţionale", campioanele mondiale.În vremuri nu foarte îndepărtateaveai în întrecerile interne cam-pioana mondială absolută sau pecele de la sărituri, bârnă, sol, maipuţin pe cea de la paralele, dar şi laacest aparat se mai câştiga câte omedalie. În momentul în care acestobicei sănătos al nostru se va rein-staura, voi începe să număr medali-ile naţionale. În momentul de faţăsunt canalizat pe pregătirea fetelor,dar nu sunt insensibil la bucuriilelor. Aceste medalii naţionale nu facdecât să le pregăterască pentrubătăliile ce vor veni despreCampionatele Europene nu sepoate vorbi foarte mult în momen-

tul de faţă, pentru că trebuie să nefinalizăm exerciţiile, să stabilimcolectivul de gimnaste care au val-oare şi şanse reale de a abordaaceastă competiţie la nivel înalt şisă facem un inventar al adversarelorcu care ne vom lupta. Tocmai deaceea, în această săptămână vomparticipa la concursul Top Gym dinBelgia, la care este anunţată o par-ticipare foarte puternică, inclusivSUA, care, de obicei, fie nu trim-iteau sportive, fie nu le trimiteau pecele din prima garnitură. Acum vortrimite cea mai bună junioară a lor,motiv foarte bun pentru a ne rapor-ta la vârful performanţei actualecare, ne place, nu ne place, se aflăpe teritoriul SUA.

"Nu ne-am setat pe noul codde punctaj"

Reporter: Nu mai faceţi parte dincolectivul tehnic al echipei desenioare, care a avut evoluţii deza-măgitoare pentru Deva şi pentruRomânia, la ultimele CampionateMondiale şi ştiu că nu comentaţievoluţiile în care nu sunteţi implicatdirect. Cum vede, însă, specialistulNicolae Forminte aceste evoluţii?Nicolae Forminte: Am fost foartedes întrebat în ultima vreme despreacest lucru. Dacă se face un micexerciţiu de memorie, în momentulîn care răspundeam de echipa desenioare, în ciclul olimpic 2004 -2008, cu finalitate la Beijing, amsolicitat, mereu, să nu amestecămmerele cu perele, adică să nuamestecă aşteptările de la Beijingcu rezultatul de la Atena. La Atenaa fost un vârf de aisberg, din toatepunctele de vedere, şi al unei gen-eraţii, şi al unui sistem de com-petiţie, şi aici mă refer, în primulrând, la sistemul de jurizare, deunde pleacă absolut totul, dar n-aufost urechi care să audă. Dinpăcate, ce a urmat se ştie.Finalizăm al treilea ciclu olimpic pe

noul cod de punctaje şi am senzaţiacă nu ne-am setat pe acesta.Această setare nu se poate facenumai la nivel de echipe reprezen-tative, indiferent dacă sunt dejunioare sau de senioare. Am spusmereu că noi, atât timp cât nu sun-tem capabili să scoatem, la nivel dejunioare, gimnaste la 57 - 58 depuncte, şi una, pentru că nu maieste suficient, ci un grup de cincisau şase la acest punctaj, înseamnăcă sistemul, conceptul nostru depregătire nu este setat pe noul codde punctaj. Rămân, însă, con-secvent, principiului de a nu vorbidespre ceva unde nu particip. Amopiniile mele, pot să văd lucrurileîntr-un anumit mod, dar, din interi-

or, de la Federaţie, acestea pot fivăzute din altă perspectivă. Nu potdecât să sufăr alături de tot ceea ceînseamnă gimnastica românească.Sunt direct implicat şi doare. Eu mi-am oferit sprijinul. Dacă Federaţiava considera că pot să ajut, într-unmod sau altul, chiar şi în acest scurttimp, disponibilitatea mea este unatotală. Şi cam atât despre echipamare. Sper că se va găsi inspiraţianecesară. care să le determine pefete să se pregătească conştiincios,astfel încât la concursul de recalifi-care să obţină biletele pentru Rio,iar ce se va întâmpla acolo este oaltă discuţie.

(Va urma)Amarildo SZEKELY


11441144

MMaarrMMaarrţţ ii,, 2244 nnooiieemmbbrriiee 22001155ii,, 2244 nnooiieemmbbrriiee 22001155Sport

Gazeta de DimineaţăGimnastică.

Nicolae Forminte : "Dacă Federaţia consideră căpot să ajut, disponibilitatea mea este una totală"„Fabrica de medalii”, aşa cum este cunos-cută, în întreaga lume, şcoala de gimnas-tică de la Deva, continuă să producă per-formanţe, deşi, se pare, sunt unii care numai doresc acest lucru.

11551155




În cazul contractelor de la Conversmin,expertiză tehnică pe execuţia de lucrări

Instanţa de la Curtea de ApelBucureşti a cerut mai multelămuriri. La termenul din sep-tembrie, magistraţii au obligatMinisterul Economiei şiConversmin ”să achite ono-rariul provizoriu în sumă de3000 lei (obligaţie solidară)pentru expertiza în domeniultratare ape mină/geochimie”,iar Conversmin ”să achiteonorariul provizoriu în sumă3000 lei pentru expertizatehnică în specialitatea con-strucţii”.În iunie, instanţa de la Curteade Apel Bucureşti a admis oexpertiză tehnică în speciali-tatea execuţie lucrări, careavea mai multe obiective.Printre altele, expertiza tre-buia să demonstreze dacăcheltuielile privindOrganizarea de şantier, sta-bilite de un proiectant, suntaferente organizării de şantierîn sensul HG 28/2008, dacăcheltuielile privindOrganizarea de şantier suntprevizionate de proiectant înDevizul General al uneiinvestiţii, dacă este necesarăşi oportună prezenţa dirigin-telui în şantier, în calitatea sade reprezentant alBeneficiarului, dacă sunt posi-bile două organizări deşantier- una a antreprenoruluişi una a dirigintelui, dacă estenecesară şi oportună, în mon-itorizarea evoluţiei lucrărilorsau stabilirea unor respons-abilităţi de către beneficiar,realizarea periodică de poze(martor) privind progresul,lucrările ce devin ascunse,fazele determinante, pentrusituaţii excepţionale şi dacăceste poze devin parte inte-grantă din documentele cealcătuiesc Cartea Construcţieiunei lucrări de investiţii.Controlul efectuat asupraactivităţii economice de laConversmin de către inspec-

torii Curţii de Conturi aratăcă la societatea ce se ocupăcu închiderea şi ecologizareaperimetrelor miniere s-aucomis mai multe nereguli. Cualte cuvinte, banii statului aufost cheltuiţi în baza unor reg-uli ”abstracte” şi nu în liniilenormelor legale. În anul2013, Conversmin a fostcondus de Ioan StaminPurcaru, fostul preşedinte alConsiliului de Administraţiede la Complexul EnergeticHunedoara. Acesta spunea”nu am emoţii”, făcândreferire la ”abaterile” con-statate de Curtea de Conturi,susţinând că raportul de con-trol a fost contestat.Inspectorii Curţii de Conturiarată că lucrările de monitor-izare post-închidere angajatede Conversmin au fost decon-tate la preţuri mai mari decâtcele la care au fost contra-cate. S-au făcut astfle plăţinedatorate în sumă de14.713.000 lei. Raportularată că acest lucru a fostposibil ”prin acceptarea laplată a facturilor fiscale emisede SC Conversmin SA avândla bază deconturi lunare(întocmite de prestatorii deservicii cu care SCConversmin SA a încheiatcontracte) în care, pentrumateriale, cheltuieli de trans-port şi salariile personaluluicare deserveşte staţiile deepurare şi analiza probelor delaborator, au fost aplicatepreţuri/tarife mai mari decâtcele stabilite în oferta finan-ciară cu care prestatorii aucâştigat licitaţia organizată deConversmin”.Tot la Conversmin au fostfăcute plăţi nelegale în val-oare de 1.450.000 lei. Baniiau provenit din fonduri pub-lice alocate de la bugetul destat pentru lucrări executatela alte obiective miniere decât

cele pentru care s-au alocatfonduri de la bugetul de stat,exemplu fiind banii folosiţipentru Muzeul Aurului Brad.Ministerul Economiei a conte-stat decizia invocând faptul cănu toate activele, anexeletehnice şi dependinţele suntamplasate în perimetrul deexploatare sau sunt afectatedirect de exploatările miniere.Cei de la Curtea de Conturisusţin că argumentele minis-terului nu sunt întemeiate,întrucât clădirea aferentăMuzeului Aurului Brad esteamplasată pe un teren carenu se află în perimetrulminier Barza, ci în intravilanulmunicipiului Brad, ”în zonade protecţie pentruAnsamblul urban StrIndependenţei nr.3-7 din sec-olul XX”, confrom PUG almunicipiului Brad.Curtea de Conturi mai aratăcă au fost decontate din fon-duri publice alocate de labugetul de stat lucrări deînchidere şi ecologizare însumă de 305 mii lei, din care105 mii lei în baza con-tractelor încheiate de ministerşi 200 mii lei în baza con-tractelor încheiate deConversmin, prin acceptareaoferelor şi a situaţiilor delucru întocmite de construc-tori, într-o altă structură decâtstructura devizului cadru pre-văzut de lege pentru lucrărifinanţate din fonduri publice.Inspectorii CC susţin că îndevizele ofertă şi în situaţiilede lucrări, la capitoului”Articole preliminare” au fostincluse dotări şi cheltuieli pen-tru dirigenţia de şantier (con-stând în asigurarea de biouri,întreţinerea birourilor, deza-fectarea birourilor, furnizareaunei camere foto, asigurareasupravegherii birourilor şiechipamentelor de protecţieşi măsurare, cheltuieli pentruîntreţinerea şi funcţionarea adouă autovehicule, contraval-oarea convorbirilor telefonice,etc).”Aceste cheltuieli nu eraunecesare constructorului pen-tru crearea condiţiilor de des-făşurare a activităţii de con-strucţii, în fapt SC

Conversmin SA realizând odotare a constructorului cumijloace fixe (birori, calcula-toare, camere foto, autotur-isme pe culori) din sume alo-cate de la bugetul de stat,care la finalizarea lucrărilorrămân în patrimoniul con-structorului nefiind predateautorităţii contractante”,susţin inspectorii Curţii deConturi.De cealaltă parte, IoanStamin Purcaru, directorulConversmin, susţinea, pentruGDD că procedura a respec-tat legea.”E perfect legal atâta timp câtla asistenţa tehnică, în con-tractul de asistenţă tehnică tunu îi plăteşti decât manopera,iar acei oameni care vin săfacă asistenţa au nevoie debirou, de maşină, au nevoiede a comunica. Această pro-cedură a fost făcută dupăordinul 172 al MinistruluiEconomiei care prevede arti-colele preliminare, cum seplătesc. Am avut o dispută cuinspectorii curţii de conturivizavi de această procedură.Ei (Curtea de Conturi-n.r.)consideră că noi le-am făcuto favoare. Ei confundă unlucru, faptul că îi asiguri odeplasare, nu înseamnă că îicumperi maşina în sine.Cumperi serviciul de trans-port. Nu îi cumpăr telefonul,mijloc fix şi rămâne la el, nu-icumpăr maşina, îi accept unserviciu. Nu am acceptat camijlocul fix să rămână al lui”,spunea, la începutul acesuian, pentru Gazeta deDimineaţă, Ioan StaminPurcaru, directorulConversmin.Inspectorii Curţii de Conturiarată că nu fost respectateprevederile Legii minelor şiale HG 1208/2003 privindaplicarea Legii minelor, înceea ce priveşte termenul depreluare a anexelor tehnice şidependinţelor aflate îndotarea minelor pentru cares-a aprobat definitivînchiderea, prin Hotărâri deGuvern (şi la care acţiunea deînchidere a început în perioa-da 2011-2013). Totodată, nuau fost respectate prevederile

legale privind returnarea, lafinalizarea lucrărilor, aterenurilor predate temporarconstructorilor. Astfel,Ministerul Economiei a predatconsiliilor locale, la finalizarealucrărilor, terenuri în suorafaţăde 629.139 metri pătraţi fărăa deţine documente justifi-catie din care să rezulte că nusunt terenuri cu folosinţă sil-vică sau proprietate privată şidacă aceste terenuri au fostînscrise în evidenţa fonduluifunciar general.O altă neregulă constă în fap-tul că nu a fost nominalizatprin protocoalele de predare-primire, încheiate cu con-structorii, suprafeţele de terenpredate temporar ca amplasa-ment pentru cinci obiectiveminiere (Mina Pertrila 1 Vest-Drum tronson 3, Bocşa-Ocna de Fier-Dognecea,Ruşchiţa Complexe şiRuşchiţa Vârful Boul, Baia deAramă).Tot la Conversmin s-au efec-tuat cheltuieli ”neeconomi-coase” în sumă de 163 miilei. Banii s-au dus pe serviciide consultanţă în domeniulelaborării expetizării docu-mentaţiilor tehnico-econom-ice şi în domeniul financiarcontabil în condiţiile în careentitatea avea angajat person-al specializat în acestedomenii, cu atribuţii stabiliteprin ROF.”Am contestat raportul şi amfăcut şi acţiune în instanţă.Două din cele şapte puncteau mai fost şi în raportul tre-cut, cele cu articole prelim-inare şi cele cu staţiile de epu-rare. Ei au o viziune, noi amavut una. Pe această speţăam contestat procesul înprimă instanţă. Curtea deConturi a dat la DNA. Avemşi raportul DNA-ului carespune că e corect şi acumaşeptăm verdictul Înaltei Curţide Casaţie şi Justiţie”, a maispus Purcaru.Directorul Conversmin, IoanStamin Purcaru, susţine că nuare nicio ”emoţie„ în urmacontrolului Curţii de Conturişi că raportul instituţiei decontrol a fost contestat.

Mihaela MIHAI

Neregulile constatate de Curtea deConturi la Conversmin au ajuns îninstanţă, după ce Ministerul Economieia contestat raportul de control, iarConversmin are calitatea de ”inter-veninet în numele altei persoane”.

11661166

Luni , 23 noiembrie 2015Luni , 23 noiembrie 2015 ActualitateGazeta de Dimineaţă

Îşi scot afacerile la vedere?

Cabanierii din Pasul Vâlcan dau semnecă vor renunţa la turismul „la negru”

Nu sunt obligaţi să îşi declareactivitatea, dar, dacă suntprinşi că practică turismul „lanegru” vor fi amendaţi. Ospune chiar primarul Vulcanu-lui, Gheorghe Ile, cel care afăcut apel în repetate rândurica proprietarii de cabane dinstaţiunea Pasul Vâlcan săscoată la vedere afacerile dinturism.

“Avem trei declaraţi, dar

acum am înţeles că vorsă vină să îşi facă toatădocumentaţia. Acumeste şi alt sistem de

control. Nu mai între-băm cine e propri-etarul. Dacă nu estegazda acolo, se poateaplica amenda indifer-ent cine este”, a de-clarat Gheorghe Ile,primarul din Vulcan.

Din cele peste 60 de cabanecare funcţionează în PasulVâlcan, la ora actuală doartrei sunt autorizate să des-făşoare activităţi turistice.Restul ar trebui să fie case devacanţă, dar mulţi dintre pro-prietarii lor le-au scos an dean la închiriere pentru Reve-

lion pe site-urile de profil. Re-sponsabilii MDRT au venit încontrol împreună cu inspec-torii de la Garda Financiară şile-au pus cabanierilor învedere să se autorizeze, dacăvor să practice turismul încondiţii legale. În loc să răsu-fle uşuraţi că au scăpat doarcu avertisment şi să intre în le-galitate, proprietarii spaţiilorde cazare nu au mai trecut pela Primăria Vulcan. Acum, lu-crurile par în sfârşit să seschimbe. Ceva mai tânărădecât Straja sau Parâng, Staţi-unea Pasul Vâlcan începe săprindă contur, după ce a fostcuprinsă într-un amplu pro-gram de modernizare cu fon-duri de la MDRT. Chiar dacăproiectul este încă în faza deimplementare, pentru cei carevor să îşi petreacă timpul liberaici în perioada sezonului deiarnă, există două teleschiurişi trei pârtii de schi. Primulpas al proiectului de dez-voltare a turismului în PasulVâlcan a fost inaugurareatelegondolei care face legă-tura dintre municipiul Vulcanşi staţiunea montană, o in-vestiţie în valoare de aproape33 de milioane de lei, fărăTVA, realizată din bani alocaţide Ministerul Turismului.

Staţiunea Pasul Vâlcan segăseşte în Masivul Vâlcan, la oaltitudine de 1.300 de metri şieste situată la şapte kilometride municipiul Vulcan.

Ne îndeamnă să privim înviitor, după modelul fostu-lui director de la Lupeni

Chiar dacă staţiunea nu estefoarte căutată acum şi mulţisunt cei care au spus cătelegondola duce “sprenicăieri”, Ghoerghe Ile ne în-deamnă să privim în viitor.Edilul a dat exemplul fostuluidirector al EM Lupeni, Gheo-rghe Marchiş, care a fost datafară din Marea AdunareNaţională când a decis să con-struiască telescaunul spreStraja. Pe atunci nimeni nu segândea ce aflux de turişti vaatrage instalaţia de transportpe cablu.

“Noi suntem începători,

noi am început cu fun-daţia. Eu mi-amasumat această respon-sabilitate cu telegon-dola. Într-adevăr, şi petimpul lui Ceauşescu,cineva şi-a asumat re-sponsabilitatea de a în-

fiinţa acel telescauncare s-a format de jos,de la Lupeni, până susîn Straja. Acel om afost directorul Gheo-rghe Marchiş. Dincauza unei sesizări, afost anchetat de cătreGuvern şi a fost datafară chiar din MareaAdunare Naţională. Elera membru în MAN şiera director la MinaLupeni. Din acestmotiv, pentru că şi-apermis să facă aceltelescaun a fost datafară. Iată că, cu sacri-ficii se fac toate acesteobiective, dar trebuiesă-şi asume toatălumea responsabili-tatea. Nimeni nu s-agândit atunci ce va fi,iar acum, pe seama luiMarchiş, mulţi benefici-ază în Straja”, apovestit Gheorghe Ile.

Acesta spune că telegondolaspre Pasul Vâlcan deschidepractic generaţiilor viitoareposibilitatea să continueproiectele de dezvoltare dinaceastă staţiune, aşa cum s-aîntâmplat în Straja.

Carmen Cosman - PREDA

Cei care deţin cabane sau pen-siuni în staţiunea Pasul Vâlcandau semne că încep să înţe-leagă importanţa unei afaceri„curate”, la vedere, şi să îşi de-clare activitatea turistică. Lamijloc ar putea fi şi regulile decontrol şi amenzi modificate.

1018

Documents

Transcript of 1018